MediaFax.ro

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma anunță că pe sectorul cuprins între Târgu Mureș și Miercurea Nirajului din Autostrada Unirii stadiul fizic al lucrărilor se apropie de 70%.

„După un început mai timid, cu multă ploaie și un șantier înotând în apă la tot pasul, constructorul s-a dezlănțuit în ultimele luni”, susține Cosma.

Acesta spune că aproape 90% din terasamente sunt finalizate și că „avem deja «negru» pe jumătate din cei 24 de kilometri ai proiectului.

Oficialul adaugă că în fiecare zi se aștern peste 1.500 de tone de asfalt, iar podurile și pasajele au ajuns la aproximativ 75%.

De asemenea, cele două ecoducte „mamut”, fiecare cu o lățime de 100 de metri și care vor permite traversarea autostrăzii de către fauna sălbatică, sunt finalizate.

Pe șantiere sunt prezenți peste 800 de muncitori și aproximativ 700 de utilaje și echipamente.

Primii kilometri, dați în circulație în 2027

Horațiu Cosma anunță că în prima parte a anului viitor vor fi dați în circulație primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8.

Potrivit acestuia, în primăvară va fi deschisă prima jumătate a proiectului, între Târgu Mureș și Acățari, care va funcționa ca o centură ocolitoare sudică a municipiului Târgu Mureș. Mai departe, în vara lui 2027 vor fi deschiși circulației și cei aproximativ 12 kilometri dintre Acățari și Miercurea Nirajului.

Oficialul din Ministerul Transporturilor transmite că în toamna acestui an va fi emisă autorizația de construire pentru următorul sector, de la Miercurea Nirajului spre Sovata.

„Mai departe, pe A8 montan, se lucrează deja pe sectorul Joseni – Ditrău, iar pentru celelalte sectoare dificile din munți suntem în plin proces de proiectare de detaliu”, adaugă Cosma.

Lotul Joseni–Ditrău al Autostrăzii A8 are o lungime de 14,4 kilometri și include construirea a 18 poduri și pasaje, trei ecoducte pentru traversarea faunei, un nod rutier la Joseni și o descărcare provizorie la Ditrău, care va permite deschiderea circulației pe acest tronson înainte de finalizarea sectorului următor.

A8, legătura cu Moldova

A8 este proiectul de autostradă care va traversa România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova.

Proiectul va fi continuat peste Prut pentru realizarea unei legături rutiere rapide către Chișinău.

De altfel, Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a anunțat în august lansarea licitației pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate.

Sectorul începe la nodul rutier din Ungheni și va continua pe aproximativ 125 de kilometri, până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău.

Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți de Curtea de Apel București, într-un dosar de înșelăciune instrumentat de DIICOT. Prejudiciul stabilit de anchetatori depășește un milion de euro.

Fostul candidat la președinție a fost dus la Centrul de Reținere și Arest Preventiv al Poliției Capitalei.

Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul, el împarte celula cu alți trei bărbați și refuză mâncarea primită.

Colegii de celulă sunt Tiberiu Marian Bîzu, Alexandru Costin Muraru și Laurențiu Stan, arestați în dosare de trafic de droguri.

În total, ei sunt acuzați că ar fi traficat aproape două tone de droguri.

Bîzu a fost reținut pe 24 august, după percheziții la 16 adrese din Timișoara, Satu Mare, Oradea și Câmpulung Moldovenesc.

Potrivit DIICOT, gruparea lui ar fi transportat cu TIR-uri canabis, hașiș și cocaină din Spania în Europa. Rețeaua ar fi oferit servicii de transport și unor grupări albaneze de traficanți. Autoritățile din Franța, Germania, Italia și Spania au capturat patru transporturi, cu aproximativ 1.719 kilograme de droguri. Valoarea lor estimată ajunge la circa 25 de milioane de euro pe piața de stradă.

Muraru a fost reținut în urma acțiunii „1 Mai”, în care 12 persoane au fost ridicate pe 21 și 22 aprilie.

Gruparea este acuzată că producea și vindea droguri în România, inclusiv din culturi de canabis ascunse în interior.

Anchetatorii au confiscat atunci droguri, peste 173.000 de lei, 12.410 euro și monede virtuale de 35.000 de euro.

Despre Laurențiu Stan, al treilea coleg de celulă, se știu deocamdată puține detalii.

Robert Sighiartău susține că Ilie Bolojan a deranjat prin reformele legate de pensiile speciale și companiile de stat, precum și prin încercarea de a limita numirile politice.

„Când încerci să schimbi România, afli cât de bine sunt apărate privilegiile. Când atingi pensiile speciale, deranjezi. Când răscolești mușuroaiele de interese din energie și din companiile de stat, deranjezi. Când ceri performanță în locul numirilor politice și respect pentru banul public, deranjezi și mai mult”, a transmis vineri Sighiartău.

Sighiartău: „A tulburat confortul celor obișnuiți să trăiască din privilegii”

Deputatul PNL consideră că ostilitatea politică față de Bolojan are legătură cu aceste măsuri.

„Ilie Bolojan și-a asumat această confruntare. Iar eu cred că ostilitatea politică împotriva lui are o explicație simplă: a tulburat confortul celor obișnuiți să trăiască din funcții, relații și privilegii”, susține liberalul.

Sighiartău critică folosirea audierii în lupta politică, precizând că statutul de martor al lui Bolojan nu reprezintă o acuzație.

„Această calitate nu este o acuzație. Transformarea ei într-un verdict public servește însă celor care vor să compromită orice încercare de reformă. Justiția trebuie să stabilească adevărul, independent. Nu să fie invocată și amestecată ca armă în lupta politică”, spune deputatul PNL.

„Sistemul are nevoie de un PNL docil”

Potrivit liberalului, miza depășește situația lui Ilie Bolojan, iar atacurile la adresa celor care încearcă să promoveze reforme îi pot descuraja și pe alții să facă același lucru.

„Cei care trăiesc din privilegiile statului își doresc un PNL docil: să accepte, să negocieze funcții și să lase lucrurile așa cum sunt. Eu cred într-un PNL care are curajul să schimbe lucrurile și puterea să rămână drept când este sub asediu”, a mai scris politicianul.

„Sistemul are nevoie de un PNL docil. România are nevoie de un PNL curajos”, a transmis Robert Sighiartău.

Bolojan, audiat aproape două ore și jumătate la DNA Iași

Ilie Bolojan a fost audiat vineri, în calitate de martor, la DNA Iași, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Audierea a vizat circumstanțele audienței pe care Bolojan i-a acordat-o lui Bogos, în septembrie 2025, la Palatul Victoria.

Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență, ancheta vizând demersuri care ar fi urmărit schimbarea conducerii DSVSA Vaslui și obținerea unor avantaje pentru firmele omului de afaceri. Ilie Bolojan nu are calitatea de suspect sau inculpat în dosar.

Bolojan a părăsit sediul DNA după aproape două ore și jumătate. Guvernul a transmis că acesta „a făcut toate precizările solicitate” referitoare la întâlnirea cu Bogos. La plecare, Bolojan nu a făcut declarații și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Mișcarea, începută în urmă cu aproximativ zece zile în regiunea pariziană, a ajuns între timp în aproape toate departamentele Franței și s-a extins inclusiv în universități. Elevii reclamă lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate, clădirile degradate, programele încărcate și presiunea sistemului de admitere Parcoursup.

Situația s-a schimbat însă radical joi, 1 octombrie. Guvernul a vorbit despre o trecere de la o mișcare socială la „violențe urbane”, după incendieri, atacuri asupra unor licee și confruntări cu forțele de ordine.

De ce protestează elevii

Primele blocaje importante au apărut pe 21 septembrie la liceul Saint-Exupéry din Créteil, în apropiere de Paris, unde elevii reclamau posturi de profesori rămase neocupate.

