Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost inclus pe agenda ședinței de Guvern de joi. Documentul este elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Furnizorul pensiilor private, care va administra un fond de plată, trebuie să fie autorizat de ASF. Proiectul de lege include limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe 10 ani în cazul celor care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale (adică 15.372 de lei).
Valoarea unei indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii era, la sfârșitul anului 2024, de 1.281 lei. În acest sens, „valoarea activului personal care se situează sub pragul menționat mai sus (15.372 de lei – n.r.) este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă.
În expunerea de motive a acestui act normativ se menționează că Grupul de Lucru pentru Pensii Private al OCDE a formulat o singură recomandare prioritară: „adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării, într-un mod care să asigure coerența cu proiectarea fazei de acumulare”, respectiv crearea cadrului legal privind plata pensiilor private.
Potrivit ultimelor date disponibile, respectiv cele din februarie 2025, în fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Articolul Guvernul discută astăzi proiectul privind plata pensiilor de la Pilonul 2. În ce situație se poate face plata unică apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui sondaj realizat de eJobs, sectorul medical este domeniul pe care românii îl percep drept cel mai stabil angajator în perioade de criză, cu aproape 27% dintre respondenți indicându-l ca principală opțiune.
Pe locurile următoare se situează sectorul public (24,1%), industria alimentară (24%) și industria farmaceutică.
La polul opus, domenii precum imobiliarele, turismul, asigurările și HoReCa au primit cele mai scăzute niveluri de încredere, fiind considerate vulnerabile la fluctuațiile economice.
„Vedem tot mai pregnantă la candidați această nevoie de stabilitate atunci când își caută un job. Ei au nevoie să știe că angajatorul le oferă siguranța unui loc de muncă pentru o perioadă îndelungată de timp și că nu există riscul de a rămâne fără venituri, mai ales în acest context”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs.
Respondenții consideră că, pe termen mediu și lung, banking-ul și serviciile financiare, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară vor câștiga importanță.
În schimb, HoReCa și imobiliarele continuă să fie percepute ca domenii fragileStabilitatea locului de muncă este criteriul principal de încredere pentru 83% dintre participanți, urmat de salariul mediu net, beneficiile, posibilitățile de creștere profesională și vechimea companiilor în piață.
Un alt rezultat semnificativ al sondajului arată că 75% dintre respondenți sunt dispuși să treacă printr-un proces de recalificare profesională pentru a depăși o perioadă economică dificilă, în timp ce doar 4% resping categoric această opțiune.
Companiile mari și multinaționalele sunt percepute drept cei mai siguri angajatori, urmate de instituțiile de stat, în timp ce doar 10% dintre respondenți au încredere crescută în start-up-uri și firme antreprenoriale.
Articolul Sistemul medical și sectorul public considerate de români cele mai stabile pe timp de criză apare prima dată în Mediafax.
Astfel, circulația rutieră va fi restricționată pe Autostrada A1, pe prima bandă a sensului de mers către Pitești, între kilometrii 15 și 18, între orele 9:00 – 10:00, iar în intervalul orar 10:00 – 20:00, pe tronsonul kilometric 78 – 120, pentru aplicarea marcajelor rutiere.
De asemenea, până la ora 18:00, traficul va fi restricționat tot pe prima bandă a direcției către Pitești, între kilometrii 41 – 42+500 de metri, pentru turnarea covorului asfaltic.
Totodată, până la ora 20:00, va fi restricționată banda 2 a sensului către Pitești, pe tronsonul kilometric 126+600 de metri – 127+ 400 de metri, pentru remedierea tasărilor.
Șoferii sunt sfătuiți să reducă mult viteza în zona lucrărilor, să se asigure bine înainte de schimbarea benzii de circulație, să evite depășirile periculoase și orice manevră riscantă și să păstreze în mers o distanță corespunzătoare între autovehicule, care să permită frânarea în condiții de siguranță.
Articolul Atenționare: Restricții de circulație, joi, pe autostrada A1 București-Pitești apare prima dată în Mediafax.
Planurile discutate de aliați privind trimiterea unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui eventual acord cu Rusia, au declanșat un val de reacții contradictorii în Germania.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că este deschis ideii unei participări germane, dar a subliniat că o astfel de decizie ar necesita coordonare europeană și un mandat al Bundestagului.
În timp ce lideri precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer s-au arătat mai fermi în susținerea unei posibile desfășurări de trupe, Germania se confruntă cu reticențe interne puternice.
Șefa formațiunii de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a acuzat guvernul de „iresponsabilitate” și „aventurism periculos”, în timp ce chiar și ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat că o astfel de decizie ar putea „copleși” țara.
Opoziția vine și pe fondul unei istorii complicate: amintirile legate de militarismul nazist, dar și de misiuni externe precum Afganistan și Mali, considerate eșecuri, sporesc scepticismul populației.
