MediaFax.ro

În trimestrul II al anului, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere de 0,4% faţă de acelaşi trimestru din anul 2025 pe seria brută şi de 2% pe seria ajustată sezonier, arată datele Institutului Național de Statistică preluate de Economedia.

În termeni reali, PIB din T2 nu s-a modificat față de precedentele trei luni. În semestrul I 2026, PIB a scăzut cu 0,8% comparativ cu semestrul I 2025, pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. PIB-ul din T1 2026, pe seria ajustată sezonier, a fost revizuit de la stagnare la o scădere de 0,1% față de trimestrul precedent.

INS a explicat că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2026, fiind revizuită faţă de varianta publicată în 9 iulie.

Statistica mai arată că în trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, PIB s-a menținut nemodificat, dar s-a redus cu 2,0% faţă de acelaşi trimestru din anul 2025.

În semestrul I 2026, comparativ cu semestrul I 2025, PIB a scăzut cu 1,6%.

PIB, în trimestrul II 2026, a înregistrat o scădere cu 0,4% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2025.

În semestrul I 2026, comparativ cu semestrul I 2025, PIB s-a diminuat cu 0,8%.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o postare pe Facebok, că sistemul energetic național este stabil după oprirea controlată a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

El a afirmat că energia nucleară lipsă, estimată la aproximativ 650 MW, echivalentul a aproape 10% din consumul național, este compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și prin importuri.

Bolojan a precizat că România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. În plus,el a subliniat că problemele actuale sunt generate atât de seceta din bazinul Dunării, cât și de lipsa investițiilor și a unei strategii pe termen lung în sectorul energetic.

„România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung.

În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta. Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere”, a scris Bolojan pe Facebook.

Premierul a dat ca exemplu proiectul destinat creșterii debitului Dunării spre Cernavodă, despre care spune că ar fi putut menține centrala în funcțiune și ar fi asigurat aproape 20% din necesarul de energie al țării.

„Dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta. Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”, a mai spus premierul interimar.

În acest context, Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, destinat asigurării debitului necesar funcționării reactoarelor de la Cernavodă.

„Proiectul cuprinde o serie de lucrări hidrotehnice, lucrări de dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, realizarea investiției ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape o dublare a debitului. Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu 10 ani. Din 2024, proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii. Din păcate, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat. Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea. Administrația Fluvială de la Galați va organiza licitația pentru proiectare și execuție. Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4”, a adăugat Bolojan.

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că un plan rus de asasinare a unui cetățean ucraineano-american a fost dejucat în Varșovia înainte ca acesta să fie pus în aplicare.

Complotul a reprezentat „prima situație de acest gen în care o persoană care acționa la ordinul Rusiei a decis să comită un atac asupra unui cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO”, a declarat premierul polonez în fața jurnaliștilor, potrivit The Guardian. 

Tusk a mai precizat că suspectul, care ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse, a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni, a anunțat poliția din Varșovia într-un comunicat.

Tusk: Cetățeanul vizat „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”

În plus, premierul polonez a mai spus că motivul care ar fi stat la baza acestui complot de asasinare a cetățeanului american de origine americană este acela că el „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”.

„Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk.

Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane.

Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Probele strânse în cursul anchetei au permis procurorilor să-l acuze pe bărbat de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime, mai notează sursa citată.

În cazul în care va fi condamnat, bărbatul riscă până la 15 ani de închisoare.

Partida Rapid – Dinamo se va disputa sâmbătă, 15 august, de la ora 21:30, în cadrul SuperLigii. Accesul spectatorilor pe stadion va fi permis începând cu ora 19:30, pe baza biletului sau invitației și a unui document de identitate, potrivit Jandarmeriei Capitalei.

71 de suporteri nu au voie să intre pe stadion

Jandarmeria Capitalei atrage atenția că 22 de suporteri ai echipei gazdă și 49 ai formației oaspete au interdicție de a participa la meciurile de fotbal. Încercarea acestora de a intra în arena sportivă constituie infracțiune, potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind organizarea și desfășurarea competițiilor și jocurilor sportive. Pentru derbyul din Giulești vor fi instituite și măsuri suplimentare de control al persoanelor și autovehiculelor. Jandarmii vor urmări în special prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise. Autoritățile îi sfătuiesc pe suporteri să ajungă din timp la stadion, pentru a evita formarea aglomerației la punctele de acces.

Suporterii lui Dinamo, escortați către stadion

Jandarmeria a stabilit și un punct de adunare pentru suporterii dinamoviști. Aceștia se pot reuni sâmbătă, între orele 19:00 și 19:30, pe Calea Griviței, în zona Podului Grant. De acolo, deplasarea către stadion se va face sub protecția forțelor de ordine. Accesul în arenă va fi permis prin intrarea special destinată galeriei oaspete, din zona Podului Grant, după efectuarea unui control de către jandarmi și agenții societății de pază. Jandarmeria recomandă suporterilor dinamoviști să cumpere bilete doar în sectorul destinat acestora, în Peluza Sud. Totodată, aceștia sunt sfătuiți să nu poarte și să nu afișeze însemne ale lui Dinamo în celelalte zone ale stadionului.

Meciul de fotbal dintre Rapid si Dinamo, din etapa a XXVIII-a a Superligii, disputat pe Arena Nationala din Bucuresti, sambata, 21 februarie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Pentru suporterii Rapidului, accesul se va face diferit în funcție de sectorul în care au bilete. Cei de la Peluza Nord vor intra prin zona sălii de sport, spectatorii de la Tribuna I și Peluza Sud – zona Family – vor folosi intrările principale din Calea Giulești, iar accesul pentru Tribuna a II-a se va face exclusiv prin parcarea de lângă sala de sport.

Jandarmii vor filma și fotografia pentru identificarea celor care provoacă incidente

Forțele de ordine avertizează că vor monitoriza comportamentul spectatorilor atât pe traseele către și de la stadion, cât și în interiorul arenei. În cazul unor incidente, jandarmii pot realiza înregistrări video și fotografii operative pentru identificarea persoanelor care comit fapte antisociale. Cei care încalcă legea vor putea fi identificați pe loc sau ulterior meciului și sancționați conform prevederilor legale. Spectatorilor li se reamintește că nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise sau alte obiecte care pot pune în pericol siguranța participanților. Jandarmeria avertizează și asupra faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Promovarea publică a unor astfel de idei sau a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității ori crime de război este sancționată penal, potrivit legislației indicate în comunicat.