Protestul s-a răspândit rapid în Île-de-France, apoi în alte orașe, fiind amplificat și prin TikTok, Instagram și Snapchat. La începutul acestei săptămâni erau deja afectate sute de unități de învățământ.

În spatele protestelor se află nemulțumiri care țin direct de condițiile în care învață elevii. Aceștia reclamă lipsa profesorilor și faptul că orele rămân neacoperite, clasele aglomerate, lipsa resurselor și starea precară a unor clădiri școlare. În mai multe licee, elevii și profesorii cer investiții urgente și condiții „decente” de studiu.

Situația este descrisă în termeni foarte concreți de elevii intervievați de Le Monde. La liceul profesional Frédéric-Bartholdi din Saint-Denis, un elev a relatat că în sălile de clasă și pe holuri există gândaci și șobolani, prezentând aceste condiții drept exemplul degradării infrastructurii școlare. Protestatarii din Saint-Denis, Lille și Bordeaux au invocat, de asemenea, neînlocuirea profesorilor absenți, nevoia de personal suplimentar și renovarea unităților de învățământ.

Nemulțumirile diferă de la un liceu la altul, însă tabloul general este același: elevii spun că sistemul nu le mai poate garanta condiții normale de studiu. Peste aceste probleme s-au suprapus nemulțumirile legate de volumul de învățare, presiunea Parcoursup și perspectiva unor noi măsuri bugetare în educație.

Parcoursup este platforma națională din Franța prin care elevii de liceu își depun candidaturile pentru admiterea la universități și alte forme de învățământ superior. Sistemul este criticat de o parte dintre elevi pentru presiunea pe care o pune asupra lor și pentru criteriile de selecție considerate uneori netransparente.

Organizațiile elevilor cer și mai multe locuri în învățământul superior, iar unele organizații solicită chiar eliminarea Parcoursup.

În Franța există aproximativ 3.700 de licee, în care învață aproximativ 2,2 milioane de adolescenți.

Protestele s-au extins de la licee la universități

Joi, aproximativ 30 de campusuri universitare erau afectate de blocaje sau acțiuni de protest, între acestea fiind universități din Paris, Strasbourg, Marsilia, Lyon, Reims, Poitiers și Nanterre.

Astfel, ceea ce pornise drept o serie de proteste locale privind condițiile din licee s-a transformat într-o mișcare națională a tinerilor, într-un moment în care Franța se confruntă și cu tensiuni privind proiectul de buget pentru 2027.

Aproape 2.000 de persoane reținute într-o singură zi

Ministerul francez de Interne a anunțat 1.949 de rețineri într-o singură zi, în principal pentru violențe, participare la grupări violente și atacuri asupra reprezentanților autorității.

Ministerul Justiției anunța, separat, că 1.793 de persoane fuseseră plasate în custodia poliției de la începutul săptămânii.

Numărul mare de rețineri nu înseamnă că toate persoanele sunt elevi. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a afirmat că printre cei implicați se află și persoane venite din exteriorul comunităților școlare. Reuters relatează că autoritățile suspectează grupuri care se deplasează între licee pentru a provoca confruntări.

Sute de răniți și incendii în școli

Ministerul de Interne a raportat 305 polițiști și jandarmi răniți numai joi.

În sistemul de educație, ministrul Édouard Geffray a anunțat că, de la declanșarea mișcării, au fost răniți 65 de angajați și 170 de elevi.

Mai multe incidente au depășit cu mult limitele protestelor obișnuite.

La Nantes, un incendiu a distrus parțial holul liceului Nelson-Mandela. Incendii sau tentative de incendiere au mai fost raportate în alte orașe, iar Reuters a relatat despre atacuri și pagube la unități de învățământ din Strasbourg, Nantes și Le Havre.

La Marsilia, profesori au fost stropiți cu benzină în timpul incidentelor din apropierea unui liceu. În Strasbourg a fost incendiată cel puțin o mașină, iar la Toulouse au avut loc confruntări între tineri și forțele de ordine.

Peste 400 de licee, închise vineri

Din cauza violențelor și a distrugerilor, puțin peste 400 de unități de învățământ sunt închise vineri, potrivit ministrului Educației.

O parte dintre acestea organizează cursuri online.

Édouard Geffray a explicat că unele școli nu mai pot funcționa în siguranță după ce sistemele de protecție împotriva incendiilor au fost avariate sau după ce angajații au fost direct amenințați ori atacați.

Prefecții din întreaga țară au primit instrucțiuni să interzică manifestațiile în apropierea liceelor închise. La Paris, prefectul de poliție Patrice Faure a interzis adunările în jurul a 13 licee.

Guvernul acuză LFI că a alimentat protestele

Premierul Sébastien Lecornu a convocat joi o celulă de criză interministerială, după care guvernul a vorbit despre o „schimbare de natură” a manifestațiilor.

Potrivit Reuters, surse apropiate premierului au afirmat că serviciile franceze de informații au prezentat în reuniunea de criză evaluări potrivit cărora politicieni și activiști ai stângii radicale ar fi contribuit la organizarea și extinderea mobilizării.

Guvernul a pus în mod particular sub semnul întrebării rolul partidului La France insoumise (LFI), condus de Jean-Luc Mélenchon.

Ministrul Educației a afirmat că protestul elevilor a fost „legitim la început”, dar că ulterior ar fi fost „alimentat” și „recuperat” politic de LFI, iar grupări de ultrastânga ar fi preluat o parte dintre acțiuni.

LFI respinge acuzațiile.

Reprezentanții formațiunii susțin că guvernul încearcă să politizeze revendicările elevilor și că intervențiile dure ale forțelor de ordine au contribuit la escaladarea tensiunilor. Reuters notează că politicieni LFI au participat la unele manifestații, dar partidul afirmă că susține forme non-violente de protest.

Acuzațiile nu reprezintă, până în acest moment, o concluzie judiciară privind responsabilitatea LFI pentru violențe, ci poziția exprimată de Guvern și, potrivit Reuters, evaluări prezentate de serviciile de informații.

Miza este amplificată de apropierea alegerilor prezidențiale

Criza intervine cu aproximativ șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale franceze din 2027 și într-o perioadă în care politica economică și bugetară a Guvernului provoacă deja proteste.

Guvernul Lecornu a prezentat proiectul de buget pentru 2027 într-un context dificil pentru finanțele publice. Executivul urmărește economii importante și reducerea deficitului, pe fondul unei datorii publice ajunse la aproximativ 119% din PIB și al creșterii costurilor de finanțare.

În paralel cu elevii, și angajați din sectorul public, inclusiv profesori, au protestat în ultimele zile împotriva unor măsuri bugetare și a înghețării salariilor.

Din acest motiv, confruntarea privind liceele a devenit rapid și un subiect al competiției politice preelectorale, cu poziții divergente între Guvern, LFI și celelalte formațiuni politice.

Guvernul face prima concesie

În timp ce autoritățile întăresc măsurile de ordine publică, executivul încearcă în același timp să reducă tensiunile prin negocieri.

Guvernul a renunțat la prevederea din proiectul de buget pentru 2027 care introducea taxe de înscriere pentru studenții fără bursă din BTS și din clasele pregătitoare pentru marile școli.

Măsura prevedea o taxă de 178 de euro pentru BTS și 270 de euro pentru clasele pregătitoare, potrivit informațiilor prezentate de Le Monde.

Ce urmează

Vineri, ministrul Educației, Édouard Geffray, are programate discuții cu organizațiile elevilor, sindicatele din educație, reprezentanții părinților și Consiliul Național al Vieții Liceale.

Guvernul promite o „platformă de consultare” prin care revendicările elevilor să fie centralizate și, ulterior, prezentarea unor răspunsuri la nivel național.

Însă protestele nu par să se încheie odată cu întâlnirea de vineri.

Un nou apel național la mobilizare a fost lansat pentru marți, 6 octombrie.

