MediaFax.ro

Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că amendamentul Fritz a fost folosit ca un instrument politic împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

„Între PNL și USR, de exemplu, că m-ați întrebat de asta, și am întărit relațiile de încredere între partide pentru că nu am avut niște divergențe majore, deși nu vedem toate lucrurile în aceeași direcție, bet ne-am respectat între noi, am respectat programul de guvernare și fiecare acolo unde a fost a încercat să împingă lucrurile.”, a declarat premierul într-o intervenție la B1TV.

Deși legea a fost contestată la Curtea Constituțională atât de PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan, amendamentul Fritz a fost declarat constituțional. Ilie Bolojan spune că vrea sa comenteze efectele pe care le va produce.

„Deși, în mod evident, cele două amendamente care au fost votate împreună de PSD și de AUR în Parlament, unul a avut o țintă colaterală și celălalt l-a avut ca țintă pe Dominic Fritz, pentru că nu au apărut astfel de amendamente decât în astfel de situații și până acum nu s-a discutat deloc de aceste lucruri. […] Astea sunt în mod evident acțiuni care au fost o linie de atac care ține de persoane, care trebuie respinsă, pentru că nu poți să faci legi pentru persoane, nu poți să încalci principii gândind că vei construi încredere și seriozitate”, a motivat Ilie Bolojan.

Dominic Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului inclusiv decizia Curții Constituționale a României, chiar după ce judecătorii au decis că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. Ilie Bolojan, în replică, spune că acest demers poate avea consecințe grave asupra modului în care este privită România după acest scandal politic.

„Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică. E greu de presupus că asta va fi interpretată ca îndeplinirea unui jalon pe PNRR, pentru că se mai uită cineva și pe la Românie”, a mai spus premierul interimar.

Despre fotoliul de primar al Timișoarei, care se va elibera după plecarea lui Dominic Fritz din funcție, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu exclude o colaborare cu USR la nivel local. „În condițiile în care analizele arată că pentru a putea menține un oraș cum este Timișoara într-o formulă de administrare care să modernizeze orașul în continuare, să-i garanteze dezvoltarea, cu siguranță vom discuta aceste lucruri inclusiv cu partenerii de la USR, inclusiv voi discuta cu organizația noastră de acolo așa fel încât să luăm cea mai bună decizie”, a mai declarat Bolojan.

Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității.

Doisprezece zile mai au la dispoziție liderii politici pentru a finaliza reformele de care depind banii europeni. Gigel Știrbu, deputat PNL, atrage atenția asupra acestei date și cere forțelor politice „să funcționeze ca într-o situație de urgență administrativă”.

Liberalul cere liderilor politici din România să lase la o parte obiectivele politice și să pună în prim-plan interesul țării, acela de a recupera cât mai mulți bani din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„În următoarele 12 zile, Guvernul, Parlamentul, ministerele, autoritățile locale și fiecare instituție implicată în PNRR trebuie să funcționeze ca într-o situație de urgență administrativă. Fără weekenduri politice, orgolii, blocaje, fără «nu se poate»”, a transmis Știrbu.

O parte din reforme nu au reușit să fie duse la bun sfârșit, printre care și Legea Salarizării, dar pentru care mai există o ultimă speranță. Tot deputatul Gigel Știrbu a vorbit despre obiectivele pe care executivul nu le-a atins încă, asumate în PNRR, pentru care a cerut public consens politic.

„Banii europeni nu sunt banii unui partid sau ai Guvernului, nu sunt banii opoziției sau ai unui ministru sau ai unui primar. SUNT BANII ROMÂNILOR! Sunt poate ultima șansă pentru multe comunități de a realiza în câțiva ani investiții pentru care, din bugetele proprii, ar fi avut nevoie de decenii. De aceea, în aceste 12 zile, eu nu aș vrea să văd politicieni numărând voturi, aș vrea să-i văd numărând proiectele finalizate”, a mai precizat politicianul într-o postare pe Facebook.

În teorie, 7,57 miliarde de euro mai pot fi atrase din bani europeni, a transmis liberalul. El mai avertizează că au rămas 4500 nerecepționate până miercuri, 19 august.

„În spatele acestor cifre nu sunt niște hârtii de la Bruxelles, sunt școli, spitale, creșe, dispensare, drumuri, digitalizare, eficiență energetică, infrastructură, investiții în comunitățile României. Sunt bani care pot moderniza această țară, și avem 12 zile. Pentru scandal politic vom avea timp. Pentru PNRR, NU MAI AVEM!”, mai avertizează liberalul.

Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 31 august, iar Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, avertiza săptămâna trecută că România ar putea să îndeplinească în timpul rămas până la 97,92% din obiectivele asumate.

China a finalizat prima fază a construcției recifului Antelope din arhipelagul Paracel, potrivit Reuters. Practic, a fost construită o insulă artificială în Marea Chinei de Sud, o zonă aprins disputată. Tensiunea este cu atât mai mare cu cât mulți analiști spun că noua insula va face parte din cea mai mare bază militară a Chinei.

„Partea de nord a Mării Chinei de Sud ar fi deosebit de importantă într-un scenariu de conflict în Taiwan, așa că Antelope este ideal plasată”, a declarat Ben Lewis, fondatorul platformei de date open-source PLATracker.

Lucrările de construcție a clădirilor au început în colțul de sud-est al insulei, inclusiv o platformă pentru elicoptere. De asemenea, există o zonă de coastă în linie dreaptă care ar putea fi folosită pentru amenajarea unei piste aviatice.

Ministerul apărării din China nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Reuters.

Anterior, însă, China nu a recunoscut faptul că lucrează la o bază militară. În schimb, presa de stat a susținut că Antelope va fi folosită în scopuri civile, cum ar fi prognoza meteo și cercetarea științifică.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a afirmat miercuri, în cadrul unei emisiuni la Radio Campus, că nu mai dorește să candideze din partea PSD pentru un nou mandat la viitoarele alegeri.

