MediaFax.ro

„În condițiile în care Curtea Constituțională face această analiză rapid, sunt două posibilități. Dacă se constată că acele articole sunt neconstituționale, înseamnă că legea va fi retrimisă la Parlament și mai avem de săptămâna viitoare încă două săptămâni la dispoziție pentru a corecta lucrurile”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

El a precizat că, dacă prevederile sunt declarate constituționale, legea va merge la promulgare.

„Dacă ele vor fi declarate constituționale, înseamnă că vor merge la promulgare. Dar această verificare de constituționalitate este necesară”, a spus premierul.

Bolojan a criticat amendamentele contestate la CCR, afirmând că acestea nu au fost făcute „din grijă pentru transparență” sau „din grijă pentru integritate”.

„Sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”, a afirmat premierul. Acesta a adăugat că, în cazul în care acestea sunt declarate neconstituționale, există riscul ca România să nu îndeplinească jalonul PNRR privind integritatea.

Legea privind modificarea legislației în domeniul integrității a fost adoptată, miercuri, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă” și șapte abțineri. USR și o parte dintre liberali contestă în special amendamentele introduse cu sprijinul PSD și AUR. De adoptarea și intrarea în vigoare a legii depinde validarea unui jalon din PNRR evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea depusă de USR și PNL privind Legea ANI și a stabilit pentru 12 august termenul la care judecătorii constituționali vor analiza contestația.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat, într-un comunicat transmis vineri, că implementarea Sistemului de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR), realizat pe domeniul SETRE România, și a sistemului TollRo va intra în vigoare începând cu 31 august 2026, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 170/2026, coroborate cu Legea nr. 226/2023.

Potrivit CNAIR, TollRo se va aplica vehiculelor înmatriculate utilizate pe domeniul SETRE România, concepute și construite pentru transportul de marfă, cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone. Tariful va fi colectat prin intermediul STRR, iar vehiculele de transport mixt vor fi asimilate, din punctul de vedere al aplicării TollRo, vehiculelor de transport marfă.

Autostrada Moldovei. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Mediafax

Când vor începe să fie percepute tarifele

Deși sistemele vor fi funcționale din 31 august, CNAIR subliniază că tarifele nu vor fi aplicate imediat. Instituția amintește că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 226/2023 prevede că aplicarea rovinietei și a TollRo de către CNAIR începe la 1 octombrie 2026, în condițiile stabilite de lege.

În consecință, 31 august 2026 reprezintă termenul pentru implementarea infrastructurii și a sistemelor informatice STRR și TollRo pe teritoriul României, iar 1 octombrie 2026 este data de la care vor începe efectiv să fie percepute tarifele pentru rovinietă și TollRo.

Interconectarea cu sistemele europene vine în 2027

CNAIR mai anunță că interoperabilitatea sistemului românesc de tarifare rutieră electronică cu sistemele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin intermediul Serviciului European de Taxare Rutieră (SETRE), va deveni operațională începând cu 15 ianuarie 2027. Măsura este prevăzută la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 226/2023, modificată prin Legea nr. 103/2026, și va permite integrarea sistemului românesc cu platformele europene de taxare rutieră. Comunicatul integral al CNAIR poate fi consultat pe pagina oficială a companiei.

Invitat vineri dimineața la RFI România, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre criza din domeniul energiei.

„Din păcate, suntem în situația în care pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a explicat el.

În loc să încurajăm producția de energie, să încurajăm producția de energie combinată cu stocarea, „criticam marile companii de stat, pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o trime din ele, discutam de blocajul pe care l-am avut și l-am limitat accesul prin reglementări la rețelele noastre electrice”, a transmis Bolojan.

„Nu e neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”

„Toate aceste lucruri, investiții întârziate, fără o strategie care să fie urmărită an de zile, ne-a dus în situația în care avem dezechilibri importante în piața de energie, nu neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a specificat premierul interimar.

El a mai adăugat că „avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. Și avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ ușor, dacă am fi avut o capacitate de stocare. Și măsurile care au fost adoptate în aceste luni, programele pe care Ministerul Energiei le-a declanșat de a cofinanța instalații de stocare, de a cofinanța parcuri fotovoltaice, exclusiv dacă au și stocare, își vor arăta rezultatele în următorul an, dar acum trebuie să trecem peste această perioadă de criză”.

Întrebat de ce nu s-au făcut investiții, Bolojan a răspuns că „este o combinație de mai mulți factori”.

„Am avut politici care n-au susținut stocarea. Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, pentru că în piața asta speculativă primeai stimuli să financezi aceste direcții, fără să pui condiții de stocare, de exemplu, atunci ai o supra-producție la prânz, pe care nu ai unde să o stochezi, pe care nu o poți valorifica sau o exporți la niște prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a declarat premierul interimar.

Cum ajută Ucraina

Întrebat cum ajută ne ajută Ucraina în aprovizionarea de energie, Bolojan a răspuns că „toate țările din regiune care au disponibilități de energie sunt în situația să le exporte spre România la prețurile comerciale din ziua respectivă. Noi facem importuri de energie din țările vecine, din zona Bulgariei, din sud-est, dinspre Grecia, relația Ungaria – centrul Europei și Ucraina. Și Ucraina contribuie atunci când are disponibilitate de export”.

„O combinație de decizii greșite”

„Deci a fost o combinație de decizii greșite, de schimbări de miniștri, de politici, de incompetență, poate uneori și de rea-voință. Fiecare ministru, fiecare director de companie, fiecare om implicat în sectorul energetic, cu poziție de conducere, are o răspundere direct proporționată cu funcția pe care a obținut aici. Nu e vorba de politică, e pur și simplu o problemă de răspundere de management și administrativă”, a conchis Ilie Bolojan.

