Convocarea a fost făcută marți.
„Din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, însărcinatul cu afaceri a.i. al Republicii Islamice Iran la București, Javad Karimi, a fost convocat astăzi, 3 martie 2026, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a i se prezenta îngrijorările profunde ale României în legătură cu conduita Republicii Islamice Iran în contextul actualei crize din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu”, a anunțat MAE.
Partea română a transmis „protestul ferm al României față de atacurile militare ale regimului de la Teheran asupra statelor din Orientul Mijlociu, precum și față de evoluțiile recente din Cipru, subliniind impactul profund negativ asupra securității și stabilității regionale, inclusiv asupra securității maritime”.
Partea română și-a manifestat solidaritatea cu statele atacate de Iran.
„România face un apel ferm pentru dezescaladarea urgentă a tensiunilor și pentru protecția civililor, fiind subliniată prioritatea pe care România o acordă siguranței propriilor cetățeni aflați în zona de conflict. Partea română a transmis preocuparea profundă pentru încălcarea suveranității statelor din regiune care au fost ținta atacurilor nediscriminatorii ale Iranului și deplina solidaritate a României cu aceste țări. În același timp, a fost transmisă solicitarea constantă a României și a partenerilor europeni ca Iranul să acționeze responsabil în privința programului nuclear și a celui de rachete balistice și să se abțină de la activități destabilizatoare în regiune”, a precizat MAE.
Președintele american Donald Trump a anunțat marți, într-o postare pe Truth Social, că Donald Marina SUA va escorta petrolierele prin strâmtoarea Ormuz, strâmtoare care este a Iranului.
„Începând IMEDIAT, am ordonat Corporației de Finanțare pentru Dezvoltare a Statelor Unite (DFC) să furnizeze, la un preț foarte rezonabil, asigurare de risc politic și garanții pentru securitatea financiară a ÎNTREGULUI comerț maritim, în special a celui cu energie, care circulă prin Golf. Aceasta va fi disponibilă tuturor companiilor de transport maritim. Dacă este necesar, Marina Statelor Unite va începe să escorteze petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz, cât mai curând posibil. Indiferent de situație, Statele Unite vor asigura FLUXUL LIBER DE ENERGIE către LUME. PUTEREA ECONOMICĂ și MILITARĂ a Statelor Unite este CEA MAI MARE DE PE PĂMÂNT – Urmează și alte acțiuni”, este mesajul transmis de Trump.
Iranul anunță că organizează votul final alegerea noului lider suprem. Ce indicații a lăsat Khamenei, când se va ști rezultatulAgenția de presă din Iran, FARS, a anunțat marți seară că Adunarea Experților din Iran organizează votul final pentru alegerea unui nou Lider Suprem.
La 4 zile după dispariția ayatollahului, Ali Khamenei, sistemul islamic a intrat în faza finală de alegere a liderului.
Constituția Iranului este astfel concepută încât nu există impedimente în alegere, situațiile excepționale fiind prevăzute în legea fundamentală.
Armata libaneză reține 12 membri ai Hezbollah după lansarea de rachete asupra IsraeluluiArmata libaneză a reținut 12 luptători ai Hezbollah, în urma ordinului autorităților judiciare de a-i urmări pe cei responsabili de lansarea de rachete și drone din Liban către Israel, potrivit presei locale citate de Al Jazeera.
Postul de televiziune libanez Lebanese Broadcasting Corporation a declarat că armata a reținut cei 12 membri ai Hezbollah la un punct de control.
Trump, despre viitoarea conducere a Iranului: „Ar fi mai bine ca cineva din interior să preia conducerea”Președintele american Donald Trump a declarat că ar fi mai bine ca cineva din Iran, și nu Reza Pahlavi, fiul fostului șah, să conducă țara după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului se va încheia.
„[Pahlavi] pare o persoană foarte drăguță. Dar mi se pare că ar fi mai bine ca cineva din interior să preia conducerea”, a declarat Trump reporterilor, în timp ce se întâlnea cu cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă.
Cel mai rău caz pentru Iran ar fi o nouă conducere „la fel de rea ca cea anterioară”, spune TrumpDonald Trump a continuat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Acesta a afirmat că nu vrea ca în Iran să preia conducerea cineva mai rău decât Khamenei.
„Cel mai rău caz ar fi să facem asta și apoi cineva să preia conducerea, care este la fel de rău ca persoana anterioară, nu-i așa? S-ar putea întâmpla asta, nu vrem să se întâmple. Cel mai rău ar fi să treci prin asta, și după 5 ani să realizezi că ai pus pe cineva în funcție care nu este mai bun”, a spus Trump în Biroul Oval.
