MediaFax.ro

Corporațiile americane din aproape toate industriile au devenit din ce în ce mai interesate de asigurările împotriva actelor de violență politică și a atacurilor armate în locuri publice potrivit Financial Times (FT), citând date de la brokerii de asigurări.

Potrivit ziarului, printre companiile care au achiziționat astfel de asigurări se numără fondurile de investiții Brookfield și Blackstone.

FT îl citează pe Julian Vero, directorul general al companiei de asigurări Blackthorn, care a menționat că atacul armat de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă din 25 aprilie, la care a participat președintele american Donald Trump, a stârnit o îngrijorare deosebită și un interes sporit pentru astfel de asigurări.

Vero a menționat că firmele sunt preocupate în primul rând nu de numeroasele atacuri armate din școli, ci mai degrabă de incidentele care implică violență politică.

Conform estimărilor companiei de asigurări WTW, aproximativ 150 de acte de violență motivate politic au avut loc în SUA în prima jumătate a anului 2025 – dublu față de numărul din anul precedent.

FT, citând experți, relatează că costurile financiare, juridice, de reputație și de altă natură pentru companii, asociate cu astfel de incidente, s-au dublat din 2020, ajungând la 100 de milioane de dolari pe an.

Uciderea lui Brian Thompson, directorul general al UnitedHealthcare, în decembrie 2024, a stârnit, de asemenea, un interes sporit în rândul companiilor pentru măsurile de asigurări și securitate. La acea vreme , s-a raportat că multe corporații își consolidau securitatea pentru directorii de top.

Rusia a intensificat protocoalele de securitate pentru președintele Vladimir Putin, pe fondul temerilor de asasinat, pe măsură ce acesta devine tot mai izolat și absorbit de războiul din Ucraina, relatează Financial Times.

În ultimele luni, Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei, care păzește înalții oficiali, a întărit drastic securitatea în jurul președintelui. Acesta petrece mai mult timp în buncăre subterane, microgestionând războiul , și s-a detașat mai mult de afacerile civile, potrivit unor persoane apropiate serviciilor de informații europene.

Izolarea lui Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Însă, începând cu luna martie, îngrijorarea Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat, în special cu implicarea dronelor, s-a intensificat brusc, a declarat persoana apropiată serviciilor de informații europene. „

Șocul provocat de Operațiunea Spiderweb cu drone a Ucrainei este încă prezent”, a declarat pentru FT o persoană familiară cu Putin. Anul trecut, dronele ucrainene au atacat aerodromurile rusești dincolo de Cercul Polar Arctic.

Temerile legate de securitate au fost alimentate și de capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA în ianuarie, a declarat o a doua persoană, de asemenea familiară cu președintele.

Ca răspuns, FSO a înăsprit și mai mult măsurile stricte de securitate. Putin și-a redus vizitele, iar controalele de securitate pentru persoanele care se întâlnesc cu el în persoană au fost înăsprite și mai mult, a declarat persoana apropiată serviciilor de informații europene.

Președintele rus și familia sa au încetat să mai meargă la reședințele lor din regiunea Moscova și din nord-vestul orașului Valdai.

Putin petrece mai mult timp în buncăre, inclusiv în zona Krasnodar din sudul Rusiei, lucrând de acolo timp de câteva săptămâni, în timp ce presa de stat folosește imagini preînregistrate pentru a proiecta o stare de normalitate.

Personalului din cercul apropiat al președintelui, inclusiv bucătarilor, fotografilor și gărzilor de corp, i s-a interzis să folosească transportul public și telefoanele mobile sau dispozitivele conectate la internet în preajma sa. În locuințele acestora au fost instalate sisteme de supraveghere.

Persoanele din Rusia care îl cunosc pe Putin au spus că recentele întreruperi ale internetului la Moscova sunt, cel puțin parțial, legate de securitatea președintelui și de protecția anti-drone.

Agenții FSO efectuează verificări la scară largă cu ajutorul unităților canine și sunt staționați de-a lungul malurilor râului Moscova, pregătiți să reacționeze în caz de atacuri cu drone, potrivit serviciilor de informații europene.

Preocupările legate de securitate nu se limitează la Putin, spune Financial Times.

Potrivit persoanei apropiate serviciilor de informații europene, reprezentanții serviciilor de securitate, la o întâlnire cu președintele la sfârșitul anului trecut, s-au învinovățit reciproc pentru eșecul de a proteja personalul militar de rang înalt al Rusiei, inclusiv pentru uciderea lui Fanil Sarvarov , un general-locotenent – cel mai recent dintr-o serie de atacuri legate de Ucraina.

Alexander Bortnikov, șeful FSB, serviciul federal de securitate, a dat vina pe ministerul apărării, care, spre deosebire de alte agenții, nu are o unitate dedicată protejării înalților oficiali.

Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale și fosta gardă de corp a lui Putin, a negat responsabilitatea, invocând resurse limitate.

În cele din urmă, președintele a cerut calm și a însărcinat FSO cu asigurarea securității a 10 generali superiori, inclusiv trei adjuncți, lui Valeri Gherasimov, șeful statului major general, care până atunci fusese singurul ofițer aflat sub o astfel de protecție.

Înăsprirea măsurilor de securitate a coincis cu momentul în care Putin, care în mod tradițional a fost mai absorbit de geopolitică, a renunțat la politicile interne pentru a se concentra pe război, au declarat două persoane care au vorbit cu el.

