„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii.
Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului.
„Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul.
„Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ambasada Chinei a transmis că Taiwanul este „o parte a Chinei” și că principiul „o singură China” stă la baza relațiilor dintre Beijing și București.
„Taiwanul este o parte a Chinei, atât China continentală cât și Taiwanul aparțin aceleiași Chine. Aceasta este realitatea încă din antichitate până astăzi, ceea ce constituie adevăratul status-quo al Strâmtorii Taiwan şi o componentă importantă a ordinii internaționale de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recunoașterea Guvernului Republicii Populare Chineze drept singurul guvern legitim care reprezintă întreaga Chină și respectarea principiului «o singură China» reprezintă un consens recunoscut la nivelul întregii comunități internaționale”, a transmis ambasada.
Ambasada a amintit că România și Republica Populară Chineză au stabilit relații diplomatice în 1949 și a afirmat că, de atunci, principiul „o singură China” a devenit fundamentul politic al relațiilor bilaterale.
Ambasada Chinei critică vizita deputatului Alexandru Muraru în TaiwanPotrivit ambasadei, vizita deputatului Alexandru Muraru în Taiwan și articolul publicat ulterior de acesta în presă au provocat „preocuparea serioasă și opoziția fermă” a părții chineze.
„Recent, domnul deputat român Alexandru Muraru a vizitat în regiunea Taiwan, fapt care, în sine, contravine politicii oficiale a României. După întoarcerea în România, dânsul a publicat un articol în presă prin care a susținut poziția separatistă a autorității Partidului Democratic Progresist de promovarea independenței Taiwanului, fapt pentru care ne exprimăm preocuparea serioasă și opoziția fermă”, a transmis ambasada.
Reprezentanța diplomatică a subliniat că problema Taiwanului ține de afacerile interne ale Chinei și reprezintă „nucleu al intereselor fundamentale ale Chinei”.
Ambasada Chinei a acuzat că deputatul român a intervenit „în mod flagrant” în afacerile interne ale Chinei.
„Faptul că domnul Muraru a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susținând «independența Taiwanului», nu numai că contravine cunoștințelor de bază ale diplomației, ci și ridică semne de întrebare cu privire la dacă acesta reprezintă cu adevărat interesele României”, a transmis ambasada.
China respinge legăturile oficiale cu TaiwanulAmbasada Chinei la București a mai transmis că se opune oricăror forme de legături oficiale cu Taiwanul ale statelor care au relații diplomatice cu Beijingul.
„Partea chineză se opune cu fermitate oricăror forme de legături oficiale cu Taiwan ale statelor care au relații diplomatice cu China, acestea incluzând vizite ale reprezentanților instituțiilor oficiale, înființarea de reprezentanțe oficiale, semnarea acordurilor oficiale sau desfășurarea cooperărilor oficiale. Acordăm o mare importanță angajamentului părții române de a susţine politica «o singură China» și sperăm ca acest angajament să fie pus cu adevărat în aplicare. Ca atare, principiul «o singură China» reprezintă atât fundamentul politic al relațiilor chino-române, cât și garanția prieteniei celor două țări din generație în generație”, a transmis Ambasada Chinei la București.
„Evaluarea noastră de informații și evaluarea altor țări din NATO este că ar putea exista un atac al Rusiei asupra NATO încă din 2030. Așadar, puteți vedea urgența și prioritatea pe care o acordăm acum acestui lucru”, a spus vineri liderul guvernului de la Londra, citat de Euronews.
Avertismente similare din partea liderilor europeni și ai NATOAcesta nu este primul avertisment de acest fel lansat de către un lider occidental. În luna decembrie a anului trecut, secretarul general NATO, Mark Rutte a făcut apel la creșterea cheltuielilor destinate apărării, subliniind că Rusia ar putea lansa operațiuni ofensive împotriva Alianței.
„Europa este următoarea țintă a Rusiei. NATO este deja în pericol”, afirma liderul NATO.
Mai recent, președintele Zelenski a transmis că Rusia ar putea lansa un atac asupra unui stat NATO care se învecinează cu Belarus.
Eforutrile de înarmare ale LondreiPentru a răspunde acestor provocări, Starmer a promis că va majora cheltuielile pentru apărare la 2.5% din PIB începând de anul viitor, urmând ca procentul să crească la 3% în viitoarea legislatură.
De asemenea, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții în capabilitățile de apărare pe 10 ani înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie.
Planul trebuia să fie inițial publicat încă din 2025, însă acesta a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea.
De asemenea, de la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a făcut presiuni tot mai constate privind țărilor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare și să devină mai puțin dependente de sprijinul militar al Washingtonului.
„Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mǎrii Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre.
Ședința va avea loc sâmbǎtǎ, 6 iunie, la ora 12:00, la sediul Brigǎzii 243 Radioelectronică și Observare (BREO) „CALATIS” din Constanța.
La reuniune vor participa reprezentanți ai principalelor instituții cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale.
În cadrul ședinței, vor fi analizate circumstanțele incidentului, implicațiile acestuia asupra securității naționale și regionale, precum și măsurile necesare pentru întărirea capacităților de supraveghere, prevenire și răspuns la amenințările din zona Mării Negre.
La finalul reuniunii, Președintele României va susține o declarație de presă”, a anunțat Palatul Cotroceni.
„Pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. (…) Nu cred că am în momentul acesta această informație”Președintele Nicușor Dan a vorbit astăzi din Muntenegru despre situația din Portul Constanța, unde o dronă maritimă a Ucrainei s-a autodetonat, provocând o explozie.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. Dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem.
Președintele Nicușor Dan spune că avea informații în timp real și cunoștea situația doar în cazul dronelor aeriene, nu și în cazul dronelor maritime.
Ulterior, șeful statului, care este și președinte al CSAT, a fost întrebat dacă știe ora exactă când Ucraina a pierdut de sub control dronele sale și a informat România.
Răspunsul lui Nicușor Dan a fost următorul:
„Nu cred că am în momentul acesta această informație. Ora la care Ucraina a informat nu o am în momentul acesta. Riscul (n.r. de la Galați) nu a existat pentru că ora pe care partea ucraineană ne-a informat a fost ora exactă la care drona s-a autodetonat. Și momentul la care ei ne-au anunțat a fost înainte ca ea să se autodetoneze. Deci în momentul când ea s-a autodetonat, toată lumea era plecată de acolo”.
O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port.
Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Plafonarea prețurilor finale la energie și gaze pentru consumatorii casnici și noncasnici din România a fost extrem de costisitoare pentru bugetul de stat al României, dar și prost fundamentată și implementată, a declarat jurnaliștilor români prezenți la Helsinki Alessio Menegazzo, country manager și CEO pentru România al Public Power Corporation (PPC).
„Știți foarte bine schema de sprijin care a durat patru ani de zile, una dintre cele mai stufoase și nebazate de date, care a creat o problemă foarte mare. Pentru că am avut 4 ani de prețuri plafonate, iar în momentul în care s-a terminat, nu s-a întâmplat absolut. Așteptarea legitimă a cetățenilor acestei țări este ca în patru ani de zile să înțelegi care este problema. Și să iei măsuri, să faci reglementări, pe market design, care să facă piața asta mai lichidă, mai puțin dependentă de fluctuații. Nu s-a întâmplat absolut nimic”, a declarat Alessio Menegazzo, în marjaa celui mai important eveniment din industria energiei electrice din Europa, Power Summit 2026, la care a participat și reporterul Mediafax, organizat de Euroelectric la Helsinki pe 3 și 4 iunie. Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.
În mod evident, șeful PPC a amintit de sumele semnificative prefinanțate de furnizori în contul schemelor de plafonare, fiind în continuare restanțe de ordinul miliardelor pe care trebuie să le achite statul.
„A fost o schemă extrem de costisitoare. România plătește și astăzi, o bucată substanțială din deficitul bugetar (provine din compensațiile achitate de stat furnizorilor – n.r.). Din cauza acestei scheme, noi n-am fost încă plătiți (statul are datorii foarte mari la furnizori – n.r.). Chestia asta cred că este una dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică. Pornind de la un nevoia de a rezolva o problemă, adică de la o nevoie de a interveni extrem de legitimă. Însă implementarea, execuția, au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă. Și România este o țară modernă. Și faptul că nu a existat o dezbatere despre chestia asta, adică din nou s-a făcut pentru că cineva a avut niște opinii, niște idee, niște păreri″, a spus Menegazzo.