Trump anunță că întrerupe relațiile cu Spania după ce premierul Sanchez a refuzat accesul SUA pentru atacul IranuluiPreședintele american Donald Trump anunță că întrerupe relațiile cu Spania după ce premierul Sanchez a refuzat accesul SUA pentru atacul Iranului.
„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că e în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. Spania nu are nimic din ce avem noi nevoie, exceptând oamenii grozavi. Spaniolii sunt grozavi. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania. Nu mai vrem să avem de-a face cu Spania”, a spus Trump.
Răspunzând la întrebările jurnaliștilor prezenți în Biroul Oval, Trump nu este încântat nici de Marea Britanie și l-a atacat pe premierul britanic Keir Starmer: „Totuși, nu este Winston Churchill”.
Trump spune că a distrus aproape tot în Iran: „Radarele lor au fost distruse”Președintele SUA, Donald Trump, l-a primit pe cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă. Într-o discuție cu jurnaliștii, președintele american a declarat că în urma atacurilor asupra Iranului, aproape totul a fost distrus.
„Nu au marină, nu au forțe aeriene, nu au detecție aeriană, radarele lor au fost distruse. Aproape totul a fost distrus”, a spus Trump.
Președintele SUA a continuat spunând că Israelul nu i-a forțat mâna ca să atace Iranul.
„Nu. Poate că i-am forțat. Părerea mea era că acești nebuni urmau să atace primii”, a afirmat Trump.
Rapoarte iraniene: Nicio scurgere radioactivă detectată de la instalația de îmbogățire nucleară NatanzAgenția de știri iraniană Nour a relatat că nu a fost detectată nicio scurgere radioactivă de la instalația subterană de îmbogățire din Natanz, situată în centrul provinciei Isfahan, scrie Reuters.
Imaginile din satelit realizate luni arată trei clădiri distruse care erau încă în picioare duminică. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că structurile de la intrarea în instalație au suferit daune și că nu se așteaptă „consecințe radiologice” ca urmare a acestora.
Reuters: Explozii puternice au loc în Dubai și Abu DhabiAgenția Reuters informează că explozii puternice au loc în Dubai și Abu Dhabi.
Pe de altă parte, a avut loc un atac combinat cu drone și rachete iraniene asupra Kuweitului, Bahrainului și Emiratelor Arabe Unite.
Primele țări UE care au solicitat asistență de la Bruxelles pentru evacuarea propriilor cetățeni din Orientul MijlociuUniunea Europeană a început să ajute Italia, Austria și Slovacia să-și repatrieze cetățenii blocați în Orientul Mijlociu, informează Al Jazeera.
Comisarul Hadja Lahbib a declarat că aceste trei țări sunt primele care au solicitat până în prezent Bruxelles-ului să contribuie la finanțarea zborurilor de evacuare din regiune.
Qatar neagă că a atacat IranulMinisterul de Externe al Qatarului a calificat drept nefondate zvonurile răspândite de mass-media din Israel care susțineau că Qatar a atacat Iranul, subliniind că nu a participat la atacurile americano-israeliene asupra Iranului.
Donald Trump se gândește să înarmeze grupurile de Opoziție din IranJurnaliștii de la Wall Street Journal, Axios și Haaretz dezvăluie detalii din discuțiile de la Casa Albă pe tema intervenției din Iran.
Wall Street Journal titrează că „Trump este deschis la posibilitatea înarmării grupurilor de opoziție față de regimul din Iran”.
Jurnaliștii raportează că președintele SUA, Donald Trump ia în considerare sprijinirea grupurilor înarmate care se opun regimului din Iran, inclusiv facțiuni kurde.
Conform analiștilor, uciderea lui Khamenei a declanșat două instincte puternice în Kremlin: frica pentru propria longevitate politică și obsesia de a-și asigura supraviețuirea prin succesul militar în Ucraina, scrie Politico.
Într-o declarație publică, Putin a condamnat atacul asupra liderului iranian drept „o crimă prin încălcarea cinică a normelor morale și a dreptului internațional”, fără a menționa însă direct țările implicate.
Experți politici subliniază că evenimentele recente, inclusiv răsturnarea fostului aliat al Rusiei, Nicolas Maduro, au accentuat izolarea lui Putin.
Politica sa internă și externă reflectă teama de trădare și controlul strict asupra disidenței. Analistul Alexander Baunov de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia afirmă că moartea lui Muammar Gaddafi a servit ca punct de cotitură în politica rusă, consolidând percepția lui Putin că Occidentul poate elimina brutal lideri globali, ceea ce i-a crescut precauțiile.