Președintele se întâlnește zilnic cu oficialii militari, concentrându-se pe detalii operaționale, cum ar fi numele micilor așezări ucrainene care își schimbă proprietarii. În schimb, oficialilor care nu au legătură cu războiul li se acordă de obicei o audiență doar o dată la câteva săptămâni sau luni. „Putin își petrece 70% din timp conducând războiul, iar celelalte 30% întâlnindu-se cu [cineva precum] președintele Indoneziei sau ocupându-se de economie”, a spus o persoană, adăugând că singura modalitate de a obține mai mult acces este prin „a face mai mult război”.

Andrei Kolesnikov, un analist politic stabilit la Moscova, a declarat: „Putin este ca noua sculptură Banksy din Londra [un bărbat care poartă un steag care îi acoperă fața], nu vrea să vadă sau să audă. Ascultă doar serviciile de securitate, care acum controlează toate sferele vieții, și speră că oamenii se vor adapta la aceasta ca la noua normalitate.”

Izolarea președintelui a alimentat frustrarea în rândul rușilor, care se satură de război și se confruntă cu probleme interne tot mai mari. Potrivit sondajelor susținute de stat, precum și a celor independenți, ratele de aprobare ale lui Putin au scăzut la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2022, când acesta a anunțat o mobilizare parțială, determinând sute de mii de tineri să fugă din țară.

„România a ajuns într-un punct în care actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor. Iar mâine, Partidul Social Democrat face un pas necesar pentru a închide această etapă și pentru a crea premisele unei guvernări funcționale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Manda. 

Liderul social-democrat a spus că intenția PSD după moțiune este crearea unei majorități pro-europene stabile și predictibile. 

„Avem nevoie de decizii rapide și asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil și predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni. Nu este despre un partid sau un lider, ci despre corectarea unei direcții care nu mai funcționează”, spune social-democratul.

Acesta a mai spus că viitorul Executiv trebuie să facă din reducerea deficitului bugetar o prioritate, însă fără a exercita presiuni fiscale exagerate asupra populației. 

„România are nevoie de un guvern care protejează veniturile oamenilor, accelerează investițiile și oferă o direcție clară economiei, corectând dezechilibrele fără a pune presiune suplimentară pe oameni”, spune Manda. 

În încheierea mesajului secretarul general a dat și un prognostic pentru moțiune de cenzură de marți. „Moțiunea trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”, spune liderul. 

Săptămâna trecută, PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce formațiunea social-democrată s-a retras de la guvernare. Moțiunea a fost depusă fiind semnată de 254 de parlamentari, urmând să fie votată marți de plenul reunit.  

„Galicia este principala putere piscicolă a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a declarat europarlamentarul spaniol Adrián Vázquez Lázara.

Europarlamentarul spaniol de centru-dreapta Adrián Vázquez Lázara găzduiește miercuri seara o cină tradițională galiciană pentru a apăra rolul regiunii de „principală putere piscicolă a Europei”, a anunțat parlamentarul într-un comunicat.

Invitațiile au fost trimise după ce cantina Parlamentului European a îndrăznit să servească ceea ce Vázquez a numit o versiune „falsă” a celui mai emblematic fel de mâncare din Galiția: caracatiță fiartă cu ulei de măsline, boia de ardei și sare, așezată în mod tradițional pe lemne și adesea servită cu cartofi.

„Totul era în neregulă cu acea «caracatiță în stil galician» falsă. Caracatiță amestecată cu calamar și broccoli – care nu a fost niciodată mâncată în Galicia. Caracatița aceea era la fel de galiciană pe cât este clădirea Parlamentului renascentist: adică deloc”, a spus Vázquez.

Printre lista invitaților la cina sa se numără președintele Galiciei, Alfonso Rueda, și Suso Pereira, șeful asociației bucătarilor tradiționali de caracatiță.

Într-un e-mail din aprilie adresat europarlamentarilor și asistenților, văzut de POLITICO, Vázquez a precizat că este vorba de mai mult decât o nemulțumire culinară, indicând sectorul piscicol din Galicia. „În urma celebrului fals polbo á feira pe care l-am descoperit în cantină, a venit momentul să readucem acest sector în centrul atenției”, scrie Vázquez. „În spiritul acestei misiuni sacre, sunt încântat să vă invit la o adevărată feira galiciană.”

„Am promis că în Parlament vor cunoaște rețeta tradițională, iar noi ne îndeplinim sarcinile”, a declarat Vázquez pentru POLITICO, indicând planurile de reducere a politicii în domeniul pescuitului.

„Galicia este principala putere de pescuit a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a adăugat el.

Nu este prima „criză alimentară” din instituțiile UE, relatează Politico.

Cantina PE a servit burgeri vegetarieni a doua zi după ce deputații europeni au votat pentru interzicerea acestora, iar cu o altă ocazie, angajații Băncii Centrale Europene au protestat împotriva scăderii bruște a calității uleiului de măsline servit cu salatele de prânz.

Inițial, organizatorii competiției au pus în vânzare doar abonamente. Începând de luni, se pot procura și bilete pentru o singură zi de competiție. Organizatorii au anunțat că nu vor fi puse în vânzare bilete pentru câte un singur meci.

Organizatorii au precizat că sistemul de bilete pe zile a fost adoptat pentru a oferi publicului acces la mai multe meciuri într-o singură sesiune, dar și pentru a eficientiza organizarea competiției.

Orașele gazdă sunt: Oradea și Cluj-Napoca (România), Katowice (Polonia), Brno (Cehia), Bratislava (Slovacia) și Antalya (Turcia).

