MediaFax.ro

Într-o postare pe Facebook, Radu Oprea îl ironizează, marți, pe Miruță, pe care îl numește „Ministrul «Sfarmă Piatră – 2 cm»”, și spune că acesta „se laudă nevoie mare cu vrednicia lui de la UM Sadu”.

„Bravo, excelent, bucurie mare că sunt două linii noi de producție la fabrică. Ce uită să spună vașnicul susținător de Salvadori este că au fost semnate contractele pentru noile linii de producție în septembrie 2023”, a scris Oprea.

Fostul ministru afirmă că în perioada unui mandat PSD au fost realizate investiții și la alte companii din industria de apărare, printre care UM Sadu, UM Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Carfil, toate aflate în portofoliul Romarm.

Oprea îl ironizează în continuare pe actualul ministru, afirmând că acesta ar putea ajunge să „refacă pozele cu copacii în hale cu AI-ul”, dacă se va afla că investițiile au fost începute în timpul unui mandat anterior.

În finalul mesajului, fostul ministru spune că fiecare guvern trebuie să continue proiectele începute anterior și să îmbunătățească lucrurile care nu funcționează.

„Normalitatea, din punctul meu de vedere, este ca fiecare în mandatul său să ne facem treaba, să continuăm ce e bun și să schimbăm ce e mai puțin bun, nu să înnebunim TikTok-ul”, a conchis Radu Oprea.

 

Patru dintre echipajele României vor lua parte marți în seriile de calificare la Campionatele Mondiale de canotaj. Campionii olimpici Andrei Cornea și Marian Enache vor concura în sferturile de finală ale probei de dublu vâsle masculin.

Prima cursă cu participare românească este programată la ora 14:37, când Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu și Geanina Juncanariu vor lua startul în seria de calificare la patru rame feminin.

Programul complet al românilor în a doua zi de la Campionatele Mondiale de canotaj:

14:37 – W4-: Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Geanina Juncanariu – serie
15:03 – M4-: Cosmin Iulian Pleșescu, Leontin Nuțescu, Andrei Vatamaniuc, Ciprian Tudosă – serie
15:09 – W4x: Roxana Anghel, Gabriela Tivodariu, Andrada Moroșanu, Iulia Bălăucă – serie
15:25 – M4x: Mihăiță Țigănescu, Alexandru Gherasim, Florin Horodișteanu, Ioan Prundeanu – serie
16:13 – M2x: Andrei Cornea, Marian Enache – sfert de finală

Start perfect pentru România în prima zi

România a avut un debut foarte bun la Amsterdam, cu trei victorii în seriile de calificare din prima zi.

Simona Radiș și Adriana Adam au câștigat seria de la dublu rame feminin (W2-), cu timpul de 7:42,46, și s-au calificat în semifinale. Ștefan Berariu și Florin Lehaci au obținut, la rândul lor, primul loc în seria de la dublu rame masculin (M2-), în 7:03,09.

Și Andrei Cornea și Marian Enache au început cu dreptul revenirea în barca de dublu vâsle. Campionii olimpici au câștigat seria cu timpul de 6:56,55, rezultat care le-a asigurat calificarea în sferturile de finală programate marți.

În schimb, Alexandra Ungureanu și Mariana Laura Dumitru au încheiat pe locul al treilea seria de la dublu vâsle feminin, cu 7:58,20, și vor continua competiția în finala C.

Tulburările de alimentație sunt considerate în general a fi în primul rând o afecțiune de sănătate mintală, legată de greutate și imaginea corporală. Însă, un nou studiu sugerează că imaginea este mult mai complexă.

Cercetarea a fost realizată de Institutul Karolinska din Suedia. Oamenii de știință au analizat factorii genetici care ar putea juca un rol în comportamentele de alimentație compulsivă și în anorexia nervoasă.

Unde sunt cele mai multe cazuri de tulburări alimentare

Potrivit Euronews, aceste tulburări afectează milioane de oameni din întreaga lume, în principal în țările cu venituri mari. Europa de Vest înregistrează în mod constant cel mai mare număr de cazuri.

Simptomele duc la riscuri semnificative sau daune aduse sănătății, disconfort sau afectarea funcționării normale. Se estimează că 95% din primele cazuri apar până la vârsta de 25 de ani.

Studiul a inclus aproape 40.000 de persoane cu comportament de alimentație compulsivă și aproximativ 25.000 de persoane cu anorexie nervoasă. Acestea au fost comparate cu peste 1,2 milioane de persoane fără tulburări de alimentație.

„Nu au legătură doar cu greutatea corporală”

„Concluziile noastre arată că tulburările de alimentație nu au legătură doar cu greutatea corporală. Multe dintre variantele genetice asociate cu aceste afecțiuni diferă de variantele care influențează greutatea unei persoane”, a declarat Lu Yi, cercetător principal la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică de la Institutul Karolinska.

Cercetătorii au descoperit șase markeri genetici legați de alimentația compulsivă și opt legați de anorexie. Dintre aceștia, doi, asociați cu anorexia nervoasă, nu fuseseră identificați anterior, potrivit sursei.

Studiul a mai constatat că prezența anumitor markeri poate indica o vulnerabilitate biologică comună la alte trăsături. De exemplu, unii markeri pentru mâncatul excesiv sunt și markeri pentru comportamentele de control al impulsurilor, cum ar fi fumatul sau asumarea de riscuri, un indice de masă corporală (IMC) mai mare și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD).

Markerii pentru anorexie, pe de altă parte, au arătat legături genetice mai puternice cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).

S-a descoperit și că asocierile genetice cu mâncatul excesiv și anorexia nervoasă diferă de factorii genetici care influențează indicele de masă corporală (IMC), chiar dacă greutatea corporală este un factor important în ambele afecțiuni.

Complexitatea tulburărilor de alimentație

Acest lucru sugerează că tulburările de alimentație nu pot fi înțelese doar în termeni de greutate sau metabolism, au remarcat autorii.

„Pe termen lung, aceste cunoștințe pot contribui la strategii de tratament mai specifice. Acestea pot să ia în considerare caracteristicile specifice ale fiecărei afecțiuni”, potrivit cercetătorilor.

„Rusia a atacat noaptea trecută punctul internațional de trecere rutieră Vinogradovca, de la granița cu Moldova, cu drone de atac Shahed. Infrastructura acestuia a fost avariată în urma atacului. Pompierii au reușit să țină incendiul sub control”, relatează Ukrainska Pravda.

Trecerea persoanelor și a vehiculelor prin punctul de frontieră a fost suspendată.

Polițiștii de frontieră ucraineni au informat partea moldoveană, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere.

Ce a transmis Poliția de Frontieră a Moldovei

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a informat că, în jurul orei 03:18, a fost anunțată de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei că punctul de trecere Vinogradovka a fost atacat la ora 02:55 cu o dronă de tip Shahed. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Ulterior, în jurul orei 03:49, patrula staționară din cadrul punctului de trecere Vulcănești a observat alte două explozii produse de drone Shahed pe teritoriul punctului de trecere ucrainean Vinogradovka. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, iar în urma atacului punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat.