Transportul public va avea program prelungit

Societatea de Transport București a anunțat că programul de circulație al tuturor liniilor de transport în comun care pleacă din zona stadionului va fi prelungit. Jandarmeria le recomandă spectatorilor să respecte indicațiile forțelor de ordine, să evite conflictele și să solicite sprijin dacă sunt martorii unor fapte antisociale. Părinții sunt, de asemenea, sfătuiți să își supravegheze atent copiii. Derbyul Rapid – Dinamo este programat sâmbătă, de la ora 21:30, pe stadionul Rapid-Giulești. Măsurile anunțate de autorități urmăresc atât deplasarea în siguranță a suporterilor, cât și prevenirea unor incidente înainte, în timpul și după partida din SuperLigă.

Apple pregătește un model de inteligență artificială, adaptat special pentru piața din China, au descoperit cei de la Reuters. Modelul este dezvoltat împreună cu Alibaba Group, cu care l-au antrenat special pentru a răspunde nevoilor de pe piața din China.

Demersul a fost unul necesar, întrucât modelele IA de care se folosea Apple pe piața din SUA nu sunt disponibile și în țara asiatică. Claude de la Anthropic și ChatGPT de la OpenAI sunt modele cu care gigantul își alimentează propriul motor IA, Apple Intelligence.

Avansul Apple pe piața din China

Acest pas înainte pe care gigantul american îl face îl poate duce mai sus în topul achizițiilor din țară. După ce Huawei câștigase teren pe piața locală, există acum riscul unei rivalități între modele de IA.

Apple este și prima companie din SUA care face IA pe piață din China și primește o autorizație de la Beijing, iar cu toate instabilitățile economice de pe piețele internaționale, cele două state marchează o colaborare rară între firme tech americane și chineze.

Cât de greu a fost pentru Apple să creeze pentru China

Chiar și cu sprijinul Alibaba Group, procesul de intrare pe piață a fost unul complicat. Abia luna trecută, Administrația pentru Spațiul Cibernetic din China a înregistrat serviciul IA al Apple.

Urmează apoi ca Apple Intelligence să poată să ajungă în sfârșit în software-urile deținătorilor de iPhone de acolo, după multă așteptare, dar se deschid și noi orizonturi pentru gigantul american care, odată cu acest update, va concura cu cele mai mari companii de acolo.

Ne putem aștepta ca Apple să lanseze noul model de IA pe piața din China în lunile următoare, printr-un update transmis sistemelor de operare individuale, conform Reuters.

Reprezentanții IPJ Brașov au anunțat vineri că, în urma cercetărilor și a probatoriului administrat până în acest moment, una dintre principalele concluzii este că accidentul a fost provocat de o stare medicală a conducătorului auto.

Accidentul s-a produs în intersecția de pe strada Lungă cu strada Mureșenilor. Potrivit poliției, șoferul și-ar fi pierdut starea de conștiență în timp ce se afla la volan, a pătruns pe trotuar și i-a lovit pe cei trei pietoni.

În urma impactului, doi dintre pietoni au murit, iar o a treia persoană a fost grav rănită.

Șoferul știa că suferă de o afecțiune care putea provoca pierderea temporară a conștienței

Polițiștii spun că, după excluderea celorlalte ipoteze privind producerea accidentului, au fost analizate documentele medicale ale șoferului și concluziile medicilor specialiști.

„Actele medicale pe care le-am adunat până în acest moment arată faptul că bărbatul de 50 de ani cunoștea faptul că suferă de o afecțiune medicală cronică, a urmat un tratament, tratament pe care în mod conștient și l-a întrerupt”, a declarat un reprezentant al IPJ Brașov.

Potrivit poliției, afecțiunea medicală este una care poate provoca convulsii și pierderea temporară a conștienței. În documentele medicale analizate de anchetatori apare diagnosticul de epilepsie.

Bărbatul ar fi știut de mai mulți ani că suferă de această afecțiune și ar fi urmat tratament o perioadă, însă ulterior l-ar fi întrerupt, deși era conștient că acest lucru îi putea influența starea și capacitatea de a conduce.

Poliția nu fusese informată că șoferul ar fi inapt medical pentru a conduce

Întrebat dacă bărbatul avea dreptul să conducă în condițiile în care suferea de această afecțiune, reprezentantul IPJ Brașov a precizat că poliția nu primise nicio informare privind existența unei situații medicale care să impună retragerea permisului.

„Până la acest moment instituția noastră nu a fost informată, nu a primit nicio informare din care să rezulte că persoana respectivă ar fi inaptă medical astfel încât să putem lua măsura retragerii permisului de conducere”, a transmis polițistul.

Acesta a făcut apel la persoanele care cunosc șoferi cu afecțiuni medicale care ar putea fi incompatibile cu conducerea unui autovehicul să informeze autoritățile.

„Dacă un conducător auto care suferă de o astfel de boală nu se prezintă la medicul specialist, la medicul de familie, și specialiștii nu pot lua la cunoștință de afecțiunea medicală pe care el o are și pe care o ascunde, nu putem face informările necesare astfel încât astfel de tragedii să nu mai aibă loc”, a explicat reprezentantul IPJ Brașov.

Șoferul a fost reținut pentru 24 de ore

În cursul serii de joi, șoferul a fost citat la sediul poliției. În baza probatoriului administrat, acestuia i-a fost adusă la cunoștință calitatea procesuală și a fost reținut pentru 24 de ore.

Bărbatul este cercetat pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

El urmează să fie prezentat procurorului de caz, care va decide măsura ce va fi dispusă în continuare. Cercetările în acest caz continuă.

Experții Newsweek au analizat efectele secetei din Europa și au constatat că problemele europenilor reprezintă o veste bună pentru președintele rus Vladimir Putin. Canicula și seceta din România și din alte zone ale Europei au devenit aliații neașteptați ai liderului rus. Din cauza scăderii nivelului Dunării, Ucrainei i-a devenit mai dificil să utilizeze una dintre rutele alternative esențiale pentru exportul de cereale și alte produse agricole.

