MediaFax.ro

Katie Zacharia a fost concediată din funcția de secretar de presă al Casei Albe vineri, la doar cinci zile după ce a preluat funcția, potrivit The New York Times.

Într-o declarație adresată reporterilor înainte de a pleca la un miting în Georgia, Donald Trump a declarat că noul purtător de cuvânt al Casei Albe a fost tratat „foarte, foarte rău, foarte nedrept” de către presă, conform The Independent.

„I-am spus lui Katie acum două minute, i-am spus «Katie, știi, nu trebuie să faci asta…». Veștile au fost atât de neplăcute pentru ea. N-am mai văzut așa ceva. Și i-am spus, sincer, că «dacă aș fi în locul tău, m-aș răzgândi»”, a spus președintele american.

Întrebat ce își dorește ca Zacharia să facă de acum înainte, el a răspuns că vrea „doar ca ea să fie fericită”.

De asemenea, liderul de la Casa Albă a fost întrebat dacă dorește ca ea să rămână în funcția pe care a început-o lun. El le-a spus reporterilor că va vorbi cu ea când se va întoarce la Washington și a subliniat că o place „foarte mult”.

„Îmi doresc să aibă o viață bună. Nu vreau să am o viață ca cea pe care a dus-o în ultimele trei zile. Este brutalizată de presă. Cred că este foarte nedrept, dar a fost brutalizată de presă”, a spus el.

„Când mă voi întoarce, vom vorbi”, a adăugat Trump.

Katie Zacharia s-a aflat în mijlocul mai multe controverse, după ce a recunoscut că nu a trecut examenul de admitere în Barou, deși s-a prezentat drept specialistă în domeniul juridic. Ea a explicat că nunta planificată i-a distras atenția de la examen.

Mai mult, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a avut un mesaj ironic despre China, spunând că țara „nici măcar nu are toalete corespunzătoare”.

Szocs, a doua favorită a competiției, a învins-o cu 4-3 pe Natalia Bajor, cap de serie numărul 13, după o partidă în care românca a fost nevoită să revină de două ori.

Szocs a întors meciul după ce a pierdut primele două seturi

Natalia Bajor a început mai bine partida și și-a adjudecat primele două seturi, cu 15-13 și 11-9. Szocs a reacționat însă și a egalat situația după 11-8 și un categoric 11-3.

Poloneza a revenit în avantaj după un nou set foarte disputat, câștigat cu 15-13, astfel că reprezentanta României s-a văzut din nou obligată să recupereze.

Szocs a dominat setul al șaselea, 11-3, și a trimis confruntarea în decisiv.

Românca a început excelent ultimul act și s-a desprins la 6-0. Bajor a redus diferența până la 7-4, însă Szocs nu a mai cedat controlul și s-a impus cu 11-6.

Scorul final a fost 4-3 (13-15, 9-11, 11-8, 11-3, 13-15, 11-3, 11-6).

Calificarea o menține pe Bernadette Szocs în cursa pentru o nouă clasare pe podium la Ljubljana. Românca a obținut deja o medalie de bronz în proba de dublu feminin, împreună cu Elizabeta Samara.

Elena Zaharia, premieră la Campionatul European de seniori

România va avea însă două jucătoare în sferturile probei de simplu. Elena Zaharia, cap de serie numărul 33, a obținut cea mai importantă performanță de până acum a carierei sale la un Campionat European Individual de seniori.

Aflată doar la a doua participare la competiția continentală de seniori, Zaharia a învins-o în optimi pe italianca Gaia Monfardini, cap de serie numărul 18.

Românca s-a impus cu 4-2 (11-8, 11-13, 11-4, 11-6, 7-11, 11-9).

Pentru Zaharia a fost a cincea victorie consecutivă la Ljubljana, luând în calcul partidele din faza grupelor și de pe tabloul principal. Rezultatul îi asigură în premieră un loc între primele opt jucătoare ale Europei la simplu feminin.

Dragoman, eliminată după un alt meci de șapte seturi

România a fost aproape să aibă trei reprezentante în sferturi. Andreea Dragoman, cap de serie numărul 12, a dus până în setul decisiv confruntarea cu germanca Nina Mittelham, a șasea favorită.

Mittelham a condus cu 3-1, însă Dragoman a câștigat următoarele două seturi cu același scor, 11-9, și a restabilit egalitatea.

Germanca s-a impus în decisiv cu 11-8 și a câștigat partida cu 4-3 (11-5, 6-11, 11-8, 11-1, 9-11, 9-11, 11-8), punând capăt parcursului româncei în proba de simplu.

Szocs are deja bronzul european la dublu

Bernadette Szocs a urcat deja pe podium la actuala ediție a Campionatelor Europene, după ce ea și Elizabeta Samara au obținut bronzul la dublu feminin.

Favorite numărul 1, româncele au trecut succesiv de Dominika Wiltschkova/Ema Labosova, cu 3-1, de Lea Rakovac/Hana Arapovic, cu 3-0, și de perechea germană Ying Han/Sabine Winter, cu 3-1.

În semifinale, Samara și Szocs au fost învinse cu 3-0 (13-11, 11-6, 11-7) de perechea Tatiana Kukulkova/Natalia Bajor.

Pentru Szocs, calificarea în sferturile probei de simplu menține astfel deschisă posibilitatea unei noi medalii la Ljubljana, în timp ce Elena Zaharia se află pentru prima dată în carieră la un singur meci distanță de podiumul european de seniori.

MAE avertizează că în perioada 17–21 octombrie este anunțată o grevă în sectorul aviatic, care ar putea afecta zborurile.

Potrivit MAE, protestele ar putea avea loc în centrele urbane și ar putea include blocaje sau acțiuni punctuale în intersecții, sensuri giratorii, stații de alimentare cu carburanți, noduri feroviare și depozite petroliere.

