Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Dr. Paul-Jürgen Porr, a trimis scrisori atât cancelarului federal Friedrich Merz, cât și șefului Lufthansa AG, Carsten Winfried Spohr, prin care protestează față de decizia companiei Lufthansa CityLine de a suspenda cu efect imediat zborurile către Sibiu și Cluj-Napoca.
În scrisorile adresate celor doi oficiali, Dr. Porr atrage atenția asupra consecințelor pe care această decizie le va avea atât asupra relațiilor economice germano-române, cât și asupra comunității germane din Transilvania.
Marile companii germane și-au stabilit sucursalele în orașele transilvănene pe baza legăturii aeriene cu hub-urile germaneMarile companii germane prezente în regiune — printre care Aumovio-Continental, Bosch, Siemens, Mercedes și Kromberg & Schubert — și-au stabilit sucursalele în orașele transilvănene tocmai pe baza legăturii aeriene directe cu hub-urile germane.
Dispariția acestei conexiuni, avertizează președintele FDGR, reprezintă un risc real pentru poziția economică a întregii regiuni.
Impactul nu se limitează însă la mediul de afaceri.
Zborurile CityLine au fost esența turismului cultural, dar și sprijin pentru familiile împărțite între cele două țăriZborurile CityLine au constituit timp îndelungat un sprijin esențial pentru turismul cultural, dar și pentru familiile împărțite între cele două țări, care le utilizau frecvent pentru vizite reciproce.
Dr. Porr precizează că nu contestă logica economică a deciziei, însă solicită cancelarului Merz să intervină în limita prerogativelor funcției sale și îl roagă pe conducerea Lufthansa să analizeze posibilitatea menținerii cel puțin a rutelor München–Sibiu și München–Cluj-Napoca.
FDGR are un rol activ de menținere a legăturilor culturale, economice și de alt fel dintre România și GermaniaFondat în 1990, Forumul Democrat al Germanilor din România este organizația care reprezintă interesele comunității germane din România — una dintre cele mai vechi și mai influente minorități etnice din țară, cu o prezență istorică de peste opt secole în Transilvania și Banat.
FDGR are o tradiție politică solidă: din rândurile sale a provenit Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului și președinte al României timp de zece ani.
Organizația joacă un rol activ în menținerea legăturilor culturale, economice și instituționale dintre România și Germania.
„Un spectacol cinic și grotesc, inadecvat momentului, parcă o petrecere electorală cu jocuri de lumini, în care PSD a dat impresia că se bucură să distrugă ceva și să declanșeze una din cele mai grave crize politice în istoria României și asta într-un moment de gravă criză economică și geopolitică”, a declarat Dominic Fritz într-io conferință de presă, luni seara.
El spune că „nu PSD este victima atacurilor” și că „nu USR sau PNL sau UDMR au votat o moțiune împotriva unui ministru PSD, ci PSD a votat moțiuni împreună cu AUR împotriva Dianei Buzoianu.
Liderul USR afirmă că în coaliție deciziile s-au luat „împreună, în consens și chiar au fost multe decizii care au întârziat tocmai pentru că am așteptat ca și PSD să fie de acord”.
„E ca o pisică care se uită în oglindă și vede un leu”„PSD a fost de acord atunci când a fost vorba de a crește taxele, dar acum când am ajuns în momentul în care și statul, instituțiile statului trebuie să se reformeze, în acest moment dintr-o dată dezertează. Este o minciună mare că această criză politică ar fi declanșată în favoarea sau pentru români. Această criză politică este declanșată de PSD strict în interesul propriu. Urmează să se semneze contracte pentru 16 miliarde de euro pentru programul SAFE, din care o bună parte din bani vor rămâne în România și vor crea locuri de muncă. Sunt peste 10 miliarde de euro bani din PNRR în joc, sunt reforme care trebuie făcute în instituțiile statului și pare că miza pentru PSD este de fapt că au pierdut controlul asupra acestor sume de bani”, a mai spus Fritz.
El compară spune că PSD se minte singur, crezând că încă este acel partid mare care poate să decidă singur toată soarta României: „E ca o pisică care se uită în oglindă și vede un leu. PSD trebuie să se obișnuiască cu gândul că poate să guverneze doar în coaliții”.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut luni, 20 aprilie, la Bruxelles, o întrevedere oficială cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit unui comunicat al MAE.
Discuțiile au vizat principalele dosare de pe agenda europeană, inclusiv prioritățile României pentru viitorul buget multianual, măsurile pentru creșterea competitivității și consolidarea pieței unice, precum și situația de securitate și contribuția europeană în acest domeniu.
Un punct central al întrevederii a fost Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028–2034, Oana Țoiu împărtășind poziția ambițioasă a Parlamentului European pentru un buget capabil să susțină transformarea economică a continentului.
„România este neabătută în drumul său european. Suntem o țară cu atât mai puternică cu cât Uniunea Europeană este mai puternică şi cu cât oportunitățile sunt mai ușor de accesat de către toți cetățenii. Voința acestora pentru un viitor european este o ancoră puternică chiar şi în timpuri complicate. Acum, România este deja la un nivel de maturitate şi de dezvoltare, ca stat membru, care îi permite să contribuie esențial la securitatea, inovația şi piața europeană, precum şi la deciziile comune. Totodată, rolul nostru strategic depinde şi de capacitatea de a livra rezultate concrete. România are nevoie în continuare de o echipă guvernamentală cu curajul şi perseverența necesare pentru a onora promisiunile făcute cetățenilor şi planurile de finanțare agreate cu partenerii europeni, inclusiv pentru a reuși să atragem, anul acesta, 10 miliarde de euro din PNRR pentru școli, spitale și autostrăzi”, a declarat ministrul Oana Țoiu.
În plan regional, Oana Țoiu și Roberta Metsola au analizat consecințele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul blocării Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice, fiind subliniat rolul diplomației și expertiza României în gestionarea coridoarelor de solidaritate.
De asemenea, discuțiile au vizat atașamentul majorității cetățenilor față de valorile europene, precum și pregătirea unei viitoare vizite a președintei Parlamentului European la București, cu ocazia Zilei Europei.
Dacă după declanșarea războiului din Ucraina, traficul din spațiul aerian al României a crescut, escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu a dus la o scădere a numărului de zboruri de deasupra României, în timp ce unele state apropiate conflictului, traficul rerutat a crescut masiv, așa cum este cazul Egiptului, unde acesta s-a triplat, conform cifrelor specialiștilor cu care a discutat în premieră la IFATCA 2026 reporterul Mediafax.
Scădere de 80% într-o ziDatele EUROCONTROL furnizate de oficialii Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) arată că, înainte de declanșarea conflictului, din 28 februarie, România era traversată zilnic de zeci de zboruri între marile hub-uri din Golf — Dubai, Doha, Abu Dhabi — și destinații din Europa de Vest: Londra, Frankfurt, Amsterdam, Paris. Aceste aeronave nici nu aterizau în România, ci pur și simplu treceau prin spațiul aerian al României, respectiv FIR București (Flight Information Region), ca parte a rutelor de mare distanță Est–Vest.
După startul ostilităților, cu lansarea unor atacuri aeriene asupra Iranului, urmate de o escaladare rapidă în regiune. În câteva ore, spațiile aeriene ale Israelului, Iranului, Irakului, Siriei de Sud, Bahrainului și Qatarului s-au închis succesiv.
