MediaFax.ro

România s-a impus cu 89-78 în partida disputată în Danemarca și a făcut un pas important spre câștigarea grupei D.

Fostul jucător al U-BT Cluj, Daron Russell, a fost cel mai bun marcator al României, cu 34 de puncte. Dragoș Diculescu a înscris alte 17 puncte, în timp ce Bogdan Niculescu a contribuit cu 14 puncte.

A fost cu primul meci cu selecționerul Jonah Herscu pe banca tehnică. În vârstă de 34 de ani, Jonah Herscu vine la echipa națională după o experiență de 17 sezoane în baschetul profesionist american, cu activitate în NBA, NBA G League și WNBA. Herscu este și antrenor secund la Chicago Bulls, în NBA.

Lotul României pentru această partidă a fost format din Tudor Șomăcescu, Lucas Tohătan, Daron Russell, Dragoș Diculescu, Nandor Kuti, Dragoș Lungu, Bogdan Niculescu, Ștefan Grasu, Luca Colceag, Emi Cățe, Rareș Uță și Mihai Măciucă.

România face parte în această fază a competiției din grupa D, alături de Danemarca și Bulgaria.

România întâlnește Bulgaria duminică

Următorul meci al României este programat duminică, 30 august, în arena din Tulcea, de la ora 18.00, împotriva Bulgariei.

Partida este decisivă pentru câștigarea grupei. Doar câștigătoarea grupei merge mai departe în calificările pentru EuroBasket 2029.

Bulgaria ocupă locul 55 mondial (28 în Europa), în vreme ce Danemarca se află pe locul 59 (29). România este pe locul 62 în lume și 31 la nivel continental.

E la câțiva metri de Turnul Eiffel și e dedicat în întregime și în exclusivitate untului, grăsimea preferată a parizianului.

Micul butic „Le Butter Shop” e primul de acest fel axat exclusiv pe unt – are expuse 30 de varietăți de la mici producători de familie din Bretania, Valea Loarei și nordul Franței.

Ministerul Agriculturii din Franța are, potrivit AP, date conform cărora un francez consumă anual 8 kilograme de unt pe an.

Este printre cele mai mari cantități din lume și, cu toate astea, rata obezității în Franța este sub media națiunilor bogate – 14% față de 19%, cât au țările dezvoltate care alcătuiesc Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Înainte să cumpere, clienții pot gusta cu lingurița, iar oferta trece de la sărat la dulce foarte ușor, natural, chiar, lucru care face parte din experiența unică a acestui loc unic.

Unt clasic, sortimente cu șalotă, piper, alge marine, usturoi sălbatic, ierburi fine și lămâie, piper verde.

La specialitățile de unt dulce se regăsesc untul cu vanilie, zmeură, căpșuni sau ciocolată.

Curiozitatea este atât de mare, încât un client care intră să guste două sortimente ajunge să guste 25.

„Din prima zi, a fost o nebunie”, spune proprietarul magazinului, Erwan Leo, în vârstă de 34 de ani.

„Majoritatea oamenilor vine cu dorința de a încerca unul sau două sortimente și ajunge să încerce 25 de sortimente de unt pentru că sunt pur și simplu atât de curioși.”

Unt de 10 grame sau un kilogram

Conceptul este simplu: înainte să cumpere, clienții gustă. Cantitățile disponibile pornesc de la o bucată de doar 10 grame și ajung până la un bloc de un kilogram.

Iar varietatea este partea care îi surprinde cel mai mult pe vizitatori.

„Majoritatea oamenilor nu se așteaptă să le placă untul de zmeură sau untul de ciocolată”, spune Leo. „Și când îl încearcă, pur și simplu spun: O, uau, OK.”

Proprietarul nu vede untul doar ca pe un ingredient care ajunge pe pâine. El conduce și o afacere de degustare de vinuri și spune că cele două produse au ceva important în comun.

Untul, crede Leo, ar trebui folosit precum vinul: pentru a face o masă mai bună, nu pentru a exagera.

„Scopul nu este să te îmbeți”, explică el.

Turiștii vin în Franța pentru unt

Magazinul a devenit suficient de popular pe rețelele de socializare încât atrage și turiști care își fac loc în itinerariu special pentru o degustare.

Mehreen Himayat, în vârstă de 25 de ani, și Salman Bin Ehsan, în vârstă de 27 de ani, au venit din Dublin, Irlanda, o țară renumită la rândul ei pentru untul bogat și auriu.

Cei doi văzuseră videoclipuri despre magazin înainte de călătoria în Franța.

„Am venit aici doar ca să gustăm untul”, a declarat Bin Ehsan.

Și localnicii au motivele lor. Alexandra Incolano, în vârstă de 36 de ani, care locuiește în apropiere de Paris, a venit cu o misiune foarte clară: să găsească ceva special pentru nunta ei.

„Mă căsătoresc sâmbătă și voi avea o piesă centrală cu brânză”, a povestit ea.

„Am văzut pe Instagram că au o mulțime de unturi grozave și m-am gândit că ar putea fi ceva în plus pentru invitații mei, o mică surpriză.”

Magazinul atrage inclusiv profesioniști din industria alimentară.

Aleksandr Balaban, un bucătar estonian în vârstă de 31 de ani care lucrează în Norvegia, a venit pentru a descoperi unturile franțuzești și pentru a-i duce câteva unui prieten.

„Știu că există unele dintre cele mai bune unturi din Franța, dar nu am încercat niciodată așa ceva”, a spus el.

„Lucrez în Norvegia, lor le place foarte mult untul sărat, iar prietenul meu m-a rugat să-i aduc și niște unt franțuzesc.”

„Nu depășim patru tartine pe zi”

În Franța, untul are un statut aparte. Supermarketurile de cartier folosesc un adevărat vocabular pentru sortimentele sale: beurre doux pentru untul nesărat, demi-sel pentru cel cu mai puțină sare și beurre salé pentru untul sărat, uneori cu cristale de sare.

Brutarii îl folosesc în croissante, bucătarii îl pun în sosuri, iar Bretania și regiunile din nordul și vestul țării au o tradiție puternică în producția de unt.

Sarea are și o explicație istorică.

Înainte de apariția frigiderelor, aceasta ajuta la conservarea untului. În plus, Bretania beneficia de o situație aparte în privința vechii taxe franceze pe sare, gabela. Scutirea regiunii a contribuit la păstrarea tradiției untului breton sărat.

Moștenirea se vede și astăzi în deserturi și produse tradiționale precum clătitele, caramelul sărat și celebrul kouign-amann, al cărui nume breton înseamnă „prăjitură cu unt”.