După o investigație a publicației The Wall Street Journal care leagă activitatea acesteia de promovarea unor proiecte energetice ale companiei grecești Aktor Group, reprezentantul Gregory Meeks, liderul democrat al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, și senatoarea Jeanne Shaheen, lidera democrată a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, au cerut explicații și documente de la secretarul de stat Marco Rubio. Meeks a cerut ca Guilfoyle să fie îndepărtată din funcție în cazul în care acuzațiile relatate se confirmă.

România, în centrul acuzațiilor

România apare în centrul unuia dintre cele mai sensibile episoade relatate de WSJ. Potrivit investigației, la o cină organizată la Atena în martie, în timpul unei discuții despre iminenta cădere a guvernului condus de Ilie Bolojan, Guilfoyle ar fi spus că Statele Unite pot produce o schimbare politică similară și în alte țări, inclusiv în Grecia. În scrisoarea sa către Rubio, Meeks citează explicit această relatare și spune că ea a generat preocupări în Grecia și România cu privire la o eventuală intervenție americană în politica internă a aliaților.

Afirmația este prezentată de Wall Street Journal pe baza relatării unei persoane care ar fi participat la cină și a altor persoane cărora le-ar fi fost relatat episodul. Reprezentanții ambasadoarei au contestat caracterizarea conversației.

Reacții la București

Căderea Guvernului Bolojan a avut loc ulterior, după retragerea PSD din coaliția de guvernare și votul parlamentar care a dus la demiterea executivului. În România, acuzațiile au generat reacții politice și solicitări de clarificări. Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a declarat că Statele Unite au „încredere deplină în democrația din România” și că problemele politice interne trebuie rezolvate de România.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a precizat că vizita lui Guilfoyle la București, în martie, a avut loc în contextul unui eveniment al mediului privat de afaceri și nu a reprezentat o negociere cu statul român.

Miza energetică

Legătura cu România este și una energetică. Guilfoyle a promovat în sud-estul Europei proiecte privind transportul gazului natural lichefiat american, inclusiv prin așa-numitul Coridor Vertical, care leagă infrastructurile de gaze din Grecia, Bulgaria și România de piețele din nord și est. Wall Street Journal a relatat că Aktor Group, companie susținută de lobbyistul Christos Marafatsos, a fost una dintre firmele ale căror proiecte au beneficiat de atenția ambasadoarei.

Potrivit documentelor de lobby citate de WSJ, Aktor i-a plătit lui Marafatsos 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru a stabili contacte cu Departamentul de Stat, Departamentul pentru Energie și biroul președintelui SUA. WSJ a relatat că acesta a participat la numeroase întâlniri oficiale ale lui Guilfoyle, inclusiv cu oficiali străini, iar unii dintre participanți nu ar fi știut că era lobbyist plătit al companiei.

Congresul cere verificări și privind zborurile

Noul episod prezentat în Congresul SUA adaugă și problema deplasărilor cu avioane private. Parlamentarii îi cer Departamentului de Stat să verifice dacă respectivele călătorii au respectat regulile instituției și dacă au existat eventuale conflicte de interese. Reprezentanții lui Guilfoyle susțin că ambasadoarea a respectat regulile etice ale Departamentului de Stat și resping acuzațiile de conduită necorespunzătoare.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de trei inculpați minori sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Este vorba despre ancheta în cazul agresiunii produse în 27 septembrie, în apropierea unui club din municipiul Fălticeni, în urma căreia tânăr de 25 de ani a murit.

Potrivit procurorilor, incidentul a avut loc în jurul orei 4:30. „Pe fondul consumului de alcool și a unui conflict spontan”, unul dintre inculpați i-ar fi aplicat unuia dintre cei doi bărbați agresați o lovitură cu pumnul în zona feței, iar acesta a căzut la pământ.

„În continuare, persoana vătămată P.V.1 a fost ajutată să se ridice de jos de către persoana vătămată P.V.2, după împreună s-au deplasat către parcarea din laterala dreaptă a clădirii în care este situat clubul, fiind urmărite de către inculpatul I.1 împreună cu inculpații I.2 și I.3.
În momentul în care inculpații le-au ajuns din urmă le-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele persoanelor vătămate. În urma loviturilor primite persoana vătămată P.V.1 a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale, iar persoana vătămată P.V.2 a decedat la scurt timp la fața locului”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Potrivit documentelor întocmite după necropsie, „moartea acestuia a fost violentă”, fiind provocată de leziuni cerebrale.

Doi dintre inculpați au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Tribunalului Suceava din 28 septembrie. Pentru al treilea inculpat, procurorii au dispus, la 1 octombrie, reținerea pentru 24 de ore.

„Primele 41 de acorduri de finanțare din SME Eco-Tech au fost semnate”, a transmis ministrul interimar al Economiei. 

Bilanțul dosarelor: 140 de proiecte admise

Irineu Darău a prezentat vineri un bilanț al cererilor depuse pentru programul SME Eco-Tech, un program care se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii care activează în sectoarele comerțului, serviciilor și producției și urmărește sprijinirea investițiilor în modernizare, digitalizare și tehnologii cu impact redus asupra mediului. 

 

Până în prezent, din cele 432 de cereri de finanțare, 140 de dosare au primit undă verde, 103 au fost respinse, iar alte 189 de solicitări se află în diverse etape de clarificare și soluționare administrativă. 

Alți 98 de solicitanți admiși parcurg în prezent procedurile bancare pentru contractarea creditului. 

Finanțare mixtă: grant nerambursabil și credit bancar

„Sprijinul este unul mixt: un grant nerambursabil de maximum 40% din cheltuielile eligibile, în limita a 267.240 de lei, completat de un credit de investiții de minimum 60%. Practic, sprijinul public este completat de finanțare bancară și merge către investiții care pot face firmele mai productive și mai competitive”, se mai arată în mesajul publicat de Irineu Darău pe Facebook. 

Înscrierile rămân deschise până la finalul anului 2026

Potrivit anunțului, firmele eligibile pot depune în continuare cereri de finanțare în cadrul programului. Termenul-limită este 30 decembrie 2026, ora 20:00. 

Declarația vine în timp ce mai multe țări încearcă să stabilească motivul pentru care copilotul a atacat comandantul aeronavei în timpul zborului, scrie Euronews.

Trump: „Vor fi loviți foarte tare”

Întrebat la Casa Albă dacă Iranul a fost implicat în incident, Trump a răspuns că, „pe baza a ceea ce aude”, răspunsul ar fi afirmativ, dar a precizat că investigația este în desfășurare. Când a fost întrebat dacă Statele Unite vor riposta în cazul în care Teheranul va fi găsit responsabil, președintele american a transmis un avertisment direct.

„Vor fi loviți foarte tare, nu vă faceți griji”, a spus Trump. Președintele american nu a prezentat însă dovezi publice care să demonstreze o legătură între Iran și atacul din avion. Ancheta internațională este în desfășurare.

Avertismentul vine pe fondul unei prezențe militare americane sporite în Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor citate de Euronews, Statele Unite au trimis sisteme suplimentare Patriot în Arabia Saudită și Qatar, iar portavionul USS Theodore Roosevelt se îndreaptă spre regiune.

Avionul a pierdut mii de metri în câteva zeci de secunde

Incidentul a avut loc miercuri, la bordul zborului Flydubai FZ1073, care transporta 174 de persoane de la Dubai la Tel Aviv. Copilotul l-ar fi atacat și înjunghiat pe comandantul indian Smit Machchhar. În timpul confruntării, avionul a intrat într-o coborâre extrem de abruptă și a pierdut peste 14.000 de picioare, aproximativ 4.300 de metri, în mai puțin de un minut.

Avionul Flydubai pe pista aeroportului Tabuk, în Arabia Saudită. Sursa foto: X

Comandantul rănit a reușit să deschidă ușa cabinei. Pasagerii au intervenit și l-au imobilizat pe atacator, iar membri ai unui echipaj de rezervă aflați la bord au contribuit la stabilizarea aeronavei. Avionul a efectuat apoi o aterizare de urgență la Tabuk, în Arabia Saudită.