Tot în marja evenimentului de la Helsinki, și CEO-ul E.ON România și președintele Federaţiei Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Volker Raffel, a comentat, la întrebarea jurnaliștilor, care este nivelul sumelor plătite de stat, dar și costul pe care îl au furnizorii cu dobânzile la creditele bancare pe care au fost forțați să le acceseze, în lipsa banilor datorați de stat, pentru a plăti producătorii și toate taxele și impozitele neamânabile.
„Din păcate (situația decontărilor -n.r.) încă este cam blocată. Avem speranță că acum la ANRE să fie deblocat, dar încă nu știm. Mai avem de recuperat încă doi ani. Acum, cum știți bine, nu mai acumulăm sume noi, dar vorbim despre sumele din anul 2024 și 2025 și avem să închidem acest capitol din trecut pentru că avem nevoie să fim competitiv și în viitor”, a declarat Volker Raffel în discuția cu jurnaliștii români de specialitate.
„Cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere”Șeful E.ON România a dezvăluit că statul mai are să îi vireze câteva sute de milioane de lei.
„Cifrele de la ACUE au zis că cererile au fost pentru 9,5 miliarde de lei. Din această sumă, cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere. Acele 40% au intrat după prevederea legală, deja a intrat și în trecut, cam punctual, dar restul e blocat complet. Atunci vorbim despre cam aproape 6 miliarde virgulă nu mai știu exact sume în momentul în față, pentru că nivel sectorului, și în cazul nostru (E.ON) vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. Este vorba și de energie, și de gaze, dar la gaze plafonul nu a fost nepotrivit ca la energie electrică, atunci la gaz nu am acumulat datorii, în cazul nostru vorbim despre decontări la energie electrică”, a declarat Volker Raffel.
Rugat de reporterul Mediafax să ofere o estimare a dobânzilor acumulate de industrie, având în vedere că a luat credite bancare pentru operare, președintele ACUE a indicat o sumă de ordinul sutelor de milioane de lei anual.
„Exact așa este. Pentru asta sunt banii pe care noi i-am plătit către producător, câtre stat, câtre ANAF și așa mai departe și prin legea trebuie să fie dat partea respectivă. Atunci banii au ieșit din contul nostru și pentru a fi în stare să facem asta am luat credite. Și noi toți, dacă fiecare jucător din industria care ia un credit în România, plătește ROBOR plus o marjă negociată cu dânșii”, a spus șeful E.On România.
Astfel, conform calculelor lui Volker Raffel, la o dobândă de 8% – 9% ca dobândă efectivă, pentru cei 6 miliarde de lei care lipsesc, 10% ar fi cam 600 de milioane de lei dobândă anuală, pe toată industria.
„Asta e o povară financiară puternică în comparație cu competitorii care nu au această povară pentru nu au participat la sprijinirea populației în criza energetică”, a conchis șeful E.On România, în discuția de la Helsinki.
Cotele celor doi furnizori în RomâniaPPC, deținută în proporție de 34% de statul elen și cea mai mare companie energetică din Grecia, este prezentă în România din toamna anului 2023, când a preluat operațiunile și activele locale ale italienilor de la Enel.
PPC Energie este unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică și gaze naturale din România, cu o bază de aproximativ 3 milioane de clienți casnici, companii și instituții din toată țara și o rețea de aproximativ 80 de magazine.
Pe piața cu amănuntul de energie electrică, PPC este pe locul secund, cu 27,01% din piață, după Electrica Furnizare, care are o cotă de 31,75%, și în fața E.ON Energie România, cu 16,22%, potrivit celui mai recent raport de monitorizare a pieței, pe ianuarie 2026, realizat și publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De amintit că E.ON a decis să continue să dezvolte afacerea în România, după ce oficialii au transmis, la întrebarea reporterului Mediafax, poziția companiei după ce înțelegerea cu Grupul MVM, controlat de Executivul de la Budapesta, a încetat, la finalul lunii decembrie, după ce a trecut, fără succes, prin procesul de avizare al statului român.
E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională de servicii care oferă servicii de instalare a infrastructurii și întreținere aferentă energiei. Delgaz, divizia reglementată de energie și gaze a E.ON, nu a făcut parte din acordul care nu s-a concretizat.
Sumele aflate la ANRE spre validareDe amintit că sumele pe care statul le-a cheltuit pentru acoperirea diferenței dintre suma plafonată și cea din contractele românilor – conform schemelor de ajutor pentru facturile la energie electrică și gaze naturale – echivalează cu sub un procent din totalul solicitărilor transmise de furnizori spre validare către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit informațiilor din piață exclusive ale Mediafax.
Restanțele statului către furnizori sunt de ordinul miliardelor de lei, în timp de plățile făcute în 2026 sunt doar de câteva zeci de milioane.
Este vorba de sumele pe care statul trebuie să le vireze furnizorilor, care au încasat de la clienți facturi la prețul plafonat la energie, respectiv gaze, în loc de prețul din contract.
Sumele care rezultă din aceste diferențe de preț sunt trimise de furnizori la ANRE, care, atunci când le validează, le transmite pentru a fi decontate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru facturile clienților casnici, respectiv către Ministerul Energiei, pentru noncasnici.
Mai exact, în primele patru luni ale anului, statul a achitat furnizorilor, în contul datoriei aferente schemelor de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale, pentru casnici și non casnici, 77.540.000 de lei, conform execuției bugetului general consolidat după primele patru luni ale anului, anunțată marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
La sfârșitul lunii mai sunt în curs de validare cererile furnizorilor depuse la ANRE – în vederea validării și transmiterii spre decontare ministerelor de resort – care însumează peste 8,86 de miliarde de lei, conform informațiilor Mediafax.
De amintit că suma prevăzută în proiectul de buget pe 2026 era considerată departe de totalul restanțelor pe care de are statul față de furnizori aferente schemelor de sprijin implementate începând din 2022, după cum transmiseseră oficialii AFEER și ACUE în luna martie.
În legea bugetului pentru 2026 sunt prevăzute alocări de 3,75 de miliarde de lei cu destinația fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii -aferente facturilor consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, respectiv consumatorii non casnici.
Potrivit execuției bugetului general consolidat în anul 2025, statul a plătit în total 3,85 de miliarde de lei anul trecut, dintre care pentru casnici (Ministrul Muncii), 2,92 de miliarde de lei, iar pentru noncanici (Ministerul Energiei), 931,32 milioane de lei.
În actualul ritm, statul ar urma să plătească doar 232,5 milioane de lei în 2026.
Schema de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, dată de la care se acordă un ajutor de 50 de lei lunar peroanelor cu venituri modeste, până la finalul acestui an, iar cea aferentă gazelor naturale a expirat la sfârșitul lunii martie, iar din 1 aprilie a fost introdusă reglementarea modului în care se calculează prețul, timp de un an, pentru a nu fi prea mare față de prețul plafonat.
Ceremonia a avut loc la Teatrul Național „Marin Sorescu”, în cadrul unei ședințe solemne organizate de Primăria Craiova. În același eveniment au fost premiați și elevii și profesorii cu rezultate importante la olimpiade naționale și internaționale.
„Craiova a acordat titlul de cetățeni de onoare ai Craiovei domnilor Mădălin Popescu și Vipan Kumar, care au salvat de la înec o fetiță în această iarnă. Gestul lor de umanitate sperăm să fie unul care să îi inspire și pe alții când semeni de-ai noștri sunt în cumpănă! Respect și admirație”, a scris primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, într-o postare pe Facebook.
Incidentul a avut loc pe 17 ianuarie, când o fetiță de aproximativ 5 ani a căzut în lacul parțial înghețat din Parcul „Nicolae Romanescu”, după ce stratul de gheață s-a rupt sub ea.
Vipan Kumar, cetățean indian, a intrat în apă și a reușit să o țină pe copilă la suprafață până la sosirea echipajelor de intervenție. Ulterior, Mădălin Popescu a intrat și el pe lac, folosind o targă, pentru a ajuta la salvarea fetiței.
La momentul incidentului, Lia Olguța Vasilescu anunța că Vipan Kumar are 47 de ani și lucrează în județul Dolj, în domeniul construcțiilor. Primarul spunea atunci că acesta va primi titlul de cetățean de onoare pentru „curajul și omenia de care a dat dovadă”.
Compania General Dynamics European Land Systems susține că informaţiile apărute public despre noua achiziţie de transportoare blindate PIRANHA 5 sunt inexacte şi afirmă că vehiculele solicitate de Ministerul Apărării diferă semnificativ de cele cumpărate în 2018, având zeci de modificări tehnice noi, arată Monitorul Apărării.