Traficul Europa–Orientul Mijlociu a scăzut cu 80% în prima zi, stabilizându-se ulterior la un nivel cu circa 59% mai mic față de normal. Astfel, în această perioadă, sunt aproximativ 800 de zboruri zilnice față de 2.000 în mod obișnuit.
Conform datelor Eurocontrol (raport European Aviation Trends, 31 martie 2026), numărul de survoluri a scăzut cu –19% pentru România — una dintre cele mai mari scăderi din Europa, alături de Turcia (–36%), Cipru (–29%) și Bulgaria (–17%).
Criza din Orientul Mijlociu i-a determinat pe operatori să redirecționeze traficul pe un coridor nordic, prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan, ocolind Ucraina, Iranul și în mare parte Rusia; și un coridor sudic — prin Arabia Saudită și Oman.
Potrivit raportului citat, per ansamblu, la nivelul rețelei europene globale, traficul este în ușoară creștere față de 2025 (+2%), compensat de fluxuri mai mari spre Asia–Pacific (+23%), America de Nord (+21%) și Africa de Nord (+18%).
România beneficiază marginal de unele rerutări, cea mai semnificativă în ultimii ani fiind determinată de războiul din Ucraina, potrivit specialiștilor ROMATSA .
„Controlorii – Atrageți-i, prețuiți-i, păstrați-i”Conferința Anuală IFATCA, cel mai important forum profesional global dedicat aviației civile și siguranței traficului aerian, este organizată la București de RATCA în parteneriat cu ROMATSA, care funcționează ca o regie autonomă de interes național, în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și cu o activitate derulată conform standardelor internaționale..
Tema ediției din acest an este „Controllers – Attract them, Value them, Keep them” – „Controlorii – Atrageți-i, prețuiți-i, păstrați-i”, ceea ce reflectă preocupările majore ale industriei privind atragerea, motivarea și menținerea personalului de control al traficului aerian, într-un context global în continuă schimbare.
IFATCA reunește peste 430 de participanți din asociații membre care reprezintă 130 de țări și este vocea globală a controlorilor de trafic aerian, o federație apolitică și non-profit, al cărei scop este promovarea siguranței, eficienței și continuității operaționale în navigația aeriană internațională.
Potrivit organizatorilor, conferința de la București reunește decidenți, manageri și experți tehnici din comunitatea profesională care operează efectiv sistemele de navigație aeriană la nivel mondial, oferind cadrul pentru schimb de experiență și soluții comune la provocările actuale ale sectorului — inclusiv reconfigurarea rutelor aeriene în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
„Tema conferinței din acest an nu putea fi mai actuală și aș dori să dedic câteva minute pentru a explica de ce rezonează atât de profund cu cei dintre noi care conduc un furnizor de servicii de navigație aeriană (ANSP). Trăim într-o epocă a transformării digitale. Inteligență artificială, învățare automată, automatizare. Instrumentele devin tot mai puternice cu fiecare an care trece. Și totuși — iar acesta este punctul pe care vreau să îl subliniez clar astăzi — cel mai important activ al oricărui furnizor de servicii de navigație aeriană nu este un sistem. Nu este un software. Nu este un radar. Este un om. Este controlorul care stă la consolă la ora 2 dimineața, în condiții de vizibilitate redusă, cu trei aeronave care converg, exercitându-și judecata pe care niciun algoritm nu a fost încă certificat să o reproducă. Este mentorul cu experiență care transmite nu doar procedura, ci și instinctul profesional, generației următoare. Este echipa care rezistă sub presiune, pentru că membrii ei au încredere unii în alții. Țin să fiu atent aici, pentru că nu resping automatizarea. La ROMATSA, investim în sisteme moderne tocmai pentru că acestea reduc volumul de muncă și îmbunătățesc marjele de siguranță. Tehnologia nu înlocuiește acest lucru. În cel mai bun caz, tehnologia îl susține”, a declarat Adrian Cojoc, director general al ROMATSA, și dând România drept exemplu concret.
„ROMATSA a fost primul ANSP din lume care a implementat FF-ICE — standardul de nouă generație pentru schimbul de date de zbor, la care ICAO lucrează de ani de zile. Iar din 2019, controlorii noștri lucrează cu benzi electronice pentru zboruri. Nu un proiect-pilot. Nu un test. În operare reală, în fiecare zi. Menționez acest lucru nu pentru a ne lăuda — deși poate puțin — ci pentru a sublinia un aspect specific: acele implementări au reușit pentru că proprii noștri controlori au făcut parte din proces. Au fost instruiți, consultați și li s-a acordat încredere. Tehnologia s-a integrat bine pentru că oamenii erau pregătiți pentru ea. Nu poți implementa un sistem de nouă generație într-o organizație care nu a investit în egală măsură în oamenii săi. Am învățat asta. Merită spus cu voce tare”, a precizat șeful ROMATSA.
Experiența României„Este o conferință care a fost programată să aibă loc în România încă de acum doi ani. Conferințele internațional IFATCA se programează cu doi ani înainte, se depun mai multe oferte și se votează ce țară o va găzdui. Noi am început pregătire pentru ea din 2024”, a declarat Virgil Dinu, președintele Asociației Controlorilor Români de Trafic Aerian (RATCA), pentru Mediafax.
Toate continentele sunt reprezentate la evenimentul care are loc până inclusiv vineri, cele mai multe din Europa și America de Nord, dar și din Africa. Pentru reprezentanții asociațiilor africane, organizatorii au fost chiar nevoiți să ceară ajutorul Direcția consulare din Ministerul Afacerile Externe, care a rugat Germania să acorde vize Schengen celor veniți din țările în care România nu are ambasade pentru a le acorda vize.
„Aviația civilă este impactată de multe domenii, de conflicte, în ultimul timp de lipsă de personal și mai nou de dezvoltarea de sisteme noi bazate pe digitalizare. Nu este vorba de inteligență artificială, nu se pune problema de AI în controlul de trafic aerian pentru acesta nu suportă greșeală. Sistemele bazate pe inteligența artificială nu sunt suficient de bine definite și controlabile ca să poată furniza un serviciu fără eroare”, a explicat președintele RATCA.
„La aceste întâlniri organizate la nivel mondial unde participă control din toată lumea se pun în discuție problemele care apar și în general aceste probleme sunt comune și noi le discutăm aici și propunem soluții. Aceste soluții sunt centralizate de IFATCA și sunt discutate cu Asociația Internațională a Aviației Civile (ICAO), care este la Montreal, cu sediul foarte aproape de sediul IFATCA. Astfel, IFATCA vine cu niște propuneri de reglementări bazată de pe experiența controlorilor de trafic, pe care nu au de unde să o ia din altă parte și ICAO, împreună cu ceilalți utilizatori ai spațiului aerian le cântăresc și cad la un compromis pe reglementările care sunt apoi adoptate și aplicabile în toată lumea”, a explicat Virgil Dinu.
În actualul context geopolitic global, România este în poziția să împărtășească o vastă experiență, valoroasă la nivel european, după izbucnirea războiului din Ucraina.
„Cele mai mari provocări de obicei apar în momentul când apar conflicte regionale. Noi am simțit asta de patru ani de zile fiind în estul zonei de responsabilitate și a NATO, dar și de aviație civilă care este reprezentată EASA (European Union Aviation Safety Agency)cu sediul la Frankfurt și noi suntem la la limită de zonă. Aici impactul activităților militare este major, nu se întâmplă în toată Europa ce se întâmplă în spațiu aerian al României. Cum a spus și domnul general Mischie, colaborarea civilă și militară în România este un model de urmat și în celelalte țări. Noi am dezvoltat un model de colaborare civil-militară foarte flexibil și dinamic. Activitățile militare care se întâmplă în spațiul aerian al României concomitent cu a cu aviația civilă nu se întâmplă în celelalte țări din membre NATO din Europa, poate doar cele din flancul estic, Lituania, Letonia și Polonia”, a explicat președintele RATCA.