În aceste condiții, activitatea punctului de trecere Vulcănești (Republica Moldova) – Vinogradovka (Ucraina) a fost sistată.

Poliția de Frontieră a mai precizat că, la ora 02:51, Serviciul Operațiuni Aeriene al Armatei Naționale a informat autoritățile despre o dronă care se deplasa dinspre Ucraina către Republica Moldova, în regiunea Vulcănești, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera de stat. La ora 03:47, autoritățile au comunicat că aparatul de zbor dispăruse de pe radarele ucrainene în apropierea localității Vlădiceni din Ucraina.

La ora 03:52, a fost semnalată o altă dronă în regiunea Vulcănești, la aproximativ 18 kilometri de frontiera Republicii Moldova. La ora 04:18, autoritățile ucrainene au confirmat că aceasta a fost doborâtă.

Până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație.

Poliția de Frontieră, împreună cu celelalte autorități, monitorizează situația și menține legătura cu autoritățile competente din Ucraina. Cetățenii sunt îndemnați să se adăpostească în spații sigure în cazul în care aud zgomote specifice dronelor sau explozii și să urmărească informațiile transmise de autorități.

România a pierdut primele două partide de la EuroVolley 2026, însă a luat câte un punct din fiecare. „Tricolorele” au cedat ambele meciuri după cinci seturi, cu primele două clasate ale ierarhiei din grupă. România se menține în cursa pentru calificarea în faza eliminatorie.

O eventuală victorie în meciul cu Belgia ar mări șansele echipei României pentru a avansa în optimi.

Înaintea meciului cu Belgia, clasamentul este condus de Azerbaidjan, cu 8 puncte. Gazdele grupei sunt urmate de Țările de Jos și Belgia, cu câte 5 puncte fiecare. România are 2 puncte, fiind înaintea Spaniei și Portugaliei, ultimele adversare ale „tricolorelor” în grupă.

Primele patru echipe din fiecare grupă se califică în faza următoare.

Belgia vine după două victorii

Misiunea nu va fi însă deloc ușoară. Belgia a câștigat ambele partide disputate până acum: 3-2 cu Spania și 3-0 cu Portugalia.

România are însă motive de încredere după prestațiile din primele două meciuri. De fiecare dată a dus partida până în decisiv. Împotriva Azerbaidjanului, luni seară, a revenit de la 0-2 la 2-2 înainte să piardă setul decisiv

Gazdele s-au impus în primele două seturi cu 25-21 și 25-23. România a egalat, după ce și-a adjudecat actele următoare cu 25-15, respectiv 25-22. În tie-break, însă, Azerbaidjan s-a impus cu 15-8.

După partidă, liberoul Diana Vereș a declarat că echipa și-a pierdut concentrarea.

„Am crezut că putem schimba soarta meciului, însă nu a fost așa. Nu am început setul al cincilea foarte bine. Ne-am pierdut concentrarea”, a spus ea.

Clasamentul în cele patru grupe de la EuroVolley 2026

Grupa A (organizată în Turcia): 1. Turcia – 3 meciuri, 9 puncte; 2. Polonia – 2 meciuri, 6 puncte; 3. Slovenia – 2 meciuri, 3 puncte; 4. Germania – 2 meciuri, 3 puncte; 5. Letonia – 3 meciuri, 0 puncte; 6. Ungaria – 2 meciuri, 0 puncte.

Grupa B (organizată în Cehia): 1. Serbia – 3 meciuri, 9 puncte; 2. Cehia – 3 meciuri, 6 puncte; 3. Grecia – 3 meciuri, 5 puncte; 4. Ucraina – 3 meciuri, 4 puncte; 5. Bulgaria – 3 meciuri, 3 puncte; 6. Austria – 3 meciuri, 0 puncte.

Grupa C (organizată în Azerbaidjan): 1. Azerbaidjan – 3 meciuri, 8 puncte; 2. Țările de Jos – 2 meciuri, 5 puncte; 3. Belgia – 2 meciuri, 5 puncte; 4. România – 2 meciuri, 2 puncte; 5. Spania – 2 meciuri, 1 punct; 6. Portugalia – 3 meciuri, 0 puncte.

Grupa D (organizată în Suedia): 1. Franța – 3 meciuri, 9 puncte; 2. Italia – 3 meciuri, 9 puncte; 3. Suedia – 3 meciuri, 5 puncte; 4. Croația – 3 meciuri, 2 puncte; 5. Slovacia – 3 meciuri, 2 puncte; 6. Muntenegru – 3 meciuri, 0 puncte.

Măsura vine într-un moment în care Ucraina își intensifică loviturile asupra unor ținte economice și logistice din Rusia, relatează publicația The Independent.

Statul poate prelua active fizice și financiare

Noile prerogative vizează facilități din sectoarele energetic, industrial, comunicații, transport și logistică, precum și alte obiective considerate importante pentru securitatea și stabilitatea economică a Rusiei.

Potrivit decretului, administrația rusă poate interveni dacă entitățile care gestionează astfel de obiective sunt considerate incapabile să le protejeze sau dacă reacționează prea lent pentru repararea pagubelor provocate de atacuri.

Statul ar putea prelua temporar administrarea activelor fizice și financiare și inclusiv drepturile asociate proprietății acestora. Vicepremierul Denis Manturov a susținut însă că măsura nu trebuie interpretată drept un pas către o naționalizare extinsă și că nu ar urma să fie aplicată la scară largă.

Depozitele marilor retaileri ruși, printre țintele Ucrainei

Decizia Kremlinului vine după extinderea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Pe lângă rafinării și instalații energetice, Kievul a început să lovească și centre logistice aparținând marilor companii de comerț online.

Patru centre ale retailerului Ozon au fost vizate într-un nou val de atacuri, numărul facilităților companiei lovite în numai trei zile ajungând la șase. Un centru logistic din Mahacikala, Daghestan, a luat foc, iar compania a anunțat existența unor răniți. Un alt incendiu s-a produs la o facilitate din apropierea orașului Krasnodar.

Anterior, atacurile s-au concentrat și asupra infrastructurii Wildberries. Autoritățile ucrainene susțin că anumite centre logistice comerciale sprijină, direct sau indirect, forțele armate ruse.

Presiune tot mai mare asupra infrastructurii ruse

Loviturile cu drone au continuat și asupra sectorului petrolier. Rafinăria Afipski, din regiunea Krasnodar, a fost cuprinsă de incendiu după un atac, iar autoritățile locale au anunțat doi morți și doi răniți în urma căderii unor fragmente de drone.

Noua măsură ilustrează presiunea tot mai mare exercitată de atacurile la distanță asupra economiei și infrastructurii ruse. Evoluția este relevantă și prin prisma extinderii războiului dronelor asupra infrastructurii energetice, logistice și de transport din regiune.