Dar cum poți să te bucuri de un produs atât de gras fără să exagerezi?

Leo are un răspuns simplu.

„Trebuie să fii ca parizienii: mergi mult pe jos și practici moderația”, spune el. „Nu depășim patru tartine pe zi.”

Cum se degustă untul ca vinul

Pentru Leo, degustarea untului este aproape un ritual.

„Degustarea untului funcționează ca și cum ai gusta vinul”, explică el.

„Trebuie să iei lingura, să o pui pe palat, pe limbă, trebuie să se topească puțin, iar apoi aromele vor începe să apară una câte una.”

În viziunea sa, diferența dintre unturi nu ține doar de ingredientele adăugate. Producătorii cu care lucrează folosesc vaci selectate și lapte cu un conținut mai ridicat de grăsimi.

Chiar și o diferență aparent mică poate schimba produsul.

Un plus de două sau trei puncte procentuale în conținutul de grăsime „face cu adevărat o diferență enormă”, spune Leo.

„Învățăm cum să-l stăpânim”

Pentru francezi, alegerea untului are aproape aceeași încărcătură culturală pe care alte țări o acordă uleiului de măsline.

„Italienii aleg uleiul de măsline, noi alegem untul”, spune Leo. „Învățăm cum să-l stăpânim.”

Succesul magazinului arată că această pasiune poate deveni și un fenomen turistic. Rețelele de socializare au adus mulțimi de curioși, iar afacerea are acum patru angajați.

Iar lista sortimentelor nu pare să aibă o limită.

După variantele cu fructe, ciocolată, usturoi sălbatic, alge marine sau ierburi, Leo se gândește deja la următoarele combinații: unt cu aromă de croissant și, poate, unul cu violete.

„Este nelimitat”, spune proprietarul.

Dan Dungaciu a afirmat că escaladarea conflictului este „indiscutabilă”, dar a criticat ceea ce consideră a fi mesaje contradictorii despre capacitatea militară a Rusiei și despre intențiile Moscovei. 

Observația lui Dungaciu vine după ce publicația americană Wall Street Journal a relatat că vizita directorului CIA la Moscova a avut scopul de a avertiza Rusia să nu atace Alianța Nord-Atlantică. 

„E indiscutabilă escaladarea. Aflăm că rușii se pregătesc să invadeze o altă țară, NATO. Bine, hai să ne hotărâm o dată. Sunt capabili, sunt învinși pe front sau sunt gata să invadeze o altă țară NATO? Nu poți să ai o țară singură din NATO război cu Rusia. Pentru că NATO, conform articolul 5, va fi implicat. Toată Alianța va fi implicată”, a declarat liderul AUR, joi, la emisiunea „Subiectul Zilei”, găzduită de Gândul. 

Scenariul extinderii conflictului și interesele  Kievului

Dungaciu a exclus posibilitatea ca Moscova să deschidă un front direct împotriva Alianței Nord-Atlantice, argumentând că liderii ruși sunt conștienți de consecințele declanșării unui război direct cu NATO. Cu toate acestea el a afirmat că atragerea Alianței în Război este în interesul președintelui de la Kiev, Volodimir Zelenski. 

„Rușii știu foarte bine că în momentul în care ataci o țară, NATO, ei, teoretic, trecând peste ei, sunt între război cu NATO. Nu ne este foarte clar că ce vrea Ucraina în acest moment este să vâre NATO în acest război. Evident că asta vrea Eu sunt în războiul cu Rusia și vreau cât mai mult să fie implicat în acest război”, a precizat Dungaciu. 

„Domnul Zelenski nu are altă cale acum decât războiu”, conchide liderul AUR. 

Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:

„Eu cred că PSD are voturi și fără AUR. Adică are voturi de la UDMR, probabil. Are voturi de la partidele rezultate din fostele partide SOS România și POT. Are minorități de partea sa și are o grupare din PNL”, a declarat Petrișor Peiu la B1 TV.

„Dar ceea ce face PSD acum este extrem de periculos. Ei sunt conștienți de asta”, a spus Peiu.

Întrebat direct dacă PSD încearcă să scindeze AUR, senatorul a răspuns: „Nu. Încearcă să pună AUR în postura de a le vota și proiectele și guvernul, fără a le da nimic la schimb”.

Peiu: „Nu este normal să avem negocieri prin subsoluri”

Peiu a criticat și eventualele negocieri netransparente dintre partide.

„Nu este normal să avem negocieri prin subsoluri, prin păduri, fără să fie ceva transparent”, a spus el.

Întrebat dacă au loc negocieri „în păduri”, senatorul a răspuns: „Glumesc, nu știu. În zone întunecate și răcoroase”.

Liderul senatorilor AUR spune că partidul trebuie să își păstreze autonomia dacă vrea să ajungă prima formațiune politică la următoarele alegeri.

„Părerea mea este că, dacă noi vrem să ne luăm în seamă pe noi înșine și chiar să fim primul partid în 2028 sau când vor fi alegeri, poate anticipate, ar trebui să avem un grad de autonomie foarte mare. Foarte mare. Să fim mai previzibili. Să fim mai pronunțați”, a declarat Peiu.

El a adăugat că AUR trebuie să își definească mai clar diferențele față de celelalte partide și să nu se bazeze doar pe votul de nemulțumire.

„Lumea să înțeleagă care este diferența între AUR și restul partidelor pentru că, altfel, există, cum spunea Adrian Câciu, un curent de oameni nemulțumiți care votează AUR, dar dacă vrem să guvernăm trebuie să ieșim dincolo de acel curent”, a spus senatorul.

„Noi trebuie să generăm politici pentru toți românii. Noi trebuie să generăm candidați credibili la locale. Să nu uităm și acest lucru”, a continuat el.

Întrebat și despre susținerea lui Călin Georgescu, Peiu a răspuns: „Este probabil ca domnul Georgescu să fie susținut, dar noi alegerile prezidențiale le avem în 2030”.

Donald Trump a semnat joi, 27 august, în Biroul Oval, ordinul executiv prin care administrația federală americană va folosi denumirea „Lacul America” pentru Lacul Ontario. Departamentul de Interne și secretarul Doug Burgum au primit sarcina de a pune în aplicare schimbarea.

Măsura este însă una americană: Washingtonul poate modifica modul în care guvernul federal al SUA denumește formațiunea geografică, dar nu poate obliga Canada să adopte noul nume. Lacul Ontario este împărțit între statul american New York și provincia canadiană Ontario, frontiera dintre cele două țări traversând lacul.

