Cel puțin 16 poziții militare americane au fost avariate în atacurile iraniene, acestea reprezentând majoritatea pozițiilor americane din Orientul Mijlociu, dezvăluie o investigație CNN. Pagubele includ ținte de mare importanță, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la amprenta Americii în regiune.
Cele 16 situri militare americane avariate de Iran sunt în opt țări din Orientul Mijlociu. Conform rapoartelor de la CNN, The New York Times și NBC News, atacurile au vizat infrastructură critică:Un accident rutier a avut loc, vineri, în comuna franțuzească Sarras, din Ardèche, unde o mașină a ieșit de pe șosea și a căzut 20 de metri, după care a luat foc, relatează Le Figaro.
Potrivit pompierilor, persoanele din mașină aveau vârste cuprinse între 17 și 20 de ani.
„Când au sosit serviciile de urgență, mașina era complet cuprinsă de flăcări”, au declarat aceștia, adăugând că „patru cadavre au fost găsite în mașină”.
Ulterior a mai fost găsită o victimă.
La fața locului, au ajuns în total 42 de pompieri, inclusiv o echipă de salvare pe apă și o echipă din cadrul grupului de intervenție în medii periculoase, potrivit aceleiași surse.
Drumul RD 270 a fost complet închis traficului. Pe același drum s-a mai produs un accident rutier, în aprilie 2022, când un șofer și copilotul său au murit în timpul unui miting auto la Vernosc-lès-Annonay.
Sportiva în vârstă de 31 de ani fusese suspendată provizoriu în februarie, după ce a acumulat trei abateri privind raportarea locației pentru control, într-un interval de 12 luni.
Conform regulamentelor antidoping, sportivii incluși în programul de testare trebuie să își actualizeze zilnic locația printr-o aplicație și să indice un interval de 60 de minute în care pot fi găsiți pentru controale inopinate.
Potrivit AIU, departamentul de integritate în atletism, prima abatere a avut loc la 27 februarie 2025, când un ofițer antidoping nu a putut să o localizeze în intervalul declarat. Newman a explicat ulterior că și-a pierdut cheia mașinii și nu a reușit să revină la timp.
A doua situație s-a produs la 17 august 2025, când ofițerii nu au putut-o găsi și nici contacta telefonic în intervalul stabilit. Sportiva nu a oferit o explicație oficială.
A treia abatere a fost consemnată la 23 august 2025. Deși ofițerul antidoping a găsit-o în perioada anunțată, atleta a spus că trebuie să plece imediat pentru a participa la o emisiune TV. Testarea a fost reprogramată pentru mai târziu în aceeași zi. Newman a oferit ulterior o probă, însă AIU a considerat că sportiva nu a fost disponibilă pe întreaga durată a ferestrei de 60 de minute și nu și-a actualizat datele.
Alysha Newman, celebră pe platforma OnlyFansÎn urma procedurii disciplinare, Newman nu a contestat încălcarea regulilor antidoping, însă a invocat o perioadă dificilă pe plan personal și profesional, precum și intenția anterioară de a se retrage din atletism.
Alysha Newman a făcut senzație înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, deschizându-și cont pe platforma OnlyFans. Are în prezent pentru 200 mii de urmăritori.
Suspendarea a fost stabilită retroactiv de la 3 decembrie 2025 și va expira la 2 august 2027. Rezultatele sportive obținute după 23 august 2025 au fost anulate.
Alysha Newman nu a mai concurat din mai 2025, când a sărit 4,20 metri la etapa de Diamond League din Rabat.
La Jocurile Olimpice de la Paris 2024, a devenit prima sportivă din Canada care a obținut o medalie olimpică la săritura cu prăjina. A câștigat bronzul cu o performanță de 4,85 metri, actual record național al Canadei.
Péter Magyar, președintele Partidului Tisza, a anunțat că Márton Mellétheti-Barna, cumnatul său, care anterior a fost avocat al partidului Tisza, va fi ministrul justiției.
Ellenpont a reamintit că viitorul ministru a apărut deja de mai multe ori în culise ale Partidului Tisza. La organizația partidului, Asociația „Fii pentru Schimbare”, Márton Mellétheti-Barna a preluat funcția de președinte al asociației de la Zoltán Tarr în urmă cu câteva luni.
Facebook: Peter Magyar, în stânga cu Gábor Pósfa, ministrul de Interne și în dreapta cu cumnatul său, Márton Meléthei-Barna
Numirea unui membru al familiei este straniu de similară cu logica de putere a guvernelor MSZP-SZDSZ de dinainte de 2010. Organizarea relațiilor politice și de afaceri prin intermediul rețelelor familiale nu este un fenomen nou în stânga maghiară: în ultimele decenii, comentează ziarul.
Márton Ádám Melléthei-Barna este un avocat și politician maghiar, desemnat acum pentru funcția de ministru al justiției în viitorul guvern condus de Péter Magyar.
Márton Ádám Melléthei-Barna a fost ales membru al Adunării Naționale în urma alegerilor parlamentare din 2026. Anterior, a servit ca reprezentant legal al Partidului Tisza. Este avocat, deținând propria firmă de avocatură (Melléthei-Barna Law Firm) și având experiență anterioară la firma internațională Freshfields. A studiat la Universitatea Catolică Pázmány Péter, unde a fost coleg cu Péter Magyar.
Márton Ádám Melléthei-Barna este cumnatul lui Péter Magyar, fiind căsătorit cu sora acestuia din toamna anului 2025. Este tatăl a patru fiice.
În aprilie 2026, Barna a fost o figură vizibilă în cadrul negocierilor parlamentare, însoțindu-l pe Péter Magyar la Parlament. Desemnarea sa în funcția de ministru a fost confirmată oficial pe 30 aprilie 2026.
Pentru mulți, ultima decizie a lui Péter Magyar nu reprezintă începutul unui nou tip de cultură politică, ci mai degrabă continuarea unei vechi tradiții de stânga. Numirile bazate pe legături familiale ridică întotdeauna întrebarea: contează cu adevărat competența profesională sau este mai degrabă loialitatea familială și personală ?În viața publică maghiară , Partidul Tisza a fost cel care a întărit așteptarea sporită ca performanța și responsabilitatea, mai degrabă decât rețelele de conexiuni și relațiile dintre șef și frate, să fie cele care ar trebui să decidă atunci când se ocupă de poziții importante, scriu jurnaliștii.