Un sondaj Forsa arată că 49% dintre germani ar susține o eventuală participare la o forță europeană de menținere a păcii, în timp ce 45% se opun.
Pe lângă dificultățile politice, există și obstacole practice: armata germană este văzută ca insuficient pregătită pentru o asemenea misiune, iar criticii avertizează că implicarea în Ucraina ar putea împinge Germania într-o confruntare directă cu Rusia, o putere nucleară.
Articolul Germania: Dezbateri aprinse în urma discuțiilor privind trupe europene în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Studiul a arătat că această tradiție este cea mai răspândită în cazul zborurilor de vacanță cu plecare din Europa Centrală și de Est, unde aproximativ 45-48% dintre pasagerii maghiari, bulgari și români au declarat că aplaudă.
În schimb, procentul pasagerilor britanici, elvețieni și sârbi care aplaudă după aterizare abia a atins 30%, potrivit BBJ.
Potrivit sondajului, călătorii mai puțin frecvenți sunt mai predispuși să aplaude.
70% dintre respondenții care zboară cel mult o dată pe an au declarat că aplaudă, comparativ cu 59% dintre cei care zboară de mai multe ori pe an.
Pentru pasagerii care efectuează mai mult de 10 zboruri pe an, cifra a scăzut la aproximativ 40%. Mulți au declarat că aplaudă din ușurare că au ajuns în siguranță și ca o modalitate de a-și exprima recunoștința față de echipaj.
Motivațiile variază și în funcție de regiuneÎn Europa Centrală și de Est, 38% dintre respondenți au declarat că aplaudă pentru a sărbători aterizarea în siguranță, în timp ce în Europa de Vest doar 31% au dat acest răspuns.
Europenii occidentali erau mai predispuși să descrie aplauzele ca o recunoaștere a muncii echipajului, în proporție de 28%, comparativ cu 23% în est.
În toate regiunile, aproximativ unul din cinci pasageri a recunoscut că aplaudă pur și simplu pentru că o fac și cei din jur.
Tinerii, cei mai entuziaștiÎn general, puțin mai mult de jumătate dintre respondenți – aproximativ 55% – au declarat că aplaudă de obicei la aterizare.
Cei mai tineri călători, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, au fost cei mai entuziaști, 64% dintre ei declarând că aplaudă, urmați de 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani și 54% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani.
Studiul a concluzionat că vârsta nu determină în mod direct acest obicei.
Românii, printre cei care apluadă cel mai des la aterizareSondajul a inclus și însoțitori de zbor, care au fost în mare parte de acord că conformitatea joacă un rol important și au remarcat că aplauzele sunt mai frecvente după zboruri neobișnuite sau turbulente.
Aproape două treimi au spus că această practică este în declin, pe măsură ce zborul devine mai rutinier. Ei au observat că aplauzele erau cele mai populare în rândul pasagerilor români, albanezi și italieni.
Psihologii din cadrul proiectului Mélylevegő au comentat rezultatele, spunând: „Aplauzele după aterizare sunt, pentru mulți, un fel de ușurare colectivă care exprimă recunoștință și sentimentul de a recâștiga controlul după ce s-au aflat într-o situație în care altcineva îl deținea. Psihicul nostru iubește micile ritualuri, în special cele care oferă atât un sentiment de siguranță, cât și de comunitate – și, uneori, o rundă de aplauze este tocmai o astfel de mică micro-sărbătoare”.
Articolul Studiu Wizz Air: Românii, printre pasagerii care aplaudă cel mai des la aterizare. Care este explicația apare prima dată în Mediafax.
Discuțiile aliaților privind trimiterea de forțe europene de menținere a păcii pentru a proteja Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace cu Rusia, au provocat reacții negative în Germania, o țară încă marcată de trecutul său militarist nazist, chiar dacă perspectiva rămâne îndepărtată.
Statul Major General: Rusia a pierdut 1.029.660 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022Numărul include 830 de victime înregistrate de forțele ruse în ultima zi.
Rachete și drone rusești bombardează orașe ucrainene aflate departe de linia frontului, în ciuda negocierilor de paceExplozia a fost auzită în regiunea Rivne în noaptea de 21 august, când Rusia a lansat bombardiere și drone, determinând emiterea unei alerte de raid aerian în toată Ucraina.
Atacul are loc în contextul în care Moscova continuă să lanseze atacuri zilnice asupra civililor ucraineni, în ciuda faptului că, cu doar șase zile înainte, a început negocierile de pace la nivel de lideri cu Washingtonul.
SUA intenționează să joace un rol minim în garanțiile de securitate pentru Ucraina„Se conturează realitatea că Europa va fi cea care va face acest lucru pe teren… SUA nu se angajează pe deplin în nimic”, a declarat un diplomat NATO anonim.