În acest context, sunt posibile perturbări ale transportului public, traficului rutier și feroviar, precum și ale celui aerian, în special în marile orașe și în apropierea infrastructurilor vizate de proteste.

Unde pot verifica românii situația transporturilor

MAE le recomandă călătorilor să verifice informațiile actualizate înainte de plecare și să urmărească anunțurile operatorilor de transport.

Călătorii care au zboruri programate sunt sfătuiți să urmărească actualizările companiilor aeriene și informațiile publicate de aeroporturile de plecare sau de sosire.

Numere de telefon pentru asistență consulară

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la Consulatul General al României la Paris, la numerele +33 1 47 05 29 66 și +33 1 47 05 27 55. Apelurile sunt redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate, unde sunt preluate permanent.

Pentru situații dificile, speciale sau urgente, MAE pune la dispoziție următoarele numere de telefon:

– Consulatul General al României la Paris: +33 6 80 71 37 29
– Consulatul General al României la Marsilia: +33 6 10 02 71 64
– Consulatul General al României la Lyon: +33 6 43 62 77 36
– Consulatul General al României la Strasbourg: +33 6 27 05 00 22

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea site-ului MAE și a paginilor misiunilor diplomatice ale României din Franța. Românii care călătoresc în străinătate pot folosi și aplicația „Călătorește informat” pentru alerte și recomandări de călătorie.

„Investițiile în apărare din următorii ani trebuie neapărat să însemne producție în România, transfer de tehnologie, dezvoltarea industriei naționale și oportunități reale pentru companiile românești, pe lângă achizițiile de echipamente militare”, a scris vineri Irineu Darău, pe contul său de Facebook.

Potrivit acestuia, pentru ca aceste lucruri să se întâmple conform acordurilor de cooperare, „trebuie să avem și capacitatea de a urmări dacă ele sunt respectate”.

Ministrul interimar afirmă că aceste investiții reprezintă o „responsabilitate importantă”, pentru care „este nevoie de o capacitate administrativă pe măsură”.

Ce propune Ministerul Economiei

• o structură flexibilă și dedicată monitorizării acordurilor SAFE;
• manageri de proiect responsabili pentru fiecare acord major;
• acces la expertiză tehnică specializată, inclusiv prin colaborarea cu Ministerul Apărării;
• un mecanism clar de verificare și certificare a contribuției industriale în economia românească.

În plus, Darău precizează că există inclusiv un „calendar de implementare de 180 de zile, astfel încât să putem construi această capacitate într-un timp rezonabil”.

Cu toate acestea, el precizează că aceste măsuri „nu sunt o soluție definitivă și nici nu pretindem că avem toate răspunsurile”.

„Îl publicăm tocmai pentru că este necesară o discuție serioasă cu industria, companiile care pot deveni furnizori, sindicatele, universitățile și specialiștii din domeniu – avem nevoie de expertiza lor pentru a construi un sistem care să funcționeze în practică”, explică ministrul interimar al Economiei.

Conform acestuia, Ministerul Economiei „trebuie să aibă un rol mult mai activ în definirea direcțiilor strategice de dezvoltare a economiei românești: nu putem să ne limităm doar la administrarea unor programe și la rezolvarea problemelor curente, fără să discutăm și despre ce fel de industrie vrem să construim, unde avem avantaje competitive și cum folosim investițiile pentru a genera valoare pe termen lung”.

„SAFE este un exemplu foarte bun în acest sens: avem o oportunitate importantă pentru industria românească de apărare, dar cât de mult vom câștiga economic din aceste investiții depinde și de cât de bine ne organizăm, de cât de serios urmărim implementarea acordurilor și de cât de bine reușim să implicăm companiile românești”, a conchis Irineu Darău.

Rezoluția a fost adoptată la a 28-a reuniune a conferinței, scrie Euronews. Până acum, din când în când, ceasurile atomice primeau o secundă în plus, ca ora oficială să rămână aliniată cu rotația Pământului.

De ce a existat secunda intercalată

Lumea folosește două moduri de a măsura timpul. UTC se bazează pe ceasuri atomice extrem de precise, în timp ce timpul astronomic depinde de rotația Pământului, care variază ușor. Pentru ca diferența dintre ele să rămână mică, din 1972 au fost adăugate 27 de secunde intercalate, ultima la sfârșitul lui 2016. În acele momente, un minut a durat, excepțional, 61 de secunde.

Pentru oameni, corecțiile trec neobservate. Pentru sistemele informatice, rețelele de telecomunicații, navigația prin satelit și rețelele de energie, care depind de o sincronizare perfectă, ele au provocat însă probleme. Secundele adăugate în trecut au dat peste cap sisteme informatice și servicii online.

Pericolul secundei negative

Pe termen lung, atracția Lunii încetinește rotația Pământului, dar în ultimii ani planeta s-a învârtit uneori puțin mai repede. Din acest motiv, specialiștii au luat în calcul posibilitatea de a scădea pentru prima dată o secundă din ora oficială, în loc să adauge una. Nu se știe cum ar reacționa sistemele informatice la această schimbare, iar situația a fost comparată cu problema informatică din anul 2000.

În 2022, statele membre decideseră deja renunțarea la secunda intercalată până în 2035. Riscul secundei negative a dus la devansarea termenului.

Ce urmează

De acum, diferența dintre UTC și timpul astronomic va putea crește până la 3.600 de secunde, adică o oră. Potrivit Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM), ar dura peste 3.000 de ani până la o asemenea diferență.

Schimbarea va conta mai ales în astronomie, geodezie și unele aplicații prin satelit, care vor trebui să țină cont separat de decalajul dintre ora ceasului și rotația Pământului. CGPM are 69 de state membre și 34 de state și economii asociate.

Decizia nu are nicio legătură cu trecerea la ora de iarnă. În România, ca în restul Uniunii Europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră duminică, 25 octombrie.