El a precizat că prima sa opțiune este o candidatură independentă.

„Independent este prima opțiune. Nu mai doresc să candidez eu din partea PSD”, a spus acesta la Radio Campus, potrivit campusbuzau.ro.

Constantin Toma a anunțat, la începutul lunii iunie, că și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD. Este vorba despre funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.

Într-un mesaj publicat pe Facebook la momentul respectiv, edilul Buzăului a legat atitudinea conducerii locale a PSD și a unei părți dintre consilierii locali social-democrați de criticile pe care le-a formulat la adresa conducerii centrale a partidului.

„Sunt convins că atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD, care a pus țara într-o situație foarte dificilă”, a scris Constantin Toma în iunie, în momentul în care și-a anunțat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD.

La ultimele două rânduri de alegeri locale, Constantin Toma a fost ales primar al municipiului Buzău cu scoruri covârșitoare: 78%, respectiv 67% din voturi.

Următoarele alegeri locale vor avea loc în 2028.

Președintele Nicușor Dan îi va chema joi, 20 august, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru o nouă rundă de discuții privind noua Lege a salarizării în sectorul public. La întâlnire sunt așteptați Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

Potrivit agendei președintelui, discuțiile vor avea loc de la ora 14:00. Pe lângă cei menționați, la întâlnire vor participa și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

„Întâlnire cu Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, Președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, se arată în programul oficial al președintelui.

Întâlnirea aceasta are loc în timp ce negocierile pentru noua lege continuă la nivel tehnic.

Potrivit surselor, experții partidelor discută în aceste zile noua formă a proiectului, iar această variantă îmbunătățită ar urma să fie transmisă formațiunilor politice înaintea întâlnirii de joi.

După negocierile tehnice, liderii politici sunt așteptați să dezbată principalele puncte asupra cărora există încă diferențe. Miza este obținerea unui acord între cele patru partide, astfel încât proiectul să poată fi trimis Parlamentului.

Dacă se ajunge la un consens asupra principalelor prevederi, forma finală a legii ar putea fi prezentată public înainte de a fi depusă în Parlament, spun sursele. Ulterior, este posibilă convocarea unei sesiuni extraordinare pentru dezbaterea și adoptarea noii Legi a salarizării.

O dronă rusească de tip Shahed echipată cu motor cu reacție a parcurs aproape 900 de kilometri din Crimeea până în vestul Ucrainei, într-un atac care ar putea reprezenta cea mai lungă distanță parcursă de o astfel de dronă în timpul războiului, relatează TVP World.

Distanța este neobișnuit de mare pentru acest tip de dronă și poate însemna faptul că Rusia a făcut modificări majore, importante, pentru a-i extinde raza de acțiune.

Până acum, dronele Shahed cu motor cu reacție erau folosite în principal împotriva unor ținte aflate la câteva sute de kilometri de locul de lansare. Canalul ucrainean independent de monitorizare a zborurilor eRadar a urmărit traseul dronei, spunând că aceasta a avut o rută neobișnuită.

„Traseul urmărit astăzi al unei drone inamice cu motor cu reacție este o demonstrație clară a modului în care inamicul testează sistemul nostru de apărare aeriană și caută noi coridoare folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV) cu motor cu reacție”, a transmis eRadar.

Platforma a adăugat că ruta de zbor neconvențională fusese, de asemenea, „calculată în prealabil pentru a evita principalele zone de desfășurare” ale unităților de rachete antiaeriene ale Ucrainei.

Potrivit eRadar, zborul poate arăta și că Rusia încearcă să identifice zonele care sunt mai puțin protejate ale apărării antiaeriene ucrainene. În loc să urmeze un traseu direct către țintă, drona ar fi folosit o rută mai complicată pentru a nu fi interceptată.

Dronele Shahed cu motor cu reacție pot atinge viteze de croazieră cuprinse între 400 și 600 de kilometri pe oră. Viteza aceasta mai mare le permite să parcurgă distanțe lungi într-un timp mai scurt.

Canalul eRadar a menționat că această evoluție însemna că, în prezent, „practic întregul teritoriu al Ucrainei, până la cele mai îndepărtate granițe vestice”, era expus riscului de atacuri cu drone.

O evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) a indicat faptul că rușii construiesc noi amplasamente de lansare pentru a susține lovituri la distanțe mai mari, vestul Ucrainei urmând să devină tot mai des o țintă în viitor.

Analistul ucrainean Anton Zemlianîi a spus că această schimbare strategică a coincis cu preferință Rusiei pentru drone mai rapide, care să înlocuiască dronele convenționale Shahed în atacurile complexe, desfășurate în valuri.

Bulgaria este pe lista neagră a iranienilor care iau în calcul un atac asupra țării de la sud de Dunăre, potrivit Nexta. Ar putea fi vizate obiective americane și baze folosite de SUA în Bulgaria, susține sursa menționată care citează informații din presa de peste Ocean.

În aceeași situație se află și Cipru. Iranienii analizează varianta care ar pute fi folosită în cazul în care conflictul cu americanii din Orientul Mijlociu se va intensifica. Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde în Europa și ar obliga aliații NATO să aloce noi resurse.

În urmă cu câteva luni, Iranul a amenințat și România. În primăvară, oficialii iranieni au spus că punerea bazelor militare din România la dispoziția SUA echivalează, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice.

„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.

Oficialul iranian a mai spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional și ar atrage răspunderea internațională a României.

„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică.

De asemenea, din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie. Nu există niciun motiv sau pretext pentru ca o altă țară să se implice în această agresiune militară, iar din punctul nostru de vedere acest lucru este categoric inacceptabil”, a adăugat Esmail Baghaei.