Criza iraniană, în viziunea Kremlinului, are și implicații strategice: poate genera prețuri mai mari la petrol, slăbi coeziunea Occidentului și distrage atenția SUA de la „operațiunea militară specială” din Ucraina. În același timp, Putin își menține pragmatismul: securitatea personală și a regimului primează, iar sprijinul acordat Iranului sau altor state nu va depăși interesele Rusiei.
Profesorul Sam Greene de la King’s College London notează că acțiunile recente arată că Putin va folosi orice presiune internațională pentru a-și întări poziția în război și a-și proteja regimul.
Experții avertizează că dictatorii cu putere concentrată, ca Putin, părăsesc funcția fie arestați, fie în sicriu, iar această realitate influențează deciziile sale interne și externe.
La 4 zile după dispariția ayatollahului, Ali Khamenei, sistemul islamic a intrat în faza finală de alegere a liderului.
Constituția Iranului este astfel concepută încât nu există impedimente în alegere, situațiile excepționale fiind prevăzute în legea fundamentală.
Conform articolului 111 din Constituție, imediat după dispariția liderului suprem, Consiliul provizoriu al conducerii, format din președintele (Masoud Pezeshkian), șeful puterii judiciare (Gholamhossein Mohseni Eje’i) și unul dintre jurisconsulții Consiliului Gardienilor (Ayatollah Alireza Arafi), s-a întrunit și a preluat conducerea țării.
Clădirea lovită din Qom era goalăChiar dacă astăzi clădirea Adunării din Qom a fost lovită de atacuri israeliene, în locație nu a avut loc nicio întâlnire. Votul pentru alegerea unul nou lider iranian se desfășoară de la distanță din motive de securitate.
Sursele iraniene, citate chiar de Israel, spun că etapele finale sunt în curs de desfășurare și un nou lider ar putea fi anunțat foarte curând.
Teheran, sub bombardamente. Mehr News
Membrii experților, care au responsabilitatea alegerii liderului, anterior au analizat în mod privat opțiunile multiple în cadrul negocierilor Comisiei 107 a experților, care are sarcina de a examina regulat criteriile și opțiunile posibile pentru conducere.
Ultima rundă de negocieri este în plină desfășurare, iar unii membri au anunțat o alegere „foarte rapidă” a viitorului lider, anunță Fars.
Vehiculată este data de 6 martie, potrivit Fars.
Khamenei nu și-a lăsat succesor, dar a lăsat indicațiiAgenția de stat răspunde și la o altă întrebare: „Liderul Khamenei în timpul vieții sale a indicat o persoană sau persoane ca opțiuni de succesiune?”
„Ca răspuns la această întrebare, sursele spun că Ayatollah Khamenei nu a desemnat nicio opțiune și a lăsat această sarcină experților”, anunță agenția.
Cu toate acestea, iranienii spun că, de-a lungul anilor, Khamenei a trasat criterii pentru viitorul lider: „printre aceste criterii se numără opoziția față de imperialism, curajul, integritatea, alături de alte condiții generale precum justiția, conștientizarea timpului și puterea de conducere”.
Sursele agenției spun că Iranul nu poate intra într-un vid de putere, mecanismul alegerilor fiind prevăzut în Constituție
„Având în vedere condițiile sensibile regionale și atacurile militare, anunțul oficial al rezultatului alegerii va avea loc în orele sau, cel târziu, în zilele următoare, pentru a demonstra din nou coeziunea și dinamismul sistemului islamic lumii întregi”, încheie Fars.
Donald Trump sugerează un vid de putere în Iran: „Toți sunt morți”Astăzi, președintele SUA, Donald Trump, a lăsat de înțeles că în Iran există un vid de putere.
„Majoritatea oamenilor pe care îi aveam în minte pentru conducere sunt morți. Aveam pe cineva în minte din acel grup dar este mort. Acum avem un alt grup și este posibil ca și ei să fie morți, potrivit rapoartelor”.
Cu ocazia primirii la Casa Albă a cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, președintele SUA s-a lăudat și cu asasinarea lui Qassem Soleimani, fostul comandant al Forțelor Quds: „Pe Soleimani l-am ucis mandatul trecut. Dacă nu o făceam, cred că ar fi fost o altă poveste astăzi. Iranienii ar fi fost mult mai puternici și mai inteligenți decât sunt astăzi”.
