MediaFax.ro

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni seara, la Digi24, că Legea salarizării nu are șanse să fie adoptată în această săptămână sau în cea următoare, invocând probleme nerezolvate în educație, lipsa surselor de finanțare pentru majorarea anvelopei salariale și necesitatea continuării negocierilor cu sindicatele.

„Să treacă în această săptămână, zero. Să treacă săptămâna viitoare, tot spre zero. Eventual în august”, a afirmat Kelemen Hunor la Digi24.

El a precizat faptul că în Sănătate există negocieri care ar putea conduce rapid la o soluție, însă situația din Educație rămâne mult mai complicată.

„În sănătate se poate rezolva în câteva zile, sunt negocieri intense (…). În zona de învățământ sunt probleme foarte serioase. Acolo nu văd cum se va rezolva și nu văd, cel puțin în acest moment, negocieri în sensul de a ieși din pădure”, a spus liderul UDMR.

El a mai subliniat că forma actuală a proiectului nu poate fi acceptată dacă va conduce la diminuarea veniturilor angajaților din educație și sănătate.

„Nu putem accepta să scadă venitul la nicio categorie socioprofesională din educație. Nu se poate ajunge acolo să ai o nouă lege și Educația și Sănătatea să piardă”, a declarat acesta.

Liderul UDMR a atras atenția și asupra impactului bugetar al proiectului, susținând că anvelopa salarială estimată a crescut de la 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei, fără ca Guvernul să explice de unde vor proveni fondurile suplimentare.

„Nu putem vota o lege a salarizării în care nu există acoperire pentru cele 4 miliarde”, a afirmat Kelemen Hunor.

În ceea ce privește afirmațiile ministrului Dragoș Pîslaru, potrivit cărora noua lege nu va reduce salariile aflate în plată, liderul UDMR a susținut că problema este reprezentată de veniturile totale ale angajaților, nu doar de salariul de bază.

„Eu nu vorbesc de salariu, eu vorbesc de venituri. (…) Poți să reduci sporurile, poți să scoți anumite sporuri, dar atunci trebuie să crești baza. Ca la sfârșitul zilei (…) să nu aibă scădere de venituri”, a conchis liderul UDMR.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că România a procedat corect după ce a doborât dronele rusești care au pătruns în spațiul aerian național. Acesta a declarat luni, la Digi24, că măsura trebuia luată încă de la primele incidente și a spus că provocările din partea Federației Ruse vor continua, mai ales în zona Mării Negre și a Deltei Dunării.

Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după încălcările repetate ale spațiului aerian al României.

Oficialul rus a respins acuzațiile și a susținut că acestea reprezintă „o propagandă” a autorităților române, în timp ce ministerul român de Externe a anunțat că un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă și obligat să părăsească România.

Întrebat despre acest episod și despre reacția Moscovei, Kelemen Hunor a spus că decizia Armatei Române de a doborî dronele era necesară.

„În sfârșit au fost doborâte aceste drone, care au intrat trei. Trebuia încă de la primele intrări să avem această atitudine. Și sigur, aici se poate discuta de costuri, se poate discuta dacă e nevoie de avioane de vânătoare sau dacă avem nevoie de baterii sol-aer, baterii antiaeriene. E o discuție tehnică până la urmă, dar important este că România în acest moment a arătat că da, este în stare, are dorința, voința, capacitatea, puterea de a doborî aceste drone. Dincolo de costuri. Și așa trebuie să se întâmple”, a declarat liderul UDMR.

Acesta a avertizat că incidente similare nu vor fi ultimele și că România trebuie să fie pregătită pentru noi provocări pe flancul estic al NATO.

„Trebuie să constatăm că aceste provocări vor continua din partea Federației Ruse pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Aici, iarăși, nu avem nicio noutate. Mai ales în contextul mutării frontului către Odesa, către sud, către Delta Dunării și Marea Neagră. În ultima perioadă am văzut că este o zonă mai fierbinte și mai intensă decât era înainte. Aceste amenințări nu sunt amenințări noi, dar nici nu trebuie să ne cădem pe spate sau să ne ascundem în pivniță”, a afirmat Kelemen Hunor.

Potrivit lui Kelemen Hunor, Federația Rusă încearcă să folosească astfel de incidente și declarații pentru a „aduce frica în societate”.

„Asta este atitudinea Federației Ruse. Dezinformare, încercarea de a aduce frica în societate, dezbinare în societate și de a schimba atitudinea societății față de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană. Aceste provocări vor continua. Toate semnalele și din zona aliaților și din toate sursele deschise ne spun de foarte mult timp că urmează astfel de provocări. Din punctul meu de vedere, da, trebuiau doborâte. Au făcut foarte bine. Nu trebuie să ne uităm la asta ca la ceva extravagant. Trebuie să ne uităm la tot ce s-a întâmplat ca la o normalitate. Când cineva violează spațiul aerian, trebuie să ai o atitudine foarte, foarte fermă”, a spus liderul UDMR.

Întrebat dacă există motive de îngrijorare pentru exploatările de gaze din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, liderul UDMR a spus că este convins că „există o preocupare” și un plan de securitate.

„Sunt convins că există o mobilizare din partea instituțiilor abilitate, de la apărare până la serviciile de informații. Sunt convins că există o preocupare și chiar un plan de a securiza acea zonă. Provocări vor fi. Nu putem spune că nu suntem într-o zonă de risc, dar trebuie să ne pregătim și trebuie să fim pregătiți permanent pentru a apăra acea investiție și acea exploatare de gaze naturale din zona Mării Negre, unde avem un interes extrem”, a declarat Kelemen Hunor.

O țară din UE intenționează să mărească durata stagiului militar de la șase la nouă luni, în contextul actual generat de războiul din Ucraina.

Potrivit Reuters, este vorba despre Austria, care în același timp încearcă să-și consolideze și să-și echipeze mai bine armata.

De zeci de ani, forțele armate ale Austriei au servit mai degrabă ca o formă de protecție civilă, acționând în timpul dezastrelor naturale sau efectuând patrule la frontieră pentru a intercepta imigranții ilegali, mai degrabă decât pentru a opri avansul trupelor străine.

„Condițiile de securitate s-au schimbat fundamental în ultimii ani, luni și săptămâni. Visul unei păci durabile în Europa s-a spulberat cel târziu odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat cancelarul Christian Stocker în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Reuters.