Redenumirea vine în mijlocul unui nou conflict cu Canada

Decizia nu este desprinsă de disputa politică și comercială dintre Washington și Ottawa. Cu numai două zile înainte de semnarea ordinului, Trump anunțase că ia „serios în considerare” schimbarea numelui, după deteriorarea negocierilor comerciale dintre SUA și Canada.

Numele Ontario este însă mult mai vechi decât Statele Unite sau Canada și provine dintr-un termen indigen asociat cu sensul de „lac al apelor strălucitoare”.

De la Golful Mexic la „Golful Americii”

„Lacul America” continuă una dintre cele mai vizibile politici simbolice ale celui de-al doilea mandat Trump.

În chiar prima zi după revenirea la Casa Albă, pe 20 ianuarie 2025, Trump a semnat ordinul „Restabilirea denumirilor care onorează măreția americană” („Restoring Names That Honor American Greatness”).

Prin acesta, guvernul federal american a primit instrucțiuni să folosească denumirea „Golful Americii” („Gulf of America”) în loc de Golful Mexic în documentele și hărțile oficiale americane.

Trump a mers și mai departe și a proclamat 9 februarie 2025 drept prima „Zi a Golfului Americii”.

La fel ca în cazul Lacului Ontario, decizia Washingtonului nu obligă alte state să adopte noua denumire.

Denali a redevenit Muntele McKinley

Același ordin din ianuarie 2025 a anulat o decizie din perioada Barack Obama și a readus pentru cel mai înalt munte din America de Nord denumirea Muntele McKinley („Mount McKinley”), în onoarea celui de-al 25-lea președinte american, William McKinley.

Vârful fusese redenumit oficial Denali de administrația Obama în 2015, folosindu-se numele tradițional al populației indigene din Alaska.

Pentagonul și „Departamentul de Război”

În septembrie 2025, Trump a semnat un alt ordin prin care a autorizat folosirea „Departamentului de Război” („Department of War”) ca denumire alternativă pentru Departamentul Apărării („Department of Defense”).

În același sistem, secretarul Apărării a putut utiliza titlul de „secretar de Război” („Secretary of War”).

O schimbare definitivă a denumirii legale a Departamentului Apărării necesită însă intervenția Congresului.

Rebrandingul s-a extins ulterior și la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, unde Direcția pentru Apărare („Directorate of Defense”) a devenit Direcția pentru Război („Directorate of War”).

Numele lui Trump, pe instituții, aeroporturi și proiecte militare

În paralel, numele președintelui a început să apară pe tot mai multe instituții și proiecte americane.

În decembrie 2025, administrația a adăugat numele lui Trump pe clădirea Institutului Păcii al Statelor Unite („United States Institute of Peace”).

Tot în 2025, Trump a anunțat dezvoltarea unei noi generații de nave militare din „clasa Trump” („Trump-class”), parte a proiectului naval „Flota de Aur” („Golden Fleet”).

În Florida, Aeroportul Internațional Palm Beach a primit în 2026 denumirea Aeroportul Internațional „President Donald J. Trump”, aeroportul aflându-se în regiunea în care Trump deține complexul Mar-a-Lago.

Bătălie pentru numele lui Trump pe Centrul Kennedy

Una dintre cele mai controversate schimbări de nume a vizat Centrul John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului, cunoscut în mod curent drept Centrul Kennedy („Kennedy Center”), din Washington.

După ce numele lui Donald Trump fusese adăugat celui al lui John F. Kennedy, decizia a ajuns în instanță, deoarece instituția a fost creată de Congres ca memorial dedicat fostului președinte american.

Ulterior, conducerea instituției a susținut înscrierea pe fațadă a formulei „Centrul John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului, restaurat și renovat de președintele Donald J. Trump”, precum și redenumirea spațiului exterior în „Piața Președintelui Donald J. Trump” („President Donald J. Trump Plaza”).

După 1-1 în partida tur de la Craiova, returul de la Erevan se îndrepta spre prelungiri, însă finalul meciului a produs una dintre cele mai dramatice eliminări europene ale Universității Craiova.

În minutul 90+5, Ararat-Armenia a primit o lovitură de la 11 metri. Sandro Lima a executat, dar Laurențiu Popescu a ghicit direcția și a reușit să respingă șutul trimis spre colțul din dreapta sa.

Bucuria oltenilor a durat însă doar câteva momente.

Penalty repetat după intervenția VAR. Popescu a apărat din nou

Arbitrul a decis repetarea loviturii de pedeapsă după ce s-a constatat că Oleksandr Romanchuk intrase în suprafața de pedeapsă înainte de execuția lui Lima. Fundașul Craiovei fusese chiar jucătorul care îndepărtase în corner mingea respinsă inițial de Popescu.

Sandro Lima s-a prezentat din nou la punctul cu var.

Și de această dată, în minutul 90+8, Laurențiu Popescu a reușit să apere execuția. Mingea a rămas însă în fața porții, iar Lima a urmărit faza și a trimis-o în plasă din a doua încercare pentru 1-0.

Golul venit în ultimele secunde a decis calificarea.

Craiova ratează Europa League după 1-1 în tur

În prima manșă, disputată pe stadionul „Ion Oblemenco”, Universitatea Craiova și Ararat-Armenia au terminat la egalitate, 1-1. Armenii au deschis atunci scorul prin Alexandros Malis, iar Nicușor Bancu a egalat pentru formația din Bănie.

După rezultatul de la Erevan, Ararat-Armenia merge mai departe cu scorul general de 2-1, iar Universitatea Craiova ratează accesul în faza ligii Europa League.

Craiova continuă în Conference League

Eliminarea nu înseamnă însă ieșirea Universității Craiova din cupele europene. Formațiile eliminate în play-off-ul Europa League sunt transferate în faza ligii Conference League, potrivit regulamentului UEFA pentru sezonul 2026/2027.

Oltenii vor evolua astfel în Conference League, competiție în care faza ligii începe pe 15 octombrie și cuprinde șase etape. Tragerea la sorți este programată pe 28 august.

Potrivit New York Post, avocatul fraților Tate, Joe McBride, a făcut publică o notă scrisă de Tristan Tate și datată 19 august. În mesaj, acesta reclamă accesul limitat la produsele disponibile în magazinul penitenciarului și spune că a slăbit.

„Ce-i asta, «trick or treat»?”, a scris Tristan Tate. În notă, Tristan Tate susține că ar fi slăbit aproximativ 13 pounds, echivalentul a aproape 6 kilograme, iar avocatul spune că Andrew Tate ar fi pierdut aproximativ 8 pounds, adică 3,6 kilograme.

McBride a acuzat autoritățile penitenciare că frații Tate ar fi avut acces la magazinul penitenciarului o singură dată în 32 de zile.

