MediaFax.ro

Dacă i s-ar dovedi vinovăția, ar putea fi condamnat la închisoare pe viață în Rusia, a declarat pentru TASS avocatul său, Vladimir Zherebenkov.

A fost inițiată procedura de emitere a unui mandat internațional de arestare pentru Pavel Durov, de către Rusia, în legătură cu acuzațiile de complicitate la terorism, precizează FSB.

Cofondatorul Telegram, ar putea fi arestat în absență pe teritoriul Federației Ruse, acest lucru fiind necesar pentru extrădarea sa, precizează avocatul.

Cine este Pavel Durov?

Durov, în vârstă de 41 de ani, este născut în Sankt Petersburg. El a fondat, în 2007, rețeaua VKontakte, devenind foarte populară în Rusia. Autoritățile ruse au făcut presiuni ca Durov să ofere acces la datele din conturile activiștilor pro-democrație ucraineni în 2014. El a refuzat acest lucru, potrivit Al Jazeera.

Guvernul rus a întărit controlul asupra internetului, iar aliații președintelui Vladimir Putin au început să preia controlul asupra VKontakte. Durov și-a vândut participația în platformă în 2014 și a părăsit țara, după cum a declarat acesta într-un interviu realizat de jurnalistul american, Tucker Carlson.

Telegram, folosită de autoritățile din Ucraina

Telegram a fost lansată în 2013, când Durov avea 28 de ani. Platforma le permite utilizatorilor să trimită mesaje, fotografii și fișiere de dimensiuni mari, precum și să creeze grupuri de „până la 200.000 de persoane sau canale pentru difuzarea de conținut către un public nelimitat”.

De la înființare, platforma a cunoscut o creștere fulminantă a popularității; în prezent, numără aproape un miliard de utilizatori activi și s-a impus ca un instrument important de comunicare în zonele de conflict, inclusiv în cadrul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Prin intermediul aplicației, autoritățile ucrainene, serviciile, politicienii și chiar reprezentanții guvernelor regionale transmit publicului informații de interes public, referitoare la război.

Echipa de dezvoltare a aplicației Telegram își are sediul în prezent în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Într-un comunicat mai vechi, Telegram afirma că Durov „susține Telegram atât financiar, cât și ideologic”. Platforma se distanțează în mod expres de „cenzura motivată politic”, însă precizează că blochează „boții și canalele teroriste”.

Rusia a lansat la apă submarinul nuclear multifuncțional, Ulianovsk, al șaselea din clasa modernizată Yasen-M (Proiect 885M), în cadrul unei ceremonii organizate la șantierul naval Sevmash din Severodvinsk.

Nava va intra acum în etapa de echipare și va parcurge testele de ancorare și probele pe mare înainte de a fi predată Marinei Militare Ruse.

„Cele mai importante platforme ale flotei”

Potrivit planului anunțat de constructor, livrarea este programată pentru sfârșitul anului viitor.

La ceremonie au participat comandantul-șef al Forțelor Navale Ruse, amiralul Aleksandr Moiseev, precum și reprezentanți ai industriei navale.

Oficialii ruși au descris submarinele din clasa Yasen-M drept unele dintre cele mai importante platforme ale flotei, capabile să îndeplinească o gamă largă de misiuni, de la atacuri asupra țintelor navale și terestre până la vânătoarea altor submarine.

Yasen-M sunt considerate cele mai avansate submarine de atac ale Rusiei

Construcția submarinului Ulianovsk a început în 2017.

Acesta este proiectat de Biroul de Proiectare Malahit din Sankt Petersburg și reprezintă al șaselea submarin din seria Yasen-M.

Marina rusă are deja în serviciu patru submarine din această clasă, Kazan, Novosibirsk, Krasnoiarsk și Arkhangelsk, în timp ce alte unități se află în diferite stadii de construcție sau testare. Luna trecută, Rusia a început și construcția submarinului Murmansk, al nouălea din seria Yasen-M.

Submarinele Yasen-M sunt considerate cele mai avansate submarine de atac ale Rusiei.

Zircon poate atinge viteze de peste Mach 8

Acestea pot lansa rachete de croazieră Kalibr, Oniks și Zircon, iar versiunile mai noi sunt optimizate pentru utilizarea rachetelor hipersonice Zircon.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile ruse, Zircon poate atinge viteze de peste Mach 8 și are o rază de acțiune de aproximativ 900 de kilometri, caracteristici care îi complică interceptarea de către sistemele actuale de apărare antirachetă.

Planurile de dotare ale Moscovei

Programul Yasen-M face parte din modernizarea forțelor navale strategice ale Rusiei, alături de submarinele purtătoare de rachete balistice din clasa Borei.

Planurile Moscovei prevăd dotarea Flotei de Nord și a Flotei din Oceanul Pacific cu câte zece submarine Borei/Borei-M și zece submarine Yasen-M în următorii ani, în încercarea de a consolida capacitățile nucleare și convenționale ale marinei ruse.

„Deducerea nelegală a TVA și diminuarea artificială a impozitului pe profit au generat un prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei, în timp ce transferurile între societăți depășesc 32 de milioane de lei, iar obligațiile fiscale cu reținere la sursă neachitate depășesc 13 milioane de lei. În continuarea verificărilor prezentate în comunicatul din 5 noiembrie 2025, prin care inspectorii ANAF Antifraudă au informat cu privire la identificarea unui mecanism de fraudă fiscală de peste 55 de milioane de lei, generată de un grup de societăți prin activități ilicite realizate cu scopul sustragerii de la înregistrarea, declararea și achitarea obligațiilor fiscale și obținerii de sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul de stat, Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală a extins investigațiile asupra altor operatori economici și persoane fizice implicate în același mecanism complex de fraudă fiscală”, a transmis ANAF.