El a menționat și faptul că noile amenințări includ atacurile hibride și războiul cibernetic.

„Aceste evoluții arată clar că Austria trebuie să-și asume într-o măsură mai mare responsabilitatea pentru propriile capacități de autosuficiență și protecție a populației”, a adăugat el, potrivit sursei citate.

În prezent, bărbații din Austria au posibilitatea de a alege, de obicei în jurul vârstei de 18 ani, între serviciul militar și o alternativă civilă de nouă luni, în cadrul căreia lucrează, de regulă, în instituții precum serviciul de ambulanță.

Acum, Guvernul austriac a declarat că intenționează să ofere posibilitatea prelungirii așa-numitului serviciu civil cu două luni, pe bază voluntară. În plus, guvernul intenționează să treacă la un model de rezerviști pentru serviciul militar.

Cu toate acestea, modificările necesită adoptarea unei legi cu o majoritate de două treimi în parlament, pentru care guvernul are nevoie de sprijinul opoziției.

Moscova va da un răspuns pe măsură la expulzarea unui membru al personalului ambasadei ruse din România, a declarat luni pentru TASS purtătoarea de cuvânt oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zakharova.

Oficialul rus a respins acuzațiile formulate de partea română și a susținut că măsurile adoptate de București sunt nejustificate.

„Acuzațiile românilor sunt nefondate, iar pretențiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri ostile vor primi un răspuns pe măsură”, a declarat Maria Zaharova pentru TASS.

Reacția Moscovei vine după ce Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat luni pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, în urma încălcărilor repetate ale spațiului aerian românesc cu drone, din perioada 24-26 iulie 2026.

Potrivit MAE, în acel interval Armata Română a doborât trei drone care au pătruns fără autorizație pe teritoriul național. În cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-a fost înmânată o notă verbală prin care România a informat oficial că un membru al misiunii diplomatice ruse a fost declarat persoană inacceptabilă și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile.

Tot luni, ambasadorul Rusiei la București a reacționat, într-un interviu acordat tot agenției de presă rusă de stat TASS, la protestul oficial al României față de incidentele repetate cu drone rusești.

El a susținut că decizia de convocare a acestuia la Ministerul Afacerilor Externe reprezintă un „spectacol propagandistic”.

„Este evident că este vorba despre un spectacol propagandistic, al cărui scop este de a împiedica noi lovituri ale Forțelor Armate ale Federației Ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și de la Marea Neagră, utilizată în mod activ de blocul NATO pentru livrarea de arme și echipamente către Forțele Armate ale Ucrainei prin teritoriul României”, a declarat ambasadorul Rusiei la București în interviul pentru TASS. 

„Expulzarea nejustificată a unui angajat al ambasadei nu va rămâne fără un răspuns adecvat din partea Rusiei”, a mai declarat Vladimir Lipaev pentru TASS.

În urma deciziei luate de ministerul român de Externe, reacțiile de la Moscova nu au întârziat, așadar, să apară. Discursul folosit de oficialii ruși este unul dur, formulat sub formă la amenințări la adresa României, având în vedere poziția fermă pe care reprezentanții români au adoptat-o în urma ultimelor încălcări ale spațiului aerian al țării cu drone.

Totodată, autoritățile române au decis rechemarea ambasadorului României la Moscova pentru consultări.

UPDATE 20:48 Ministerul Energiei: O avarie ar  dura până la un an să fie reparată

Ministerul Enerrgiei a anunțat că premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a participat în această seară, 27 iulie, la Comandamentul Energetic convocat de urgență la sediul Dispecerului Energetic Național, pentru evaluarea situației Sistemului Energetic Național în contextul debitului redus al Dunării.

Având în vedere scăderea debitului Dunării la aproximativ 1.630 mc/s, la nivelul CNE Cernavodă a fost luată decizia opririi controlate a Unității 1, începând de mâine, ora 11:00. Măsura are caracter preventiv și este necesară pentru protejarea echipamentelor aferente celor trei pompe de răcire. O eventuală avarie la una dintre pompe ar presupune lucrări complexe de reparații, cu o durată de câteva luni, care ar putea ajunge până la un an.

Pentru această săptămână, vârful de consum este estimat la aproximativ 7.300 MW, cu circa 700 MW mai puțin față de nivelurile de vârf înregistrate în săptămânile precedente, pe fondul perioadei de concedii. Producția internă  estimată va fi intre 4.000 și 4.300 MW, iar diferența necesară pentru acoperirea consumului va fi asigurată prin importuri realizate în condiții comerciale.  Diferența de cantități necesare consumului din România va fi acoperită fără riscuri.

Potrivit oficialilor, consumatori casnici nu vor plăti tarife majorate, având contracte clare cu preț stabilit pentru tot anul.

În paralel, noi capacități energetice însumând 324 MW au documentațiile finalizate și urmează să primească mâine, după validarea ANRE, acordul pentru intrarea în exploatare comercială. Din acest total, 176 MW reprezintă capacități de stocare, iar ceilalți 148 MW provin din capacități fotovoltaice și eoliene. Alți 990 MW sunt în diverse faze de finalizare a documentelor și pentru accelerarea procesului de punere în funcțiune, ședințele de validare ale ANRE sunt programate în fiecare săptămână, marți și joi.

Instituțiile și operatorii din domeniul energetic monitorizează permanent evoluția pieței și a capacităților de producție și sunt pregătiți să adopte toate măsurile necesare pentru menținerea siguranței și echilibrului Sistemului Energetic Național, de arată în infomaarea de la minsiter.

Știrea inițială:

Nuclearelectrica a anunțat, luni seara, într-o informare transmisă acționarilor la Bursa de Valori București, că Unitatea 1 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie.

Nuclearelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, care produce, în cazul funcționării normale a celor două unități, aproximativ o cincime din energia electrică a României.

Marți seara, la ora 20:34, energie generată de cele două rectoare (1.293 MW) avea o pondere de 22,44% din producția totală de 5765 MW, în timp ce cea din ape era de 29% (1.671 MW).

„Unitatea 1 va fi oprită controlat din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de seceta severă”, a transmis directorul general Cosmin Ghiță.

Oprirea survine că urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA).

Fluviul Dunărea ajunsese pe 16 iulie la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani, după cum a anunțat Administrația Națională Apele Române (ANAR). Au fost impuse restricții pentru irigații și se fac evacuări controlate pentru a se asigura apa necesară Centralei de la Cernavodă.