Acesta a precizat că „în mod sigur, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră.”

Declarația de atunci a apărut la câteva zile după ce România a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca pe teritoriul său avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit pentru operațiuni legate de Iran. Decizia a fost aprobată la 11 martie atât de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și de Parlament.

Președintele Nicușor Dan a afirmat atunci că echipamentele americane sunt „defensive” și nu transportă muniție, precizând că acestea sunt corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu și cu parteneriatul strategic româno-american.

Giganții farmaceutici Moderna și Merck au declarat, miercuri, într-un comunicat de presă, că un tratament experimental cu vaccin a dat semne că ar putea preveni reapariția sau răspândirea cancerului, în cadrul unui studiu realizat pe pacienți cu melanom cu risc ridicat.

Vaccinul, care are la bază tehnologia ARN mesager (ARNm), a fost testat într-un studiu clinic în stadiu avansat, care a implicat persoane care suferiseră deja o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea unui melanom, cea mai letală formă de cancer de piele.

Studiul a inclus 1.137 de pacienți cu risc ridicat, cu melanom în stadiile IIB-IV, care fusese îndepărtat chirurgical.

Studiul a implicat un vaccin personalizat împotriva cancerului, denumit Intismeran, produs de Merck și Moderna, utilizat în combinație cu Keytruda, imunoterapia împotriva cancerului dezvoltată de Merck, potrivit NBC News.

„Aceste rezultate din faza 3 reprezintă un moment crucial pentru domeniul cercetării în domeniul cancerului. Timp de mulți ani, ideea creării unui tratament pe bază de ARNm conceput special pentru cancerul unui pacient anume a fost o aspirație. Acum contribuim la transformarea acestei viziuni în realitate”, a declarat Stéphane Bancel, CEO al Moderna, în comunicat.

Companiile au descris acest lucru ca fiind prima descoperire de acest gen. Ele au precizat că studiul va continua să examineze ratele de supraviețuire globală după tratament.

Cele două companii au subliniat că toate aceste date vor fi prezentate la o viitoare conferință medicală și vor fi comunicate autorităților de reglementare.

O mașină Tesla cu sistem autonom de conducere a confundat drumul cu o rampă și a fost la un pas să provoace un accident grav. Potrivit Futurism, la volan se afla Fred Lambert, redactorul-șef al blogului despre vehicule electrice Electrek. Ulterior, el a povestit ce a pățit și a descris incidentul drept „înfiorător”.

„Eram pregătit să preiau controlul și am făcut-o, dar a fost înfricoșător. Prietena mea, care stătea pe scaunul pasagerului, a țipat de frică.”, a scris Lambert.

Incidentul s-a produs duminică pe o autostradă din Quebec, Canada. Mașina este un model nou „versiune de FSD, v14.3.6”.

Autoturismul rula cu aproximativ 100 km/h pe banda din dreapta. Vizibilitatea era clară, nu era trafic, iar marcajele de bandă erau proaspăt vopsite, a relatat jurnalistul.

Apoi, în timp ce trecea pe lângă o ieșire de pe autostradă, mașina și-a activat brusc semnalizatorul și a început să vireze spre acostament, cu mesajul „conducere autonomă” afișat pe ecran.

„Problema este că ieșirea se afla în spatele nostru. Avea să ne împingă direct în șanț virând atât de târziu la acea viteză”, a scris Lambert.

Jurnalistul specializat în mașini electrice susține că știa de unele erori ale sistemelor autonome

Totuși, chiar și pentru el a fost o mare surpriză eroarea făcută de sistem. De aceea, expertul avertizează asupra unui mare pericol: sistemul funcționează de mute ori perfect și îi face mai puțin vigilenți pe șoferi, iar o simplă eroare poate să fie fatală.

De altfel, mașinile Tesla cu sistem autonom au fost implicate în mai multe accidente. Au intrat pe calea ferată în fața unui tren, au lovit oameni sau chiar au încercat să sară peste marginea unui pod. Autoritățile au declanșat anchete pentru a stabili cazuele acestor accidente.

Într-o scrisoare adresată lui Infantino, Sandor Csanyi a declarat că „a pierdut încrederea acordată anterior” președintelui FIFA, potrivit AFP.

Pentru a-și motiva retragerea sprijinului, Sandor Csanyi a invocat „decizii care servesc interese politice mai degrabă decât pe cele ale fotbalului”, în special în ceea ce privește Cupa Mondială din 2026.

De asemenea, vicepreședintele a menționat și planul de a deschide forul de conducere mondial către investitori privați. Despre acesta, el a menționat că e un proiect realizat „în secret, fără a informa Consiliul FIFA”.

„Picătura care a umplut paharul a fost demiterea neașteptată a lui Kevin Lamour”, se mai arată în scrisoare.

„Încrederea mea că sunteți capabil să conduceți FIFA cu succes și eficient a fost subminată”, a conchis Sandor Csanyi.

Marți, un purtător de cuvânt al FIFA a confirmat, într-un comunicat, că „relația de lucru dintre FIFA și Kevin Lamour, în calitate de director operațional, s-a încheiat pe 17 august 2026”.

Demiterea acestuia a avut loc la mai puțin de trei săptămâni de când a criticat planul de investiții a lui Infantino.

Lamour a fost una dintre cele mai proeminente voci din cadrul FIFA care criticase proiectul președintelui federației.

„Nu numai că acest proiect nu ar trebui să vadă lumina zilei, dar a venit momentul ca liderii lumii fotbalului să își pună întrebările corecte și să ia deciziile corecte”, a scris el într-o declarație trimisă agenției de știri AP și publicată la sfârșitul lunii trecute, potrivit aceleiași surse.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis miercuri clarificări despre bugetul Clubului Sportiv al Armatei Steaua, după informațiile apărute în spațiul public privind reducerea fondurilor alocate clubului.