Împrumuturi de peste 32 de milioane de lei între firme

Potrivit ANAF, mai multe firme afiliate, conduse de același reprezentant legal, au folosit banii societăților pentru acordarea unor împrumuturi între companii, în valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Operațiunile au fost realizate deși firmele aveau capitaluri proprii negative și datorii importante către bugetul de stat.

„Deși entitățile verificate dispuneau de lichiditățile necesare achitării debitelor fiscale restante, reprezentantul legal a optat pentru decapitalizarea surselor proprii, operațiunile întrunind elementele unor transferuri de resurse patrimoniale fără justificare economică, prioritizând interesele personale”, se arată în comunicat.

Inspectorii ANAF au constatat că neplata taxelor era un comportament sistematic. Persoana care controla activitatea și fluxurile financiare ale grupului ar fi administrat în fapt și alte firme cu un comportament similar, inclusiv din domeniul serviciilor de pază și protecție.

Societățile au declarat impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile sociale obligatorii, în valoare de peste 13 milioane de lei, dar nu au achitat sumele în termenul legal de maximum 60 de zile de la scadență.

„În timp ce resurse financiare importante circulau în interiorul grupului de societăți, obligațiile fiscale rezultate din plata salariilor au rămas neachitate”, a precizat ANAF.

Facturi fictive și deduceri nelegale de TVA

Investigațiile au scos la iveală și un circuit de documente fictive. Firmele ar fi înregistrat drept „bunuri consumabile” produse care nu aveau legătură cu activitatea desfășurată, pentru a reduce artificial profitul impozabil și a deduce nelegal TVA.

„Investigațiile au evidențiat, de asemenea, existența unui circuit documentar fictiv, realizat prin înregistrarea unor bunuri fără legătură cu activitatea desfășurată, sub denumirea paravan de «bunuri consumabile», mecanism utilizat pentru diminuare aartificială a profitului impozabil și deducerea nelegală a TVA, prejudiciul generat prin aceste operațiuni fiind de peste 1,2 milioane de lei”, arată instituția.

Firmele ar fi emis și facturi de avans pentru presupuse livrări viitoare de bunuri și echipamente, fără ca operațiunile să aibă loc în realitate. Livrările nu au fost susținute prin documente sau explicații, iar societățile au obținut astfel deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei.

„S-a constatat faptul că facturile emise nu reflectă operațiuni economice reale”, a transmis ANAF.

Inspectorii Antifraudă au sesizat autoritățile de urmărire penală. Verificările continuă pentru identificarea tuturor firmelor și persoanelor implicate, precum și a întregului circuit financiar.

„Prin această acțiune, ANAF transmite un mesaj ferm că transferarea resurselor financiare în detrimentul achitării obligațiilor fiscale, utilizarea documentelor fără conținut economic și diminuarea artificială a obligațiilor către bugetul de stat reprezintă priorități în activitatea de control. Investigațiile vor continua până la identificarea întregului circuit financiarșiatuturor persoanelor implicate”, a subliniat instituția.

Incendiul a izbucnit marți după-amiază într-o zonă cu vegetație joasă și deșeuri din apropierea localității Kambi, unde căldura accentuată a stârnit îngrijorări cu privire la riscul de extindere a flăcărilor.

Serviciul de Protecție Civilă din Grecia a emis mai multe alerte de urgență prin sistemul de avertizare 112, instruind locuitorii din așezările Agios Charalambos, Kambi, Bougados, Aneratzia și, ulterior, Kamari, să se evacueze spre satul de coastă Aliki, ca măsură de precauție, scrie Greek Reporter.

Echipajele de stingere a incendiilor au acționat atât pe uscat, cât și din aer. Avioane și elicoptere au aruncat apă asupra zonei afectate, în timp ce pompieri și echipamente suplimentare au fost aduse cu feribotul de pe insulele vecine Naxos și Syros.

Până în prezent, autoritățile nu au raportat persoane rănite sau pagube materiale.

Cauza incendiului este încă în curs de investigare.

Alertă maximă

Incendiul din Paros survine într-un moment în care Grecia se află în stare de alertă sporită privind incendiile vegetale, în plin sezon estival.

Autoritățile de protecție civilă au avertizat că mai multe regiuni se confruntă cu un risc ridicat de incendiu din cauza temperaturilor ridicate, a vegetației uscate și a vânturilor sezoniere, ceea ce a determinat o stare de alertă sporită în rândul serviciilor de pompieri din întreaga țară.

Aproape un milion de vizitatori în 2025

Paros este a treia insulă ca mărime din arhipelagul Cicladelor și se află la aproximativ 90 de mile marine de portul Pireu. În 2025, insula a primit aproape un milion de vizitatori, potrivit datelor oficiale publicate de municipalitate.

Printre cele mai cunoscute atracții se numără porturile pitorești cu taverne și restaurante, plaja Kolymbithres, renumită pentru formațiunile sale spectaculoase din granit, și Golden Beach (Chrissi Akti), una dintre cele mai apreciate plaje din Grecia pentru windsurfing și kitesurfing.

