MediaFax.ro

Astronautul NASA Jonny Kim a dezvăluit cum funcționează, de fapt, măsurarea masei în microgravitație, dezvăluind fizica din spatele unei sarcini banale pe Pământ, dar mult mai complicate pe orbită, potrivit Space.

Explicația sa a venit în timp ce cei șapte membri ai Expediției 73 au desfășurat un program intens de experimente științifice și operațiuni de mentenanță la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), care marchează 26 de ani de misiuni umane continue.

Kim a explicat că, deși astronauții sunt lipsiți de greutate, masa lor rămâne aceeași, necesitând instrumente specializate precum dispozitivul rusesc de măsurare a masei corporale.

In space, we’re weightless, but not massless. So how do we measure our mass? There are a few ways to do it, but they all come down to Newton’s Second Law: F = ma. Apply a known force, measure the resulting acceleration, and you can calculate mass from the relationship between the… pic.twitter.com/w2hYhG8OT6

— Jonny Kim (@JonnyKimUSA) November 20, 2025

Aceste sisteme aplică o forță cunoscută și măsoară accelerația rezultată, folosind a doua lege a lui Newton, F = ma, pentru a calcula masa.

Demonstrația sa a atras atenția pe rețelele sociale, evidențiind ingeniozitatea necesară pentru a desfășura evaluări medicale de bază în spațiu.

ISS găzduiește în prezent membri ai NASA, Roscosmos și JAXA, precum și mai multe nave andocate pentru transport și aprovizionare.

Aeroporturile chineze confiscă la control bateriile externe fără certificare, iar turiștii au văzut tăvi întregi pline cu dispozitive confiscate.

Paul Goldsack a descoperit surpriza neplăcută la aeroporturile din Shanghai Pudong și Beijing Capital. La fiecare control de securitate, ofițerii verificau bateriile externe și căutau marcajul CCC – China Compulsory Certification. Fără această etichetă, încărcătorul este confiscat pe loc, fără discuții, scrie Express.

„La controlul de securitate, toate bateriile externe erau inspectate. În Shanghai, ofițerul de securitate s-a uitat la bateria mea externă, a arătat spre marcajul CCC și mi-a dat un semn de aprobare”, a povestit Paul.

El a văzut personal cum mai multe încărcătoare au fost confiscate de la alți pasageri, iar la fiecare punct de control erau tăvi pline cu baterii externe confiscate.

Restricția a intrat în vigoare în iunie 2025 și se aplică zborurilor interne din China. Majoritatea bateriilor externe vândute internațional nu au certificarea chineză necesară și vor fi confiscate la plecare. Bateriile externe nu trebuie să depășească 160 Wh și trebuie transportate doar în bagajul de mână, cu puterea și capacitatea clar vizibile.

„În prezent, este greu să cumpărați o baterie externă în Marea Britanie cu eticheta CCC. Amazon are câteva. Este mult mai ușor să cumpărați în China după sosire”, a explicat Paul.

Mai multe companii aeriene au introdus și restricții privind bateriile externe în timpul zborurilor, din cauza riscului de incendiu.

Vietnam Airlines, Vietjet Air și Emirates au interzis utilizarea acestor dispozitive, iar Cathay Pacific va introduce o interdicție similară din aprilie 2025.

Transportatorii taiwanezi EVA Air, UNI Air și Tigerair au interzis căștile Bluetooth, inclusiv Apple AirPods, în bagajele de cală, din aceleași motive legate de siguranța împotriva incendiilor.

Autoritatea aviatică din Noua Zeelandă a stabilit reglementări similare pentru AirPods și căștile wireless.

Potrivit ISU București-Ilfov, se înregistrează degajări importante de fum atât în apartament, cât și pe scara blocului.

Pentru protecția locatarilor, au fost constituite echipe de căutare-salvare, care verifică fiecare nivel și evacuază persoanele surprinse.

Salvatorii intervin cu 7 autospeciale de stingere, 1 autospecială de descarcerare, 2 autospeciale de intervenție și salvare la înălțime, Detașamentul Special de Salvatori, 6 ambulanțe SMURD.

Misiunea este în derulare.

Fetiță poloneză ucisă în Ucraina. Amelia. În noaptea de 18-19 noiembrie, Rusia a atacat civilii din Ternopil. Printre victimele acestei brutalități se numără o cetățeană poloneză în vârstă de 7 ani, Amelka”, a scris Maciej Wewiór, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, pe platforma X.

Murdered by Russians two days ago in Ternopil ‐ Amelka, age 7. pic.twitter.com/MwC5per87j

— SPRAVDI — Stratcom Centre (@StratcomCentre) November 21, 2025

Ambasada Poloniei rămâne în contact permanent cu autoritățile din regiunea Ternopil. Wewiór a anunțat că fetița a murit în timpul nopții împreună cu mama sa.

Prim-ministrul Donald Tusk a comentat moartea fetiței poloneze.