Frații Tate se află în prezent într-un centru de detenție din Miami. Cei doi au fost arestați în luna iulie, după ce autoritățile britanice au solicitat extrădarea lor pentru a răspunde unor acuzații formulate în Marea Britanie. Andrew și Tristan Tate neagă acuzațiile.

Frații Tate cer să fie eliberați pe cauțiune

Informațiile despre condițiile din închisoare apar în aceeași zi în care Andrew și Tristan Tate au ajuns în fața unui judecător federal din Miami pentru a cere eliberarea pe cauțiune, în timp ce contestă procedura de extrădare.

Avocații lor au susținut că frații nu reprezintă un risc de fugă și au propus condiții precum plata unei cauțiuni, predarea pașapoartelor și monitorizarea electronică.

Procurorii americani se opun eliberării și susțin că gravitatea acuzațiilor și alte elemente ale dosarului justifică menținerea lor în detenție.

Procedura de extrădare în Marea Britanie este în desfășurare, iar o decizie privind eliberarea lor din custodia americană urmează să fie luată de instanță.

România, în strategia juridică

România apare direct în strategia juridică a fraților Tate. Avocații au arătat instanței americane că cei doi au respectat anterior restricțiile judiciare impuse în dosarul în care autoritățile române îi acuză că ar fi atras femei în scopul exploatării sexuale.

Andrew Tate, în vârstă de 39 de ani, și Tristan Tate, de 38 de ani, au cetățenie americană și britanică și sunt implicați în proceduri judiciare în mai multe țări. Cei doi au respins în mod repetat acuzațiile de viol și trafic sexual.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis, joi, la Chișinău, un mesaj ferm despre cooperarea dintre Ucraina, Republica Moldova și România, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova.

Zelenski a vorbit despre amenințarea rusă, despre atacurile asupra Ucrainei, securitatea regională, cooperarea economică și logistică și obiectivul comun al aderării la Uniunea Europeană.

Liderul ucrainean a insistat pe ideea prezenței celor trei state, toate vecine cu Rusia, împreună, într-un moment simbolic.

„Este imposrtant să fim împreună exact așa cum suntem azi”

„Este foarte important ca întotdeauna să fim împreună, exact așa cum suntem astăzi. Ucraina, Republica Moldova, România, în ziua independenței Republicii Moldova, exact la câteva zile de când am celebrat și ziua independenței Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Președintele Ucrainei i-a mulțumit Maiei Sandu pentru vizita recentă la Kiev și a spus că prezența sa la Chișinău are aceeași semnificație: sprijin pentru independența Republicii Moldova.

„Câteva zile în urmă, Maia s-a aflat în capitala noastră, sprijinindu-ne țara, sprijinind independența noastră. Am toată gratitudinea pentru această vizită și astăzi am venit și noi să sprijinim independența Republicii Moldova. Și evident, toate acestea reprezintă mai mult decât un gest simbolic”.

„Atunci când ești un vecin al Rusiei, trebuie să poți colabora cât mai strâns”

Zelenski a insistat asupra nevoii de cooperare între țările din regiune, în special în contextul vecinătății cu Rusia.

„Atunci când ești un vecin al Rusiei, trebuie să poți colabora cât mai strâns posibil cu toți vecinii tăi, cu toate națiunile. Aceasta este o precondiție absolut cheie pentru a obține o securitate cât mai sigură și pentru a putea să ne dezvoltăm țările cât mai bine”.

Zelenski a amintit că Ucraina, Republica Moldova și alte state din regiune s-au confruntat cu amenințări la adresa independenței lor.

„Din păcate, toți oamenii noștri s-au ciocnit de aceste probleme de atentate la independența noastră din cauza Moscovei”.

În același timp, președintele ucrainean a transmis că perioada în care independența statelor din regiune era pusă sub semnul întrebării trebuie să rămână în trecut.

„Toate aceste lucruri au rămas în trecut. De acum înainte, noi ne vom asigura independența, libertatea, ne vom păstra capacitatea de a ne dezvolta țările, de a ne construi propriile vieți în modul în care ne dorim”, a spus Zelenski.

Mulțumiri pentru România și Republica Moldova

Președintele Ucrainei a mulțumit cetățenilor Republicii Moldova și României pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului.

„Sunt foarte recunoscător tuturor cetățenilor Moldovei, României pentru faptul că ne-au sprijinit permanent, pentru faptul că au sprijinit Ucraina, au sprijinit cu toată sinceritatea cetățenii noștri în orice moment al războiului declanșat”, a declarat el.

„V-ați convins ce a dus Rusia? 11 alerrte aeriene azi”

Zelenski a adresat apoi o întrebare directă celor prezenți cu privire la consecințele războiului și la amenințarea reprezentată de Rusia.

„V-ați convins de ceea ce a adus Rusia în Ucraina? V-ați convins de toate amenințările pe care le aduce Rusia?”, a întrebat retoric președintele ucrainean.

„11 alerte aeriene” în Kiev în ultimele 24 de ore

Un exemplu concret: „În ultimele 24 de ore, doar în Kiev, noi am înregistrat 11 alerte aeriene din cauza dronelor Shahed și din cauza rachetelor balistice”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, aceste atacuri au ajuns să facă parte din realitatea cotidiană a populației.

„Pot să vă zic că pentru cetățenii noștri, din păcate, aceste alerte aeriene, aceste atacuri cu rachetele balistice au devenit ceva constant. Noi cu toții ne dăm seama cât de anormală este Rusia”, a spus el.

Zelenski cere consolidarea securității și rezilienței

Președintele Ucrainei a subliniat că cele trei țări trebuie să se ajute reciproc pentru a putea răspunde amenințărilor.

„Din acest motiv, trebuie să putem să ne ajutăm unii pe ceilalți, să ne ajutăm în așa mod încât orice tentativă, orice amenințare împotriva noastră să fie întâmpinată adecvat”, a declarat Zelenski.

El a vorbit despre eforturile Ucrainei de a-și consolida infrastructura, economia și securitatea națională și a insistat că toate măsurile care pot crește reziliența statelor trebuie puse în practică.

„Noi încercăm să ne consolidăm infrastructura, noi încercăm să consolidăm potențialul economic, securitatea națională a țării noastre. (…) Este foarte important ca absolut tot ce poate cu adevărat să contribuie la reziliența statelor noastre să se întâmple, să fie pus în acțiune”.

Porturile, infrastructura și lanțurile logistice, în centrul cooperării

Zelenski a amintit și acordurile deja semnate între guvernele celor trei țări și a transmis că Ucraina apreciază disponibilitatea României și a Republicii Moldova de a lucra împreună.