Concluziile cercetării, citată de Euronews, atrag atenția asupra modului în care schimbările produse de activitatea umană pot influența apariția și transmiterea bolilor infecțioase.

Bacteria s-ar răspândi de peste 100 de ori mai ușor

Pentru studiu, cercetătorii au analizat aproximativ 2.800 de genomuri bacteriene prelevate de la găini și păsări sălbatice din 30 de țări, în perioada 1979–2024. Rezultatele indică faptul că dezvoltarea fermelor industriale de păsări a dus la o creștere de peste 100 de ori a răspândirii bacteriei Campylobacter. Potrivit autorilor, păsările reprezintă un rezervor important pentru numeroși agenți patogeni, iar concentrarea unui număr uriaș de animale în spații restrânse facilitează transmiterea microorganismelor și crește riscul ca acestea să ajungă în lanțul alimentar.

Populația mondială de găini a crescut spectaculos

Cercetătorii arată că numărul găinilor crescute la nivel mondial a crescut de aproximativ șapte ori față de anii 1960, ajungând în prezent la aproximativ 31 de miliarde de păsări. Această extindere fără precedent a producției avicole oferă bacteriilor oportunități mult mai mari de a circula între efectivele de păsări și de a se adapta la noile condiții. „Fermele industriale au creat unul dintre cele mai mari habitate pentru animale de pe planetă. Rezultatele noastre arată că schimbările produse de activitatea umană pot favoriza răspândirea bolilor infecțioase”, a explicat Sam Sheppard, coordonatorul studiului.

Fermă de păsări în Marea Britanie. Foto: ANDREI NACU / MEDIAFAX FOTO

De ce este periculoasă bacteria Campylobacter

Organizația Mondială a Sănătății include Campylobacter printre cele patru cauze principale ale bolilor diareice de origine bacteriană. Infecția provoacă, de regulă, diaree, dureri abdominale, febră, greață, vărsături și dureri de cap, simptome care persistă, în majoritatea cazurilor, între trei și șase zile. Deși majoritatea persoanelor se recuperează fără complicații, boala poate deveni gravă pentru copiii mici, vârstnici și persoanele cu sistem imunitar slăbit. Studiul estimează că între 60% și 80% dintre infecțiile umane cu această bacterie provin din tulpini asociate găinilor.

O altă îngrijorare: rezistența la antibiotice

Autorii avertizează că adaptarea bacteriei la mediul din fermele industriale ar putea favoriza și apariția unor caracteristici care îi cresc rezistența la antibiotice. Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică la nivel mondial, deoarece reduce eficiența tratamentelor disponibile împotriva infecțiilor bacteriene. Potrivit cercetătorilor, înțelegerea modului în care practicile agricole influențează evoluția bacteriilor este esențială pentru reducerea riscului de boli transmise prin alimente și pentru limitarea dezvoltării rezistenței la antibiotice.

Specialiștii cer o monitorizare mai atentă

Autorii studiului subliniază că rezultatele nu înseamnă că produsele din carne de pasăre sunt, în mod automat, nesigure pentru consum, ci evidențiază importanța măsurilor de biosecuritate în ferme, a controlului sanitar-veterinar și a preparării corecte a alimentelor. Ei consideră că monitorizarea continuă a bacteriilor din ferme și îmbunătățirea practicilor de creștere a păsărilor vor avea un rol important în limitarea riscurilor pentru sănătatea publică.

Președintele Volodimir Zelenski a susținut că Rusia nu mai poate avea inițiativa în război, invocând pierderile importante de pe front cu care se confruntă. 

„Putin pierde 30.000 de soldați pe lună. Sunt pierderi enorme, dar el nu vrea să oprească acest război. Cerem în fiecare zi oprirea acestui război, cel puțin negocierea unei încetări a focului pentru o anumită perioadă și oferirea unei șanse diplomaților de a negocia. Însă Putin nu dorește acest lucru. De aceea trebuie să ripostăm, să fim fermi, să fim puternici. Nu doar noi. Mizăm pe sancțiuni”, a declarat liderul de la Kiev într-un interviu acordat Fox News, citat de AFP. 

Declarațiile au fost făcute în timpul vizitei președintelui ucrainean la Washington, unde acesta s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump și a participat la funeraliile senatorului Lindsey Graham, un susținător important al Ucrainei din anturajul prezidențial. 

Zelenski a  afirmat despre fostul senator republican că a fost „un adevărat prieten al Ucrainei”.

Noi sancțiuni americane și întâlnirea cu Trump

În aceeași zi, Senatul Statelor Unite a votat  avansarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noul pachet va viza sectorul energetic al Rusiei, „flota din umbră” și îi va oferi lui Trump puterea de a impune tarife asupra statelor cate continuă comerțul energetic cu Rusia. 

De asemenea, Zelenski și Donald Trump au discutat la Casa Albă despre posibilitatea producerii în Ucraina a interceptoarelor pentru sistemele Patriot și despre relansarea negocierilor privind încheierea conflictului cu Rusia. 

Trezită brusc, Morgane Bonichot s-a agitat. Și-a luat fiica de 9 ani, iepurele și câinele, dar nu s-a gândit să-și ia lenjerie intimă.

Îngrijitoarea de copii în vârstă de 40 de ani s-a trezit prinsă în una dintre cele mai mari operațiuni de evacuare din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, fiind nevoită, alături de alte peste 220.000 de cetățeni, să fugă de un incendiu de proporții din sud-vestul Franței, care a mistuit o suprafață de patru ori mai mare decât Parisul, potrivit Associated Press. 