Potrivit acestuia, mai mult de atât, România are de gestionat și foarte multe zboruri militare aparținând celorlalte țări NATO, zilnic vin formații de avioane care participă la securizare a spațiului NATO din Franța, Italia, Turcia, Germania, și din celelalte țări NATO care desfășoară activități de zbor în spațiul aerian al României.
„Fluxurile de trafic aerian sunt direct influențate de zonele de conflict. Când a apărut conflictul din Ucraina acum patru ani tot traficul din Europa s-a canalizat către sud-estul continentului. Mai recent de acum doi ani când Europa a intrat într-o dispută cu Rusia pe traficul aerian, companiile aeriene europene nu mai zboară peste Rusia și atunci toate au venit și zboară către sud pentru destinație ca și China, Hong Kong, Tailanda, Coreea, care zburau peste Rusia, acum toate vin și zboară spre sud pe România, Turcia, Azerbaidjan, Georgia au fost nevoite să găsească o nouă rută”, a detaliat Virgil Dinu.
Pe de altă parte, România a pierdut în prezent din rerutarea traficului și implicit venituri din încasările, pe unități de zbor, cuvenite pentru tranzitarea spațiului său aerian.
„La fel, conflictul din Orientul Mijlociu a influențat în mod major activitățile de aviație civilă în Europa, o perturbare majoră pentru că au fost influențate niște companii din Orientul Mijlociu care aveau un număr foarte mare de zboruri, dar și alte companii europene cu zboruri către Orient. Așteptăm să vedem odată cu închiderea conflictului, când o avea loc, cum se vor reorienta fluxurile de trafic. Toate aceste distrubări produc interferențe majore cu sistemul de monitorizare a traficului aerian (ATM), pentru că noi trebuie să ne adaptăm constant la aceste schimbări. Nu știi de pe o săptămână pe alta unde se vor muta fluxurile de trafic, nu știm intensitate activităților militare, cu acele zboruri în plus ale aviației Statelor Unite către aeroporturile din România și activitățile pe care și le planifică, noi aflăm tipul de aceste activități în ultimă instanță, suntem anunțați ultimii despre ele. Avem o colaborare foarte bună civilă-militară, dar la nivel de NATO către partea civilă informația vine mai greu”, a explicat președintela RATCA.
În cazul traficul aerian în urma războiul din Ucraina, acesta a crescut, potrivit lui Virgil Dinu, cu aproximativ 10% în fiecare an timp de trei ani, inclusiv în primele luni din 2026, înainte de startul crizei din Orientul Mijlociu față de același interval din 2025.
„Odată cu terminarea conflictului din Golf traficul aerian va reveni la vechile pentru că sunt cele mai scurte și pentru că noile traiecte pe care le-au luat peste Cairo, Cipru nu le asigură suficientă capacitate, nu asigură suficiente culoare de zbor. Ei nu vor putea susține pe pe termen lung această activitate de zbor. N-au cum, este imposibil. La un moment dat vor trebui să introducă restricții de trafic aerian din cauză că nu au suficientă capacitate. Și atunci este absolut normal că odată cu terminarea conflictului și redeschidere a spațiului peste Irak, companiile aeriene își vor relua vechile traiecte, cu siguranță, pentru că este cel mai scurt traiect și pe acolo este cel mai bine de zburat”, a conchis Virgil Dinu.
Efecte în lanțFrederic Deleau, vicepreședinte executiv pentru Europa al IFATCA, a detaliat într-o discuție cu reporterul Mediafax, cele mai recente provocări pentru aviația civilă, dar și potențiale consecințe ale prelungirii conflictului pe termen mai lung.
Frederic Deleau este controlor de trafic aerian activ la Maastricht, iar în cadrul IFATCA, deține până la sfârșitul săptămânii, calitate de vicepreședinte executiv pentru Europa. „Așadar, în ultimii șase ani am fost responsabil de 41 de țări și, practic, am gestionat activitatea desfășurată în numele IFATCA în Europa, în regiunea europeană, așadar rolul meu particular este mai degrabă unul politic și de management la nivel înalt, deoarece suntem ajutați de colegi fantastici, voluntari, toți sunt voluntari care și-au dedicat viața profesiei lor, este o profesie minunată, desigur, și ei sunt cei care practic fac toată munca participând la întâlniri, oferind expertiză, asigurându-se că menținem zborurile cât mai sigure posibil și că avansăm cu evoluția tehnologică, dar și cu tot ceea ce este necesar în ceea ce privește reglementările pentru a menține totul în siguranță”, a detaliat oficialul IFATCA.
„În primul rând, trebuie să le mulțumesc din nou colegilor mei din România, pentru că au suportat un impact mare asupra schimbării traficului care a avut loc din cauza conflictelor din Ucraina. În prezent, folosim doar aproximativ 80% din rețea din cauza impactului conflictului din Ucraina. Evident, ori de câte ori există zone de conflict în apropierea zonei noastre, acest lucru are un impact asupra fluxurilor de trafic. Și uneori se întâmplă zilnic ca aeronavele să se schimbe dintr-o poziție în alta în cadrul rețelei, nu doar pentru că există mai multă sau mai puțină capacitate sau pentru că există vreme, care influențează și ea mult modul în care circulă traficul, ci în principal, în acest moment, structural, avem o problemă cu rețeaua”, a declarat Frederic Deleau.
Vicepreședinte executiv pentru Europa al IFATCA a explicat cum s-au schimbat rutele în contextul conflictelor.
„Nu avem suficientă capacitate. Avem o cerere (fluxuri – n.r.) mult mai mare decât înainte. Avem toate redirecționările deoarece rutele nordice care mergeau între Europa și Orientul Îndepărtat, în special partea de nord, cum ar fi China, Japonia, Coreea, treceau peste Rusia, iar aceste rute nu mai sunt utilizate de companiile occidentale. Așadar, sunt redirecționate și trec prin România, Bulgaria și Axa de Sud-Est, apoi trec în principal prin Turcia. Deci, vă puteți imagina că acum ceea ce se întâmplă cu conflictul din Golf are un impact direct asupra fluxurilor din Europa, pe unde intră și pe unde ies aeronavele”, a explicat oficialul IFATCA.
„Cea mai recentă problemă cu care ne-am putea confrunta este durata conflictului din Golf. Dacă acest conflict persistă, Strâmtoarea Ormuz fiind închisă, am putea începe să vedem restricții asupra combustibilului pentru avioane, care provine într-un anumit procent din regiunea Golfului. Deși Europa are rezerve de urgență și încearcă, de asemenea, să se asigure de noi aprovizionări cu combustibil din Statele Unite și Nigeria, de exemplu, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a garanta că, în cazul în care conflictul continuă, vom avea suficient combustibil pentru toate zborurile, ca să nu mai punem la socoteală faptul că prețul combustibilului s-a dublat față de februarie, ceea ce ar putea avea, de asemenea, un impact asupra prețurilor pe care clienții le plătesc pentru bilete, ceea ce se traduce evident pentru companiile aeriene în revizuirea numărului de zboruri pe care doresc să le aibă și al rutelor pe care doresc să le zboare, deoarece nu este sustenabil pe termen lung să piardă bani pe anumite rute”, a explicat Frederic Deleau.