Mai multe țări din Europa Centrală și de Est au doborât recorduri de temperatură, potrivit irishtimes.com.

presei britanice. Fenomenele meteorologice extreme continuă pe întregul continent. Slovacia, Austria și Ungaria se numără printre statele afectate de valul actual de căldură. Fenomenul a provocat, în paralel, incendii de pădure și secetă severă în mai multe regiuni.

Recorduri de temperatură și centrale oprite

Agenția hidrometeorologică slovacă a anunțat, joi, un nou maxim de 42 de grade la Dolné Plachtince.

În Polonia, autoritățile au fost nevoite să închidă centralele electrice pe cărbune de la Kozienice și Połaniec. Motivul este nivelul extrem de scăzut al apei din râul Vistula. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă de răcire. Premierul polonez a îndemnat, la rândul său, angajatorii să asigure aer condiționat și apă rece angajaților.

Situația centralei nucleare din Ungaria

Premierul ungar a anunțat că centrala nucleară de la Paks va fi repusă parțial în funcțiune. Potrivit acestuia, nivelul Dunării a crescut ușor față de minimul înregistrat duminică. O turbină a centralei funcționează deja, potrivit oficialului citat. Rămâne, totuși, necesară o reducere voluntară a consumului de energie electrică.

Zeci de mii de decese cauzate de căldură, în Germania

În Germania, activiștii pentru climă au manifestat față de lipsa de acțiune a guvernului împotriva căldurii extreme. Potrivit unor noi estimări ale Institutului Robert Koch, aproximativ 11.900 de persoane au murit din cauza căldurii. O reprezentantă a mișcării Fridays for Future a criticat politica privind combustibilii fosili. Aceasta a calificat-o drept iresponsabilă și periculoasă pentru populație.

Incendii de pădure pe suprafețe uriașe

Aproximativ jumătate de milion de hectare au ars deja în Uniunea Europeană, de la începutul anului. Cele mai afectate țări sunt Spania și Franța, potrivit datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.

În Ucraina, alte aproape 300.000 de hectare au fost distruse de flăcări. Condițiile meteorologice favorabile incendiilor au stabilit noi recorduri pentru această perioadă a anului.

În Austria, unde s-a înregistrat miercuri 41,2 grade, severitatea acestor condiții depășește de două ori recordul anterior.

În Cehia și Slovacia, situația este, de asemenea, cu mult peste recordurile anterioare ale perioadei. O analiză realizată de un consorțiu științific arată că încălzirea globală a influențat vremea. Aceasta a făcut vremea caldă și uscată mult mai probabilă în Spania și Franța.

„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii, instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate atunci când ai un deficit de energie”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

Potrivit premierului interimar, reducerea consumului este importantă în contextul secetei care afectează România și alte țări din regiune, ceea ce limitează și capacitatea de import de electricitate.

„Soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a explicat premierul.

Bolojan a precizat că, în afara unei zile cu temperaturi foarte ridicate, care a dus la creșterea consumului, în fiecare zi din această săptămână s-a înregistrat o reducere.

„Și cu excepția zilei de alaltăieri (n.r – miercuri) când am avut cele mai ridicate temperaturi, care în mod evident influențează consumul, gândiți-vă că toate agregatele care mențină temperaturile constante în supermarket-uri, în depozite consumă mai multă energie pentru a menține aceeași temperatură, în fiecare zi am avut un consum mai redus și le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună cu mici eforturi putem trece cu bine peste această perioadă.”, a spus premierul interimar.

Întrebat despre cifrele concrete, Bolojan a precizat că „față de 7.700-8.000 de megawați cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300, 7.500, 7.700 de megawați, deci 200-300 de megawați în minus, ceea ce este foarte important”.

Șeful Executivului a avertizat că, în lipsa unei îmbunătățiri a situației hidrologice, centrala mai are asigurate condițiile de funcționare pentru doar câteva zile.

Reactorul 2 este aproape de oprire

Într-un interviu acordat RFI, Ilie Bolojan a confirmat că unul dintre reactoarele Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este deja oprit, iar cel de-al doilea ar putea fi oprit în perioada următoare din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.

„În condițiile în care știți că s-a închis deja primul reactor, e pe punctul de a-l închide și pe al doilea, ținând cont că debitul Dunării a ajuns la un minim istoric.”

Premierul interimar a explicat că situația nu afectează doar România, ci și alte state din regiune care utilizează apa Dunării pentru răcirea centralelor nucleare.

„Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât și noi ne-am întrerupt o parte din grupuri. Maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două.”

„Avem un nivel al Dunării care ne asigură o funcționare de 4-5 zile”

Potrivit lui Bolojan, autoritățile monitorizează permanent nivelul apei în zona din care Centrala de la Cernavodă își asigură necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor.

„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire, care ne asigură o funcționare de 4-5 zile.”

Șeful Guvernului a precizat că evoluția situației depinde de debitul fluviului în zilele următoare.

Măsuri de urgență pentru alimentarea cu apă

Premierul interimar a spus că instituțiile statului încearcă să crească debitul de apă pe brațul Dunării care alimentează centrala, prin intervenții hidrotehnice.

„Dacă debitele vor scădea în continuare cu 1-2-3 centimetri pe zi, ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi pentru ca să încercăm să direcționăm, prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în așa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în țară, pe brațul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare.”

Critici privind investițiile din sectorul energetic

Ilie Bolojan a susținut că actuala situație este și consecința lipsei investițiilor din ultimii ani în sistemul energetic.

„Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite.”

Premierul interimar a amintit că a atras atenția și în trecut asupra necesității accelerării investițiilor.

„Și acum câteva luni, chiar și anul trecut, când discutam despre faptul că în energie ar fi trebuit să avem investiții mult mai mari.”

Declarațiile vin în contextul în care România se confruntă cu un nivel foarte scăzut al Dunării, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei precipitațiilor, situație care afectează atât navigația, cât și funcționarea unor obiective energetice dependente de debitul fluviului.