Oțelul a deschis scorul în minutul 23, prin R. Brito, după o pasă decisivă oferită de M. Silva, și a intrat la vestiare cu avantaj minim.

Kukovec a egalat la șase minute după ce a intrat pe teren

Oaspeții au intervenit masiv la pauză. Niko Kukovec a fost trimis pe teren în locul lui Marko Eppel, iar A. Horvath și A. Ciobanu au fost, de asemenea, introduși de la începutul reprizei secunde.

Schimbările au produs rapid efectul urmărit. În minutul 52, la numai șase minute după intrarea pe teren, Kukovec a restabilit egalitatea, din pasa lui Albert Stahl.

Scorul nu s-a mai modificat până la final, în ciuda presiunii exercitate de gălățeni.

Oțelul a încheiat partida cu o posesie de 63%, față de 37% pentru Csikszereda, și cu un avantaj considerabil la numărul total de șuturi: 29-14. Gazdele au avut și 40 de atingeri în careul advers, în timp ce formația din Miercurea Ciuc a contabilizat numai 13.

Meci tensionat în repriza secundă

Ultima parte a întâlnirii a adus mai multe avertismente. Marcatorul golului oaspeților, Kukovec, a fost avertizat în minutul 58, iar D. Vukovic a primit două cartonașe galbene, în minutele 69 și 73, potrivit live-textului partidei.

Finalul a rămas tensionat, G. Christopoulos și E. Pap fiind și ei avertizați în minutul 89 pentru comportament nesportiv.

Partida de la Galați a fost arbitrată de Istvan Kovacs.

Pentru Oțelul, rezultatul reprezintă un pas greșit pe teren propriu, mai ales prin prisma diferenței dintre volumul ofensiv produs și rezultatul de pe tabelă. Csikszereda, în schimb, obține un punct după ce a fost condusă la pauză și după o repriză secundă în care a trebuit să reziste presiunii formației gălățene.

Întrebat dacă se mai poate vorbi de un pol de dreapta, Bolojan a amintit că PNL a stabilit un mecanism de colaborare cu USR „ca să ai o forță de negociere mai mare”.

„Acest lucru va continua, dar am discutat aceste aspecte cu cei de la USR, știm fiecare care sunt pozițiile”, a spus el.

Liderul liberal consideră că cele două partide trebuie să lucreze împreună pentru românii care vor o țară modernă și prosperă.

„Ce e important pentru românii care vor o țară modernă, prosperă, care înțeleg că aceste lucruri nu pot să vină decât prin meritocrație, PNL și USR trebuie să lucrăm la asta”, a afirmat Bolojan.

„Încrederea trebuie consolidată la toate nivelurile”

În prezent, PNL și USR au o colaborare parlamentară. Bolojan spune că aceasta trebuie dezvoltată și că „trebuie consolidată încrederea între echipele noastre la toate nivelurile”.

Declarațiile vin în același interviu în care Bolojan a anunțat că PNL trece în opoziție de săptămâna viitoare, chiar dacă va propune sâmbătă, în Biroul Politic Național, un vot pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu.

Președintele PNL a vorbit despre construirea unui „pol de modernizare”, astfel încât oamenii care cred în direcția europeană a României „să aibă cu cine să voteze în 2028”.

Nicușor Dan s-a declarat, vineri seara, bucuros că există acorduri între premierul desemnat și partide. „Aceste acorduri prevăd o stabilitate de care România are nevoie pentru rectificare, care e urgența, pentru bugetul pe anul viitor, pe care eu sper să-l trecem prin Parlament anul acesta”, a spus președintele.

El a adăugat că acordurile acoperă și „chestiuni de bun-simț” care asigură stabilitatea guvernării pe o perioadă semnificativă. „Este o așteptare pe care românii au avut-o și eu sunt bucuros că ea devine realitate. Evident că m-aș fi bucurat ca ea să devină realitate acum 4 luni sau 5 luni”, a spus Nicușor Dan.

„Suntem într-o democrație”

„Nu trebuie să fiu eu mulțumit. Suntem într-o democrație, în democrație oamenii votează partide și partidele, prin votul lor în Parlament, numesc guvernul”, a răspuns președintele.

Pe măsurile pe care le va lua noul cabinet, Nicușor Dan a spus că va încerca să colaboreze instituțional cu el. „Sper să nu fiu în situația să-l critic”, a adăugat șeful statului.

Declarațiile vin în ajunul ședinței Biroului Politic Național al PNL, care decide sâmbătă dacă liberalii votează învestirea Guvernului Niculescu. Mai mulți lideri locali ai partidului au anunțat că nu îl vor vota.

Franța a răspuns solicitării în aproximativ 24 de ore, iar șeful statului se declară convins că vor urma și alți aliați.

Președintele a comparat situația actuală de la Marea Neagră cu problemele provocate în urmă cu câteva luni de dronele care ajungeau în apropierea graniței României de la Dunăre.

Nicușor Dan: „Acum suntem exact în aceeași situație”

Șeful statului a explicat că România a mai recurs la sprijinul aliaților pentru a acoperi perioada necesară până la livrarea echipamentelor militare contractate.

„Din nou, eu cred că e important să facem paralela cu ce a fost acum câteva luni la drone aeriene pe Dunăre și ce se întâmplă acum cu drone aeriene și navale la Marea Neagră. În momentul acela, noi am mers către partenerii noștri, am spus: avem o comandă de echipament militar prin SAFE, acesta va veni într-un an și jumătate, doi ani și jumătate, conform contractelor pe care le-am semnat, vă rog, ajutați-ne”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, șase state au răspuns atunci solicitării României.

„Și au fost șase țări care ne-au ajutat, dacă-mi aduc aminte: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Slovacia și Portugalia”, a spus șeful statului.