Un atac cu drone provoacă un incendiu la o rafinărie de petrol din regiunea Rostov din Rusia, relatează mass-mediaSe pare că atacul a lovit rafinăria de petrol Novoshakhtinsk, care a mai fost ținta unor atacuri cu drone ucrainene.
Meloni susține planul de securitate al Ucrainei care le acordă aliaților 24 de ore pentru a trimite trupe în cazul în care Rusia invadează din nouPlanul ar impune țărilor care au semnat acorduri de securitate cu Ucraina să delibereze și să răspundă rapid în cazul unui alt atac rus după semnarea unui acord de pace. Acesta nu ar include aderarea Ucrainei la NATO.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.275. Rachete și drone rusești bombardează orașe ucrainene aflate departe de linia frontului apare prima dată în Mediafax.
Experții spun că tulpina de drojdie va ajuta albinele să trăiască mai mult, întrucât agricultura intensivă și criza climatică le privează pe insecte de flori și polen.
Se speră că această descoperire va stopa declinul populațiilor de albine sălbatice, care sunt polenizatori importanți. Ele contribuie la producția a cel puțin 70% din principalele culturi globale, precum migdalele, merele și cireșele.
Însă declinul sever, cauzat de deficiențe nutriționale, schimbări climatice, infestări cu acarieni, boli virale și pesticide, reprezintă o amenințare semnificativă pentru securitatea alimentară și biodiversitate, potrivit Independent.
Oamenii de știință din Oxford au modificat genetic o tulpină de drojdie numită Yarrowia lipolytica pentru a produce nutrienți vitali numiți steroli, care lipsesc din înlocuitorii artificiali de polen folosiți de apicultori.
Suplimentele comerciale, fabricate din făină proteică, zaharuri și uleiuri, nu conțin compușii sterolici adecvați.
Drojdia îmbogățită face minuniDupă o perioadă de testare de trei luni, oamenii de știință au descoperit că coloniile hrănite cu drojdie îmbogățită cu steroli au crescut de până la 15 ori mai multe larve până la stadiul viabil de pupă, în comparație cu coloniile hrănite cu diete controlate, și au crescut puietul pentru o perioadă semnificativ mai lungă.
„Utilizarea acestei metode pentru a încorpora suplimente de steroli în înlocuitorii de polen va permite coloniilor de albine să producă puiet în absența polenului floral”, au scris ei în revista Nature.
„Dietele optimizate create folosind această tulpină de drojdie ar putea, de asemenea, reduce concurența dintre speciile de albine pentru accesul la resursele florale naturale și ar putea stopa declinul populațiilor de albine sălbatice”.
Cercetătorii au concluzionat că dieta pe bază de drojdie oferă albinelor toate substanțele nutritive, sub formă de șase steroli, de care au nevoie pentru a supraviețui.
Autoarea principală, Elynor Moore, a declarat: „Pentru albine, diferența dintre dieta îmbogățită cu steroli și hrana convențională pentru albine ar fi comparabilă cu diferența pentru oameni între consumul de mese echilibrate, complete din punct de vedere nutrițional, și consumul de mese lipsite de nutrienți esențiali, cum ar fi acizii grași esențiali”.
„ Folosind fermentarea de precizie, suntem acum capabili să oferim albinelor o hrană personalizată, completă din punct de vedere nutrițional la nivel molecular”.
Sterolii sunt greu de reprodus, astfel încât experții care au petrecut 15 ani dezvoltându-i au declarat că succesul studiilor clinice a fost o realizare uriașă.
Ei spun că sunt necesare studii clinice suplimentare la scară largă pentru a evalua efectele pe termen lung asupra sănătății coloniei și eficacității polenizării, dar că suplimentul ar putea fi disponibil pentru fermieri în termen de doi ani.
Articolul „Superalimentul” care ar putea salva albinele și spori securitatea alimentară globală apare prima dată în Mediafax.
„Politica de acordare a voucherelor de vacanță a fost modificată la începutul acestui an, în defavoarea turiștilor și a operatorilor din turism. Începând cu 1 august 2025, TVA-ul pentru cazare a crescut de la 9% la 11%. În același timp, o campanie de denigrare desfășurată online și în mass-media la adresa litoralului românesc a pus o presiune suplimentară asupra destinației, afectând direct opțiunea de cumpărare a turiștilor. În acest climat economic și social instabil, programul «Litoralul pentru Toți» nu este doar o ofertă de vacanțe ieftine, ci un mecanism de reziliență și solidaritate pentru întreaga populație, menit să: ofere turiștilor pachete de vacanță la prețuri accesibile, compenseze scăderea cererii generate de noile măsuri fiscale și de reducerea stimulentelor, asigure ocuparea capacităților disponibile în luna septembrie, mențină unitățile deschise și personalul activ, atragă clienți noi, care pot reveni și în sezoanele viitoare”, arată FPTR într-un comunicat.