Nivelul scăzut al apei a afectat și producția de energie electrică din România, care furniza și Ucrainei. De fapt, România se confruntă cu o criză uriașă și este nevoită să importe masiv, inclusiv de la ucraineni.

Caniculă și secetă în România, atacuri aeriene în Ucraina

În paralel, Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene și a infrastructurii de transport. Se pare că armata rusă atacă în mod deliberat rutele care ajută Ucraina să compenseze problemele legate de exportul maritim.

În ultimele săptămâni, Ucraina nu a putut exporta produse agricole prin Marea Neagră din cauza intensificării atacurilor rusești asupra porturilor maritime.

Ajutor din Republica Moldova

În această săptămână, noul premier moldovean Vasile Tofan a anunțat că Republica Moldova a acceptat solicitarea Ucrainei privitoare la transferul produselor agricole.

„Rutele Solidarității la apogeu. Moldova va facilita tranzitul a până la 600.000 de tone de produse agricole ucrainene pe căile ferate până la sfârșitul anului 2026 – ajutând Ucraina să ajungă pe piețele regionale și menținând deschise rutele comerciale vitale”, a scris premierul moldovean Vasile Tofan pe rețeaua X.

Astfel, Moldova oferă o gură de aer pentru exporturile de produse alimentare ucrainene, în timp ce Rusia blochează comerțul de la Marea Neagră. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a mulțumit Moldovei pentru decizie și pentru „adevărata solidaritate” a țării cu Ucraina.

„Întrucât Rusia vizează în mod deliberat porturile și rutele comerciale ale Ucrainei, rutele alternative de export sunt vitale pentru rezistența Ucrainei și securitatea alimentară globală”, a declarat Sybiha.

Rutele de Solidaritate UE-Ucraina au fost înființate în 2022, ca urmare a atacurilor rusești. Mărfurile sunt transportate până la porturile dunărene din România de unde sunt expediate către Constanța sau către alte țări europene.

Ucrainenii se tem că nu vor avea unde să depoziteze recolta

Autoritățile ucrainene estimează o recoltă de cereale și semințe oleaginoase de 81,5 milioane de tone metrice în 2026, din care 70% vor fi exportate. Acordul cu Moldova ar acoperi doar 1% din totalul exporturilor preconizate.

Ucrainenii spun că țara lor va rămâne fără capacitate de stocare începând cu octombrie și că regiunea Mării Negre reprezintă 70% din producția mondială de grâu.

Un tribunal din Moscova a dispus arestarea în lipsă a lui Conor Kennedy, acuzându-l că a acționat ca mercenar în cadrul armatei ucrainene.

Decizia instanței ruse vine la aproximativ patru ani după ce Kennedy, în vârstă de 32 de ani, a dezvăluit public că s-a alăturat Legiunii Internaționale a Ucrainei, formațiune în care au luptat voluntari străini împotriva trupelor ruse.

Conor Kennedy a luptat pentru Ucraina în 2022

Conor Kennedy, al treilea copil al lui Robert F. Kennedy Jr. și strănepot al fostului președinte american John F. Kennedy, a povestit în 2022 că a decis să meargă în Ucraina pentru a sprijini armata ucraineană după invazia declanșată de Vladimir Putin, scrie The Independent.

Potrivit unei postări publicate atunci pe Instagram, Kennedy nu avea experiență militară înainte de a se alătura voluntarilor internaționali. El a spus că a fost profund impresionat de situația din Ucraina și că a vrut să ajute.

Kennedy a relatat că s-a prezentat la ambasada Ucrainei pentru a se înrola și că a încercat să păstreze secretă plecarea sa, pentru ca familia și prietenii să nu își facă griji și pentru a nu beneficia de un tratament diferit datorită numelui său.

„Mi-a plăcut să fiu soldat, mai mult decât mă așteptam”, a scris Kennedy, descriind experiența ca fiind înfricoșătoare, dar considerând că riscurile asumate au meritat.

El a afirmat, de asemenea, că războiul din Ucraina va contribui la „modelarea soartei democrației în acest secol” și a îndemnat alte persoane să sprijine Ucraina.

Conor Kennedy riscă până la 10 ani de închisoare în Rusia

Potrivit agenției ruse de stat TASS, tribunalul din Moscova a autorizat arestarea în lipsă a lui Conor Kennedy, în cadrul unui dosar în care acesta este acuzat că a acționat ca mercenar pentru armata ucraineană.

În cazul în care ar ajunge în fața unui tribunal rus și ar fi condamnat, Kennedy riscă o pedeapsă cuprinsă între șapte și zece ani de închisoare. În prezent, însă, el nu se află în custodia autorităților ruse, iar punerea în aplicare a unei eventuale condamnări este puțin probabilă.

Cazul lui Conor Kennedy nu este singular. Potrivit TASS, instanțele ruse au luat decizii similare împotriva mai multor voluntari străini care au luptat pentru Ucraina, inclusiv cetățeni din Statele Unite, Marea Britanie, Suedia, Columbia și Georgia.

Printre persoanele vizate se află și cetățeanul american Ingram Asbill Tracy James, în vârstă de 37 de ani, precum și britanicul Shorney Joseph Richard Ryan, care ar fi servit ca operator de drone.

Arestarea în lipsă a fiului unui oficial de rang înalt din administrația Donald Trump poate avea și o dimensiune diplomatică, în condițiile în care Robert F. Kennedy Jr. ocupă funcția de secretar al Sănătății în guvernul american.

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) a publicat un raport preliminar privind incidentul aviatic petrecut în luna iulie, în timpul unui zbor pe ruta Salonic-Memmingen, Germania, când un bărbat a fost parțial scos din avion de presiunea din interiorul cabinei.

Concret, raportul menționează că fragmente ale unuia dintre motoare s-au desprins și au spart geamul avionului Ryanair la scurt timp după decolare, informează BBC. 

De asemenea, datele preliminare mai arată că fragmentele desprinse au lovit și fuselajul, provocând daune.

Alertă de vibrații mari pentru unul dintre motoare

Potrivit raportului, echipajul de zbor a primit o notificare în legătură cu faptul că la unul dintre motoare sunt vibrații mari. Conform procedurilor, echipajul a redus puterea motorului și
a inițiat lista de verificare pentru situații anormale privind vibrațiile mari ale motorului.