„Avem anumite acorduri deja semnate între noi, între guvernele țărilor noastre. Noi valorizăm foarte mult disponibilitatea dumneavoastră de a lucra cu noi”, a declarat Zelenski.

El a menționat și necesitatea de a putea răspunde amenințărilor care vizează infrastructura și porturile.

„De a asigura că cu adevărat putem să acționăm cu toată capacitatea pentru a face față la toate amenințările și tentativele de a ne bloca porturile”, a spus președintele Ucrainei.

Zelenski a descris România, Republica Moldova și Ucraina drept „aliați naturali” și a subliniat importanța cooperării economice și logistice. Totodată, a transmis că Ucraina este gata să ofere sprijin pentru dezvoltarea capacităților de securitate ale statelor vecine

„Moldova, Ucraina, România sunt aliați naturali în toate lanțurile de logistică, în foarte multe domenii și trebuie să continuăm să consolidăm această alianță, fiindcă anume ea ne face să fim mai puternici. Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de securitate a vecinilor, a României, a Moldoviei, și ne așteptăm să întreprindem în continuare pași comuni pentru a putea livra și mai multe rezultate în acest sens”.

Obiectivul „Uniunea Europeană”

Un alt punct important al discursului lui Zelenski a fost integrarea europeană. Președintele Ucrainei a spus că Bucureștiul și Chișinăul trebuie să își coordoneze eforturile pe acest drum.

„Desigur, de fiecare dată ne vom coordona eforturile pe calea noastră de integrare europeană. Este foarte important să facem acest lucru, deoarece împărțim exact aceleași scopuri. Scopul nostru este de a obține calitatea de membru în Uniunea Europeană. (…) Le suntem foarte recunoscători vecinilor noștri pentru faptul că ne acordă tot sprijinul în relația noastră cu Uniunea Europeană la nivel de instituții europene”, a spus președintele.

„Ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană. Înțelegem că aceasta este dorința noastră comună”.

Președintele Ucrainei a încheiat cu un mesaj despre ritmul procesului de aderare și despre obiectivele comune ale celor trei țări.

„Așteptăm să obținem cât mai multe rezultate rapide și foarte concrete în calea noastră de aderare. Vom continua să consolidăm toate eforturile pentru pace, securitate și independență pentru mulți ani în Republica Moldova”.

Nunta improvizată a avut loc în 13 august, iar imaginile au fost făcute publice miercuri de compania aeriană Southwest Airlines și au devenit virale.

Sara și Blad se îndreptau spre Las Vegas unde urma să se căsătorească. Membrii echipajului au aflat însă despre planurile lor și le-au pregătit o surpriză chiar în timpul zborului.

O nuntă improvizată a avut loc astfel la circa 10.000 de metri altitudine.

Căpitanul a avut un rol crucial. El era și pastor, astfel că a oficiat căsătoria.

Martori la ceremonie au fost ceilalți 178 de pasageri.

Una dintre cele mai amuzante părți ale nunții a fost ținuta miresei. Pentru că totul a fost organizat spontan, echipajul a improvizat rochia și voalul miresei din hârtie igienică, scrie NDTV.

Buchetul a fost, la rândul său, confecționat din obiecte găsite la bord, inclusiv bețișoare pentru cafea.

„Au urcat ca logodnici și au aterizat ca proaspăt căsătoriți”, a transmis compania aeriană în prezentarea poveștii.

Cazul trecutului lui Lucian Pahonțu revine în atenție după investigația publicată de Recorder.

Fost procuror militar: „Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu”

Întrebat despre acest caz, generalul în rezervă Ioan Dan a spus că nu poate confirma dacă numele actualului șef al SPP a apărut în anchetele privind evenimentele din Capitală.

„Nu mai rețin dacă am găsit în Dosarul Revoluției că generalul Pahonțu a participat la represiunea din 21 decembrie 1989, pentru că nu m-am ocupat personal cu problemele de acolo. De ceea ce s-a întâmplat la București s-a ocupat altcineva, pentru că eu am fost trimis la Timișoara”, a declarat Ioan Dan pentru stiripesurse.ro.

Fostul procuror militar a explicat că, după revenirea sa de la Timișoara, a aflat doar parțial ce anchete fuseseră făcute în București.

„Când m-am înapoiat de la Timișoara, am aflat și eu niște lucruri, ce anchete s-au făcut până atunci. Nu prea s-au făcut, dar mă rog…”, a spus acesta.

Întrebat direct despre Pahonțu, Ioan Dan a răspuns: „Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu”.

Ioan Dan: „Problema la București a rămas confuză”

Generalul în rezervă susține că situația privind evenimentele din București a rămas dificil de clarificat.

„În orice caz, problema la București a rămas confuză, pentru că au fost niște cauze”, a afirmat el.

Ioan Dan a vorbit și despre ceea ce spune că a constatat în ancheta privind Revoluția de la Timișoara. Potrivit acestuia, trupele de Securitate ar fi primit ordin să tragă asupra manifestanților, însă nu l-ar fi executat.

„Din câte știu, trupele de securitate nu au tras în oameni, deși au primit ordin”, a declarat fostul procuror militar.

El a adăugat că această concluzie i-ar fi fost confirmată și de comandantul Trupelor de Securitate de la Timișoara.

„A primit ordin ferm să tragă în manifestanți. Eu l-am scos din cauză, pentru că era singurul din elementele Ministerului de Interne care mi-a spus-o clar. Nici nu mi-a venit să cred”, a spus Ioan Dan.

Potrivit acestuia, comandantul respectiv a fost transformat în martor, în lipsa unor dovezi că militarii din subordinea sa ar fi tras asupra populației.

„Nici nu era nicio dovadă că soldații lui, trupele de securitate, au tras în oameni”, a mai afirmat generalul.

Ioan Dan a susținut, de asemenea, că la Timișoara victimele ar fi fost împușcate de „specialiști, lunetiști”, precizând că, în interpretarea sa, nici trupele de Securitate și nici cele ale Ministerului Apărării nu ar fi tras în manifestanți.

Afirmațiile îi aparțin fostului procuror militar și se referă la concluziile pe care acesta spune că le-a desprins din anchetele pe care le-a instrumentat.

Discuția cu generalul Grigorie Ghiță

Ioan Dan a relatat și o discuție cu generalul Grigorie Ghiță, cel care conducea Comandamentul Trupelor de Securitate în decembrie 1989.

Potrivit acestuia, discuția a vizat inclusiv evenimentele de la Otopeni și trimiterea unei subunități de securitate către aeroport.