Potrivit unui comunicat, MApN precizează că, la începutul anului 2026, bugetul CSA Steaua a fost redus cu 30%, în contextul planului de reorganizare a clubului. Reorganizarea nu a fost însă finalizată în termenul stabilit inițial, fiind reprogramată pentru luna octombrie.

Potrivit ministerului Apărării, „cea mai mare parte din bugetul nealocat la începutul anului a fost virată înapoi clubului în luna iulie”.

„La începutul anului 2026, având în vedere nevoia de reorganizare a CSA Steaua, alocarea bugetară a clubului a fost diminuată cu 30 la sută. Întrucât reorganizarea nu s-a încheiat în timp util, fiind replanificată să se finalizeze în luna octombrie a acestui an, cea mai mare parte din bugetul nealocat la începutul anului a fost virată înapoi clubului în luna iulie”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.

Instituția susține, de asemenea, că, după realocarea fondurilor, „nu este afectată nicio activitate sportivă de performanță”.

„După alocarea înapoi a acestor bani, nu este afectată nicio activitate sportivă de performanță. Sunt asigurate plata obligațiilor contractuale asumate, participarea la competițiile prevăzute în calendarele sportive și cheltuielile necesare desfășurării activității clubului până la finalul anului”, se arată în comunicatul MApN.

Ministerul Apărării precizează că reorganizarea CSA Steaua „are ca obiectiv eficientizarea activității clubului”, printre multe altele.

„Reorganizarea are ca obiectiv eficientizarea activității clubului, clarificarea responsabilităților și identificarea unor soluții care să permită dezvoltarea pe termen lung a activității sportive”, precizează MApN.

„Obiectivul rămâne promovarea echipei de fotbal a CSA Steaua în prima ligă pentru care este necesară modificarea cadrului legislativ care să permită acest lucru, etapă de realizat de îndată ce va fi învestit un guvern cu puteri depline”, a transmis ministrul.

MApN susține că urmărește în continuare modul în care sunt folosite fondurile alocate CSA Steaua și că analizează cele „mai bune soluții pentru asigurarea unui cadru de funcționare eficient, sustenabil și adaptat obiectivelor de performanță sportivă ale clubului”.

„Ministerul Apărării Naționale urmărește în permanență modul în care sunt utilizate resursele alocate și analizează soluțiile necesare pentru ca activitatea CSA Steaua să se desfășoare în condiții de eficiență, transparență și sustenabilitate financiară”, a transmis MApN.

Donald Trump și pozițiile sale publice au modificat strategia separatiștilor din provincia canadiană Quebec. Potrivit Al Jazeera, șeful unui important partid secesionist din Quebec a anunțat că nu va solicita organizarea unui referendum privind independența până când președintele SUA, Donald Trump, nu va părăsi funcția.

Este vorba despre președintele Partidului Quebecois (PQ), Paul St-Pierre Plamondon. Marți, politicianul a declarat că dezbaterea pe această temă ar putea continua doar după ce Trump nu va mai fi președintele SUA.

„Dezbaterea nu trebuie să fie deturnată de tulburările politicii americane, nici de izbucnirile unui președinte imprevizibil, nici de campaniile de frică. Această impredictibilitate a administrației americane dăunează calității dezbaterii privind viitorul nostru ca națiune”, a mai spus St-Pierre Plamondon.

Alegerile locale din Quebec vor fi organizate până pe 5 octombrie. Partidul separatist Quebecois speră să obțină un rezultat pozitiv. Sondajele sugerează că în prezent că PQ este lider depășind Partidul Liberal și Coaliția Avenir Quebec, care deține cel mai mare număr de locuri în Adunarea Națională din Quebec. Anterior, Paul St-Pierre Plamondon a afirmat că va solicita un referendum pentru independență dacă partidul său va câștiga alegerile.

Președintele american Donald Trump a exprimat în repetate rânduri opinii controversate despre transformarea Canadei într-un stat american. Totodată, el a folosit tarifele vamale asupra bunurilor canadiene ca unealtă în negocierile politice.

Tensiunea crescută dintre SUA și Canada au pus într-o poziție dificilă mișcările separatiste canadiene din state precum Alberta și Quebec. Acțiunile lui Trump i-au enervat pe canadieni și au declanșat o creștere a naționalismului canadian. De asemenea, au existat speculații potrivită cărora americanii ar încuraja campaniile separatiste.

Conform unor estimări, sprijinul pentru independență în Quebec rămâne în jur de 30%. Totuși, deși locuitorii din Quebec au pledat de mult timp pentru autonomie crescută, experții spun că beneficiile economice ale menținerii unei uniuni cu Canada ar putea fi mai atractive, având în vedere și turbulențele declanșate de SUA.

„Cel mai negru scenariu se întâmplă. Criza a ajuns la poarta fabricilor, și așa împovărate de taxe, de costuri uriașe și de incertitudine” susține Bogdan Ivan, miercuri, pe Facebook.

Potrivit fostului ministru al Energiei, primele notificări privind limitarea consumului de energie electrică au ajuns deja în industrie.

„Este strigător la cer. Este un atentat la siguranța economică a României”, afirmă Ivan, care îi cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției.

„Domnule premier demis Ilie Bolojan, o fabrică nu se oprește ca un bec. Când îi tai energia, oprești producția, blochezi contracte, produci pierderi și pui presiune directă pe salariile oamenilor. În spatele fiecărei fabrici sunt familii, sunt oameni care muncesc, sunt copii care depind de venitul părinților lor”, spune fostul ministru.

Ivan acuză Guvernul că, în loc să rezolve criza energetică, încearcă să mențină sistemul în funcțiune prin reducerea consumului industriei.