Conform calendarului zilelor libere legale, minivacanța de 1 Mai 2026 începe vineri, 1 mai, și se încheie duminică, 3 mai. În acest sens, angajații și elevii beneficiază de trei zile consecutive libere, fără program de lucru sau ore de curs.
Vestea bună este că românii vor avea parte de un nou weekend prelungit curând.
Este vorba despre minivacanța de Rusalii. La ortodocși și greco-catolici, Rusaliile sunt sărbătorite în data de 31 mai 2026, iar a doua zi de Rusalii pică luni, pe 1 iunie 2026, zi care coincide cu Ziua Copilului. Astfel, angajații vor avea din nou trei zile consecutive, de sâmbătă, 30 mai, până luni inclusiv, 1 iunie.
Pentru elevi, veștile sunt și mai bune: în prima săptămână din iunie, ei vor merge la școală doar trei zile, întrucât vineri, pe 5 iunie, au din nou liber de Ziua Învățătorului.
Zile libere legale rămase în 2026:Brutăriile franceze au fost deschise, vineri, cu sprijinul guvernului, sfidând sindicatele care susțineau că 1 Mai ar trebui să rămână o zi sacră de odihnă obligatorie, relatează France 24.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a comandat mai multe baghete în fața camerelor de filmat, în satul Saint-Julien-Chapteuil din centrul Franței.
„Hai să avem mai multe… cel puțin patru”, a spus el, în timp ce încerca să promoveze un nou proiect de lege care să scutească în mod clar magazinele independente de pâine și florării de odihna obligatorie de Ziua Muncii, potrivit aceleiași surse.
Angajații ce lucrează de 1 Mai, plătiți dubluConform legislației franceze, „1 mai este zi de sărbătoare legală și nelucrătoare”. Însă, serviciile esențiale, precum spitalele și hotelurile, pot rămâne deschise doar dacă își plătesc personalul dublu.
A existat, însă, o confuzie cu privire la faptul dacă brutăriile se pot deschide.
Inspectorii muncii au raportat autorităților, în ziua de 1 Mai 2024, cinci brutari pentru activitate profesională, ceea ce a dus la aducerea lor în fața instanței. Aceștia au fost achitați cu toții anul trecut, dar situația lor dificilă a stârnit dezbateri în toată Franța.
Brutarii, necesari și de Ziua MunciiGuvernul a încurajat brutarii la începutul acestei săptămâni să lucreze pe 1 mai, spunând că aceștia sunt „indispensabili pentru continuitatea vieții sociale”.
De asemenea, a spus că florăriile ar trebui să se deschidă pentru a vinde lăcrămioare parfumate, care se vând în mod tradițional de Ziua Muncii în Franța.
Miercuri, cabinetul a înaintat un proiect de lege, care nu a fost încă supus votului în parlament, ce permite atât brutăriilor, cât și florăriilor să se deschidă începând cu prima zi a lunii mai, atâta timp cât angajații se oferă, în scris, voluntari să lucreze și sunt plătiți cu salarii duble.
Principalele sindicate din țară susțin că niciun angajat nu este cu adevărat liber să se ofere voluntar atunci când dorește să își păstreze un contract de muncă și se tem că, în curând, toți lucrătorii francezi vor fi obligați să lucreze în ziua de sărbătoare.
„Ca ministru interimar al Muncii, astăzi, de 1 mai — Ziua Muncii, transmit un gând de respect și recunoștință tuturor oamenilor care muncesc cinstit, încercând să își asigure un trai decent pentru ei și pentru familiile lor”, transmite, vineri, Pîslaru pe pagina sa de Facebook.
Ministrul interimar al muncii a precizat că mesajul său se adresează tuturor românilor care „muncesc în fabrică” sau cei care „programează” în corporație, cei care „vindecă în spitale”, dar și cei care „ne apără de pericol”.
El a transmis aceste urări și românilor care „străbat drumurile în lung și-n lat, dar și pentru cei care lucrează de acasă”; cei care „construiesc pe șantiere”, dar și cei care „inovează în laboratoare”.
Pîslaru a mai declarat că urările sunt adresate și românilor care muncesc „la cravată”, dar și celor care muncesc „la câmp”, dar și românilor aflați la muncă peste hotare sau cei care au rămas în țară.
„Munca trebuie respectată și nicio muncă cinstită nu este o rușine. Ca să-i putem respecta cu adevărat pe cei care muncesc, statul are obligația să stabilească reguli corecte, să asigure condiții decente, salarii echitabile și un sistem care îi protejează pe cei vulnerabili fără să îi descurajeze pe cei activi”, spune Pîslaru.
„România desfășoară o modernizare masivă a armatei sale. De fapt, își dorește să înlocuiască întregul arsenal de toate tipurile de arme în decurs de un deceniu. Confruntarea româno-rusă datează de un secol și jumătate, iar războiul din Ucraina a dat Bucureștiului un impuls și mai mare acestei confruntări. Astăzi, ne aflăm într-un punct în care România dorește să cheltuiască cinci procente din PIB-ul său pe cele mai moderne echipamente de luptă, în timp ce NATO se așteaptă ca statele sale membre să cheltuiască două procente”, scrie Magyar Hirlap.
Plecând de la incidentul cu drone din Galați, despre care susține că a creat „o mică panică în România”, cotidianul Magyar Hirlap analizează „cursa înarmărilor de la București”.
„Președintele român Nicușor Dan a declarat vara trecută că țara sa va cheltui 5% din PIB pentru implementarea programului de armament până în 2035. Trebuie menționat că așteptarea NATO este de 2%.
Aceasta înseamnă, de fapt, că implementarea programului de dezvoltare a forțelor presupune înlocuirea întregului arsenal al armatei române, de la marină, prin forțele terestre, până la apărarea aeriană.
România derulează mai multe programe complementare de modernizare a armamentului și forțelor, ca o combinație a planurilor NATO, UE și naționale. Cel mai important dintre acestea este programul SAFE (Acțiune de Securitate pentru Europa), finanțat de UE.