„La scurt timp după aceea, indicația privind vibrațiile motorului s-a atenuat. Ulterior, echipajul a continuat urcarea cu pilotul automat. Vibrațiile motorului au crescut apoi semnificativ, s-a auzit o explozie puternică, iar pilotul automat a fost dezactivat. În timp ce evaluau starea motorului, a sunat alarma de altitudine în cabină.Echipajul de zbor și-a pus măștile de oxigen, a declarat o situație de urgență și a început o coborâre imediată”, se precizează în raport.

În plus, însoțitorii de zbor ar fi relatat că au văzut o cantitate mică de fum înainte ca măștile de oxigen să coboare din cauza depresurizării cabinei.

„Însoțitorul de zbor (FA1) a observat că unii pasageri se ridicau în picioare și cereau ajutor și a intervenit pentru a-i ajuta. Însoțitorul de zbor a observat că pasagerul de pe locul 11F era parțial prins într-un geam avariat al cabinei și că geamul lipsea în întregime. Alți pasageri ofereau ajutor și
au reușit să-l tragă pe pasagerul rănit înapoi în cabină”, mai scrie în raport.

Momente de panică în timpul zborului

Incidentul s-a produs pe 10 iulie, în timpul unui zbor operat de compania Ryanair pe ruta Salonic – Memmingen, Germania, în timp ce se afla deasupra Macedoniei de Nord.

În momentul în care geamul s-a spart, bărbatul care se afla în dreptul acestuia a fost parțial aspirat în exteriorul avionului. Măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica.

Câteva minute mai târziu, aeronava a efectuat o aterizare de urgență înapoi în Grecia și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice.

Recuperare de lungă durată pentru bărbatul rănit

În urma incidentului, Ljubisa Karović, un antreprenor din Serbia, a fost spitalizat timp de 11 zile, iar recuperarea se anunță una de lungă durată. Într-un interviu pentru The Guardian acordat la sfârșitul lunii iulie, el a povestit ceea ce își amintește din acele momente.

„Explozia este ceea ce îmi amintesc. Este zgomotul dinaintea haosului, zgomotul care este mereu acolo când închid ochii să adorm. (…) „Am avut noroc. Nu-mi amintesc prea multe, iar capul și gâtul încă mă dor, dar sunt încă în viață. Poate a fost centura de siguranță, faptul că eram încă prins cu centura. Dar poate că este soarta. Cred în Dumnezeu și îi mulțumesc în fiecare zi”, a mai spus Karović pentru sursa citată.

Soția lui Karović, Svetlana, se afla cu trei rânduri în spatele acestuia în timpul zborului și își amintește momentele de groază prin care a trecut. Ea a criticat faptul că însoțitorii de bord nu au intervenit și că alți pasageri au fost cei care l-au ținut pe Karović în interiorul aeronavei după ce geamul s-a spart.

Nava USS George Washington a părăsit săptămâna trecută portul din Da Nang, Vietnam, și a fost observată împreună cu un crucișător și un distrugător în apropierea strâmtorii Singapore. Potrivict Associated Press, un oficial al Marinei americane a confirmat că grupul naval a traversat strâmtoarea Malacca, urmând un traseu către Oceanul Indian.

Deplasarea are loc în contextul în care USS Abraham Lincoln se află de luni de zile în regiune și a sprijinit operațiunile militare americane împotriva Iranului. Nava a acumulat peste 260 de zile consecutive pe mare, o perioadă care a atras atenția asupra condițiilor în care sunt ținuți militarii.

Probleme de aprovizionare și îngrijorări privind militarii

Marina americană a recunoscut că operațiunile militare au perturbat centrele tradiționale de aprovizionare din Orientul Mijlociu. Pe portavion au existat lipsuri și întârzieri în livrarea corespondenței. Potrivit Marinei, conducerea a prioritizat aprovizionarea cu alimente, urmată de produse de igienă și apoi de corespondență. Instituția susține că militarii au în prezent acces la apă potabilă și alimente adecvate.

În paralel, au apărut informații privind probleme de sănătate mintală în rândul echipajului. Marina afirmă că nu a observat o creștere a cazurilor de idei suicidare sau tentative de suicid, însă nu a oferit date concrete, invocând securitatea operațională și confidențialitatea medicală.

Un militar de la bord a căzut în mare la începutul lunii august și a fost recuperat rapid. Acesta a primit îngrijiri medicale și a fost transferat ulterior de pe navă pentru tratament. Marina nu a precizat dacă incidentul a fost considerat o tentativă de suicid.

Marinari ai Marinei SUA transmit semnale unui avion F/A-18E Super Hornet aparținând escadrilei „Vigilantes” (Strike Fighter Squadron 151), în timp ce acesta se pregătește să decoleze de pe puntea portavionului din clasa Nimitz USS Abraham Lincoln, în timpul operațiunii Epic Fury. Foto: US Navy/U.S. Navy/Zuma Press/dpa

Congresul cere explicații

Mai mulți parlamentari democrați au cerut verificări privind condițiile de pe USS Abraham Lincoln. Senatorul Richard Blumenthal a solicitat Marinei informații despre desfășurarea prelungită a navei, în contextul continuării operațiunilor militare din regiune. Senatorul Ruben Gallego, fost militar în cadrul pușcașilor marini, a anunțat că intenționează să organizeze o vizită de control pe navă. El a descris situația relatată despre militari drept „periculoasă”.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a respins însă informațiile privind probleme grave la bord și a afirmat că acestea au fost „complet denaturate”. El a spus că își dorește ca militarii de pe Lincoln să se întoarcă acasă și ca echipajele să fie schimbate cât mai rapid. USS Abraham Lincoln trebuia inițial să revină în Statele Unite în luna mai.

Un al doilea portavion ajunge în regiune

Sosirea USS George Washington poate permite Marinei americane să reducă presiunea asupra Lincoln, însă mutarea are și o altă consecință strategică. Pentru o perioadă necunoscută, Pacificul ar putea rămâne fără prezența unui portavion american. Washingtonul consideră China principala putere din regiunea Asia-Pacific, iar administrația Trump a adoptat o abordare diferită față de cea a administrației Biden în privința rivalului asiatic.