Ancheta încearcă să stabilească motivul atacului

Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au deschis o anchetă pentru a determina dacă incidentul a avut legătură cu o activitate teroristă sau dacă a fost planificat în prealabil.

Copilotul se află în custodia autorităților, iar identitatea sa nu a fost făcută publică. Israelul susține că acesta este cetățean oman, însă autoritățile din Oman, Emiratele Arabe Unite și compania flydubai nu au confirmat oficial această informație.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că suspectul ar fi trecut printr-un proces de radicalizare islamistă. Autoritățile continuă însă să investigheze motivul atacului, iar mai multe scenarii rămân analizate. Flydubai a suspendat zborurile către Israel în urma incidentului.

Deși întâlnirea lui Bolojan cu omul de afaceri a fost una scurtă, iar premierul a precizat, atunci că a refuzat propunerea lui Fănel Bogos de a-l destitui pe șeful DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, premierul va fi audiat, totuși, în calitate de martor, pentru ca procurorii să afle ce s-a discutat mai exact în cadrul întâlnirii.

Omul de afaceri Fănel Bogos, arestat preventiv pentru șantaj și eliberat ulterior, fusese sancționat de DSVSA Vaslui după ce, în septembrie 2024, la fermele sale a fost depistat un focar de salmonella. La acel moment, șeful DSVSA, Mihai Ponea, a decis sacrificarea a 230.000 de păsări de la fermele afaceristului.

Bogos ar fi încercat ulterior să se răzbune și să obțină schimbarea din funcție a lui Ponea, apelând la diverse metode, inclusiv la o întâlnire cu Ilie Bolojan. Bolojan a mai explicat public, anul trecut, subiectul În noiembrie 2025, Bolojan a explicat public întâlnirea cu Bogos, precizând că a tratat această programare „într-o cheie obişnuită”, având permanent întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi cu membri de partid. Afaceristul a fost însoțit de Mihai Barbu, care era trezorierul PNL la acea vreme. Întâlnirea a durat 15 minute, iar Bolojan a declarat atunci că au fost prezentate și aspecte care nu țin strict de zona politică. „Eu am avut aşa un uşor, şi acum mi-aduc aminte, trac, pentru că venind să discute aspecte politice, a prezentat şi aspecte care nu sunt strict de zona politică”, spunea Bolojan anul trecut. Potrivit Ioanei Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, prim-ministrul nu avea la cunoștință că Bogos i-ar fi oferit lui Mihai Barbu – fostul șef PNL Vaslui – bani pentru a facilita întâlnirea cu premierul. „Domnul prim-ministru nu are cunoștință de nicio sumă solicitată, vehiculată, pentru audiențe. Nu există așa ceva. Ba mai mult decât atât, a atras atenția încă de ieri că reprezintă o faptă pedepsită de lege și cine săvârșește asemenea fapte suferă sancțiunile legale. (…) Cu sigurață nu știa că domnul respectiv era un om cu probleme”, a declarat, în noiembrie 2025, purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

Întâlnirea a fost intermediată de fostul șef PNL Vaslui, Mihai Barbu, care ar fi primit, potrivit stenogramelor, o mare cantitate de produse din carne de pasăre, dar și produse lactate, precum și suma de 500.000 de euro, printr-un intermediar, pentru a „organiza” întâlnirea cu premierul Bolojan.

Potrivit surselor Gândul, Bogos ar fi reușit să se întâlnească, joi, 23 septembrie 2025, cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogos de a-l demite pe șeful DSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.

Douăzeci de propuneri pentru reducerea crizei locuințelor au fost prezentate Comisiei Europene de europarlamentarii Gabriela Firea și Victor Negrescu și de o delegație de senatori români. Propunerile vizează, printre altele, creditele pentru tineri, locuințele pentru profesori și medici, chiriile accesibile și renovarea blocurilor.

Scrisoarea a fost înmânată joi, la Bruxelles, comisarului european pentru energie și locuire, Dan Jørgensen.

Delegația română a fost condusă de senatorul Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat.

Fonduri europene pentru programele românești de creditare a tinerilor

Propunerile au fost discutate și cu Irene Tinagli, președinta comisiei speciale a Parlamentului European pentru criza locuințelor.

Printre măsurile propuse se află folosirea fondurilor europene pentru programele românești de creditare a tinerilor, precum Family Start, Student Invest și Noua Casă.

Inițiatorii cer, de asemenea, un fond european de garantare a chiriilor, care să ofere protecție atât proprietarilor, cât și chiriașilor tineri.

Construirea sau închirierea de locuințe pentru doctori și profesori

O altă propunere vizează construirea sau închirierea, de către primării, a unor locuințe pentru profesori și medici în localitățile în care școlile și spitalele întâmpină dificultăți în recrutarea personalului.

Pe listă se mai află extinderea programului „Lift pentru viață” la nivel european și organizarea, în 2027, la București, a unui forum european dedicat locuirii accesibile în Europa Centrală și de Est.

Propunerile vin în contextul unei crize a locuințelor care caracterizează întreagul spațiu european.

Blocurile fără lift

Potrivit comunicatului, peste 43 de miliarde de euro au fost deja mobilizate la nivel european pentru locuire, iar alte 10 miliarde de euro sunt prevăzute pentru 2026 și 2027.

În cazul României, inițiatorii atrag atenția și asupra problemei blocurilor fără lift.

Comunicatul arată că aproximativ 3,5 milioane de români, mulți dintre ei vârstnici, locuiesc în astfel de blocuri.

Gabriela Firea: „Am avut o cerere mai mare decât bugetul disponibil”

Europarlamentarul Gabriela Firea a spus că programele Family Start și Student Invest, lansate în perioada în care era ministru al Familiei, au avut o cerere mai mare decât bugetul disponibil.

„Tocmai de aceea am dus astăzi programele mai departe decât am sperat atunci, pe masa comisarului european pentru locuire”, a scris Gabriela Firea, europarlamentar, pe contul său de socializare.

Ea a mai spus că propunerile au fost discutate „aplicat, pe cifre”, astfel încât finanțarea să țină cont de cerere.

Ministrul Educației, Edouard Geffray, a declarat că puțin peste 400 de școli și alte instituții de învățământ vor fi închise vineri, notează Reuters. 

În timpul manifestațiilor, 625 de persoane au fost reținute, după ce acesta a căpătat un caracter violent. 

Protestele au loc pe fondul disputelor privind viitorul buget al Franței. Guvernul pregătește un program de economii de 54 de miliarde de euro, în condițiile în care încearcă să limiteze cheltuielile și deficitul bugetar.

Sindicatele contestă măsurile și solicită, între altele, salarii mai mari și condiții de muncă mai bune pentru angajații din sectorul public.

Incendieri și atacuri asupra profesorilor

În Saint-Denis au fost folosite artificii și gaze lacrimogene în timpul confruntărilor. La Nantes, un incendiu izbucnit după ce un tomberon a fost incendiat s-a extins la clădirea liceului Nelson Mandela. 

La liceul Victor Hugo din Marsilia, directorul, directorul adjunct și alți doi angajați au fost atacați și stropiți cu benzină. În Auchel, un director de liceu profesional a fost rănit la ureche de un proiectil pirotehnic și transportat la spital.  

Bilanț grav: zeci de polițiști și sute de elevi răniți

În urma violențelor, 83 de polițiști și jandarmi au fost răniți în altercații, iar cel puțin 119 elevi și membri ai personalului școlar au suferit răni. 

În încercarea de a detensiona criza, ministrul Édouard Geffray are programate vineri întâlniri de urgență cu sindicatele din educație, asociațiile de părinți, organizațiile de elevi și reprezentanții Consiliului Național al Vieții Școlare, declarând că își propune să transforme dialogul în progrese. 

Criza a căpătat și o dimensiune politică, întrucât surse apropiate premierului Sebastien Lecornu au susținut că serviciile de informații au indicat într-o celulă de criză că protestele ar fi fost instigate de politicieni ai stângii radicale, în special din formațiunea Franța Nesupusă (LFI). 