Ce reclamă compania americanăCompania americană GDELS susține că că a avut mai puţin de 14 zile pentru a depune oferta, deşi procedurile internaţionale prevăd termene mai lungi, şi explică majorarea preţurilor prin creşterea costurilor materiilor prime, a componentelor şi a cererii generate de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
GDELS declară că a oferit un preţ corect şi transparent, contestă aşteptarea autorităţilor de a păstra nivelul preţurilor din 2018 şi subliniază că programul PIRANHA 5 a creat în România o capacitate modernă de producţie şi sute de locuri de muncă, exprimându-şi totodată dorinţa de a continua colaborarea cu Armata Română.
Ce i-a scris compania președintelui Nicușor Dan despre Radu MiruțăÎn plus, GDELS i-a transmis și o scrisoare pe temă preşedintelui Nicuşor Dan.
„Dorim să vă atragem atenţia asupra unui subiect legat de programele de achiziţii SAFE recent încheiate ale Ministerului Apărării Naţionale al României.
GDELS a luat act de diverse articole de presă şi relatări din social media, inclusiv una publicată pe contul personal de Facebook al ministrului Apărării Naţionale, Radu Miruţă, referitoare la posibila achiziţie a vehiculelor noastre PIRANHA 5.
Printr-o scrisoare separată, filiala noastră locală, GDELS-România, l-a notificat pe ministrul Miruţă să elimine informaţiile publicate ilegal în postarea sa de pe Facebook, acestea fiind clasificate drept informaţii confidenţiale ale companiei GDELS.
În plus, din punctul de vedere al GDELS, aceste relatări conţin informaţii inexacte şi parţial false, care necesită clarificări. Astfel, vă rugăm să ne permiteţi să vă informăm cu privire la următoarele aspecte principale:
„Afirmații incorecte, mai puțin de 14 zile pentru ofertă”S-a raportat că, în cadrul recentului proiect de achiziţie, specificaţiile vehiculului PIRANHA nu au fost modificate. Această afirmaţie este incorectă. Comparativ cu specificaţiile originale ale vehiculelor PIRANHA 5 achiziţionate în 2018, aproximativ 42 de elemente tehnice noi sau suplimentare au fost introduse ori modificate. Unele dintre aceste schimbări au necesitat chiar calificarea unor furnizori noi sau suplimentari în lanţul de aprovizionare al programului.
După o cerere oficială de informaţii (RFI) transmisă la 16 martie 2026, autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a emis în cele din urmă o cerere de ofertă (RFP) la 29 aprilie 2026. Timpul acordat pentru depunerea unei oferte cu preţ ferm şi fix pentru o achiziţie de asemenea amploare a fost de mai puţin de 14 zile, în timp ce procedurile şi standardele internaţionale de achiziţii prevăd, de regulă, un termen minim de 30 până la 60 de zile.
Comparativ cu contractul iniţial pentru primele vehicule PIRANHA 5 din 2018, termenii şi condiţiile noului contract propus au fost modificaţi, devenind mai stricţi şi mai dezavantajoşi pentru furnizor. Deşi GDELS-România nu a avut posibilitatea de a analiza în detaliu toate impacturile asupra costurilor şi termenelor de livrare generate de noile specificaţii, a fost depusă o ofertă conformă, având în vedere cooperarea de succes şi de lungă durată dintre Armata Română şi compania noastră în cadrul programului PIRANHA 5.
Pentru a permite o planificare bugetară corectă pentru viitoarele achiziţii SAFE, GDELS a transmis oficial, la solicitare, pe 14 noiembrie 2025, o estimare actualizată a preţurilor pentru toate cele şase variante de vehicule PIRANHA aflate în serviciul Armatei Române.
La 23 martie 2026, GDELS a furnizat din nou informaţii bugetare în răspunsul său oficial la RFI. În cadrul a două întâlniri de clarificare cu beneficiarul, pe 14 aprilie şi 21 mai, GDELS a explicat în detaliu motivele creşterii preţurilor pentru fiecare variantă în comparaţie cu cele achiziţionate în urmă cu opt ani, în 2018, creşteri determinate în principal de schimbările condiţiilor de piaţă.
În ceea ce priveşte aceste condiţii, au existat creşteri semnificative ale costurilor, cauzate de evoluţia generală a preţurilor, în special de scumpirea materiilor prime şi a componentelor după pandemia COVID-19, precum şi de majorări specifice pieţei generate de cererea excepţională apărută în urma războaielor din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
„Decizii nefundamentate și arbitrare”În pofida acestor realităţi schimbate, Ministerul Apărării Naţionale a presupus că GDELS-România va menţine preţurile din 2018, aplicând o formulă de indexare considerată de companie nefundamentată şi arbitrară, insistând asupra unui preţ ferm şi fix valabil până în 2034.
Având în vedere schimbările fundamentale ale condiţiilor de piaţă, precum şi modificările aduse specificaţiilor originale ale vehiculului, dorim să reconfirmăm că GDELS-România a oferit un preţ de piaţă transparent şi echitabil pentru un nou program PIRANHA 5. Nu ştim dacă şi în ce măsură aceste informaţii comerciale au fost luate în considerare şi integrate în planificarea bugetară şi în procesul oficial de aprobare al Ministerului Apărării Naţionale.
PIRANHA 5, unul dintre cele mai performante vehicule blindate 8×8 din lume, a fost introdus cu succes în serviciul Forţelor Terestre Române. Armata Română operează 227 de vehicule în şase variante diferite. Toate variantele au fost omologate şi acceptate oficial.
Pe parcursul programului comun de achiziţie, GDELS şi partenerul său local, Uzina Mecanică Bucureşti (UMB), au dezvoltat în România o capacitate de producţie de clasă mondială pentru vehicule blindate moderne pe roţi. Împreună cu alţi parteneri locali – UMB/Romarm, Elmet, Interactive, CSR şi Pro-Optica – GDELS-România a produs în România toate sistemele majore pentru PIRANHA 5.
Parteneriatul cu UMB a dus la crearea unei fabrici ultramoderne, construită după standarde elveţiene şi deţinută de statul român, reprezentând o capacitate unică de producţie în ţară, pentru ţară şi pentru eventuale oportunităţi de export.
Parteneriatul dintre GDELS-România şi UMB reprezintă un model de succes pentru modernizarea industriei de stat. Programul ar fi asigurat transfer de know-how valoros, competenţe de producţie şi locuri de muncă înalt calificate pentru industria românească.
Suntem convinşi că oferta noastră pentru furnizarea de vehicule PIRANHA 5 suplimentare, fabricate în România, combină un produs de top aflat deja în serviciul armatei dumneavoastră cu beneficii industriale şi economice fără egal pentru ţara dumneavoastră, la un preţ de piaţă corect şi transparent.
Rămânem dedicaţi continuării acestei cooperări într-un mod constructiv şi respectuos, motiv pentru care sperăm sincer că actuala neînţelegere poate fi corectată şi rezolvată rapid.”
Cine este General Dynamics European Land Systems?General Dynamics European Land Systems (GDELS) este o unitate europeană a corporației americane General Dynamics Corporation. Compania are sediul central în Madrid, Spania și este un lider recunoscut în proiectarea, fabricarea și integrarea sistemelor de luptă terestră și a soluțiilor de mobilitate militară.
GDELS își desfășoară activitatea prin filiale majore poziționate strategic în Europa și oferă o gamă largă de nevoi tactice de pe câmpul de luptă moderne:
Prin intermediul General Dynamics European Land Systems Romania SRL, compania are un parteneriat strategic de lungă durată cu industria autohtonă de apărare. GDELS a asigurat asamblarea și integrarea locală a transportoarelor blindate Piranha 5 în colaborare cu Uzina Mecanică București (UMB), contribuind activ la capacitatea militară și la economia națională.
Compania mamă, General Dynamics Corporation, a raportat pentru întregul an 2025 un profit net de 4,2 miliarde de dolari, în creștere cu 11,3% față de anul precedent.
Potrivit datelor publice, General Dynamics European Land Systems Romania SRL, conform ultimului bilanț oficial disponibil, are următoarea performanță financiară: Profit net: 3,86 milioane RON. Cifră de afaceri: 237,24 milioane RON (reprezentând o creștere explozivă de 640% datorată accelerării programului Piranha 5). Număr de angajați: 39 de salariați direcți (operațiunile majore de producție fiind realizate prin parteneriatul cu Uzina Mecanică București).„Sunt din România și cred că sunt singura româncă de aici. Aș vrea să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român vrea pace cu Rusia”, și-a început Diana Șoșoacă discursul în fața lui Vladimir Putin la „Davosul Rusiei”.