În perspectivă, situația este estimată să ducă la reducerea veniturilor furnizorilor de servicii de navigație aeriană.
„Așadar, ar putea exista din nou o modificare a legilor și o modificare a veniturilor pentru furnizorii de servicii de transport aerian (ANSP), deoarece, după cum probabil știți, ANSPS sau furnizorii de servicii la nivel local și național sunt practic plătiți din taxele pe care le colectează de la companiile aeriene. Deci, cu cât sunt mai puține zboruri, cu atât vor intra mai puțini bani și există investiții care se fac pe baza bugetelor pe mai mulți ani, ceea ce înseamnă că, la un moment dat, ar putea exista o… O problemă de lichiditate pentru acești furnizori de servicii de navigație aeriană (ANSP), ceea ce s-ar putea traduce în investiții mai mici și mai puțină instruire. Sper că nu. Sper că toată lumea a învățat lecțiile din trecutul recent, și anume din COVID, care a fost cea mai mare criză pe care am cunoscut-o în aviație, cu excepția celui de-al Doilea Război Mondial, dar sper că aceleași greșeli nu se vor repeta și nu vom vedea acest nou ciclu de restricții care va avea un impact cinci, șase, șapte ani mai târziu, deoarece industria noastră are nevoie de mult timp. Inerția este destul de lentă, dar ar putea avea un impact asupra capacității de a furniza serviciul. Siguranța este întotdeauna cea mai mare prioritate. Stabilitatea este foarte importantă pentru noi, apoi eficiența. Evident, dacă nu avem suficiente investiții la un moment dat, s-ar putea să nu fim la fel de eficienți pe cât am putea fi”, a spus oficialul IFATCA.
Nu în ultimul rând, chiar dacă acum cerere este ridicată, potențialii pasageri a putea să își reconsidere planurile de călătorie dacă prețurile ating cote nesustenabile, explică Frederic Deleau.
„Există cerere (de zboruri – n.r.). Ori de câte ori zbori în zilele noastre, vezi aeroporturi aglomerate și majoritatea zborurilor sunt pline pentru că oamenii vor să călătorească, dar există întotdeauna un preț și un preț maxim până în momentul în care acesta va avea un impact asupra fluxurilor. Deci, depinde de companiile aeriene, dacă acestea sunt capabile să umple avioanele la un preț rezonabil, astfel încât să aibă practic un beneficiu pentru acest zbor. Dacă nu, sperăm că nicio companie aeriană nu va da faliment, practic din cauza acestei crize, deoarece prețul combustibilului reprezintă aproximativ 30% din costul zborului, în funcție de modelul despre care vorbim – evident, anumite modele, cum ar fi cele low-cost, au un procent diferit din baza de cost pentru zboruri – ceea ce înseamnă că, cu cât costul combustibilului este mai mare, cu atât are un impact mai mare asupra costului total al zborurilor”, a conchis oficialul IFATCA în discuția cu reporterul Mediafax.
Impactul economic al aviației în România și la nivel globalPotrivit datelor Ministerului Transporturilor, reprezentat la eveniment de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, la nivel mondial, sectorul aviației și turismul facilitat de acesta au contribuit în 2023 cu 4,1 trilioane USD la PIB-ul global și au susținut 86,5 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului „Aviation: Benefits Beyond Borders (ABBB)”, 2024, Air Transport Action Group (ATAG) în parteneriat cu Oxford Economics Aviation.
În același an, 4,4 miliarde de pasageri au călătorit pe peste 35,3 milioane de zboruri comerciale — peste 12 milioane de pasageri zilnic — printr-o rețea de 1.138 de companii aeriene, 67.300 de rute și 4.072 de aeroporturi, susținută de 162 de furnizori de servicii de navigație aeriană. Asd-europe
În România, așa cum arată raportul Raport IATA 2024 27.900 de persoane sunt angajate direct în aviație, generând 966,1 milioane USD producție economică, egal cu 0,3% din PIB. Incluzând lanțul de aprovizionare, cheltuielile angajaților și turismul, impactul total ajunge la 6,0 miliarde USD contribuție la PIB și 161.800 de locuri de muncă — reprezentând 1,7% din PIB.
Prin aeroporturile din România au fost transportate în 2023 52.200 de tone de marfă aeriană, România ocupând locul 73 ca piață de cargo aerian, dar locul 38 ca piață comercială globală — un decalaj care indică potențial neexploatat în componenta aeriană a comerțului exterior.
Traficul internațional reprezintă 92% din totalul plecărilor din România — 11,1 milioane de plecări în 2023 — prin 191 de zboruri internaționale zilnice către 36 de țări conectate direct. Din 2014, indexul de conectivitate internațională al României a crescut cu 57% în Europa și cu 300% față de restul lumii.
„N-aș vrea să dau niciun nume, pentru că în secunda următoare o să spună că este marioneta noastră. Indiferent cine. Chiar nu contează”, a spus Vasilescu, întrebată despre liberalul care ar putea să conducă un guvern din care și PSD să facă parte.
Întrebat de moderatoare despre posibilitatea ca Ciprian Ciucu să constituie o posibilă propunere de premier, Vasilescu a răspuns:
„Domnul Ciucu e Primar General, mi-e greu să cred că pleacă de acolo. Da, e mai greu, dar nu-i imposibil. Da, mi-e greu să cred.
Cred că am putea să ne înțelegem și cu domnul Ciucu. Nu cred că ar fi o problemă. Eu lucrez foarte bine cu el, să știți, la Asociația Municipiilor din România”, a declarat Vasilescu.
Întrebată dacă Ciucu ar fi mai bun în locul lui Ilie Bolojan, după atacurile la adresa PSD, Lia Olguța Vasilescu a declarat:
„Da, încă odată, atacurile sunt normale în politică să existe. Până la un anumit moment și când ești într-o anumită funcție, când tu ești prim-ministru și știi că totuși depinzi de votul nostru, care este jumătate din coaliție, nu-ți permiți să faci asemenea atacuri suburbane”, a declarat Vasilescu.
Întrebată dacă există vreun scenariu rău pentru PSD, Vasilescu a infirmat. „Nu există niciun scenariu rău. Suntem pregătiți pentru absolut toate variantele. Fie că este vorba de opoziție, fie că este vorba de alegere anticipată, fie că este vorba de o intrare la guvernare”, a conchis Vasilescu.
Grindeanu a afirmat că i-ar recomanda lui Ilie Bolojan „să-și reducă tonalitatea”, susținând că existența unei majorități pro-europene în Parlament este „aproape imposibilă” fără PSD. Liderul social-democrat a comparat actuala situație cu tensiunile apărute după alegerile europarlamentare din 2024, când, potrivit acestuia, înțelegerile politice dintre PSD și PNL au fost încălcate, iar cele două partide au intrat într-un conflict care le-a costat politic.
„Mi se pare că în acest moment Ilie Bolojan își dorește să intre în acest scenariu. N-am să-i răspund în acest mod”, a spus Grindeanu, adăugând că mandatul politic al actualului premier „s-a încheiat”, iar acest lucru ar fi indicat, în opinia sa, de evoluțiile macroeconomice.
Potrivit lui Grindeanu, PSD așteaptă consultările anunțate de președinte la Cotroceni, care ar urma să aibă loc „mâine sau poimâine”, pentru a vedea dacă se conturează rapid o soluție politică. El a precizat că partidul ia în calcul două variante: fie intrarea într-o nouă majoritate, cu „un alt prim-ministru”, fie trecerea în opoziție.