Noua ediție aduce o extindere vizibilă a programuluiAcest lucru este posibil în aproape toate stațiunile, în special în cele din sudul litoralului, precum Mangalia, Jupiter, Saturn și Vama Veche, unde a fost mărit numărul de locuri alocate.
Spre deosebire de vârful sezonului, când prețurile sunt mai ridicate și plajele sunt aglomerate, luna septembrie aduce tarife reduse cu până la 60%.
Tot mai multe hoteluri pun la dispoziție pachete diversificate, de la cazare simplă la all inclusive, transformând extrasezonul într-o opțiune reală și atractivă pentru orice categorie de turiști.
Tarifele pornesc de la 53 de lei pe noapte de persoană, fără masă, la un hotel de două stele în Eforie Nord, unde un pachet all inclusive la un hotel de trei stele ajunge la 214 lei.
În Eforie Sud, prețurile pornesc de la 81,5 lei/noapte/persoană, în Jupiter și Venus de la 70 lei; în Mangalia de la 101 lei, iar în Mamaia de la 69,5 lei.
Tarifele pot crește în funcție de serviciile de masă și clasificarea hotelului alesPână în prezent 62 de unitâți de cazare au lansat oferte pentru programul „Litoralul pentru toți”, care pun la dispoziția turiștilor aproximativ 3500 de locuri de cazare pe noapte.
„Turismul românesc se află într-un moment de cumpănă. Pe de o parte, operatorii se confruntă cu taxe mai mari, cu reguli schimbate chiar în timpul sezonului și cu o campanie agresivă de denigrare a litoralului. Pe de altă parte, mediul privat rămâne unit și caută soluții concrete. «Litoralul pentru Toți» nu este o simplă campanie de marketing, ci un angajament real față de turiști. Luna septembrie aduce un litoral mai liniștit, mai accesibil și la fel de frumos, motiv pentru care îi invităm pe toți românii să profite de aceste oferte și să redescopere Marea Neagră într-o atmosferă relaxată și prietenoasă”, a declarat președintele FPTR, Dragoș Răducan.
Articolul Programul Litoralul pentru toți: Ediție nouă cu prețuri de la 53 lei/noapte/persoană apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, Belarus și Iran au convenit miercuri asupra unui pachet de 13 documente pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domenii cheie, printre care apărarea, industria și educația.
Anunțul a fost făcut de cele două guverne după întrevederea de la Minsk dintre președintele belarus Aleksandr Lukașenko și omologul său iranian Masoud Pezeshkian.
Detaliile privind viitoarea colaborare militară nu au fost dezvăluite, însă Lukașenko i-a transmis liderului de la Teheran că Belarus este „gata să coopereze în toate domeniile, de la furnizarea de alimente până la colaborarea tehnico-militară”, numindu-l pe acesta „prieten”.
Ce includ acordurilePe lângă apărare, acordurile includ inițiative în industrie, turism, știință, tehnologie și educație, iar accesul la resursele Belarusului, precum lemnul, industria chimică și îngrășămintele pe bază de potasiu, ar putea aduce beneficii Iranului.
Cei doi președinți au anunțat și începutul discuțiilor pentru un tratat de parteneriat strategic.
Atât Belarus, cât și Iranul se află sub sancțiuni internaționale dure, iar Pezeshkian a declarat că experiența Teheranului în evitarea restricțiilor economice va putea ajuta și Minsk.
Articolul Belarus și Iran au semnat acorduri pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării apare prima dată în Mediafax.
Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS) reprezintă una dintre cele mai avansate și bine pregătite structuri ale Armatei Române, având un rol esențial în misiuni de antiterorism, recunoaștere specială, eliberare de ostatici și sprijin direct al unităților convenționale. Structura a fost creată după model NATO și a participat la numeroase misiuni internaționale în teatre de operații precum Afganistan și Irak, fiind foarte apreciată de aliații occidentali.
.„Mult respect și recunoștință pentru militarii din Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale! Le mulțumim pentru profesionalism și loialitate! Ei sunt cei care contribuie la siguranța noastră și la respectarea angajamentelor României în cadrul NATO și UE. ” a transmis președintele.
Vizita lui Nicușor Dan are loc într-un context de tensiuni crescute în flancul estic al NATO, unde România deține un rol strategic de primă importanță.
România alocă în prezent 2,5% din PIB pentru Apărare, cu accent pe modernizarea armatei și pe consolidarea capacităților speciale. CFOS face parte dintr-un program mai amplu de întărire a structurilor de reacție rapidă, capabile să intervină atât pe teritoriul național, cât și în afara granițelor.