„Ne-ați spus că totul este sub control. Astăzi vedem realitatea. România încearcă să țină sistemul energetic în picioare cerând industriei să producă mai puțin. Asta nu este soluție. Asta înseamnă să împingi economia spre colaps și să pui pe umerii companiilor nota de plată pentru lipsa de decizie a unui guvern demis”, susține Ivan.

Fostul ministru susține că măsura ar afecta direct competitivitatea companiilor românești.

„Nu poți cere industriei să fie competitivă și, în același timp, să o ameninți că mâine s-ar putea să nu aibă energie. Nu poți vorbi despre stabilitate în timp ce fabricile primesc notificări de deconectare”, spune Ivan.

El afirmă că situația a depășit nivelul unei simple crize energetice și reprezintă o amenințare pentru economie și locurile de muncă.

„Asta nu mai este doar o criză energetică. Este o amenințare directă la siguranța României, la locurile de muncă ale oamenilor și la viitorul economiei românești”, susține fostul ministru.

Ivan spune că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național.

„De ieri (n.r – marți) au început să primească marile companii din țara noastră notificări din partea distribuitorilor de energie electrică că urmează să fie deconectați de la Sistemul Energetic Național în contextul crizei energetice pe care o tranzităm”.

Fostul ministru îi cere premierului să activeze mecanismul european de solidaritate.

„Domnule premier și ministrul Energiei, vă rog, pentru Dumnezeu, în ceasul al 13-lea faceți ceva. Activați mecanismul european de solidaritate. Nu este o favoare pentru România, ci este un drept pe care îl avem ca stat membru al Uniunii Europene. Toate companiile din România vor suferi pierderi uriașe din cauza acestor deconectări făcute la discreția dumneavoastră”, spune Ivan.

Bogdan Ivan susține că efectele unei deconectări care durează câteva ore, repetată timp de mai multe zile, ar putea fi devastatoare pentru industrie.

„E de ajuns ca o zi, două, trei sau cinci să fie deconectat la Sistemul Energetic Național câteva ore, pentru ca aceste companii, de la companii profitabile, să ajungă companii falimentare, care se închid și care dau afară zeci de mii de oameni”, afirmă fostul ministru.

„Prin deciziile pe care le luați în ultima perioadă, faceți ca zeci de mii de oameni să-și piardă locurile de muncă”, mai spune Ivan.

Un proiect de lege prin care se propune eliminarea admiterii paralele la liceu a fost depus miercuri de către parlamentarii USR Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie.

Potrivit inițiatorilor, eliminarea admiterii paralele ar asigura un proces de selecție bazat pe rezultatele Evaluării Naționale și pe repartizarea computerizată, fără introducerea unei probe suplimentare organizate de fiecare liceu.

În plus, formațiunea susține că sistemul de selecție paralelă ar accentua inechitățile din educație și ar favoriza elevii care își permit pregătire suplimentară.

„O probă de selecție organizată de licee, adăugată peste Evaluarea Națională, ar accentua una dintre cele mai grave probleme ale școlii românești: lipsa egalității de șanse. Evaluarea unică și repartizarea computerizată permit și copiilor cu rezultate foarte bune din mediul rural sau din familii cu posibilități reduse să obțină un loc în cele mai căutate licee și clase din județul lor ori din marile orașe. În schimb, examenele proprii ale liceelor ar avantaja elevii ai căror părinți pot plăti meditații și programe de pregătire adaptate fiecărei probe. Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu.

Potrivit comunicatului de presă emis de formațiune, problema ar fi cu atât mai importantă în cazul elevilor cu rezultate foarte bune, dar care provin din familii cu posibilități financiare limitate. Aceștia ar putea fi puși în situația de a participa la examene fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați sau chiar de a renunța la liceele de top.

Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că USR a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele.

„În anul 2023, când legile Educației au ajuns în dezbatere parlamentară, alături de colegii mei din USR am criticat vehement aberațiile din proiectul România Educată. Una dintre cele mai proaste idei, lipsită de orice argument valabil sau de sprijinul specialiștilor, a fost admiterea paralelă în liceu”, a declarat Pălărie.

Admiterea la liceu din 2027 a provocat, în numai câteva zile, una dintre cele mai puternice controverse recente din Educație. Un proiect publicat de Ministerul Educației pe 14 august permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională.

Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie, potrivit proiectului, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe. Liceul stabilește disciplinele, în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

Prin urmare, un elev care țintește un loc scos la concurs de un liceu ar susține mai întâi Evaluarea Națională, apoi încă două probe.

Nu toți copiii vor fi însă obligați să dea aceste examene. Participarea este opțională. Elevii care nu se înscriu sau care nu sunt admiși prin concurs vor putea participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase.

În replică, părinții și organizațiile pentru copii reclamă riscul creșterii meditațiilor și al inechităților, iar partidele critică lipsa unor garanții suficiente împotriva favoritismului. Miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei.

Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg, poate fi citit AICI.

Anunțul a fost făcut miercuri, de Inspectoratul de Poliție Județean Maramureș. Polițiștii au fost sesizați cu privire la dispariția bărbatului de la locul respectiv.

Persoana căutată este identificată ca Moldovan Dorel Dorin, în vârstă de 28 de ani. Acesta are domiciliul în comuna Coroieni, satul Vălenii Lăpușului.

Imediat după primirea sesizării, polițiștii au declanșat căutările.

Au fost mobilizate mai multe efective pentru depistarea bărbatului. Autoritățile nu au oferit alte detalii despre circumstanțele exacte ale dispariției.

Reprezentanții IPJ Maramureș fac apel către populație. Persoanele care au informații despre localizarea bărbatului sunt rugate să nu îl abordeze direct. Acestea trebuie să sune de îndată la numărul unic de urgență 112.

Odată cu creșterea temperaturilor, crește și riscul de a dormi prost. În timpul valurilor de căldură, atenția se concentrează în special asupra siguranței atunci când se depășește pragul de 35 °C, dar efectele nopților călduroase asupra somnului și sănătății sunt mai puțin cunoscute.