Conform listei oficiale publicate de guvernul român în 2026, planul său principal de achiziții de arme este:
200 de tancuri
300 de vehicule blindate
48 de avioane de luptă F – 35
Sute de sisteme de apărare aeriană
1000 de vehicule logistice
200.000 de pistoale
Trebuie să ne punem întrebarea: Împotriva cui se înarmează România? Răspunsul: România vede o amenințare în Rusia.
Această atitudine românească nu este nouă. Încă de la înființarea sa în 1881, Regatul România a reprezentat un obstacol în calea recâștigării influenței Imperiului Rus în Balcani și a accesului la Marea Neagră. Mai mult, după Primul Război Mondial, România – cu sprijinul puternic al unei mari puteri – a desprins Transilvania de Regatul Ungariei și apoi a unit-o cu Moldova. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regatul România a participat cu două armate de partea Germaniei naziste la campania împotriva Uniunii Sovietice.
La Odessa, lângă granița cu România, armata româna a comis un masacru teribil, ucigând mii de civili nevinovați.
Putem citi detalii autentice despre ce s-a întâmplat în studiul realizat de Dennis Deletant, istoric româno-britanic, Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său.
După al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a anexat Moldova, ceea ce a amplificat și mai mult tensiunea ascunsă între România comunistă și imperiul sovietic de atunci învecinat, tensiune care a devenit din ce în ce mai vizibilă după venirea la putere a liderului partidului comunist, Nicolae Ceaușescu, în 1965.
Deci putem vorbi despre o opoziție istorică profund înrădăcinată.
Toate acestea sunt prezente și astăzi și determină fundamental relația dintre România și Rusia. În România, retorica anti-rusă s-a intensificat după anexarea Crimeii de către Moscova în 2014.
Președintele român de atunci, Klaus Iohannis, a declarat: „Nu mă interesează cât de mare va fi deficitul bugetar, armata trebuie dezvoltată.” După aceea, în discursul politic au apărut termeni împrumutați din terminologia NATO, precum: amenințare militară, operațiuni hibride, risc de securitate, interferență electorală, atac cibernetic, revizionism.
Acești termeni sunt folosiți și astăzi în limbajul politic și colocvial românesc, și mai frecvent și cu un accent mai mare după atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2022″.
Magyar Hirlap: „relația dintre cele două țări se apropie de o confruntare militară”Jurnaliștii scriu că „România este în prezent o țară cheie în flancul estic al NATO. Extinderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de pe coasta Mării Negre este în desfășurare, care, odată finalizată, va găzdui zece mii de soldați NATO, iar ediția românească a canalului de știri german Deutsche Welle nu omite să sublinieze importanța acesteia.
Putem afirma cu siguranță că relația dintre cele două țări se apropie de o confruntare militară.
Nu există dialog politic între Moscova și București.
Problema moldovenească tensionează și mai mult relațiile dintre cele două țări. România își dorește unirea cu Republica Moldova, care vorbește și ea limba românească, dar și actuala conducere de la Chișinău își dorește acest lucru. Potrivit guvernului moldovean, aceasta este cea mai scurtă cale către aderarea la UE.
Reacția Rusiei la această situație spune totul. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zakharova: România manifestă ambiții de anexare a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o evoluție geopolitică periculoasă.
Nu putem fi surprinși de comportamentul Rusiei, deoarece Moscova are încă un număr semnificativ de trupe staționate în Transnistria separatistă, care aparține legal Moldovei și este locuită de ruși”, relatează cotidianul maghiar.
Serialul de televiziune Netflix „ Emily in Paris ” a evoluat, fără îndoială, în mult mai mult decât o simplă comedie romantică cu acțiunea plasată în capitala Franței, relatează presa din Grecia.
Încă de la prima sa apariție, a reușit să funcționeze ca un studiu de caz modern despre modul în care producția de televiziune poate afecta direct economia, turismul și imaginea internațională a orașelor în care este filmată.
Totul a început la ParisSuccesul seriei a fost legat de Paris încă de la început. Străzile, cafenelele, monumentele și estetica Parisului nu sunt doar un decor, ci un element cheie al narațiunii.
Aceasta a avut un impact economic direct:
Așa-numitul „turism pe ecran” a fost deja înregistrat în alte producții, dar „Emily la Paris” a consolidat în mod special tendința, atrăgând vizitatori care vor să trăiască experiența serialului.
Roma și expansiunea mărciiÎn sezoanele ulterioare ale serialului, producția s-a extins la Roma, mutând o parte a poveștii în capitala Italiei. Și acolo, rezultatul a fost similar: interes sporit pentru locațiile de filmare, trafic turistic sporit și un impuls economic pentru echipele și afacerile locale.
Grecia în cadruÎn episodul final al sezonului cinci, Gabriel îi trimite un mesaj/o carte poștală lui Emily (Lily Collins) și o invită să se întâlnească cu el în Grecia , lăsând deschisă posibilitatea ca el să meargă acolo în sezonul următor.
Declarațiile prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis conform cărora urmărește serialul pentru a se relaxa cu soția sa au provocat o reacție amuzantă din partea Netflix. Totul însă a alimentat un scenariu care, de fapt, pare să fi devenit realitate.
Situația a câștigat și mai multă publicitate atunci când vedeta serialului, Lily Collins, a comentat știrile aferente în timpul apariției sale televizate la „The Tonight Show”, amplificand zvonul internațional în jurul serialului și atractivitatea acestuia dincolo de conținutul televizat.
Echipa de producție a serialului „Emily la Paris” a vizitat deja insula, identificând principalele locații unde vor avea loc filmările, în timp ce protagoniștii sunt așteptați să sosească pe insulă la mijlocul lunii mai. Conform informațiilor de la producție, filmările noului sezon ar putea începe în cursul lunii, interesul îndreptându-se deja către posibile noi locații. În același timp, se pare că este în desfășurare un proces de casting pentru roluri secundare.
Exemplele din alte țări arată că un serial de televiziune de succes poate transforma locații necunoscute în destinații turistice globale în câteva luni.
Serialul „Emily la Paris”, cu fani înfocați din întreaga lume, nu este doar un serial de succes, ci un exemplu excelent al modului în care cultura pop poate acționa ca o pârghie de dezvoltare pentru orașe și țări.