„În situația în care anumiți parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, experții centralei nucleare aplică măsurile operaționale necesare pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv decizia de a opri o unitate sau chiar ambele dacă situația actuală nu se modifică”, au anunțat oficialii.

Potrivit conducerii companiei, astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor.

„Nuclearelectrica monitorizează cu atenție evoluția nivelului fluviului Dunărea în vederea asigurării operării în siguranță. Menținerea Unității 1 CNE Cernavodă în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului. Nuclearelectrica va emite un comunicat la momentul reconectarii Unității 1 CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național”, se arată în informarea citată.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) aduce în atenția publicului o nouă tentativă de fraudă prin SMS, de această dată invocând taxe de parcare false.

Mesajul include și un link care redirecţionează către o pagină frauduloasă, unde se solicită date sensibile.

„Atenție la tentativele de fraudă prin sms cu taxe de parcare false! „Contul dumneavoastră de parcare prezintă plăți restante” Potențialele victime primesc un SMS care informează despre o presupusă taxă de parcare neachitată. Aceasta este momeala. Mesajul stabilește de la început emoția – după ce ne prezintă o veste proastă (restanța), ne oferă avantajul de a achita suma restantă fără penalități: «tinand cont de istoricul dumneavoastra de plata, va oferim o ultima oportunitate de a achita suma datorata fara penalitati de intarziere». Mai departe, mesajul afișează un link care redirecționează către o pagină frauduloasă, unde se solicită date sensibile. În realitate, scopul atacatorilor este colectarea datelor personale și financiare ale utilizatorilor, acel site fiind controlat de ei. Introducerea datelor bancare pe aceste pagini poate duce la compromiterea conturilor și la pierderi financiare”, explică DNSC.

Potrivit instituției, atacatorii se folosesc și de latura emoțională a victimelor, subliniind, în mesajul lor, urgenţa demersului şi potenţiale consecinţe negative.

În final, pentru a impacienta și mai tare potențiala victimă, infractorii subliniază urgența demersului și potențiale consecințe negative: „«Atentie: Termenul limita de plata este 28 iulie 2026. Dupa aceasta data, pot fi aplicate taxe suplimentare de cel putin 200 de lei, inclusiv costuri de recuperare si dobanzi, iar situatia poate avea consecinte asupra istoricului dumneavoastra de credit»”, mai spune DNSC.

În context, experţii în securitate cibernetică au emis și câteva recomandări: să nu fie accesate link-uri suspecte primite prin astfel de mesaje, să se acorde atenţie sursei mesajelor şi să se verifice mereu numele de domeniu din link-urile primite, dacă este sau nu un site oficial, să se verifice informaţiile exclusiv pe site-urile oficiale ale instituţiilor, să nu se introducă date personale sau bancare în pagini suspecte şi să se raporteze tentativele de fraudă la 1911 sau prin Platforma Naţională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică.

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a reacționat, într-un interviu acordat agenției de presă rusă de stat TASS, la protestul oficial al României față de încălcările repetate ale spațiului aerian național.

El a susținut că decizia de convocare a acestuia la Ministerul Afacerilor Externe reprezintă un „spectacol propagandistic”.

„Este evident că este vorba despre un spectacol propagandistic, al cărui scop este de a împiedica noi lovituri ale Forțelor Armate ale Federației Ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și de la Marea Neagră, utilizată în mod activ de blocul NATO pentru livrarea de arme și echipamente către Forțele Armate ale Ucrainei prin teritoriul României”, a declarat ambasadorul Rusiei la București în interviul pentru TASS. 

El a mai spus că autoritățile române au fost avertizate cu privire la riscul escaladării tensiunilor dintre cele două state.

„Partea română a fost avertizată asupra pericolului unei escaladări suplimentare a confruntării cu Federația Rusă și a implicării Forțelor Armate Române în ostilități directe în spațiul aerian al Ucrainei”, a afirmat Lipaev.

Acesta a reiterat poziția Moscovei, susținând că Rusia nu a desfășurat atacuri cu drone asupra teritoriului României.

„S-a subliniat încă o dată că Rusia nu a trimis și nu trimite drone de luptă către ținte aflate pe teritoriul României, iar toate speculațiile pe această temă sunt lipsite de temei”, a declarat ambasadorul rus.

Lipaev a mai avertizat și asupra faptului că decizia autorităților române de a expulza un diplomat rus va avea consecințe.

„Expulzarea nejustificată a unui angajat al ambasadei nu va rămâne fără un răspuns adecvat din partea Rusiei”, a declarat Vladimir Lipaev pentru TASS.

Comentariile sale vin după ce luni, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Federației Ruse la București, ca reacție la încălcările repetate ale spațiului aerian al României din perioada 24 – 26 iulie, când Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat pe teritoriul național.

În cadrul discuției, oficialii români i-au prezentat ambasadorului fragmente din una dintre dronele distruse, iar Ministerul precizează că investigațiile desfășurate de Parchet au confirmat oficial că acestea sunt de proveniență rusească.

În cadrul convocării, ambasadorului Federației Ruse i-a fost înmânată nota verbală prin care autoritățile române îl notifică oficial că un diplomat al Ambasadei a fost declarat persoană inacceptabilă pe teritoriul României.

Conform deciziei comunicate de MAE, diplomatul are obligația de a părăsi teritoriul României în termen de cinci zile.

Măsura reprezintă unul dintre cele mai ferme demersuri diplomatice adoptate de România în relația cu Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina.

În paralel, Ministerul Afacerilor Externe a mai anunțat că ambasadorul României în Rusia a fost chemat de urgență la București pentru consultări.

Este al doilea atac de acest tip asupra reprezentanței diplomatice americane în ultimele patru luni.

Poliția a intervenit după ce agenții aflați în zonă au auzit zgomotul unui foc de armă și au descoperit dovezi care indică faptul că o armă de foc a fost utilizată în apropierea clădirii situate pe University Avenue, scrie Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat de Poliția din Toronto pe platforma X, un sedan alb a fost văzut părăsind zona imediat după incident.

Anchetatorii au precizat că nu au fost raportate persoane rănite, iar zona din jurul consulatului a fost izolată pentru efectuarea cercetărilor. Un reporter Reuters aflat la fața locului a confirmat că accesul în perimetrul imediat al clădirii a fost restricționat de forțele de ordine.

Până în prezent, autoritățile nu au anunțat dacă a fost identificat sau reținut vreun suspect.