„O amenințare care nu exista anul trecut”

Nicușor Dan a afirmat că România se confruntă acum cu o amenințare nouă, care vizează navele ce circulă în apropierea litoralului.

„Acum suntem exact în aceeași situație, o amenințare care nu exista anul trecut, pe navele care circulă în apropierea țărmului nostru”, a declarat președintele.

România a procedat, potrivit acestuia, în același mod și a cerut din nou ajutor partenerilor săi. Franța ar fi fost primul stat care a răspuns.

„Aceeași solicitare, la care în 24 de ore deja Franța a răspuns, pentru că avem o relație foarte bună bilaterală și sunt convins că și alți aliați vor răspunde”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a insistat asupra importanței relațiilor României cu partenerii săi externi într-un context de securitate în continuă schimbare.

„Tot timpul sunt provocări noi. Din fericire, România are aliați, din fericire, România are o imagine bună, corectă, o relație bună, corectă cu aliații și, în situațiile de necesitate, avem ajutor de la ei”, a spus șeful statului.

Echipamentele SAFE ar urma să asigure o protecție permanentă

Sprijinul cerut acum aliaților are caracter temporar, din declarațiile președintelui rezultând că soluția pe termen lung ar urma să vină odată cu livrarea echipamentelor contractate de România.

„Și, bineînțeles, programul SAFE, care, în momentul în care contractele vor fi finalizate, va permite o protecție permanentă, definitivă, de data asta la Marea Neagră”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului anunțase anterior, tot după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că echipele tehnice română și franceză au început discuții pentru a stabili necesitățile concrete ale României la Marea Neagră.

Șeful statului a vorbit și despre aderarea Republicii Moldova la UE, viitorul buget european, prețurile la energie, competitivitate și migrație.

Nicușor Dan a precizat că situația de securitate, războiul din Ucraina și amenințările hibride asupra statelor din vecinătate s-au aflat printre subiectele discutate de liderii europeni.

Am solicitat ajutor pentru situația de la Marea Neagră

Președintele a făcut o paralelă între evenimentele recente de la Marea Neagră și situația de la granița dunăreană a României, unde au existat probleme provocate de drone provenite dinspre Ucraina.

„Și, evident, situația de securitate, Ucraina și războiul hibrid, inclusiv afectarea țărilor vecine, printre care România, în care a existat o discuție despre evenimentele recente la Marea Neagră și în care, așa cum am făcut în urmă cu aproape un an, când aveam problemele la granița pe Dunăre cu dronele care erau deviate dinspre Ucraina, am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni în România”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, partea franceză a răspuns deja solicitării, fiind inițiate discuții la nivel tehnic pentru stabilirea necesităților României.

„Și deja am avut o discuție cu echipa tehnică a Franței, care s-au oferit să ne ajute cu echipamentele necesare și să înțeleagă mai bine care sunt necesitățile pe care le avem la Marea Neagră”, a spus șeful statului.

În marja reuniunii, Nicușor Dan a avut, de asemenea, discuții cu premierul Bulgariei, secretarul general al NATO, președintele Franței și premierul Greciei.

Nicușor Dan: Nu există impedimente pentru deschiderea ultimelor două capitole cu Republica Moldova

Un alt subiect important pentru România a fost extinderea Uniunii Europene și parcursul Republicii Moldova. Nicușor Dan a afirmat că nu au fost formulate obiecții din partea statelor membre față de calendarul care ar permite deschiderea ultimelor două capitole de negociere în cursul acestui an.

„O dezbatere pe extindere și aici, evident, interesul nostru pentru Moldova și procesul de aderare la Uniunea Europeană. După cum știți, au fost deschise patru din cele șase capitole de negociere ultimele două săptămâni astea și concluzia dezbaterii a fost că nu există impedimente pentru ca cele două capitole rămase să fie deschise în cursul acestui an”, a declarat președintele.

Șeful statului a adăugat:

„Nu au existat obiecții din partea statelor membre pentru acest calendar, care va permite apoi Moldovei să desfășoare procesul de aderare, și toată lumea foarte mulțumită de progresele pe reforme pe care Moldova le face.”

România vrea un buget european mai ambițios

Discuțiile de la Bruxelles au vizat și viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Nicușor Dan a plasat România în tabăra statelor care susțin un buget european mai consistent, în opoziție cu țările considerate „frugale”, care solicită limitarea cheltuielilor.

„O discuție foarte consistentă pe viitorul buget al Uniunii, cadrul financiar multianual, cu, evident, cele două poziții pe care le cunoașteți: statele, așa-zis, frugale, care doresc o reducere a cheltuielilor, evident presate de cetățenii din respectivele state. Pe de altă parte, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, printre care și România”, a afirmat Nicușor Dan.

România și Italia, a precizat președintele, coordonează grupul statelor care pledează pentru creșterea ambiției financiare a Uniunii.

„După cum știți, am avut o reuniune pregătitoare ieri dimineață. România și Italia coordonează acest grup care dorește bugete mai ambițioase. Un buget mai ambițios al Uniunii pentru 2028-2034”, a declarat șeful statului.

Nicușor Dan: Prețurile la energie pentru cetățeni și companii trebuie să fie cât mai mici

Competitivitatea economiei europene a reprezentat un alt punct important al reuniunii. Potrivit președintelui, există consens în privința reducerii birocrației europene, însă persistă diferențe privind echilibrul dintre politicile climatice și protejarea industriei.

Nicușor Dan a plasat explicit România de partea statelor care insistă asupra competitivității industriei și reducerii costurilor energetice.

„România este în a doua categorie, evident că chestiunile de mediu sunt importante, dar într-o perioadă de criză energetică e important ca și cetățenii și companiile să aibă prețuri cât mai mici la energie, ele fiind deja destul de mari din cauza factorilor internaționali”, a declarat președintele.