Studiul  a analizat răspunsurile a 1.050 de directori și lideri seniori din 13 țări din Europa, Statele Unite și China. Cercetarea a fost realizată în august 2026, potrivit BearingPoint.

Companiile văd deja rezultate financiare

Aproape trei sferturi dintre organizațiile care au implementat AI spun că au obținut deja un impact măsurabil asupra veniturilor sau costurilor. Aproximativ patru din zece raportează atât creșteri ale veniturilor, cât și reduceri de costuri.

Problema apare la trecerea de la proiectele individuale la implementarea la scară largă. Doar 13% dintre organizații spun că și-au extins complet inițiativele AI în conformitate cu planul de afaceri inițial. Aproape trei sferturi fie au redus amploarea proiectelor, fie au obținut un nivel de implementare inferior celui anticipat.

Costurile scad mai repede decât cresc veniturile

Cele mai clare rezultate financiare apar în zona reducerii costurilor. Dintre organizațiile care au implementat AI, 24% spun că au obținut deja reduceri de costuri de cel puțin 10%. Pentru 2030, proporția celor care anticipează o reducere de cel puțin 10% urcă la 35%.

În cazul veniturilor, rezultatele sunt mai modeste. Doar 4% dintre organizațiile care au implementat AI raportează în prezent creșteri ale veniturilor sau ale valorii serviciilor de cel puțin 10%.

Pentru 2030, 22% se așteaptă să atingă acest nivel. În același timp, AI este integrat tot mai profund în activitatea companiilor. Ponderea organizațiilor care spun că AI este integrat în majoritatea operațiunilor a crescut de la 7% în 2025 la 11% în 2026.

Doar 4% dintre organizațiile care au implementat AI raportează în prezent creșteri ale veniturilor. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels

Reglementarea și sistemele vechi blochează extinderea

Potrivit studiului, principalele probleme nu mai țin exclusiv de tehnologie. Reglementarea este indicată drept principal obstacol în extinderea proiectelor AI. Urmează integrarea cu sistemele și procesele IT vechi. Datele reprezintă o altă problemă. 54% dintre directori consideră datele de calitate și de încredere esențiale pentru extinderea AI.

Un alt detaliu este relevant: mai puțin de o treime dintre organizații evaluează formal posibilitatea de a scala un proiect înainte de lansarea acestuia. Astfel, unele companii descoperă abia după ce un proiect funcționează că nu îl pot integra ușor în restul organizației.

AI creează și o nouă problemă pentru angajați

Studiul identifică și un efect care va deveni tot mai important. 62% dintre organizațiile analizate estimează că AI a creat deja o capacitate excedentară de personal de cel puțin 10%. Pentru 2030, proporția ajunge la 94% în estimările respondenților.

Asta nu înseamnă automat concedieri. Companiile trebuie să decidă cum vor folosi timpul eliberat prin automatizare și cum vor redistribui angajații către activități cu valoare mai mare. În paralel, apar nevoi pentru competențe noi, inclusiv în guvernanța AI, administrarea agenților autonomi și proiectarea modului în care oamenii și sistemele AI lucrează împreună.

Partida Polonia-România, în care Robert Lewandowski ar putea fi titular, se joacă vineri, 2 octombrie, la Varșovia, de la ora 21.45, ora României.

Presa poloneză anunță că Robert Lewandowski ar urma să revină în primul „11” al naționalei pentru partida cu România, după ce a început pe banca de rezerve meciul precedent, cu Suedia. Publicația Przegląd Sportowy scrie că selecționerul Jan Urban pregătește mai multe schimbări, iar Lewandowski ar urma să formeze atacul alături de Karol Świderski.

Pentru naționala României, partida reprezintă un nou meci important în această ediție a Ligii Națiunilor.

România vine după două înfrângeri în primele două meciuri din Liga Națiunilor: 1-2 cu Suedia, la Stockholm, și 2-4 cu Bosnia și Herțegovina, la București. Tricolorii au astfel nevoie de primele puncte în partida de la Varșovia.

De cealaltă parte, Polonia a remizat cu Bosnia, 0-0, și a cedat în Suedia, 1-3.

Meciul va fi transmis în direct de Antena 1.

Selecționerul Gheorghe Hagi a anunțat joi lotul de 23 de jucători pentru meciul cu Polonia.

 

„Ancheta noastră a confirmat că aceste persoane au gestionat în mod necorespunzător informații sensibile, fără a respecta procedurile stabilite de companie, încălcând politicile noastre și distrugând încrederea esențială pentru activitatea noastră”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI pentru BBC.

Compania care dezvoltă ChatGPT nu a făcut publice numele celor concediați. Cel puțin doi dintre ei lucrau în domeniul siguranței inteligenței artificiale.

Concedierile au loc pe fondul intensificării, în ultimele săptămâni, a dezbaterii privind siguranța AI și riscurile pe care această tehnologie le poate prezenta pentru umanitate.

„Ne-am despărțit de trei persoane pentru încălcarea politicilor noastre privind accesul la și gestionarea informațiilor sensibile ale companiei”, a spus purtătorul de cuvânt al OpenAI.

Îngrijorările privind siguranța inteligenței artificiale au crescut după ce mai mulți cercetători și directori din industria tehnologică au cerut reguli și măsuri de protecție mai stricte.

OpenAI a fost intens criticată și monitorizată după ce unele dintre modelele sale au desfășurat activități neautorizate și au accesat mai multe platforme, inclusiv site-uri ale guvernului australian.

În septembrie, cercetătorul Jacob Coxon, care a plecat de la compania Anthropic, a cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale, pentru ca eventualele riscuri ale acestei tehnologii să poată fi evaluate mai atent.

Șeful Anthropic, Dario Amodei, și directorul general al OpenAI, Sam Altman, au cerut, la rândul lor, adoptarea unor măsuri pentru a răspunde preocupărilor legate de inteligența artificială.

Măsura a fost luată în urma unui articol în care Abu Shehadeh a descris atacul Hamas din 7 octombrie 2023 drept un „eveniment istoric important”, potrivit AFP, citată de France24.

El a negat că ar fi susținut atacul, dar declarațiile sale au stârnit critici aspre.

Săptămâna trecută, Comisia Electorală Centrală a Israelului a votat descalificarea lui Abu Shehadeh, la cererea ministrului de extremă dreapta al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir.

Curtea Supremă s-a reunit, joi, pentru a examina recursul lui Abu Shehadeh împotriva descalificării.

Instanța i-a propus să se retragă de bunăvoie

În loc să pronunțe o hotărâre, instanța i-a propus să se retragă de bunăvoie, după ce a dat de înțeles că majoritatea judecătorilor săi erau în favoarea excluderii sale din alegeri.

I s-a acordat termen până vineri dimineață pentru a lua o decizie.

Abu Shehadeh nu a avut altă opțiune decât să se retragă pentru a evita o descalificare oficială care ar fi avut „consecințe grave pentru viața politică și parlamentară a țării”, a declarat Balad.

Liderul partidului Balad și-a retras candidatura, dar această decizie nu a marcat sfârșitul luptei sale politice, a precizat partidul său într-un comunicat, adăugând că el va rămâne liderul partidului.

Abu Shehadeh conduce partidul palestinian de stânga Balad și a fost deputat în Knesset, Parlamentul unicameral al Israelului, între 2019 și 2022.

Partidele arabe israeliene sunt considerate de analiștii politici drept potențiali factori decisivi în alegerile din 27 octombrie, sondajele indicând că nici coaliția premierului Benjamin Netanyahu, nici principalul bloc de opoziție nu sunt pe cale să obțină majoritatea.

Descalificarea, rară în Israel

Descalificarea candidaților este un fenomen rar în Israel, unde Curtea Supremă a anulat, de-a lungul timpului, majoritatea interdicțiilor aprobate de comisia electorală.