„Amelka avea șapte ani. Șapte. O fetiță poloneză. A murit în Ternopil în timpul unui atac brutal cu rachete rusești”, a scris șeful guvernului pe rețelele de socializare.

„Nu își va mai îndeplini niciodată visurile. Acest război crud trebuie să se termine, iar Rusia nu îl poate câștiga. Pentru că acesta este și un război pentru viitorul copiilor noștri”, a adăugat Tusk.

Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, de asemenea, condoleanțele. „Am primit cu profundă tristețe vestea morții Amelkei, o cetățeană poloneză în vârstă de 7 ani, care a murit în Ternopil împreună cu mama sa în urma bombardamentelor barbare ale Rusiei”, a scris el.

Atacul asupra Ternopil, în vestul Ucrainei, a avut loc miercuri dimineață. În acea zi, trupele ruse au lovit Ucraina cu peste 470 de drone și aproape 50 de rachete.

Două blocuri de apartamente au fost lovite în Ternopil, provocând incendii. Bombardamentele au vizat, printre altele, și regiunile Lviv și Ivano-Frankivsk.

Fetița poloneză Amelka se afla în unul dintre blocurile lovite de rachetele rusești. A murit împreună cu mama sa în timpul atacului nocturn.

Vineri, numărul morților în urma atacului asupra Ternopilului a crescut la 31. Salvatorii au recuperat din dărâmături cadavrele a trei persoane, dintre care doi copii.

Nouăzeci și patru de persoane au fost rănite în atacul rusesc. Treisprezece persoane sunt încă date dispărute sub dărâmăturile celor două blocuri.

Printre victimele acestui atac se numără și fetița poloneză de șapte ani, Amelka, ucisă împreună cu mama sa.

Moartea fetiței poloneze Amelka a stârnit reacții puternice în Polonia.

Liderii politici au condamnat brutalitatea atacului rusesc asupra civililor.

Ambasada Poloniei continuă să mențină legătura cu autoritățile ucrainene din regiunea Ternopil pentru a oferi sprijin familiei fetiței ucise.

Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a avertizat piloții să adopte măsuri suplimentare de siguranță atunci când zboară în spațiul aerian al Venezuelei, invocând deteriorarea climatului de securitate și intensificarea activității militare în regiune, potrivit Newsweek.

Avertizarea, publicată vineri, precizează că amenințări nespecificate „ar putea reprezenta un risc potențial pentru aeronave la toate altitudinile”, afectând atât avioanele aflate în zbor, cât și pe cele la sol.

Atenționarea are loc în contextul intensificării presiunilor exercitate de administrația Trump asupra președintelui venezuelean Nicolás Maduro, pe care Washingtonul nu îl recunoaște drept lider legitim.

În ultimele luni, armata SUA a desfășurat misiuni cu bombardiere în apropierea coastei Venezuelei, unele simulând scenarii de atac, și a mobilizat grupul de luptă al portavionului USS Gerald R. Ford în zona Caraibelor.

Este cea mai amplă prezență militară americană în apropierea Venezuelei din ultimele decenii.

Pe lângă manevrele militare, forțele americane au intensificat operațiunile împotriva rețelelor maritime de trafic de droguri.

De la începutul lunii septembrie, loviturile SUA asupra unor ambarcațiuni mici din Caraibe și Pacificul de est au provocat peste 80 de decese, alimentând temerile privind o escaladare suplimentară.

Mary Schiavo, fost inspector general al Departamentului Transporturilor, a declarat că astfel de avertizări FAA sunt obișnuite în contexte instabile, dar a îndemnat piloții să le trateze cu seriozitate, subliniind că alerta poate indica fie riscuri din partea Venezuelei, fie iminenta desfășurare a unor noi operațiuni americane.

Oficialii americani descriu operațiunile din zonă ca parte a luptei împotriva cartelurilor de droguri și a „narco-teroriștilor”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a reiterat că Maduro „subminează securitatea regională”, în timp ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că SUA au informații precise privind țintele vizate.

Maduro, într-un interviu acordat CNN pe 13 noiembrie, a condamnat intervențiile militare americane, cerând „Gata cu războaiele veșnice. Gata cu războaiele nedrepte”.

Avertizarea FAA va rămâne în vigoare timp de 90 de zile.

Avertizarea de vânt puternic vizează Argeș, Prahova și Dâmbovița.

Codul galben de vânt este valabil în zonele de munte de peste 1.800 de metri altitudine.

Meteorologii anunță intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală de 90-120 km/h.

Avertizarea a fost emisă la ora 5:44 și este valabilă de la ora 6:00 până la ora 12:00.

Valul de cutremure a fost declanșat de o rocă topită care a pompat timp de trei luni printr-un canal subteran.

Cercetătorii au folosit fizica și inteligența artificială pentru a determina cauza exactă a celor 25.000 de cutremure. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat tiparele asociate, notează BBC.