Seismul s-a produs la ora 04:56:39, ora locală a României, și a avut magnitudinea ml 4,4, fiind catalogat de specialiști drept un cutremur mediu.

Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, județul Buzău, iar cutremurul s-a produs la o adâncime de 145,2 kilometri. Intensitatea seismului a fost evaluată la III.

Orașele aflate cel mai aproape de epicentru

Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs la:

57 km sud de Focșani;
57 km sud-est de Sfântu Gheorghe;
62 km sud de Buzău;
65 km est de Brașov;
83 km nord-est de Ploiești.
Un alt cutremur de peste 4 grade s-a produs în august

Este al doilea seism cu magnitudinea de peste 4 înregistrat în zona Vrancea-Buzău în ultimele două săptămâni.

Pe 11 august 2026, la ora 20:21, un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs în aceeași zonă seismică, la o adâncime de 133,2 kilometri. INCDFP a clasificat acel eveniment drept un cutremur de adâncime intermediară, cu impact „simțit”.

Zona Vrancea este principala regiune seismică a României și este caracterizată în special de cutremure produse la adâncimi intermediare, care pot fi resimțite pe suprafețe extinse.

Directorul general Jim Lanzone susține că istoria companiei poate deveni atractivă inclusiv pentru tinerii care nici nu erau născuți atunci când Yahoo a fost lansat, în 1994. El descrie compania drept „OG-ul” internetului, folosind termenul de argou pentru un veteran sau un pionier al unui domeniu, potrivit Financial Times.

Yahoo speră că familiaritatea brandului și percepția de încredere construită în trei decenii îi vor oferi un avantaj într-un moment în care utilizatorii devin tot mai sceptici față de unele dintre noile platforme tehnologice.

Yahoo Scout, arma cu care compania vrea să intre în era AI

Elementul central al strategiei este Yahoo Scout, un motor de răspunsuri bazat pe inteligență artificială care încearcă să combine căutarea tradițională pe internet cu experiența oferită de instrumentele AI generative.

Scout a fost lansat în versiune beta în Statele Unite în ianuarie 2026, iar Yahoo pregătește extinderea completă a produsului pe parcursul acestui an. Instrumentul generează răspunsuri folosind informații de pe internet, dar și datele și conținutul acumulate de Yahoo în peste 30 de ani de activitate.

Compania spune că Scout poate folosi informații provenite din aproximativ 500 de milioane de profiluri de utilizatori, un knowledge graph cu peste un miliard de entități și date rezultate din aproximativ 18.000 de miliarde de evenimente ale consumatorilor pe an în ecosistemul Yahoo.

În ultimele luni, tehnologia Scout a început deja să fie introdusă în unele dintre cele mai importante servicii ale companiei. În Yahoo Finance, utilizatorii pot adresa întrebări despre piețe și investiții, iar Yahoo Sports utilizează sistemul pentru produse AI dedicate inclusiv baschetului.

Yahoo nu vrea să-și dea conținutul rivalilor din AI

Strategia companiei diferă și de cea adoptată de o parte dintre grupurile media care au încheiat acorduri pentru furnizarea conținutului către dezvoltatorii marilor modele AI.

Yahoo a decis să nu își licențieze conținutul pentru antrenarea modelelor dezvoltate de alte companii, potrivit Financial Times. Jim Lanzone consideră că multe dintre acordurile actuale dintre publisheri și grupurile AI nu vor deveni neapărat modele de afaceri sustenabile pe termen lung.

În schimb, compania vrea să transforme propriile date într-un avantaj competitiv. Scout combină informații din web-ul deschis cu arhiva Yahoo, comportamentul utilizatorilor și cele trei decenii de istoric în domeniul căutării.

Pentru tehnologia AI propriu-zisă, Yahoo colaborează însă și cu alte companii. La lansarea Scout, grupul anunța parteneriate și tehnologii provenite inclusiv de la Anthropic și Microsoft.

De la gigant de 125 de miliarde de dolari la companie cumpărată pentru 5 miliarde

Revenirea ar marca o schimbare spectaculoasă pentru unul dintre cele mai cunoscute nume ale primei generații de internet.

În ianuarie 2000, în plină bulă dot-com, valoarea de piață a Yahoo depășea 125 de miliarde de dolari. Compania avea să piardă însă treptat competiția în căutare și publicitate online în fața Google și apoi teren în fața noilor platforme sociale și mobile.

În 2021, Apollo Global Management a cumpărat de la Verizon activele Yahoo și AOL într-o tranzacție de aproximativ 5 miliarde de dolari.

Ulterior, grupul și-a restrâns portofoliul. AOL, un alt simbol al internetului din anii ’90, a fost vândut companiei italiene Bending Spoons într-o tranzacție evaluată la aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

Yahoo are încă sute de milioane de utilizatori

Yahoo Finance, Yahoo Sports, Yahoo News și serviciul de e-mail continuă să atragă sute de milioane de utilizatori. La lansarea Scout, compania vorbea despre aproape 250 de milioane de utilizatori numai în Statele Unite, iar datele citate ulterior indică o audiență globală de ordinul sutelor de milioane.

Această bază uriașă de utilizatori este principalul atu pe care Lanzone încearcă acum să îl transforme într-o platformă pentru relansarea companiei.

Modelul economic al Scout ar urma să fie bazat în primul rând pe publicitate. Yahoo pariază că bugetele care finanțează astăzi reclamele afișate în rezultatele clasice ale motoarelor de căutare vor migra treptat către răspunsurile generate de inteligența artificială.

Miza este importantă și pentru viitorul financiar al companiei. Bancherii de pe Wall Street văd Yahoo drept un posibil candidat pentru o ofertă publică inițială sau o eventuală vânzare începând de anul viitor, potrivit Financial Times. Lanzone nu a comentat o eventuală tranzacție, insistând că prioritatea este transformarea Yahoo din nou într-o companie aflată în creștere.

Administrația Maritimă a SUA (MARAD), structură a Departamentului Transporturilor, urmează să încheie un parteneriat public-privat cu firma londoneză Core Power, potrivit Financial Times.

Înțelegerea urmărește să accelereze crearea unei flote comerciale cu pavilion american și propulsie nucleară. Compania britanică intenționează să înceapă construcția primei sale nave de acest tip în 2028, însă specialiștii estimează că primele vase comerciale nucleare ar putea deveni operaționale abia în anii 2030.

SUA schimbă strategia în competiția cu China

Stephen Carmel, administratorul MARAD, susține că Statele Unite nu pot concura cu șantierele navale chineze prin costuri mai mici, ci trebuie să mizeze pe avantajul tehnologic.

„Nu vom învinge China devenind o versiune mai ieftină a Chinei”, a declarat oficialul american pentru FT. El consideră că tehnologia nucleară reprezintă unul dintre domeniile în care Statele Unite păstrează un avantaj important.

Acordul cu Core Power ar trebui să contribuie la realizarea cadrului necesar pentru autorizarea rapidă a navelor, asigurarea acestora, accesul în porturi și stabilirea unor standarde comune de securitate.