Meciurile din faza preliminară (3-9 decembrie 2026) vor avea loc la Oradea, Cluj-Napoca, Brno, Katowice și Bratislava.

Pentru această fază, prețurile biletelor de zi sunt următoarele:

VIP: 780 lei, Categoria 1: 189 lei, Categoria 2: 130 lei, Categoria 3: 99 lei, Categoria 4: 69 lei

Un bilet de zi oferă acces la două meciuri programate în aceeași zi de competiție.

Faza din Grupele principale (10-16 decembrie 2026) se va disputa la Cluj-Napoca și Katowice, unde vor evolua cele mai bune echipe calificate din faza grupelor.

Pentru această fază, prețurile sunt:

VIP: 988 lei, Categoria 1: 239 lei, Categoria 2: 179 lei, Categoria 3: 125 lei, Categoria 4: 79 lei

În această etapă, un bilet de zi oferă acces la până la trei meciuri pe zi.

Reprezentantul firmei de ticketing, Vlad Enăchescu, a explicat luni, într-o conferință organizată cu prilejul lansării biletelor de zi, că interesul pentru competiție este ridicat.

Acesta a precizat că au fost deja vândute 1.843 de abonamente din România, echivalentul a aproximativ 6.222 de bilete.

Acesta a precizat că abonamentele VIP și cele din categoria de preț cea mai accesibilă s-au epuizat rapid.

Totodată, el a subliniat că România domină cererea de bilete, cu aproximativ 90% din vânzări, fiind urmată de Ungaria.

La Cluj-Napoca, pentru meciurile României din preliminarii, au fost deja achiziționate 912 abonamente, una dintre cele mai ridicate cereri înregistrate.

Școală, teme, meditații, internet.

Asta e ziua majorității copiilor din România.

Somnul, sportul, lectura și timpul în aer liber au rămas, pentru mulți, lucruri la care visează.

Dacă ai vrea să înțelegi cum arată o zi obișnuită pentru un copil român în timpul școlii, datele sunt mai puțin liniștitoare decât ai spera.

Potrivit unei anchete realizate de „Salvați Copiii România” pe un eșantion de aproape 1.500 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, programul zilnic al unui elev este dominat de școală și ecrane și lasă prea puțin loc pentru odihnă, mișcare sau familie.

Tabloul e destul de clar. Un copil petrece 5-6 ore la școală, plus o oră pe drum.

Acasă, mai alocă 1-2 ore pentru teme. Apoi vine internetul: 3-4 ore de navigat, socializat sau jucat online. Familia? Cam 1-2 ore de interacțiune directă, în cel mai bun caz.

În total, un copil dedică școlii și pregătirii temelor aproximativ opt ore pe zi. Pentru patru din zece copii, acest număr urcă la zece ore.

Încărcătura e mai mare în orașele mari și în București, unde 41% dintre copii petrec trei ore sau mai mult doar pentru teme, față de 33% în mediul rural.

Și crește cu vârsta: dacă la ciclul primar 20% dintre elevi stau peste trei ore la teme, la gimnaziu procentul sare la 41%.

62% dintre copii petrec trei ore sau mai mult pe internet zilnic – rețele sociale, jocuri, filme.

25% depășesc șase ore.

Și, previzibil, cu cât copilul e mai mare, cu atât petrece mai mult timp online: 32% dintre elevii de primar stau peste trei ore pe internet, față de 57% la gimnaziu și 73% la liceu.

Între timp, 75% dintre copii fac mai puțin de cinci ore de activități în aer liber pe săptămână – adică sub o oră pe zi.

13% nu fac deloc activități afară, procentul urcând la 16% în rândul liceenilor.

34% nu fac sport deloc într-o săptămână obișnuită.

42% dintre copiii din eșantion fac meditații – procentul urcă la aproape 60% în București și în orașele mari. Trei sferturi dintre aceștia alocă între două și patru ore pe săptămână pregătirii suplimentare, cel mai frecvent la matematică, română și limbi străine.

Meditațiile nu înlocuiesc școala – o completează, strâns legat de profilul de studiu. La liceul real, 74% dintre copiii care se pregătesc suplimentar o fac la matematică.

Când au fost întrebați ce le-ar plăcea să schimbe în programul lor, răspunsurile copiilor au fost surprinzător de clare și nu au inclus timp petrecut pe telefon.

Aproape unul din doi copii ar vrea să doarmă mai mult.

Nevoia de somn crește dramatic cu vârsta: de la 24% la ciclul primar, la 42% la gimnaziu și 52% la liceu.

Cei care dorm cel mai puțin sunt, de regulă, tot cei care petrec cel mai mult timp cu temele și pe internet.

Un copil din trei vrea mai mult timp cu familia și mai mult timp în aer liber.

41% și-ar dori mai multă socializare directă cu prietenii – nu online, ci față în față.

36% ar vrea să facă mai mult sport.

„Copiii simt nevoia unui timp de calitate pe care să-l petreacă cu familia și prietenii, dar și timp pentru a se odihni”, spune Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al „Salvați Copiii România”.

„Industria meditațiilor, pe de o parte, și lipsa de organizare a mai multor activități în aer liber, departe de rețelele sociale, au repercusiuni asupra vieții emoționale și sociale a copiilor”, spune aceasta.