Dr. Stephen Hicks de la UCL spune că această combinație între fizică și învățare automată ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat descoperirile în revista Science.

Activitatea seismică a început în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Insulele au înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0.

Mulți turiști au fugit din Santorini. Localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea erupe. Alții au crezut că cele 25.000 de cutremure sunt preludiul unui seism mai mare.

În 1956, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,7 a lovit aceeași regiune. Frica localnicilor era justificată de această amintire.

Oamenii de știință au creat o hartă 3D a Pământului în jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice ale fiecărei tremurații.

Au analizat mișcarea și tensiunea din scoarță. Acest lucru a dus la un model detaliat al roiului seismic care a durat luni de zile.

Echipa a descoperit că evenimentul a fost determinat de mișcarea orizontală a magmei. Roca topită s-a deplasat de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri.

Canalul se află la mai mult de 10 kilometri sub fundul mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice.

„Intruziunile de magmă” au spart straturile de rocă. Acest lucru a declanșat miile de cutremure înregistrate în Santorini.

Anthony Lomax, autorul principal al studiului, explică: „Cutremurele acționează ca și cum am avea instrumente adânc în Pământ, care ne transmit ceva”.

Oamenii de știință au analizat modelul pe care cele 25.000 de cutremure l-au format în modelul 3D al Pământului. Tiparele se potrivesc foarte bine cu ceea ce se așteaptă de la magma care se mișcă orizontal.

Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal prin scoarța terestră. Fiecare cutremur a furnizat informații despre această mișcare.

Cercetătorii au folosit AI pentru a analiza datele. Inteligența artificială a identificat tipare pe care analiza tradițională le-ar fi ratat.

Deocamdată, activitatea seismică din Santorini s-a terminat. „Magma a rămas destul de adânc – la mai mult de 8 kilometri adâncime – în scoarță”, explică dr. Hicks.

Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Dar deoarece activitatea s-a potolit acum, oamenii de știință sunt aproape siguri că topitura s-a blocat și s-a răcit adânc în scoarță.

Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care pot dura mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru.

Utilizarea AI, în combinație cu fizica fundamentală, ar putea transforma capacitatea de a monitoriza și prevedea activitatea vulcanică. Acest lucru ar putea contribui la siguranța oamenilor din zonele seismice active.

„În cele din urmă, acest lucru ar putea fi folosit ca instrument de prognozare”, explică dr. Hicks. Ori de câte ori apar cutremure, „acestea sunt date care pot fi folosite pentru a determina cauza cea mai probabilă”.

Cercetătorii spun că metoda poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare roi de cutremure devine o oportunitate de a învăța mai multe despre comportamentul magmei.

UTA intră în meci cu un parcurs solid acasă în Superliga României: în ultimele 13 jocuri disputate pe teren propriu, arădenii au suferit o singură înfrângere (0-4 cu Oțelul, pe 19 octombrie), bilanț completat de șase victorii și șase remize.

De partea cealaltă, Universitatea Cluj a adunat patru victorii, o remiză și trei înfrângeri în deplasările actualei ediții, păstrând o medie constantă de puncte în jocurile externe.

Clujenii se remarcă prin două repere statistice: reprezintă echipa cu cele mai multe goluri marcate cu capul (7) și totodată formația care a încasat cel mai mic număr de goluri din faze fixe (2), potrivit statisticilor Ligii Profesioniste de Fotbal.

Istoricul confruntărilor directe este amplu, cu 71 de întâlniri în campionat: 33 de victorii pentru UTA, 22 pentru U Cluj și 16 egaluri. Ultimul meci direct s-a încheiat cu o remiză, scor 1-1, pe 19 iulie 2025.

FCSB vine după o singură înfrângere în precedentele șase etape (1-2 cu Metaloglobus), interval în care a obținut patru victorii și o remiză. Formația bucureșteană domină campionatul la capitolele ofensive: 293 de șuturi expediate, 109 cornere, și cel puțin un gol înscris în 14 dintre cele 16 partide disputate.

Petrolul, în schimb, se bazează pe organizare și pragmatism. Prahovenii sunt neînvinși în ultimele cinci runde (două victorii, trei egaluri), deși au cu cel mai slab atac din competiție – doar 10 goluri marcate, dintre care cinci provenite din faze fixe.

Ultimul succes al Petrolului în fața FCSB datează din 2015 (1-0 pe Arena Națională), iar în jocul tur din acest sezon, disputat pe 19 iulie 2025, bucureștenii s-au impus cu 1-0 prin golul lui Florin Tănase.

Cercetătorii au identificat în largul coastelor statului Papua Noua Guinee un sit hidrotermal fără precedent, în care fluidele fierbinți, bogate în minerale, și gazele încărcate cu metan ies la suprafață aproape simultan, o combinație geologică care nu a mai fost observată nicăieri pe Pământ, scrie SciTechDaily.