Flăcările sfidează eforturile masive de a-l stinge. Zeci de țări, printre care și România. 

Mama ar fi trebuit să prevadă

Privind în urmă, Bonichot crede că poate ar fi trebuit să prevadă ce urma să se întâmple.

Fiica ei se afla în epicentrul incendiului când a izbucnit, săptămâna trecută. Micuța stătea la un unchi, care avea o casă în mijlocul pădurilor de pini, ai tufărișurilor și al terenurilor agricole mistuite. Un infern atât de virulent, încât s-a transformat, pe alocuri, într-o furtună de foc care se autoalimentează – aruncând, parcă, fulgere, care întețesc flăcările.

Printre primii evacuați din cauza incendiului, fiica s-a întors acasă de la unchiul ei, vineri. Însă, pe măsură ce flăcările se apropiau de locuința mamei sale, situată la vest de Bordeaux, copila a început din nou să se pregătească să fugă.

„Și-a făcut o valiză cu multe lucruri, spunându-mi: «Mamă, trebuie să-ți faci valiza, pentru că va trebui să fim evacuate»”, a povestit Bonichot, amintindu-și cum a reacționat fiica ei de 9 ani.

Alertă la 2:47 dimineața

La doar câteva ore mai târziu, la ora 2:47 dimineața, a primit pe telefon ordinul de evacuare pentru localitatea lor, Saint-Jean-d’Illac. „Incendiu forestier în curs”, se menționa în mesaj.

În total, autoritățile regionale au evacuat 24 de orașe și sate, unele din ele deja devastate de incendiu.  Alte localități situate între flăcări și Bordeaux, inclusiv Saint-Jean-d’Illac, au fost evacuate din precauție de către oficialii guvernamentali, care afirmă că prioritatea lor este să se asigure că nu se pierd vieți omenești.

Luni, autoritățile au luat pauză cu procesul de evacuare, când incendiul părea că se liniștește. Marți, evacuarea a fost reluată, după ce flăcările s-au intensificat.

La fel ca Bonichot și fiica ei, alți 4.000 de oameni au fost evacuați, însă din campinguri și case de vacanță, situate la marginea nordică a incendiului. Tot mai multe persoane au fost nevoite să fugă: 220.000 numai în regiunea Gironde.

„Am plecat pur și simplu. Mașina mea se stricase, așa că vecinii au trebuit să mă ducă cu mașina, împreună cu fetița mea și animalele. Dar una dintre vecine avea o pisică, iar mirosul iepurelui a complicat foarte mult situația. Așa că a trebuit să mă lase acolo”, își amintește Bonichot.

Viață de refugiat

Ea a stat câteva zile la mama ei. Apoi, s-a mutat într-un imens centru de expoziții din Bordeaux, convertit de autorități într-un adăpost temporar cu paturi de campanie, mâncare, servicii medicale și veterinare, haine și voluntari care fac tot ce pot pentru a le asigura fugarilor confortul.

Acum iepurele familiei stă într-o cușcă între paturile mamei și fiicei, iar câinele se ghemuiește lângă cele două.

„Încep deja să fiu epuizată”, a mărturisit Bonichot, referindu-se la zilele petrecute în condițiile improvizate. Cu toate acestea, femeia spune că nu vrea să se întoarcă acasă, până nu va fi sigură că nu vor mai fi evacuați iarăși.

În Spania, incendiile forestiere de proporții istorice au forțat zeci de mii de evacuări, aducând numărul persoanelor strămutate în sud-vestul Europei la aproximativ o treime de milion.

Potrivit ISU Harghita, accidentul a avut loc miercuri dimineața pe DN 13A, Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc, în localitatea Băile Homorod. În accident au fost implicate un camion încărcat cu lemne și o autoutilitară ce transporta vopsea.

Medicii ajunși la fața locului au constatat decesul unui bărbat.

O a doua victimă, rănită grav, a primit îngrijiri medicale la fața locului și este transportată cu un elicopter SMURD la Spitalul Clinic de Urgență din Târgu Mureș.

În urma impactului, din autoutilitara implicată în accident se scurge vopsea, iar din capul tractor sunt scurgeri de combustibil. Au fost informate Drumurile Naționale și Garda de mediu.

La fața locului au intervenit o autospecială de stingere, una de descarcerare și o ambulanță SMURD, precum și două echipaje de Ambulanță.

Circulația în zonă este blocată pe ambele sensuri.

Compania Națională de Investiții a anunțat miercuri finalizarea lucrărilor la Sala Polivalentă din municipiul Tulcea. Potrivit site-ului CNI, valoarea contractată pentru realizarea investiției este de 109,28 milioane de lei.

„Mai mult decât o investiție în infrastructură, acest obiectiv este o investiție în oameni, în performanță și în viitorul municipiului Tulcea – un spațiu în care sportul, cultura și comunitatea se vor întâlni pentru a crea noi oportunități și noi performanțe”, a transmis CNI.

Sala Polivalentă are o suprafață construită desfășurată de 15.125,90 de metri pătrați și o capacitate de 4.447 de locuri.

Aceasta dispune de facilități moderne, printre care parcare subterană cu 78 de locuri, vestiare pentru echipe și oficiali, împreună cu toate spațiile necesare desfășurării competițiilor și activităților curente, spații dedicate reprezentanților mass-media, incluzând boxa presei, masa presei și sala pentru conferințe de presă și sală de antrenament cu teren de dimensiuni regulamentare pentru handbal.