Conform legislației israeliene, candidații pot fi excluși doar dacă neagă existența Israelului ca stat evreiesc și democratic sau dacă susțin lupta armată a unui stat inamic sau a unei organizații teroriste împotriva Israelului.

Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 este considerat cel mai mare masacru asupra evreilor de la Holocaust încoace. În atac au murit peste 1.200 de evrei.

În 2025, ONU a adoptat o rezoluție comună prin care condamnă atât atacul Hamas, cât și Războiul din Gaza.

Atacul este considerat motivul din cauza căruia Israelul a declanșat Războiul din Gaza, în care au murit 70.000 de palestinieni. Războiul a durat doi ani, dar Israelul încă își exercită controlul militar în Gaza și Cisiordania, chiar și în urma armistițiului convenit de Consiliul Păcii al lui Trump. 

O organizație pentru drepturile omului îi ia apărarea

Adalah, organizația israeliană pentru drepturile omului care îl reprezintă pe Abu Shehadeh, a acuzat Curtea Supremă că l-a descalificat, de fapt, prin presiunile exercitate asupra sa pentru a-și retrage candidatura.

„Un lider palestinian a fost forțat să se retragă din alegerile pentru Knesset-ul israelian după ce Curtea Supremă a precizat clar că îl va exclude”, a declarat organizația într-un comunicat adresat AFP.

Adalah a afirmat că deceniile de activitate publică ale lui Abu Shehadeh în calitate de activist pentru drepturile omului, legislator și lider de partid demonstrează „opoziția sa consecventă și fără echivoc față de orice formă de violență”.

Partidul lui Abu Shehadeh îi reprezintă pe palestinienii din Israel

„Este o lovitură gravă adusă dreptului cetățenilor palestinieni de a fi reprezentați și de a candida la alegeri”, precizează Adalah.

Arabii israelieni, cunoscuți și sub denumirea de cetățeni palestinieni ai Israelului, reprezintă aproximativ 20% din populația țării. Majoritatea se identifică drept palestinieni.

Aceștia sunt descendenții palestinienilor care au rămas în interiorul granițelor Israelului după crearea statului în 1948 și se plâng de mult timp de discriminare în comparație cu majoritatea evreiască din Israel.

Pe lângă Abu Shehadeh, comisia electorală a exclus săptămâna trecută două liste electorale arabe: Lista Arabă Unită și Lista Comună, o alianță formată din trei partide care include și partidul Balad.

Curtea Supremă urmează să continue, vineri, audierea recursurilor depuse de aceste partide.

Temperaturile extreme au crescut riscurile pentru sănătatea populației, în timp ce râurile europene au înregistrat cele mai scăzute debite din ultimele peste trei decenii.

Datele Copernicus arată că 52% din suprafața Europei a fost expusă în această vară unui nivel „foarte ridicat” de stres termic, cea mai mare proporție înregistrată de când există astfel de măsurători.

Copernicus definește acest nivel drept condiții în care temperatura resimțită de organism ajunge la cel puțin 38 de grade Celsius.

Stresul termic apare atunci când combinația dintre temperatură ridicată și umiditate împiedică organismul să se răcească suficient prin transpirație. În aceste condiții, corpul poate ajunge să acumuleze căldură într-un ritm mai rapid decât o poate elimina, potrivit Reuters.

Fenomenul nu reprezintă doar un disconfort provocat de temperaturile ridicate. Expunerea prelungită poate avea consecințe serioase asupra organismului.

Ce se întâmplă cu organismul în timpul stresului termic

Printre simptomele asociate stresului termic se numără creșterea ritmului cardiac, greața și amețeala. În situații severe, expunerea la temperaturi extreme poate duce la insolație, o afecțiune care poate pune viața în pericol.

Riscul este mai mare în cazul persoanelor care petrec mult timp în aer liber, în special atunci când temperaturile rămân ridicate pentru perioade îndelungate.

Printre categoriile vulnerabile se numără lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber, persoanele în vârstă și oamenii cu anumite afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare și diabet.

Europa de Vest a avut cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor

Europa de Vest a înregistrat în această vară cea mai ridicată temperatură medie pentru sezon de când există măsurători, potrivit Copernicus.

În această regiune au fost consemnate 13 zile cu stres termic „foarte ridicat”, în condițiile în care temperatura resimțită a depășit pragul de 38 de grade Celsius.

Datele oferă o imagine asupra extinderii fenomenului: nu a fost vorba doar despre episoade izolate de caniculă, ci despre perioade în care suprafețe foarte mari ale continentului au fost expuse unor condiții dificile pentru organism.

Căldura extremă nu afectează doar oamenii

Efectele temperaturilor ridicate au fost vizibile și asupra resurselor de apă.

Potrivit Copernicus, râurile Europei au înregistrat în această vară cele mai mici debite din ultimii peste 30 de ani.

Debitele reduse ale râurilor pot avea consecințe asupra ecosistemelor, agriculturii, transportului fluvial și disponibilității apei.

Temperaturile ridicate și perioadele cu precipitații reduse pot contribui la scăderea nivelului apei, în timp ce evaporarea este accelerată de căldură.

Europa se încălzește mai rapid decât alte continente

Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a avertizat că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, fenomen asociat schimbărilor climatice provocate de activitățile umane.

Creșterea temperaturilor medii contribuie la intensificarea riscului de episoade de căldură extremă și la apariția unor perioade în care organismul uman este expus unor condiții tot mai dificile.

Datele Copernicus pentru această vară se înscriu astfel într-un context mai larg al modificării climatului european.

Ce înseamnă recordul pentru Europa

Recordul de 52% din continent expus stresului termic foarte ridicat arată amploarea condițiilor extreme înregistrate în această vară.

Pentru populație, implicațiile sunt directe: perioadele cu temperaturi și umiditate ridicate pot pune presiune suplimentară asupra organismului, în special în cazul persoanelor vulnerabile.

În același timp, scăderea debitelor râurilor arată că efectele temperaturilor extreme depășesc sfera sănătății publice și se răsfrâng asupra mediului și resurselor de apă.

De la începutul anului, au fost raportate cel puțin 17 atacuri asupra navelor comerciale, iar mai multe echipaje au fost luate ostatice, scrie Il Post. Revenirea fenomenului are legătură cu războiul din Orientul Mijlociu, dar și cu situația economică și de securitate din Somalia.

Pirateria revine după ani de relativă liniște

În 2026, pirații somalezi au atacat nave comerciale cu o frecvență care nu a mai fost întâlnită de peste zece ani. Cel puțin 17 atacuri au fost raportate de la începutul anului. Potrivit BBC, cel puțin șase nave au fost capturate.

Pirații au luat ostatici membri ai echipajelor și au cerut răscumpărări pentru eliberarea lor. Unul dintre cele mai grave cazuri a fost cel al petrolierului Honour 25, capturat în aprilie. Cinci marinari aflați la bord au fost uciși. Nava a fost eliberată abia pe 29 septembrie de poliția maritimă din Puntland, regiunea autonomă din nord-estul Somaliei. Fenomenul este departe de amploarea atinsă în trecut. Între 2005 și 2012, Somalia a devenit unul dintre principalele centre mondiale ale pirateriei maritime.

Five Killed as Puntland Forces Retake Hijacked Tanker Honour 25 Off Somalia — Three Pakistanis Among the Dead

Puntland Maritime Police Force has taken control of the Palau-flagged oil tanker MT Honour 25 (also reported as Honor 25 / Honour 25) after an operation off the Bandar…

— Muhammad Fahad (@myrules_fahad) September 29, 2026

În acea perioadă au fost capturate 149 de nave, iar peste 3.700 de marinari au fost luați ostatici, potrivit datelor Băncii Mondiale. Companiile maritime plăteau atunci, în medie, aproximativ 50 de milioane de dolari pe an sub formă de răscumpărări.