Câmpul se află la o adâncime de 1.300 de metri, pe versantul Conical Seamount, în apropierea insulei Lihir, și a fost descoperit în timpul unei expediții din 2023, fiind prezentat recent în revista Scientific Reports.

Oamenii de știință spun că descoperirea dezvăluie un mediu hibrid rar, cu o biodiversitate remarcabilă, dar amenințat tot mai mult de activitățile industriale.

Anomalia a fost identificată abia după ce vehiculul submersibil ROV Kiel 6000 a cartografiat zona, spre surprinderea cercetătorilor care mai vizitaseră regiunea fără a observa astfel de fenomene.
Geologul Philipp Brandl a declarat că echipa a găsit „un izvor hidrotermal fierbinte care clocotește chiar lângă o emanare rece de gaze”, o situație care contrazice așteptările și pune sub semnul întrebării modul tradițional de distribuție al acestor sisteme.

Spre deosebire de majoritatea zonelor de pe fundul mării, unde izvoarele hidrotermale și emanările de metan apar separat, Conical Seamount este format din straturi groase de sedimente bogate în materie organică încălzite de magma ascendentă.

Acest proces produce metan, în timp ce aceleași surse de căldură împing fluide mineralizate către suprafață.

Cele două tipuri de fluide circulă prin aceleași canale din rocă și ies la doar câțiva centimetri distanță, generând reacții chimice rare care depun aur, argint, arsen, antimoniu și mercur.

Câmpul, denumit Karambusel, găzduiește densități impresionante de scoici Bathymodiolus, viermi tub, creveți, amfipode și castraveți de mare în nuanțe intense de violet, multe dintre speciile prezente fiind, probabil, încă nedescrise.

Cu toate acestea, activitățile miniere din zonă, inclusiv evacuările din mina de aur Ladolam, pun în pericol acest ecosistem fragil și extrem de specializat.

Cercetătorii solicită studii suplimentare și măsuri urgente de protecție, descriind situl drept „o comoară neașteptată de biodiversitate” care riscă să fie distrusă de interese economice.

Președintele american Donald Trump i-a dat un ultimatum lui Zelenski. Liderul ucrainean are șase zile să accepte planul de pace propus de Washington. Termenul limită este joi, 27 noiembrie, de Ziua Recunoștinței americane.

„Zelenski va trebui să accepte planul meu de pace”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri cu Zohran Mamdani. Președintele american a stabilit clar: dacă Ucraina nu acceptă planul până joi, riscă să rămână fără sprijinul militar al SUA, scrie agenția ANSA.

Adjunctul lui Trump, JD Vance, a vorbit în numele președintelui cu liderul de la Kiev. Mesajul a fost dur: Ucraina trebuie să aleagă între a accepta planul de pace sau a continua singură, fără armele americane.

De la Moscova, Vladimir Putin a declarat că Rusia se află „în camera de control” a proiectului de 28 de puncte. „Planul poate servi drept bază pentru încheierea conflictului”, a anunțat Putin.

Liderul de la Kremlin a lansat însă și o amenințare: „Dacă Kievul nu îl acceptă, vom cuceri mai mult teritoriu ucrainean”.

Putin a arătat că Moscova cunoaște deja detaliile planului american. Rusia pare pregătită să accepte propunerea lui Trump, ceea ce pune și mai multă presiune pe Zelenski.

Planul american presupune concesii teritoriale importante din partea Ucrainei. Trump a fost direct când a vorbit despre teritoriile pe care Kievul ar trebui să le cedeze Rusiei.

„Probabil că le va pierde oricum, într-o perioadă scurtă de timp”, a spus Trump pentru Fox News. Președintele american consideră că Ucraina nu poate recupera teritoriile ocupate de Rusia.

Trump a mai declarat că nu intenționează să ridice sancțiunile împotriva Rusiei. Aceasta este singura concesie pe care o face Kievului și Uniunii Europene.

Zelenski le-a transmis ucrainenilor că țara se află la răscruce. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, a spus liderul ucrainean.

„Ucraina se poate confrunta acum cu o alegere foarte dificilă„, a adăugat Zelenski. Alegerea este clară: să accepte ultimatumul lui Trump sau să continue fără armele americane.

Zelenski nu a vorbit direct cu Trump. Discuțiile au fost purtate prin JD Vance, adjunctul președintelui american.

Mișcarea lui Trump a luat din nou Europa prin surprindere. Liderii europeni se întrunesc la summitul G20 de la Johannesburg pentru a pregăti un contraplan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor „testa” ceilalți parteneri pentru a evalua reacțiile la planul american.

Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz l-au sunat pe Zelensky înainte de summit. Cei trei lideri au subliniat necesitatea unei „păci demne” și a „protejării intereselor UE și Kievului”.