Articolul Președintele Nicușor Dan în vizită la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale apare prima dată în Mediafax.
Mamadou Thiam este cel mai nou transfer realizat de FCSB. Gigi Becali a plătit 50.000 de euro, plus cedarea definitivă a lui Andrei Gheorghiță la U Cluj. Noua achiziție a campioanei României va avea un salariu de 30.000 de euro pe lună. Universitatea Cluj a anunțat oficial plecarea lui Mamadou Thiam.
„FC Universitatea Cluj și FCSB au ajuns la un acord privind transferul definitiv al fotbalistul Andrei Gheorghiță (23 de ani), care a semnat un contract pe trei ani cu clubul nostru. Tranzacția are o componentă financiară și include trecerea lui Mamadou Thiam (30 de ani) la formația bucureșteană. Gheorghiță se afla la U sub formă de împrumut până în vara anului 2026, atunci când studenții îl puteau achiziționa pentru un milion de euro, sumă la care fusese evaluat de către FCSB în urmă cu o săptămână.
Odată cu transferul definitiv al lui Andrei Gheorghiță la U, Mamadou Thiam trece în tabăra roș-albaștrilor. Senegalezul a ajuns pentru prima dată la Cluj în toamna anului 2022, după ce evoluase pentru echipe precum Dijon, Clermont Foot, Barnsley, Nancy sau Oostende.
În stagiunea 2022-2023, acesta a evoluat în 33 de meciuri în toate competițiile, reușind să înscrie de 11 ori, dintre care o dată în victoria împotriva viitoarei sale echipe, FCSB, 2-1 în octombrie 2022.
În vara lui 2023, atacantul a făcut pasul la Al-Arabi, în Kuweit, după care a mai jucat pentru Al Jabalain, în Arabia Saudită, pentru a reveni la U înaintea startului sezonului 2024-2025.
În sezonul care i-a adus Universității calificarea în play-off și, ulterior, în cupele europene, Mamadou a strâns 38 de prezențe, marcând de nouă ori și contribuind cu alte șase pase decisive.
În acest început de sezon, Thiam a evoluat în șapte partide în tricoul lui U și a reușit să înscrie în meciurile cu Metaloglobus (4-1) și Hermannstadt (2-2). În total, jucătorul de atac a evoluat în două perioade diferite pentru U și a contribuit cu 22 de goluri și opt pase decisive în 78 de meciuri”, a anunțat Universitatea Cluj pe site-ul oficial.
Articolul FCSB l-a transferat oficial pe atacantul Mamadou Thiam de la U Cluj apare prima dată în Mediafax.
Potrivit AP, achiziționarea de avioane și elicoptere militare a fost prima anunțată într-un plan guvernamental, dezvăluit în aprilie, de dublare a cheltuielilor pentru apărare de la 1% la 2% din PIB în următorul deceniu.
Cheltuielile militare ale Noii Zeelande au fost inferioare celor ale partenerilor săi mai mari din grupul de țări Five Eyes – care include Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia – iar bugetul majorat reflectă o schimbare în modul în care națiunea insulară răspunde la competiția strategică dintre marile puteri din Oceanul Pacific.
Achiziția include cinci elicoptere MH-60R Seahawk pentru a înlocui flota existentă și două aeronave Airbus A321XLR, permițând scoaterea din uz a avioanelor Boeing 757 care au peste 30 de ani și erau deja la mâna a doua la momentul achiziționării. Oficialii au declarat că elicopterele au reprezentat peste 2 miliarde de dolari neozeelandezi din cheltuieli.
Ministrul Apărării, Judith Collins, a declarat că guvernul său „va acționa rapid” pentru a achiziționa elicopterele direct prin programul de vânzări militare externe al Statelor Unite, în loc să apeleze la o licitație mai amplă. Miniștrii din cabinet ar trebui să ia în considerare studiul de caz final în 2026, a declarat ea reporterilor la Wellington, joi.
Collins a adăugat că achiziționarea elicopterelor ar dura „câțiva ani”, deoarece cumpărarea de elicoptere noi însemna că Noua Zeelandă ar trebui „să aștepte la coadă”. Ea a negat că alegerea de a cumpăra din Statele Unite a fost o încercare de a rectifica dezechilibrul comercial care a făcut ca mărfurile din Noua Zeelandă să fie vizate de o taxă ajustată de 15% la sosirea în SUA, în cadrul planului tarifar global al administrației Trump.
Avioanele Boeing îmbătrânite s-au defectat frecvent în ultimii ani în timp ce transportau prim-miniștrii Noii Zeelande în străinătate și acum pot zbura doar pe distanțe scurte. Aceste episoade se numără printre o serie stânjenitoare de incidente care au scos în evidență starea de degradare a echipamentelor militare ale țării și dificultățile persistente în întreținerea acestora.