Pentru a opri atacurile au fost desfășurate misiuni militare internaționale. Una dintre ele este condusă de Uniunea Europeană și include și militari italieni. O altă misiune este condusă de Statele Unite. Operațiunile au avut efect. După 2013, pirateria somaleză a devenit aproape inexistentă. Atacurile au început să reapară sporadic începând din 2023. În 2026, însă, ritmul lor a crescut considerabil.

Războiul din Orientul Mijlociu a creat o nouă oportunitate

Una dintre explicațiile pentru această revenire este schimbarea priorităților militare în regiune. După începerea bombardamentelor americane și israeliene asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie, unele guverne au mutat nave și resurse care erau folosite pentru combaterea pirateriei spre zonele afectate direct de război.

Printre acestea se află strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune, iar rebelii Houthi din Yemen și-au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Situația a modificat și rutele comerciale. Unele nave au ajuns să folosească trasee mai apropiate de coastele Somaliei. Pentru pirați, acest lucru înseamnă mai multe ținte accesibile.

Golful Aden, Yemen: Nava Marlin Luanda, în flăcări în Golful Aden după ce ar fi fost lovită de o rachetă antinavă lansată dintr-o zonă a Yemenului controlată de Houthi. (Sursă imagine: Marina Indiei/ZUMA Wire)

Totodată a crescut și prețul petrolului. Pentru pirați, navele petroliere au devenit astfel mai atractive. O încărcătură mai valoroasă poate permite solicitarea unei răscumpărări mai mari. Petrolierul Honour 25 este unul dintre cazurile care ilustrează această schimbare. În același timp, pirații somalezi dispun acum de mijloace mai bune decât în urmă cu 15-20 de ani.

Au arme mai puternice și telefoane prin satelit. Pot opera mai departe de coastă și pot ataca nave aflate în Oceanul Indian. Autoritățile somaleze au susținut că o parte dintre aceste capacități provin din cooperarea cu rebelii Houthi. Această acuzație este prezentată de autorități și nu este stabilită ca fapt independent în materialul sursă.

Somalia nu își poate proteja eficient apele teritoriale

Revenirea pirateriei are însă și cauze interne. Somalia rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, iar guvernul central are dificultăți în exercitarea autorității asupra întregului teritoriu.

Garda de coastă și marina sunt reduse numeric și dispun de resurse limitate. Nici autoritățile din Puntland nu au suficiente nave pentru a patrula eficient zona. Forțele de securitate somaleze sunt implicate și în combaterea unor organizații precum Statul Islamic și al-Shabaab, care controlează anumite teritorii.

În paralel, situația economică s-a deteriorat. Prețurile alimentelor, îngrășămintelor și carburanților au crescut puternic. Comunitățile de pescari de pe coastă sunt printre cele mai vulnerabile. Pescarii locali se confruntă și cu activitatea unor nave străine de pescuit, în special din China, care exploatează resursele din apele somaleze. Într-o țară cu instituții maritime slabe, aceste comunități au rămas cu puține mijloace pentru a-și proteja sursele de venit.

Pirateria este legată și de criza economică

În ultimii ani, Somalia a devenit mai dependentă de ajutorul extern într-un moment în care nevoile populației au crescut. Statele Unite au fost principalul donator extern al Somaliei în perioada administrației Biden. În 2024, Washingtonul a oferit peste un miliard de dolari sub formă de ajutor umanitar și cooperare, inclusiv în domeniul militar.

Reducerea programelor americane de cooperare decisă în timpul administrației Trump a afectat ulterior o parte importantă a acestor programe, potrivit sursei citate. Revenirea pirateriei este astfel rezultatul mai multor factori care s-au suprapus în 2026. Războiul din Orientul Mijlociu a mutat resurse militare, a modificat rutele comerciale și a crescut valoarea unor încărcături. În același timp, Somalia se confruntă cu instituții maritime slab dotate, insecuritate și probleme economice.

Schimbarea înseamnă o dimineață cu mai multă lumină, dar și seri în care se întunecă mai devreme. Deși mutarea acelor pare un gest simplu, schimbarea orei influențează somnul, rutina zilnică și modul în care ne raportăm la lumina naturală.

Când se schimbă ora în România în 2026

În România, ora de iarnă 2026 va începe în noaptea de 24 spre 25 octombrie. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00.

Asta înseamnă că noaptea respectivă va avea, practic, 25 de ore, iar cei care dorm la acea oră vor beneficia de o oră suplimentară de somn.

Telefoanele, calculatoarele și majoritatea ceasurilor conectate la internet fac automat această modificare. În cazul ceasurilor analogice sau al unor dispozitive care nu actualizează automat ora, schimbarea trebuie făcută manual.

Trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din octombrie, în timp ce revenirea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie.

Ora de iarnă vs. ora de vară: care este diferența

Diferența este simplă: ora de vară este cu o oră înaintea orei standard, iar ora de iarnă reprezintă revenirea la ora standard.

De exemplu, dacă înainte de schimbarea din octombrie ceasul arată 8:00, după revenirea la ora standard va fi 7:00.

Important este însă că nu se schimbă timpul fizic și nici durata zilei. Soarele nu răsare și nu apune „mai devreme” din cauza ceasului. Se schimbă doar felul în care ora oficială este raportată la momentele de răsărit și apus.

Cu alte cuvinte, aceeași lumină naturală este distribuită diferit în raport cu programul nostru.

De ce a fost introdusă ora de vară

Ideea trecerii la ora de vară este legată în principal de folosirea mai eficientă a luminii naturale.

Prin mutarea ceasurilor cu o oră înainte primăvara, lumina zilei ajunge să fie prezentă mai mult timp în intervalul în care oamenii sunt activi după-amiaza și seara.

În schimb, diminețile devin mai întunecate.

În perioada de iarnă se revine la ora standard, astfel încât lumina naturală să fie disponibilă mai devreme dimineața.

Sistemul a fost adoptat în diferite forme de mai multe țări și de-a lungul timpului a avut legătură inclusiv cu obiectivul de a reduce consumul de energie. Beneficiile economice și energetice ale schimbării orei au fost însă analizate și contestate în numeroase studii, iar efectele diferă în funcție de climă, stil de viață și consumul de energie.

Ce se întâmplă cu somnul când dăm ceasurile înapoi

Trecerea la ora de iarnă este, în general, considerată mai ușor de tolerat decât trecerea la ora de vară, deoarece ceasul este dat înapoi cu o oră.

Practic, dacă o persoană se culcă și se trezește la aceeași oră indicată de ceas, în noaptea schimbării poate avea o oră suplimentară de somn.

Totuși, organismul nu funcționează exclusiv după ceasul de pe perete.

Ceasul biologic, cunoscut și sub denumirea de ritm circadian, este influențat puternic de lumină. Schimbarea bruscă a programului oficial poate necesita o perioadă de adaptare.

Pentru unele persoane, acest lucru poate însemna câteva zile în care ora de culcare sau cea de trezire nu mai coincide perfect cu senzația naturală de somn.

De ce ni se pare că se întunecă atât de devreme

Unul dintre cele mai vizibile efecte ale trecerii la ora de iarnă este apariția întunericului mai devreme seara.

După revenirea la ora standard, apusul va fi afișat de ceas cu aproximativ o oră mai devreme decât înaintea schimbării.

De exemplu, o oră de apus care înainte era în jurul valorii de 18:00 poate ajunge să fie în jurul orei 17:00 după schimbarea orei, în funcție de dată și localitate.

Soarele nu își schimbă însă programul pentru că noi schimbăm ceasurile. Este aceeași succesiune astronomică, doar că ora oficială se modifică.

Pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă, zilele continuă oricum să fie mai scurte, indiferent de schimbarea orei.

Ce se schimbă pentru români după trecerea la ora de iarnă

Pentru cei mai mulți oameni, schimbarea este observată în primul rând în rutina zilnică.

Dimineața, va exista mai multă lumină naturală la aceeași oră indicată de ceas, în timp ce seara întunericul va apărea mai devreme.