În intervenția sa, Șoșoacă a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că România ar fi condusă „de la Bruxelles”.
„Nu vrem să ajutăm Ucraina. Nu vrem să le dăm bani și arme, dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles”, a spus aceasta.
Unul dintre momentele care au atras atenția în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”. În acel moment, Vladimir Putin, aflat în sală, a râs.
Declarația Dianei Șoșoacă vine în contradicție cu realitatea instituțională de la București, unde funcția de președinte este ocupată de Nicușor Dan ce a câștigat alegerile din mai 2025.
Șoșoacă s-a prezentat drept președinta partidului S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România.
Șoșoacă s-a lăudat în fața lui Putin că „l-a dat afară pe Zelenski din Parlament”Sosoacă a evocat și episodul din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia.
„Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul României. Nu l-am lăsat și l-am scos din Parlamentul României”, a afirmat Șoșoacă. Putin a râs și în timpul acestei afirmații.
În discurs, europarlamentara a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, spunând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova.
„Nu suntem dușmani. Sunteți cea mai mare țară din lume. Sunteți una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța dumneavoastră și admirăm întregul popor rus”, a spus Diana Șoșoacă.
Lidera S.O.S. România a încheiat prin felicitări adresate organizatorilor forumului și printr-un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Aceasta este o lecție pentru Uniunea Europeană. Sper ca, în scurt timp, să nu o mai avem pe Ursula von der Leyen președintă a Comisiei Europene”, a declarat Șoșoacă.
Discursul are loc în contextul în care Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, supranumit adesea „Davosul Rusiei”, se desfășoară pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale.
Putin către Șoșoacă: Transmiteți cele mai calde salutări și cele mai bune urări tuturor ortodocșilor din RomâniaLa finalul intervenției, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a evitat să comenteze direct situația politică internă din România.
„Vă mulțumesc foarte mult. Sunteți binevenită. Sincer vorbind, nu pot și, sincer, nu vreau să comentez afacerile interne ale României”, a spus liderul de la Kremlin.
Putin a continuat însă printr-un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că atât Rusia, cât și România sunt țări majoritar ortodoxe.
„Rusia este încă, în mare parte, o țară ortodoxă. România este, de asemenea, ortodoxă, așa că rugămintea mea este să transmiteți cele mai calde salutări și cele mai bune urări tuturor ortodocșilor din România”, a declarat Vladimir Putin.
Întrebat cât de mari sunt șansele ca o întâlnire directă între Zelenski și Putin, într-o țară neutră, să aibă loc pentru încheierea conflictului, Nicușor Dan a spus că o astfel de propunere este utilă, dar s-a arătat sceptic.
„E foarte bine că lucrul ăsta se propune cel puțin. Nu cred. Eu personal, știți că am mai avut discuția asta și vara trecută și după diferite Coaliții de Voință, în care părea la anumite momente că există șansa cel puțin a unei încetări a focului, eu nu cred că suntem aproape de o încetare a focului”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a spus că, în aceste condiții, Ucraina trebuie sprijinită în continuare
„Și tocmai de aia, pe de o parte trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, pe de altă parte trebuie să continuăm cu sancțiunile, și pe de altă parte, legat de ce am discutat mai devreme, trebuie să fim pregătiți pentru chestiuni colaterale”, a mai spus Nicușor Dan.
Declarația vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis joi o scrisoare deschisă liderului rus Vladimir Putin, în care a propus negocieri directe și o încetare a focului pe durata discuțiilor.
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a respins și comparațiile cu acuzațiile formulate în trecut la adresa foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, potrivit cărora aceștia și-ar fi creat „propriul guvern”. Nicușor Dan a susținut că situația actuală este diferită, deoarece, în opinia sa, nu există în acest moment o altă soluție politică pro-occidentală.
„Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan apără desemnarea lui Eugen Tomac: „N-a fost orgoliu, a fost o necesitate”Nicușor Dan a insistat că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost motivată de orgoliu politic sau de dorința de a controla viitorul Cabinet, ci de nevoia de a răspunde unei situații politice complicate.
„În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele.
Întrebat cine își va asuma un eventual eșec al viitorului Executiv, Nicușor Dan a răspuns că fiecare om politic este responsabil pentru deciziile pe care le ia.
„Orice om politic își asumă toate gesturile pe care le face. Dar, repet, în momentul acesta a fost un gest de asumare a unei realități. Țara trebuie guvernată”, a mai spus președintele.
Nicușor Dan, mesaj pentru partide: Sprijiniți guvernul tehnocrat. AUR iese din calculNicușor Dan a declarat că are speranța că toate forțele pro-occidentale vor susține guvernul tehnocrat, pe motiv că aceasta ar fi singura variantă „logică” pro-occidentală care poate avea o majoritate parlamentară.
În ceea ce privește scenariile pentru obținerea voturilor necesare în Parlament, Nicușor Dan a spus că varianta pe care o preferă este ca partidele din fosta coaliție să sprijine guvernul tehnocrat.
„Scenariul care mie îmi place cel mai mult ar fi ca partidele din fosta coaliție să sprijine acest guvern tehnocrat”, a declarat el.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. Dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem.
Președintele Nicușor Dan spune că avea informații în timp real și cunoștea situația doar în cazul dronelor aeriene, nu și în cazul dronelor maritime.
El a reiterat că în urma întâlnirii de mâine cu autoritățile române „va putea comunica public părțile care sunt publice din necesarul nostru”.
Ulterior, șeful statului, care este și președinte al CSAT, a fost întrebat dacă știe ora exactă când Ucraina a pierdut de sub control dronele sale și a informat România.
Răspunsul lui Nicușor Dan a fost următorul:
„Nu cred că am în momentul acesta această informație. Ora la care Ucraina a informat nu o am în momentul acesta. Riscul (n.r. de la Galați) nu a existat pentru că ora pe care partea ucraineană ne-a informat a fost ora exactă la care drona s-a autodetonat. Și momentul la care ei ne-au anunțat a fost înainte ca ea să se autodetoneze. Deci în momentul când ea s-a autodetonat, toată lumea era plecată de acolo”.
O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port.
Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Întrebat dacă acordul anunțat de Palatul Cotroceni, semnat de PSD, PNL, USR și UDMR pentru adoptarea legii salarizării până la finalul lunii iunie, mai are valoare, Nicușor Dan a spus că discuțiile continuă.
„În primul rând, discuția continuă, adică acel acord că partidele vor discuta pentru a găsi o propunere comună de legi, sau, în fine, o formă comună a legii, asta funcționează”, a declarat președintele.
„Scopul legii nu a fost să creștem salariile pentru toată lumea”Nicușor Dan a afirmat că scopul legii salarizării a fost înțeles greșit în spațiul public.
„Pe de altă parte, și vreau să o spun cu responsabilitate, în spațiul public s-a înțeles greșit că această lege a salarizării înseamnă creșteri de salarii pentru toți bugetarii. Nu ăsta a fost scopul legii”, a spus șeful statului.
El a explicat că proiectul urmărește introducerea sporurilor și a diferitelor prevederi existente într-un cadru unitar.
„Scopul legii a fost să ducem odată pentru totdeauna acele sporuri, diverse acte normative care, prin influență politică, în ani de zile s-au dus pe diferite categorii, să le ducem toate într-o, așa cum îi spune o lege a salarizării unitare, și, prin asta, o parte din categoriile bugetare să rămână la echivalentul acela deja, nimeni să nu piardă, și categorii care au fost de-a lungul timpului defavorizate să câștige puțin”, a declarat Nicușor Dan.
„Bineînțeles că sunt o grămadă de discuții tehnice pe sporuri care devin salarii. Sper să ajungem să, într-un mod, structurat, să ajungem să rezolvăm toate aceste probleme tehnice în două luni și jumătate cât mai avem”, a afirmat președintele.
„Dar scopul legii salarizării nu a fost să creștem salariile pentru toată lumea”, a spus el.
Adoptarea până la 30 iunie, „puțin probabilă”Întrebat dacă mai crede că legea salarizării va fi adoptată, Nicușor Dan a spus că este puțin probabil ca proiectul să treacă până la 30 iunie.