„Am discutat despre ce s-a întâmplat la Otopeni. Bineînțeles, a fost condamnat și el, pentru că a permis ca subunitatea de securitate care a fost trimisă la Otopeni – i s-a luat comandantul și a fost pus comandant al trupelor USLA, care i-a băgat pe copiii ăia la moarte, pentru că nu s-au supus somațiilor”, a afirmat Ioan Dan.

Fostul procuror militar spune că lui Ghiță i s-a reproșat inclusiv faptul că subunitatea nu a mai fost condusă de comandantul său de drept.

CNSAS: Au venit cele mai detaliate documente de până acum

Vicepreședintele instituției, istoricul Mădălin Hodor, a declarat pentru Cotidianul că, după solicitările formulate de Recorder și Snoop, Consiliul a cerut din nou informații de la instituțiile care ar putea deține documente referitoare la activitatea lui Pahonțu.

Solicitările au fost trimise către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și SRI, iar de această dată instituțiile au furnizat răspunsuri mai ample.

„Sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă”, a declarat Hodor. Dosarul este acum în verificare la CNSAS.

Până acum, informațiile transmise CNSAS arătau în esență doar că Pahonțu activase în Trupele de Securitate între 1987 și 1989, fără suficiente detalii despre activitatea sa concretă. Potrivit lui Hodor, simpla apartenență la această structură nu este suficientă juridic pentru constatarea calității de lucrător al Securității: trebuie identificate și acțiuni care să fi încălcat drepturi și libertăți fundamentale.

Pahonțu conduce SPP din 2005

Lucian Pahonțu se află la conducerea SPP din decembrie 2005, când a fost numit prin decret de președintele Traian Băsescu, la propunerea CSAT. Înainte de această funcție, a condus Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș” a Jandarmeriei.

În 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea de militar, dar a rămas director al SPP.

După apariția investigației Recorder, fostul președinte Traian Băsescu, cel care l-a numit în funcție, a declarat că informațiile reprezintă „o mare surpriză” și că, în opinia sa, Pahonțu „ar trebui să-și piardă funcția”.

„Compania Națională de Investiții Rutiere a stabilit împărțirea pe loturi a Autostrăzii A13 Brașov-Bacău. Împreună cu Prestatorul a fost agreată lotizarea traseului cu o lungime de 174 de kilometri în cinci loturi, pentru fiecare dintre cele cinci loturi fiind asigurată funcționarea independentă”, a anunțat CNIR într-un comunicat.

Primul lot, Codlea – Sfântu Gheorghe, va avea aproximativ 47 de kilometri, între km 0 și km 47.

Lotul 2, Sfântu Gheorghe – Târgu Secuiesc, va avea o lungime de aproximativ 34 de kilometri, între km 47 și km 81, iar Lotul 3, Târgu Secuiesc – Poiana Sărată, aproximativ 40 de kilometri, între km 81 și km 119.

Lotul 4, Poiana Sărată – Onești Vest, va avea 22 de kilometri, între km 119 și km 141. Lotul 5, Onești Nord – Răcăciuni, va avea o lungime de aproximativ 33 de kilometri, între km 147 și km 174, potrivit CNIR.

Forajele geotehnice pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate

„Pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate, se efectuează foraje geotehnice, inclusiv pe sectoarele cu traseu modificat din județul Brașov, stadiul fiind de 22.700 de metri forați, la sfârșitul acestei luni. Studiul de fezabilitate este necesar pentru stabilirea traseului final și a costului estimat pentru etapa de proiectare și execuție, un studiu geotehnic riguros reprezentând un fundament solid pentru viitoarea autostradă”, a subliniat CNIR.

Investigațiile geotehnice sunt realizate cu trei instalații de foraj, mobilizate în zona localităților Hărman și Prejmer, din județul Brașov, și Moacșa, din județul Covasna.

Pe traseul A13 Brașov-Bacău sunt prevăzute 15 noduri rutiere, câte cinci în fiecare dintre cele trei județe traversate.

Sectorul Brașov-Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu viitoarea Autostradă Sibiu-Făgăraș-Brașov printr-un nod de mare viteză în zona localității Codlea.

CNIR a precizat că sectorul Brașov-Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu viitoarea Autostradă Sibiu-Făgăraș-Brașov printr-un nod de mare viteză în zona localității Codlea, iar în zona Bacăului, la Răcăciuni, cu Autostrada Moldovei A7.

Spania își înăsprește procedurile privind migrația și azilul după criza din Ceuta, unde până la 80.000 de migranți au sosit la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euractiv.

Madridul pregătește o reformă prin care procedurile de azil ar urma să fie accelerate drastic, iar migranții fără acte ar putea intra mai rapid în proceduri de returnare.

Reforma urmărește alinierea legislației spaniole la Pactul european privind migrația și azilul, adoptat în 2024 și intrat în vigoare la 12 iunie.

Una dintre cele mai grave crize migratorii cu care Spania s-a confruntat

Guvernul de la Madrid susține că noile reguli vor reduce birocrația, dar vor păstra protecția drepturilor persoanelor care solicită protecție internațională.

Criza din Ceuta a pus însă o presiune suplimentară asupra autorităților spaniole.

Până la 80.000 de migranți au ajuns în enclava nord-africană la sfârșitul lunii iulie.

Ceuta are aproximativ 84.000 de locuitori, astfel că amploarea sosirilor a generat una dintre cele mai grave crize migratorii cu care Spania s-a confruntat în ultimii ani.

Ministrul Justiției, Félix Bolaños, a declarat în Parlament că prioritatea Madridului este „localizarea, asistența și începerea proceselor de repatriere, reîntregire a familiei sau azil pentru migranții care rămân în Ceuta”.

Procedurile de azil ar putea dura doar 12 săptămâni

Una dintre cele mai importante schimbări propuse de guvernul spaniol vizează durata procedurilor de azil.

Potrivit magistratului Fernando Portillo, procedurile durează în prezent, în mod obișnuit, între doi și trei ani. În cadrul noului sistem, cererile ar trebui soluționate în maximum 12 săptămâni.

Pe durata analizării cererii, orice procedură de deportare ar fi suspendată.

Dacă solicitarea este respinsă, procedurile de returnare ar începe imediat, cu excepția situațiilor în care decizia este contestată în instanță.

„În esență, reforma simplifică procedurile birocratice”, a declarat Fernando Portillo, magistrat în Melilla.

Un nou „triaj” pentru migranții care intră în Spania

Reforma propusă introduce un proces obligatoriu de verificare și înregistrare pentru persoanele care sosesc fără autorizație, pentru solicitanții de azil și pentru migranții salvați.