Începând cu anii ’70, temperatura minimă percepută în cele mai calde 10 nopți ale anului a crescut cu 0,32 °C pe deceniu la nivel global, potrivit unui studiu citat de Euronews.

A crescut și numărul nopților tropicale, adică acele nopți în care temperatura nu scade sub 20 °C. Sunt cel puțin două astfel de nopți în plus pe deceniu.

Nopțile calde reduc capacitatea organismului de a se reface după căldura resimțită în timpul zilei.

În timpul somnului, frecvența cardiacă și activitatea fiziologică scad, de obicei, în timp ce temperatura internă a corpului scade. Acest lucru ajută sistemul nervos, imunitar și cardiovascular să se refacă.

Însă, atunci când dormitorul rămâne prea cald, organismul are dificultăți în a elimina căldura. Vasele de sânge se dilată pentru a elibera căldura, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a asigura circulația sângelui. Transpirația poate provoca, de asemenea, deshidratare.

Rezultatul poate fi o dificultate sporită de a adormi, treziri mai frecvente și un somn mai puțin odihnitor.

Problema poate deveni deosebit de gravă atunci când nopțile calde se succed timp de mai multe zile. După o noapte de somn tulburat și de răcorire incompletă, organismul începe ziua următoare deja în condiții de efort, tocmai în momentul în care temperaturile încep să crească din nou.

Majoritatea locuințelor din zonele neobișnuite cu căldura nu este adaptată la temperaturile în creștere și are dificultăți în a se răcori după apusul soarelui. În consecință, dormitoarele pot rămâne calde și umede pentru mult timp, chiar și după ce căldura diurnă atinge punctul maxim.

Iată 7 idei pentru a răcori casa și a dormi mai bine în timpul valurilor de căldură:

• • Deschide ferestrele după apusul soarelui dacă aerul de afară este mai răcoros decât cel din interior.
  • Închide perdelele, obloanele sau jaluzelele în timpul zilei pentru a împiedica încălzirea camerei.
  • Folosește lenjerie de pat ușoară și poartă haine largi și ușoare.
  • Fă un duș sau o baie răcoroasă înainte de culcare.
  • Bea apă în mod regulat, dar limitează consumul de alcool și cofeină.
  • Mută patul în cea mai răcoroasă cameră din casă dacă dormitorul devine prea cald.
  • Oprește aparatele electrice care nu sunt indispensabile, deoarece acestea produc căldură suplimentară.

Fostul premier din partea PSD, Mihai Tudose, a vorbit, miercuri, despre condițiile în care ar trebui construită o majoritate guvernamentală în România, spunând că nu trebuie formată o alianță politică sub forma unor „triburi sau secte”.

Invitat la emisiunea „Ai Aflat!”, de la Gândul, moderată de Ionuț Cristache, Mihai Tudose a spus că, înainte de stabilirea unei majorități, partidele ar trebui să ajungă la un consens asupra unui proiect politic.

„Nu propun un concurs de talente. Întâi aș vrea să avem pe masă unanimitate, un consens, o majoritate pe un proiect politic, pe un program, pe termen mediu și lung”, a declarat Mihai Tudose.

Fostul premier a făcut câteva precizări și despre discuțiile recente despre formarea unei majorități în jurul unor programe precum SAFE și PNRR. Europarlamentarul PSD spune că acestea nu pot reprezenta, singure, un proiect politic pentru România, pentru că s-ar întinde „pe trei săptămâni”.

„Eu am văzut ultima solicitare și ultima frăsuială, iertați-mi dicționarul de vacanță, să facem o majoritate. SAFE și PNRR. E genial. Adică marele program al țării este pe trei săptămâni. PNRR-ul se termină în august și SAFE-ul se încheiase. Că s-au semnat, s-au dat contractele, s-a închis. Ce să mai facem cu el?”, a spus Tudose.

O eventuală majoritate nu ar trebui construită în jurul unei persoane, ci în jurul unui proiect pe care partidele să îl poată susține împreună, a declarat Mihai Tudose.

„Proiectul va fi partidele care, oamenii care, susțin și fac o majoritate guvernamentală, nu se strâng în jurul unui om. Nu facem triburi aici sau secte. În jurul unei idei. În jurul unui program. Care să fie cu cap și coadă”, a afirmat fostul premier.

Acesta spune că un astfel de proiect ar trebui să explice ce măsuri trebuie să fie luate și în ce perioadă, astfel încât guvernarea să poată fi evaluată în funcție de rezultate.

„Uite, facem asta în doi ani, în trei ani, în patru ani. Că poți să ieși și să spui românilor, bă, suntem în situația asta. Am înțeles, sunt unii vinovați. E altă mâncare de pește. Dar de aici încolo, ca să vedem și noi lumina, și la propriu și la figurat, că mai avem un pic și nu mai vedem nici pe aia. Uite, asta trebuie să facem. Și ăsta e programul. Și vedem cu cine, cine este în stare să facă chestia aia”, a mai spus Mihai Tudose.

Emisiunea integrală poate fi urmărită AICI.

Proiectul de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică la 17 august 2026 elimină prevederea actuală potrivit căreia bursele sociale sunt acordate și în perioada vacanțelor școlare.

Potrivit Salvați Copiii, în metodologia aflată în vigoare, articolul 15 alineatul (1) din HG 732/2025 prevede explicit acordarea burselor sociale și în vacanțe. Proiectul propune înlocuirea acestei prevederi cu regula generală aplicabilă burselor de merit și tehnologice, care sunt acordate în perioada cursurilor școlare.

Organizația critică și faptul că modificarea nu este menționată în nota de fundamentare a proiectului, deși aceasta include o secțiune privind impactul social.