În Orientul Mijlociu, tensiunile rămân însă ridicate. Marina americană a reimpus blocada porturilor iraniene în strâmtoarea Ormuz, iar administrația Trump nu a oferit până acum un calendar clar pentru încheierea războiului. Hegseth a declarat că Statele Unite pot menține blocada „pe termen nelimitat”. Comandamentul Central al SUA susține că militarii de pe USS Abraham Lincoln rămân rezistenți după peste 260 de zile pe mare, aproximativ 10.000 de zboruri și utilizarea a 1,5 milioane de livre de muniție.

Incidentul s-a produs joi, la Aeroportul Internațional Denver, în timp ce zborul United Airlines 1302 se pregătea să plece spre San Diego, relatează Fox News.

Glonțul a fost descoperit în timpul verificărilor de rutină efectuate înainte ca Boeingul 737-900 să ruleze către pista de decolare. Potrivit informațiilor relatate de postul local FOX31 Denver, care avea un membru al echipei sale la bord, pasagerii au fost anunțați că situația reprezenta o problemă de securitate și că întreaga aeronavă trebuia evacuată.

Celor aflați la bord li s-a cerut să își ia bagajele de mână și să părăsească avionul, astfel încât personalul de securitate să poată controla aeronava goală. La acel moment, echipajul nu știa de unde provenea muniția și nici cum ajunsese aceasta la bord.

Avionul transporta 178 de pasageri și șase membri ai echipajului

United Airlines a confirmat incidentul și a precizat că aeronava a fost verificată de personalul de securitate. După încheierea controlului, avionul a fost autorizat să își continue cursa către San Diego.

La bord se aflau 178 de pasageri și șase membri ai echipajului. Compania aeriană a transmis întrebările suplimentare privind circumstanțele incidentului către Transportation Security Administration (TSA), agenția federală responsabilă de securitatea transporturilor în Statele Unite.

Zborul 1302 trebuia să decoleze din Denver în jurul orei locale 13:25. Aeronava a părăsit în cele din urmă aeroportul la aproximativ 15:41, ceea ce înseamnă o întârziere de peste două ore.

Autoritățile încearcă să stabilească proveniența muniției

Nu s-a stabilit cui îi aparținea glonțul și nici în ce împrejurări a ajuns în avion. Fox News a solicitat informații suplimentare atât TSA, cât și Aeroportului Internațional Denver.

Incidentul ridică întrebări privind modul în care muniția a putut ajunge într-o aeronavă comercială, în condițiile controalelor stricte aplicate în aeroporturile americane. Nu există însă, pe baza informațiilor disponibile, indicii că la bord ar fi fost găsită și o armă sau că pasagerii s-ar fi aflat în pericol imediat.

Aproape simultan, Finlanda a impus temporar restricții asupra traficului aerian și maritim pentru a permite autorităților să reacționeze la eventuale amenințări cu drone.

Locuitorii din apropierea Rusiei, avertizați în timpul nopții

Un incident cu o dronă a declanșat o alertă în Letonia în cursul nopții de joi spre vineri, autoritățile militare cerând locuitorilor din apropierea frontierei cu Rusia să manifeste prudență.

„Există o amenințare în spațiul aerian leton”, au transmis inițial forțele armate ale țării, prin intermediul platformei X.

#oranžaisbrīdinājums

❗️APDRAUDĒJUMS GAISA TELPĀ AUGŠDAUGAVAS, PREIĻU, RĒZEKNES UN BALVU NOVADOS.

RĪKOJIES! Informējam, ka Latvijas gaisa telpā ir apdraudējums.
Dodies telpās, ievēro divu sienu principu! Seko oficiālajiem paziņojumiem. Ja pamani zemu lidojošu vai aizdomīgu…

— NBS (@Latvijas_armija) August 14, 2026

Aproximativ o jumătate de oră mai târziu, armata a anunțat că pericolul a fost înlăturat. Potrivit informațiilor comunicate oficial, avioanele de luptă au reușit să doboare drona care pătrunsese în spațiul aerian al Letoniei.

Din informațiile furnizate de autoritățile letone nu rezultă deocamdată tipul dronei, locul exact în care aceasta a fost interceptată sau de unde provenea aparatul.

Incidentul este însă cu atât mai sensibil cu cât Letonia are o frontieră directă cu Federația Rusă și este membră NATO, astfel încât orice încălcare neautorizată a spațiului său aerian are implicații de securitate pentru flancul estic al Alianței.

Finlanda a restricționat temporar traficul aerian și maritim

În aceeași noapte, măsuri preventive au fost luate și în estul Finlandei, o altă țară NATO care are o frontieră extinsă cu Rusia.

Forțele armate finlandeze au anunțat pe platforma X introducerea temporară a unor restricții pentru traficul aerian și pentru navigație. Potrivit comunicării oficiale, măsurile au urmărit să garanteze capacitatea operațională a autorităților în cazul în care ar fi fost necesară contracararea unor posibile drone.

Kyse on varatoimenpiteestä, jonka tavoitteena on turvata sivullisten turvallisuus ja viranomaisten toimintaedellytykset mahdollisten lennokkien torjuntaan.

— Puolustusvoimat (@Puolustusvoimat) August 14, 2026

Nu au fost oferite imediat informații suplimentare despre natura amenințării care a determinat autoritățile finlandeze să introducă restricțiile și nici nu a fost anunțată interceptarea vreunei drone în Finlanda.

Cele două episoade vin într-un context de vigilență sporită pe flancul estic al NATO în privința dronelor și a încălcărilor spațiului aerian. Subiectul este relevant și pentru România, unde incidentele cu drone în apropierea frontierei au devenit, de asemenea, o preocupare de securitate pe fondul războiului din Ucraina.

Execuțiile din Tennessee și Oklahoma au avut loc la mai puțin de 30 de minute distanță, iar cea din Alabama s-a desfășurat câteva ore mai târziu. Cei trei bărbați fuseseră condamnați pentru crime comise în perioade diferite, între 1985 și 2021, relatează publicația The Independent.

Ultima dată când trei condamnați au fost executați în aceeași zi în SUA a fost 7 ianuarie 2010, în Louisiana, Ohio și Texas. O situație similară fusese programată în 2018, însă numai una dintre execuții a avut loc, după ce un condamnat din Texas a primit o amânare, iar în Alabama au apărut probleme cu montarea liniei intravenoase.