Incidentul are loc la doar câteva luni după un atac similar produs pe 10 martie, când mai multe focuri de armă au fost trase asupra aceleiași reprezentanțe diplomatice americane.

Atacul din primăvară a avut loc după alte trei incidente în care sinagogi din zona metropolitană Toronto au fost ținta unor atacuri armate.

În luna iunie, poliția canadiană a anunțat că deține informații potrivit cărora tineri din zona Toronto ar fi fost plătiți pentru a deschide focul asupra unor ținte precum sinagogi, școli evreiești și Consulatul Statelor Unite. Autoritățile nu au oferit însă detalii suplimentare despre persoanele implicate sau despre posibilii organizatori ai acestor acțiuni.

Anchetatorii încearcă să stabilească circumstanțele exacte în care s-a produs incidentul și dacă acesta are legătură cu atacurile anterioare asupra consulatului sau cu seria de incidente armate care au vizat instituții și comunități evreiești din regiunea Toronto.

Până la acest moment, autoritățile canadiene nu au comunicat informații privind un posibil mobil și nici dacă atacul este tratat ca un incident izolat sau ca parte a unei acțiuni coordonate.

Prima ediție a noii emisiuni va fi difuzată luni, 27 iulie, de la ora 20:55, potrivit anunțului făcut de Realitatea Plus. „Miza zilei” va fi prezentată de Ana-Maria Păcuraru, fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru.

Emisiunea intră pe intervalul în care Realitatea Plus difuzează, în mod normal, „Culisele Statului Paralel”, programul realizat de Anca Alexandrescu.

Oficialii Realitatea Plus au declarat, pentru Paginademedia.ro, că schimbarea din grilă este una temporară. Anca Alexandrescu se află în concediu, iar noua formulă de program ar urma să fie păstrată timp de câteva săptămâni.

Prima ediție a emisiunii „Miza zilei” îl va avea invitat pe Dan Dungaciu, unul dintre liderii AUR. Printre temele anunțate de postul de televiziune se numără strategia opoziției împotriva Guvernului, posibilitatea organizării unor alegeri anticipate și scenariile politice privind o eventuală schimbare a premierului.

Modificarea temporară a grilei are loc într-o perioadă complicată pentru emisiunea Ancăi Alexandrescu. Audiențele „Culisele Statului Paralel” au coborât puternic la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie, după tensiunile apărute între realizatoare, AUR și Călin Georgescu.

Pe 22 iunie, în seara votului pentru învestirea Guvernului Veștea, emisiunea a avut o medie de aproximativ 281.000 de telespectatori. Un nou vârf a fost înregistrat pe 28 iunie, când Călin Georgescu a fost prezent în studioul Realitatea Plus și a criticat-o în direct pe Anca Alexandrescu. Media întregii ediții a fost de aproximativ 260.000 de telespectatori.

În intervalul în care a avut loc disputa dintre cei doi, Realitatea Plus a ajuns la aproximativ 355.000 de telespectatori pe minut la nivel național și a fost una dintre cele mai urmărite televiziuni de știri.

Ulterior, cifrele au început să scadă: 169.000 de telespectatori pe 29 iunie, 107.000 pe 30 iunie și 104.000 pe 2 iulie, cel mai slab rezultat al emisiunii din ultima lună analizată.

Anca Alexandrescu a reacționat ulterior la informațiile privind declinul audiențelor și a susținut că ratingurile foarte mari au fost un „măr otrăvit” pentru televiziune, deoarece postul ar fi pierdut contracte importante de publicitate.

Ana-Maria Păcuraru nu se află la prima experiență în fața camerelor. Ea a mai prezentat emisiuni la Realitatea Plus și a revenit în grila postului în martie 2024, după concediul de maternitate.

La acel moment, Ana-Maria Păcuraru a preluat emisiunea „Raport de Zi”, difuzată de luni până vineri, și a fost anunțată drept coordonatoare a Departamentului Externe al televiziunii. Revenirea sa a coincis cu retragerea surorii sale, Alexandra Păcuraru, din programele postului.

PNL a respins, luni, acuzațiile formulate PSD la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce social-democrații au anunțat că vor ataca în instanță mai multe acte ale Executivului, susținând că acesta și-ar fi depășit atribuțiile.

Într-un comunicat de presă, PNL afirmă că demersul PSD riscă să blocheze investițiile și absorbția fondurilor europene și acuză partidul de „calcule politice toxice”.

Liberalii susțin că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene.

Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții.

„Este de aceea cu atât mai cinic că tocmai PSD vorbește astăzi despre respectarea angajamentelor din PNRR, după ce întârzierile acumulate în ultimii ani și lipsa reformelor au pus în pericol miliarde de euro destinate dezvoltării României. În loc să contribuie la deblocarea proiectelor esențiale pentru țară, PSD alege să blocheze în instanță măsuri care vizează protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României”, se arată într-un mesaj publicat de PNL pe Facebook.

Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene.

„Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL.

„România are nevoie de responsabilitate, nu de blocaje. România are nevoie de performanță, nu de procese politice. România are nevoie de investiții și de absorbția fondurilor europene, nu de acțiuni care riscă să întârzie proiecte strategice pentru dezvoltarea țării”, se arată în finalul comunicatului.

Reacția PNL vine după ce PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția.

„Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat.

Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”.

„De la momentul demiterii de către Parlament, acțiunea executivă a Guvernului Bolojan este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă. Nu este interpretarea vreunui avocat, nu este vreo opinie politică, ci reprezintă norma constituțională explicită”, susține PSD.

Tatiana Navka, fostă campioană olimpică la patinaj artistic, cere totodată despăgubiri de peste două milioane de euro pentru prejudiciile materiale și de imagine pe care susține că le-a suferit.

Potrivit informațiilor publicate pe platforma oficială EUR-Lex a Uniunii Europene, cazul a fost înregistrat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și vizează măsurile restrictive adoptate de Bruxelles în iunie 2022 împotriva unor persoane considerate apropiate regimului de la Kremlin, scrie Reuters.

Tatiana Navka a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, în contextul măsurilor adoptate ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Pe aceeași listă au fost incluși și cei doi copii ai lui Dmitri Peskov, Elizaveta și Nikolai.

La momentul respectiv, Uniunea Europeană a justificat sancțiunile prin necesitatea de a sancționa persoane considerate implicate sau asociate cu acțiuni care „subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Restricțiile impuse au inclus interdicția de călătorie în statele membre ale UE și înghețarea eventualelor active aflate pe teritoriul Uniunii.