„O măsură care restrânge un drept al copiilor nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către Minister a efectelor sale”, susține Salvați Copiii.

Organizația solicită autorităților să prezinte public numărul elevilor care ar fi afectați de măsură, economia bugetară urmărită, riscurile sociale și educaționale, precum și alternativele analizate pentru protejarea copiilor vulnerabili.

Salvați Copiii argumentează că nevoile familiilor vulnerabile continuă și în perioada vacanțelor. Cheltuielile pentru hrană, îmbrăcăminte, produse de igienă, internet și condiții minime de locuire nu dispar odată cu încheierea cursurilor.

În plus, în lunile de vară apar cheltuieli pentru revenirea la școală, precum achiziția de rechizite, haine, încălțăminte și plata transportului.

„Sărăcia nu intră în vacanță odată cu școala”, transmite organizația, care consideră că bursa socială trebuie privită ca un mecanism de protecție socială și nu ca o recompensă pentru prezența copilului în sala de clasă.

Salvați Copiii amintește că metodologia în vigoare definește bursa socială drept o formă de sprijin destinată elevilor vulnerabili, pentru susținerea participării la activitățile didactice și prevenirea abandonului școlar.

Organizația Salvați Copiii citează propriile date, potrivit cărora trei din zece copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Conform unui raport publicat de Salvați Copiii la 1 iunie 2026, peste 1,163 milioane de copii se află în această situație, iar 425.491 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație.

Datele organizației indică și o creștere a sărăciei nutriționale. Ponderea familiilor care nu își permit cel puțin o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine echivalente a crescut de la 14,6% la 17,2% în cazul familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.

Un studiu realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025 arată că 58% dintre familiile ai căror copii participă la programele educaționale ale organizației nu pot acoperi fără sprijin extern cheltuielile legate de participarea copiilor la educație. Procentul ajunge la 87% în cazul familiilor afectate de sărăcie materială.

Organizația invocă și o cercetare realizată în 2025 de Institutul de Științe ale Educației, la solicitarea Ministerului Educației, potrivit căreia banii proveniți din burse sunt utilizați în principal pentru alimente, îmbrăcăminte și rechizite.

Majoritatea profesorilor și directorilor consultați au apreciat că bursele contribuie la reducerea absenteismului și la creșterea prezenței la școală, efectul fiind mai pronunțat în mediul rural.

Totodată, 99,7% dintre elevii incluși în analiză au declarat că bursa a avut un efect pozitiv, iar aproximativ două treimi au raportat o îmbunătățire a performanței școlare percepute.

Salvați Copiii susține că o eventuală restrângere a sprijinului financiar ar putea accentua dezavantajele deja existente și avertizează asupra riscului unor costuri sociale mai mari pe termen lung, prin abandon școlar, excluziune socială, perpetuarea sărăciei și dificultăți de integrare profesională.

Organizația solicită Ministerului Educației să păstreze prevederea actuală privind acordarea burselor sociale pe durata vacanțelor și să realizeze o evaluare transparentă a impactului oricărei modificări asupra drepturilor copilului.

Bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari în anul școlar de referință, 840.820 de elevi, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor de burse.

Parlamentul Ucrainei a anunțat oficial miercuri că țara are doi noi miniștri importanți în funcție. Evhenii Khmara va prelua funcția de ministru al Apărării, iar Andrii Sybiha preia funcția de ministru al Afacerilor Externe, după nominalizările făcute de președintele Volodimir Zelenski.

Conform informațiilor venite pe surse, pentru numirea lui Khmara au votat 312 deputați, în timp ce Sybiha a primit 266 de voturi favorabile.

Evhenii Khmara îl înlocuiește pe Mykhailo Fedorov, care a condus Ministerul Apărării timp de aproximativ șase luni, între 14 ianuarie și 16 iulie 2026.

Noul ministru este general-maior al Serviciului de Securitate al Ucrainei și are o experiență de peste 15 ani în cadrul Centrului de Operațiuni Speciale A, cunoscut sub numele Alfa. În timpul războiului, a participat la operațiuni militare în regiunea Kiev, în Donețk și la eliberarea Insulei Șerpilor.

În aprilie 2023, președintele ucrainean a hotărât ca acesta să preia conducerea Centrului de Operațiuni Speciale al SBU pentru combaterea terorismului și protejarea participanților la procedurile penale și a ofițerilor de aplicare a legii.

În urma unei reorganizări, unitatea a primit denumirea Centrul de Operațiuni Speciale A.

Acesta a fost promovat la gradul de general de brigadă în august 2023, iar în iunie 2024 a devenit general-maior. În august 2025, a preluat conducerea Centrului de Operațiuni Speciale A.

„Centrul de Operațiuni Speciale A se clasează constant printre primele trei unități cele mai eficiente ale forțelor ucrainene în ceea ce privește echipamentul inamic și personalul distrus cu ajutorul dronelor”, a transmis SBU.

Între 5 ianuarie și 17 iulie 2026, Khmara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei. În luna iulie, s-a mutat la Ministerul Apărării, unde a fost numit ministru interimar.

Acesta a primit, printre altele, Ordinul Bohdan Hmelnițki, clasele I, a II-a și a III-a, precum și „Crucea Meritului Militar” acordată de președintele Ucrainei.

Tot miercuri, Rada Supremă l-a confirmat și pe Andrii Sybiha în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Acesta a primit 266 de voturi în favoare.

Potrivit istoricului, Andrii Sybiha a ocupat aceeași funcție în guvernele conduse de Denys Shmyhal și Iulia Svyrydenko. El lucrează în diplomația ucraineană din 1997 și a avut mai multe funcții în Ministerul Afacerilor Externe.