„Până în 30 iunie e puțin probabil să treacă. Însă, pentru PNRR, eu sunt convins că Parlamentul are disponibilitatea de a face o sesiune extraordinară. Eu îmi doresc această lege să treacă, da, într-o formă pe care să o agreăm cu toți”, a mai spus Nicușor Dan.
Nicușor Dan a declarat că are speranța că toate forțele pro-occidentale vor susține guvernul tehnocrat, pe motiv că aceasta ar fi singura variantă „logică” pro-occidentală care poate avea o majoritate parlamentară.
„Eu am speranța că toate forțele pro-occidentale vor sprijini acest guvern, pentru că nu există o altă posibilitate logică, pro-occidentală, și care să aibă și o majoritate în spate”, a spus Nicușor Dan.
Întrebat despre pozițiile exprimate public de liderii altor partide, care au înclinat mai degrabă împotriva ideii unui guvern tehnocrat, Nicușor Dan a evitat să lanseze acuze. El a precizat că premierul desemnat urmează să poarte discuții cu partidele de la care așteaptă sprijin.
„Premierul desemnat va avea discuții pe componență, pe program, cu partidele de la care așteaptă sprijinul și eu sunt optimist că, în cele din urmă, îl va obține”, a afirmat acesta.
În ceea ce privește scenariile pentru obținerea voturilor necesare în Parlament, Nicușor Dan a spus că varianta pe care o preferă este ca partidele din fosta coaliție să sprijine guvernul tehnocrat.
„Scenariul care mie îmi place cel mai mult ar fi ca partidele din fosta coaliție să sprijine acest guvern tehnocrat”, a declarat el.
Nicușor Dan: Cu AUR nu se pune problemaÎntrebat dacă, în cazul în care nu se ajunge la acest sprijin, Eugen Tomac ar trebui să negocieze cu opoziția sau cu AUR, Nicușor Dan a respins această variantă.
„Cu AUR nu se pune problema”, a spus acesta.
El a adăugat că, din momentul desemnării, premierul desemnat are libertatea de a purta negocierile pe care le consideră necesare, dar a subliniat că, în opinia sa, o colaborare cu AUR nu intră în calcul.
Întrebat dacă ar putea exista discuții cu parlamentari individuali din AUR, Nicușor Dan a răspuns că, „de principiu, nu”, menționând însă că există mai multe scenarii posibile, inclusiv sprijin din partea unor deputați sau senatori independenți ori a unor grupuri formate din parlamentari care au părăsit alte formațiuni.
Proiectul național al României ar trebui să fie electrificarea, a declarat Corneliu Badea, președintele CRE, cofondator și CEO al grupului Adrem, pe scena celui mai importat eveniment anual al industriei energetice din Europa, Power Summit 2026, la care este prezent și reporterul Mediafax.
„După o perioadă prea lungă de lipsă de investiții în generare, în ultimii câțiva ani am văzut o revoluție a investițiilor, în special în regenerabile. Avem în total circa 80 GW de capacitate rezervată pentru racordare la rețea. Nu toate proiectele vor fi duse la bun sfârșit, însă vedem circa 10 GW aflați în dezvoltare, proiecte serioase, cu finanțare asigurată, în principal regenerabile, dar și unele capacități pe gaze, pentru flexibilitate″, a spus Corneliu Bodea, pe scena evenimentului cu amploare europeană.
Liderii Centrului Român al Energiei, condus de Corneliu Bodea, și oficiali ai unora dintre cele mai mari companii cu operațiuni în România au participat miercuri și joi la Power Summit 2026, care este organizat de Euroelectric la Helsinki și care a reunit cei mai importanți actori și voci care modelează viitorul energetic al Europei, inclusiv președintele finlandez Alexander Stubb, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera, comisarul pentru energie Dan Jørgensen și ministrul finlandez al climei și mediului, Sari Multala.
Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.
Scenariile privind funcționarea sistemului energetic naționalÎn interviul acordat reporterului Mediafax în marja evenimentului, Corneliu Bodea a detaliat actuala stare de fapt a sistemului energetic național pe toate palierele – de la producție, stocare, transport și distribuție – dar și estimările și perspectiva de dezvoltare a industriei de profil.
Reporter: În studiul de adecvanță elaborat de Transelectrica și publicat în premieră de Mediafax, există un scenariu de referință, bazat pe actualele politici și prognoze, care ar însemna un deficit de energie pentru aproximativ 10.200 de locuințe, și un scenariu recomandat, care ar elimina acest risc, și care presupune amânarea închiderii centralelor pe cărbune după punerea în funcțiune a noilor capacități așteptate, precum Centrala electrică pe gaze în ciclu combinat de la Mintia. Care este punctul dvs de vedere asupra acestui studiu și a acestei perspective pentru amânarea închiderii centralelor pe lignit pentru reducerea riscurilor de alimentare, parte a discuțiilor cu Comisia Europeană? Și, cumva adiacent, cum estimați evoluția consumului în continuare, având în vedere că același studiu de adecvanță menționa o creștere estimată a consumului mașinilor electrice și a locuințelor?
Corneliu Bodea: Cred că această discuție legată de susținerea, cu orice fel de date, a întârzierii închiderii centralelor pe cărbune nu va funcționa. Orice încercare vom avea noi, și orice argument, Comisia este foarte fermă. Și așa am beneficiat de întârziere, pe planul pe care noi l-am dat, atenție, să nu uităm niciodată. Că noi comparăm că Polonia a negociat un acord de închidere mult mai bun. Ei au venit cu un plan. Noi am venit cu planul nostru și acum tot cerem amânare. Nu vom beneficia de clemență aici, nu vom beneficia. Eu simt prin prezența mea în Eurelectric care este tonul, care este atitudinea și la nivelul Comisiei, și la nivelul asociațiilor.
Reporter: Și asta înseamnă că vom avea risc în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică? Mintia, din câte știu, avea termen de finalizare în septembrie și a solicitat o amânare (până pe 31 decembrie 2027, conform unui document publicat de Profit.ro – n.r.).
Corneliu Bodea: Ar fi o veste foarte proastă să constatăm că există probleme la Mintia. Am aflat și eu de această întârziere, eu zic să nu ne grăbim să tragem o concluzie. Proiectul a mers foarte bine până acum. În orice proiect de dimensiunea asta și de complexitate asta pot să apară întârzieri. Întârzierea de câteva luni despre care vorbim nu este catastrofală. Deci mă bazez pe faptul că Mintia va intra la timp (în operare – n.r.), este într-adevăr un lucru extrem de important. Dar dacă Mintia nu intră o perioadă de timp, sigur că avem între timp să utilizăm centralele pe lignit.
Problema noastră cu utilizarea cărbunelui nu este neapărat faptul că ne impune Uniunea Europeană, că, până la urmă, putem să suportăm infringement-ul și să funcționăm pe centrale și asta este, ci este care este efectul în preț al centralei, care este covârșitor are efectul, pentru că centralele astea nu-și pot suporta schema de ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii – n.r.), deci statul le subvenționează și le dă bani și pentru certificate. Oricum prețul de producție la aceste centrale este foarte mare și, prin efectul prețului marginal, prețurile cresc. Deci e o idee foarte proastă, nu ar trebui să ne bucure de loc menținerea acestor centrale.
Reporter: Din câte am citit din studiu, în scenariul de referință este vorba de riscul alimentării, în cel mai bun scenariu, dacă se deschide Mintia, prețul va fi mai bun, numai că, spun ei este condiționat de respectarea calendarului.
Corneliu Bodea. Știți ce se întâmplă? Nu mai știu exact care sunt cifre, să spunem că vorbim de peste 2 miliarde de euro. investiția la Mintia, nu vreau să greșesc. Idee e că eu nu cred că un investitor privat își poate permite să se joace cu astfel de investiții, pe de o parte. Pe de altă parte, știind companiile care lucrează acolo, eu nu cred că este complexitate atât de mare încât să ajungem într-o situație cum a fost la Iernut, este cu totul altă problemă. Deci eu sunt optimist.
Eu sunt optimist în legătură cu faptul că Mintia, chiar cu o întârziere, nu mă miră deloc – Eu (Adrem – n.r.) sunt companie care fac astfel de probleme, lucrez în proiecte de EPC (acronimul pentru „Engineering, Procurement and Construction” – Inginerie, Achiziții și Construcție n.r.) și pot să vă spun că este des întâlnit să întârzie. Acum, sunt întârzieri în livrări, este foarte dificil acuma să-ți găsești materiale, echipamente, sunt cozi extrem de lungi de așteptare, mai ales când ajungi în zona asta fină a conducerii, a părții de SCADA a centralei, pot să apară dificultăți, eu nu sunt îngrijorat.