În prezent, Navka solicită instanței europene anularea acestor măsuri.

Conform documentelor publicate de EUR-Lex, Tatiana Navka susține că argumentele care au stat la baza sancționării sale nu au fost suficient motivate de instituțiile europene.

Apărarea acesteia afirmă că au existat erori de drept și de apreciere a faptelor și că Uniunea Europeană nu a demonstrat existența unei legături suficiente între persoana sa și obiectivele urmărite prin regimul de sancțiuni.

Navka, în vârstă de 51 de ani, s-a născut în fosta Republică Sovietică Ucraineană, însă deține cetățenia rusă.

Pe lângă anularea sancțiunilor, aceasta solicită Consiliului Uniunii Europene plata unor despăgubiri totale de puțin peste 2 milioane de euro, sumă care ar acoperi atât prejudiciile materiale, cât și daunele de imagine și alte prejudicii morale pe care susține că le-a suferit.

Documentele oficiale ale Uniunii Europene arată că Tatiana Navka nu este singura persoană apropiată cercurilor de putere de la Moscova care încearcă să obțină în instanță ridicarea sancțiunilor.

Potrivit unei alte baze de date oficiale a UE, Ekaterina Ignatova, soția lui Serghei Cemezov, directorul corporației de stat Rostec, specializată în industria de apărare și producția industrială din Rusia, a inițiat o procedură similară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Cele două cazuri se înscriu într-o serie mai amplă de acțiuni în justiție prin care persoane sancționate de Uniunea Europeană contestă legalitatea măsurilor restrictive adoptate după declanșarea războiului din Ucraina. Instanța europeană urmează să analizeze argumentele prezentate și să decidă dacă sancțiunile au fost impuse în conformitate cu legislația Uniunii Europene.

Un comunicat al celui mai important for de Justiție din România arată că „în exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale”, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ.

„Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege.

Scrisoare ÎCCJ către Sorin Grindeanu

În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției.

Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.

În același timp, Înalta Curte a atras atenția asupra numeroaselor probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse, între care afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept”, arată ÎCCJ.

„În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare.

Scrisoare ÎCCJ către Mircea Abrudean

Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată.

Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice”, arată ÎCCJ.

O grevă generală pe termen nelimitat va bloca mâine sistemul de sănătate, în timp ce angajații din sectorul financiar (ANAF, Vămi și Ministerul de Finanțe) încep greve de solidaritate. Sindicatele protestează vehement împotriva noii Legi a salarizării, acuzând eliminarea sporurilor, tăieri masive de venituri și inechități majore. Deși Curtea de Apel București a dispus o suspendare provizorie a traseului legislativ, acțiunile de protest continuă să escaladeze la nivel național.

Sănătate și Asistență Socială: Federația Sanitas a declanșat greva generală în peste 400 de unități medicale și spitale. Activitatea normală este complet blocată. 

Finanțe, ANAF și Vămi: Funcționarii publici se alătură protestelor prin greve de solidaritate programate în paralel cu medicii. 

Proteste stradale: Pichetările și manifestațiile sunt programate să se desfășoare pe întreaga durată a săptămânii în fața Parlamentului României.

Alte sectoare afectate: Grefierii și personalul din silvicultură pregătesc la rândul lor întreruperi de activitate.

Noii magistrați își vor începe activitatea la 1 august, urmând să fie repartizați la instanțe și parchete din întreaga țară.

Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului a semnat decretele privind numirea în funcție a magistraților care au promovat examenul de capacitate, după finalizarea perioadei de pregătire și evaluare profesională.

Lista semnată de președinte cuprinde numiri atât în funcția de judecător, cât și în cea de procuror, noii magistrați urmând să își desfășoare activitatea la judecătorii și parchete de pe lângă judecătorii din București și din mai multe județe ale țării.

Printre instanțele care vor primi cei mai mulți judecători se numără judecătoriile din sectoarele Capitalei, precum și instanțe din Brașov, Ploiești, Craiova, Iași, Timișoara, Giurgiu, Buzău, Pitești, Sibiu, Constanța, Cluj-Napoca și alte municipii.

De asemenea, procurorii nou-numiți au fost repartizați la parchete de pe lângă judecătoriile din București și din mai multe orașe din țară, inclusiv Brașov, Ploiești, Timișoara, Iași, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Pitești, Botoșani și Constanța.

Magistrații numiți au promovat examenul de capacitate desfășurat în perioada decembrie 2025 – iunie 2026, etapă obligatorie pentru dobândirea definitivă a statutului de judecător sau procuror.

Semnarea decretelor de către președintele României reprezintă ultima etapă procedurală înainte ca aceștia să își înceapă activitatea în cadrul instanțelor și parchetelor la care au fost repartizați.

Numirea noilor judecători și procurori are rolul de a acoperi posturile vacante din instanțe și parchete și de a contribui la consolidarea capacității sistemului judiciar. Intrarea în funcție a noilor magistrați este așteptată să sprijine activitatea instanțelor și a unităților de parchet care se confruntă cu deficit de personal și cu un volum ridicat de dosare.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat luni, la Senat, că instituția pe care o conduce a transmis către toate agențiile de rating toate datele economice disponibile și argumentele necesare pentru menținerea calificativului suveran al României. Cu toate acestea, el a atras atenția asupra faptului că riscul retrogradării României de către agenţiile de rating încă există.

Nazare a fost întrebat dacă România riscă să fie retrogradată în categoria „junk” de către Fitch, însă a subliniat că autoritățile și-au făcut datoria din punct de vedere tehnic, iar decizia aparține agențiilor de rating.

„Ministerul de Finanțe a prezentat toate datele pe care le avem la dispoziție, inclusiv ultima execuție, detaliat, către toate agențiile de rating. Am prezentat argumente serioase pentru care România merită să-și mențină ratingul. Am făcut tot ce ține de noi la nivel tehnic astfel încât România să nu fie downgradată, dar nu exclud acest risc. Încă există”, a declarat Alexandru Nazare luni, la Senat.

El a precizat că evaluarea Fitch de la finalul acestei săptămâni este considerată una dintre cele mai importante pentru România în acest an. Săptămâna viitoare este așteptată și evaluarea agenției Moody’s.