Comentariile diplomatice europene despre planul lui Trump sunt dure. Surse diplomatice spun că planul „pare că a fost scris de un rus” sau că este „rușinos”.

Unii folosesc comparații extreme: „Este practic Squid Game” sau „Ne confruntăm cu un viol pentru care trebuie chiar să plătim”.

Sunt însă și voci care vor să dea o șansă planului. „Este un proiect pragmatic”, spun unii diplomați europeni.

Mișcarea lui Trump face parte dintr-o strategie care a început cu summitul cu Putin de la Anchorage. Trump a continuat cu întâlnirea eșuată de la Budapesta și a menținut deschis un canal de comunicare cu Kremlinul.

La a treia încercare, Trump și-a schimbat tactica. Nu s-a expus personal la început, concentrându-se pe o nouă întâlnire cu Putin. A lucrat în culise, trimițându-l pe Steve Witkoff, omul său de încredere.

Witkoff este cel care a stat în spatele fazei cruciale de pregătire a păcii pentru Gaza. Acum, același om lucrează la planul de pace pentru Ucraina.

Liderii europeni nu au respins categoric planul lui Trump. Ei au salutat „eforturile” SUA prin promovarea punctelor referitoare la „garanțiile de securitate” pentru Kiev.

Pentru cei trei lideri europeni – Macron, Starmer și Merz – linia frontului trebuie să fie un „punct de plecare” și nu punctul final al negocierilor.

„Vom lua în considerare orice propunere realistă”, a repetat Zelenski. Cancelarul german acționează ca un constructor de punți. El a vorbit cu Trump și cu Giorgia Meloni.

Seara, von der Leyen și Costa l-au sunat pe Zelenski. „Suntem de partea ta, nimic nu va fi decis fără Kiev”, i-au spus cei doi lideri europeni.

Riscul este că aceasta nu este o promisiune, ci doar îmbrățișarea aliaților în cea mai întunecată oră. Ucraina are șase zile să decidă soarta sa.

Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație.

„Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”.

Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent.

Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”.

Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate.

„Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys.

„Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”.

„Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul.

Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina.

„Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”.

El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.

În anunțul făcut vineri seara, printr-un videoclip și un mesaj publicat pe X, congresmena explică motivele care au împins-o către această decizie. Greene spune că a devenit ținta unor atacuri directe ale lui Donald Trump. Acestea au transformat colaborarea lor politică și personal într-o ruptură dificil de reparat.

Marjorie Taylor Greene, deputată republicană în Camera Reprezentanților a SUA, a fost una dintre cele mai vocale susținătoare ale președintelui Donald Trump. Demisia ei va deveni oficială pe 5 ianuarie, dată la care își va încheia mandatul.

Greene reprezintă de trei mandate statul Georgia. Deputata spune că atacurile recente ale lui Trump au determinat-o să renunțe la funcție. Liderul SUA a numit-o „trădătoare” și „nebună” după ce aceasta a susținut inițiativa legislativă privind publicarea dosarelor Epstein.

„Nu vreau ca districtul meu să fie forțat să treacă printr-o confruntare politică plină de ură, declanșată chiar de președintele pentru care am luptat”, a transmis ea.

„Am luptat mai mult decât aproape orice alt republican pentru ca Donald Trump și republicanii să câștige alegerile”, spune deputata, citată de CNBC. În același timp, ea admite că relația cu liderul american a devenit una unilaterală: „Loialitatea ar trebui să fie o stradă cu două sensuri”.

Ulterior, a adăugat: „Refuz să joc rolul victimei într-o relație toxică, așteptând ca lucrurile să se rezolve de la sine”.

Deputata sugerează că plecarea ei ar putea marca sfârșitul rolului său în MAGA. „Dacă sunt dată la o parte de MAGA Inc și înlocuită de neoconservatori, Big Pharma, Big Tech și elita donatorilor, atunci și americanii obișnuiți sunt înlăturați”, afirmă Greene. Ea sugerează că marginalizarea sa ar reprezenta o schimbare de direcție a mișcării către interesele elitelor.

Deputata nu neagă că această demisie îi poate pune capăt carierei la Washington. Însă anunțul ridică întrebări despre viitorul ei politic. Unii dintre analiști sugerează chiar o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2028.

Figure AI, startup-ul american care dezvoltă roboți umanoizi, a fost dată în judecată de un fost inginer. Acesta susține că firma l-a concediat ilegal după ce a raportat riscuri serioase de siguranță legate de tehnologia lor, notează CNBC.

Potrivit plângerii depuse vineri, Robert Gruendel a avertizat conducerea că unele modele de roboți pot exercita o forță foarte mare. El susține că, fără măsuri suplimentare de protecție, robotul ar putea „să fractureze craniul unui om”.

Gruendel spune că a fost dat afară în septembrie, la numai câteva zile după ce a transmis „cele mai directe și bine documentate plângeri privind siguranța”. Inginerul susține că a semnalat de mai multe ori faptul că mișcările și forța mecanismelor robotice pot deveni periculoase în interacțiunea cu oamenii.