Reporter: În ceea ce privește conectarea la magistrala de gaze, din câte știu, Transgaz a tras conducta până la poarta unității.
Corneliu Bodea: Noi (Adrem – n.r.) lucrăm acolo, suntem parte a unui consorțiu condus de CIS Gaz, unde facem partea de automatizare, lucrurile sunt în termen, după părerea mea Transgazul va comisiona lucrarea împreună cu noi foarte curând în cursul lunii iunie. Noi credem că partea de Transgaz, că noi suntem implicați în lucrarea Transgaz va fi, dacă nu în iunie, în iulie va fi finalizată.
„Rețelele noastre au nevoie de o modernizare, de întărire spectaculoasă”Reporter: Revenim la întrebarea privind consumul, cum vedeți că se vor așeza în viitor ponderile diferitelor segmente, odată și cu intrarea mai semnificativă a mașinilor electrice?
Corneliu Bodea: Și eu mă bazez pe electrificare, pe faptul că România are nevoie de electrificare. România are nevoie de electrificare și trebuie să adopte și niște măsuri legislative care să sprijine această tranziție. Acum, știți că era vorba de schema ETS 2, care acum va fi amânată (pentru 2028, deși Ministerul Energiei a transpus norma cu aplicare din 2031 – n.r.), dar ea avea adițional niște fonduri 6 miliarde de euro, care ar fi fost destinate să ajute țări, pe consumator de fapt, să facă tranziția asta către schema asta care ar fi mult mai dură, că se extinde suportarea certificatului către alte categorii de consumatori. Acuma să vedem dacă se amână schema, probabil că se vor amâna și banii. Să sperăm că totuși banii se vor aloca.
Ideea este să ne pregătim pentru electrificare, pentru că electrificarea ne va ajuta ca în momentul în care ETS 2 sau orice alte scheme se vor mai adopta în viitor, noi nu vor mai fi atât de expuși ca și consum. Deci, pentru România ar trebui ca electrificarea să fie o prioritate națională și să ia măsuri legislative de suport al acestei tranziții a consumatorului de la consumul de lemn pentru încălzire, a consumului mașinii, cu benzină sau cu motorină, să trecem la electric pentru transport, încălzire. Aici, pe de o parte, trebuie sprijiniți consumatorii să facă această trecere, pe de altă parte, trebuie să sprijinim sistemului energetic, preponderent distribuțiile de energie. Acești clienți, care vor aduce consum suplimentar, care este necesar, se vor conecta marea lor majoritate joasă tensiune, în medie tensiune, unde rețelele noastre au nevoie de o modernizare, de întărire spectaculoasă
Deci asta vine cu un efort, pentru că asta e zonă reglementată, efort, presiune pe tariful de energie, investiții mai mari, recunoaștere în tarif, asta înseamnă tarif mai mare. Deci eu cred, dacă mă întrebați pe mine, că noi vom asista la următorul fenomen: prețul de producție al energiei electrice va tinde să scadă semnificativ și, în același timp, tarifele de transport și distribuție vor tinde să crească. În total, pentru o perioadă, s-ar putea să nu simțim atât de semnificativ efectul scăderii care vine din generare, pentru că va trebui să punem bani în transport și distribuție, dar odată ce acești bani vor fi investiți și rețele vor fi întărite, per ansamblu, sistemul va câștiga.
Cum îi ajută pe consumatori electrificareaReporter: Dacă vreți să punctați, vă rog, pentru cititorii Mediafax, de ce susțineți electrificarea – dincolo de faptul că aveți o afacere în domeniu – care sunt în esență avantajele de cost și siguranță față de cărbune sau gaz?
Corneliu Bodea: Ca să înțeleagă cititorii noștri, o să fac o comparație simplă: o mașină electrică are o eficiență per ansamblu a autoturismului de peste 80%, adică 87% până 90% eficiență, dacă are motor electric. Cu motorul clasic, termic, același autovehicul, cu aceleași performanțe, are o eficiență de până în 30%. Când vorbim de eficiență vorbim de eficiența transformării energiei în lucru mecanic, eficiența cu care funcționează. Putem discuta același lucru și la încălzire: eficiența pompei de căldură este mult mai mare luând în considerare că face și rece, face și cald. Deci nu mai investim și în aer condiționat și în centrală termică.
„Nu o să putem să arestăm gazul la noi în țară”Reporter: Deci avem o valoare mai mare pentru banii noștri, cum ar veni.
Corneliu Bodea: Exact. Deci eficiența procesului energetic de transformare a electronilor din energie electrică în căldură este mult mai mare decât dacă ardem, nu mai spun lemn, dar dacă ardem gaz, deci eficiența procesului – este fizică de liceu asta – este mult mai mare. Acuma sigur că cineva ar putea să vină și să mă critice să spună: «Păi, da, dar dacă eu îmi pun astăzi o centrală electrică și o înlocuiesc pe cea cu gaz, eu plătesc mai mult». Și răspunsul meu este: poate ieri, poate și astăzi plătesc mai mult, dar mâine și poimâine nu vei plăti mai mult utilizând electric, vei plăti mai puțin. De ce? Uitați ce se întâmplă cu prețul gazului. Prețul gazului nu o va lua înapoi. Tensiunile geopolitice, problema din Golful Persic, problemele care se rezolvă acum se vor relua. Vorbim de limitarea resurselor: Uniunea Europeană nu are resurse de gaze, avem noi în România, dar, să înțelegem, noi suntem interconectați, nu o să putem să arestăm gazul la noi în țară și prețul acestuia va fi la prețul internațional, la prețul european, de pe burse. În consecință, gazul devine din ce în ce mai scump. Doi: astăzi este mai scump și pentru că producerea energiei electrice a fost scumpă, pentru că a venit tot din gaz, tot din cărbune, unde s-au băgat scheme de certificate de CO2.
Reporter: Și dumneavoastră din ce o produceți, numai din solar, din vânt?
Corneliu Bodea: Acum tranzităm spre solar, stocare, eolian preponderent și asta se va vedea în preț. Pentru că, să ne înțelegem, aceste surse, aceste metode de producere a energiei din surse regenerabile nu sunt mai scumpe, sunt mai ieftine. Sigur, timpii de recuperare a investițiilor sunt ceva mai… adică noi utilizăm niște centrale construite în anii ´70 – ´80 care erau de două ori, de trei ori amortizate și ni se părea că prețul e mai mic, dar ele erau ineficiente. Deci este evident pentru toată lumea, și din punct de vedere fizic al proceselor fizice, și din punct de vedere al piețelor, că tranziția spre utilizarea electricității în încălzire și transport este o tranziție care este bună, este eficient și cu mediul și cu prețul.
Pe urmă se va mai obține o așa numită „economy of scale”, adică a dimensiunii, pentru că în momentul în care consumul va fi electric preponderent, și sistemele toate se vor… Gândiți-vă la tarif. La tariful pe transport și distribuție a energiei, avem o recunoaștere a unor costuri care se descarcă pe volumul de energie. Noi când creștem volumul de energie pe care îl consumăm, scădem tarifele. Deci și aici (se va întâmpla așa – n.r.), pe măsură ce creștem consumul. Noi și acum consumăm energie, din benzină, o sa punem în mașină electroni și e un proces mai eficient. Deci acesta este viitorul.
Reporter: Principalul argument al celor care susțin menținerea cărbunelui și a gazelor ca surse de producere a energiei este că acestea au o producție în bandă, sigură, în comparație cu regenerabilele, care depind de soare și vânt, astfel că nu este așa de sigură, dacă nu avem stocare.
Corneliu Bodea: Avem nevoie de stocare și avem nevoie în continuare de gaz, nu va ieși din ecuație, să ne înțelegem. Avem nevoie de ceea ce se numește flexibilitate. Adică de niște centrale, cum este Mintia, care are capacitatea să pornească și să se oprească rapid și poate să intervină în momentul când se oprește vântul, soarele și atunci poate să alimenteze rețeaua cu energie pe perioade determinate de timp din sursa gaz. Dar, să ne înțelegem, și centrala de la Mintia nu mai are legătură cu centrele vechi pe gaz, în niciun caz cu centralele pe cărbune, au emisii foarte scăzute, au soluții de captare a carbonului, deci efectul certificatelor de carbon în costul energiei produse acolo va fi minimal. Sunt foarte eficiente, foarte moderne, nu mai au legătură cu cele pe care le operăm acum, cu 50 de ani vechime. Deci din punctul ăsta de vedere, electrificarea este bună și va aduce și eficiență consumatorilor. Trecând și peste comoditate: una e ca si centrală pe gaz, sa vezi dacă ai, n-ai gaz, faci verificare.