În privința migrației, șeful statului a afirmat că opiniile statelor membre continuă să difere, dar că au fost constatate progrese în reducerea fenomenului în urma măsurilor adoptate la nivel european.

„Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți (pe parlamentarii PSD – n.r.): când nu au votat legea salarizării în august și, nevotând, am pierdut 770 de milioane de euro sau când propun acum în programul de guvernare să votăm legea salarizării, care este necesară, dar după ce am pierdut cei 770 de milioane de euro”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi24.

Premierul a susținut că legea salarizării trebuia adoptată la timp, în perioada în care România își asumase îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a afirmat că adoptarea legii rămâne necesară pentru corectarea inechităților din sistem, însă întârzierea a avut un cost financiar important.

Bolojan: Creșterea pensiilor și salariilor nu mai poate fi evitată

Premierul interimar a explicat că, după doi ani de plafonare a pensiilor și salariilor, inflația a redus puterea de cumpărare, iar viitorul guvern va trebui să țină cont de această realitate.

Bolojan a arătat că reforma salarizării ar fi trebuit realizată în vara acestui an, în august, când România avea de îndeplinit angajamentul din PNRR.

Premierul a adăugat că adoptarea legii ar putea contribui la rezolvarea unor inechități și la reducerea litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public.

Restanțele salariale ale magistraților, de 10 miliarde de lei, plus penalități

Totodată, Ilie Bolojan a vorbit despre sumele pe care statul trebuie să le achite în urma proceselor privind drepturile salariale ale magistraților.

„Informația pe care am primit-o chiar astăzi (vineri – n.r.) la Guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde de lei penalități”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, totalul obligațiilor se ridică la aproximativ 12,5 miliarde de lei. Bolojan a comparat această sumă cu anvelopa de creștere salarială estimată pentru aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul bugetar, de 8-12 miliarde de lei.

Premierul a afirmat că aceste obligații pun presiune asupra bugetului și a invocat numărul mare de procese privind salarizarea din sectorul public.

 

„În condiții normale, cea mai corectă decizie din punct de vedere politic este să nu votezi. Nu suntem în niște condiții normale”, a spus Bolojan la Digi24.

Întrebat despre liderii liberali care au anunțat că nu vor vota, între care deputatul Dragoș Ciobotaru și prefectul de Arad, Bolojan a spus că situația este una complicată pentru România.

„Această criză politică nu mai poate fi prelungită. Oricum a fost prelungită foarte mult și nu din vina noastră”, a afirmat el.

Premierul interimar a admis că nu este comod să vezi o anumită componență a guvernului. „Sunt mulți colegi care, într-adevăr, au rezerve pertinente vis-a-vis de acordarea măcar a unui vot de investire. Vom discuta mâine acest lucru și vom vedea care va fi decizia”, a spus Bolojan.

„Un vot pentru această țară”

Liderul PNL a insistat că votul nu este o garanție politică.

„Nu votăm pentru a pune pe cineva în guvernare. (…) Dăm un vot pentru această țară, ca să nu avem alte complicații, care înseamnă costuri importante pentru cetățeni”, a explicat el.

Bolojan susține că nu a negociat funcții, nici în guvern, nici la nivelul secretarilor de stat. Discuțiile cu premierul desemnat au vizat respectarea țintei de deficit, aprobarea cheltuielilor suplimentare doar pe baza unor venituri sigure, păstrarea angajamentelor internaționale și a investițiilor. „Altfel ne întoarcem de unde am plecat și toate eforturile pe care le-au făcut românii în această perioadă s-au făcut degeaba”, a spus el.

Acordul cu Luca Niculescu ar fi doar unul de instalare, cu durată limitată, până la aprobarea bugetului pe 2027, în ianuarie sau februarie. PNL își rezervă inclusiv dreptul de a vota o moțiune de cenzură.

PNL, în opoziție de săptămâna viitoare

Bolojan a anunțat că PNL intră în opoziție începând de săptămâna viitoare. Liberalii nu vor bloca lucrurile bune făcute de guvern, dar vor „taxa” risipa banilor publici.

„PNL va face opoziție corectă și cinstită și cred că este o perioadă în care e foarte important ca PNL să arate că nu este PSD”, a spus Bolojan. El vrea ca liberalii să construiască „un pol de modernizare”, astfel încât oamenii care cred în muncă cinstită și în direcția europeană a României „să aibă cu cine să voteze în 2028”.

Într-un interviu acordat vineri la Digi24, liderul liberal a invocat precedentele în care social-democrații și-au înlăturat propriile guverne și a explicat că experiența ultimelor luni a determinat o mare parte dintre liberali să respingă o nouă coaliție cu PSD.

Bolojan a vorbit despre viitorul Executiv în contextul negocierilor purtate cu Luca Niculescu și al posibilului sprijin pe care PNL l-ar putea acorda la învestirea noului guvern.

„Cel mai periculos adversar pentru guvernul respectiv este tot PSD-ul”

Întrebat dacă un eventual Cabinet Niculescu ar putea rezista până la alegerile din 2028 sau dacă există riscul unei noi căderi de guvern, Bolojan a invocat două vulnerabilități: fragmentarea Parlamentului și comportamentul PSD.

„E greu să spun care va fi evoluția acestui guvern dacă va fi instalat marți, săptămâna viitoare, dar sunt două constante. Situația parlamentară nu se va schimba de pe o zi pe alta, deci avem un Parlament pulverizat, ca rezultat al alegerilor din 2024, într-o situație complicată. Știți care este situația? Nu e ușor să faci majorități, să ai direcții stabile. Asta este o realitate”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a continuat cu o acuzație directă la adresa social-democraților:

„A doua realitate este că cel mai periculos adversar pentru guvernul respectiv este tot PSD-ul.”

Bolojan a legat această afirmație de experiența guvernelor precedente și de criza politică traversată în ultimele luni.