Cazurile de joi se înscriu într-o tendință ascendentă. În 2025, 11 state americane au executat 47 de persoane, cel mai ridicat bilanț anual din 2009. După cele trei cazuri de joi, numărul execuțiilor efectuate în 2026 a ajuns la 22, iar alte 12 sunt programate.

Un condamnat din Oklahoma a refuzat clemența

În Oklahoma, Carlos Cuesta-Rodriguez, în vârstă de 70 de ani, a fost executat pentru uciderea partenerei sale, Olimpia Fisher, în 2003. Bărbatul își exprimase regretul pentru crimă și comunicase comisiei competente că nu dorește clemență. Avocații săi susțineau că acesta avusese o copilărie dificilă în Cuba și suferea de leziuni cerebrale și tulburare de stres posttraumatic.

În Tennessee, Anthony Darrell Hines, de 66 de ani, a fost executat pentru uciderea lui Catherine Jean Jenkins, o femeie de 54 de ani care lucra ca menajeră într-un motel. Crima fusese comisă în 1985. Hines încercase fără succes să obțină oprirea execuției, invocând inclusiv problemele apărute cu trei luni înainte în timpul tentativei de executare a unui alt condamnat, când personalul medical nu reușise să instaleze o linie intravenoasă de rezervă.

Condamnatul din Alabama ceruse să fie executat

În Alabama, Jeremy Williams, de 42 de ani, a fost executat pentru violarea și uciderea, în 2021, a lui Kamarie Holland, o fetiță de cinci ani din Georgia. Williams pledase vinovat, renunțase la apel și solicitase autorităților stabilirea rapidă a datei execuției, afirmând că familia victimei merită să poată ajunge la o formă de încheiere a cazului.

Procurorii au susținut că Williams i-a oferit mamei copilului 2.500 de dolari pentru ca minora să participe la un act sexual, după care a violat-o și strangulat-o, filmând agresiunea. Mama fetiței execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare după ce a pledat vinovată pentru trafic sexual.

Execuția lui Williams a fost prima efectuată anul acesta în Alabama. O altă execuție, care urma să utilizeze azot gazos, fusese suspendată în iunie după ce un judecător federal a decis că metoda este neconstituțională.

Decizia vizează inclusiv mecanismul folosit pentru lansarea avioanelor de luptă și ar putea genera costuri de ordinul miliardelor de dolari, relatează publicația The Guardian.

Pentagonul are 60 de zile pentru a pregăti planul

Casa Albă a publicat un memorandum prezidențial prin care Trump solicită modificarea proiectului USS Doris Miller, un portavion din clasa Gerald R. Ford, cunoscut și sub indicativul CVN-81. Nava este deja cu aproximativ doi ani în urma calendarului prevăzut.

Documentul îi cere conducerii Pentagonului ca, în termen de 60 de zile, să prezinte un plan pentru înlocuirea sistemului electromagnetic de lansare a aeronavelor și a lifturilor avansate pentru armament cu soluții bazate pe abur, respectiv sisteme hidraulice. Planul trebuie să includă calendarul lucrărilor și resursele necesare.

Memorandumul face parte dintr-o inițiativă mai amplă intitulată „Rebuilding the United States Navy and America’s Shipbuilding Industrial Base”, prin care administrația susține că încearcă să remedieze problemele provocate de proiectele excesiv de complexe ale navelor militare americane.

Trump critică sistemul electromagnetic încă din 2017

Preferința președintelui american pentru catapultele cu abur nu este nouă. Trump critică de aproape un deceniu tehnologia electromagnetică folosită pe cea mai nouă generație de portavioane americane.

În 2017, el relata că o discuție cu un marinar al US Navy l-ar fi convins că sistemul electromagnetic este prea complicat și mai scump decât alternativa tradițională. De atunci, Trump a revenit în mod repetat asupra subiectului în discursurile sale publice.

Potrivit informațiilor citate de The Guardian, responsabili de rang înalt din Marină și din industria de apărare s-au opus unei asemenea modificări, invocând costurile foarte mari pe care le-ar presupune eliminarea unor sisteme integrate încă din faza de proiectare a noilor portavioane.

Un fost pilot al Marinei îl critică pe Trump

Decizia a provocat și reacții politice. Senatorul democrat Mark Kelly, fost pilot de încercare al US Navy și astronaut, a criticat intervenția președintelui în detaliile tehnice ale proiectării navelor militare.

Kelly a subliniat că a decolat de sute de ori de pe portavioane, are studii avansate în inginerie aeronautică și experiență ca pilot de testare, dar că nici măcar el nu și-ar permite să le spună specialiștilor Marinei cum să proiecteze sistemele unei nave.

Procesul a fost deschis joi la o instanță federală din Delaware, Statele Unite. Reclamanții afirmă că au investit aproape 1,2 milioane de dolari în Wondermind Global, companie lansată în 2021 cu scopul declarat de a-i ajuta pe utilizatori să își consolideze „fitness-ul mintal”.

Potrivit documentelor depuse în instanță, investitorilor li s-ar fi spus că Selena Gomez va participa activ la dezvoltarea afacerii și că va avea un rol important în strategia de marketing, transmite Reuters.

Notorietatea artistei reprezenta un avantaj major pentru proiect: Gomez se numără printre cele mai urmărite celebrități pe rețelele sociale, având, cumulat, peste 500 de milioane de urmăritori.

Investitorii susțin însă că vedeta și alți responsabili ai Wondermind nu ar fi pus în practică mai multe dintre angajamentele asumate. Printre proiectele despre care reclamanții afirmă că nu s-au concretizat se numără și realizarea unei aplicații mobile.

Investitorii: Gomez ar fi semnat un contract, apoi l-ar fi ignorat

Acuzațiile formulate în proces sunt dure. Reclamanții susțin că Selena Gomez și-ar fi asumat contractual anumite responsabilități, fără ca acestea să fie ulterior îndeplinite.

Mai mult, investitorii afirmă că Wondermind nu ar fi reușit să dezvolte afacerea profitabilă care le fusese prezentată. Compania ar fi avut probleme chiar și cu obligații curente, precum plata la timp a angajaților și furnizorilor.

Afirmațiile fac parte din acuzațiile reclamanților și nu au fost confirmate printr-o hotărâre a instanței.