Fostul angajat încearcă să demonstreze că demiterea sa a fost consecința directă a încercării de a preveni un potențial risc pentru utilizatori și angajați. El acuză compania că a pus dezvoltarea rapidă a produsului înaintea siguranței.

Robert Gruendel cere despăgubiri economice, compensatorii și punitive. De asemenea, el solicită un proces cu juriu. În cadrul companiei, el a condus centrul de siguranță pentru roboți humanoizi. Aici a fost responsabil pentru dezvoltarea și testarea sistemelor de siguranță și conformitate robotică.

Figure AI dezvoltă roboți umanoizi controlați de inteligență artificială, capabili să execute sarcini fizice complexe, de la manipularea obiectelor până la activități industriale. Printre prototipurile deja prezentate se numără Figure 01, Figure 02 și Figure 03. Unul dintre modele a fost testat chiar într-o uzină BMW.

Dacă tehnologia va ajunge la un nivel avansat, compania speră ca roboții să poată lucra atât în fabrici, cât și în gospodării. Aceștia ar accelera automatizarea și ar schimba modul în care oamenii interacționează cu mașinile.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat vineri seara că statele nordice și baltice (NB8) colaborează și mai strâns pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i proteja teritoriul. Subiectul a devenit prioritar pentru liderii NB8 imedit după apariția proiectului de acord. Documentul pune Kievul în situația de a ceda teritorii Rusiei.

Format din 28 de puncte și prezentat ca un posibil plan de pace susținut de Washington și Moscova, proiectul prevede și ca Ucraina să renunțe la dorința de a adera la NATO. Statele Unite ar oferi în schimb garanții de securitate.

„Ne coordonăm la fel de strâns ca întotdeauna pentru a asigura o pace justă și durabilă; sprijinul nostru pentru Ucraina este deplin și necondiționat”, a transmis premierul estonian pe X, subliniind unitatea regiunii.

Michal a respins clar ideea unei înțelegeri care ar recompensa agresiunea rusă. „Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo; agresiunea trebuie să aibă un preț care să închidă ușa viselor imperiale”.

Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – amintesc constant că pacea în Europa nu poate fi obținută prin presiuni aplicate victimei agresiunii, ci prin restabilirea dreptului internațional.

Liderii baltici și nordici au avertizat că orice acord care ar permite Rusiei să-și păstreze câștigurile teritoriale ar destabiliza securitatea europeană. Ei spun că o astfel de soluție ar crea precedentul periculos al legitimizării războiului ca instrument de politică externă.

În timp ce NB8 și-a reafirmat poziția, presiunile internaționale asupra Kievului continuă să crească. Discuțiile despre termenul-limită propus de Washington pentru acceptarea sau respingerea proiectului de acord alimentează și tensiunile internaționale.

Ucraina nu a oferit încă o poziție finală, însă mesajele ferme din nordul Europei reduc drastic șansele acceptării unei înțelegeri care ar impune cedări teritoriale. Zelenski a anunțat că echipa sa va lucra „non-stop” pentru a îmbunătăți propunerea Statelor Unite. El spune că din toate punctele planului, două principii trebuie să rămână neatinse: demnitatea și libertatea ucrainenilor.

Proiectul de acord în 28 de puncte, devenit public în urma unor scurgeri mediatice, a stârnit controverse internaționale. Planul include cedarea unor teritorii încă neocupate de Rusia și limitarea dimensiunii armatei ucrainene.

Documentul propune, de asemenea, recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Ucraina consideră aceste prevederi incompatibile cu suveranitatea și dreptul său la autoapărare.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite se află în atenția publică după ce a modificat secțiunea despre siguranța vaccinurilor de pe site-ul oficial. Noile formulări lasă loc unei posibile legături între vaccinurile pentru copii și autism. Ipoteza a fost desființată deja de decenii de cercetări științifice.

În versiunea actualizată a paginii CDC se menționează că „afirmația «vaccinurile nu provoacă autism» nu este bazată pe dovezi, deoarece studiile nu au exclus posibilitatea ca vaccinurile administrate sugarilor să provoace autism”. Noua formulare antivaccin contrazice poziția clasică a agenției americane de sănătate.

Potrivit Reuters, CDC notează, de asemenea, că autoritățile sanitare ar fi „ignorat” studiile ce susțin o astfel de legătură.

Modificările au fost făcute după numirea lui Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale antivaccin, în fruntea Departamentului pentru Sănătate. Fostul șef al diviziei de imunizare a CDC, Demetre Daskalakis, a avertizat că „vocea instituției este folosită tot mai mult pentru a răspândi mesaje periculoase”. El a numit situația „o urgență de sănătate publică” și a sfătuit publicul să„nu aibă încredere în această agenție.”