„Pentru că, în condițiile în care și-au dat propriile guverne jos anii trecuți au generat criza inclusiv în guvernul pe care l-am condus, pentru că am respectat programul de guvernare, pentru că am încercat să fac ceea ce trebuie pentru România. Principalul pericol și pentru guvernul Luca Niculescu este Partidul Social-Democrat”, a afirmat liderul PNL.

Bolojan: „Și-au mai dat propriile guverne jos”

Întrebat dacă se așteaptă ca PSD să ajungă să provoace căderea unui guvern din care face parte, Bolojan a invocat precedentele politice ale social-democraților.

„Nu și-au dat jos propriul guvern? Și-au mai dat propriile guverne jos. Niște premieri PSD au făcut asta”, a spus premierul interimar.

El a explicat apoi că experiența relației cu social-democrații este unul dintre motivele pentru care o parte importantă a liberalilor nu mai dorește continuarea unei coaliții PNL-PSD.

„Este motivul pentru care o masă mare de liberali au hotărât că nu vor mai fi, în actualul context politic, într-o coaliție cu PSD, pentru că nici dumneavoastră nu v-ați asocia cu cineva dacă ați fi avut o experiență de tipul celor pe care ați avut-o cu un fost partener care nu-și respectă înțelegerile, care creează crize și care te duce într-o situație imposibilă”, a declarat Bolojan.

PNL ar urma să intre în opoziție

Bolojan a precizat că discuțiile cu Luca Niculescu privind condițiile în care liberalii ar putea vota învestirea noului Executiv sunt practic finalizate.

„Discuțiile cu domnul Luca Niculescu au fost practic încheiate. Avem o formă a acestui posibil acord”, a afirmat premierul interimar.

Potrivit acestuia, documentul vizează respectarea țintei de deficit, limitarea cheltuielilor suplimentare la cele pentru care există venituri certe, respectarea angajamentelor asumate de România și continuarea investițiilor.

„Respectarea țintei de deficit, angajarea de cheltuieli exclusiv suplimentare doar pe bază de venituri certe, pentru că altfel ne întoarcem de unde am plecat și toate eforturile pe care le-au făcut românii în această perioadă înseamnă că s-au făcut degeaba. Respectarea angajamentelor noastre, păstrarea direcției legate de investiții și de o funcționare normală a statului. Acestea sunt elementele”, a spus Bolojan.

Liderul liberal a insistat că un eventual vot pentru Cabinetul Niculescu nu ar însemna intrarea PNL la guvernare.

„Se precizează cât se poate de clar că PNL este un partid care intră în opoziție, că este un vot care nu e un acord politic, e doar un acord de instalare”, a declarat premierul interimar.

Bolojan a indicat drept reper pentru această înțelegere adoptarea bugetului pentru 2027, estimând că perioada critică se va întinde până în ianuarie-februarie anul viitor.

În opoziție, PNL nu va bloca măsurile pe care le consideră benefice, dar va sancționa politic deciziile pe care le consideră greșite.

„Lucrurile bune pe care le va face orice fel de guvern nu le vom bloca. Nu am făcut asta niciodată. Vom veni cu propuneri corecte pentru dezvoltarea României, iar atunci când se va sări peste cal, când se vor risipi banii publici, vom taxa aceste lucruri”, a declarat Ilie Bolojan.

Dan Șucu a sărbătorit, vineri, 20 de ani de la deschiderea magazinului Mobexpert din Băneasa, un proiect pe care antreprenorul îl descrie drept unul dintre momentele importante ale parcursului său profesional. În discursul susținut cu ocazia aniversării, Șucu a vorbit despre ambiția de a aduce în România un concept diferit de cele existente la momentul respectiv, inspirat de modelele întâlnite în Europa.

 „Din România vroiam altceva, vroiam mai mult decât atât. Așa e omul, vrea mai mult, mai mult, mai mult, niciodată mai puțin”, a declarat Dan Șucu.

Ideea a fost dezvoltarea unui centru comercial dedicat amenajărilor interioare, după modele pe care antreprenorul le observase în alte țări europene.

 „Ne-am gândit cu toții să creăm, pe baza unor modele pe care le văzusem în Europa, primul mall cu magazine pentru amenajări interioare”, a spus acesta.

Anul 2006 a reprezentat un moment important și pe plan personal pentru antreprenor, care a amintit că inaugurarea centrului comercial a coincis cu nașterea unuia dintre copiii săi. „Pentru mine 2006 a fost un an în care soarta a fost atât de bună cu mine. Mi-a dat voie să inaugurez acest centru comercial, această porțiune a centrului comercial, care a fost cu adevărat spectaculoasă. Și am avut și un spectacol personal, că mi s-a născut primul băiat”, a povestit Șucu.

Antreprenorul a subliniat și rolul echipei în dezvoltarea proiectelor sale, mulțumindu-le colegilor care au contribuit la transformarea ideilor în realitate.

În perioada ianuarie-septembrie 2025, deficitul bugetar era de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului a fost însoțită de creșterea veniturilor bugetare și de diminuarea cheltuielilor ca pondere în produsul intern brut.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 11,8% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 24,4% la 25,4%.

Creșterea a fost susținută atât de veniturile fiscale, în special de încasările din TVA, cât și de fondurile europene.

Încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de anul precedent, evoluție influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, în timp ce contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, până la 30,13 miliarde de lei, iar cele din impozite și taxe pe proprietate au ajuns la 11,80 miliarde de lei, în creștere cu 29,9%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

Cheltuielile au ajuns la peste 600 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 600,59 miliarde de lei, în creștere nominală cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai mici decât în primele nouă luni din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția este legată de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, în principal pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Acestea reprezintă 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape la nivelul anului trecut.

Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este de 25,17 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din valoarea plăților pentru investiții a reprezentat finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate pentru aceste programe.