Parteneriatul nu include însă o garanție privind finanțarea federală a proiectelor.

Navele ar putea circula cu până la 75% mai repede

Core Power estimează că navele cu propulsie nucleară ar putea circula cu 50% până la 75% mai repede decât vasele comerciale actuale și ar putea transporta o cantitate mai mare de marfă.

Reactoarele ar furniza energie pentru perioade de peste 20 de ani, fără realimentări frecvente, iar operatorii nu ar mai fi expuși taxelor de mediu aplicate combustibililor fosili.

Directorul executiv al Core Power, Mikal Bøe, susține că aproximativ 8.200 de nave care ar putea folosi propulsia nucleară trebuie înlocuite în următorii 25 de ani. Compania speră să acopere între 10% și 20% din această piață.

Core Power afirmă că, pe întreaga durată de utilizare a unei nave, costul propulsiei nucleare ar putea fi comparabil cu cel al combustibililor tradiționali, respectiv echivalentul a aproximativ 500–600 de dolari pe tonă.

Compania a atras până acum aproximativ 200 de milioane de dolari de la investitori, printre care grupurile japoneze Mitsui, Mitsubishi și Sumitomo.

Obstacolele: accidentele, asigurările și accesul în porturi

Planul se confruntă cu obstacole importante. Armatorii sunt preocupați în special de răspunderea financiară în cazul unui accident nuclear, de costul inițial ridicat al navelor și de posibilitatea ca unele porturi să refuze accesul acestora.

Industria va avea nevoie și de noi reguli internaționale privind siguranța, asigurările și împărțirea costurilor. Va fi necesară inclusiv pregătirea unui număr suficient de ingineri nucleari și marinari specializați.

Propulsia nucleară este utilizată de mai multe decenii în submarinele militare, deoarece permite deplasarea pe distanțe foarte mari fără realimentare. În sectorul comercial, dezvoltarea sa a fost blocată de costuri, restricții portuare și legislația internațională complicată.

Rusia deține în prezent cea mai mare flotă de nave cu propulsie nucleară, tehnologia fiind folosită în special pentru spărgătoarele de gheață care operează în Arctica.

Demersul american precedă lansarea inițiativei ATLAS a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, program dedicat utilizării reactoarelor modulare mici pentru nave civile și platforme energetice maritime. Evenimentul va avea loc la Washington, pe 26 și 27 august.

Nivelul Jiului rămâne extrem de scăzut în Dolj, după o perioadă prelungită cu precipitații insuficiente și debite reduse.

În fotografiile surprinse la Răcari, apa ocupă pe anumite sectoare doar o parte restrânsă a albiei, în timp ce suprafețe mari de nisip și mâl au ieșit la suprafață.

Situația este confirmată de măsurătorile Administrației Bazinale de Apă Jiu. La 19 august, la stația hidrometrică Răcari, nivelul la miră a fost de 136 de centimetri, iar debitul măsurat a ajuns la numai 7,03 metri cubi pe secundă, valoare care reprezintă un minim istoric pentru stația înființată în anul 1976.

Jiul, la mai puțin de 30% din debitele medii ale lunii august

Situația nu s-a îmbunătățit până luni. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată în analiza pentru intervalul 23-24 august că debitele pe cursul inferior al Jiului au fost în ușoară scădere.

Mai mult, întregul bazin hidrografic al Jiului se află printre zonele în care debitele au coborât sub 30% din mediile multianuale corespunzătoare lunii august. Pentru următoarele 24 de ore, hidrologii prognozau debite relativ staționare.

La Filiași, stație hidrometrică funcțională din anul 1922, nivelul apei a ajuns pe 19 august la -18 centimetri, iar debitul a fost de doar 5,51 metri cubi pe secundă, de asemenea un minim istoric.

La Podari, în aceeași campanie de măsurători, hidrologii au înregistrat un nivel de doar 2 centimetri și un debit de 8,14 metri cubi pe secundă.

Specialiștii Administrației Bazinale de Apă Jiu au descris actuala situație drept una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Măsurătorile au fost realizate cu echipamente ADCP, care folosesc unde acustice și efectul Doppler pentru determinarea vitezei apei, adâncimii și debitului.

Seceta lovește o mare parte din România

Deficitul de apă nu este limitat la Oltenia. Potrivit INHGA, la 24 august, debitele celor mai multe râuri din țară se aflau sub mediile multianuale ale lunii, iar valori sub 30% erau raportate, alături de Jiu, și în bazine precum Crișuri, Timiș, Cerna, Bârlad, Moldova, Suceava și Prut.

Și Dunărea se află la valori extrem de mici. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul era luni de 1.300 metri cubi pe secundă, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.

Fotografiile realizate la Răcari, în Dolj, pe 24 august, surprind efectele acestei secete hidrologice asupra unuia dintre cele mai importante râuri din România.

Băuturile răcoritoare clasice oferă puține beneficii nutriționale, în timp ce pot conține cantități importante de zahăr adăugat și, în unele cazuri, cofeină, arată o analiză publicată de Yahoo, care a consultat trei dieteticieni.

Datele actualizate în 2026 de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) arată că un consum frecvent de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu creșterea în greutate, obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, afecțiunile hepatice, cariile dentare și guta.

Ce se întâmplă cu glicemia după un suc

Una dintre principalele diferențe dintre zahărul dintr-un fruct și cel dintr-o băutură răcoritoare este viteza cu care ajunge în organism. Fibrele din fructe încetinesc absorbția, în timp ce zahărul dizolvat într-un suc poate fi absorbit mult mai rapid.

American Heart Association arată că o doză de aproximativ 355 ml de suc carbogazos poate conține în jur de 42 de grame de zahăr adăugat, echivalentul a aproximativ 10 lingurițe. Cantitatea depinde însă de marcă și de rețetă.

Creșterea rapidă a glicemiei determină pancreasul să elibereze insulină. Atunci când există în mod repetat un surplus de energie, o parte poate fi stocată sub formă de grăsime, iar menținerea pe termen lung a unei alimentații foarte bogate în zahăr este asociată cu obezitate și rezistență la insulină.

Dieteticianul Brittany Brown explică, în analiza citată, că un consum zilnic de suc poate produce în mod repetat astfel de creșteri ale glicemiei și poate favoriza acumularea de trigliceride și creșterea în greutate.

O singură doză poate aduce aproape tot zahărul recomandat pentru o zi

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic. Pentru o dietă de aproximativ 2.000 de kilocalorii, acest prag înseamnă aproximativ 50 de grame pe zi. OMS precizează că reducerea sub 5%, aproximativ 25 de grame, poate aduce beneficii suplimentare.

În practică, o singură doză mare de băutură carbogazoasă cu zahăr poate ajunge astfel aproape de întreaga cantitate zilnică recomandată de OMS și poate depăși limita mai strictă recomandată de American Heart Association.

AHA recomandă ca zaharurile adăugate să nu depășească aproximativ 6% din caloriile zilnice — aproximativ șase lingurițe pentru majoritatea femeilor și nouă pentru majoritatea bărbaților.