La jumătatea lunii iulie, reprezentanții Ministerului Finanțelor au avut discuții tehnice cu specialiștii Fitch Ratings, desfășurate în cadrul procedurii de evaluare a ratingului de credit suveran al României.

Oficialii Ministerului Finanțelor au prezentat în cazul întâlnirii de marți o analiză detaliată a evoluțiilor macroeconomice din prima jumătate a anului 2026, perspectivele pentru anul 2027, politica fiscală, execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene.

Potrivit informării transmise, reprezentanții Ministerului Finanțelor au evidențiat că măsurile de consolidare fiscală adoptate începând cu anul 2025 produc deja efecte vizibile la nivelul veniturilor bugetare.

„Pe partea de cheltuieli, execuția bugetară pentru primele cinci luni ale anului 2026 confirmă că măsurile de limitare a cheltuielilor funcționează conform planificării. Nivelul mai scăzut al cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socială reflectă implementarea riguroasă a strategiei de consolidare fiscală”, se arată în comunicatul de presă.

Agenția de evaluare Fitch Ratings a reconfirmat, pe 13 februarie, ratingul suveran al României la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, menținând perspectiva negativă.

La momentul respectiv, Agenția Fitch a mai menționat că „perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal mare, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei publice raportată la PIB”. În plus, agenția subliniază că deși bugetul pentru acest an nu a fost încă adoptat, Executivul „a început să pună în aplicare măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor conduce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026”.

În plus, agenția de rating mai puncta faptul că implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către guvernul condus de Ilie Bolojan, inclusiv creșterea TVA din august 2025, a determinat o tendință de scădere a deficitului bugetar.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că valurile repetate de căldură favorizează răspândirea țânțarilor infectați în tot mai multe regiuni ale Europei, chiar în perioada în care milioane de oameni călătoresc.

Avertizarea vizează destinații populare precum Grecia, Italia, Spania și Franța, unde au fost raportate în această vară cazuri de transmitere locală a virusului, potrivit Express.

Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), în acest sezon au fost confirmate până acum 81 de cazuri în șase țări europene.

• Italia – 46
• Grecia – 21
• Macedonia de Nord – 5
• România – 5
• Spania -3
• Franța – 1

Grecia a înregistrat cea mai rapidă creștere în ultima perioadă, 14 dintre cele 21 de cazuri fiind raportate doar în ultima săptămână.

Douăzeci de pacienți au dezvoltat complicații grave la nivelul creierului sau al sistemului nervos. Alți 13 sunt încă internați. Italia are cel mai mare focar, cu 46 de infecții confirmate în 20 de provincii.

„Virusul West Nile nu este o amenințare nouă, însă condițiile care favorizează răspândirea lui se schimbă rapid. Temperaturile mai ridicate și verile mai lungi oferă țânțarilor mai mult timp și un teritoriu mai extins pentru a transmite acest virus. Cele mai multe infecții sunt ușoare, însă aproximativ una din 150 de persoane infectate va dezvolta o formă severă care afectează sistemul nervos central și care poate pune viața în pericol”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Henri P. Kluge.

Nu există vaccin pentru oameni și nici un tratament specific împotriva virusului West Nile. Medicii pot trata doar simptomele. Cazurile grave necesită îngrijiri spitalicești.

OMS precizează că riscul general pentru turiști rămâne scăzut, însă recomandă tuturor persoanelor care călătoresc în zonele afectate să evite înțepăturile de țânțari.

Între 70% și 80% dintre persoanele infectate nu dezvoltă niciun simptom. În celelalte cazuri pot apărea febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. În situații rare, virusul poate provoca meningită, encefalită, paralizie și chiar deces.

Virusul este transmis de țânțarii care au înțepat anterior păsări infectate. Acesta nu se transmite prin contact obișnuit între oameni.

Autoritățile sanitare recomandă folosirea repelentelor împotriva insectelor, purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni lungi, evitarea expunerii la țânțari în zori și la apus și eliminarea apei stătătoare, unde insectele se înmulțesc.

Sezonul de transmitere a virusului în Europa începe la sfârșitul primăverii și durează până în toamnă, cele mai multe cazuri fiind raportate în perioada iulie-septembrie.

Uniunea Europeană a trimis avioane, elicoptere și echipe de pompieri în Franța și Spania, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, pentru a sprijini autoritățile în lupta cu incendiile de vegetație care continuă să se extindă.

Incendiile devastatoare au provocat una dintre cele mai ample operațiuni de evacuare din Europa din ultimii ani. Conform datelor, peste 300.000 de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

Potrivit unui comunicat, în cazul Franței, UE a mobilizat șapte avioane și patru elicoptere din Cehia, Croația, Germania, Portugalia, Slovacia, Suedia și Turcia. O mare parte dintre aceste aeronave fac parte din flota europeană rescEU, destinată intervențiilor în caz de dezastre.

În același timp, Spania beneficiază de sprijinul a șase avioane trimise din Grecia, Italia și Turcia, precum și de 134 de pompieri și 41 de autospeciale venite din Portugalia.

Pe lângă intervențiile aeriene și terestre, serviciul european de cartografiere prin satelit Copernicus pune la dispoziție hărți de urgență pentru echipele aflate pe teren. În același timp, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență al Uniunii Europene menține legătura permanentă cu autoritățile din Franța și Spania pentru a verifica dacă este nevoie de resurse suplimentare.

Intervenția rapidă a fost posibilă și datorită măsurilor preventive adoptate înaintea sezonului de incendii. În ultimele luni, echipe de pompieri din mai multe state europene au fost aduse în Franța și Spania, astfel încât să poată interveni imediat atunci când incendiile izbucneau.

Comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a transmis un mesaj de solidaritate cu populația afectată.

„În aceste momente, sute de mii de persoane au fost nevoite să își părăsească casele, în timp ce pompierii intervin în condiții dramatice pentru a limita efectele unor incendii de amploare și pentru a salva vieți și comunități. Nicio țară nu ar trebui să fie nevoită vreodată să facă față singură unui dezastru de asemenea proporții.”

„Tocmai de aceea Europa și-a construit o capacitate comună de răspuns: aeronave mobilizate în aer, pompieri desfășurați la sol și sprijin suplimentar pregătit să intervină imediat atunci când este nevoie. Cetățenilor Franței și Spaniei le transmit: Europa va fi alături de voi până la stingerea incendiilor.”, a declarat Hadja Lahbib.