„Ori avem o majoritate care dă un alt prim-ministru, ori Partidul Social-Democrat trece în opoziție”, a declarat liderul PSD, subliniind că, în acest al doilea scenariu, social-democrații nu vor mai avea reprezentanți nici în Guvern, nici în eșaloanele administrative.
Întrebat până cât vor mai rămâne în funcție cei șase membri PSD din Cabinetul Bolojan, Grindeanu a răspuns că aceștia își vor depune demisiile imediat după încheierea primei etape a consultărilor, dacă nu va exista o soluție politică rapidă. El a exclus varianta unei amânări dincolo de acel moment.
Liderul social-democrat a comentat și informațiile potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi pregătit să înlocuiască rapid reprezentanții PSD din conducerea administrativă a țării după eventualele demisii. Grindeanu a spus că partidul și-a asumat deja consecințele deciziei: fie rămâne la guvernare în altă formulă, fie trece complet în opoziție.
În același timp, Grindeanu a avertizat că, dacă nu se va contura rapid o soluție după consultările de la Cotroceni, PSD ia în calcul inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură. El a spus că nu și-ar dori prelungirea unei perioade de interimat și că, indiferent dacă PSD va fi la putere sau în opoziție, actuala criză politică trebuie închisă cât mai repede.
Premierul Ilie Bolojan a spus că a luat act de decizia PSD, despre care spune că este „complet greșită și iresponsabilă” față de România, nu față de o persoană.
„Înseamnă periclitarea finanțelorlor țării, aruncarea în aer a guvernării”, a spus Bolojan.
El a precizat, referindu-se la PSD, că „este total anormal să încerci să fii parte a decizei, dar să fugi de răspunderea deciziilor pe care le iei”.
„Sunt câteva lucruri care în toată această perioadă nu au fost negociabile și nu cred că trebuie să fie negociabile nici în perioada următoare, pentru că este singura condiție pentru a crea condiții pentru dezvoltare pentru cetățenii țării noastre: să reducem risipa, să facem un stat mai eficient, să susținem investițiile prin atragerea fondurilor europene și să guvernăm corect și cinstit pentru cetățenii țării noastre. Orice s-a întâmplat în aceste zile, practic arată că PSD nu este de acord cu aceste principii”, a declarat premierul.
Marți, ședință la PNLEl adaugă că decizia este iresponsabilă „ținând cont și de contextul internațional”: „Pentru că avem o suprapunere de crize, care înseamnă că pe lângă problemele care vin din stagnarea economiei europene din ultimii ani, avem criza generată de războiul din Golf. Avem problemele noastre de deficit și orice om de stat care se consideră responsabil în această perioadă caută să-și întărească țara și economia și nu să o slăbească așa cum se întâmplă prin deciziile pe care le-a luat PSD-ul”.
„Vom continua să asigurăm guvernarea țării în așa fel încât să trecem cu bine peste această perioadă”, a adăugat premierul.
Bolojan a anunțat că marți va fi o ședință a Biroului extins al PNL, unde vor fi luate decizii.
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum.
Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare.
Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”.
11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa
„Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii”„Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios.
Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate.
A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului.
La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă.
Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi.
„Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».”
„Nu suntem siguri cine este la conducere”„Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul.
Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.”
Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman.
Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate.
În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire.
Declarații contradictoriiWASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post)
Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată.
Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran.
Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză.
„Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X.
Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri„O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios.
Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți.
Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt.
În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul.
Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.”
„Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.”
Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”.
„Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.”
„Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul.
O nouă campanie militară?
Trump și echipa sa discută acum cum ar arăta o nouă campanie militară, inclusiv dacă să încerce să cucerească insula strategică Kharg.
Trump spusese că bombardamentele care au început pe 28 februarie se vor încheia în șase săptămâni și s-a asigurat că respectă termenul limită. Dar este posibil ca aceasta să fi fost „doar prima fază”, a spus oficialul.
„Suntem acum în a doua fază. Dacă faza trei este mai multe bombardamente sau un acord de pace, depinde de iranieni.”
Datorită publicației Comisiei Europene se va putea vedea dacă și în ce măsură politica fiscală poloneză se evidențiază în Europa, notează publicația poloneză. În prezent, se poate însă formula deja teza că, din punctul de vedere al creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, deși țara noastră continuă să poarte coroana de regină a deficitului bugetar. Cel mai probabil Polonia nu va ocupa primul loc, dar se află pe o direcție clară în această zonă, scrie Warsaw Journal.
Cum arată finanțele în unele state ale UE este deja parțial cunoscut, pentru că nu doar GUS a publicat datele. România, până acum lider în materie de relaxare bugetară, a raportat date parțiale privind deficitul bugetar cash. Acesta a fost de circa 7,7% din PIB și cu siguranță nu este imaginea completă, deoarece acest indicator nu arată întregul tablou.
În anul precedent, Ministerul Finanțelor din România a raportat că deficitul a ajuns la 8,7% din PIB, însă ulterior s-a dovedit că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de 9,3% din PIB.
România nu a reușit să ajungă din urmă Polonia, ceea ce se vede și în datele trimestriale. Deși cele mai recente date disponibile sunt pentru trimestrul al treilea din 2025, pe baza lor se poate estima ordinul de mărime. După trimestrul al treilea, deficitul calculat pentru întreg anul era în Polonia de 7% din PIB, iar în România de 8,6% din PIB.
Situația deficitului României
Deficitul mare de la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor, prezentând proiectul bugetului pe acest an, a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeană, de asemenea, nu a estimat corect, prognozând în toamnă un deficit de 6,8% din PIB.
Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari deficite din istorie, cu diferența că în trecut Polonia a înregistrat astfel de niveluri în perioade de criză, iar de această dată nu a existat o criză. Dimpotrivă, economia a crescut într-un ritm solid, cu un PIB în creștere de 3,6%.
Ministerul Finanțelor explică situația prin creșterea puternică a cheltuielilor, la care veniturile nu țin pasul. În primul rând este vorba despre cheltuieli pentru apărare. Dar și cheltuielile sociale sunt mai mari ca niciodată. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori, adăugând câteva proprii, precum programul „Aktywny rodzic” sau renta de văduv.
Efectul este că cheltuielile sociale reprezintă în prezent 17,3% din PIB, față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.
„Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a recunoscut în Sejm viceministrul finanțelor Jurand Drop.
În plus, bugetul este tot mai împovărat de costul datoriei. Pe de o parte, dobânzile rămân ridicate în Polonia comparativ cu alte țări, în ciuda reducerilor recente ale dobânzilor. Pe de altă parte, odată cu deficitul tot mai mare crește și datoria, și va continua să crească.
Economiștii de la PKO BP au calculat că pentru a opri acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, lucru puțin probabil.
Conform datelor GUS, datoria calculată după metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publică statală, asupra căreia se aplică limita constituțională, este mai mică datorită fondurilor din afara bugetului, însă și pentru aceasta prognozele sunt negative. Majoritatea experților consideră că bariera constituțională va fi depășită în decurs de un deceniu.
Germania păstrează disciplina, Portugalia are excedentÎnainte ca Comisia Europeană să publice statisticile de primăvară, se pot trage deja câteva concluzii.
Dintre cele zece țări cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au redus simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, iar finanțele sale publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv.
Deficitul a scăzut și în Italia, deși nu suficient pentru ca datoria să înceapă să scadă. Datoria rămâne mult peste 100% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 137,1% din PIB, cu un deficit de 3,1%.