Ce se întâmplă dacă obiceiul continuă ani de zile

Problema principală nu este consumarea ocazională a unui suc, ci transformarea acestuia într-o sursă zilnică de calorii și zahăr.

Consumul frecvent de băuturi îndulcite este asociat în studiile populaționale cu:

• creștere în greutate și obezitate;
• risc mai mare de diabet de tip 2;
• risc cardiovascular crescut;
• probleme dentare și carii;
• risc crescut de afecțiuni metabolice și hepatice.

În plus, băuturile care conțin cofeină pot afecta somnul dacă sunt consumate în cantități mari sau târziu în cursul zilei și pot produce palpitații, neliniște sau anxietate la persoanele sensibile.

Dar sucurile „zero” sau „diet”?

Situația este mai nuanțată în cazul băuturilor fără zahăr. Înlocuirea unui suc cu zahăr cu o variantă fără calorii reduce evident cantitatea de zahăr și de energie consumată în acel moment, însă OMS nu recomandă folosirea îndulcitorilor non-zahăr ca strategie pe termen lung pentru controlul greutății.

Recomandarea OMS nu înseamnă că îndulcitorii autorizați sunt declarați periculoși la dozele admise. Organizația precizează că ghidul său vizează eficiența lor pentru controlul greutății și prevenirea bolilor cronice, nu stabilirea nivelurilor toxicologice de siguranță.

Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora orice băutură „zero” ar provoca în mod direct diabet, probleme ale microbiomului sau declin cognitiv trebuie privite cu prudență: multe dintre datele existente provin din studii observaționale și nu demonstrează automat o relație de cauzalitate.

Nici sucurile promovate drept „sănătoase” nu sunt o soluție magică

O categorie tot mai populară este cea a băuturilor carbogazoase „funcționale”, care conțin prebiotice, probiotice, fibre sau diferite minerale și au de regulă mai puțin zahăr decât variantele tradiționale.

Dieteticienii consultați de Yahoo atrag însă atenția că beneficiile promovate prin marketing nu sunt întotdeauna susținute de dovezi suficient de solide, iar simpla prezență a unui ingredient considerat sănătos nu transformă automat băutura într-un produs cu efect terapeutic.

Ce recomandă specialiștii în locul sucului

Pentru consumul zilnic, principala recomandare rămâne apa. Alternative pot fi apa minerală, apa aromatizată acasă cu fructe sau plante, precum și ceaiul sau cafeaua fără adaosuri mari de zahăr.

American Heart Association recomandă explicit reducerea băuturilor cu zahăr și folosirea apei ca alegere implicită.

Sucul nu trebuie neapărat eliminat complet din alimentație, spun dieteticienii, însă diferența importantă este între o băutură consumată ocazional și un obicei zilnic. În cazul celui din urmă, zecile de grame de zahăr și sutele de calorii suplimentare se pot acumula fără ca persoana să realizeze cât de mult contribuie băutura la dieta totală.

Țigara, cândva unul dintre cele mai puternice simboluri ale cinematografiei și modei, părea să fi dispărut treptat din cultura mainstream după ani de campanii antifumat. În 2026, însă, imaginea fumătorului revine într-un mod surprinzător în fotografii de modă, pe Instagram, în videoclipuri și în postările unor vedete.

Financial Times descrie fenomenul drept o revenire a țigărilor „în stil”, după o perioadă în care riscurile medicale și campaniile de sănătate publică le transformaseră într-un obicei tot mai greu de asociat cu glamourul.

Nu este singura publicație care observă schimbarea. Washington Post scria în iulie că vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner sau Hailey Bieber au fost fotografiate recent fumând, în timp ce pe rețelele sociale circulă tot mai multe imagini și montaje care reiau estetica țigării din filmele și fotografiile altor generații.

„Cigfluencerii” și țigara ca accesoriu

Unul dintre exemplele fenomenului este contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt. Contul, care a depășit 100.000 de urmăritori, publică imagini cu celebrități și personaje din cultura pop fumând.

Fenomenul a ajuns inclusiv în literatura științifică. În iulie 2026, revista Tobacco Control a publicat un articol intitulat „Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again”, cercetătorii atrăgând atenția asupra modului în care imaginile cu vedete pot contribui la normalizarea fumatului.

Sarah Milov, istoric social și autoarea volumului The Cigarette: A Political History, spune că o parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.

Tendința se suprapune peste revenirea esteticii „indie sleaze” și a modei anilor 2000, perioadă în care țigara apărea mult mai frecvent în fotografii cu vedete și în cultura cluburilor.

Rebeliune împotriva obsesiei pentru „wellness”

Jared Oviatt leagă fenomenul de așa-numita „little-treat culture” – obiceiul de a-ți oferi mici recompense accesibile într-o perioadă în care achizițiile importante sunt tot mai greu de justificat.

Într-un mediu dominat de aplicații care măsoară somnul, numărul de pași și caloriile, de suplimente, diete, sală și optimizarea permanentă a stilului de viață, țigara poate deveni pentru unii tocmai opusul acestei filosofii: un gest deliberat nesănătos și, prin urmare, perceput ca o mică rebeliune.

Financial Times notează și atracția pentru experiențele „analogice”, într-o generație care redescoperă aparatele foto pe film, vinilurile și alte obiecte asociate cu perioadele de dinaintea dominației smartphone-ului.

Scientific American constată aceeași schimbare culturală: scenele cu fumat au devenit mai vizibile, iar „cigfluencerii” sunt acum un fenomen recognoscibil. Publicația avertizează însă asupra unei diferențe importante: deocamdată nu există suficiente date pentru a spune că această revenire culturală înseamnă automat și că Generația Z fumează efectiv mai multe țigări.

Imaginea se schimbă, riscurile rămân

Organizația Mondială a Sănătății arată că tutunul provoacă peste șapte milioane de decese în fiecare an, dintre care peste 1,6 milioane sunt înregistrate în rândul persoanelor care nu fumează, dar sunt expuse fumului pasiv. Tutunul afectează aproape fiecare organ al organismului și este asociat cu cancerul, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile pulmonare.

Nici ideea de „fumător social” nu elimină riscurile. Date citate de Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că persoanele care fumează au, în medie, o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai mică decât nefumătorii. CDC notează și că fumătorii care spun că aprind țigări doar în contexte sociale pot avea valori ale tensiunii arteriale și colesterolului similare fumătorilor obișnuiți.

România, peste media europeană

Cele mai recente estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății plasează prevalența consumului curent de tutun în România la aproximativ 30% din populația de cel puțin 15 ani în 2024, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS.

Datele Eurobarometrului privind atitudinea europenilor față de tutun arătau, la rândul lor, că 34% dintre români se declarau fumători activi, comparativ cu media UE de 24%. Doar Bulgaria, cu 37%, și Grecia, cu 36%, înregistrau valori mai ridicate între statele comparate în acel set de date, alături de Croația, aflată la 35%.