Prin imagine și povestire, filmul prezintă peisaje și centre urbane la nivel internațional, aducându-le în prim-planul unui public global. În același timp, stimulează turismul în zonele în care au loc filmările, contribuind totodată la dezvoltarea industriei audiovizuale interne. În același timp, deschide calea pentru colaborări cu studiouri internaționale importante, consolidând poziția fiecărei țări pe harta globală a producătorilor, o dinamică care prezintă un interes deosebit și pentru Grecia.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat joi seara, în cadrul unei conferințe care a avut loc în Elveţia, că Uniunea Europeană a îngheţat fondurile destinate Serbiei din Planul de creştere.
Anunțul vine după ce recent, parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a consulta în prealabil procurorii, judecătorii, UE sau alte organisme de specialitate, scrie Kyiv Post, citând AFP.
„Serbia este astăzi o țară foarte polarizată, deși este candidată la aderarea la UE de mai bine de 10 ani. Din păcate, observăm un regres, în special în ceea ce privește valorile despre care vorbeam mai devreme: statul de drept, democrația, libertatea de exprimare și, mai ales, libertatea presei. Serbia are un viitor în Uniunea Europeană, dar cursul trebuie inversat sau exprimat cu tărie, inclusiv prin acțiunile politicienilor săi”, a spus Marta Kos în cadrul conferinței de presă.
„Pentru moment, am suspendat toate plăţile în cadrul Planului de creştere, deoarece a existat un regres în domeniul justiţiei. Până când acest lucru nu va fi remediat, nu vor putea beneficia de sprijin financiar european”, a declarat Kos ca răspuns la o întrebare despre situația din Serbia.
Potrivit Kyiv Post, Planul de creştere vizează şase ţări din Balcanii de Vest, printre care și Serbia, iar bugetul alocat se ridică la 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Acesta este destinat stimulării economiilor şi accelerării integrării cu UE.
Aceste fonduri sunt condiţionate de reforme, mai ales cele referitoare la garantarea independenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.
A worker performs his duties in a blast furnace shop at Zaporizhstal Iron and Steel Works, Zaporizhzhia, southeastern Ukraine , on May 03, 2024. Photo by Dmytro Smolienko/Ukrinform/ABACAPRESS.COM
Totuși, din acest total redus, exporturile de aproximativ 23 de miliarde de euro sunt caracterizate drept un „grup mixt” care s-ar putea confrunta cu tarife mai mari în temeiul noilor reguli, au declarat oficialii. Revizuirea a urmat unei hotărâri a Curții Supreme de la sfârșitul lunii februarie, care a anulat tarifele „reciproce” inițiale impuse de Trump, obligând Washingtonul să găsească alte modalități de a menține presiunea asupra partenerilor săi comerciali. Tarifele pentru oțel și aluminiu sunt percepute în temeiul Secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962, care permite taxe vamale dacă importurile de produse amenință securitatea națională. Acestea nu au fost acoperite de decizia Curții Supreme. Administrația Trump a revizuit tarifele vamale pentru oțel și aluminiu după ce oficiali și grupuri de afaceri americane au declarat că se confruntă cu dificultăți în a evalua conținutul de metale al unui catalog în continuă creștere de produse derivate care sunt supuse taxelor vamale. Lista a fost extinsă cu peste 400 de coduri de produs în august anul trecut. SUA percep în prezent o taxă vamală de 50% la importurile de oțel și aluminiu. Comisia Europeană, în special, a încercat să excludă complet produsele siderurgice de la taxe vamale sau să reducă rata aplicabilă la 15%, în conformitate cu un plafon tarifar stabilit într-un acord comercial încheiat în iulie anul trecut la complexul de golf al lui Trump din Turnberry, Scoția. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, a ridicat aceste probleme la Washington săptămâna trecută cu omologii săi din SUA, inclusiv cu reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. Șeful UE pentru comerț a încercat să inspire încredere în stadiul acordului după întâlnire, declarând reporterilor că „a fost asigurat de ambasadorul Greer, de toți interlocutorii mei, că un acord este un acord pentru ambele părți”. Acordul transatlantic nu a intrat încă în vigoare, instituțiile UE fiind încă în negocieri pentru finalizarea legislației de abilitare . Suișuri și coborâșuri În evaluarea sa preliminară, executivul UE a constatat că din cele 52 de miliarde de euro de produse UE acoperite de ultima decizie a lui Trump, 28,3 miliarde de euro vor beneficia de tarife mai mici, au declarat pentru POLITICO patru oficiali europeni familiarizați cu evaluarea. Acestea includ produse în valoare de 17,6 miliarde de euro care au fost eliminate complet de pe lista tarifară și 10,7 miliarde de euro care sunt supuse plafonului tarifar de 15%, au adăugat aceștia. Prin urmare, peste 23 de miliarde de euro în exporturi nu beneficiază de scutire și vor fi supuse unor tarife mai mari decât înainte. Noua structură tarifară a lui Trump stabilește trei niveluri. Primul este un tarif de 50% pentru oțelul brut, aluminiu, cupru și produsele fabricate în întregime din aceste metale, cum ar fi țevile sau cuiele, așa cum a fost precizat în proclamația sa din 2 aprilie . A doua este o taxă vamală fixă de 25% pentru produsele „derivate” fabricate în mare parte din metale, cum ar fi aragazurile sau aparatele de aer condiționat . O a treia categorie, de 10%, acoperă produsele fabricate în străinătate care conțin metale de origine americană; rata mai mică este concepută pentru a recompensa producătorii străini care se aprovizionează din SUA. Produsele care conțin mai puțin de 15% oțel, aluminiu sau cupru vor fi exceptate de la tarifele prevăzute la Secțiunea 232. „Administrația Trump urmărește o strategie agilă pentru a readuce în Statele Unite producția esențială, inclusiv ajustări tarifare specifice pentru a combate evaziunea fiscală, a simplifica conformitatea și a stimula creșterea capacității de producție a oțelului și aluminiului în Statele Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe. O mică șansă Schimbările au intrat în vigoare pe 6 aprilie – la doar patru zile după ce Trump a semnat ordinul executiv – oferind exportatorilor și funcționarilor vamali de ambele părți ale Atlanticului o mică șansă de adaptare. Impunerea unor tarife mai mari asupra unei părți atât de mari a exporturilor UE a stârnit îngrijorări suplimentare la Bruxelles. Țările membre ale UE, legislatorii și Comisia sunt deja în dezacord cu privire la posibilitatea de a adăuga garanții suplimentare acordului Turnberry, după ce Trump a amenințat în ianuarie că va invada Groenlanda, un protectorat danez. Parlamentarii europeni, susținuți de Franța , vor să atașeze o clauză de tip „răsărit de soare” care ar întârzia implementarea acordului până la reducerea tarifelor americane asupra produselor derivate din oțel și aluminiu. Anunțul făcut de Trump din 2 aprilie „nu îndeplinește așteptările Parlamentului European. Pentru noi, este clar că aceste produse nu ar trebui să fie taxate cu mai mult de 15%, în conformitate cu Acordul cu Scoția”, a declarat Bernd Lange, care prezidează comisia pentru comerț a Parlamentului European și este principalul legislator pentru acordul comercial UE-SUA. Oficialul de la Casa Albă a declarat că relocarea a fost un obiectiv clar al politicii comerciale „America First” a lui Trump și în prim-planul tuturor negocierilor cu partenerii comerciali, „inclusiv cu Uniunea Europeană, cu care înregistrăm cel mai mare deficit comercial, și așteptăm cu nerăbdare ca UE să își pună pe deplin în aplicare angajamentele asumate în temeiul acordului Turnberry”.Raluca Turcan a punctat efectele pozitive ale aderării României la UE, privind piața muncii.