Această etapă preliminară, descrisă drept „triaj”, trebuie finalizată în maximum 72 de ore și va avea loc înaintea procedurilor standard de imigrare sau azil.

Ministrul de Interne Fernando Grande-Marlaska spune că reforma urmărește creșterea eficienței sistemului, „protejând în același timp drepturile omului” ale persoanelor care solicită protecție internațională.

Reguli speciale pentru Ceuta și Melilla

Noile prevederi ar urma să aibă un impact important în Ceuta și Melilla, cele două enclave spaniole din Africa de Nord.

Solicitanții de azil din aceste teritorii nu ar mai putea călători în Spania continentală pe durata procesării cererilor.

Ei ar rămâne în centre desemnate până la pronunțarea unei decizii.

Potrivit lui Portillo, unul dintre obiectivele reformei este și prevenirea folosirii abuzive a sistemului de azil.

„Scopul general este, de asemenea, de a preveni abuzul fraudulos al sistemului de azil, în care persoane care erau de fapt migranți economici – care nu îndeplineau condițiile pentru acest statut – solicitau azil pentru a rămâne”, a declarat magistratul.

144.000 de cereri de azil într-un singur an

Presiunea asupra sistemului spaniol este semnificativă. Spania a primit anul trecut aproximativ 144.000 de cereri de azil.

În cadrul noului sistem, cererile depuse de cetățeni ai unor state considerate sigure, printre care Marocul, ar putea beneficia de proceduri accelerate.

Măsura este relevantă în special pentru criza din Ceuta.

Majoritatea migranților care au ajuns acolo în iulie erau cetățeni marocani.

Printre cei sosiți s-au aflat cel puțin 2.000 de minori, ale căror cazuri beneficiază de garanții juridice separate.

Presiuni europene asupra Madridului

Schimbarea de politică vine și după reacții dure din alte state membre ale Uniunii Europene.

Italia și Finlanda au cerut închiderea spațiului Schengen cu Spania, iar Roma a reintrodus controalele la frontieră.

Criza din Ceuta a provocat, de asemenea, critici la adresa premierului Pedro Sánchez și a politicilor sale anterioare în domeniul migrației.

Reforma este încă în fazele legislative incipiente.

Aprobarea și implementarea completă ar putea dura câteva luni și s-ar putea prelungi chiar după alegerile generale din Spania, programate pentru vara anului 2027.

Unele prevederi ale Pactului european privind migrația și azilul se aplică însă direct în Spania, fără să fie necesară transpunerea lor în legislația națională. Din acest motiv, anumite schimbări ar putea intra în vigoare mai devreme.

Tanczos  Barna a declarat că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție pentru actuala criză politică și că România trebuie să găsească rapid o formulă de guvernare în actualul cadru parlamentar. 

Refuzul anticipatelor

„Nu sunt o soluție și România nu trebuie să ajungă la anticipate”, a spus Tanczos despre alegerile anticipate, joi, la B1 TV. 

Oficialul a avertizat și asupra posibilității ca AUR să ajungă la guvernare. În opinia sa, preluarea guvernării de către formațiunea condusă de George Simion ar produce „o schimbare radicală în România”. 

„Dacă astăzi AUR  ar prelua guvernarea. Cred că nu este un lucru de dorit, din punctul nostru de vedere în niciun caz. Nici nu e obligatorie dizolvarea Parlamentului, dar este nevoie de implicare și decizii cât se poate de repede pe această situație”, spune liderul UDMR. 

Tema suspendării șefului statului: Populism

În ceea ce privește scenariul suspendării președintelui, Tanczos Barna a respins posibilitatea ca acesta să se concretizeze. 

„în momentul ăsta, este strict populism, marketing politic și aruncarea unor subiecte pe agenda zilnică care oricum n-au nicio greutate. Nu cred că se poate ajunge la suspendarea președintelui și nici nu se va strânge nicio majoritate și nici nu se va ajunge acolo”, a mai spus vicepremierul. 

Legat de alegerile anticipate, președintele Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că acest scenariu nu este realist. Referitor la suspendare, liderul AUR, George Simion, declarată încă de la începutul lunii că inițiativa de demitere a președintelui se bucură de o susținere „importantă” în Parlament. 

Sursa: B1 TV

UPDATE 18:10 Volodimir Zelenski a ajuns la Chișinău

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost întâmpinat joi la Chișinău de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în contextul manifestărilor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței țării.

Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski vor participa la o reuniune trilaterală, iar ulterior vor susține declarații de presă comune.

UPDATE 17:20. Cei doi asistă la parada militară de la Chișinău

Maia Sandu și Nicușor Dan urmăresc, în aceste momente, parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Potrivit NewsMaker.md, la defilare participă peste 2.000 de militari din cadrul Armatei Naționale a Republicii Moldova, precum și angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Justiției și Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

La paradă defilează și 150 de veterani ai războiului pentru independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova. De asemenea, participă și grupe port-drapel formate din militari din România, Ucraina, Lituania, Italia, Polonia, Franța, Cehia și SUA.

Parada include și peste 100 de unități de tehnică militară și specială.

Nicușor Dan, la Chișinău: România va sprijini Republica Moldova în drumul spre UE și în fața amenințărilor Rusiei

Președintele României, Nicușor Dan, a avut joi, la Chișinău, consultări cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre prioritățile relației bilaterale și despre teme de actualitate europeană și internațională.

„Am adresat, cu acest prilej, felicitări doamnei Președinte Maia Sandu și cetățenilor Republicii Moldova cu ocazia Zilei Independenței, alături de urări de pace, prosperitate și securitate, în interiorul familiei europene Întâlnirea noastră de astăzi este o dovadă în plus a apropierii dintre România și Republica Moldova și a relației noastre speciale, bazate pe comunitatea de istorie, limbă, cultură și tradiții”, a scris Nicușor Dan.

Un subiect important al discuțiilor a fost parcursul european al Republicii Moldova. Nicușor Dan a apreciat progresele făcute de Chișinău în procesul de integrare europeană.

„Am adresat cuvinte de încurajare Republicii Moldova pentru progresele realizate în procesul de integrare europeană, care au dovedit o dată în plus o mobilizare politică, administrativă și civică exemplară pentru a implementa legislația europeană și reformele necesare.”

Șeful statului român a transmis că „reformele trebuie continuate în ritm susținut, pe toate palierele, iar România va rămâne aproape, oferind expertiză tehnică și sprijin diplomatic pentru ca procesul de integrare europeană să avanseze într-un ritm accelerat.”.