Articolul Noua Zeelandă va cheltui 1,6 miliarde de dolari pe aeronave militare apare prima dată în Mediafax.
Populistul de extremă dreapta riscă o pedeapsă de peste 40 de ani de închisoare atunci când Curtea Supremă a Braziliei se va întruni luna viitoare pentru a decide dacă este vinovat de conspirație pentru a anula rezultatul alegerilor prezidențiale din 2022, pe care Bolsonaro le-a pierdut în fața oponentului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva.
Bolsonaro neagă acuzațiile, dar unii experți juridici și politici consideră că, având în vedere greutatea probelor, condamnarea sa și o pedeapsă grea sunt practic garantate.
Miercuri, presa braziliană a relatat că anchetatorii poliției federale au depus un raport în dosarul Curții Supreme, susținând că au găsit un document salvat pe telefonul fostului președinte în februarie 2024 – la două zile după ce pașaportul său a fost confiscat în urma anchetei loviturii de stat – care indica faptul că acesta intenționa să solicite azil politic în Argentina, țară guvernată de aliatul său de extremă dreapta, Javier Milei.
„În țara mea de origine sunt persecutat din motive și infracțiuni esențial politice”, se pare că susține proiectul de cerere de azil al lui Bolsonaro, descriindu-l pe fostul președinte drept „o persoană persecutată politic”.
Scrisoarea nedatată ar fi fost adresată „prea excelentului președinte al Argentinei Javier Gerardo Miliei”.
În raportul către Curtea Supremă, poliția federală a susținut că scrisoarea indica faptul că Bolsonaro „plănuise să fugă din țară pentru a împiedica aplicarea legii”.
Articolul Poliția braziliană îl acuză pe Bolsonaro că plănuiește să fugă în Argentina pentru a cere azil apare prima dată în Mediafax.
Un cercetător francez care execută trei ani într-o închisoare rusă este acum anchetat pentru spionaj , potrivit unui document judiciar consultat de AFP.
Documentele au arătat că Laurent Vinatier se confruntă cu o nouă audiere în instanță pe 25 august, sub acuzația de spionaj, care se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
Vinatier, care a lucrat pentru o organizație elvețiană de mediere a conflictelor, este unul dintre numeroșii occidentali arestați în Rusia de când tensiunile diplomatice au crescut în jurul Ucrainei. Guvernul francez a cerut Moscovei să-l elibereze și a acuzat Rusia că ia ostatici occidentali.
El a fost găsit vinovat în octombrie anul trecut de strângerea de informații despre armata rusă și de încălcarea legii privind „agenții străini”, întrucât nu s-a înregistrat ca agent străin. Legea „agentului străin” a fost utilizată pe scară largă împotriva criticilor interni ai Kremlinului .
Vinatier a lucrat ca și consilier la Centrul pentru Dialog Umanitar cu sediul la Geneva și este un cercetător veteran în domeniul Rusiei și al altor țări post-sovietice. El a declarat în instanță că în munca sa a încercat întotdeauna să „prezinte interesele Rusiei în relațiile internaționale”.
Articolul Un cercetător francez aflat într-o închisoare rusă se confruntă cu o nouă acuzație de spionaj apare prima dată în Mediafax.
Împărțind burgeri trupelor desfășurate săptămâna trecută de Donald Trump, alături de secretarul apărării, Pete Hegseth, și adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, Vance le-a spus soldaților că „apreciem tot ceea ce faceți” și a afirmat: „Am readus legea și ordinea”. Între timp, o mulțime de manifestanți a protestat afară.
Mulțimea a strigat sloganuri precum „Eliberați Washingtonul!” și „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă”.
Întrebat de ce trupele se aflau la gară în loc să se afle în zone ale orașului unde ratele criminalității erau statistic mai mari, Vance a susținut că orașul era inundat de „vagabonzi, dependenți de droguri, persoane fără adăpost și bolnavi mintal” și că vizitatorii nu se simțeau în siguranță. „Acesta ar trebui să fie un monument al măreției americane”, a spus el, adăugând ulterior: „Nu trebuie să trăim așa”.
Adresându-se protestatarilor, Vance a spus: „Este cam bizar că avem o grămadă de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceștia nu au simțit niciodată pericolul în întreaga lor viață.”
Însușindu-și scandările protestatarilor, el a adăugat: „Haideți să eliberăm Washingtonul D.C. , astfel încât familiile tinere să se poată plimba și să se simtă în siguranță. De asta încercăm să eliberăm Washingtonul D.C.”.
Sentimentele sale au fost împărtășite de Miller, care i-a minimalizat pe cei care se adunaseră în semn de protest numindu-i „comuniști nebuni”. „Îi vom ignora pe acești hipioți albi stupizi care trebuie să se întoarcă acasă și să tragă un pui de somn pentru că au toți peste 90 de ani și ne vom întoarce la treaba de a proteja poporul american și cetățenii din Washington DC”, a spus el.