Japonia se confruntă cu efectele taifunului Dolphin, care se apropie de sud-vestul țării și amenință regiunile Kyushu și Okinawa cu fenomene meteo severe.

Potrivit Agenției Meteorologice din Japonia, autoritățile au emis ordine de evacuare pentru aproximativ 260.000 de locuitori din prefecturile Kagoshima și Okinawa, în contextul în care furtuna avansează lent și este așteptată să își mențină intensitatea în următoarele ore, transmite Reuters.

Vânt de aproape 200 km/h și risc de inundații

Taifunul, încadrat în categoria 1, înregistrează vânturi susținute de aproximativ 144 km/h, iar rafalele pot ajunge la 198 km/h, potrivit meteorologilor japonezi.

Specialiștii avertizează că furtuna poate produce pagube importante la clădiri și infrastructură. În plus, există riscul formării unor benzi înguste de precipitații extrem de intense, fenomen care poate provoca inundații rapide și alunecări de teren în zonele afectate.

Peste 500 de zboruri au fost anulate

Impactul taifunului se resimte deja asupra transporturilor. Companiile aeriene au anulat peste 500 de zboruri, afectând mii de pasageri.

Totodată, constructorul auto Toyota a suspendat activitatea în nouă fabrici pe parcursul zilei de vineri, ca măsură de siguranță pentru angajați și pentru limitarea riscurilor generate de condițiile meteorologice extreme.

Regiune afectată recent și de un cutremur puternic

Taifunul traversează inclusiv insula Kyushu, unde se află prefectura Kumamoto, o zonă care încearcă încă să își revină după cutremurul cu magnitudinea 7,1 produs săptămâna trecută.

Potrivit autorităților japoneze, aproximativ 6.700 de persoane locuiesc încă în centre de evacuare, după ce numeroase locuințe au fost distruse sau grav avariate de seism. Sosirea taifunului complică și mai mult situația din regiune.

Avertizare și pentru temperaturi extreme

Pe lângă ploile abundente și vântul puternic, Agenția Meteorologică din Japonia a emis avertizări și privind riscul de insolație și epuizare provocată de căldură.

În unele zone, temperaturile sunt așteptate să atingă 36 de grade Celsius, ceea ce poate îngreuna intervențiile echipelor de salvare și condițiile din centrele de evacuare.

Japonia este afectată frecvent de taifunuri în perioada verii și a începutului de toamnă, iar autoritățile recomandă populației să respecte ordinele de evacuare și să urmărească permanent informațiile oficiale privind evoluția fenomenelor meteo.

Un sondaj publicat vineri arată că un procent semnificativ din rândul adolescenților din Marea Britanie, care vor fi supuși unei propuse restricții pe rețelele sociale, vor să le ocolească.

Măsura, introdusă de fostul guvern al lui Starmer

Conform AFP, această măsură a fost introdusă la mijlocul lunii iulie de fostul guvern laburist al lui Keir Starmer. Ea completează interdicția privind rețelele de socializare pentru persoanele sub 16 ani anunțată în iunie. Aceasta din urmă vizează platforme precum Snapchat, TikTok, YouTube, Instagram și Facebook.

Restricțiile ar fi aplicate prin intermediul setărilor implicite ale conturilor tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Astfel, le este împiedicat accesul pe aceste aplicații, între miezul nopții și 6:00 dimineața.

Tinerii vor să ocolească restricțiile

Cu toate acestea, opțiunea poate fi dezactivată. În acest sens, 85% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani chestionați de Censuswide au indicat că intenționează să o dezactiveze. Aproape jumătate dintre respondenți (aproximativ 48%) au justificat această ocolire prin dorința de a continua să comunice cu familia și prietenii. De asemenea, 37% din adolescenți doreau să poată accesa conținut online, potrivit sursei.

Rezultatele sondajului sugerează că o restricție în acest sen „este puțin probabil să fie suficientă, în sine, pentru a preveni riscurile online”, a declarat Leanne Proctor, șefa departamentului de reglementare a organizației care a comandat studiul.

Doar 2% dintre cei 1.000 de adolescenți chestionați au declarat că nu folosesc rețelele de socializare sau nu vizionează videoclipuri scurte în serile din timpul săptămânii.

Când vor intra în vigoare restricțiile la rețelele sociale pentru adolescenții din Marea Britanie

Marea Britanie a anunțat în iunie o interdicție privind utilizarea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Această măsură urmează să intre în vigoare la începutul anului 2027.

Australia a devenit prima țară care a adoptat o astfel de interdicție pentru persoanele sub 16 ani în decembrie. Rezultatele acestei măsuri au fost până acum mixte. Indonezia a urmat exemplul în martie. În același timp, Franța, Canada și Emiratele Arabe Unite se numără printre țările care au anunțat restricții similare, mai arată sursa citată.

Ziua Internațională a Berii, sărbătorită în fiecare an în prima vineri din august, readuce în atenție una dintre cele mai vechi băuturi din lume. Cu o istorie de peste 10.000 de ani, berea traversează astăzi o perioadă de transformare, fiind apreciată nu doar pentru caracterul său social, ci și pentru complexitatea gusturilor și varietatea stilurilor, mai scrie Euronews.

Peste 160 de stiluri, de la pilsner la IPA și stout

Specialiștii spun că există peste 160 de stiluri de bere, diferențiate prin combinația celor patru ingrediente de bază: apă, malț, hamei și drojdie. Din acestea rezultă beri foarte diferite între ele: de la pilsner, ușoare și răcoritoare, la IPA-urile intens aromate, stout-urile cu note de cafea și ciocolată sau berile din grâu, apreciate pentru aromele fructate și textura catifelată.