Emmanuel Macron a ordonat trimiterea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și a anunțat intenția de a „construi o coaliție” pentru a asigura „căile maritime critice”, potrivit Le Figaro.
„Strâmtoarea Ormuz este acum închisă”, a atras atenția Emmanuel Macron.
După „atacuri limitate” care au vizat baze militare franceze, Emmanuel Macron a decis să trimită în zonă și o fregată franceză. Două baze militare franceze au fost atacate, a indicat Emmanuel Macron marți seara, în cadrul unui discurs adresat poporului francez. El a adăugat că dorește „să proiecteze o forță defensivă”.
„Avem acorduri de apărare care ne leagă de Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, suntem legați de Iordania și de aliații noștri kurzi. Am doborât drone în legitimă apărare. Pe lângă resursele deja prezente, radare și avioane de vânătoare Rafale au fost desfășurate în ultimele ore”, a adăugat el.
„Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care caută să mențină pacea, o forță puternică și stabilă”, a mai spus Emmanuel Macron.
Totuși, el a avertizat că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional.
„Împreună cu Germania și Regatul Unit, am cerut în mod clar încetarea atacurilor”, a adăugat el.
Totuși, el a spus că nu există niciun motiv pentru a „jeli” dictatorii care își omoară propriul popor.
Ministra de Externe Oana Țoiu susține că Franța ar fi invitat România să facă parte din grupul de țări care găzduiesc elemente ale „scutului nuclear”, potrivit Reuters, scrie G4Media. Ministra de externe a mai declarat în Polonia, unde face o vizită, că o decizie va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Într-un interviu pentru TVP World, Țoiu nu și-a exprimat opinia personală cu privire la oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau de „descurajare avansată”. Totuși, ea a afirmat că astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de vârf ale țării și că acestea trebuie să reflecte un consens național.
Informația vine în contextul în care luni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țări aliate, ca parte a noii sale strategii nucleare.
Macron a mai precizat că noua postură va „prevedea desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor noastre aeriene strategice în țări aliate”, dar a subliniat că nu va exista nicio împărțire a procesului decizional cu alte state în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare.
În același discurs, el a anunțat că opt țări partenere – printre care România nu a fost menționată – vor găzdui „forţe aeriene strategice” ale forţelor aeriene franceze.
Discuțiile privind astfel de aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a mai spus Macron luni.
Ucraina are o experiență solidă în contracararea dronelor și a rachetelor, acumulată în cei patru ani de confruntare cu valuri de atacuri rusești.
„Am discutat cum putem ajuta în această situație și cum putem sprijini protecția vieților. S-a convenit ca echipele noastre să colaboreze în acest sens”, a declarat Zelenski după convorbirea cu liderul EAU.
După apelul cu Sheikul Tamim, Zelenski a adăugat că echipele ucrainene și qatareze vor rămâne în contact pentru a „stabili cum putem oferi împreună o protecție mai mare oamenilor”.
Oficialii de la Kiev spun că Ucraina este gata să trimită specialiști în drone în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la neutralizarea dronelor iraniene, dacă partenerii săi vor ajuta la medierea unui armistițiu în războiul cu Rusia.
Călin Georgescu a scris un mesaj pe rețeaua de socializare.
„În spațiul public apar afirmații potrivit cărora aș avea legături cu diverse partide politice sau aș fi înființat un partid. Aceste informații sunt false. Nu am înființat și nu conduc niciun partid politic”, a scris Georgescu.
El a mai transmis că nu intenționează să coordoneze un partid politic.
„Orice grup sau formațiune care declară că mă susține o face în nume propriu și nu există niciun angajament sau coordonare din partea mea. Responsabilitatea mea rămâne, înainte de orice, față de români. Partidul meu este poporul român”, precizat Călin Georgescu.
Partidul „România Românilor” a primit luni personalitate juridică, după ce Tribunalul București a admis cererea de înregistrare și a dispus înscrierea formațiunii în Registrul Partidelor Politice.
Potrivit unor informații, Călin Georgescu a fost indicat drept lider spiritual al noii formațiuni. Printre fondatori sunt foștii edili din București, Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5 și Dan Tudorache, fost primar al Sectorului 1.
Prin apel la 112, marți în jurul 17:40, a fost sesizat faptul că în aval de Barajul Reconstrucția din municipiul Piatra-Neamț se află pești morți, a transmis ISU Neamț.
La locul indicat au fost direcționate forțe și mijloace de intervenție din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț și DSVSA. Ajunși la locul indicat, pompierii au constatat că cele sesizate se confirmă.