Arenă inaugurată cu un campionat european de baschet

Noua sală, denumită Danubius Arena, va găzdui FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Division B.
Competiția se desfășoară între 31 iulie și 9 august, iar intrarea la meciuri este liberă, a anunțat Federația Română de Baschet.

La competiție va participa și naționala U18 a României.

Iată programul României:

31 iulie | 18:30 | România – Azerbaidjan
1 august | 18:30 | România – Islanda
4 august | 18:30 | România – Portugalia
5 august | 18:30 | România – Țările de Jos.

Din lotul convocat de Mădălin Piperea fac parte: Carina Dănciulescu, Abigail Hallo, Neire Mihăilescu, Crina Țeglaș, Daria Ilieș, Ioana Velcea, Maria Dan, Alexia Babadac, Evelyn Popa, Andrada Jaba, Ștefania Tudor, Alexia Mărcuș, Maria Gârbu și Tania Șchiopu.

Ina și David Steiner au acuzat conducerea eBay că, în 2019, le-a trimis acasă mai multe colete amenințătoare. Printre acestea s-au aflat o cutie cu gândaci vii, o mască în forma unui cap de porc însângerat și o coroană funerară, conform Financial Times.

Cei doi i-au acuzat, de asemenea, pe directorii companiei de hărțuire online, inclusiv prin publicarea unor anunțuri care îi invitau pe străini la locuința lor pentru a întreține relații sexuale.

eBay și-a recunoscut vinovăția în 2023, într-un dosar penal privind campania de hărțuire, și a plătit o amendă de 3 milioane de dolari. Șapte angajați ai companiei, inculpați începând din 2020, au fost condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între un an și cinci ani.

Campania de hărțuire a început după criticile publicate pe blog

Campania a început după ce soții Steiner au criticat eBay pe blogul lor despre comerțul electronic, EcommerceBytes.

Potrivit documentelor depuse la instanță, directorii eBay au devenit tot mai nemulțumiți de articolele critice publicate de cei doi la începutul anului 2019. Directorul general de atunci, Devin Wenig, i-a transmis unui alt director că era timpul să o „zdrobească” pe Ina Steiner și să o „pună la pământ”.

În vara acelui an, campania a escaladat de la mesaje amenințătoare la trimiterea unor obiecte la domiciliul cuplului. Printre acestea s-au numărat o carte despre cum poate fi depășită moartea partenerului de viață și reviste pornografice trimise vecinilor în numele lui David Steiner.

Mai mulți angajați eBay au mers în statul Massachusetts, unde au vandalizat locuința soților Steiner și i-au urmărit prin orașul Natick, în care aceștia locuiau.

eBay a anunțat că toți angajații implicați au fost concediați în septembrie 2019. Un an mai târziu, procurorii americani au pus sub acuzare șapte foști angajați ai companiei pentru hărțuirea online a celor doi.

Despăgubiri de 48,7 milioane de dolari pentru cei doi soți

Soții Steiner au deschis în 2021 un proces civil împotriva eBay și a foștilor angajați ai companiei.

În baza acordului, cuplul va primi despăgubiri de 48,7 milioane de dolari de la eBay și de la foștii angajați implicați. Compania va mai plăti 6 milioane de dolari unor organizații caritabile, iar Devin Wenig va dona un milion de dolari unei organizații care apără libertatea de exprimare, în numele Inei Steiner.

Într-o declarație, eBay a transmis că hărțuirea „a fost greșită, condamnabilă și nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”. Compania a recunoscut și „tonul neprofesionist al comunicărilor interne” ale directorilor implicați.

Clayton a fost validat cu 51 de voturi pentru și 47 împotrivă, succedându-i lui Bill Pulte, care a ocupat interimar funcția timp de 40 de zile. Potrivit analiștilor citați de CNN, Biroul Directorului Serviciului Național de Informații traversează cea mai dificilă perioadă din existența sa, atât din perspectiva autorității, cât și a influenței în cadrul aparatului de securitate al Statelor Unite.

O instituție cu mai puțină influență decât în trecut

Mai mulți actuali și foști oficiali susțin că instituția a fost afectată de reduceri succesive de personal, iar unele dintre atribuțiile sale au fost preluate, în practică, de alte structuri, în special de CIA. În acest context, mulți se întreabă dacă Jay Clayton va încerca să reconstruiască agenția sau doar va administra o structură aflată într-un proces lent de diminuare.

CIA își consolidează influența

Deși funcția de director al Serviciului Național de Informații este cea mai înaltă din comunitatea americană de informații, influența reală pare să se fi mutat în ultimii ani către directorul CIA, John Ratcliffe. Acesta este considerat unul dintre principalii consilieri ai lui Donald Trump în domeniul informațiilor și chiar persoana care l-a recomandat pe Jay Clayton pentru această funcție. Potrivit CNN, Ratcliffe a avut un rol important și în perioada în care Bill Pulte a condus interimar instituția, temperând unele dintre deciziile considerate prea radicale.

John Ratcliffe, directorul CIA. Sursa: Hepta via Mediafax Foto.