Europa rămâne, de altfel, regiunea OMS în care reducerea consumului de tutun înaintează cel mai lent. În 2024 existau aproximativ 173 de milioane de utilizatori de tutun în regiune, iar OMS estimează că Europa ar putea continua să aibă cea mai ridicată prevalență a consumului de tutun la nivel mondial și în 2030.

Bitcoin a câștigat aproximativ 19% în trei ședințe după anunțul făcut de Trezoreria SUA privind extinderea programului de răscumpărare a obligațiunilor guvernamentale cu maturități lungi, cel mai mare avans de acest tip din martie 2023. În cursul raliului, criptomoneda a ajuns la aproximativ 79.455 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni.

Luni noaptea, Bitcoin continua să se tranzacționeze în zona 77.000-79.000 de dolari, după un câștig de peste 20% într-o singură săptămână. Chiar și după revenire, activul rămâne însă mult sub recordul de peste 126.000 de dolari stabilit în octombrie 2025.

Banii instituționali au început să revină în Bitcoin

Unul dintre cele mai importante argumente în favoarea continuării raliului este schimbarea fluxurilor de capital către ETF-urile Bitcoin tranzacționate în Statele Unite.

ETF-urile spot pe Bitcoin au atras 606 milioane de dolari numai pe 20 august, după intrări de 517 milioane de dolari cu o zi înainte. A fost cea mai mare intrare zilnică de capital în astfel de produse de la începutul lunii mai.

În total, ETF-urile Bitcoin au avut cinci zile consecutive de intrări, de aproape două miliarde de dolari, potrivit datelor citate de presa financiară.

Mișcarea este importantă deoarece diferențiază actualul raliu de o simplă creștere provocată de închiderea forțată a pariurilor pe scădere.

Alex Saunders, analist la Citi, consideră că fluxurile către ETF-uri reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori pentru evoluția Bitcoin și că menținerea intrărilor de capital este esențială pentru transformarea actualei reveniri într-un raliu sustenabil.

În paralel, pozițiile short au fost lovite puternic. Miliarde de dolari în pariuri pe scăderea criptomonedelor au fost lichidate în timpul ascensiunii Bitcoin, amplificând viteza creșterii.

Trezoreria SUA a declanșat schimbarea de sentiment

Unul dintre principalii catalizatori a venit însă din afara pieței crypto.

Trezoreria Statelor Unite a anunțat pe 19 august că va majora de cel puțin două ori dimensiunea operațiunilor de răscumpărare destinate obligațiunilor cu scadențe lungi.

Pentru titlurile cu maturități între 10 și 30 de ani, limita unei operațiuni va crește de la două miliarde de dolari la cel puțin patru miliarde de dolari, începând din 9 septembrie.

Anunțul a dus inițial la scăderea randamentelor obligațiunilor americane și la slăbirea dolarului.

Pentru Bitcoin, combinația dintre lichiditate mai mare, randamente mai mici și temerile privind deprecierea monedei americane este favorabilă. Exact același mecanism a ajutat și aurul să crească puternic în ultimele zile.

Geoff Kendrick, șeful global pentru cercetarea activelor digitale în cadrul Standard Chartered, și-a menținut estimarea potrivit căreia Bitcoin poate ajunge la 100.000 de dolari până la sfârșitul anului 2026. El a descris intervențiile care sporesc lichiditatea drept un tip de eveniment de care Bitcoin a beneficiat istoric.

De la nivelurile actuale, atingerea pragului de 100.000 de dolari ar presupune încă un avans de aproximativ 25-30%.

Trump și CLARITY Act au redus o parte din riscul de reglementare

Un al doilea impuls a venit de la Casa Albă.

Președintele Donald Trump a cerut Congresului, pe 19 august, adoptarea unei versiuni a CLARITY Act, proiect care ar stabili reguli mai precise privind statutul criptomonedelor și competențele autorităților americane asupra pieței.

Trump a făcut declarațiile în cadrul unei întâlniri cu lideri ai industriei, printre care șefii Coinbase, Robinhood și Kraken. Proiectul rămâne însă blocat în Senat și adoptarea sa nu este garantată.

Naeem Aslam, analist la Zaye Capital Markets, spune că reducerea „primei de risc” asociate reglementării poate permite băncilor, administratorilor de active și companiilor să aloce mai mult capital către active digitale.

Această combinație – lichiditate, cerere instituțională și reguli mai clare – este principalul argument al celor care cred că Bitcoin mai are spațiu de creștere.

Pragul de 80.000 de dolari este următorul test

Bitcoin a ajuns foarte aproape de acest nivel, fără să îl depășească decisiv. O spargere clară a rezistenței ar putea deschide, potrivit unor analiști tehnici, drumul către zona 80.000-90.000 de dolari.

Există însă și motive serioase de prudență.

După avansul abrupt, indicele RSI al Bitcoin, un indicator utilizat pentru măsurarea vitezei mișcărilor de preț, a trecut peste 81, cel mai ridicat nivel din martie 2024. Un RSI de peste 70 este interpretat în mod tradițional drept semnal că un activ este „supracumpărat” și vulnerabil la o corecție.

Asta nu înseamnă automat că raliul s-a terminat. În martie 2024, Bitcoin a continuat să crească după ce RSI depășise niveluri similare.

Pentru piață, cele mai importante semnale în zilele următoare vor fi menținerea Bitcoin peste zona 77.000 de dolari, evoluția intrărilor în ETF-urile spot și capacitatea criptomonedei de a depăși decisiv pragul psihologic de 80.000 de dolari.

Dacă fluxurile instituționale continuă, actualul salt ar putea marca trecerea de la un simplu rebound după scăderile din 2026 la o nouă etapă ascendentă. Dacă intrările de bani se opresc, o parte importantă a raliului s-ar putea dovedi rezultatul lichidării pozițiilor short și al entuziasmului de moment.

Surse din cadrul WNBA citate de CNN, ESPN și Front Office Sports au respins posibilitatea ca Freedom și White să poată juca în liga feminină nord-americană de baschet.

Cei doi foști baschetbaliști au anunțat în ultimele săptămâni că intenționează să intre în draftul WNBA din 2027, susținând că se identifică drept femei și contestând astfel modul în care sunt formulate actualele reguli de eligibilitate ale competiției.

Surse din ligă au descris însă, pentru publicațiile americane, demersurile lor drept „publicity stunts” și au transmis că nu există, în prezent, o problemă reală și imediată de eligibilitate care să necesite o intervenție a WNBA.

Ce spun regulile WNBA

Actualul acord colectiv al ligii prevede că doar jucătoarele care sunt femei sunt eligibile să evolueze în WNBA, însă documentul nu conține reguli separate care să detalieze criteriile privind identitatea de gen sau sexul atribuit la naștere.

În ultimele săptămâni, conducerea WNBA a transmis că subiectul va fi analizat împreună cu principalele părți implicate – jucătoarele, cluburile și sindicatul – dar a avertizat că nu va permite ca „presiunile externe” sau controversele create artificial să dicteze procesele interne ale ligii.