Organizația Mondială a Sănătății a precizat din nou că „o bază robustă și extinsă de dovezi arată că vaccinurile pentru copii nu provoacă autism”. Studiile care au susținut contrariul au fost demontate și nu sunt considerate credibile.

Grupul antivaccin Children’s Health Defense, condus anterior chiar de Kennedy, a salutat schimbarea, scriind pe platforma X că CDC „începe să recunoască adevărul” și se dezice de „minciuna îndrăzneață” privind vaccinurile și autismul.

Deși cauzele autismului rămân insuficient înțelese, experții subliniază că există numeroase studii riguroase pe această temă. Acestea nu au identificat nicio legătură între autism și vaccinuri, medicamente sau substanțe precum timerosalul ori formaldehida.

În ciuda acestui consens, atât Kennedy, cât și președintele Donald Trump au sugerat des ipoteze nefondate care contrazic datele științifice.

Cei doi lideri s-au întâlnit vineri la Casa Albă, unde au discutat despre creșterea costului vieții și rolul companiei Con Edison în facturile tot mai mari ale locuitorilor. Trump a spus că administrația federală „va trebui să vorbească” cu furnizorul de energie pentru a obține scăderea tarifelor. Primarul New-Yorkului, Zohran Mamdani, a confirmat că este de aceeași părere cu președintele SUA.

„Vom avea nevoie să vorbim cu ei. Trebuie să determinăm Con Edison să înceapă să reducă tarifele”, a declarat Trump în cadrul întâlnirii de la Casa Albă, citat de Reuters. „Absolut”, a confirmat Mamdani. A fost un moment rar în care pozițiile celor doi politicieni s-au aliniat, după mai multe luni de critici reciproce.

Furnizorul de energie a transmis că este dispus să colaboreze cu administrația locală pentru a găsi soluții la costurile tot mai mari ale utilităților. Compania confirmă că este „esențial” ca facturile să fie suportabile pentru locuitorii orașului.

Întâlnirea dintre Trump și Mamdani reprezintă un moment notabil, având în vedere relația extrem de tensionată din lunile precedente. Trump l-a catalogat pe Mamdani „comunist” și a sugerat chiar că ar trebui deportat. În vârstă de 34 de ani, politicianul de stânga este născut în Uganda și a dobândit cetățenie americană.

La rândul său, Mamdani a făcut campanie pe tema „protejării New York-ului de Trump” și a promis să reducă costul traiului într-un oraș deja afectat de inflație.

Echipa primarului ales spune că Mamdani este dispus să colaboreze cu președintele republican dacă acest lucru ar aduce beneficii locuitorilor orașului. Purtătoarea de cuvânt a lui Mamdani a declarat că viitorul primar vrea să discute cu Trump despre siguranța publică și securitatea economică. Ea a adăugat că agenda privind un oraș mai accesibil este susținută de peste un milion de new-yorkezi.

Întâlnirea de la Washington ar putea marca începutul unei cooperări mai pragmatice între cei doi lideri. Presiunea comună asupra Con Edison pentru ieftinirea energiei poate fi primul test al acestui nou curs.

„Oamenii care muncesc au fost lăsați în urmă în New York”, a scris sâmbătă primarul New York-ului pe X. „În cel mai bogat oraș din lume, unul din cinci locuitori nu își permite 2,90 dolari pentru metrou sau autobuz.  Așa cum i-am spus lui Trump, este timpul să-i punem pe acești oameni înapoi în centrul politicii noastre”.

Un incident violent a zguduit orașul Mioveni în seara zilei de vineri. În jurul orei 21:45, autoritățile au fost alertate prin 112 cu privire la rănirea prin înjunghiere a unui taximetrist de 60 de ani. Potrivit IPJ Argeș, echipajele sosite la fața locului l-au găsit pe bărbat în stare de inconștiență. Polițiștii au confirmat imediat informațiile primite prin serviciul de urgență.

„Polițiștii din Mioveni au fost sesizați prin 112, cu privire la faptul că un bărbat, de 60 de ani, din Albota, taximetrist, ar fi fost înjunghiat”, se arată în comunicatul IPJ. „Aspectele sesizate au fost confirmate”, precizează autoritățile.

În ciuda manevrelor de resuscitare efectuate de cadrele medicale, viața victimei nu a putut fi salvată. „Din nefericire, bărbatul a fost declarat decedat”, au transmis reprezentanții poliției.

Cazul a fost preluat de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, care coordonează cercetările pentru a stabili circumstanțele crimei. În zonă au fost mobilizate efective sporite ale Inspectoratului de Poliție Județean Argeș și au fost luate toate măsurile legale „pentru strângerea probelor”.

În urma verificărilor făcute de polițiști pe parcursul nopții, a fost reținut un tânăr de 21 de ani, din comuna Davidești. Acesta a fost reținut și se află în custodia polițiștilor, fiind bănuit de comiterea faptei. Tânărul va fi să fie condus la audieri. Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului, urmând să fie stabilite exact împrejurările în care s-a produs crima.