Având în vedere cele constate, au fost înștiințate instituțiile cu rol în gestionarea situației.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț a prelevat probe de apă pentru efectuarea de analize. Reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț au recoltat probe din peștii morți, care vor fi transmise pentru analiză la laboratorul de specialitate din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București, potrivit mesageruldeneamț.ro.
Volodimir Zelenski este de părere că premierul Ungariei, Viktor Orban, va pierde alegerile care sunt programate în luna aprilie. În opinia sa, Zelenski spune că acest eveniment va face posibilă normalizarea relațiilor cu Ungaria.
„[Viktor] Orbán devine important atunci când forțe politice importante îi dau putere, altfel nu valorează prea mult. Ungaria este o țară care contează, dar nu are greutate militară. Nu vorbesc cu el, pentru că nu vrea, dar am contacte cu Robert Fico. Cred că Orbán va fi învins la alegeri și atunci vom putea relua relațiile normale cu Ungaria, și pentru că poporul maghiar nu este pro-rus”, a afirmat Zelenski într-un interviu pentru publicația Corriere della Sera.
Liderul de la Kiev a fost întrebat și despre cererea de restabilire a transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba, care a fost ținta atacurilor rusești.
„Rușii au bombardat (conducta – n.r.) Drujba de mai multe ori și apoi au atacat tehnicienii noștri care o reparau. De ce Orbán nu a dat vina pe ruși pentru bombardament? I-am explicat lui Fico: conducta este distrusă, este nevoie de un armistițiu pentru a o repara și acest lucru trebuie spus clar lui Putin”, a completat președintele ucrainean.
Afirmațiile lui Zelenski vin după ce la sfârșitul lunii februarie, premierul ungar Viktor Orban a susținut că Ucraina ar pregăti acțiuni menite să perturbe sistemul energetic al Ungariei și a anunțat desfășurarea armatei pentru protejarea infrastructurii energetice critice.
„Văd că Ucraina pregătește noi acțiuni pentru a perturba funcționarea sistemului energetic al Ungariei. Prin urmare, am ordonat consolidarea protecției infrastructurii energetice critic”, a spus Orban la momentul respectiv.
Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pe 12 aprilie. Cele mai recente sondaje arată că partidul de opoziție Tisza din Ungaria și-a mărit avantajul în fața partidului Fidesz al prim-ministrului Viktor Orban în luna februarie. Concret, Tisza are sprijinul a 55% dintre alegătorii hotărâți, în creștere față de 51% în ianuarie, în timp ce sprijinul pentru Fidesz a scăzut la 35% de la 39%.
Președintele ANRE consideră că, dată fiind stabilizarea prețurilor pe piața energiei, după evoluțiile din anii crizei prețurilor la energie din pandemia de Covid-19 sau după reliberalizarea de anul trecut, este momentul ca furnizorii să poată fi aleși și în funcție de calitatea serviciilor, nu doar pe baza prețului cel mai mic, ce poate fi văzut, de exemplu, în comparatorul de pe site-ul ANRE.
„O altă prioritate pe care o avem la autoritate pentru în anul 2026 – pentru că am avut în anii trecuți și la dumneavoastră în în studio, am dezbătut de multe ori lucrul acesta – am văzut cât de mult a fost afectată piața de energie și cât de mult au avut de suferit consumatorii de energie electrică și de gaze naturale în acești ani, și ținând cont de lucrurile acestea, și ținând cont de faptul că prețurile oarecum pe piața de energie s-au stabilizat, trebuie să punem accent și pe calitatea serviciilor, nu doar pe preț, dacă până acum am fost focusați să încurajăm ceea ce înseamnă oferte atractive pentru consumatorii casnici și non-casnici – evident că lucrul acesta îl vom face și în continuare – trebuie să punem niște, cum să vă spun eu, etichete și pe furnizori. Etichete în modul corect, îl spun nu sub altă formă”, a anunțat George Niculescu, la conferință de specialitate.
„Vedem care sunt cei mai reclamați furnizori în momentul de față”Acestă ierarhie ar urma să fie elaborată pe baza reclamațiilor primite de la clienți, dar verificate de specialiștii ANRE.