Până în prezent, nicio femeie transgender cunoscută public nu a evoluat în WNBA, potrivit relatărilor CNN.

Enes Kanter Freedom, dat afară de la un meci WNBA

Controversa s-a amplificat duminică, atunci când Enes Kanter Freedom a fost evacuat din Wintrust Arena din Chicago în timpul partidei dintre Chicago Sky și Indiana Fever.

Fostul jucător NBA se afla lângă teren și purta un tricou pe care era imprimată o definiție a termenului „woman”. În sfertul al treilea, el a intrat într-un schimb verbal aprins cu Natasha Cloud, jucătoarea formației Chicago Sky.

Freedom s-a ridicat și a pășit spre suprafața de joc, iar agenții de securitate și mai multe jucătoare au intervenit înainte ca situația să escaladeze. Ulterior, acesta a fost escortat în afara arenei.

WNBA nu a anunțat până acum o sancțiune oficială care să îi interzică lui Freedom accesul la viitoarele partide. ESPN relatează că eventualitatea unei astfel de interdicții rămâne, deocamdată, neclară.

Freedom a evoluat timp de peste un deceniu în NBA, în timp ce Royce White a avut o apariție mult mai scurtă în liga nord-americană. Declarațiile lor privind draftul WNBA au venit pe fondul unei dezbateri tot mai intense în Statele Unite despre participarea sportivelor transgender în competițiile feminine.

Prima ediție a FIFA U-15 World Cup & Festival va fi organizată în Azerbaidjan, între 22 și 31 octombrie 2026, potrivit informațiilor oficiale publicate de FIFA. Competiția din acest an va fi rezervată echipelor masculine.

Președintele FIFA, Gianni Infantino, a revenit asupra proiectului în timpul unei vizite în Republica Dominicană și a prezentat turneul drept un „festival al tineretului”, la care ar urma să participe peste 4.000 de copii.

„Vom organiza anul acesta, pentru prima dată în FIFA, o Cupă Mondială U15, la care sunt invitate toate cele 211 țări FIFA. Un festival al tineretului, cu peste 4.000 de copii care joacă fotbal împreună”, a declarat Infantino.

România poate fi prezentă la noul Mondial FIFA

România se numără printre federațiile eligibile pentru competiție, FIFA stabilind încă din decembrie 2025 că turneul va fi deschis tuturor celor 211 membri ai organizației.

Federația Română de Fotbal a anunțat la rândul său, după decizia Consiliului FIFA, introducerea noilor competiții internaționale U15. România are deja o reprezentativă U15, care în primăvara acestui an a întâlnit, printre altele, Austria, Portugalia, Italia și China la Torneo delle Nazioni.

Noul Mondial nu va copia însă întocmai formatul competițiilor de seniori. FIFA a decis ca meciurile să fie mai scurte, să se dispute pe terenuri de dimensiuni reduse, iar echipele să aibă între șapte și nouă jucători pe teren, adaptarea fiind justificată prin vârsta participanților.

Urmează și Mondialul feminin U15

FIFA vrea să transforme competiția într-un proiect permanent. După ediția masculină din 2026, prima competiție U15 destinată fetelor va avea loc în 2027.

Din 2028, planul FIFA este ca toate federațiile membre să fie invitate anual atât cu echipe masculine, cât și feminine, în două turnee distincte.

Infantino susține că proiectul face parte din strategia FIFA de reducere a diferențelor dintre marile puteri ale fotbalului și țările cu posibilități mai reduse.

„Trebuie să lăsăm copiii să joace”, a transmis șeful FIFA, care spune că veniturile obținute din sponsorizări și drepturi de televizare trebuie reinvestite în dezvoltarea fotbalului.

Competiția U15 vine într-o perioadă în care FIFA extinde puternic turneele juvenile. Campionatele Mondiale U17 masculin și feminin au devenit deja competiții anuale, iar FIFA încearcă să ofere tot mai multor federații acces la turnee internaționale încă de la cele mai mici categorii de vârstă.

Sistemele radar ale MApN au detectat cele două ținte la ora 22.37, la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor. Acestea evoluau către frontiera României.

În urma alertei, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației.

RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației.

La ora 22.55 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea.

La numai trei minute după transmiterea avertizării, la ora 22.58, cele două contacte au dispărut de pe radarele militare. În același timp au fost raportate explozii pe teritoriul Ucrainei.

„Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național”, a precizat MApN.

Ministerul nu a precizat, în informațiile comunicate până în acest moment, tipul celor două ținte aeriene.

A doua alertă în aceeași zi

Incidentul a venit după o altă alertă aeriană înregistrată în dimineața zilei de 24 august. În jurul orei 6.00, radarele MApN detectaseră semnale intermitente în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, unul dintre semnale apărând ulterior în zona Târgu Bujor, județul Galați. Două F-16 românești și un elicopter IAR-330 SOCAT au fost ridicate atunci de la sol, iar populația a primit un mesaj RO-Alert la ora 6.12.

Incidentele aeriene din apropierea frontierei României s-au multiplicat pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al atacurilor asupra obiectivelor ucrainene aflate în apropierea graniței.

Datele publicate de MApN și actualizate la 24 august arată că, de la începutul războiului, autoritățile militare române au gestionat 123 de atacuri în apropierea frontierei, în 80 de situații fiind ridicate aeronave militare. Ministerul consemnează, în aceeași perioadă, 43 de pătrunderi neautorizate și 67 de cazuri în care au fost identificate drone sau fragmente de drone pe teritoriul României.

Numai în 2026, MApN indică 57 de atacuri în apropierea frontierei și 45 de situații în care au fost ridicate aeronave pentru monitorizarea spațiului aerian.

Jurnaliștii publicației italiene ANSA se aflau la fața locului în momentul declanșării alertei.

Potrivit publicației citate, cei doi lideri au fost evacuați într-un adăpost.

Într-o serie de mesaje oficiale publicate pe Telegram, Administrația Municipală de Stat din Kiev a raportat, la ora 21:23, ora României, declanșarea unei alerte de raid aerian în Kiev. 

„ATENȚIE! S-a declanșat alarma aeriană în Kiev! Vă rugăm pe toți să vă îndreptați de urgență către adăposturile de protecție civilă!”, nota autoritatea. 

20 de minute mai târziu, autoritatea anunța că alarma aeriană a încetat. Cu toate acestea, cetățenii erau sfătuiți să fie vigilenți.

„Sirena de alarmă aeriană a încetat! Vă rugăm să urmăriți în continuare informațiile și să vă întoarceți la adăpost dacă sirena sună din nou”, se arată în anunțul publicat de Administrația Municipală de Stat din Kiev.

Zeci de lideri europeni s-au aflat luni, la Kiev, cu prilejul Summitului Coaliției de Voință, al ceremoniilor organizate de Ziua Independenței Ucrainei, dar și al Summitului Primelor Doamne și Domni – eveniment la care a participat chiar și Mirabela Grădinaru, partenera de viață a premierului Nicușor Dan.