A fost diplomat la Ambasada Ucrainei în Polonia, unde a ocupat mai multe funcții, iar între 2016 și 2021 a fost ambasadorul Ucrainei în Turcia. După revenirea la Kiev, Andrii Sybiha a devenit șef adjunct al Cabinetului președintelui.

În aprilie 2024, a fost numit prim-viceministru al Afacerilor Externe, iar în septembrie 2024 a preluat conducerea ministerului, după demiterea lui Dmitro Kuleba.

După demisia premierului Iulia Svyrydenko, pe 14 iulie, întregul Guvern ucrainean a demisionat automat. Cu aprobarea lui Volodimir Zelenski, Sybiha și Khmara au fost numiți ulterior miniștri interimari.

Pe 18 august, președintele ucrainean a transmis Parlamentului nominalizările oficiale pentru ca cei doi să ocupe definitiv funcțiile de ministru al Apărării și ministru al Afacerilor Externe.

Prin voturile care au avut loc miercuri, Rada Supremă a încheiat procedura de numire a celor doi membri importanți ai Guvernului ucrainean.

Chiar și după o noapte de bombardamente intense, Olga se trezește în zori și se pregătește să hrănească pisicile din Odesa.

„Acest oraș este întreaga mea viață”, spune femeia în vârstă de 74 de ani pentru The Independent. În fiecare zi, ea are grijă de cele 50 de pisici care cutreieră ruinele și clădirile arse din cartierul ei, o zonă vizată constant de bombe.

Soțul și fiul Olgăi au murit amândoi de ceva timp, însă ea spune că nu se simte singură și că a încetat de mult să mai intre în panică atunci când sună sirenele de raid aerian.

„Oamenii pleacă din proprie inițiativă, dar eu nu m-am gândit să fac asta”. Olga face parte dintr-un grup de persoane în vârstă care au rămas să îngrijească animalele de companie abandonate și animalele fără stăpân.

Chiar și înainte de război, Ucraina avea o populație numeroasă de animale fără stăpân – estimările indică până la 200.000 de câini și mult mai multe pisici care cutreierau străzile, potrivit Naturewatch Foundation. De la începutul războiului, alte mii de câini și pisici au fost pierdute sau abandonate.

Experții au declarat pentru The Independent că oamenii care rămân în orașele și localitățile afectate de război ajung adesea să hrănească zeci de animale, deși propriile resurse sunt foarte limitate.

Munca începe la ora 9. „Ies să le hrănesc. Încep din cele mai îndepărtate puncte și termin lângă mare”, spune ea. Olga hrănește pisicile din curtea sa, din grădinile vecine, din parcări și de pe pantele de pe drumul spre mare.

„Încă din copilărie am iubit foarte mult pisicile”, spune ea. Pisica ei preferată, Lora, pe care a poreclit-o Chernushka, a supraviețuit unei tumori de la gât de mărimea unei nuci. De atunci, Olga s-a atașat foarte mult de ea.

Această iubire pentru animale a făcut-o să nu părăsească Odesa, în ciuda pericolelor. Cea mai mare teamă a ei nu este pentru propria siguranță, ci pentru faptul că ar lăsa animalele fără apărare.

„Pur și simplu nu vor supraviețui fără noi, oamenii”, spune ea.

Odesa a fost vizată de atacuri tot mai intense din partea Rusiei. Deși nu se află pe linia frontului, Odesa a fost atacată de Rusia într-o încercare de a strangula legăturile comerciale ale Ucrainei cu lumea exterioară.

În cealaltă parte a orașului și fără să știe una de cealaltă, Nataliia, în vârstă de 73 de ani, are grijă de 13 animale de companie și 27 de animale fără stăpân.

„Să trăiești într-o zonă de război este foarte dificil. Războiul are un efect foarte negativ asupra sănătății mele și asupra stării animalelor mele. Devin nervoase. Trebuie să petrec mult timp monitorizându-le starea și calmându-le”, spune ea.

„Este foarte greu să trăiești fără electricitate și apă și, uneori, chiar fără căldură în sezonul rece. Să cari apă până la etajul opt pentru animalele fără stăpân este dificil – când apa din bolurile lor îngheață, trebuie să o dezgheț și să aduc apă caldă. Toate acestea complică semnificativ condițiile de trai”.

Hrana pentru animale este cumpărată din pensia ei, în timp ce organizația United for Animals ajută la asigurarea hranei pentru animalele fără stăpân.

Ziua Nataliiei începe la ora 6 dimineața și se termină la 1 noaptea. Ea curăță numeroase litiere, hrănește animalele și verifică dacă toate sunt sănătoase și nevătămate după o noapte de raiduri aeriene.

„În timpul exploziilor, mă îngrijorează profund viețile animalelor mele și ale celor de pe stradă – în special ale celor aflate pe stradă, care pot fi lovite de schije sau prinse într-o explozie”.

Numărul animalelor fără stăpân din Ucraina a crescut în timpul conflictului.

Cercetătorii au descoperit că războiul a modificat semnificativ comportamentul animalelor. Aceștia au comparat impactul conflictului asupra faunei sălbatice, observând comportamentul animalelor după ocupația rusă și comparându-l cu aceeași perioadă din 2021. Într-un studiu, ei au concluzionat că războiul a modificat semnificativ tiparele zilnice de activitate ale animalelor. Acestea au devenit mai puțin active noaptea sau în perioadele în care luptele erau în desfășurare.

Olga a observat și ea schimbările la animale și consideră că natura umană a avut un impact asupra comportamentului lor la fel de important ca bombardamentele.

„Ceea ce provoacă cel mai mult disconfort este că unii oameni sunt împotriva hrănirii animalelor… în special în apropierea mașinilor. Pentru ei, o mașină valorează mai mult decât un animal”.

În ciuda cruzimii războiului pe care au văzut-o îndreptată împotriva animalelor, atât Nataliia, cât și Olga speră că războiul se va încheia în curând.