„Vrem să implementăm un sistem în care în funcție de reclamațiile pe care le primim de la consumatori, deci, pe bună dreptate, ce ne reclamă nouă la autoritate, consumatorii de energie electrică, să împărțim în categorii furnizorii de energie electrică. Nu doar prețul să fie un criteriu prin care un consumator își alege furnizorul, ci și calitatea serviciilor. Pe culori o să-i punem: verde, galben și roșu, în funcție de cât de reclamați sunt. Deci luăm feedback de la consumatori, ne tragem informațiile, nu inventăm noi absolut nimic. Vedem care sunt cei mai reclamați furnizori în momentul de față. Vă dați seama că verificăm tot, nu lăsăm lucruri la întâmplare și în funcție de aceste reclamații vom împărți ca furnizorii de energie electrică pe categorii, pentru că, așa cum vă spuneam, prețul este foarte important, dar este importantă și calitatea serviciilor pe care furnizorii le prestează. Degeaba am – sau nu poate degeaba – dar, pe lângă faptul important că am un preț mic, dar dacă nu-mi emite factură patru luni la rând deja am o calitate a serviciilor care nu este prestată la un nivel corect”, a precizat președintele ANRE.
Farah Pahlavi, care trăiește în exil la Paris după revoluția din 1979, a subliniat că decesul unui lider, chiar dacă acesta deține o poziție centrală în structura puterii, nu garantează schimbări imediate în sistemul politic iranian.
„Trecerea în neființă a unui om, oricât de central ar fi pentru arhitectura puterii, nu înseamnă automat sfârșitul sistemului”, a explicat aceasta.
Văduva șahului a punctat că factorul decisiv pentru viitorul Iranului va fi capacitatea poporului iranian de a se uni în jurul unei tranziții pașnice, ordonate și suverane, bazate pe statul de drept. În acest context, Farah Pahlavi a menționat implicarea fiului ei, Reza Pahlavi, în pregătirea acestei tranziții.
„Aceasta este o responsabilitate pe care fiul meu, Reza Pahlavi, și-a asumat-o și se află în procesul de pregătire pentru un viitor democratic al Iranului”.
Comentariile Farahei Pahlavi vin într-un moment de incertitudine în Iran, unde tensiunile interne și presiunile internaționale fac dificilă anticiparea evoluției politice după moartea liderului suprem.
Analiștii notează că istoria Iranului a arătat că schimbările de conducere nu produc întotdeauna transformări imediate în structura sistemului politic, accentuând rolul mobilizării populației în orice proces de democratizare.
Astfel, viitorul politic al Iranului depinde în mare măsură de acțiunea civilă și de coeziunea națională, mai degrabă decât de simpla trecere în neființă a liderului de facto al țării.
Farah Pahlavi rămâne o voce simbolică pentru cei care speră la o tranziție pașnică și guvernare bazată pe lege, reprezentând o punte între trecutul monarhic al Iranului și posibilitățile democratice ale viitorului.
De-a lungul carierei sale, Kerestély a semnat peste 700 de piese, multe dintre ele devenind adevărate hituri ale muzicii românești.
Cântărețul Paul Surugiu a postat un mesaj pe rețelele sociale.
„Maestrul Kerestély a fost ca un mentor pentru mine, oferindu-mi sfaturi, calm și bucurie. Am avut onoarea să colaborez cu el la peste 20 de cântece și mai multe albume. Cântecul său emblematic, ‘Copacul’, continuă să emoționeze generații întregi. A fost un om cald și blând, care va rămâne mereu în inimile noastre.”, a scris el.
Printre melodiile celebre ale compozitorului se numără „Copacul”, interpretată de Aurelian Andreescu, „Tăcutele iubiri” interpretată de Eva Kiss și „Lumea de dragoste” interpretată de Angela Similea.
Născut pe 12 mai 1934 într-o familie de preoți reformați din Șiclod, județul Harghita, Kerestély a început studiul muzicii încă din copilărie, concentrându-se pe orgă și pian. După serviciul militar, s-a stabilit la Cluj, unde a urmat cursurile Conservatorului.
Piesa „Copacul”, lansată în 1975, a marcat punctul culminant al carierei sale, devenind un hit apreciat și pe plan internațional. În anii mai recenți, compozitorul s-a dedicat în special lucrărilor instrumentale pentru pian, continuând să creeze muzică cu aceeași pasiune.
Franța își trimite propriile forțe armate pentru a apăra bazele militare deținute de britanici, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea Marii Britanii de a se apăra. Keir Starmer a fost umilit de decizia lui Emmanuel Macron, scriu jurnaliștii de la Express.
Marina Regală are șase distrugătoare, concepute pentru apărarea aeriană, dar ministrul Apărării, Vernon Coaker, a confirmat în ianuarie că doar trei sunt operaționale. Trei nave sunt în proceduri de modernizare. Rapoartele sugerează că în prezent doar un distrugător se află pe mare, celelalte două nave operaționale fiind ancorate în Portsmouth.