„După aderarea la UE, piața muncii din România a avut cea mai rapidă dezvoltare din întreaga regiune. Câștigul salarial mediu net a ajuns la peste 5.500 lei în anul 2026 (de la aproximativ 866 lei la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 2007), iar România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale venitului real pe cap de locuitor. Aderarea la UE a deschis mii de oportunități, atât în țară, cât și în spațiul comunitar, iar dezvoltarea internetului a flexibilizat piața muncii și a deschis perspective noi pentru angajați și angajatori”, se arată în mesajul publicat vineri de Turcan pe Facebook.
Productivitate scăzută și povara fiscalăDeputatul PNL a atras atenția asupra unor probleme persistente, precum productivitatea scăzută comparativ cu media europeană și nivelul ridicat al sărăciei în rândul angajaților, invocând presiunea fiscală cu care se confruntă.
„Productivitatea muncii în România rămâne semnificativ sub media UE în termeni nominali (aprox. 18-20 euro/oră față de ~45–48 euro/oră la nivel european). În același timp, sărăcia în muncă este ridicată: aproximativ 14–15% dintre angajați sunt în risc de sărăcie, comparativ cu ~9–10% media UE. În plus, povara fiscală pe muncă este în continuare foarte ridicată. Un angajat primește în mână aproximativ 58–59% din salariul brut”, se arată în postare.
Soluțiile propuseTurcan a pledat pentru reforme precum reducerea taxării muncii și flexibilizarea pieței.
„De aceea cred că formele noi de lucru pe care le-am propus sunt mai actuale ca oricând. Primul: eliminarea supraimpozitării contractelor part-time. După introducerea acestei măsuri, costurile pentru angajatori au crescut, iar zeci de mii de contracte part-time au dispărut din piață. Celelalte două: contractul la cerere și contractul cu mai mulți angajatori sunt instrumente moderne pentru o piață a muncii flexibilă. Contractul la cerere răspunde nevoii de activități intermitente, iar contractul cu mai mulți angajatori reduce birocrația și crește mobilitatea. Ambele pot combate munca la negru și pot aduce în piața muncii categorii care au nevoie de program flexibil”, mai transmite deputatul.
Pavel Talankin, regizorul documentarului „Domnul Nimeni vs. Putin” câștigător al premiului Oscar, și-a pierdut statueta în timp ce zbura de la New York la Frankfurt. Despre asta a relatat coautorul filmului, David Borenstein.
„Ieri am ajuns la Aeroportul Internațional John F. Kennedy, gata să ne întoarcem acasă, în Europa, purtând Oscarul ca bagaj de mână”, a scris Borenstein pe pagina sa de Instagram.
Potrivit acestuia, personalul aeroportului l-a oprit pe Pavel Talankin, i-a spus că statueta ar putea fi folosită ca armă și i-a refuzat să o ia la bord. Oscarul a fost plasat într-o cutie și plasat în cala aeronavei, a relatat David Borenstein.
„Am căutat, dar nu am găsit niciun caz similar în care cineva să fi fost obligat să verifice un premiu Oscar. Ar fi fost Pavel tratat la fel dacă ar fi fost un actor faimos? Sau dacă ar fi vorbit fluent engleza?”, a subliniat David Borenstein.
Pavel Talankin a declarat pentru Deadline că și-a luat statueta Oscarul în avion de peste zece ori și nu a avut niciodată probleme înainte de situația de pe aeroportul JFK.
Regizorul a menționat că un angajat Lufthansa s-a oferit să păstreze statueta în cockpit în timpul zborului, dar securitatea aeroportului a interzis acest lucru.
Deadline relatează că a primit o declarație de la Lufthansa în seara zilei de 30 aprilie. În aceasta, compania aeriană a declarat că efectuează prompt o căutare internă cuprinzătoare a statuetei de Oscar.
Filmul, co-regizat cu David Borenstein, urmărește transformarea lui Talankin în timp ce lucra la o școală din orașul industrial Karabaș. Inițial, el a fost însărcinat să filmeze materiale care au devenit, fără voia sa, instrumente de propagandă guvernamentală după izbucnirea războiului din Ucraina.
Folosind filmările realizate pe parcursul a doi ani, documentarul expune mecanismele prin care guvernul condus de Vladimir Putin influențează societatea rusă și modul în care un cetățean obișnuit poate ajunge să se opună acestui sistem.
Grupul PACE a reacționat, sâmbătă, la mail-urile trimise parlamentarilor de vicepremierul Oana Gheorghiu, în încercarea de a-i convinge pe aceștia să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.
Într-un comunicat de presă emis, grupul susține că Oana Gheorghiu „nu a știut că există parlamentari” până în pragul moțiunii de cenzură și nu i-a consultat până acum.
„Mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu este un motiv în plus să votăm la vedere moţiunea de cenzură. De la sfârşitul lunii octombrie 2025, când a fost numită vicepremier în Guvernul Bolojan, Oana Gheorghiu nu a ştiut că există parlamentari”, se arată în comunicatul de presă emis.
Aceștia susțin că vicepremierul „încearcă să mimeze democrația printr-un email, după ce Departamentul pentru Relația cu Parlamentul a solicitat, ieri, adresele de email ale tuturor parlamentarilor opoziției. Așa de bine a comunicat Guvernul cu parlamentarii că nici măcar nu avea adresele de email ale deputaților și senatorilor!”, mai transmit reprezentanții grupului PACE.
Aceștia au mai menționat că vor vota la vedere moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, marți, deși votul este unul secret, cu bile.
Demersul Oanei Gheorghiu, criticat și de PSD și AURAnterior în cursul zilei, și nume din PSD și din AUR au reacționat la demersul Oanei Gheorghiu.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că „Guvernul Bolojan se dovedește a fi doar un paravan susținut de către un imens aparat de propagandă”. În plus, deputatul PSD Adrian Câciu susține că „„adevărul” Oanei Gheorghiu este o minciună în spatele căreia se ascund interese de miliarde de euro. (…) Pa, Oana! Ia-l și pe Ilie”.
Reacțiile vin după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis vineri seara, de la cabinetul său din Guvern, un email tuturor parlamentarilor, încercând să îi convingă să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Într-o postare pe Facebook, ea și-a justificat și demersul.
„Am transmis în această seară un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României. Le-am adresat un apel la înțelepciune și curaj. Am atașat acestui mesaj raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat – documentul original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat imediat pe site-ul oficial al Guvernului. Am făcut acest demers pentru că fiecare parlamentar are dreptul să își exprime votul la moțiunea de cenzură având la dispoziție toate informațiile corecte, nu versiunea lor denaturată”, a explicat Oana Gheorghiu.
Războiul președintelui Donald Trump din Iran este la fel de nepopular în rândul americanilor ca războiul din Irak din anul cu cele mai mari violențe, 2006, și războiul din Vietnam de la începutul anilor 1970, potrivit unui sondaj Washington Post-ABC News-Ipsos , pe fondul dificultăților economice crescânde și al temerilor de terorism ca urmare a campaniei militare, relatează astăzi Washington Post.
61% dintre americani spun că folosirea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală, mai puțin de 2 din 10 americani considerând că acțiunile SUA în Iran au avut succes. Aproximativ 4 din 10 spun că a fost un eșec, în timp ce alți 4 din 10 spun că este „prea devreme pentru a spune”. Cifrele sondajelor indică un efort de război în general nepopular și o cădere economică tot mai mare, într-un moment în care Casa Albă a încercat să-i convingă pe americani că o duc mai bine sub Trump decât sub democrați.
Însă sprijinul pentru război în rândul celor care se autointitulează republicani rămâne ridicat: 79% spun că a fost decizia corectă. Independenții care înclină spre Partidul Republican sunt aproximativ împărțiți, 52% spunând că a fost decizia corectă, iar 46% spunând că a fost o greșeală.
În ciuda scepticismului față de război, americanii rămân suspicioși față de Iran, existând o diviziune strânsă în ceea ce privește acceptarea sau nu a unui acord de pace chiar acum. 48% preferă să „încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă acesta va duce la o înțelegere mai proastă pentru SUA”, în timp ce 46% vor să „preseze Iranul pentru o înțelegere mai bună, chiar dacă asta înseamnă reluarea acțiunii militare americane împotriva Iranului”.
Independenții politici sunt dispuși să accepte un acord de pace pentru SUA în proporție de 50%, la fel ca și 76% dintre democrați. O majoritate de 79% dintre republicani vor să insiste asupra unui acord mai bun, chiar dacă asta înseamnă reluarea acțiunilor militare împotriva Iranului.
Amenințarea lui Trump din 7 aprilie , conform căreia „o întreagă civilizație va muri în seara asta și nu va mai fi readusă niciodată la viață”, dacă Iranul nu va încheia un acord cu SUA, acord care a precedat acordul de încetare a focului, a fost în general nepopulară. 21% au avut o reacție pozitivă la postare, în timp ce 76% au avut o opinie negativă. Declarația i-a divizat pe republicani, 57% dintre republicanii autoidentificați drept MAGA având o reacție pozitivă, în timp ce 79% dintre republicanii non-MAGA au reacționat negativ.
Comparația istorică cu războaiele din Irak și Vietnam — conflicte care i-au polarizat pe americani la momentul respectiv și care, în cele din urmă, au ajuns să fie văzute ca eșecuri — este deosebit de semnificativă. A fost nevoie de ani de zile pentru ca războiul din Irak, lansat în martie 2003, să atingă nivelul de dezaprobare pe care războiul lui Trump îl are în doar două luni. 59% dintre americani, la mijlocul anului 2006, au spus că războiul din Irak a fost o greșeală, în timp ce un număr similar de persoane au simțit același lucru și despre războiul din Vietnam de la începutul anilor 1970, potrivit sondajelor Gallup .
Peste 50.000 de americani au murit în Vietnam până în 1971, când Gallup a descoperit că 61% dintre americani spuneau că trimiterea trupelor să lupte acolo a fost o greșeală. Iar până în aprilie 2006, cu o lună înainte ca un sondaj Washington Post-ABC News să arate că 59% dintre americani spuneau că războiul din Irak a fost o greșeală, 2.402 soldați americani muriseră acolo, iar armata americană era implicată în unele dintre cele mai sângeroase lupte ale conflictului. Pentagonul a anunțat moartea a 13 militari americani până în prezent în războiul împotriva Iranului.
Americanii nu au încredere că războiul va reuși să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, principalul obiectiv al lui Trump atunci când a lansat atacul. O majoritate de 65% dintre americani nu sunt încrezători că un acord de încheiere a războiului va împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, similar cu 64% care au spus acest lucru despre acordul administrației Obama din 2015 care a impus limite programului nuclear al Iranului.