Reducerile de personal continuă să provoace controverse

În timpul mandatului interimar al lui Bill Pulte au fost operate mai multe valuri de concedieri. Acesta a susținut că aproximativ 30% dintre angajații instituției au fost disponibilizați, însă aceste cifre nu au putut fi confirmate independent, iar senatorii democrați au acuzat lipsa de transparență privind amploarea restructurărilor. În același timp, există un consens politic că instituția devenise prea mare și prea birocratică, chiar dacă opiniile diferă în privința ritmului și modului în care au fost făcute reducerile.

Democrații au rămas rezervați

Jay Clayton beneficiază de experiență juridică, fiind fost procuror federal pentru Districtul Sudic din New York și fost președinte al Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC). La început, o parte dintre senatorii democrați au privit favorabil nominalizarea sa. Sprijinul s-a diminuat însă după audierile din Senat, când Clayton a evitat să răspundă direct dacă Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, limitându-se să spună că acesta a fost „certificat” în funcție. Declarația a alimentat temerile opoziției privind o posibilă politizare a serviciilor de informații. Cu toate acestea, unii lideri democrați au apreciat că numirea lui reprezintă o variantă mai bună decât menținerea lui Bill Pulte în funcția de director interimar.

O misiune dificilă

Jay Clayton preia conducerea unei instituții afectate de plecări masive și de o morală scăzută în rândul angajaților. Foști și actuali oficiali citați de CNN afirmă că unele structuri-cheie, inclusiv Consiliul Național de Informații, funcționează cu personal insuficient, iar recrutarea de specialiști a devenit mult mai dificilă din cauza incertitudinii privind viitorul agenției. În aceste condiții, una dintre principalele provocări pentru noul director va fi să stabilească dacă instituția își va recăpăta rolul central în coordonarea comunității americane de informații sau dacă procesul de restrângere început în ultimele luni va continua.

Compania susține că noile măsuri ar putea intra în conflict cu legislația internațională și cu dreptul american.

Legea australiană, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, interzice persoanelor cu vârsta sub 16 ani să dețină conturi pe platformele sociale. Actul normativ este considerat primul de acest fel la nivel mondial și a fost criticat de mai multe companii din domeniul tehnologiei, majoritatea având sediul în Statele Unite, scrie Reuters.

Într-un document transmis unei comisii a Senatului australian și publicat marți, platforma X contestă proiectul prin care autoritatea eSafety Commissioner ar urma să primească competențe extinse pentru solicitarea de documente și informații, precum și posibilitatea de a aplica amenzi de până la 99 de milioane de dolari australieni.

X acuză Australia că extinde puterile autorității de reglementare și încalcă principiile dreptului internațional

Compania susține că modificările legislative ar permite autorităților australiene să solicite documente inclusiv unor persoane sau entități din afara Australiei, doar pe baza afilierii acestora cu o companie vizată de investigație.

Potrivit X, o astfel de prevedere intră „în conflict evident” cu principiile juridice internaționale și ar putea afecta relațiile dintre state prin ignorarea jurisdicțiilor străine.

Compania mai afirmă că proiectul nu respectă principiile echității procedurale, protecției vieții private și ar putea avea efecte negative asupra economiei digitale australiene.

Elon Musk critică legea

Elon Musk s-a pronunțat anterior împotriva legislației australiene, afirmând că interdicția privind accesul minorilor la rețelele sociale reprezintă „o metodă indirectă de a controla accesul la internet al tuturor australienilor”.

În paralel, o comisie a Congresului Statelor Unite a solicitat șefei autorității eSafety să depună mărturie, acuzând instituția că pune în pericol libertatea de exprimare a cetățenilor americani.

Autoritățile cer instrumente mai eficiente

Autoritatea australiană susține că actualele competențe sunt insuficiente pentru verificarea modului în care platformele respectă legea privind protecția minorilor.

Potrivit eSafety, instituția depinde în mare măsură de informațiile furnizate voluntar de companiile de tehnologie și nu poate solicita documente de la furnizorii externi care dezvoltă sistemele de verificare a vârstei utilizatorilor.

Între timp, Google, prin YouTube, și TikTok au transmis că, în prezent, nu există o metodă complet sigură prin care utilizatorii minori să poată fi identificați și blocați automat.

Proiectul de lege care acordă noile competențe autorității australiene nu a fost încă adoptat de Parlament. Comisia Senatului urmează să își prezinte concluziile până la 25 august.

Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev.

Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică”

Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă.

„Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia.

Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie.

Atacurile în profunzime au afectat Rusia

Hmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ.

El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor.

În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri.

Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUA

În cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată.

El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state.

Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse.

Discuțiile dintre Zelenski și Trump

Declarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot.

La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.

Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), țintele vizate erau implicate în planificarea unor atacuri asupra militarilor americani și a infrastructurii energetice saudite.

CENTCOM a transmis într-un comunicat că operațiunea militară comună cu Arabia Saudită a avut loc pe 28 iulie, fiind vizate grupări pe care Washingtonul le descrie drept „teroriști aliniați Iranului”.

Potrivit armatei americane, aceste grupări acționau la ordinele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și pregăteau atacuri împotriva forțelor americane din regiune și asupra infrastructurii energetice a Arabiei Saudite.

Amenințări la adresa forțelor americane

CENTCOM susține că atacurile planificate împotriva militarilor americani nu au avut succes.

„Comandamentul Central al SUA și Forțele Armate ale Arabiei Saudite au efectuat lovituri de precizie în Irak, pe 28 iulie, împotriva unor teroriști aliniați Iranului, pe care Corpul Gardienilor Revoluției Islamice i-a direcționat să atace forțele americane și infrastructura energetică saudită”, se arată în comunicatul oficial.