Ancheta a fost realizată pe un eșantion de 1.483 de copii cu vârste între 9 și 17 ani.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat RFI România, în contextul votului decisiv asupra moțiunii de cenzură. Diana Buzoianu a cerut parlamentarilor să voteze „pentru români”, nu în funcție de interese politice: „Așteptarea mea este ca fiecare parlamentar să voteze pentru români, nu pentru a mulțumi un șef de partid sau altul (…). Sper că există suficient de mulți parlamentari, care nu sunt parlamentari de buzunar pentru PSD”. Ministrul a criticat în termeni direcți inițiativa PSD-AUR, sugerând că votul nu ar trebui să fie unul de partid, ci unul de responsabilitate politică.

În cazul în care Executivul condus de Ilie Bolojan ar fi demis, Buzoianu nu exclude varianta unui Cabinet minoritar. „Discuția onestă este în momentul de față dacă vreun partid dintre USR și PNL își dorește să fie partid de buzunar pentru PSD. USR a spus foarte clar că nu-și dorește (…), PNL pare că și ei au spus exact același lucru”. Ea consideră că, în lipsa unei majorități clare, există două opțiuni: fie formarea unui Guvern minoritar, fie o nouă coaliție condusă de PSD. „Fie se va crea un Guvern minoritar, pentru că în formula actuală pare că o majoritate clară nu mai există, fie va încerca PSD să croiască un Guvern majoritar (…). Partidele care vor merge să facă acum (…) o coaliție (…) se duc în calitate de partide-satelit pentru PSD”.

Ministrul Mediului a menționat și posibilitatea alegerilor anticipate, deși recunoaște dificultatea acestui scenariu: „Știu că toată lumea zice că e foarte greu să ajungi la alegeri anticipate (…), dar parlamentarii își doresc atât de mult posturile lor”. Ea a explicat că decizia finală depinde de voința aleșilor: „Avem două variante: fie parlamentarii își doresc foarte mult posturile lor și atunci vor vota un Guvern (…), fie parlamentarii își doresc să ne întoarcem la cetățeni și sunt dispuși să-și sacrifice poate postul”.

Diana Buzoianu a subliniat că, deși nu este ideal, un Guvern minoritar ar putea oferi mai multă responsabilitate decât alte formule politice: „Un Guvern minoritar nu este un Guvern perfect (…). În mod cert, consider că un Guvern minoritar între PNL și USR ar putea să fie mult mai bun pentru România decât, de exemplu, un Guvern PSD cu orice alt partid”.

Jandarmii din cadrul IJJ Tulcea au intervenit la Murighiol după ce o femeie a fost mușcată de un câine.

S-a întâmplat joia trecută, în jurul orei 11:00, jandarmii fiind sesizați de soțul victimei.

Echipajul de jandarmerie s-a deplasat de îndată la fața locului pentru verificări. Din primele declarații, a reieșit că femeia se îndrepta către locul de muncă, moment în care patru câini au ieșit dintr-o curte, iar unul dintre aceștia a mușcat-o în zona coapsei.

Soțul femeii a precizat că nu este prima dată când animalele sunt lăsate nesupravegheate și ies în afara proprietății.

Proprietarul câinilor a declarat că aceștia nu sunt agresivi și că, în mod obișnuit, nu părăsesc curtea.

Femeia a mers la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.

În cauză, jandarmii au întocmit actele de sesizare pentru neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, acestea fiind înaintate organelor competente pentru continuarea cercetărilor.

Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, prezentate luni de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus semnificativ, până la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 1,25% din PIB. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025.

Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde lei, susținute în special de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, reflectând un control mai strict al utilizării resurselor publice.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic stabil.

„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, a declarat ministrul.

Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus (3,4%, față de 34,4% în 2024), în timp ce deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%. Evoluțiile indică începutul unui proces de reechilibrare, pe fondul temperării consumului și al consolidării fiscale.

Un semnal important vine și din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința pozitivă s-a menținut și în primele luni din 2026.

În ceea ce privește investițiile publice, datele arată o schimbare de structură. Finanțările din fonduri europene și PNRR au crescut cu circa 12,7%, în timp ce investițiile din surse naționale s-au redus semnificativ, pe fondul plăților excepționale efectuate în 2025 și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.

Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, o schimbare considerată esențială pentru o creștere sustenabilă.

Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe, subliniind importanța continuării reformelor și a menținerii stabilității economice pentru consolidarea tendinței de echilibrare.

Autoritățile olandeze au anunțat, luni, că vor încerca să repatrieze două persoane bolnave, de pe o navă de croazieră, care se luptă cu un presupus focar de hantavirus. Trei persoane au murit pe navă, în urma infectării cu virusul, relatează France 24.

„Autoritățile olandeze au convenit să conducă un efort comun pentru a organiza repatrierea celor două persoane simptomatice aflate la bordul navei MV Hondius din Capul Verde în Olanda”, a declarat operatorul navei de croazieră.

Ministerul olandez de externe a declarat că „examinează posibilitățile de a evacua medical câteva persoane de pe navă”, iar „dacă acest lucru se poate realiza, ministerul afacerilor externe îl va coordona”, a declarat un purtător de cuvânt, potrivit aceleiași surse.

Nava, care călătorea din Ushuaia, Argentina, către Capul Verde, se află în prezent în largul coastei Capului Verde. Deși medicii locali au vizitat zona pentru a evalua starea medicală a celor doi pasageri bolnavi, nu a fost acordată nicio permisiune pentru evacuarea lor la țărm.