Un barbat umple un pahar cu bere in incinta Fabricii de bere din Timisoara, sambata, 12 mai 2018. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO

Diferențele apar inclusiv în funcție de tradițiile de producție. Școlile europene de bere, precum cele din Germania, Cehia, Belgia sau Marea Britanie, pun accent pe rețete istorice, în timp ce producătorii din Statele Unite, Japonia sau Brazilia au reinterpretat stilurile clasice și au creat arome noi.

România urmează trendul berilor artizanale

Deși articolul Euronews analizează piața din Portugalia, fenomenul este vizibil și în România. În ultimii ani, numărul berăriilor artizanale românești a crescut constant, iar festivalurile dedicate berii atrag tot mai mulți vizitatori. Consumatorii sunt interesați să descopere stiluri noi, degustări ghidate și asocieri culinare care până de curând erau rezervate aproape exclusiv vinului. În marile orașe au apărut localuri specializate care oferă zeci de sortimente din România și din străinătate, iar berile artizanale românești au început să fie premiate la competiții internaționale.

Berea se degustă cu toate cele cinci simțuri

Somelierii de bere susțin că o degustare autentică durează chiar și 20 de minute și implică toate simțurile. Se analizează culoarea și limpezimea băuturii, spuma, temperatura, sunetul bulelor, aromele și gustul final. Tipul de pahar și temperatura de servire pot influența semnificativ experiența, la fel ca în cazul vinului.

Tot mai multe beri fără alcool

O altă tendință importantă este dezvoltarea segmentului 0,0% alcool. Pe fondul unui interes tot mai mare pentru un stil de viață sănătos, producătorii investesc în rețete care păstrează aroma berii, dar elimină alcoolul. Potrivit specialiștilor citați de Euronews, noile generații consumă alcool mai responsabil și aleg tot mai des produse premium sau variante fără alcool, ceea ce schimbă rapid piața mondială a berii. Astăzi, berea nu mai este privită doar ca o băutură pentru întâlnirile cu prietenii, ci ca un produs cu o cultură proprie, capabil să ofere experiențe gastronomice complexe și să rivalizeze, în multe privințe, cu lumea vinurilor.

„Am reușit împreună și am protejat securitatea energetică a țării noastre. De mâine (vineri, 7 august n.r.) nu mai este necesară reducerea voluntară a consumului”, a transmis Péter Magyar pe rețelele social, potrivit 24.hu.

Premierul a precizat că va prezenta vineri dimineață deciziile grupului guvernamental care gestionează criza energetică.

Cum au redus ungurii consumul de energie

Apelul la reducerea consumului a fost lansat după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat funcționarea centralei nucleare de la Paks, care folosește apa fluviului pentru răcire.

La sfârșitul lunii iulie, Magyar avertiza că scăderea nivelului Dunării ar putea duce chiar la oprirea centralei. Paks nu s-a oprit însă complet, dar producția de energie electrică a fost redusă semnificativ.

Guvernul a cerut populației să își reducă voluntar consumul de electricitate în intervalul 17.00-22.00. Oamenii au fost îndemnați ca, pe cât posibil, să evite în aceste ore folosirea mașinilor de spălat și a aparatelor de aer condiționat, încărcarea mașinilor electrice și utilizarea altor echipamente cu un consum ridicat.

Marilor consumatori de energie le-a fost solicitat, de asemenea, să își reducă activitatea în perioadele critice.

Efortul a avut efect asupra consumului. În ultimele zile, gospodăriile și companiile au redus împreună consumul de electricitate cu aproximativ 600-700 MW pe zi în intervalul de vârf. Printre măsurile luate s-au numărat și suspendarea transportului feroviar de marfă în anumite ore și oprirea iluminatului decorativ al unor clădiri din Budapesta.

Criza se atenuează, dar problemele rămân

Anunțul privind încetarea reducerii voluntare a consumului arată o ameliorare a situației energetice, însă problemele provocate de nivelul scăzut al Dunării nu au dispărut.

Experții avertizează că atenuarea situației de criză nu înseamnă și dispariția problemelor ecologice.

Nivelul redus al Dunării continuă să producă dificultăți și pentru navigație. Mai multe sectoare ale fluviului din Ungaria au devenit prea puțin adânci pentru navigația comercială în condiții normale, iar navele de marfă sunt nevoite, în unele cazuri, să își reducă substanțial încărcătura.

O schimbare a vremii ar putea îmbunătăți situația. Ploile au ajuns în bazinul alpin al Dunării, inclusiv în Austria, iar apa provenită din precipitații este așteptată să ducă la creșterea nivelului fluviului în Ungaria în următoarele zile. Joi se raporta o creștere de aproximativ 3 centimetri în 24 de ore la Budapesta și Paks.

Agenția Spațială din Coreea de Sud (Korea Aerospace Research Institute – KARI) a publicat primele imagini surprinse de sonda lunară Danuri după impactul accidental al unui segment superior al unei rachete Falcon 9 aparținând SpaceX. Potrivit AP, sonda a survolat zona imediat după coliziunea produsă miercuri și a realizat mai multe fotografii din orbită, comparând aspectul terenului înainte și după impact.

Un crater nou și o urmă vizibilă pe suprafața Lunii

Imaginile arată că zona lovită este acum mult mai întunecată decât în fotografiile realizate anterior. Potrivit cercetătorilor sud-coreeni, impactul a săpat un crater și a aruncat în jur cantități importante de praf și roci lunare. Fotografiile „înainte și după” permit observarea directă a modificărilor produse pe suprafața Lunii în urma coliziunii.

Cum a ajuns racheta să lovească Luna

Segmentul de rachetă provenea din lansarea, realizată anul trecut, a două module private destinate explorării Lunii. După încheierea misiunii, treapta superioară a rămas în spațiu, iar activitatea solară și influența gravitațională au modificat treptat traiectoria acesteia, trimițând-o pe un curs de coliziune cu Luna. Impactul s-a produs cu aproximativ 8.700 km/h (5.400 mph).