Asta poate influența:

• programul de lucru și de școală;
• activitățile desfășurate în aer liber;
• timpul petrecut după serviciu în lumină naturală;
• ora la care este aprins iluminatul artificial;
• rutina de somn;
• activitățile sportive desfășurate afară.

Pentru cei care pleacă dimineața devreme la serviciu, lumina suplimentară de dimineață poate fi un avantaj. Pentru cei care termină programul după-amiaza, faptul că se întunecă mai devreme poate fi mai vizibil.

Ora de vară și ora de iarnă nu schimbă durata zilei

Este una dintre cele mai frecvente confuzii.

Schimbarea orei nu face ziua mai lungă sau mai scurtă.

Durata perioadei de lumină naturală este determinată de poziția Pământului față de Soare și de latitudinea locului.

În octombrie, zilele sunt deja în scădere deoarece ne apropiem de iarnă. Mutarea ceasului cu o oră doar schimbă momentul în care răsăritul și apusul sunt înscrise pe cadran.

Astfel, după trecerea la ora de iarnă, nu „pierdem” o oră de lumină. Lumina este doar raportată la alte ore ale zilei.

De ce România încă schimbă ora

În Europa există de mai mulți ani discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. La nivelul Uniunii Europene, eliminarea schimbării orei a fost discutată și propusă, însă sistemul sezonier nu a fost eliminat.

Prin urmare, în 2026, România continuă să treacă de la ora de vară la ora standard la sfârșitul lunii octombrie și invers la sfârșitul lunii martie.

Pentru moment, românii trebuie astfel să țină cont în continuare de cele două schimbări anuale.

Ora de iarnă vs. ora de vară: ce trebuie să reții

Diferența dintre cele două sisteme poate fi rezumată foarte simplu:

Ora de vară: ceasurile sunt date înainte cu o oră, iar lumina este „mutată” spre seară în raport cu ora oficială.

Ora de iarnă: ceasurile sunt date înapoi cu o oră, revenindu-se la ora standard, ceea ce înseamnă mai multă lumină dimineața și întuneric mai devreme seara.

În 2026, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Numărul urșilor bruni din țară a ajuns la aproximativ 308.000, mai mult decât dublu față de nivelul înregistrat în urmă cu trei decenii, notează Sky News.

Autoritățile ruse iau în calcul majorarea cotelor de vânătoare pentru urșii bruni, stabilirea unor limite regionale privind populația și acordarea unor atribuții suplimentare autorităților locale pentru gestionarea animalelor.

Creșterea populației de urși este asociată, printre altele, cu iernile mai scurte și mai blânde din ultimele decenii.

Urșii bruni din Rusia au ajuns la 308.000 de exemplare

Potrivit autorităților ruse, populația de urși bruni din Rusia a crescut de peste două ori în aproximativ 30 de ani. Situația este considerată tot mai dificilă în regiunile în care oamenii intră frecvent în contact cu animalele sălbatice.

Guvernul analizează posibilitatea modificării cotelor de vânătoare și introducerii unor limite privind numărul de urși care pot exista în anumite regiuni. De asemenea, autoritățile vor să identifice zonele care au nevoie de finanțare suplimentară pentru gestionarea problemei.

Vicepremierul rus Dmitri Patrușev a declarat că, pe măsură ce populația de urși crește, se înmulțesc și problemele provocate de interacțiunea dintre oameni și animale.

„Sunt necesare măsuri sistemice pentru a asigura coexistența în siguranță a oamenilor și animalelor și pentru a menține echilibrul necesar”, a afirmat oficialul.

Urșii bruni au atacat oameni în mai multe regiuni din Rusia

Unul dintre cele mai recente incidente a avut loc în Siberia, unde o femeie a fost atacată mortal de un urs chiar în grădina locuinței sale. Siberia găzduiește aproape 27.000 de urși bruni.

În orașul Krasnoiarsk, anchetatorii au deschis săptămâna trecută un dosar penal care vizează ministerul regional al Mediului. Autoritățile susțin că instituția ar fi dat dovadă de neglijență, iar șapte persoane au murit în urma unor atacuri produse în luna septembrie.

Un alt caz grav a avut loc în august, în regiunea Altai. Un urs a atacat doi turiști aflați într-un cort. Animalul a târât afară o femeie în vârstă de 29 de ani, a ucis-o și ulterior i-ar fi îngropat trupul în pădure.

În regiunea siberiană Tuva, antrenorul de hochei Alexander Kuzmenko, tatăl jucătorului din NHL Andrei Kuzmenko, a fost ucis de un urs în timp ce se afla la pescuit, luna trecută.

Rusia susține că atacurile urșilor nu sunt neobișnuite

Ministerul rus al Mediului încearcă însă să tempereze îngrijorarea provocată de numărul recent de incidente. Instituția a declarat pentru RBC că în ultimii ani au fost înregistrate, în medie, între 20 și 30 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor în fiecare an.

Potrivit ministerului, singura creștere considerată cu adevărat neobișnuită a fost în 2014, când au fost raportate 166 de cazuri.

Autoritățile susțin că răspândirea rapidă a informațiilor prin intermediul telefoanelor mobile și al rețelelor sociale poate crea impresia că atacurile sunt mai frecvente decât în trecut.

Cu toate acestea, numărul mare de urși bruni și incidentele mortale recente au determinat autoritățile să analizeze noi măsuri pentru controlul populației și reducerea riscului de atacuri.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a descris situația drept o „neînțelegere diplomatică” și a transmis că autoritățile de la Kiev lucrează pentru soluționarea rapidă a disputei.

„Nu aș vrea să numesc acest lucru un incident. Să spunem că este o neînțelegere diplomatică”, a declarat Sybiha, potrivit presei ucrainene, conform Reuters.

Ucraina încearcă să repare relațiile cu Coreea de Sud

Președintele Volodîmîr Zelenski a dezvăluit săptămâna trecută, în timpul discursului susținut la Adunarea Generală a ONU, că cei doi prizonieri nord-coreeni au fost trimiși în Coreea de Sud.

Anunțul a provocat nemulțumirea autorităților de la Seul, care doreau ca transferul să rămână confidențial. Biroul prezidențial sud-coreean a cerut în această săptămână explicații și scuze din partea Ucrainei pentru dezvăluirea informației.

Un oficial sud-coreean a declarat că Seulul a dorit păstrarea secretului în principal din motive de securitate, diplomatice și umanitare. Printre preocupări s-au numărat siguranța celor doi soldați nord-coreeni și a familiilor acestora.

Ministrul ucrainean de Externe a subliniat că Seulul este un partener important pentru Kiev și și-a exprimat speranța că disputa va fi soluționată în perioada următoare.

Ucraina a capturat doi soldați nord-coreeni în 2025

Cei doi soldați nord-coreeni au fost capturați de forțele ucrainene în ianuarie 2025. Ei au fost primii militari nord-coreeni capturați în viață de Ucraina de la intrarea Phenianului în războiul împotriva Ucrainei, unde sprijină Rusia.

Coreea de Nord a încheiat un parteneriat strategic cu Rusia care include și un pact de apărare reciprocă. Phenianul a trimis, potrivit estimărilor, aproximativ 14.000 de militari pentru a sprijini forțele ruse în operațiunile menite să alunge trupele ucrainene din regiunea Kursk.

Situația celor doi prizonieri a devenit astfel un subiect sensibil atât pentru Ucraina, cât și pentru Coreea de Sud, în condițiile în care Seulul urmărește îndeaproape implicarea militară a Phenianului în conflictul din Ucraina.

Ucraina și Coreea de Sud încearcă să depășească disputa

Zelenski a declarat în această săptămână că peste 8.000 de militari nord-coreeni s-ar afla în continuare în Rusia și că alți aproximativ 10.000 sunt antrenați pentru o posibilă viitoare desfășurare.

Afirmațiile privind transferul celor doi prizonieri și reacția Coreei de Sud au deschis însă o dispută diplomatică între Kiev și Seul.