Operatorul a confirmat cele trei decese, două la bord și unul după debarcarea de pe navă. Un pasager se află la terapie intensivă în Johannesburg, iar alți doi „necesită îngrijiri medicale urgente”.

„Debarcarea și controlul medical al tuturor pasagerilor necesită coordonare cu autoritățile sanitare locale și suntem în strânsă consultare cu acestea”, a declarat operatorul navei.

Hantavirusul se referă la o tulpină de virusuri purtate de rozătoare, transmise în principal la oameni prin inhalarea particulelor din aer provenite din excrementele uscate ale rozătoarelor.

Infecțiile cu hantavirus sunt de obicei asociate cu expunerea la fecalele sau urina rozătoarelor infectate, a precizat OMS pentru Associated Press.

Virusul poate provoca două boli grave. Prima, sindromul pulmonar hantavirus (HPS), începe adesea cu oboseală, febră și dureri musculare, urmate de dureri de cap, amețeli, frisoane și probleme abdominale. Dacă apar simptome respiratorii, rata mortalității este de aproximativ 38%, potrivit CDC.

A doua boală, febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), este mai gravă și afectează în principal rinichii. Simptomele ulterioare pot include tensiune arterială scăzută, hemoragii interne și insuficiență renală acută.

Nu există un tratament specific pentru infecțiile cu hantavirus, însă CDC recomandă îngrijiri de susținere pentru tratarea simptomelor, care pot include oxigenoterapie, ventilație mecanică, medicamente antivirale și chiar dializă.

În România, sunt înregistrate anual doar câteva cazuri de infectare cu Hantavirus, însă rămân insuficient explorate, a transmis, luni, Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Cercetările realizate în cadrul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, precum și în mediul universitar, indică necesitatea consolidării infrastructurii de diagnostic, a corelării datelor epidemiologice și a dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare, se mai arată în comunicatul Autorității Naționale pentru Cercetare.

„Într-un context public tot mai tensionat și dominat de nevoia de „soluții rapide”, cred că este important să spunem clar: nu există un „mesia politic”, iar democrația nu poate sta și nu trebuie să depindă de un singur om, indiferent cât de puternic sau popular ar fi acesta”, spune Rogobete.

EL afirmă că nu contestă rolul liderilor, însǎ contestă mitul „salvatorilor”, pentru că orice sistem are nevoie de direcție și asumare, „dar un stat sănătos nu se construiește în jurul unei persoane, ci în jurul unor instituții solide, predictibile și responsabile, care funcționează indiferent de cine se află temporar în poziții de putere”.

„Într-o democrație matură, puterea trebuie împărțită și controlată, deciziile trebuie asumate instituțional, iar responsabilitatea trebuie să rămână colectivă, nu transferată către un „salvator”. Democrația nu se construiește în jurul unui om, ci în jurul unor reguli clare, al unor instituții solide și al unei responsabilități împărțite. Într-o perioadă în care tentația autoritară poate apărea sub forma „liderului eficient”, acest lucru trebuie spus clar: echilibrul nu vine dintr-un nume, ci din modul în care funcționează statul. Echilibrul vine din dialog. Încrederea nu stă într-un om. Încrederea se construiește”; mai spune fostul ministru.

Marți va fi supusă votului Parlamentului moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, inițiată de PSD și AUR.

Marinarii, care inițial au fost reținuți la bordul petrolierului „Touska”, confiscat de SUA în 20 aprilie, au fost transportați cu avionul la Islamabad, duminică seara, și urmau să fie predați autorităților iraniene, potrivit unui comunicat al Ministerul de Externe al Pakistanului, citat de Gulf News.

Predarea are loc în urma unei confruntări maritime tensionate în Golful Oman, unde forțele americane au interceptat nava sub pavilion iranian.

Transferul echipajului a fost coordonat cu ambele părți, a declarat Pakistanul, reflectând un caz rar de cooperare practică, în ciuda tensiunilor mai ample legate de sancțiuni, rutele maritime și securitatea regională.

Se așteaptă ca nava în sine să fie returnată după reparații.

Oficialii de la Islamabad au precizat că vor continua să faciliteze dialogul și diplomația în vederea asigurării stabilității regionale, întrucât Strâmtoarea Ormuz rămâne instabilă, iar angajamentul indirect dintre SUA și Iran este sensibil din punct de vedere politic.

Sportivul echipei Decathlon-CMA CGM vine după un început de sezon remarcabil. Paul Seixas a obținut șapte victorii și a încheiat pe locul al doilea cursa Liège-Bastogne-Liège. În ultimul „Monument” al primăverii a fost singurul ciclist care a putut să-i facă față slovenului Tadej Pogačar, campion mondial și lider detașat în clasamentul Uniunii Cicliste Internaționale.

Decizia participării a fost luată după evaluarea performanțelor din primăvară. Conducerea echipei consideră că francezul este pregătit să facă față rigorilor uneia dintre cele mai solicitante competiții din ciclismul mondial.

Seixas, una dintre marile speranțe ale ciclismului francez, a declarat anterior că prezența în Turul Franței reprezintă un „vis”. Însă, a subliniat necesitatea unei abordări prudente. Evoluțiile recente au confirmat că poate face pasul către competiția supremă.

Pentru a se pregăti pentru startul Turului Franței de la Barcelona, rutierul va efectua un stagiu de pregătire în Sierra Nevada, în Spania, potrivit echipei sale.

Seixas are programată, apoi, revenirea în competiții la Turul Alpilor (7-14 iunie), cursă pe care a încheiat-o pe locul 8 anul trecut.

Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter a lovit, luni, insula Samar din Filipine, potrivit Serviciului de Proces Geologic al Statelor Unite, transmite Le Figaro.

Seismul a avut loc la ora 14:09 ora locală, la o adâncime de 73,3 kilometri.

Până în prezent nu au fost raportate victime, a declarat un oficial al poliției locale, care este îngrijorat cu privire la eventualele replici ale cutremurului, potrivit aceleiași surse.

O zonă cu intensă activitate seismică, Filipinele se confruntă zilnic cu cutremure. Partea de est a insulei Mindanao a fost lovită în octombrie de două cutremure cu magnitudinea de 7,4 și 6,7, care au ucis cel puțin opt persoane.

Aceste cutremure au fost replicile unui cutremur cu magnitudinea de 6,9, ​​care a avut loc cu câteva zile mai devreme. Cutremurul a ucis 76 de persoane și a distrus sau avariat 72.000 de locuințe în provincia Cebu, din centrul Filipinelor, conform aceleiași surse.

Un raport publicat de REMAX Europe, franciza nr. 1 în real-estate la nivel global, și bazat pe date din 11 piețe rezidențiale, conturează un an 2025 în care accesibilitatea a dictat alegerile cumpărătorilor, chiriile din România s-au temperat, iar proprietățile se vând la noi mai repede ca în Germania sau Spania.

Cea mai clară tendință a anului 2025 la nivel european: apartamentele s-au scumpit mai mult decât casele, aproape peste tot.

Explicația e simplă – cumpărătorii au rămas activi, dar cu buzunare mai atente, și au ales segmentele mai accesibile.

Portugalia a înregistrat cel mai mare salt, cu prețuri în creștere de 17% față de 2024, apartamentele urcând chiar cu 20%.

Spania a urmat cu +10% general și +15% pentru apartamente. Cehia +12%, Slovacia +7%, Germania +4%, Italia +3%.

Singura care a mers pe dos a fost Turcia, cu o scădere de 9%, din cauza politicii monetare extrem de restrictive.

Spre deosebire de majoritatea țărilor europene – unde chiriile au continuat să crească, cu Spania în frunte (+9%) -, România a intrat într-o fază de corecție.

Chiriile nu au mai crescut în 2025, ci s-au ajustat față de anii anteriori.

„Chiriașii sunt mult mai selectivi și mai dispuși să negocieze decât în anii anteriori”, spune Răzvan Cuc, președintele RE/MAX România.

Proprietățile bine poziționate se închiriază în continuare fără probleme — cele supraevaluate întâmpină tot mai multă rezistență.

Pentru investitori, randamentele rămân totuși atractive: între 4% în Cluj-Napoca și 6% în București, comparabile sau superioare depozitelor bancare.

Un indicator mai puțin discutat, dar relevant: cât stă o proprietate pe piață înainte să se vândă.

În România, media e de 60–90 de zile – mai bine decât Germania (97 zile), Bulgaria (96 zile), Spania (148 zile), Austria (180 zile) sau Italia (240 zile).

Raportul nu anunță o criză, ci o ajustare. Oferta de locuințe noi rămâne insuficientă, mai ales în orașele mari, iar prețul mediu în România a ajuns la aproximativ 2.000 €/mp în 2025 – cu 14% mai mult față de 2024.

Pentru 2026, RE/MAX estimează o creștere de 3-5% în scenariul de bază, cu un potențial de 5 -7% dacă condițiile rămân favorabile.

Comparativ cu Parisul sau Londra, unde un metru pătrat costă echivalentul a până la 10 salarii medii lunare, România rămâne – la 1,8 salarii pe metru pătrat – una dintre piețele cele mai accesibile din Europa.

REMAX este cel mai puternic brand național în imobiliare, cu peste 65 de francize și peste 750 de membri.

REMAX a fost înființat în 1973 în Denver, iar astăzi are 140.000 de agenți afiliați, în 8.300 de birouri din 110 țări.

În Europa, RE/MAX este prezent în 40 de țări.

Inițiativa este derulată prin organizația non-profit Chan Zuckerberg Biohub, care a anunțat un program pe cinci ani dedicat dezvoltării tehnologiilor și bazelor de date necesare construirii unor modele predictive ale celulelor, transmite Euronews.

Proiectul are ca scop accelerarea descoperirii tratamentelor și prevenției bolilor, prin simulări digitale care ar permite studierea proceselor biologice la o scară și viteză imposibile în laborator. Datele generate vor fi puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume, în mod gratuit, pentru a stimula progresul în domeniul științelor vieții. Organizația susține că astfel de modele ar putea ajuta la înțelegerea comportamentului celulelor, identificarea cauzelor bolilor și dezvoltarea de noi terapii.

Din totalul de 500 de milioane de dolari alocate proiectului, aproximativ 400 de milioane vor fi investite direct de Biohub, iar 100 de milioane vor fi puse la dispoziția cercetătorilor externi. Inițiativa beneficiază de parteneriate cu instituții de cercetare și companii tehnologice, inclusiv Nvidia, implicată în dezvoltarea infrastructurii de calcul necesare.

Cercetătorii subliniază că succesul proiectului depinde de volumul și calitatea datelor biologice disponibile. Modelele de inteligență artificială devin mai precise pe măsură ce sunt antrenate pe seturi de date tot mai extinse. „Avem nevoie de mult mai multe date decât există în prezent pentru a construi modele care să reflecte complexitatea biologiei”, a explicat Alex Rives, responsabil științific în cadrul Biohub.