Lansare racheta Falcon 9 SpaceX din Florida. Sursa foto: X

NASA va analiza zona impactului

Agenția spațială americană a anunțat că sonda Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) va survola săptămâna viitoare locul impactului pentru a documenta în detaliu craterul și efectele produse asupra suprafeței lunare. Misiunea ar putea oferi cele mai clare imagini de până acum ale coliziunii și va ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine modul în care astfel de impacturi modifică relieful Lunii.

Marile case de discuri, printre care Sony Music, Universal Music Group și Warner Music Group, solicită înăsprirea regulilor privind includerea melodiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale în clasamentele muzicale oficiale, potrivit theviolinchannel.com.

Companiile susțin că piesele create cu AI nu ar trebui excluse complet, însă acestea ar trebui să îndeplinească anumite condiții pentru a putea concura alături de creațiile artiștilor.

Trei condiții pentru melodiile create cu AI

Propunerea, susținută de Federația Internațională a Industriei Fonografice (IFPI), stabilește trei criterii pe care o piesă trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibilă în topurile muzicale:

1 – serviciul de inteligență artificială utilizat trebuie să fie autorizat și să respecte legislația;

2 – melodia trebuie să fie creată în mod substanțial de un om, iar contribuția umană să rămână elementul principal;

3 – piesa nu trebuie să ridice suspiciuni privind manipularea numărului de ascultări sau a clasamentelor.

Dacă aceste reguli vor fi adoptate, multe dintre melodiile generate aproape integral de platforme de inteligență artificială nu vor mai putea fi incluse în topurile oficiale.

Industria muzicală își intensifică ofensiva împotriva AI

Inițiativa vine într-un moment în care conflictul dintre industria muzicală și dezvoltatorii de inteligență artificială se amplifică.

Recent, Sony Music a deschis un nou proces împotriva companiei Udio, pe care o acuză că ar fi folosit fără permisiune peste 30.000 de melodii preluate de pe YouTube pentru antrenarea modelelor sale de inteligență artificială.

În paralel, Asociația Industriei Înregistrărilor din America (RIAA) și IFPI promovează introducerea unor etichete speciale pe platformele de streaming, astfel încât utilizatorii să poată identifica ușor piesele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Topurile trebuie să celebreze creativitatea umană”

Victoria Oakley, directorul general al IFPI, a declarat că topurile muzicale nu măsoară doar succesul comercial al unei piese, ci și performanța artistică a creatorilor.

„Topurile oficiale celebrează creativitatea umană. Ca fani, vrem să recunoaștem realizările artiștilor care creează muzica pe care o iubim și este firesc ca aceste clasamente să continue să pună în valoare creațiile în care creativitatea umană rămâne elementul central”, a afirmat aceasta.

Potrivit IFPI, inteligența artificială poate deveni un instrument valoros pentru artiști atunci când este utilizată legal și cu respectarea drepturilor de autor.

Organizația susține însă că tehnologia nu ar trebui să avantajeze sistemele care folosesc fără acord operele muzicienilor pentru a-și antrena modelele AI.

Propunerea face parte din eforturile industriei muzicale de a stabili reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale, pe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în procesul de creare și distribuție a muzicii.

Meta, compania care deține Facebook, Instagram, WhatsApp și Threads, a fost obligată de un judecător din statul american New Mexico să plătească încă 567 de milioane de dolari într-un proces privind siguranța copiilor pe platformele sale.

Decizia reprezintă cea mai mare sancțiune aplicată până acum companiei într-un astfel de caz.

Noua amendă se adaugă unei sancțiuni de 375 de milioane de dolari dispuse anterior în același dosar, astfel că Meta trebuie să achite în total 942 de milioane de dolari.

Judecător: Meta este o „problemă de interes public”

Judecătorul Bryan Biedscheid a apreciat că efectele platformelor Meta asupra copiilor sunt comparabile cu poluarea produsă de o fabrică, calificând compania drept o „problemă de interes public” („public nuisance”), un concept juridic folosit pentru situații care afectează sănătatea și siguranța întregii societăți.

În motivarea deciziei, magistratul a arătat că algoritmii Meta ar fi direcționat în mod repetat utilizatorii minori către conținut dăunător și i-ar fi expus la materiale cu caracter sexual și la contacte cu prădători sexuali.

Potrivit instanței, efectele acestor practici nu se limitează la platformele online, ci se răsfrâng asupra familiilor, școlilor, spitalelor și autorităților.

Meta va contesta decizia

Meta a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că o va ataca în apel.

Compania susține că investește constant în măsuri de protejare a utilizatorilor și că este transparentă în privința dificultăților de identificare și eliminare a conținutului periculos și a persoanelor rău intenționate.

Reprezentanții Meta afirmă că au încredere în măsurile implementate pentru protecția adolescenților și consideră că acuzațiile formulate împotriva companiei denaturează faptele.

Banii vor finanța programe pentru protecția copiilor

Instanța a decis ca cele 567 de milioane de dolari să fie direcționate către un fond destinat reducerii efectelor negative produse asupra copiilor.

Din această sumă, aproximativ 420 de milioane de dolari vor finanța servicii de sănătate mintală și programe de sprijin pentru copiii afectați, iar restul banilor vor fi utilizați pentru campanii de prevenire și instruirea profesorilor și a specialiștilor din domeniul sănătății.

Noi obligații pentru Meta

Judecătorul a impus companiei și o serie de măsuri suplimentare pentru protejarea minorilor pe platformele sale.

Printre acestea se numără interzicerea recomandării conturilor utilizatorilor sub 18 ani către adulți, blocarea mesajelor directe între adulți și minori necunoscuți, interzicerea distribuirii de imagini cu nuditate de către utilizatorii minori și aplicarea unei politici de toleranță zero pentru adulții implicați în exploatarea sexuală a copiilor.