Decizia de a ataca Iranul i-a surprins pe unii americani care cred că este în dezacord cu promisiunile lui Trump din campania electorală din 2024 de a ține Statele Unite departe de războaie externe. 22% dintre americani spun că acțiunile lui Trump împotriva Iranului sunt în concordanță cu pozițiile sale din campania electorală din 2024, în timp ce 46% spun că sunt inconsistente, iar 30% nu sunt siguri. Aproximativ jumătate dintre republicani spun că acțiunile lui Trump sunt în concordanță cu pozițiile sale din campanie, în timp ce 2 din 10 spun că și-a încălcat promisiunile, iar aproximativ 3 din 10 nu sunt siguri.
Între timp, consecințele economice ale războiului îi determină pe americani să-și schimbe comportamentul, deoarece un număr tot mai mare de oameni resimt efectele.
60% dintre americani spun că acțiunea militară a SUA a crescut riscul ca economia să intre în recesiune. Peste 4 din 10 spun că prețurile la benzină îi determină să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile gospodăriei, în timp ce peste 3 din 10 spun că și-au schimbat planurile de călătorie sau de vacanță. Șase din 10 americani raportează cel puțin unul dintre aceste efecte.
Jumătate dintre americani cred că prețurile la benzină vor crește în următorul an, în timp ce 21% cred că se vor îmbunătăți, iar 15% cred că vor rămâne aproximativ la fel.
Din februarie, ponderea persoanelor care spun că „rămân în urmă financiar” a crescut de la 17% la 23%, în timp ce ponderea celor care spun că „nu sunt la fel de înstăriți” ca atunci când Trump a preluat mandatul a crescut de la 33% la 40%. Atacul asupra Iranului a început pe 28 februarie.
Persoanele care au spus că nu sunt la fel de înstărite au crescut cu nouă puncte procentuale în rândul respondenților albi fără studii superioare și cu 13 puncte procentuale în rândul independenților cu înclinații republicane, grupuri care au susținut alegerea lui Trump, dar care exprimă un sprijin mixt pentru modul în care acesta a gestionat războiul.
Americanii se tem, de asemenea, că acțiunile lui Trump au făcut țara nesigură.
61% cred că acțiunile militare americane în Iran au crescut riscul de terorism împotriva americanilor, mai mult decât cei 48% care au spus acest lucru după asasinarea lui Qasem Soleimani, un general iranian de rang înalt, de către Trump, în 2020.
56% spun că acțiunile SUA cresc riscul de slăbire a relațiilor cu aliații SUA, deoarece Trump a atacat aliații europeni care au pus la îndoială strategia din spatele acțiunii împotriva Iranului și deoarece aliații din Golful Persic au avut de suferit din cauza represaliilor iraniene.
„Aceste aspecte vor fi discutate de către colegii de partid, dar Partidul Național Liberal are un președinte ales prin Congres. Nu există niciun fel de probleme pe această temă, însă vă spun atunci când ești președintele PNL ai o mare responsabilitate pentru că pe această funcție, de-a lungul istoriei mai ales acelei în care Partidul Național Liberal a făcut ce trebuie pentru țara asta, au stat niște oameni care te obligă la un anumit comportament”, a declarat el referindu-se la președinții anteriori ai partidului.
Întrebat despre apelul făcut, miercuri, de PSD ca liberalii să renunțe la sprijinirea sa în funcție și să considere o formă de Guvernare fără Bolojan, actualul premier a declarat:
„În primul rând, este o lipsă de politețe și de respect, pentru că PNL, în această perioadă, nu a cerut niciunui partid care a fost în coaliție să facă anumite lucruri, să schimbe anumite persoane, să adopte anumite politici și sunt convins că partidul pe care noi îl reprezentăm a învățat câte ceva din ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani”, a declarat Bolojan.
Bolojan a continuat declarația, afirmând:
„Dacă PNL nu a mai luat voturile respective, așa cum a luat în cicluri anterioare, este generat de faptul că nu cetățenii ne-au părăsit pe noi, ci noi i-am părăsit pe cetățeni, prin comportamentele pe care le-am tolerat în anii trecuți, prin erorile pe care le-am făcut și înțelegem cu toții că nu mai trebuie să repetăm acele erori”, a declarat Ilie Bolojan.
Reamintim că moțiunea de cenzură înaintată de PSD, AUR și PACE – Întâi România urmează să fie votată, marți. Documentul a fost semnat de peste 250 de parlamentari, însă pentru ca moțiunea să treacă vor fi necesare 233 de voturi.
Întrebat cu ce soluție va veni PNL în cadrul viitoarelor consultări, premierul Ilie Bolojan a declarat:
„Partidul Național Liberal va avea o consultare, așa cum este normal, după această moțiune, indiferent care va fi soarta moțiunii, pentru că va trebui să luăm anumite decizii și, în baza acestei consultări, vom propune o soluție pe care o întrevede PNL, în discuții care vor urma, indiferent, care este soarta moțiunii”, a declarat Bolojan.
Reamintim că anterior, premeirul Ilie Bolojan a precizat că, în cazul în care moțiunea de cenzură trece, Guvernul va rămâne în funcție sub forma unui interimat, până la validarea de către Parlament a unei noi formule. De asemenea, în cazul în care moțiunea nu va trece, Guvernul va funcționa „în condiții normale”.
Minivacanța de 1 Mai a marcat un început promițător pentru sezonul estival din acest an pe litoralul românesc, unde gradul de ocupare a fost ridicat în stațiunile deschise. Adrian Voican, de la Bibi Touring Touroperator, a declarat pentru Mediafax că Vama Veche a rămas „capitala distracției”, atingând un grad de ocupare estimat la 90-100%.
„Vama Veche, capitala distracției pe litoralul românesc […] aici e petrecere, aici sunt prieteni, aici e distracție, aici e muzică bună”, a declarat acesta, subliniind că atmosfera și evenimentele au compensat chiar și condițiile meteo nefavorabile.
În topul preferințelor celor care aleg litoralul pentru minivacanța de 1 Mai urmează Mamaia, în special zona de nord, cunoscută pentru cluburi și evenimente.
„Evenimentele bat vremea. […] Dacă reușești să organizezi evenimente, ești câștigător în turismul românesc”, a explicat operatorul.