Guvernul de la Roma nu a reușit să coboare sub pragul de 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, la fel ca Polonia. În afara Poloniei, deficitul a crescut în Belgia și Olanda. Creșterea deficitului în Belgia a fost deosebit de mare, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie de 107% din PIB.
O atenție deosebită merită însă situația finanțelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un program de creștere a cheltuielilor publice. Totuși, impulsul fiscal nu se vede încă în finanțele publice germane. Deficitul a fost de 2,7% din PIB, identic cu 2024.
Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar Sondervermögen, un fond special din afara bugetului pentru investiții, inclusiv în Bundeswehr, abia începe să funcționeze.
Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma să crească la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială neobișnuită, iar cuvântul „Sondervermögen” a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.
Ponta a afirmat că nu a susținut actuala formulă guvernamentală încă de la început, motivând că o coabitare între PSD și USR nu avea cum să funcționeze. Potrivit fostului lider al PSD, cele două formațiuni sunt incompatibile politic, iar prezența USR la putere ar fi afectat direct poziția PSD în coaliție.
„Eu nu am votat acest guvern și am explicat și de ce: PSD cu USR nu au cum să facă ceva bun, sunt ca și câinele cu pisica. Domnul Bolojan nu e genul de om care să aibă răbdare să facă pace, iar guvernarea a fost foarte rea în ultimele nouă luni. Pentru PSD, să stea într-un guvern unde toate deciziile și toată puterea sunt la dușmanul lor, USR, care e al patrulea partid al României, e ceva greșit, care îi va costa, nu doar electoral. (…) Eu cred că decizia era normală și necesară”, a declarat Victor Ponta.
Fostul premier a criticat dur și construcția politică din spatele actualei majorități, susținând că includerea USR în ecuația guvernării a dus inevitabil la destrămarea coaliției. În opinia sa, PSD, în calitate de principal partid parlamentar, nu avea de ce să accepte o formulă în care influența decizională ar fi fost deținută de un adversar politic cu o susținere electorală mai redusă.
În același context, Victor Ponta a spus că ieșirea din criza politică depinde în mare măsură de deciziile pe care le va lua președintele Nicușor Dan. El a susținut că șeful statului are un rol esențial în identificarea unei noi formule de guvernare, mai ales într-un moment complicat atât pe plan intern, cât și extern.
„Nu știu ce va face președintele Nicușor Dan, nu știu ce va face AUR, care joacă foarte bine. AUR e în opoziție, pe primul loc în sondaje, probabil va câștiga următoarele alegeri, nu are de ce să ajute nici PSD, nici PNL. Problema este dacă Nicușor Dan, care a forțat această alianță împotriva naturii, va găsi o formulă de guvernare. E greșit să susții un guvern cu 20 la sută. Peste criza noastră internă, se suprapune criza externă, care ne va afecta foarte tare. Barilul a ajuns azi la 120 de dolari și noi nu suntem în stare să facem nimic”, a spus Ponta.
Cu ce rămâne România după guvernarea Bolojan?
Cu un nivel de trai puternic deteriorat, cu oameni care au rămas fără locuri de muncă, cu un coș zilnic scumpit simțitor și cu nenumărate falimente.
O analiză Gândul.ro arată cifrele seci ale „salvatorului Ilie Bolojan”, care, de pe 23 iunie 2025, de când a preluat frâiele țării, „după numai zecel luni de mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la INstitutul Național de Statistică și de la Mnisterul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap”, potrivit publicației citate.
„În spatele cifrelor sunt oameni care și-au pierdut locul de munc㔄Este un record de distrugere a tuturor indicatorilor privind nivelul de trai din România într-un timp atât de scurt.
Cifrele sunt seci și nu spun toată povestea, dar în spatele lor sunt oameni care și-au pierdut locul de muncă, cărora li s-a scumpit substanțial traiul zilnic, care au dat faliment cu afacerea lor”, arată gândul.
„Nota de plată pentru scăderea deficitului este uriașă: prețurile au explodat, economia este în recesiune, consumul a scăzut puternic, producția din industrie s-a prăbușit.
Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. La numai 10 luni de la mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap”.
În dragoste și în război orice este permis! Chiar este permis orice? Și atunci ce este dragostea? O joacă, un capriciu, gelozie, furie, ură, nesăbuință, nebunie? Să fie disperare căutând să păstrezi cu ultimele puteri ceea ce a mai rămas din ceea ce a fost? Să fie slăbiciune lăsându-te pradă capriciilor, bănuielilor, jocului meschin?
Și dacă este un joc meschin, mai este dragoste? Îți este permis să cânți și să dansezi cu toată forța și pasiunea, așa cum doar tu știi, dar nu de unul singur, îți este permis, să zâmbești, să crezi, să taci, să vorbești, să asculți, să alini, să ai încredere și să primești la rândul tău toate acestea. Îți este permis, chiar după ce creezi, să distrugi? Îți este permis să zbori… Și dacă în timpul acestui zbor ceva din toate acestea se pierde, ești liber să pleci, ești liber să devii altul, ești liber să crezi în alte idealuri, ești liber să fii tu însuți – ești liber să fii liber, de celălalt? Este permisă chiar și moartea?
Opera „Carmen” de Georges Bizet surprinde ciocnirea devastatoare dintre dorință și datorie: Don José, prins între inocența trecutului și magnetismul nestăvilit al lui Carmen, își abandonează identitatea pentru o iubire care promite libertate, dar cere totul. Într-o lume a pasiunilor extreme, Carmen trăiește fără compromisuri, refuzând să fie posedată, în timp ce Don José se prăbușește într-o obsesie care îi consumă rațiunea. Destinele lor se înlănțuie într-un dans fatal, unde fiecare alegere îi apropie inevitabil de moarte.
Bine și rău, avânt și decădere, fericire și nebunie, dragoste și ură, viață și moarte. DUALITATE – ai mai putea fi același după ce îți ucizi iubirea? Ai mai putea iubi? Te-ai mai putea iubi chiar și pe tine?
Iubirea absolută, trăită fără limite, devine o forță care nu eliberează, ci distruge tot ce atinge. Miercuri, 22 aprilie, și joi, 23 aprilie, de la ora 18:30, găsiți posibile răspunsuri în opera „Carmen”, la Opera Națională București.
Sorin Grindeanu a declarat că, în ultimele zece luni, partidul și-a diluat identitatea de stânga stând la masă cu cineva care doar taie de peste tot și nu pune nimic în loc. Grindeanu a afirmat că românii le spun social-democraților pe stradă că ei îl țin în fruntea Guvernului pe cel care taie, închide și dă afară.
Mai mult, acesta a susținut că a gira la nesfârșit austeritatea rece este o formă de trădare a propriilor valori. El a spus că PSD trebuie să decidă dacă va rămâne într-o formă de guvernare în care partidul este, după caz, fie sac de box, fie un rezervor de voturi care să asigure majoritatea pentru ceea ce a numit „Planul Bolojan de distrugere”.
Președintele PSD a adăugat că a bălti la guvernare în actuala formulă este o capcană politică mortală pentru partid. El a spus că mai bine o opoziție cu voce decât o guvernare cu capul plecat. Grindeanu a afirmat că PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce i se distruge sistematic baza socială.