Din această sumă, plățile aferente PNRR au fost de 44,63 miliarde de lei, iar cele pentru fondurile europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei.

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Suma include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit notei Ministerului Finanțelor, mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde de euro aferente cererii finale de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei Europene pentru ultima cerere este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul avertizează că sumele aferente unor ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR, iar cheltuielile respective vor rămâne în sarcina bugetului național.

Până la 30 septembrie, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea investițiilor pentru rectificare și bugetul din 2027

Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze informațiile privind sumele care urmează să fie încasate din PNRR, cheltuielile deja efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie să continue.

Datele vor fi folosite la fundamentarea rectificării bugetare din acest an și a bugetului pentru 2027. Creditele destinate proiectelor PNRR urmează să fie corelate cu tranșele rămase de încasat și cu plățile care mai pot fi realizate până la sfârșitul anului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că investițiile publice trebuie evaluate în funcție de rezultatele obținute, nu doar de valoarea contractelor sau de fondurile anunțate.

Acesta a precizat că România are o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 și trebuie să continue consolidarea fiscală în 2027. În opinia ministrului, bugetul de anul viitor trebuie să țină cont de obligațiile deja asumate, de investițiile aflate în derulare și de resursele care pot fi efectiv atrase.

Nazare a mai afirmat că obiectivul este finalizarea investițiilor prioritare și evitarea acumulării unor angajamente pe care bugetul nu le poate susține pe termen lung.

Invitat vineri seară la Digi 24, Ilie Bolojan a fost întrebat care este părerea sa despre miniștri propuși de PSD în Guvernul Niculescu.

„Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susținere. Trebuie să recunoaștem că acest guvern, dacă va trece, este un guvern care se bazează pe deciziile președintelui României, care l-a nominalizat pe domnul Luca Niculescu în calitate de premier și pe deciziile PSD de a intra în guvern și de a face propunerele de ministri”, a răspuns premierul interimar.

„Prin urmare, cei care au făcut aceste propuneri și le asumă”, a adăugat Bolojan.

El a declarat că a lucrat cu o parte din miniștri propuși și că „nu mă apuc acum să desființez persoane cu care am lucrat doar pentru că sunt într-o altă ipostază”.

„Asta poate să propună Partidul Social-Democrat, asta poate să facă”, a precizat Bolojan.

Totuși, premierul interimar a menționat că, „personal, nu am niște speranțe deosebite că lupul își schimbă năravul. Nu cred în asta”.

Bolojan a explicat, vineri seara, la Digi 24, că scumpirea combustibililor cu 20-30%, pe fondul războiului din Golf și al perturbărilor din aprovizionare, a dus la creșterea cheltuielilor lunare peste nivelurile prevăzute în bugete.

„Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine în România ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele, pentru că nu mai au motorină”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a susținut că este nevoie de o rectificare bugetară cât mai rapidă pentru ca instituțiile afectate de creșterea prețurilor să își poată acoperi cheltuielile până la sfârșitul anului.

Guvernul interimar nu poate face rectificarea prin ordonanță

Ilie Bolojan a afirmat că un guvern interimar nu poate adopta o ordonanță de rectificare a bugetului.

„Fără o astfel de rectificare, riscăm să întâmpinăm niște situații foarte complicate”, a avertizat Bolojan.

El a mai declarat că responsabilitatea sa este să încerce să prevină astfel de situații și a subliniat că a căutat soluții pentru instalarea unui guvern, după demiterea Executivului.

„Nu este vina mea că acest guvern a fost demis. Am încercat să fac tot ceea ce este posibil, să găsim niște formule de instalare”, a spus Ilie Bolojan.

El a făcut apel la responsabilitate în luarea deciziilor politice, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, instituțiile publice se confruntă cu presiuni bugetare generate de creșterea costurilor cu combustibilul.

Șeful interimar al Guvernului susține că situații similare există și la alte unități de primiri urgențe și avertizează că este nevoie de o rectificare bugetară.

Bolojan a prezentat situația de la Floreasca în contextul argumentelor pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, afirmând că actualul Executiv interimar nu mai dispune de instrumentele necesare pentru rezolvarea unor probleme de finanțare ale serviciilor publice.

Bolojan: UPU Floreasca a primit 5 milioane de lei

Premierul interimar a afirmat că UPU Floreasca a avut în 2025 o alocare inițială de 10 milioane de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă și a trebuit suplimentată. Pentru 2026, potrivit acestuia, suma alocată inițial a fost redusă la 5 milioane de lei.

„Gândiți-vă, de exemplu, că în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgență de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia în 2025 nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați. Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? 5 milioane de lei, jumătate”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a continuat:

„Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare. Și când a venit domnul Cseke ministru interimar la Sănătate, a constatat că are probleme de funcționare.”

Probleme și la alte unități de primiri urgențe

Potrivit lui Bolojan, Floreasca nu reprezintă un caz izolat. El a indicat o situație similară la Mureș, unde alocarea inițială ar fi scăzut de la 8 milioane de lei în 2025 la mai puțin de 4 milioane de lei în acest an.

„Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgență din România, cum este Mureș. Avea în 2025 alocarea inițială de 8 milioane de lei, acum i s-au alocat sub 4 milioane de lei. Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului”, a afirmat Bolojan.

Sau dintr-o intenție premeditată, sau din incompetență

Premierul interimar a criticat în termeni duri modul în care au fost construite aceste alocări bugetare, prezentând două posibile explicații.

„O să mă întrebați de ce s-a făcut asta. Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel”, a declarat șeful interimar al Guvernului.

El susține că, până acum, Executivul a încercat să acopere necesarul prin redistribuirea banilor existenți în interiorul ministerelor, însă această soluție și-ar fi atins limitele.

„Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe. Ori ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone”, a spus Bolojan.