Problemele companiei ar fi devenit cunoscute abia în 2025

Investitorii mai susțin că nu au știut despre dificultățile cu care se confrunta Wondermind până în septembrie 2025, când acestea au fost prezentate într-un articol publicat online.

Prin acțiunea în justiție, reclamanții solicită recuperarea sumelor investite, de aproape 1,2 milioane de dolari, precum și achitarea cheltuielilor juridice.

Un reprezentant al Selenei Gomez nu a oferit imediat un punct de vedere în legătură cu procesul.

Artista și actrița americană, cunoscută inclusiv pentru rolul din serialul „Only Murders in the Building”, s-a implicat public de mai mulți ani în promovarea discuțiilor despre sănătatea mintală. Wondermind a fost lansată tocmai în jurul acestui domeniu, ceea ce a legat puternic imaginea companiei de cea a vedetei.

Predicțiile Variety, actualizate la 13 august, îl includ pe Cristian Mungiu între cei cinci cineaști care ar putea fi nominalizați la categoria Cea mai bună regie. Regizorul român este menționat pentru „Fjord”, alături de Jesse Eisenberg, cu „Debutul”, Martin McDonagh, pentru „Wild Horse Nine”, Christopher Nolan, cu „Odiseea”, și Denis Villeneuve, pentru „Dune: Partea III”. Villeneuve este, deocamdată, favoritul publicației pentru câștigarea premiului.

O eventuală nominalizare ar reprezenta o performanță majoră pentru cinematografia românească și pentru Mungiu, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români pe plan internațional.

„Fjord” beneficiază deja de un atu important în sezonul premiilor: filmul a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes. Variety îl enumeră printre producțiile lansate la Cannes care trebuie urmărite în cursa pentru Oscar și anticipează că distribuitorul Neon va încerca să valorifice succesul prin prezențe la alte festivaluri.

„Fjord”, cu șanse în mai multe categorii

Perspectivele filmului românesc nu se limitează la regie. Variety include „Fjord” și între cele zece producții anticipate pentru o nominalizare la Cel mai bun film, într-o listă în care se regăsesc titluri precum „Dune: Partea III”, „Odiseea”, „Debutul” și „Wild Horse Nine”.

Cristian Mungiu este menționat separat și printre potențialii nominalizați la Cel mai bun scenariu original, pentru scenariul „Fjord”.

În plus, producția figurează în predicțiile pentru Cel mai bun lungmetraj internațional, ca reprezentant al României. În această categorie, Variety anticipează o listă din care mai fac parte filme din Japonia, Spania, Franța și Coreea de Sud, considerând în prezent producția spaniolă „La Bola Negra” drept favorită.

Când vor fi anunțate nominalizările la Oscar

Estimările sunt preliminare și nu echivalează cu nominalizările oficiale. Variety precizează că predicțiile se modifică pe parcursul sezonului, în funcție de festivaluri, reacțiile industriei și campaniile pentru Oscar.

Nominalizările oficiale pentru cea de-a 99-a ediție a premiilor Oscar vor fi anunțate pe 21 ianuarie 2027, iar ceremonia este programată pentru 14 martie 2027, la Dolby Theatre din Hollywood. Gala va fi prezentată de Conan O’Brien.

Incendiul s-a produs în noaptea de joi spre vineri la o hală de pe strada Marginei, în Sectorul 1 al Bucureștiului, în zona Chitila – Service Nobel.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta în interiorul halei cu flacără deschisă și degajări mari de fum, existând totodată posibilitatea ca focul să se extindă.

Pentru stingerea incendiului au fost mobilizate 20 de autospeciale cu apă și spumă, o autospecială pentru intervenție și salvare de la înălțime și o autospecială de descarcerare.

La fața locului au fost trimise și două echipaje SMURD. În zonă au fost mobilizate, de asemenea, forțe ale poliției și alte echipaje de intervenție.

Până la momentul transmiterii primelor informații oficiale, ISUBIF preciza că nu existau date privind eventuale victime.

Procurorii suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile pentru a favoriza furnizori selectați în prealabil.

29 de proiecte finanțate din fonduri europene, investigate

Perchezițiile au fost efectuate joi, la solicitarea biroului EPPO din București, la sediile unor persoane fizice și companii vizate de investigație.

Ancheta privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (RRF), precum și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării.

Proiectele presupuneau achiziționarea de servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică.

Suspiciuni că furnizorii erau selectați dinainte

Potrivit Parchetului European, anchetatorii au motive serioase să suspecteze că o rețea infracțională ar fi manipulat procedurile de achiziție publică pentru serviciile de consultanță IT.

Scopul presupusei scheme ar fi fost favorizarea unor furnizori selectați anterior, care ofereau soluții de infrastructură cloud destinate autorităților publice. Principalii beneficiari ai proiectelor erau primării și consilii județene.

Probele strânse până în prezent indică și posibile nereguli în documentațiile realizate de firmele de consultanță. În cazul mai multor proiecte, anchetatorii au identificat asemănări extinse în ceea ce privește conținutul, structura și autorii documentelor.

Aceste similitudini au ridicat suspiciunea că aceleași materiale ar fi fost reutilizate în mod sistematic în cadrul mai multor proiecte.

Documente false sau incomplete, suspectate în procedurile de achiziție

Anchetatorii verifică, de asemenea, dacă furnizorii implicați au prezentat documente false, inexacte sau incomplete în timpul procedurilor de achiziție publică.

EPPO nu a anunțat identitatea persoanelor sau a companiilor vizate de anchetă și nici localitățile ori autoritățile publice implicate în cele 29 de proiecte.

Mai multe structuri ale Poliției Române participă la anchetă

Operațiunea beneficiază de sprijinul structurii de suport a EPPO din România și al mai multor unități ale Poliției Române.

Printre acestea se numără Direcția Operațiuni Speciale și serviciile de operațiuni speciale din Iași și Timișoara, precum și structurile de investigare a criminalității economice din Brașov, Iași, Argeș și Constanța.

La acțiune participă și Serviciul de Investigații Criminale Ilfov și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sprijinit investigația prin furnizarea unei analize operaționale.

Decizia reprezintă un nou episod în confruntarea dintre Casa Albă și una dintre cele mai prestigioase universități americane, potrivit publicației The Independent.