Săptămâna trecută, președintele a federalizat departamentul de poliție metropolitană al orașului și i-a ordonat lui Hegseth să mobilizeze trupele Gărzii Naționale, susținând că ia măsuri împotriva „criminalității, vărsării de sânge, haosului și mizeriei” în capitala „fără lege” a națiunii, în ciuda unei rate a criminalității în scădere bruscă, cu infracțiuni violente la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani .
Se estimează că 1.900 de soldați sunt desfășurați în Washington D.C. Peste jumătate provin din state conduse de republicani, inclusiv Louisiana și Carolina de Sud. Pe lângă Union Station, trupele au fost observate mai ales în zonele centrale ale orașului, inclusiv în National Mall și în stațiile de metrou.
Articolul JD Vance a fost huiduit în timpul întâlnirii cu trupele Gărzii Naționale din Washington D.C. apare prima dată în Mediafax.
Amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat că 32 de șefi ai apărării din întreaga alianță au ținut o videoconferință în contextul eforturilor diplomatice conduse de SUA de a pune capăt luptelor.
El a spus că a avut loc o „discuție excelentă și sinceră” în cadrul conferinței. „Le-am mulțumit tuturor pentru participarea lor mereu proactivă la aceste întâlniri: suntem uniți, iar această unitate a fost cu adevărat tangibilă astăzi, ca întotdeauna”, a scris el pe platforma de socializare X, fără a oferi alte detalii.
Garanțiile că nu va fi invadată din nou în viitor sunt una dintre cheile pentru a convinge Ucraina să semneze un acord de pace cu Rusia. Aceasta dorește ajutor occidental pentru armata sa, inclusiv arme și antrenament, pentru a-și consolida apărarea, iar oficialii occidentali se străduiesc să-și dea seama ce angajamente ar putea oferi.
Articolul Șefii apărării din NATO au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.
India a declarat că a testat cu succes o rachetă balistică cu rază medie de acțiune care, odată operațională, ar trebui să fie capabilă să transporte un focos nuclear în orice parte a Chinei.
Racheta Agni-5 a fost lansată cu succes miercuri în statul Odisha din estul Indiei, iar autoritățile au declarat că „a validat toți parametrii operaționali și tehnici”.
India și China, cele mai populate două națiuni ale lumii, sunt rivale care concurează pentru influență în Asia de Sud, iar relațiile s-au deteriorat vertiginos în 2020 după o confruntare mortală la frontieră.
Pakistanul, rivalul înverșunat al Indiei, deține și el arme nucleare, iar cele două țări au fost aproape de război în luna mai, după ce militanții au ucis 26 de persoane în Kashmirul administrat de India, un atac pe care New Delhi l-a atribuit Islamabadului. Pakistanul a negat orice implicare.
Prinse în comerțul global și în turbulențele geopolitice declanșate de războiul tarifar al lui Donald Trump, Delhi și Beijing au luat măsuri pentru a reface legăturile.
În octombrie anul trecut, prim-ministrul indian, Narendra Modi, s-a întâlnit cu liderul chinez, Xi Jinping, pentru prima dată în cinci ani, la un summit din Rusia.
Se așteaptă ca Modi să facă prima sa vizită în China din 2018 încoace, la sfârșitul acestei luni, pentru a participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai – un bloc regional de securitate.
Între timp, relațiile dintre New Delhi și Washington au fost tensionate de ultimatumul lui Trump ca India să înceteze achizițiile de petrol rusesc, o sursă cheie de venit pentru Moscova în contextul ofensivei militare din Ucraina. SUA anunțează că va dubla noile tarife de import pentru India de la 25% la 50% până pe 27 august, dacă New Delhi nu își schimbă furnizorii de țiței.
Articolul India a testat cu succes o rachetă cu capacitate nucleară apare prima dată în Mediafax.
Un raid militar american, desfășurat miercuri dimineața în nord-vestul Siriei , înainte de zori, a vizat și ucis un membru important al grupării Stat Islamic, a declarat un oficial american pentru Reuters.
Acesta a fost al doilea raid cunoscut în nordul Siriei efectuat de trupele americane de la înlăturarea fostului președinte Bashar al-Assad în decembrie. Guvernul condus de islamiști care l-a înlocuit s-a angajat să prevină renașterea grupării Stat Islamic și face parte dintr-o alianță anti-Stat Islamic care include coaliția condusă de SUA care luptă împotriva grupării.
Oficialul american, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că în raid a fost ucis un membru important al grupării Statului Islamic, considerat un candidat la conducerea grupării Statului Islamic din Siria. Oficialul a adăugat că niciun soldat american nu a fost ucis sau rănit în raid.