Bolojan invocă situația de la Floreasca pentru instalarea unui guvern cu puteri depline

Declarațiile au fost făcute în timp ce premierul interimar explica de ce consideră necesară învestirea rapidă a unui nou Executiv. Potrivit lui Bolojan, după aproximativ cinci luni de interimat, capacitatea Guvernului de a interveni prin politici și măsuri bugetare este limitată.

El a susținut că problema depășește calculele politice și privește funcționarea unor servicii publice esențiale, pregătirea bugetului pentru 2027 și condițiile în care România se finanțează pe piețele internaționale.

Bolojan a precizat că va propune PNL să acorde noului Executiv un vot de învestitură pe care l-a descris drept unul „de responsabilitate și de necesitate”, decizia urmând să fie discutată în Biroul Politic Național al partidului sâmbătă.

Pontiful și-a exprimat „îngrijorarea pentru gravitatea situației umanitare” din Oleșki, potrivit Sălii de presă a Sfântului Scaun, citată de Il Messaggero. El a cerut ca armistițiul să permită „evacuarea voluntară și sigură a populației civile” și a reafirmat angajamentul Vaticanului pentru dialog și pace.

Papa a vorbit cu Putin de la spitalul Gemelli din Roma, unde este internat după o operație de îndepărtare a unui adenocarcinom pulmonar.

Ce spune Kremlinul

În versiunea Kremlinului, citată de agenția Ria Novosti, Putin a subliniat importanța cooperării ruso-vaticane în promovarea „valorilor spirituale și morale” și în protejarea creștinilor și a lăcașurilor de cult creștine din diferite regiuni ale lumii.

Liderul rus i-a urat Papei „sănătate și grabnică însănătoșire”. Ambele părți și-au exprimat interesul de a continua dialogul dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Romano-Catolică. Comunicatul Kremlinului nu menționează Oleșki.

Orașul unde nu mai ajunge mâncarea

Oleșki se află pe malul stâng al Niprului, vizavi de Herson, și este ocupat de armata rusă din februarie 2022. În iunie 2023, după distrugerea barajului de la Kahovka, cea mai mare parte a orașului a fost inundată.

Din circa 24.000 de locuitori, potrivit autorităților ucrainene, în oraș au mai rămas aproximativ 2.000. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 de răniți la Oleșki și Hola Prîstan, majoritatea în atacuri cu drone, și a raportat că din 26 mai nu au mai ajuns livrări de alimente. Uniunea Europeană a avertizat la OSCE că dronele și minele împiedică evacuările și că localnicii ar fi fost opriți de forțele ruse să plece.

Precedentele

Papa și Putin au mai vorbit la telefon pe 4 iunie 2025, la mai puțin de o lună de la alegerea lui Robert Francis Prevost. Leon al XIV-lea a oferit Vaticanul ca loc pentru eventuale negocieri de pace între Rusia și Ucraina. În ultimele luni, doi trimiși ai săi au fost la Moscova: la sfârșitul lui august, monseniorul Paul Richard Gallagher, secretarul pentru relațiile cu statele, iar la sfârșitul lui septembrie, cardinalul Matteo Zuppi, trimis pentru chestiuni umanitare.

Declarațiile au provocat o dezbatere în societatea japoneză despre presiunile suplimentare cu care se confruntă femeile, relatează The New York Times.

Subiectul a apărut în timpul unei intervenții a premierului în Parlamentul Japoniei, unde Takaichi răspundea întrebărilor parlamentarilor pe teme precum bugetul, Rusia, dezarmarea nucleară și un scandal politic.

Întrebată despre programul său, șefa Guvernului japonez a profitat de ocazie pentru a compara rutina sa zilnică cu cea a foștilor premieri.

„Aș putea petrece trei sau patru ore în plus”

Takaichi a estimat că activitățile legate de aspectul personal și gospodărie îi ocupă cel puțin trei ore zilnic.

„Să găsesc timpul pentru a mă așeza și a mă concentra cu mintea cu adevărat limpede este o provocare”, a declarat premierul în fața parlamentarilor.

Ea a continuat spunând că diferența față de un bărbat aflat în aceeași funcție ar putea fi chiar mai mare.

„Simt că, în comparație cu un prim-ministru bărbat, aș putea petrece trei sau patru ore în plus cu aceste lucruri”, a afirmat Sanae Takaichi.

Declarația are o semnificație aparte în condițiile în care majoritatea covârșitoare a parlamentarilor aflați în sală erau bărbați.

O dezbatere despre standardele impuse femeilor în Japonia

Afirmațiile premierului au provocat reacții în Japonia, unde distribuirea responsabilităților gospodărești între femei și bărbați rămâne un subiect sensibil.

Discuția a vizat și conceptul japonez „midashinami”, care se referă la standardele sociale privind o apariție considerată adecvată și îngrijită în spațiul public și profesional.

În cazul femeilor, aceste așteptări pot include purtarea machiajului, fără ca acesta să fie considerat excesiv, precum și anumite norme vestimentare. Tocmai timpul și efortul suplimentar necesare respectării unor asemenea convenții au devenit unul dintre punctele dezbaterii declanșate de declarațiile premierului.

Susținătorii săi spun că a făcut vizibilă o problemă ignorată

O parte dintre susținătorii lui Sanae Takaichi au apreciat intervenția, considerând că premierul a atras atenția asupra unei realități cu care se confruntă multe femei care încearcă să combine cariera cu responsabilitățile din gospodărie.

Scriitoarea conservatoare Kotoe Hashimoto a intervenit în discuție pe rețeaua X, întrebând retoric dacă criticii se așteaptă ca premierul să se prezinte în Parlament fără machiaj.

Takaichi se află într-o situație fără precedent în politica japoneză: este prima femeie ajunsă în fruntea Guvernului, într-un sistem politic în care funcțiile de conducere au fost ocupate în mod tradițional în proporție covârșitoare de bărbați.