De asemenea, Meta trebuie să elimine afișarea numărului de aprecieri („like-uri”) pentru utilizatorii sub 18 ani, să oprească notificările automate pe timpul nopții și în timpul programului școlar și să introducă o limită obligatorie de utilizare de 90 de ore pe lună pentru conturile minorilor pe Facebook și Instagram.

Context

Procesul din New Mexico a fost deschis în 2023 de autoritățile statului american, iar Meta se confruntă în prezent cu mii de procese similare în Statele Unite.

Săptămâna viitoare, compania urmează să fie judecată într-un nou proces în California, intentat de procurorii generali din aproape 40 de state americane pentru presupuse încălcări ale legislației privind protecția copiilor și a datelor personale.

Zeci de persoane au participat joi la evenimentul „Married for a Day” („Căsătoriți pentru o zi”), organizat în cadrul festivalului Amsterdam Pride.

Participanții s-au aliniat într-o biserică decorată în nuanțe de roz pentru a celebra simbolic căsătoria, chiar dacă uniunea este valabilă doar pe durata evenimentului.

25 de ani de la primele căsătorii gay

Inițiativa face parte din programul anual al Amsterdam Pride și marchează 25 de ani de la primele căsătorii între persoane de același sex recunoscute legal în lume, oficiate chiar în capitala Olandei.

Organizatorii spun că evenimentul își propune să celebreze diversitatea, egalitatea și dreptul fiecărei persoane de a iubi și de a-și exprima liber identitatea, într-un oraș considerat un simbol al drepturilor comunității LGBTQ+.

Amsterdam a intrat în istorie în 2001, când Țările de Jos au devenit primul stat din lume care a legalizat căsătoria între persoane de același sex, un moment care a influențat ulterior legislația din numeroase alte țări.

Trump are 80 de ani, dar pare că, pur și simplu, acesta îmbătrânește invers, relatează presa americană.

Recentul discurs din Las Vegas al președintelui american a stârnit dezbateri vii în mediul online, iar întrebarea nu a fost din tematica discursului, ci una singură, mult mai prozaică: ce se întâmplă cu părul lui Trump? Arată pur și simplu demențial!

E blond, e des, e strălucitor, pare rupt din reclame.

Miercuri, părul arăta diferit față de marți

De miercuri, de când a vorbit la Rock Resort, în Las Vegas, despre conflictele comerciale cu guvernul canadian, online-ul nu a încetat să dezbată.

El însuși un personaj, părul său des, bogat, se juca dezinvolt cu adierile vântului sau cu mișcarea naturală a corpului, suficient ca audiența să croșeteze speculații după speculații.

Observatorii din online au observat că nuanța de galben era miercuri mai deschisă decât de obicei, ba chiar mai deschisă decât cu o zi înainte, când fusese la emisiunea „News at night” de la Fox.

„Are mai mult volum decât normal”

Jurnalistul Aaron Rupar, cunoscut în online drept una dintre cele mai puternice voci progresiste, s-a întrebat pe X: „Oare Trump are perucă sau ce naiba se întâmplă aici?”

Într-o altă postare, semnala: „Părul lui Trump, ăă, are mai mult volum decât în mod normal”.

La toate reacțiile din online, Trump a simțit nevoia să reacționeze: „Nu mă interesează ce spune lumea. Aceasta e o dovadă că președintele îmbătrânește în sens invers. Părul lui arată absolut uimitor astăzi”.

Până și democrații sunt neliniștiți

La toate astea, chiar și reprezentanți ai Partidului Democrat au intervenit cu o poză în care părul lui Trump era vizibil mai subțire și mai cenușiu. „Acesta era părul lui Trump acum mai puțin de trei luni”, scrie un cont.

Duminică, părul președintelui care se îmbarca labordul unui Air Force One care zbura din New Jersey la Washington flutura dezinvolt în bătaia vântului.

Fotografiile sunt martore imbatabile: nu doar Trump le făcea cu mâna celor prezenți, ci și părul său.

Indiferent de explicații, noul păr al președintelui a devenit tema preferată de meme-uri a creatorilor de conținut.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că SUA au nevoie să își refacă propriile stocuri de armament, după ce a fost întrebat despre solicitările repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană Patriot, potrivit Kyiv INdependent.

Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde cererilor Kievului, Trump a răspuns scurt: „Și noi vrem rachete”, sugerând că Statele Unite trebuie să își prioritizeze propriile nevoi de apărare.

Trump: Ajutorul acordat de Biden a redus stocurile SUA

Liderul de la Casa Albă l-a criticat din nou pe fostul președinte Joe Biden pentru amploarea sprijinului militar acordat Ucrainei.

Potrivit lui Trump, administrația precedentă a furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi contribuit la diminuarea rezervelor militare americane.

„Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari”, a afirmat Trump, adăugând că Statele Unite sunt în prezent în proces de refacere a arsenalului.

Zelenski cere producerea de rachete Patriot în Ucraina

Declarațiile lui Trump vin în contextul în care președintele Volodimir Zelenski încearcă să obțină un sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, liderul de la Kiev a solicitat administrației americane acordarea unei licențe care să permită producerea pe teritoriul Ucrainei a rachetelor destinate sistemelor Patriot.

Casa Albă a transmis însă că nu a luat încă o decizie finală în această privință.

„Nu suntem implicați direct în război”

Întrebat despre intensificarea atacurilor rusești asupra țintelor civile, Donald Trump a subliniat că Statele Unite nu participă direct la conflict.

„Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean”, a declarat președintele american.

Totodată, Trump a afirmat că este profund afectat de pierderile umane provocate de război și a susținut că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea fiind militari.