Baza britanică din Cipru găzduiește peste 3.500 de militari britanici și familiile acestora. A fost lovită de o dronă „kamikaze”, surse din domeniul securității susținând că aceasta a fost trasă de militanții Hezbollah din Liban.
Ministrul de externe Yvette Cooper a declarat că recent au fost mutate capacități defensive suplimentare în baze din Cipru, inclusiv sisteme radar, sisteme anti-drone, avioane F-35 și apărare aeriană de la sol.
Președintele cipriot Nikos Christodoulides a făcut apel atât la Emmanuel Macron, cât și la cancelarul german Friedrich Merz să trimită nave militare pentru a ajuta la paza insulei.
Bogdan Ivan a declarat, marți, că dacă barilul de petrol va ajunge totuși la 120-130 de dolari, impactul se va resimți și în prețul benzinei și al motorinei din România, pe fondul războiului din Iran.
„Depinde foarte mult cât mai durează acest conflict. Pe datele pe care le-am avut acum două zile, acest scenariu (preț de 10 lei pe litru – n.r.) era total improbabil. În momentul de față, când ne uităm la cifre, dacă barilul de petrol va ajunge la 120-130 de dolari și dacă va mai crește în continuare prețul la tona de motorină există, din nefericire, acest risc. Depinde foarte mult de cum evoluează situația în Orientul Mijlociu, lucru pe care, din păcate, nu putem să controlăm nici noi din România sau cred că aproape nimeni din Occident”, a declarat Bogdan Ivan, la Digi24.
Întrebat mai concret despre prețurile pe care șoferii de vor putea vedea în benzinării, Bogdan Ivan a avansat și posibilitatea de a sări de 10 lei pe litru.
„Mi-e greu să vă spun. Repet, vom putea să ajungem dacă va depăși baril 110-120 dolari, am putea să ajungem și la și la cel acel prag psihologic de 10 lei. Nu doresc să ajungem acolo. Facem tot ce ține de noi ca să absorbim acest șoc, dar nu putem să controlăm piața mondială de carburanți din România, din nefericire”, a declarat ministrul.
De precizat că, din informațiile Mediafax din surse avizate de la nivelul industriei, cei mai importanți operatori de distribuție din domeniul carburanților au fost chemați marți la prânz la o ședință prelungită, inclusiv cu Bogdan Ivan, în care s-a făcut o radiografie a stocurilor și a traseelor de aprovizionare spre România.
„Suntem asigurați cu depozite în caz de urgență”În declarațiile de ieri, ministrul Energiei spunea că nu există motive pentru ca prețurile să ajungă la 10 lei.
„Suntem asigurați cu depozite în caz de urgență, umplute în proporție de 102%, care vor putea să fie folosite într-o situație de avarie și care vor putea să asigure aprovizionarea pentru piața din România aproximativ 90 de zile în situație de avarie, dar nu suntem în această situație. Plus în toate terminalele de pe teritoriul României, plus în depozite există suficienți carburanți pentru a asigura fluxurile normale fără a avea o perturbație”, spunea luni ministrul Energiei. Bogdan Ivan aprecia că o creștere mai mare de 3-5 bani a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment.
„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni sfruntate. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea ca să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a declarat luni ministrul Energiei.
Depășirea pragului de 9–10 lei/litru la benzină și motorină devine „realistă” în România dacă țițeiul se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari/baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz, avertiza luni președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă presei.
Recordurile istoricePotrivit platformei de specialitate peco-online.ro, comparativ cu luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu 3.0%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 11.5 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile
În cazul motorinei, prețul mediu al unui litru a crescut cu 3.0% ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 12.0 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile.
Conform sursei citate, recordul de preț la benzină a fost de 8,68 de lei pe 17 iunie 2022, iar la motorină, de 9,24 de lei, pe 21 iunie 2022.
Atunci, pe fondul acestor vârfuri, statul a acordat șoferilor o reducere de 50 de bani la fiecare litru de carburant, pentru o jumătate de an, din 1 iulie în 31 decembrie.
În această perioadă România se află pe locul al 18-lea în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.
România este situată pe locul 18 în cazul motorinei între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preț la acest tip de combustibil, după Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.
Comparativ cu celelalte țări UE, România se clasează pe locul 15 la benzină fără taxe, că fiind cea mai ieftină, după Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia, în timp ce motorină fără taxe comercializată la noi este pe locul al 13-lea în topul celor mai mici prețuri, după Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Italia, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia.