Atunci când un stat solicită ajutor prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, cererea este transmisă tuturor celor 37 de state participante. Fiecare poate pune la dispoziție avioane, elicoptere, pompieri, echipamente sau experți, în funcție de resursele disponibile.

Apoi, Comisia Europeană coordonează și cofinanțează desfășurarea acestora.

Dacă sprijinul oferit de state nu este suficient, Uniunea poate activa și rezerva strategică rescEU, care dispune în prezent de o flotă formată din 22 de avioane și cinci elicoptere destinate intervențiilor în situații de urgență.

„Lumea lui Joe Biden s-a micșorat. La optsprezece luni după ce a părăsit Casa Albă, fostul președinte în vârstă de 83 de ani se mișcă într-un cerc restrâns de rude, vechi prieteni și consilieri de lungă durată, în timp ce este supus unui tratament pentru cancer metastatic”, anunță The Washington Post.

Ziariștii susțin că „tratamentul pare să funcționeze„, însă boala – și consecințele tratamentului acesteia – l-au lăsat vizibil fragil pe fostul președinte SUA.

Cei din jurul lui Biden descriu o perioadă post – prezidențială constrânsă de boală, zilele sale fiind din ce în ce mai organizate în jurul tratamentului, familiei și eforturilor de a-și modela moștenirea.

Spre deosebire de unii predecesori, Biden a menținut un program public limitat, nu a construit încă o operațiune filantropică sau politică de amploare și s-a chinuit să strângă bani pentru o bibliotecă prezidențială, ceea ce i-a lăsat mai puține căi de a influența modul în care este amintită președinția sa.

20 January 2025, US, Washington: US President Joe Biden and First Lady Jill Biden pose for a selfie on the Colonnade by the Rose Garden as they prepare to depart the White House as President-Elect Donald Trump and First Lady Melania Trump move in following today’s inauguration. Photo: Joe Biden/Planet Pix via ZUMA Press Wire/dpa

Fragilitatea sa va deveni probabil mai greu să fie ținută privată în această toamnă, când Biden va începe să promoveze memoriile sale programate pentru publicare pe 17 noiembrie. Momentul se va petrece două săptămâni după alegerile de la jumătatea mandatului, ceea ce i-a tulburat pe unii prieteni și foști consilieri, care își fac griji nu doar pentru Biden, ci și pentru cât de mult problemele sale vizibile de sănătate ar putea reînvia disputele acerbe din 2024, exact în timp ce democrații încearcă să transforme alegerile într-un referendum asupra președintelui Donald Trump.

Cei apropiați de Biden sunt iritați de modul în care boala și declinul fizic al acestuia au devenit parte a argumentelor criticilor săi împotriva lui și a partidului său.

Hunter Biden a dat glas frustrării familiei luna trecută, după ce un critic a atacat diagnosticul de cancer al tatălui său pe rețelele de socializare.

„Ascultă, omule — înțeleg dacă nu-ți plac politicile tatălui meu și mă urăști pentru că crezi tot ce ți-a spus Fox News”, a scris el. „Sunt de acord cu asta, dar tatăl meu are cancer. Cum poate fi o problemă pe care vrei să o ataci? Ce boală ai în tine care face ca asta să fie un joc corect?”

(L-R) US President Joe Biden and Vice President Kamala Harris attend the inauguration ceremony before Donald Trump is sworn in as the 47th US President in the US Capitol Rotunda in Washington, DC, USA on January 20, 2025. Photo by SAUL LOEB/POOL/CNP/ABACAPRESS.COM

Dezbaterea despre sănătatea lui Biden ar putea fi reaprinsă în curând. Marți, o curte federală de apel a permis Heritage Foundation, un think tank conservator, să obțină transcrieri și înregistrări audio redactate care se numărau printre probele folosite de un procuror special pentru a-l prezenta pe Biden drept un „bărbat în vârstă cu o memorie slabă”.

Întrebările despre vârsta, rezistența și acuitatea mentală a lui Biden au umbrit o mare parte din președinția sa și, în cele din urmă, i-au copleșit campania pentru un al doilea mandat.

Revenirea planificată a lui Biden în lumina reflectoarelor reprezintă o provocare politică incomodă pentru democrați. Mulți îl admiră în continuare pe Biden, sunt recunoscători pentru realizările președinției sale și simpatizează cu un om care se luptă cu o boală gravă. Dar încearcă, de asemenea, să se distanțeze de o campanie din 2024 în care întrebările despre vârsta, sănătatea și decizia sa de a candida pentru realegere au afectat încrederea publicului și au divizat partidul.

În mai 2025, la patru luni după ce a părăsit Casa Albă, Biden a fost diagnosticat cu o formă agresivă de cancer de prostată care se răspândise la oase. El urmează un tratament pentru această boală, care poate fi gestionată, dar nu este considerată vindecabilă.

Fosta primă doamnă Jill Biden a descris diagnosticul soțului ei ca fiind profund neașteptat, spunând că familia a fost șocată să afle că cancerul ajunsese deja în stadiul 4 și Biden avea metastaze la oase. De atunci, ea a oferit o evaluare prudent optimistă a stării de sănătate a soțului ei, spunând că tratamentul acestuia funcționează și că acesta respectă un program strict.

Biroul post-prezidențial al lui Biden a refuzat să răspundă la întrebări despre activitățile sale zilnice, tratamentul medical sau prognosticul în curs.

US President Joe Biden looks on as US President-elect Donald Trump arrives during the inauguration ceremony before Trump is sworn in as the 47th US President in the US Capitol Rotunda in Washington, DC, USA on January 20, 2025. Photo by SAUL LOEB/POOL/CNP/ABACAPRESS.COM

Biroul său a dezvăluit în toamna anului 2025 că acesta urma un tratament cu radioterapie și hormoni și că fusese supus unei intervenții chirurgicale Mohs pentru a îndepărta celulele canceroase ale pielii. Când și-a anunțat viitoarele memorii la începutul acestei luni, Biden a oferit o altă scurtă actualizare, spunând că urma un tratament și că acesta mergea „foarte bine”.

S-a dovedit că sănătatea influențează inevitabil ceea ce pot face președinții SUA după ce părăsesc funcția.

Înainte ca vârsta și boala să-i limiteze viața publică, Jimmy Carter a dedicat decenii întregi monitorizării alegerilor, diplomației, sănătății publice și Habitat for Humanity – o activitate care i-a transformat reputația și i-a adus Premiul Nobel pentru Pace.