O sursă din cadrul serviciilor de securitate siriene și organizația de stat siriană Al-Ikhbariya au declarat că ținta a fost ucisă în timp ce încerca să scape.
O altă sursă siriană a declarat că ținta era un cetățean irakian și era căsătorit cu o cetățeană franceză. Nu a fost imediat clar ce s-a întâmplat cu soția sa.
Pentagonul nu a făcut imediat niciun comentariu public cu privire la aceste rapoarte.
Operațiunea a început în jurul orei 2 dimineața (11:00 GMT), potrivit unor surse din cadrul securității siriene și a vecinilor din orașul Atmeh, din provincia Idlib . Elicopterele și dronele au asigurat acoperire aeriană, a declarat o sursă din cadrul forțelor de securitate siriene și locuitori. Forțele siriene locale au stabilit un cordon în jurul cartierului, dar forțele americane au efectuat raidul propriu-zis, a declarat a doua sursă din cadrul forțelor de securitate.
În iulie, Pentagonul a declarat că forțele sale au efectuat un raid în provincia Alep, soldat cu moartea unui lider important al grupării Statului Islamic și a celor doi fii adulți ai săi afiliați grupării Statului Islamic. Idlib a fost un loc de ascundere pentru figuri importante ale grupării Statului Islamic timp de ani de zile. Forțele americane l-au ucis pe liderul grupării Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, în satul Barisha din provincia Idlib, în 2019, și pe succesorul său, Abu Ibrahim al-Hashemi al-Quraishi, în Atmeh, în 2022.
Articolul Un membru important al grupării Stat Islamic a fost ucis într-un raid american în nordul Siriei apare prima dată în Mediafax.
Cel puțin 140 de persoane, inclusiv femei și copii, au fost ucise luna trecută de rebelii M23 în estul Republicii Democrate Congo, potrivit unui raport Human Rights Watch, care documentează una dintre cele mai grave atrocități comise de grupul armat de la reapariția sa în 2021.
Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au ucis cel puțin 140 de civili în estul Republicii Democrate Congo (RD Congo) în perioada 10- 30 iulie, arată un raport publicat miercuri de Human Rights Watch (HRW).
Conform BBC, organizația pentru drepturile omului afirmă că atacurile au avut loc în cel puțin 14 sate din zona Rutshuru, lângă Parcul Național Virunga, și că numărul real al victimelor ar putea depăși 300, conform unor estimări similare prezentate de ONU la începutul lunii.
Martori intervievați de HRW au relatat că rebelii au folosit arme de foc și macete, au împiedicat locuitorii să fugă și au aruncat cadavrele în râul Rutshuru.
Printre victime se află numeroși membri ai etniei hutu, țintiți în contextul ofensivei M23 împotriva grupării armate FDLR, formată din foști responsabili ai genocidului din Rwanda din 1994.
Rwanda, acuzată de sprijin direct pentru M23, a respins vehement acuzațiile ONU și HRW, calificându-le drept „nefondate și senzaționaliste”.
Gruparea rebelă a negat la rândul său implicarea, susținând că acuzațiile reprezintă „o falsificare flagrantă a faptelor”.
Atrocitățile vin în contextul blocajului procesului de pace mediat de SUA și Qatar. Deși M23 și guvernul congolez au semnat recent un acord de încetare a focului la Doha, negocierile au fost suspendate după ce rebelii au acuzat Kinshasa că nu și-a respectat angajamentele.
Articolul HRW: Rebeli M23 au ucis cel puțin 140 de civili în estul RD Congo, în pofida procesului de pace apare prima dată în Mediafax.
Mai multe state europene îi solicită președintelui Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a angajamentelor de securitate promise de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Ucraina, scrie publicația The Times.
Comandanți militari europeni discută despre posibilitatea amplasării unor avioane F-35 în România, unde NATO ridică cea mai mare bază aeriană din Europa.
Obiectivul acestei mișcări este descurajarea Rusiei de la o nouă ofensivă asupra Ucrainei.
Donald Trump a spus luni că nu vrea să trimită de avioane americane direct în Ucraina, dar a precizat că este dispus să ofere sprijin „aerian” în cadrul garanțiilor de securitate promise de Washington.
După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, comandanții militari s-au reunit la Washington pentru stabilirea detaliilor legate de implicarea Statelor Unite.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, i-a primit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta aceste planuri, relatează The Times.
În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România.
Pe lângă prezența avioanelor de luptă americane pe teritoriul României, țările europene cer asigurări privind accesul la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina.
De asemenea, ei vor angajamente pentru furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, care ar fi capabile să intercepteze atacurile rusești.
Țările europene mai cer, de asemenea, permisiunea de a folosi avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
Articolul Europa cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