Judecătorul nu a identificat o încălcare continuă a legislației

Judecătorul federal Richard G. Stearns a stabilit joi că administrația Trump nu a demonstrat existența unei încălcări continue a legislației federale privind drepturile civile.

Procesul, deschis în martie, se baza în principal pe incidente petrecute în anul universitar 2023-2024 și pe alte câteva cazuri din martie 2025. Potrivit magistratului, evenimentele prezentate au fost prea izolate și episodice pentru a demonstra o încălcare continuă a drepturilor civile în campusul universității din Cambridge, Massachusetts.

Departamentul american al Justiției nu consideră însă disputa încheiată. Harmeet Dhillon, procuror general adjunct pentru drepturi civile, a declarat că instituția nu este de acord cu hotărârea și analizează pașii următori.

Harvard nu a oferit imediat o reacție după pronunțarea deciziei.

Acuzații privind tratamentul studenților evrei

Administrația Trump susținea că Harvard nu a luat suficiente măsuri pentru protejarea studenților evrei în timpul protestelor pro-palestiniene declanșate după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Oficialii federali au acuzat conducerea universității că nu a intervenit corespunzător în timp ce studenți evrei ar fi fost hărțuiți, agresați fizic, urmăriți și scuipați.

Harvard a respins anterior ideea că ar fi ignorat problema și a afirmat că este preocupată de siguranța și integrarea membrilor comunităților evreiască și israeliană.

Președintele universității, Alan M. Garber, a indicat printre măsurile adoptate constituirea unui grup de lucru privind antisemitismul, numirea unui nou provost și a unor noi decani, precum și reformarea procedurilor disciplinare pentru a le face mai consecvente, echitabile și eficiente.

Miliarde de dolari, în centrul disputei

Prin proces, procurorii federali urmăreau recuperarea unor fonduri de ordinul miliardelor de dolari acordate Harvard pentru cercetare începând din octombrie 2023.

Administrația Trump argumenta că Titlul VI din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea pe criterii de rasă sau origine națională în programele care beneficiază de finanțare federală, permite recuperarea banilor.

Dosarul face parte dintr-o confruntare mai amplă dintre administrația republicană și Harvard, intensificată după ce universitatea a refuzat o serie de cerințe ale executivului. Alte măsuri federale au vizat reducerea granturilor pentru cercetare și limitarea posibilității Harvard de a înscrie studenți internaționali și membri ai forțelor armate americane.

Harvard a obținut și o altă victorie în instanță

Într-un proces separat, anul trecut, un judecător federal a obligat administrația Trump să anuleze reduceri de peste 2,6 miliarde de dolari din finanțarea federală destinată Harvard.

Instanța a concluzionat atunci că administrația impusese condiții neconstituționale pentru accesarea fondurilor și că problema antisemitismului fusese folosită drept pretext pentru ceea ce judecătorul a descris drept un atac ideologic îndreptat împotriva universităților.

În pofida conflictului juridic, reprezentanții Harvard și ai administrației au purtat anterior negocieri. Donald Trump afirmase chiar că cele două părți se apropiau de un acord. Deschiderea procesului pentru încălcarea drepturilor civile, în martie, a indicat însă deteriorarea puternică a discuțiilor, în condițiile în care asemenea dispute sunt de regulă soluționate prin acorduri voluntare între universități și autoritățile federale.

Premierul Donald Tusk afirmă că primele indicii arată că hackerii au urmărit obținerea unei răscumpărări, relatează TVP World.

Hackerii au atacat unul dintre marii furnizori de dosare medicale

Atacul informatic s-a produs miercuri și a vizat date gestionate de MyDr, unul dintre cei mai importanți furnizori polonezi de dosare medicale electronice. Informațiile compromise includ date despre rețete, medicamente și alte informații sensibile referitoare la pacienți.

Premierul Donald Tusk a declarat joi că investigația indică, în acest moment, o motivație financiară. Potrivit acestuia, există numeroase indicii că autorii atacului au încercat să obțină o răscumpărare de la companie, iar metodele utilizate au fost „foarte sofisticate”.

Serviciile poloneze de securitate urmăresc gruparea responsabilă, însă autoritățile susțin că, deocamdată, nu există dovezi privind implicarea unui actor străin. Vulnerabilitatea exploatată de atacatori a fost între timp identificată și remediată.

Guvernul polonez spune că nu va negocia cu hackerii

Ministrul pentru Afaceri Digitale, Krzysztof Gawkowski, a transmis că autoritățile nu intenționează să negocieze cu atacatorii.

Întrebat dacă hackerii au formulat efectiv o cerere de răscumpărare, ministrul a precizat că deține informațiile respective, dar că acestea sunt clasificate.

Serviciul polonez de informații interne ABW a contactat deja persoane publice importante ale căror date se numără printre cele afectate, în încercarea de a limita eventuale tentative de șantaj.

Autoritățile precizează însă că informațiile furate nu au apărut până acum în spațiul public și nici nu ar fi fost scoase la vânzare. Sunt luate măsuri pentru a împiedica valorificarea lor pe internet, deși oficialii admit că nu pot garanta că datele nu vor fi publicate ulterior.

Ce informații au ajuns în mâinile atacatorilor

Procuratura Districtuală din Varșovia a anunțat că breșa de securitate a expus o cantitate importantă de informații personale. Printre acestea se numără numele pacienților, numerele PESEL – codurile personale de identificare utilizate în Polonia, numerele de telefon și adresele de e-mail.

Mult mai sensibilă este compromiterea informațiilor medicale, hackerii obținând inclusiv note de la consultații și date despre prescripțiile medicale.

Autoritățile lucrează acum la o soluție prin care cetățenii să poată verifica pe portalul guvernamental Bezpieczne Dane („Date sigure”) dacă informațiile lor se numără printre cele compromise.

Polonia își consolidează apărarea cibernetică

În urma atacului, Varșovia pregătește și consolidarea capacității de apărare informatică. Gawkowski a anunțat că Forțele de Apărare a Spațiului Cibernetic, structură specializată a armatei poloneze, vor primi finanțare suplimentară.

Ministrul susține că Polonia este țara din Uniunea Europeană cea mai vizată de atacuri cibernetice. El le-a recomandat cetățenilor să își blocheze preventiv numărul PESEL, măsură care poate reduce riscul furtului de identitate și al fraudelor financiare în cazul utilizării datelor compromise.