Care este gradul de ocupare pe litoral de 1 MaiReferitor la gradul de ocupare al spațiilor de cazare pe litoral de 1 Mai, Adrian Voican spune că deși nu toate unitățile de cazare au fost deschise, cele funcționale au înregistrat un grad de ocupare de 50%-70%, în special hotelurile dotate cu facilități precum piscine încălzite, spa și servicii de wellness.
Stațiunea Eforie Nord a fost, de asemenea, menționată ca o destinație „foarte puternică”, apropiindu-se „foarte mult de Mamaia în ultimii ani și în anumiți ani chiar a fost cap la cap sau a depășit-o”.
Cum sunt tarifele în acest anÎn privința tarifelor, acestea sunt ușor mai mari comparativ cu anul trecut, creșterea fiind estimată la aproximativ 10%, spune Adrian Voican. Tour operatorul explică însă că majorările sunt justificate de investiții în infrastructură și servicii.
„Poate e mai scump cu 10% într-un hotel, dar a făcut o piscină nouă sau s-a clasificat de la trei la patru stele (…) S-a polarizat oferta, fie o ofertă pentru două stele, trei stele, fără masă sau cu mic dejun, și acolo prețurile au fost undeva între 700 și 1.000 lei pentru trei nopți, undeva la 300 lei pe noapte”.
La pachetele de 4 stele, prețurile pot ajunge și la 4.000-4.500 lei pentru trei nopți, incluzând mese și programe de divertisment.
„Pachetul costă 4.000 lei, 4.500 lei, dar punem acolo de toate și mese, nu doar mic dejun și de seara cina, sau poate și prânzul, poate chiar cu all inclusiv sau ultra all inclusiv, inclusiv cu băuturi, cu distracția pentru copii”, a explicat Adrian Voican.
Cazinoul din Constanța, recent redeschis, este acum inclus în unele pachete turistice.
„Cazinoul a fost un proiect reușit, a durat foarte mult și a fost salvat de la distrugere și mulți vin să-l vadă. E o atracție specială pentru cei care vizitează litoralul”, a conchis acesta.
Reporter&Fotoreporter: Oana Zvobodă și Mihai Pop
Ilie Bolojan a evidențiat atitudinea duplicitară a liderului social-democrat, după ce PSD și AUR au depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
„Dacă m-aș lua după declarațiile domnului Grindeanu, aș constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declarație că nu va exista nici o colaborare cu AUR, iar peste o lună constată că au semnat o moțiune de comun acord”, spune premierul
Liderul liberal a adăugat: „E greu cu consecvența și e bine să vedem ceea ce se va întâmpla în perioada următoare”.
Moțiunea, inițiată de PSD, AUR și membrii grupului PACE – Întâi România, a fost depusă și citită în Parlament, în cursul acestei săptămâni, urmând ca marți să fie votată de plenul reunit.
Atacul lansat de premierul Ilie Bolojan vine după ce la finalul lunii martie, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
„Nicio colaborare cu forțele extremiste (AUR), o amenințare la adresa viitorului. PSD rămâne concentrat pe stabilitate, încredere și soluții reale, nu pe austeritate!”, spunea Grindeanu, la vremea aceea.
Potrivit autorităților, circulația pe principalele artere din județ se desfășoară în condiții optime, fără a fi înregistrate blocaje în ciuda creșterii fluxului de trafic.
„În prezent, circulația pe principalele artere rutiere se desfășoară în condiții optime, sub un cer senin și pe un carosabil uscat, ceea ce facilitează o deplasare sigură către stațiuni. Pe Autostrada A2 București-Constanța, fluxul de vehicule este constant, înregistrându-se valori de trafic în ușoară creștere. Totodată, se observă o creștere progresivă a traficului pe DN39, DN2A și DN22, fără a fi înregistrate blocaje în acest moment”, transmite IPJ Constanța.
În contextul creșterii numărului de turiști pe fondul minivacanței de 1 mai, polițiștii au făcut și o serie de recomandări șoferilor.
„Pentru prevenirea oricăror incidente nedorite, polițiștii constănțeni subliniază importanța adoptării unei conduite preventive la volan. Siguranța rutieră depinde în mod direct de respectarea limitelor de viteză și de menținerea unei distanțe de siguranță între autovehicule. Având în vedere că minivacanța de 1 Mai presupune un aflux semnificativ de turiști, polițiștii rutieri fac un apel la calm și maturitate în trafic. Aglomerația este o realitate previzibilă a acestor zile, însă gestionarea ei prin răbdare și respect reciproc între participanții la trafic poate preveni situațiile conflictuale sau accidentele ușoare generate de grabă”, transmit polițiștii.
„Echipajele de poliție rămân mobilizate în teren pentru monitorizarea fluxurilor și acordarea de sprijin tuturor celor care tranzitează județul, scopul nostru principal fiind ca toți cetățenii să ajungă în siguranță la destinație”, se arată în încheierea informării.
Potrivit directorului CNAIR, este vorba despre 62 de noi kilometri de autostradă, care leagă Bucovina de Moldova și de Muntenia. Contractele au fost semnate alături de firma românească Spedition UMB.
Pistol precizează că în scurt timp va începe etapa de proiectare este programată să dureze șase luni, iar ulterior vor începe lucrările de șantier, etapă care va dura 24 de luni, adică doi ani.
Șeful CNAIR precizează că proiectul noului tronson A7 Pașcani – Suceava răspunde unor nevoi specifice.
„Pentru naveta care acum se face zilnic pe DN2. Pentru ambulanțele care nu vor mai pierde ore în trafic. Pentru copiii care vor putea ajunge la bunici în 60 de minute în loc de patru ore. Pentru investitorii care până acum ocoleau zona. Pentru ei se construiește și această autostradă!”, scrie Pistol.
Potrivit Economica.net, firma românească Spedition UMB a câștigat licitația pentru ambele loturi ale Autostrăzii Moldovei. Primul lot de autostradă are o lungime de 33 de kilometri și costă 3,06 miliarde de lei (fără TVA). Termenul proiectului este de 6 luni proiectare și 24 de luni execuție. Al doilea lot de autostradă are o lungime de 29 de kilometri, costă 2,86 de miliarde de lei (fără TVA), iar durata proiectului este de 6 luni proiectare și 24 de luni execuție.