„Acum există o lipsă de personal în sistemul energetic enormă”Reporter: La centralele pe cărbune, mai avem niște angajați, care trebuie să aibă un loc de muncă, altfel ai un risc social.
Corneliu Bodea: Au rămas foarte puțini. Sigur, orice om este important, nu ține neapărat de numărul lor și acum există o lipsă de personal în sistemul energetic enormă, deci sunt sigur că oameni pot fi recalificați, o să aibă unde se lucreze, pentru că vor fi investiții în rețele, unde avem de la săpături până la întins de cabluri, lucrări în stațiile electrice. Nu m-aș îngrijora, aici avem un deficit de personal major, cred că vor avea unde să lucreze oamenii din industrie.
Reporter: Revenind la sursele regenerabile și nevoia de stocare, ce credeți despre proiectul Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect de pe vremea lui Ceaușescu și care este în faza de analiză, înainte de decizia de investiție, la nivelul Hidroelectrica, în parteneriat cu francezii de la EDF?
Corneliu Bodea: Orice soluție de stocare, după părerea mea, este o idee bună. Acum, de ce Tarnița nu s-a făcut de atâta timp și asta e o întrebare foarte bună. Deși, vedeți dvs, un proiect care nu se realizează, deci se vorbește de el, de 40 de ani de ani, are niște motive, pentru că toți cei care au fost în pozițiile de decizie în legătură cu acest proiect au fost oameni care nu au fost competenți. Au fost oameni care au avut un motiv. Eu știu că există o serie de probleme: și dimensiunea proiectului, că este vorba de o investiție majoră, și timpii de funcționare, volumul de apă și disponibilitatea acestui volum pentru a putea opera în condiții de eficiență, să recuperezi investiția, și nu în ultimul rând, poate cea mai importantă, evacuarea. Trebuie să ținem cont că această energie, se vorbește de 1 GW, trebuie evacuată, evacuarea acesteia necesită construcția unei linii prin Apuseni, dacă nu mă înșel, printr-o regiune protejată, nu va fi simplu să evacuăm. Nu zic că e bună sau ratată, trebuie analizată, așteptăm concluziile acestui grup de lucru. Am încredere în ambele companii că sunt competente.
Dar noi mai avem posibilități de stocare pe fluxul mai multor ape curgătoare multiple, neexplorate. M-ași bucura mai degrabă să văd niște investiții în zona unei stocări de dimensiuni mai mici – 200 MW, 100 MW- care să aibă o flexibilitate mai mare. Pe partea de hidro, da, există pe cursul Oltului niște discuții, au fost niște proiecte gândite unele abandonate, la unele s-au constatat niște dificultăți tehnice, mai sunt zone neexplorate.
Am avut șansa să merg la o conferință în Australia, și acolo am făcut cunoștință cu un profesor care studia în Europa din perspectiva profilului topografic capacitatea unor regiuni de a realiza stocări și era un studiu foarte serios și România era printre cele mai potrivite țări, pentru că are un mix și de volum de apă rezonabil, pentru că asta e problema în hidroenergie, nu mai avem apa pe care obișnuiam să o avem, nu mai avem zăpezile acelea, avem încălzirea globală, dar România stă bine din acest punct de vedere. Eu m-aș bucura să văd că exisă mai multe inițiative de stocare hidro și m-aș bucura să văd mai multe proiecte mai mici mai degrabă, pentru că și intensitate investiției e importantă.
Reporter: În final vă întreb despre nuclear, care este punctul dvs de vedere referitor la proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești, care a stârnit recent declarații și reacții vii în spațiul public, dar și despre retehnologizarea Unităților 1 și 2 și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?
Corneliu Bodea: Trebuie făcută o prioritizare, care trebuie să aibă niște criterii. Unul dintre ele este și fezabilitatea. Acum sunt discuții la SMR-uri legate de fezabilitate, nu m-aș exprima pentru că nu am citit studiul respectiv și nu știu exact dacă această sumă de investiție, despre care unii spun că e șase miliarde, alții că e șapte, alți că e opt, eu nu știu ce susținere are, deci trebuie să vedem. Dar sunt sigur că în legătură cu investițiile în unitățile nucleare, fie că sunt SMR, fie că sunt retehologizarea unității 1 și doi, apoi noile unități trei și patru, trebuie făcută o analiză și identificată o prioritate și pe urmă sursele finanțare. Pentru că e ușor să spunem că vom face unitățile trei și patru. Să știți că atunci când vorbim de o unitate nucleară, vorbim de niște miliarde, niște zeci de miliarde de euro. Trebuie să ne uităm care capacitatea companiei să susțină astfel de investiții. Pe urmă, tocmai de aia e nevoie de prioritizare – trebuie făcută o prognoză realistă legat de capacitate și apoi acea capacitate să fie alocată pe proiecte care sunt considerate proiecte prioritare. Despre asta e vorba, nu mi se pare foarte complicat să faci astfel de analize. Sunt doar surprins că nu s-a făcut. Cred că, cu o astfel de analiză serioasă, am lămuri problema. Plus că discuția asta foarte multă, tot felul de oameni, inclusiv eu, nu mă exprim, nu sunt specialist în nuclear, nu știu care e potențialul. Sunt prea multe discuții și prea puțină execuție.
Reporter: Haideți să încheiem pozitiv: spuneți să electrificăm. O să vedem un o creștere a electrificării României în până la următorul summit al Eurelectric?
Corneliu Bodea: Oricât de pozitiv mi-ați cere să fiu, o să vă spun așa: după părerea mea, noi vom trece printr-o perioadă dificilă pentru a putea înțelege, să ne luăm niște lecții, și pe urmă va fi bine și foarte bine. Pentru că România tot ce-i trebuie pentru a fi bine: are resurse și umane, are resurse naturale, are o infrastructură rezonabil de bună, sunt alții care stau mai prost decât noi și cu siguranță vom ajunge la o soluție. Însă în această soluție electrificarea va juca un rol central, absolut sigur și nu va fi o chestie impusă, ci o consecință naturală a logicii acestui sistem. Deci sunt optimist, sunt optimist în legătură cu prețurile. Eu cred că vom cunoaște o scădere a prețurilor la energie, chiar dacă există un risc de spike (creștere – n.r.) în iarna aceasta, care vine exterior, din prețul gazului, din ce se întâmplă, și care eu cred că va fi absorbită de faptul că se vor pune foarte multe unități în producție până atunci. Deci sunt mai degrabă optimist în legătură cu prețul. Vom trece printr-o problemă pentru că ne-am calculat bine și problema generată de rețele. Va trebui să investim în rețele și vom constata că am întârziat. Asta e, o vom constata, vor fi poate niște mici probleme și pe urmă ne vom vedea aici.
Șeful statului, Nicușor Dan, a fost întrebat dacă a discutat cu șeful Armatei, Gheorghiță Vlad, după ce a fost pus sub acuzare de DNA.
„Am avut o discuție și o să mai am una”, a spus Dan.
Întrebat dacă la Summitul NATO din Ankara, Gheorghiță Vlad îl va însoți, Nicușor Dan a oferit intenționat același răspuns:
„Am avut o discuție și o să mai am una”.
Procurorii militari ai DNA l-au pus sub acuzare pe Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în dosarul angajărilor pe prietenii.
În același dosar, procurorii DNA i-au inculpat deja pe generalii MApN Mihai Șomordolea (r), Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării și Mircea Anicescu (r), fost locțiitor al șefului Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU).
Structura militară a DNA instrumentează dosarul angajărilor pe prietenii din MApN de la jumătatea anului trecut (2025). După ce Serviciul Militar al DNA a început dosarul, generalul cu patru stele, Mihai Șomordolea, la vremea aceea consilier de stat, secretar CSAT în Departamentul Securității Naționale, a fost trecut în rezervă de președintele Nicușor Dan și schimbat din funcție pe 30 ianuarie 2026.
După ce procurorii militari ai DNA au găsit la percheziții probe împotriva generalului Gheorghiță Vlad, acesta a fost citat la DNA în ziua de joi, 28 mai 2026, pentru a se prezenta vineri, 29 mai 2026, însă audierea a fost amânată din cauza ședinței CSAT pe tema dronei ruse care a lovit în acea noapte blocul din Galați.