Bill Clinton, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a rămas foarte vizibil, construind o fundație globală, scriind cărți, ținând discursuri plătite și făcând campanie pentru democrați, inclusiv pentru soția sa.

George W. Bush s-a retras în mare măsură din politica partizană, concentrându-se pe veterani, Institutul Bush și pictură.

Obama a fost mai selectiv, ieșind în evidență pentru momente politice majore, dedicându-și în același timp o mare parte din timp cărților, proiectelor media, fundației sale și, cel mai recent, Centrului Prezidențial Obama.

Aliații lui Biden strâng bani pentru o bibliotecă prezidențială în Delaware, imaginată ca un centru pentru servicii publice și viață civică. Până acum, fostul președinte SUA a atras doar o parte din bani. Fundația sa se aștepta să strângă aproximativ 11 milioane de dolari până la sfârșitul anului 2027, comparativ cu sutele de milioane strânse de Bush și Obama în primii ani de după ce au părăsit funcția.

Dispariția a fost sesizată în data de 24 iulie 2026, în jurul orei 22:00. Tânăra a fost văzută ultima dată în aceeași zi, la o unitate medicală din Sectorul 6 al Capitalei.

Imediat după primirea sesizării, polițiștii au declanșat toate procedurile specifice pentru căutarea unei persoane dispărute. Au fost efectuate cercetări criminalistice, audieri ale membrilor familiei, verificări în unități medicale și în bazele de date, fiind analizate și imaginile surprinse de camerele de supraveghere. De asemenea, au fost verificate zonele pe care aceasta le frecventa.

În urma informațiilor obținute, care indicau existența unei stări de vulnerabilitate, autoritățile au decis emiterea unui mesaj RO-ALERT pentru a solicita sprijinul populației în găsirea tinerei.

Pe parcursul verificărilor, polițiștii au ajuns la concluzia că persoana căutată ar putea fi victima unui eveniment feroviar produs în aceeași zi, 24 iulie, în jurul orei 12:00, în județul Ilfov, în urma căruia o femeie și-a pierdut viața.

„În continuarea verificărilor, au fost coroborate informațiile privind traseul urmat de persoana dispărută, imaginile de supraveghere și elementele referitoare la semnalmente și vestimentație, rezultând indicii că ar putea fi vorba despre aceeași persoană”, a transmis Poliția Capitalei.

În cursul zilei de luni, procedurile medico-legale efectuate de Serviciul de Medicină Legală Ilfov au confirmat identitatea victimei.

„În continuare, activitățile procedurale sunt desfășurate de structurile competente, în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs decesul”.

Ziobro, unul dintre cei mai influenți politicieni ai fostului guvern conservator Lege și Justiție (PiS), respinge toate acuzațiile și susține că dosarul are un caracter politic.

Cererea de extrădare transmisă autorităților americane îl vizează pe Zbigniew Ziobro, fost ministru al Justiției și procuror general al Poloniei în perioada 2015-2023. Acesta este cercetat pentru 26 de capete de acuzare care vizează presupusa utilizare nelegală a fondurilor publice.

Potrivit informațiilor disponibile, fostul ministru se află în Statele Unite din luna mai, după ce a părăsit Ungaria în urma schimbării guvernului de la Budapesta, scrie TVP World.

Solicitarea de extrădare ar putea deveni un subiect sensibil în relațiile dintre Varșovia și Washington, în contextul parteneriatului strategic dintre cele două state în domeniul securității.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump l-ar fi ajutat pe Ziobro să obțină o viză pentru Statele Unite.

În prezent, Zbigniew Ziobro ocupă funcția de vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS) și, din punct de vedere oficial, își păstrează și mandatul de deputat în Parlamentul Poloniei.

Înainte de a ajunge în Statele Unite, Zbigniew Ziobro beneficiase de protecție internațională în Ungaria. Această protecție a fost însă revocată în luna iulie de noul guvern de la Budapesta, deschizând calea pentru demersurile judiciare inițiate de autoritățile poloneze.

Fostul ministru neagă toate acuzațiile formulate împotriva sa și afirmă că dosarul reprezintă o acțiune motivată politic, susținând că este ținta unei campanii desfășurate de actuala putere de la Varșovia.

Autoritățile poloneze nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind calendarul procedurii de extrădare. Decizia finală privind eventuala predare a lui Zbigniew Ziobro va reveni autorităților competente din Statele Unite, în baza acordurilor internaționale și a legislației aplicabile.

La finalul întrevederii, un diplomat rus a fost notificat oficial că a fost declarat persoană inacceptabilă și că trebuie să părăsească România în termen de cinci zile.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat printr-un comunicat că ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la sediul instituției din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, pentru a i se comunica protestul oficial al României față de încălcările repetate ale spațiului aerian național.

Potrivit MAE, în intervalul 24 – 26 iulie, Armata Română a doborât trei drone care au pătruns fără autorizare pe teritoriul țării.

În cadrul discuției, oficialii români i-au prezentat ambasadorului fragmente din una dintre dronele distruse, iar Ministerul precizează că investigațiile desfășurate de Parchet au confirmat oficial că acestea sunt de proveniență rusească.

Partea română a transmis un protest ferm față de ceea ce a calificat drept acțiuni ilegale și iresponsabile și a subliniat că Federația Rusă este singura responsabilă pentru incidentele produse.

Ministerul a arătat că este „absolut inadmisibil și intolerabil” ca Rusia să continue încălcarea spațiului aerian al României, subliniind că acesta reprezintă totodată spațiul aerian al NATO și al Uniunii Europene. Potrivit MAE, aceste acțiuni contribuie la deteriorarea situației de securitate din regiune.

În cadrul convocării, ambasadorului Federației Ruse i-a fost înmânată nota verbală prin care autoritățile române îl notifică oficial că un diplomat a fost declarat persoană inacceptabilă pe teritoriul României.

Conform deciziei comunicate de MAE, diplomatul are obligația de a părăsi teritoriul României în termen de cinci zile.

Măsura reprezintă unul dintre cele mai ferme demersuri diplomatice adoptate de România în relația cu Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe a mai anunțat că ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat de urgență la București pentru consultări.

MAE precizează că România va continua să își coordoneze răspunsul împreună cu aliații și partenerii din NATO și Uniunea Europeană și că rămâne angajată să adopte toate măsurile necesare pentru protejarea securității naționale și a cetățenilor.