Armata americană nu a oferit detalii privind numărul țintelor lovite, pierderile provocate sau identitatea grupărilor vizate.

Operațiunea are loc într-un context de tensiuni accentuate în Orientul Mijlociu, unde grupările susținute de Iran au fost acuzate în repetate rânduri de atacuri asupra bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din statele aliate Washingtonului.

Deocamdată, autoritățile iraniene și cele irakiene nu au reacționat public la anunțul făcut de Comandamentul Central al SUA. Nici armata saudită nu a oferit informații suplimentare despre desfășurarea operațiunii comune.

Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic.

Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi.

Critici privind alocările pentru institutele naționale

Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor.

Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi.

„Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru.

„Spitalul Militar Central primește doar patru posturi”

Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi.

În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății.

„Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.

Deflagrația a avut loc la scurt timp după seism și a provocat prăbușirea etajului al doilea al clădirii, în timp ce echipele de intervenție continuă căutările pentru persoanele care ar putea fi încă prinse sub dărâmături.

Autoritățile au anunțat că două femei în vârstă de aproximativ 20 de ani au murit în urma exploziei produse la centrul comercial Aeon. Incidentul s-a produs la scurt timp după cutremurul care a afectat zona.

În urma deflagrației, etajul al doilea al clădirii s-a prăbușit, iar mai multe persoane au rămas prinse sub dărâmături.

Salvatorii continuă operațiunile

Echipele de intervenție au lucrat pe parcursul nopții pentru a căuta supraviețuitori și a evacua victimele. Potrivit autorităților, alte cinci persoane rănite au fost scoase din centrul comercial și transportate pentru îngrijiri medicale.

De asemenea, o altă persoană se află în stare de stop cardio-respirator, iar medicii încearcă să o resusciteze.

Departamentul de pompieri a transmis că nu este cunoscut, deocamdată, numărul exact al persoanelor care au rămas blocate în interiorul centrului comercial după prăbușirea structurii.

Operațiunile de căutare și salvare continuă, iar autoritățile încearcă să stabilească atât cauza exactă a exploziei, cât și amploarea pagubelor produse de seism și de deflagrația care a urmat.

Potrivit Sky News, UEFA va organiza în această săptămână o reuniune de urgență pentru a discuta opoziția față de proiectul care ar putea transforma o parte din activitatea comercială a FIFA într-o subsidiară evaluată la 20 de miliarde de dolari.

FIFA urmărește să creeze o subsidiară denumită FIFA Forward Enterprise, evaluată la aproximativ 20 de miliarde de dolari, și să vândă peste 20% din această entitate către investitori externi, atrăgând circa 4,2 miliarde de dolari.

Surse citate de Sky News susțin că federațiile europene nu au fost informate în prealabil despre strategia FIFA, iar Asociația Engleză de Fotbal ar fi aflat despre planuri abia în momentul anunțului oficial făcut marți.

Europa amenință cu boicotul Cupei Mondiale după reacția dură a UEFA

UEFA a reacționat public și a transmis că propunerea „depășește o linie pe care instituțiile care guvernează fotbalul nu ar trebui să o treacă niciodată”.

Forul european susține că „sufletul și guvernanța fotbalului nu sunt active care pot fi tranzacționate”, criticând lipsa de transparență privind beneficiarii financiari ai operațiunii.

Potrivit informațiilor apărute în presa britanică, există disponibilitate în rândul unor federații europene de a folosi „amenințarea supremă” a boicotului dacă Gianni Infantino nu renunță la proiect.

Conflictul dintre UEFA și Infantino

Tensiunile dintre UEFA și conducerea FIFA s-au accentuat în ultimele luni. Președintele UEFA, Aleksander Čeferin, a criticat anterior modul în care Gianni Infantino conduce FIFA, iar relațiile dintre cele două organizații s-au deteriorat după mai multe controverse legate de guvernanța fotbalului mondial.

FIFA a confirmat că grupul principal de investitori propus pentru noua structură este Thrive Eternal, condus de Josh Kushner, fratele lui Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump.

FIFA promite mai mulți bani pentru federații

Gianni Infantino susține că noua structură comercială ar permite distribuirea unor sume mai mari către federațiile membre. Potrivit FIFA, între 2027 și 2030 fiecare federație ar putea avea acces la 20 de milioane de dolari, comparativ cu 8 milioane de dolari în prezent, pentru infrastructură, antrenori, echipe naționale și dezvoltarea fotbalului de bază.

Președintele FIFA a afirmat că obiectivul este „democratizarea fotbalului la nivel mondial” și oferirea unei cote mai echitabile din veniturile generate de competițiile internaționale.

Cu toate acestea, opoziția UEFA ar putea avea o greutate majoră, deoarece FIFA depinde în mare măsură de participarea echipelor europene pentru succesul comercial și sportiv al Cupei Mondiale.

Autoritățile saudite susțin că aparatele de zbor fără pilot au fost lansate de pe teritoriul Irakului de miliții susținute de Iran și avertizează că își rezervă dreptul de a răspunde la momentul și în locul pe care le va considera potrivite, scrie Reuters.

Arabia Saudită a interceptat drone lansate din Irak către instalațiile petroliere

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a transmis că apărarea antiaeriană a regatului a reușit să neutralizeze mai multe drone care vizau infrastructura petrolieră din Provincia de Est, una dintre cele mai importante regiuni pentru producția și exportul de petrol al țării.

Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Turki al-Maliki, într-un mesaj publicat pe platforma X. Potrivit oficialului saudit, dronele au fost lansate din Irak de ceea ce el a descris drept „miliții teroriste susținute de Iran”.

Incidentul nu s-a soldat, potrivit informațiilor disponibile până în acest moment, cu pagube materiale sau victime.

Avertizează că își rezervă dreptul la represalii

În declarația sa, Turki al-Maliki a subliniat că Arabia Saudită își exercită dreptul legitim la autoapărare și la protejarea infrastructurii sale strategice.

Oficialul a precizat că regatul își rezervă dreptul de a răspunde atacului „la momentul și în locul potrivit”, fără a oferi detalii suplimentare privind eventuale măsuri militare sau diplomatice.

Afirmațiile vin pe fondul tensiunilor persistente din regiune, unde atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice au reprezentat în ultimii ani o amenințare constantă pentru statele din Golf.

Autoritățile saudite acuză în mod repetat grupările armate apropiate de Iran că încearcă să destabilizeze securitatea regională prin atacuri asupra infrastructurii critice și a obiectivelor energetice.

Provincia de Est găzduiește unele dintre cele mai importante instalații petroliere ale Arabiei Saudite, iar orice atac asupra acestei zone este urmărit cu atenție de piețele internaționale, având în vedere rolul esențial al regatului în aprovizionarea globală cu petrol.

Deocamdată, autoritățile de la Riad nu au oferit informații privind numărul exact al dronelor interceptate și nici dacă în urma incidentului au fost adoptate măsuri suplimentare de securitate. Totodată, nu a existat o reacție imediată din partea autorităților irakiene sau a Iranului cu privire la acuzațiile formulate de oficialii saudiți.

Oficiali americani au declarat pentru agenția Reuters că administrația Trump intenționează să anunțe interdicții privind importul de roboți umanoizi noi din China, pentru a proteja dezvoltarea sectorului inteligenței artificiale din SUA împotriva amenințărilor la adresa securității naționale.

Interdicțiile ar viza și importurile de invertoare de putere, care permit surselor de energie regenerabilă și bateriilor să se conecteze la rețelele electrice și la echipamentele centrelor de date, au precizat sursele pentru Reuters. 

Acest pas arată faptul că administrația urmărește să protejeze lanțul de aprovizionare al SUA în domeniul inteligenței artificiale împotriva amenințărilor chineze.

„Președintele a precizat clar că Statele Unite trebuie să dispună de lanțuri de aprovizionare independente și sigure pentru tehnologii critice și emergente, precum dispozitivele robotice și invertoarele de putere”, a declarat, pentru Reuters, un oficial al administrației sub protecția anonimatului.

Reuters mai notează că unii analiști sunt de părere că roboții umanoizi, care au „creiere” bazate pe inteligență artificială, vor fi adoptați pe scară largă în sectoarele de consum.

Un oficial american a mai spus pentru Reuters că odată ce va fi făcut anunțul oficial, restricțiile se vor aplica doar modelelor de roboți și invertoare care nu au fost încă lansate pe piață.

Companiile vizate

Potrivit Reuters, se preconizează că interdicția privind roboții va afecta compania Unitree, lider mondial în domeniul roboților umanoizi. Compania chineză se află printre cele care domină această industrie încă la început. Recent, compania a fost adăugată pe lista Pentagonului cu presupuse companii chineze susținute de armata chineză.

În plus, China este cel mai mare producător mondial de invertoare, condus de Sungrow Power Supply și de Huawei, deja supus unor sancțiuni severe din partea SUA.

Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași, județul Vâlcea, a publicat un comentariu în care cere împușcarea lui Sorin Grindeanu, la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan. Pe pagina sa de Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, scrie Gândul.

Comentariul acestuia a fost publicat la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar se plânge de presiunile și atacurile venite din partea PSD.

„Soluția este să-l împușcați pe Grindeanu …. . PSD = atentat la siguranța României! Grindeanu elementul principal. Dacă era în Rusia plonja voluntar de la etajul 10 în gol sau se îneca cu mâncare”, a scris Găgeanu Ionuț Silviu.

Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan

Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan. Mai mult, comentariul a primit aprecieri din partea unor simpatizanți ai PNL și ai premierului.

Tot Gândul declară că l-a contactat pe liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală. Publicația spune că a transmis și un mesaj în acest sens, însă până la publicarea materialului nu a primit un răspuns.

Cine este liberalul care a publicat mesajul

Potrivit informațiilor prezentate de Gândul și activității sale de pe Facebook, Găgeanu Ionuț Silviu este din județul Vâlcea, are 32 de ani și se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași și antreprenor la Titan Construct. În profilul său menționează că locuiește în Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, acesta publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și pentru liderii formațiunii. Pe pagina sa apar fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea, dar și materiale de promovare a activităților organizației județene.

Tot pe pagina sa de Facebook, Găgeanu a distribuit în repetate rânduri mesaje de susținere pentru Ilie Bolojan și pentru PNL, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale a fostului lider liberal Nicolae Ciucă.

Comentariul lui a fost publicat în contextul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la data de 5 mai. De atunci, aripa din PNL apropiată de Ilie Bolojan a schimbat replici dure și amenințătoare cu celelalte partide parlamentare, cu excepția USR.

La mai bine de 80 de zile de la acel moment, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, după cum reiese din mesajele publicate.