„Îmi regăsesc încrederea în capacitatea de reîmprospătare a PNL București”, a transmis Ciprian Ciucu, luni seară, după prima ședință a Biroului Politic București în noua formulă.

Primarul general susține că, în ultimii ani, situația din organizația liberală din Capitală „nu a fost tocmai în regulă”, însă spune că a preferat să nu deschidă public conflictul înaintea alegerilor.

„Nu le-am adus în față, am preferat să îmi fac pașii în ordinea lor corectă: întâi să câștig alegerile și apoi să contribui la primenirea atât de mult cerută de dumneavoastră”, a scris Ciucu.

Ciucu: „M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută”

Edilul Capitalei face referire directă la tensiunile interne din PNL București din timpul campaniei pentru alegerile locale parțiale din decembrie 2025.

„M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută și nici fețele triste ale unora dintre fostele conduceri ale filialelor PNL atunci când, în decembrie 2025, am câștigat alegerile în București”, afirmă Ciprian Ciucu.

Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025 cu 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din voturile valabil exprimate.

El susține că membrii de la baza organizațiilor din sectoarele 2, 3 și 4 i-au transmis în schimb „adevărul” și „au avut răbdare”.

Noi conduceri la patru organizații PNL din București

Mesajul lui Ciucu vine la câteva zile după schimbarea conducerilor PNL din patru sectoare ale Capitalei.

Biroul Politic Național al PNL a validat, pe 21 august, în unanimitate, patru președinți interimari: Sanda Nicola la Sectorul 2, Dragoș Pîslaru la Sectorul 3, Oana Gheorghiu la Sectorul 4 și Andrei Badiu la Sectorul 5.

Aceștia i-au înlocuit pe Monica Anisie la Sectorul 2, Andrei Baciu la Sectorul 3, Ionuț Stroe la Sectorul 4 și Dan Meran la Sectorul 5.

Ciucu spune că noii lideri au fost bine primiți de membrii organizațiilor locale.

„Aceiași colegi și colege din filialele PNL ale sectoarelor 2, 3, 4 și 5 i-au primit cu brațele deschise pe noii președinți interimari, Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu”, afirmă primarul general.

Cele două obiective anunțate pentru PNL București

Potrivit lui Ciucu, noua echipă și-a stabilit două direcții pentru „recredibilizarea” și întărirea organizațiilor PNL din Capitală.

Prima este reactivarea vechilor membri despre care Ciucu afirmă că au fost marginalizați de fostele conduceri, iar cea de-a doua este deschiderea filialelor către membri noi, cu accent inclusiv pe atragerea tinerilor.

„Lucrurile trebuie făcute cu echilibru, la timpul lor. Mai e mult până departe, iar acum munca reîncepe pentru a vă demonstra că merităm încrederea dumneavoastră”, a transmis Ciucu.

Primarul general spune că luni seară a avut loc primul Birou Politic pe București în noua formulă, pe care îl descrie drept „așezat, liniștit, clar, dar și entuziast și plin de speranță”.

„Înainte de toate, analiza, reconstrucția, munca și tot ceea ce ține de noi pentru a recâștiga încrederea bucureștenilor”, a mai transmis Ciucu.

Mesajul se încheie cu anunțul că organizația liberală din Capitală va încerca să atragă oameni din afara actualei structuri de partid: „Împreună, în această seară, am declarat PNL București o organizație deschisă! Veniți alături de noi!”.

Cinematografele sunt cel mai recent sector care impune restricții pentru ochelarii inteligenți, după măsuri similare luate în ultimele săptămâni de unele pub-uri și teatre, potrivit agenției dpa.

În același timp, Franța, Germania și Țările de Jos au analizat posibilitatea interzicerii complete a ochelarilor inteligenți Meta, considerați de unii drept „camere deghizate”.

Asociația Cinematografelor din Marea Britanie (UKCA) a transmis că multe săli își revizuiesc în prezent regulile privind folosirea acestor dispozitive. Unele cinematografe au decis deja să le interzică sau să le limiteze utilizarea.

„Operatorii de cinematografe din Marea Britanie sunt conștienți de răspândirea tot mai mare a unor dispozitive precum ochelarii inteligenți și de beneficiile pe care acestea le pot avea pentru persoanele cu anumite nevoi de accesibilitate. În același timp, există preocupări privind viața privată și pirateria filmelor. Din acest motiv, multe cinematografe introduc reguli care interzic sau limitează purtarea ochelarilor inteligenți dotați cu camere”, a declarat un purtător de cuvânt al UKCA.

Mai multe companii care operează pub-uri, printre care și lanțul britanic Wetherspoons, au anunțat că nu vor permite realizarea de înregistrări cu astfel de ochelari în localurile lor.

Meta a început să vândă ochelari inteligenți în 2021, iar cererea a crescut puternic în ultimii ani, în special datorită parteneriatelor cu Ray-Ban și Oakley. Aproximativ șapte milioane de perechi au fost vândute anul trecut. Compania spune că este de acord că filmele nu trebuie înregistrate fără permisiune.

„Oamenii folosesc ochelarii noștri pentru că sunt utili și le permit să rămână conectați la ceea ce se întâmplă în jurul lor, de la ascultarea muzicii și traducerea în timp real până la apeluri fără folosirea mâinilor. De asemenea, oferă funcții importante pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, iar limitarea modului în care această tehnologie poate fi folosită ar reprezenta un pas major înapoi. Desigur, există locuri în care nu ar trebui să se filmeze deloc și este rezonabil să existe astfel de reguli, însă acestea ar trebui aplicate în mod consecvent”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Meta.

Potrivit actualizării publicate pe site-ul oficial al Departamentului Trezoreriei, Siria nu mai este supusă reglementărilor aplicate statelor sponsori ai terorismului, relatează agenția SANA.

Decizia atrage după sine eliminarea restricțiilor specifice asociate tranzacțiilor financiare și bancare și intră în vigoare imediat, ca parte a modificărilor periodice aduse cadrului de reglementare al OFAC. 

Schimbarea de statut survine în urma unei notificări transmise Congresului SUA de către președintele Donald Trump pe 8 iulie, document prin care s-a inițiat formal procedura de ridicare a acestei desemnări. 

„Ridicarea sancțiunilor asupra Siriei va debloca comerțul și investițiile internaționale, va oferi Siriei șansa de a se reconstrui și va deschide un nou capitol pentru poporul sirian. O Sirie stabilă, unificată, în pace cu ea însăși și cu vecinii săi aduce beneficii nu numai regiunii, ci întregii lumi”, spunea Secretarul de Stat Marco Rubio, eliminarea Siriei de pe listă. 

De asemenea, Donald Trump a redistribuit pe rețelele sociale un mesaj al ministrului sirian de Externe și Expatriați, Asaad Hassan al-Shaibani, referitor la eliminarea Siriei de pe lista statelor care sponsorizează terorismul.