Liderul social-democrat a continuat discursul spunând că este inadmisibil ca cineva cu 10 sau 12% să dea ordine celui cu 28%. De asemenea, a declarat că este inadmisibil ca oameni pe care nu i-a votat nimeni să ia decizii cruciale în Guvern și că nu poate continua la nesfârșit cu cineva care nu înțelege că dialogul cu partenerii, sindicatele și patronatele nu este un favor, ci o obligație.
Grindeanu si „cămara cu șobolani”În plus, a prezentat apoi ceea ce el a numit „nota de plată a Planului Bolojan de distrugere”. El a declarat că actualul premier a preluat o economie pe creștere și în doar șase luni a dus-o în recesiune tehnică. Potrivit spuselor sale, creșterea economică a scăzut de la +1% în trimestrul doi din 2025 la -1,9% în trimestrul patru, cea mai mare scădere post-pandemie.
În alta ordine de idei, liderul PSD a afirmat că 54.000 de români și-au pierdut locul de muncă în mandatul Bolojan, că inflația s-a dublat la 10% și că pensile au înregistrat cea mai dură depreciere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani.
Nu în ultimul rând, Grindeanu a reamintit episodul că răspunsul premierului la aceste date este că a aprins lumina în cămară și a dat de șobolani. El a declarat că Bolojan i-a văzut, de fapt, pe cei care așteaptă să pună mâna pe CEC, Hidroelectrica, Salrom, Romgaz și pe celelalte companii strategice românești, iar acest lucru, a spus Grindeanu, se numește jaf.
„Avem cea mai dură depreciere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, iar acest fapt este inacceptabil. Și care este răspunsul la toate aceste date reale care vin din economie?! Că premierul a aprins lumina în cămară și a dat de șobolani! Eu cred că i-a văzut, de fapt, pe cei care abia așteaptă să pună mâna pe CEC, pe Hidrolectrica, Salrom, Romgaz și pe toate companiile românești strategice care fac profit. Iar acesta se numește jaf! Cu toate acestea, vedem un om care vorbește despre sine la persoana a treia și care ne spune tuturor: «Fără mine nu se poate, eu sunt reformatorul!». Să fii însă un reformator fără reformă cred că este o premieră în politica mondială”, a declarat Grindeanu.
Printre temele amintite se numără pachetul social de sprijin, proiectul privind acordarea locurilor de muncă pentru tineri, dar și inițiativa implementării creșterea salariului minim pe economie, precum și alte proiecte inițiate în Ministerul Muncii de social – democrați.
Vorbind despre locurile de muncă, ministrul a întrebat retoric „Ce te faci când ai un loc de muncă și salariu minim pe economie?”.
Potrivit ministrului social – democrat, „17% dintre muncitori lucrează 8 ore pe zi”, dar, cu toate acestea, „sunt în risc de sărăcie”. Acesta a precizat, în cadrul discursului său că „este unul dintre cele mai dure procente din Uniunea Europeană” și spune că „un mecanism de a interveni aici este să crești salariu minim pe economie”.
„Sunt un om care vine dintr-o familie care a lucrat pe salariu minim pe economie și să nu-ți crească salariu oricât ai lucra, decât atunci când intervine Guvernul, e o reală frustrare”, afirmă Manole.
Acesta a susținut, în discursul său, că Guvernul a intervenit doar când Ministerul Transporturilor a fost la PSD.
„N-ați auzit pe nimeni de pe partea dreaptă a eșichier-ului politic spunând că un om care muncește 8 ore pe zi trebuie să aibă bani să mănânce, să trăiască, să plătească chirii, să trimită copiii la școală”, spune Manole, acuzând că „s-au adus argumente macro-economice și argumente de business, de ce nu trebuie să crească salariu minim pe economie”.
„Am avut alături de noi sindicatele, nu ne-am putut să creștem salariul minim pe economie pentru pentru 900.000 de români, abia de la jumătatea anului, pentru că cineva s-au opus implementării legii în vigoare și directivelor europene”, declară Manole.
Acesta a vorbit și despre pachetul social de sprijin pentru comunitățile vulnerabile. „Am jucat mai mult în defensivă în ministerul ăsta. (…) Am reușit să facem niște lucruri, poate nu suficiente, dar am luptat din greu pentru fiecare lucru pe care am reușit să-l facem”, spune Manole, reiterând că pachetul de sprijin cuprinde 3 milioane de beneficiari, pensionari cu pensii sub 3.000 lei, copii cu dizabilități sau familii cu mulți copii din familii cu venituri scăzute.
„Se spune despre oamenii cu venituri mici din această țară, din partea dreaptă a eșichierului politic că sunt leneși și de aia n-au bani, că nu muncesc, că sunt asistați care întind mâna după pomană. Greșit! Când ești o mamă singură care crește doi sau trei copii, muncești mai mult decât multa altă lume din această țară și nu reușești niciodată să ai suficient. De aceea statul trebuie să intervină și am făcut asta prin acest pachet de solidaritate care a fost mai mult decât în anii trecuți, doar pentru pensionarii cu venituri mici, a fost și pentru familiile cu copii și pentru copiii cu dizabilități”, a declară Manole.
Acesta a mai vorbit, încă odată, despre proiectul privind locurile de muncă pentru tineri. „Este un proiect despre prezent, da, dar este mai ales un proiect despre viitor, pentru că primul loc de muncă pentru 21.000 de tineri înseamnă o investiție în viitorul țării noastre”, declară Manole.
„Începe luna viitoare. S-au pierdut luni de zile în care acești tineri puteau să înceapă o carieră și o viață nouă. Nu o să vă dau toate detaliile despre aceste beneficii. Sumele sunt puțin importante, deși e vorba de mulți bani europeni”, a declară Manole.
Manole a vorbit și despre proiectul european privind acordarea fondurilor europene în valoare de de 800 de milioane de euro, in asistență socială. Ministrul social – democrat s-a declarat mândru de acest proiect, precizând că proiectul ajută copiii cu risc de abandon școlar, mamele singure și bătrânii singuri.
„Statul social este permanent sub asediu de 10 luni. Statul social și toate drepturile câștigate în sute de ani de muncitorii de peste tot în lume. E pus sub semnul întrebării. Pensiile și drepturile celor care au muncit și au cotizat, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, nimic nu mai pare de bun simț normal și corect, din păcate, pentru conducerea acestui guvern”, conchide Manole.
Reamintim că această consultare internă în rândul social – democraților a fost organizată pentru votarea deciziei de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.
Un avion care zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul a aterizat de urgență la București, au anunțat dispecerii.
Un Airbus A321neo al companiei Pegasus Airlines, care zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul, a emis un semnal de primejdie la două ore după decolare și a efectuat o aterizare de urgență la București, România, potrivit canalelor Telegram ucrainene și ruse.Potrivit surselor, avionul a aterizat în siguranță pe aeroportul din București. Este posibil să fi avut peste 200 de pasageri la bord.
Declarația a clarificat faptul că aeronava este considerată nouă, fiind în serviciu timp de 5,5 ani. Serviciul aerian regulat dintre țări a fost suspendat încă din 2022.
Modelul Airbus A321neo reprezintă pilonul central al strategiei de modernizare a flotei Pegasus Airlines, fiind cea mai mare aeronavă din familia A320 a operatorului turc.
Aeronavele sunt configurate într-o clasă unică (Economy), oferind un total de 239 de locuri. Sunt echipate cu motoare de ultimă generație CFM International LEAP-1A, care reduc consumul de combustibil și emisiile de CO2 cu aproximativ 15-20% față de modelele anterioare.