Ulterior punerii sub acuzare de către DNA, atât șeful SMA, Gheorghiță Vlad, cât și Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului SMA, au respins acuzațiile procurorilor militari.
Cei doi au negat cu tărie implicările în potențiale activități de încălcare a legii, amândoi au lăsat de înțeles că nu se vor retrage din funcții iar Gheorghiță Vlad și-a argumentat poziția susținând că nu poate să nu observe “caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor”.
În plus, Gheorghiță Vlad a afirmat că nu poate ignora faptul că ancheta DNA afectează imaginea „conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc” persoana dânsului și „riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor”.
Nicușor Dan a fost întrebat de ce s-a oprit tocmai la Eugen Tomac, ce l-a determinat să-l aleagă în detrimentul altor nume, dar și de a ales un premier politic și nu tehnocrat.
„Contrar aparențelor, politica e o meserie, adică posibilitatea de a negocia, de a-ți ierarhiza argumentele, mizele, capacitatea de interacțiune cu partide, este o meserie care se învață în timp. Și de aceea, dat fiind contextul complicat, atât de complicat că am avut o coaliție care se destramă, am considerat că un politician e mai bun decât un economist care n-a avut de-a face cu politicieni tot timpul”, a explicat Nicușor Dan.
Potrivit lui Nicușor Dan, prima opțiune a fost cea a unui guvern politic, însă niciunul dintre partide nu a venit cu o majoritate deja conturată la consultări.
„Am înțeles și contradicțiile între ceea ce dorește fiecare din partide și atunci singura soluție logică a fost a unui premier care să fie independent de partidele. Pentru că dacă spunem independent, evident că și prim-ministru trebuie să fie independent de partidele astea”, a declarat Nicușor Dan.
Reamintim că noul premier, Eugen Tomac, a fost desemnat, joi seară, de Nicușor Dan, care a afirmat că un independent este „singura soluție” pentru ca să existe înțelegere în partidele din coaliție.
Tomac a spus că intenționează să propună „o echipă de specialiști, un guvern tehnic și nu politic”, dar a afirmat că este deschis la dialog cu formațiunile pro-occidentale din Parlament.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, e un subiect nou”, a spus Nicușor Dan în cadrul unei conferințe de presă, vineri, după incidentul de la Constanța.
Șeful statului a subliniat că va avea o discuție cu instituțiile responsabile pentru a evalua necesarul de capabilități și modul în care poate fi îmbunătățită reacția în astfel de situații.
„Voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem. Pe partea de drone aeriene, aici, după cum știți, au fost de-a lungul timpului și aveam informațiile în timp real, deci acolo a fost ușor să aveam acea cerere încă din februarie de echipamente de la NATO, deci acolo a fost o altă situație”, a declarat președintele.
„În urma acestei întâlniri o să putem să comunicăm public părțile care sunt publice din necesarul nostru”, a mai spus Nicușor Dan.
Vineri, o dronă navală ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat. Explozia a determinat evacuarea portului, din fericire, nefiind înregistrate victime.
Noua funcționalitate marchează un pas important în strategia Sezamo de a simplifica experiența de cumpărături online și de a economisi timp pentru clienți. Maia poate înțelege cereri formulate în limbaj natural, poate recomanda produse, genera rețete, crea liste de cumpărături și gestiona întregul proces de comandă prin chat sau comandă vocală.
Clienții pot căuta produse, pot adăuga articole în coș, pot selecta intervalul de livrare și pot finaliza plata folosind cardurile deja salvate în aplicație. În plus, Maia poate ajuta la modificarea comenzilor, anularea acestora, gestionarea preferințelor alimentare și oferirea de recomandări personalizate pe baza comenzilor anterioare.
Totodată, Sezamo extinde accesul la Maia Voice, asistentul vocal disponibil anterior doar pentru membrii programului Xtra. Funcționalitatea este disponibilă treptat tuturor clienților și permite realizarea cumpărăturilor prin conversații naturale, fără utilizarea tastaturii.
Citeşte comunicatul integral AICI
„E bine ca noi să învățăm din toate chestiunile astea, știți ce s-a întâmplat azi, știți ce s-a întâmplat acum câteva zile la Galați, și să facem de așa manieră, să securizăm teritoriul României”, a declarat Vergil Chițac într-o intervenție la Digi24.
Potrivit acestuia, România ar trebui să dezvolte un sistem eficient de avertizare timpurie și de neutralizare a dronelor care pătrund în spațiul național.
„În cazul, de față trebuie securizată zona maritimă, și zona maritimă națională, și să ne creăm un sistem de avertizare timpurie și după aceea de distrugere a dronelor care pătrund”, continuă edilul.
Chițac a subliniat că România dispune de sisteme de apărare civilă și de proceduri pentru gestionarea unor situații de urgență, însă acestea sunt concepute în principal pentru astfel de incidente.
„Noi avem un sistem de apărare civilă și de alertare, de adăpostire, de reacție în astfel de situații, dar nu pe timp de război. Că se întâmplă să explodeze rețeaua de gaz sau că avem un incident de acest tip la un operator din port. Deci este ceva fixat. Noi suntem instruiți pentru astfel de cazuri”, mai spune primarul din Constanța.
Reacția acestuia vine după ce o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție.
Ucraina a confiramt că drona maritimă îi aparține, susținând că a pierdut controlul, după ce ar fi fost afectată de mijloacele de război electronic ale Rusiei.
Judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal ai Curții Supreme de Justiție au rămas în pronunțare în dosarul în care președintele Dominic Fritz se judecă cu Agenția Națională de Integritate. Pronunțarea a fost stabilită pentru ziua de 18 iunie, ora 9.00.
Ce vizează dosarul lui Dominic FritzDosarul de integritate al lui Dominic Fritz vizează o acuzație de conflict de interese administrativ, emisă de Agenția Națională de Integritate (ANI). Obiectul juridic exact al litigiului este un conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.
ANI susține că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce, în anul 2020 (la începutul primului său mandat de primar), a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). PUZ-ul implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care Dominic Fritz contractase anterior un împrumut de natură personală/financiară pentru finanțarea campaniei sale electorale din 2020.
Agenția consideră că semnarea actului în beneficiul acelei entități a afectat imparțialitatea exercitării funcției publice, generând un conflict de interese.
Curtea de Apel Timișoara l-a găsit vinovat pe liderul USRÎn prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, l-a găsit vinovat pe Dominic Fritz. În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins contestația edilului și a menținut raportul ANI.
În aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire depusă de primar.
Dominic Fritz a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel. Înalta Curte de Casație și Justiție are programat un termen chiar astăzi, 5 iunie 2026, pentru a dezbate recursul și posibila sesizare a Curții Constituționale (CCR) în acest caz.
Cum se apără Dominic FritzPrimarul municipiului Timișoara susține că interpretarea ANI este „abuzivă” și utilizată ca „armă politică”. Acesta afirmă că legea prevede pentru această abatere o sancțiune administrativă minoră (reducerea indemnizației cu 10% timp de 6 luni) și declară public că nu își va pierde mandatul de primar sau funcția din partid din această cauză. Cu toate acestea, opozanții politici și anumiți juriști avertizează că o decizie definitivă nefavorabilă i-ar putea periclita poziția de primar și de președinte național al USR.
Ce se întâmplă dacă ÎCCJ menține decizia Curții de Apel Timișoara: este demis din funcția de primar, ar putea primi interdicție de a ocupa o funcțieDacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge recursul lui Dominic Fritz și menține decizia Curții de Apel Timișoara, raportul ANI devine definitiv, iar efectele juridice sunt imediate.
Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.
Ca procedură, Prefectul Județului Timiș este obligat prin lege să emită un ordin de încetare a mandatului înainte de termen iar Dominic Fritz va fi demis din funcția de primar al Timișoarei.
Conducerea primăriei ar putea fi preluată temporar de unul dintre viceprimari, iar Guvernul va trebui să organizeze alegeri locale anticipate în Timișoara pentru restul mandatului.
Potrivit legii, Dominic Fritz, ar putea primi și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani, ceea ce i-ar putea genera probleme în cadrul USR.
Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Această interdicție îi va bloca dreptul de a candida la următoarele alegeri locale sau parlamentare din România pe durata celor 3 ani. Pierderea funcției de primar și interdicția legală de a candida la demnități publice pot declanșa automat o criză internă în USR.