Proiectul se înscrie într-o tendință mai largă, în care marile companii tehnologice investesc în utilizarea inteligenței artificiale în biologie și medicină. Companii precum Alphabet, prin divizia Isomorphic Labs, și Microsoft dezvoltă la rândul lor modele AI pentru descoperirea de medicamente și analiză biomedicală. Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, cercetătorii speră că inteligența artificială va putea reduce semnificativ timpul necesar pentru dezvoltarea tratamentelor și va deschide noi direcții în lupta împotriva bolilor.

O elvețiancă de 25 de ani a primit cea mai mare amendă din istorie pentru depășirea limitei de viteză și nici măcar nu a fost surprinsă de vreun radar, potrivit tagesanzeiger.ch.

Ea a primit o condamnare la închisoare pentru multiple încălcări grave ale limitelor de viteză și nu este eligibilă pentru eliberare anticipată.

Elveția ia foarte în serios comportamentul inadecvat la volan, inclusiv pe autostrăzi.

De ani de zile, elvețienii au amenzi uriașe pentru încălcările limitelor de viteză, lucru care, de multe ori, a atras atenția publicațiilor străine, care au acordat o atenție deosebită acestor pedepse neobișnuite.

Țări ca Olanda, de exemplu, nu sunt obișnuite cu pedeapsa cu închisoarea pentru exces de viteză.

Cu toate acestea, un canton vorbitor de limbă germană din Elveția este șocat de decizia unui judecător care a decis să pedepsească lipsa de conformare la limitele de viteză a unei tinere de 25 de ani cu închisoarea, dar ceea ce e și mai frapant este faptul că niciun radar nu a reușit s-o filmeze.

Întrebarea care se pune acum este cum se face, totuși, că tânăra a ajuns pe mâna poliției?

Răspunsul – s-a desconspirat de una singură pentru că s-a filmat în timp ce conducea nebunește pe autostradă.

Poliția nu ar fi avut habar de încălcările repetate ale normelor rutiere dacă ea nu s-ar fi filmat și nu ar fi postat pe rețelele de socializare filmulețele.

Polițiștii le-au descoperit din pură întâmplare și s-au autosesizat, astfel că tânăra din cantonul Glarus din estul Elveției a ajuns după gratii.

Înainte de asta, tânăra îi intentase un proces fostului partener, iar, pentru anchetă, poliția a obținut acces la telefonul ei, în 2024. Aici, polițiștii au găsit videoclipuri care o arătau conducând cu 238 de km/h pe o autostradă din Elveția, în mașina tatălui ei, uneori cu un picior pe geam.

În total, au fost înregistrate șapte încălcări grave ale limitei de viteză. Judecătorul i-a aplicat pedeapsa maximă: patru ani de închisoare.

Faptul că s-a filmat cu o viteză de 238 km/h într-o zonă cu o viteză maximă de 110 km/h i-a fost reproșat în mod deosebit.

Oricine depășește limita de viteză în Elveția cu o marjă mare își poate pierde automat permisul de conducere timp de doi ani. În funcție de canton, o evaluare psihologică este obligatorie.

„Cred că aceasta este cea mai aspră sentință impusă vreodată pentru un caz de conducere imprudentă”, a declarat un avocat elvețian pentru cotidianul elvețian.

Evenimentul s-a produs în cadrul unui spectacol auto care a fost organizat în nordul orașului Popayan din sudul Columbiei, notează France 24. 

În imaginile publicate pe rețele de socializare, se observă cum camionul a trecut peste un obstacol, însă nu a mai reușit să frâneze la timp, ieșind de pe traseu și lovind mulțimea. Șoferul a accelerat, pierzând controlul, părăsind traseul și intrând apoi în zona destinată spectatorilor. 

Autoritățile locale au confirmat un bilanț preliminar de cel puțin două persoane decedate, printre care și o fată de 10 ani, și 37 de răniți. 

Guvernatorul regiunii Cauca din care face parte orașul Popayan și-a exprimat regretul față de accident și a anunțat mobilizarea tuturor resurselor medicale și de intervenție pentru gestionarea situației. 

En medio de una exhibición automovilística, en Popayán, se registró un incidente en el que se vio involucrado un vehículo tipo Monster Truck. La conductora perdió el control y arrolló a 15 personas, aproximadamente.

Más en https://t.co/yqNEZK7rZ3 pic.twitter.com/AaZ8QpeUfG

— Noticias Caracol (@NoticiasCaracol) May 3, 2026

„Regretăm profund accidentul petrecut în după-amiaza zilei de azi, duminică. am dispus întreaga noastră capacitate instituțională și articularea cu rețeaua spitalicească publică și privată, pompieri și rețeaua de ambulanțe pentru a gestiona situația. Îmi exprimăm solidaritatea noastră familiilor celor care au fost afectați în acest tragic accident”, se arată în mesajul publicat de Octavio Guzman. 

Țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, mizau pe transformarea regiunii într-un hub global pentru AI, atrăgând investiții masive de la giganți precum Amazon, Microsoft și Nvidia. Poziția geografică și costurile reduse ale energiei le-au oferit un avantaj strategic. Însă izbucnirea conflictului a schimbat rapid calculele, mai arată Il Post.