Tânărul a fost condus la audieri, iar procurorul de caz va stabili măsurile legale. Ancheta este în desfășurare.

Departamentul pentru Sănătate din SUA pregătește o schimbare importantă de direcție în politica de sănătate publică. Potrivit Bloomberg, este vorba de 16 programe noi. Printre acestea se află și un proiect dedicat extinderii screeningului pentru hepatita B în rândul femeilor însărcinate. Este o schimabre care ar putea modifica practica medicală aplicată timp de decenii.

Noile programe nu au fost încă definite complet. Autoritățile trebuie să stabilească toate detaliile înainte ca acestea să fie lansate oficial, în luna ianuarie. Planurile includ atât inițiative complet noi, cât și revizuirea unor programe care există deja.

Autoritățile americane iau în calcul să renunțe la recomandarea ca nou-născuții să primească vaccinul împotriva hepatitei B în primele 24 de ore după naștere.

Comitetul consultativ pentru vaccinuri a discutat deja posibilitatea ca prima doză să fie administrată abia în prima lună de viață. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, membrii au votat totuși ca toate femeile însărcinate să fie testate pentru hepatita B.

Programul de screening extins este parte dintr-o strategie mai amplă de reorganizare a sistemului de sănătate publică american. Potrivit sursei citate, noile programe propuse sunt „aliniate cu liniile directoare federale și măsurabile, cu obiective clare și un mix de activități noi și în curs”. Cu alte cuvinte, sunt făcute să respecte regulile federale, combinând idei noi cu îmbunătățirea unor programe de sănătate care există deja.

Pe lângă planurile de testare pentru hepatita B, autoritățile vor să întărească securitatea în instituțiile de sănătate și să pregătească o nouă generație de specialiști în domeniu. Două dintre aceste proiecte vor fi coordonate de Matt Buzzelli, șeful de cabinet al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Autoritățile vor să creeze și un nou centru care să urmărească posibilele amenințări biologice. De asemenea, informațiile medicale prezentate publicului urmează să fie simplificate și explicate mai clar.

Cele 16 noi măsuri sunt considerate esențiale pentru sănătatea publică și au fost dezvoltate separat de planurile altor agenții federale. Ele ar trebui să ajute CDC să funcționeze mai bine și să-și clarifice rolul. Instituția se confruntă cu probleme interne și reduceri mari de personal. În 2025, a fost afectată de un atac armat în campus, de demiterea rapidă a fostei directoare și de concedieri semnificative.

El a spus că relațiile de familie, oricum îndepărtate nu mai există, iar informația cu privire la gradul de rudenie ar fi fost furnizată de PNL.

„Asta a fost vânturată de PNL. Inclusiv ieri, transmisă, din păcate și din presă, unii au preluat-o pe nemestecate. Inventaseră acolo o relație de rudenie care nu există. E vorba de Alina Gârbea. Este un profesionist în instituții europene. Este o relație de rudenie prin alianță care nu mai există. Adică este fosta soție a fratelui partenerei mele. Și cariera dumneaei politică nu are nicio legătură cu mine”, a spus Cătălin Drulă.

El a mai spus că nu are nicio legătură cu numirea ei, numirea fiind făcută din vară de USR.

Italia ajunge în finala Cupei Davis pentru al treilea an consecutiv.

Echipa condusă de Filippo Volandri a învins Belgia cu o victorie clară, 2-0: Matteo Berrettini l-a învins pe Collignon cu 6-3, 6-4, în timp ce Flavio Cobolli a triumfat asupra lui Bergs într-un maraton palpitant care s-a încheiat cu 6-3, 6-7, 7-6, după mai mult de trei ore de joc și un incredibil tie-break final care s-a încheiat cu 17-15, în timpul căruia Cobolli a salvat șapte puncte de meci.

Duminică, la ora 15:00, Azzurri va înfrunta în finală câștigătoarea meciului dintre Germania și Spania.

Echipa lui Filippo Volandri ajunge la a treia finală consecutivă în campionatul mondial pe echipe, condusă de victoriile lui Matteo Berrettini și Flavio Cobolli împotriva Belgiei.

Romanul îl învinge pe Raphael Collignon cu un solid 6-3, 6-4, în timp ce Cobolli realizează o performanță care va rămâne în memoria tuturor: îl învinge pe Zizou Bergs cu 6-3, 6-7, 7-6 după mai bine de trei ore și un tie-break palpitant care s-a încheiat cu 17-15, salvând o serie de puncte de meci într-o finală care a ținut întreaga arenă cu sufletul la gură.

O altă demonstrație de forță după victoria cu 2-0 împotriva Austriei, care permite Azzurri să intre în meciul decisiv din 23 noiembrie la SuperTennis Arena din Bologna pentru a-și apăra titlul.