Și totuși, un paradox devine tot mai evident: în ciuda acestei viteze de neconceput acum doar câțiva ani, calitatea judecații pare să fie supusă unor riscuri majore. Această fractură expune o confuzie fundamentală pe care am cultivat-o cu aroganța specifică modernității: am confundat inteligența cu discernământul. Am presupus, în mod eronat, că o capacitate superioară de procesare a datelor echivalează cu o capacitate superioară de a raționa. În zilele noastre, în zorii noii ere AI, această confuzie a devenit cel mai mare risc strategic.
Inteligență versus discernământ
Inteligența, în forma sa pură, este capacitatea de a procesa informații: viteză, recunoașterea tiparelor, construcția unor conexiuni logice. Un model lingvistic mare (LLM) este apogeul acestei forme de inteligență: poate rezuma, traduce, codifica și genera text care, la suprafață, pare coerent și informat.
Citeşte comunicatul integral AICI
Organismul olimpic s-a abținut de la orice referire directă la războiul fără precedent lansat sâmbătă de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, în timp ce Los Angeles se pregătește să găzduiască următoarele Jocuri Olimpice de vară din 2028, potrivit Le Figaro.
Fără a numi nicio țară, CIO a deplâns pur și simplu „o lume afectată de conflicte, tragedii și disensiuni” și a reamintit că nu are „nicio modalitate de a impune implementarea” rezoluției privind armistițiul olimpic, adoptată pe 19 noiembrie de Organizația Națiunilor Unite.
Reacția celei mai importante organizații sportive din lume contrastează puternic cu reacția sa de acum patru ani, în urma invaziei rusești a Ucrainei, imediat după Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. CIO a condamnat imediat „încălcarea armistițiului olimpic de către guvernul rus și de către guvernul belarus care îl susține” și apoi a recomandat ca federațiile internaționale să anuleze competițiile programate în ambele țări și să le interzică steagurile – recomandări care rămân în vigoare.
Încă din 28 februarie 2022, aceasta recomandase, de asemenea, excluderea sportivilor ruși și belaruși din toate evenimentele internaționale, înainte de a-i reintegra sub o banneră neutră și în condiții stricte, un an mai târziu.
Acordul semnat reunește:
Parteneriatul se desfășoară în cadrul rețelei coordonate de IGCAT – International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism, organizația care acordă titlul de Regiune Gastronomică Europeană și promovează dezvoltarea regională prin patrimoniu alimentar, sustenabilitate și cooperare internațională.
Citeşte comunicatul integral AICI
Norvegia este dispusă să discute în privința modului în care armele nucleare franceze pot contribui la securitatea continentului, a anunțat marți ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide.
„Suntem gata să discutăm acest lucru în cadrul unui acord de parteneriat cu Franța. Dar politica noastră nucleară rămâne fermă. Nu vom avea arme nucleare pe teritoriul norvegian în timp de pace”, a declarat Eide în fața parlamentului norvegian, notează POLITICO.
Anunțul său vine după ce luni, președintele francez Emmanuel Macron a spus că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țări aliate, ca parte a noii sale strategii nucleare.
Discuțiile privind astfel de aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a mai spus, luni, Macron.
Potrivit POLITICO, ministrul norvegian de externe Eide a declarat că discuțiile nucleare vor face parte din negocierile privind un acord strategic de apărare cu Franța. El a afirmat că Oslo va coopera mai strâns și cu țări precum Marea Britanie, Germania, Olanda și Polonia.
„Acest lucru face parte din strategia noastră de acoperire”, a mai spus acesta, potrivit sursei citate.
Luni după-amiază, și premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că Varșovia poartă discuții cu Parisul și aliații europeni apropiați cu privire la un program avansat de descurajare nucleară.
AXIS Optimizer for XProtect versiunea 5.7 face posibilă analiza datelor de numărare a obiectelor (object counting data) direct în dashboard-urile AXIS Optimizer Insights din XProtect Smart Client. Pe baza datelor agregate din scenariile AXIS Object Analytics crossline counting și occupancy in area, aceste dashboard-uri oferă o modalitate eficientă pentru utilizatorii XProtect de a analiza datele și de a exporta grafice pentru a lua decizii bazate pe date – data-driven.
Datele brute de numărare a obiectelor, colectate din activitățile dintr-o scenă, pot fi transformate rapid în grafice care afișează statistici, tendințe și anomalii. Operatorii folosesc șabloane/ template-uri pentru a număra obiectele într-o direcție definită și pentru a estima nivelurile de ocupare.
Citeşte comunicatul integral AICI