În martie, Iran a lansat atacuri asupra unor centre de date din Golf, inclusiv infrastructuri operate de Amazon Web Services în Emirate și Bahrein. Deși pagubele au fost limitate, impactul asupra serviciilor – inclusiv bancare – a fost semnificativ. La rândul lor, Statele Unite au vizat un centru de date al băncii iraniene Bank Sepah, afectând inclusiv plățile către structuri militare. În doar câteva zile, aceste infrastructuri digitale au devenit ținte directe într-un conflict militar. Experții avertizează că multe centre de date găzduiesc simultan servicii civile și aplicații sensibile pentru securitatea națională, ceea ce le transformă în obiective strategice.

Industria IT a fost construită în jurul unor centre uriașe, operate de mari furnizori de cloud. Acest model, eficient economic, devine însă vulnerabil: un singur atac poate afecta servicii la scară regională. Ca alternativă, specialiștii propun o rețea distribuită de centre mai mici, replicate între ele. Această soluție ar crește reziliența, dar vine cu costuri mai mari și riscuri suplimentare pentru populația civilă, prin multiplicarea punctelor expuse.

O altă direcție analizată este separarea clară a infrastructurilor civile de cele militare. Totuși, acest lucru ar implica investiții considerabile și ar crea noi ținte în caz de conflict. În paralel, câștigă teren conceptul de „ambasade digitale”. Acestea sunt servere care stochează datele unui stat pe teritoriul altuia, dar rămân sub jurisdicția țării de origine. Estonia a fost pionierul acestui model, mutând date în Luxemburg, iar inițiativa începe să fie replicată.

Pe fondul riscurilor crescute, unele companii analizează mutarea centrelor de date în locații protejate. Sunt căutate inclusiv buncăre subterane sau mine abandonate. Oracle a propus deja construirea unui data center în Israel la 50 de metri sub pământ. Astfel de soluții pot reduce riscurile, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea uriașă generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Războiul a evidențiat faptul că centrele de date nu mai sunt doar componente ale economiei digitale, ci infrastructuri critice, comparabile cu rețelele energetice sau instalațiile strategice. Pe măsură ce AI devine tot mai importantă, protejarea acestor centre va deveni o prioritate majoră. Modul în care sunt construite și distribuite ar putea suferi transformări definitorii în anii următori.

A fost confirmat un caz de hantavirus, iar alte cinci cazuri suspecte sunt în curs de investigare, se precizează în comunicat, potrivit BBC.

OMS a transmis pentru BBC că „anchetele detaliate” privind cazurile suspecte de hantavirus sunt „în curs, incluzând teste de laborator suplimentare”.

Focarul a fost semnalat la bordul navei de croazieră MV Hondius, care călătorea din Argentina spre Capul Verde.

Hantavirusul se referă la o tulpină de virusuri purtate de rozătoare, transmise în principal la oameni prin inhalarea particulelor din aer provenite din excrementele uscate ale rozătoarelor.

Infecțiile apar de obicei atunci când virusul se răspândește în aer din urina, excrementele sau saliva unei rozătoare, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.

Deși rar, acesta se poate răspândi și prin mușcături sau zgârieturi de rozătoare.

Virusul poate provoca două boli grave. Prima, sindromul pulmonar hantavirus (HPS), începe adesea cu oboseală, febră și dureri musculare, urmate de dureri de cap, amețeli, frisoane și probleme abdominale. Dacă apar simptome respiratorii, rata mortalității este de aproximativ 38%, potrivit CDC.

A doua boală, febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), este mai gravă și afectează în principal rinichii. Simptomele ulterioare pot include tensiune arterială scăzută, hemoragii interne și insuficiență renală acută.

Se estimează că există 150.000 de cazuri de HFRS la nivel mondial în fiecare an, în principal în Europa și Asia, potrivit unui raport al Institutelor Naționale de Sănătate. Mai mult de jumătate din cazuri apar de obicei în China.

Cele mai recente date din SUA arată că, între 1993, când a început supravegherea hantavirusului, și 2023, au existat 890 de cazuri în țară.

Cu toate acestea, virusul Seoul, una dintre principalele tulpini de hantavirus purtate de șobolanii norvegieni (cunoscuți și sub numele de șobolani maro), se găsește la nivel mondial, inclusiv în SUA.

Nu există un tratament specific pentru infecțiile cu hantavirus.

CDC recomandă îngrijiri de susținere pentru tratarea simptomelor, care pot include oxigenoterapie, ventilație mecanică, medicamente antivirale și chiar dializă.

Pacienții cu simptome severe pot necesita internarea în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor. În cazurile severe, unii pot necesita intubare.

CDC recomandă eliminarea contactului cu rozătoarele din locuințe sau de la locul de muncă pentru a reduce expunerea la virus.

Agenția recomandă, de asemenea, sigilarea punctelor de intrare din subsoluri sau poduri prin care rozătoarele pot pătrunde în locuințe.

Se recomandă, de asemenea, purtarea echipamentului de protecție atunci când se curăță excrementele rozătoarelor, pentru a evita inhalarea aerului contaminat.

În februarie 2025, Betsy Arakawa, soția actorului câștigător al premiului Oscar Gene Hackman, a murit din cauza unei boli respiratorii legate de hantavirus.

Medicii legiști consideră că Arakawa a contractat HPS, cea mai comună tulpină din SUA, care a dus la decesul ei.

Cuiburi și câteva rozătoare moarte au fost găsite în anexele casei sale, unde a fost găsită.

Înregistrările poliției au arătat că Arakawa a căutat pe internet informații despre simptomele gripei și ale Covid-ului în zilele dinaintea decesului.