China și Statele Unite au intrat într-un nou conflict diplomatic în Argentina, după ce Beijingul a acuzat Washingtonul că exercită presiuni asupra unor oficiali locali din cauza colaborării cu gigantul chinez Huawei, potrivit AP.

Disputa apare într-un moment delicat pentru președintele argentinian Javier Milei, care încearcă să păstreze relația privilegiată cu administrația președintelui american Donald Trump, fără a renunța la legăturile economice tot mai strânse cu China, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării.

China acuză SUA de „aroganță” și încălcarea suveranității

Ambasada Chinei la Buenos Aires a criticat dur Statele Unite după ce cooperativa energetică CALF, din provincia Neuquén, a susținut că reprezentanții săi au fost amenințați cu revocarea vizelor americane din cauza unui acord încheiat cu Huawei.

Într-un comunicat, diplomații chinezi au calificat acțiunile Washingtonului drept o dovadă de „aroganță și prejudecăți”, susținând că acestea reprezintă „o gravă lipsă de respect pentru suveranitatea altor țări” și o încălcare a principiilor pieței libere.

Beijingul a cerut Statelor Unite „să își corecteze percepția asupra Chinei” și să renunțe la ceea ce a descris drept practici hegemonice.

Cooperativa argentiniană reclamă presiuni

CALF, cel mai mare distribuitor de energie electrică din sudul Argentinei, a anunțat că unul dintre directorii săi a primit mesaje prin WhatsApp în care era avertizat că persoanele implicate în extinderea operațiunilor Huawei în Argentina ar putea rămâne fără vize pentru Statele Unite.

Compania a precizat că a solicitat explicații atât Ambasadei SUA la Buenos Aires, cât și Ministerului de Externe al Argentinei.

În luna iulie, CALF anunțase extinderea parteneriatului cu Huawei pentru dezvoltarea primei sale rețele de fibră optică și pentru alte proiecte de modernizare a infrastructurii.

Reacția ambasadorului american

Ambasadorul Statelor Unite în Argentina, Peter Lamelas, nu a comentat direct acuzațiile, însă a transmis pe platforma X că fiecare stat are dreptul să decidă cine poate intra pe teritoriul său.

„Refuzul sau revocarea unei vize nu este o pedeapsă, ci o decizie luată pentru protejarea securității și intereselor țării”, a scris diplomatul.

Între timp, Federația Argentiniană a Cooperativelor de Electricitate și Servicii Publice (FACE) a cerut ca disputa să fie rezolvată prin „dialog instituțional, transparent și respectuos” și a anunțat că va solicita o întâlnire oficială cu ambasadorul american.

Milei încearcă să păstreze echilibrul între Washington și Beijing

Incidentul evidențiază dificultățile cu care se confruntă președintele Javier Milei în încercarea de a echilibra relațiile dintre cele două mari puteri.

Deși este considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Donald Trump în America Latină, iar Washingtonul a sprijinit administrația sa inclusiv printr-un pachet financiar de 20 de miliarde de dolari, guvernul argentinian continuă să își consolideze relațiile economice cu Beijingul.

Companiile chineze s-au extins puternic în Argentina

Miercuri, Argentina și China au prelungit pentru încă cinci ani acordul bilateral de swap valutar, iar ministrul de Finanțe, Pablo Quirno, este așteptat să efectueze o vizită oficială în China în perioada următoare pentru aprofundarea cooperării economice.

În ultimii ani, investițiile și companiile chineze și-au extins puternic prezența în Argentina. Platformele de comerț electronic Shein, Temu și AliExpress au devenit extrem de populare, producătorii auto chinezi și-au mărit cota de piață, iar compania Ganfeng Lithium a investit miliarde de dolari în exploatarea zăcămintelor de litiu din nordul țării.

Potrivit analiștilor, colaborarea cu Huawei reprezintă una dintre principalele linii roșii pentru Washington, care consideră infrastructura dezvoltată de compania chineză o problemă de securitate națională și încearcă să limiteze influența Beijingului în America Latină.

James Haven, fratele mai mare al actriței Angelina Jolie, a anunțat public că este gay, spunând că după ani de vindecare și căutări personale simte că poate trăi, în sfârșit, viața pe care a fost „menit să o trăiască”, relatează People.

Fostul actor, în vârstă de 53 de ani, și-a făcut declarația într-un videoclip publicat pe Instagram de Romi Imbelli, alături de care a apărut pentru a vorbi despre relația lor și despre parcursul său personal.

„Sunt acum liber să trăiesc viața care cred că mi-a fost destinată dintotdeauna”

„Eu, James Haven, încep un nou capitol al vieții mele. După mulți ani de vindecare a traumelor din copilărie, sunt acum liber să trăiesc viața pe care cred că mi-a fost destinată dintotdeauna. O viață a speranței, a păcii și a iubirii”, a transmis acesta.

El le-a mulțumit celor care l-au susținut și a spus că își dorește să își trăiască povestea „cu inima deschisă” și cu iubire atât pentru sine, cât și pentru cei din jur.

„Sper să mă vadă cu aceeași inimă și același suflet”

Într-o declarație citită în timpul unei transmisiuni live pe platforma Substack a lui Romi Imbelli, Haven a vorbit și despre reacția pe care speră să o aibă familia și apropiații săi.

„Sper ca familia mea și ceilalți să aleagă iubirea în locul fricii, înțelegerea în locul judecății și apropierea în locul convingerilor care ne-au ținut departe. Sper să privească dincolo de etichete și să mă vadă cu aceeași inimă, același râs și același suflet pe care l-au cunoscut dintotdeauna”, a declarat el.

În timpul conversației, Haven a confirmat simplu: „Sunt gay”, iar Romi Imbelli a glumit spunând: „Cât se poate de gay”.

Zâmbind, fostul actor a răspuns: „Sunt multe lucruri. Încerc doar să-mi păstrez modestia.”