Tehnologia avansată a motoarelor face ca avionul să fie cu până la 50% mai silențios, îmbunătățind confortul în cabină și reducând zgomotul în zonele urbane din apropierea aeroporturilor.
Conform datelor actuale, Pegasus Airlines operează aproximativ 51 de unități A321neo, având o comandă totală extinsă care vizează atingerea unui număr de 108 aeronave de acest tip până la sfârșitul anului 2029. Această expansiune susține tranziția companiei către o flotă compusă exclusiv din modele Airbus, înlocuind treptat vechile aeronave Boeing 737-800.
Ministrul Sănătății a vorbit în discursul susținut luni la consultarea internă din PSD că sistemul de sănătate este ca un organism viu: „Este un organism din care nu poți să ciopârțești din când în când câte 10%. De parcă viața s-ar putea calcula în deficit”.
Alexandru Rogobete a vorbit de realizările obținute de când a fost numit ministru al Sănătății și a amintit de cele 22 de spitale nou construite.
„Unul din ele a fost deja dat în folosință, deci nu e o promisiune, e un fapt. Alte șapte urmează să fie date în folosință până în vara aceasta, alte nouă sunt în construcție și au fost mutate pe altă linie de finanțare și, în timp ce unii se tăvăleau prin Parlament sau pe la televizor, un minister condus de Partidul Social Democrat a construit trei centre de arși gravi. Și mă întorc de la Washington, unde am discutat al patrulea centru de arși gravi, care va fi construit unde altundeva decât pe un teren liber din sectorul 4 din București”, a spus Rogobete.
„Sănătatea nu se face cu mâinile goale”„Sănătatea nu se face cu mâinile goale și nici cu 10% mai puțin. Dacă astăzi personalul medical nu are tăiate salariile cu 10%, este pentru că Partidul Social Democrat în decembrie s-a opus acestei tăieri contabile fără sens”, a mai spus ministrul.
El a vorbit și de nerealizări.
„Ce nu am putut realiza și pentru că sunt responsabil și empatic, nu am reușit să introducem excepțiile pentru prima zi neplătită de concediu medical, excepții pentru pacienții cronici, de exemplu cei din oncologie, sau excepții pentru pacienții cu urgențe medico-chirurgicale, de exemplu pacienții cu AVC. Și pentru că sunt responsabil și empatic, îmi cer scuze în fața pacienților care plătesc nedrept cu această măsură. Atunci când dialogul dispare, colaborarea politică scade, iar mecanismul administrativ se blochează”, a mai declarat Rogobete.
Ministrul Sănătății a spus că va vota „pentru dialog, pentru resetare și pentru încredere”.
În alegerile parlamentare anticipate de duminică, partidul fostului președinte a obținut 44,6% din voturi. Deși se așteaptă ca alte patru grupuri politice să intre în parlament, analiști independenți estimează că Bulgaria Progresistă va obține o majoritate absolută – între 129 și 131 de locuri în Adunarea Națională, formată din 240 de membri, informează Defence24.
Liderul partidului câștigător, Rumen Radev, a dat asigurări că „va face tot posibilul pentru a evita necesitatea organizării unor noi alegeri anticipate în Bulgaria”.
Votul de duminică a fost al optulea scrutin parlamentar din țară din 2021 și al șaptelea desfășurat înainte de termen.
Rumen Radev și-a exprimat intenția de a continua dialogul cu RusiaÎn timpul numărării voturilor de luni, Rumen Radev și-a exprimat intenția de a continua dialogul cu Rusia, descriind acest lucru drept „un fenomen care devine din ce în ce mai mult parte a curentului politic european”. Potrivit potențialului viitor prim-ministru, menținerea legăturilor diplomatice cu Moscova ar putea juca un rol cheie în conturarea arhitecturii de securitate a Europei.
De asemenea, el a menționat posibilitatea obținerii de resurse energetice accesibile, opunându-se în același timp unui sprijin suplimentar pentru Ucraina.
Remarcile lui Radev au fost întâmpinate cu aprobare de autoritățile ruse de la Kremlin.
„Suntem, desigur, impresionați de cuvintele domnului Radev (…), precum și de cele ale altor lideri europeni care și-au exprimat disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog – un dialog pragmatic cu Federația Rusă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„E o perioadă extrem de complicată și am ajuns la conducerea Ministerului Energiei, prima dată un social-democrat după 10 ani de colegi de dreapta, care, cu toată buna intenție, sunt convins, au reușit să lase în România cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană. Asta e realitatea în care PSD a ajuns acolo. După plafonări, răsplafonări, liberalizări, care n-au făcut decât ca, între 2020 și 2025, prețul energiei electrice să fie de 5 ori mai mare pentru consumatorii din țara noastră”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a susținut că, după introducerea unor reguli mai stricte în piață și obligarea traderilor să blocheze sume mai mari la achiziție, au apărut oferte mai mici.
„Am început o serie de discuții cu oamenii care sunt din această piață și poate părea puțin, dar după ce am obligat traderii să blocheze sume consistente de bani atunci când cumpără energia, după ce am venit cu reguli mai clare în piață, de la oferte care în iulie erau cuprinse între 1,50-1,60 lei în marea lor majoritate pe piață, astăzi avem și oferte la 0,90, 1 leu, un leu și 10 bani. O scădere medie de 15% în ofertele pentru energie electrică, pentru consumatorii casnici și pentru cei industriali. Dar aceste lucruri poți să le faci și să rezolvi problema sistemului energetic doar cu un singur lucru. Mai multă producție, mai multă stocare și reguli foarte clare în piață prin care să blochezi tot ce înseamnă speculă”, a subliniat Bogdan Ivan.
Ivan a mai spus că, de la preluarea mandatului, au fost aduși „1 miliard de euro bani direct decontați pentru investiții”, iar ritmul plăților din PNRR și din Fondul pentru Modernizare a crescut semnificativ în ultimele nouă luni.
Critici privind decarbonizareaIvan a criticat și calendarul de renunțare la cărbune, despre care a spus că este mai agresiv decât în alte state europene.
„Cu un cinism pe care nu pot să-l descriu, în 2020 România a ales cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană. Și și-a asumat că până la finalul lui 2025 o să oprească exploatările de cărbune din țara noastră și o să oprească și centralele pe cărbune din țara noastră. Prin comparație Germania și Polonia și-au ales ca termene 2039, respectiv 2049. În Germania avem situații în care sunt date la o parte turbinele oliene ca să deschidă din nou zăcămintele de cărbune. Iar noi am asumat niște termene extrem de agresive, ne-am asumat că dăm afară mii de oameni, ne-am asumat că închidem și centralele pe cărbune, și exploatările de cărbune”, a susținul ministrul Energiei.
Potrivit sursei agenției, Israelul va fi reprezentat de ambasadorul în Statele Unite, Yechiel Leiter. Aceasta este prima întâlnire dintre cele două părți de la intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile.
Pe 14 aprilie, ambasadorii israelian și libanez în Statele Unite, Yechiel Leiter și Nada Hamadeh, au purtat discuții la Washington.
Reprezentanții Departamentului de Stat al SUA prezenți la întâlnire au raportat că părțile au convenit să înceapă contacte directe.
Două zile mai târziu, președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Liban până pe 26 aprilie. Departamentul de Stat a admis posibilitatea ca armistițiul să fie prelungit în funcție de rezultatul negocierilor dintre cele două țări.
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis.
Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori.
În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică.
La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %.
Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țăriMulte țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților.
Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani.
Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute.
Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional.
UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri.
„Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