Căsătoria cu Romi Imbelli a fost anulată

James Haven și Romi Imbelli s-au căsătorit în august 2024, însă mariajul a fost de scurtă durată. În martie 2025, Imbelli a confirmat că uniunea lor a fost anulată, iar documentele depuse în instanță au arătat că procedura fusese inițiată la doar 15 zile după nuntă.

Fiul actorului Jon Voight și al regretatei Marcheline Bertrand, James Haven este cunoscut publicului atât pentru aparițiile sale în filme, cât și pentru relația apropiată cu sora sa, Angelina Jolie.

În ultimii ani, el s-a retras în mare parte din lumina reflectoarelor, alegând să își păstreze viața personală departe de atenția publică.

Prin mesajul făcut public acum, Haven spune că își dorește să înceapă o nouă etapă a vieții, bazată pe autenticitate, liniște și acceptare.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat joi două noi decrete executive în domeniul imigrației, reluând demersul de a restrânge accesul la cetățenia americană prin naștere, după ce o inițiativă similară a fost respinsă anterior de Curtea Supremă, potrivit AP.

Unul dintre ordinele executive urmărește limitarea numărului de persoane care pot obține automat cetățenia americană prin simplul fapt că s-au născut pe teritoriul Statelor Unite.

Al doilea are ca obiectiv reducerea fenomenului denumit de Trump „turism prin naștere”, prin înăsprirea condițiilor de acordare a vizelor pentru persoanele care intenționează să nască în SUA.

Președintele nu a oferit detalii despre conținutul măsurilor, însă a susținut că acestea sunt conforme cu Constituția.

Curtea Supremă a respins deja o inițiativă similară

Noua ofensivă a administrației Trump vine după ce, în iunie, Curtea Supremă a respins încercarea sa anterioară de a restrânge dreptul la cetățenie prin naștere.

În prima zi a actualului mandat, Trump semnase un ordin executiv prin care copiii născuți în Statele Unite din părinți aflați ilegal sau temporar în țară nu ar mai fi dobândit automat cetățenia americană.

Măsura a fost contestată imediat în instanță de organizații și state americane, care au susținut că aceasta încalcă cel de-al 14-lea Amendament al Constituției SUA.

Adoptat după Războiul Civil, amendamentul garantează cetățenia pentru aproape toate persoanele născute pe teritoriul Statelor Unite, cu excepții foarte limitate.

Ordinul executiv a fost blocat de mai multe instanțe federale și nu a intrat niciodată în vigoare.

Trump insistă asupra modificării regulilor

Deși Curtea Supremă a respins inițiativa anterioară, Donald Trump continuă să susțină că actualele reguli privind cetățenia prin naștere trebuie schimbate și că noile măsuri pot rezista unui control constituțional.

Subiectul rămâne unul dintre cele mai controversate din politica americană privind imigrația și este de așteptat ca noile ordine executive să fie contestate din nou în instanță.

Iranul susține că se află în etapa finală a negocierilor cu Oman pentru un acord privind Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale, potrivit AP.

Anunțul vine în contextul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului naval din zonă.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că documentul este aproape finalizat și că o declarație comună ar putea fi publicată în curând, dacă procesul nu va fi blocat de „anumite părți”, o referire aparentă la Statele Unite.

Potrivit autorităților iraniene, acordul ar urma să fie condiționat de ridicarea blocadei americane asupra porturilor Iranului.

Trump evită să confirme existența unui acord

Întrebat dacă Washingtonul și Teheranul au ajuns la o înțelegere privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, președintele american Donald Trump a evitat un răspuns direct.

„A fost cumva deschis acum”, a declarat liderul de la Casa Albă în fața jurnaliștilor, fără alte explicații.

Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a afirmat că eventualele rute temporare prin Strâmtoarea Ormuz nu vor presupune aprobări speciale, taxe sau alte restricții pentru nave.

Traficul naval rămâne mult sub nivelul normal

Deși numărul navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz a crescut în ultimele zile, traficul este departe de nivelul obișnuit.

Potrivit companiei de analiză maritimă Lloyd’s List Intelligence, 84 de nave au tranzitat zona în săptămâna 27 iulie – 2 august, față de 45 în săptămâna precedentă. Înaintea izbucnirii conflictului dintre Iran, Israel și Statele Unite, peste 700 de nave traversau săptămânal această rută strategică.

Compania a precizat că, în ultima săptămână, cel puțin două nave au fost lovite în apropierea Strâmtorii Ormuz, iar alte echipaje au raportat incidente sau avertismente atribuite unor entități care susțin că reprezintă Garda Revoluționară iraniană.

Atac major al houthi în Yemen

Pe fondul tensiunilor regionale, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au lansat unul dintre cele mai grave atacuri din ultimii ani asupra forțelor guvernamentale.

Potrivit oficialilor yemeniți, cel puțin 30 de soldați au fost uciși, iar alți 50 au fost răniți în atacuri desfășurate în provinciile Marib și Hadhramaut.

Escaladarea este considerată cea mai importantă încălcare a armistițiului încheiat în 2022.

Doi soldați israelieni au fost uciși în Liban

Armata israeliană a anunțat că doi militari au murit și alți patru au fost grav răniți într-o explozie produsă în sudul Libanului. Sunt primele pierderi înregistrate de Israel după armistițiul fragil convenit în iunie cu gruparea Hezbollah.

Incidentul s-a produs în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului se aflau la Roma pentru negocieri privind aplicarea acordului de încetare a focului și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului.

Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru economia mondială

Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu energie. Înainte de izbucnirea conflictului din regiune, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau această cale navigabilă.

Orice acord care ar permite reluarea în condiții normale a traficului este urmărit îndeaproape de piețele internaționale, având potențialul de a reduce riscurile pentru transportul maritim și volatilitatea prețurilor la energie.