Cei doi au discutat și despre securitatea energetică și proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova: „Am discutat și despre securitate energetică și proiecte de interconectare. Avem un angajament comun ferm de a continua în mod susținut eforturile pe acest palier.”.

De asemenea, pe agenda discuțiilor s-au aflat și securitatea regională, reziliența și combaterea dezinformării: „Am abordat astăzi și temele rezilienței, combaterii dezinformării și amenințărilor hibride, precum și necesitatea de a contracara presiunile venite din partea Rusiei.”

Știrea inițială

Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns joi în Republica Moldova, unde participă la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței. Șeful statului a fost întâmpinat la Chișinău de președinta Maia Sandu și va lua parte la parada militară din Piața Marii Adunări Naționale.

Vizita lui Nicușor Dan a început la Cahul, unde, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială, președintele a vizitat șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Ulterior, acesta a mers la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiu.

„În drum spre Chișinău, am făcut o oprire pentru a vizita orașul Cahul, reper important al identității, culturii și spiritului românesc din Republica Moldova. Mi-a făcut plăcere să descopăr un oraș cu o istorie bogată, cu oameni harnici, cu o comunitate care a știut să păstreze și să transmită mai departe valorile pe care le împărtășim”, a scris președintele pe rețelele de socializare.

„La Cahul regăsim legături între România și Republica Moldova în educație, cultură, economie, în proiectele comunităților locale și, mai presus de toate, în relațiile dintre oameni”, a transmis joi șeful statului.

La ora 14:35, Nicușor Dan a fost primit de Maia Sandu la Palatul Prezidențial din Chișinău. Cei doi șefi de stat au avut o întâlnire tête-à-tête, urmată de o serie de convorbiri oficiale.

De la ora 16:45, președintele României și omologul său moldovean participă la parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova.

Un moment important al vizitei este reuniunea trilaterală dintre Nicușor Dan, Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programată la ora 18:45, la Palatul Prezidențial din Chișinău. Cei trei lideri urmează să susțină declarații de presă comune la ora 19:25.

Programul președintelui României include apoi o cină oferită de Maia Sandu la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”. Seara se va încheia cu participarea lui Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski la concertul festiv dedicat Zilei Independenței, organizat în Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 21:10.

Președinția Republicii Moldova a confirmat miercuri că Maia Sandu i-a invitat pe Nicușor Dan și Volodimir Zelenski la manifestările dedicate celor 35 de ani de independență a țării.

Două persoane au fost ucise într-un liceu din apropierea Berlinului, a relatat presa regională joi, 27 august, iar poliția  a anunțat pe rețeaua de socializare X că a arestat un suspect, potrivit Le Figaro.

Potrivit postului public de televiziune RBB și ziarului regional MAZ, în statul estic Brandenburg, un bărbat în vârstă de 19 ani și-ar fi ucis fosta iubită de 18 ani. Un bărbat în vârstă de 30 de ani ar fi fost ucis în timp ce încerca să-l oprească pe făptaș.

O amplă operațiune a poliției este în curs de desfășurare. Poliția investighează incidentul ca pe un caz de omor, după cum a confirmat pentru postul de televiziune rbb un purtător de cuvânt al Direcției de Poliție din Brandenburgul de Est.

Potrivit poliției, nu există indicii ale unui atac planificat. Un bărbat a fost arestat, a confirmat un purtător de cuvânt al poliției pentru rbb.

Poliția a alertat, de asemenea, publicul cu privire la operațiunea în desfășurare prin intermediul canalelor lor de avertizare și informare. Zona este izolată.

Inițial nu a fost clar dacă exista vreun pericol suplimentar pentru elevi sau alte persoane.

Următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene trebuie să contribuie la reducerea dependenței blocului de puterile străine, a declarat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit POLITICO.

Declarația președintei în contextul în care șase state membre, în frunte cu Germania, cer reducerea cu sute de miliarde de euro a bugetului propus de Comisie.

Apelul acesteia pentru un program de investiții are loc în condițiile în care Uniunea Europeană încearcă să își reducă dependența de lanțurile de aprovizionare și materiile prime critice din China, de tehnologia americană și de combustibilii fosili importați.

„Următorul buget va fi brațul financiar al independenței noastre”, a declarat joi Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la Paris în fața grupului de presiune al mediului de afaceri francez MEDEF.

Ce buget a propus Comisia Europeană

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru următorii șapte ani.

Germania și alte cinci state, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, cer însă reduceri de câteva sute de miliarde de euro. Dar reacția lor este contra-atacată de Italia și Spania, care conduc un grup de țări ce susține un buget mai mare.

Dimensiunea bugetului va avea o influență asupra fondurilor pe care Uniunea Europeană le poate aloca agendei economice promovate de von der Leyen, inclusiv investițiilor în industrii strategice, energie și inteligență artificială.

Președinta Comisiei a prezentat și fondurile pe care instituția de la Bruxelles dorește să le aloce pentru cercetare, inovare, alături de dezvoltarea industriilor strategice.

„Cu peste 450 de miliarde de euro din Fondul european pentru competitivitate și din programul Orizont Europa, vom sprijini întregul lanț – de la cercetare la inovare, de la laboratoare la întreprinderi și de la prototipurile inițiale la producția industrială”, a declarat von der Leyen/

Aceasta a mai declarat că „Europa nu își poate stabili noi ambiții fără a asigura mijloacele necesare pentru finanțarea acestora”.

Merz se opune creșterii bugetului european

Propunerea privind bugetul a fost contestată aspru de cancelarul german Friedrich Merz și de aliații săi, care spun că o creștere atât de mare este greu de susținut în condițiile în care guvernele sunt nevoite să reducă propriile cheltuieli.

„Propunerile actuale prevăd o creștere de până la 60%. Într-o perioadă de consolidare bugetară în toate statele membre, acest lucru este pur și simplu imposibil de suportat. Propunerile trebuie reduse cu câteva sute de miliarde. Iar aceste reduceri vor trebui să vizeze toate domeniile.”, a declarat Friedrich Merz într-o declarație comună cu cele cinci state, joi seara.

Mai multe publicații internaționale relatează că UEFA pregătește o plângere penală împotriva președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru posibile nereguli financiare legate de planul său de a vinde profiturile viitoare ale Cupei Mondiale către investitori privați.

„UEFA și avocații săi iau în considerare inițierea unei proceduri penale în Elveția împotriva lui Infantino și, eventual, a altor oficiali ai FIFA, pentru administrare defectuoasă cu caracter penal, în temeiul articolului 158 din Codul penal elvețian”, afirmă avocații UEFA într-un document de 56 de pagini consultat de Associated Press.

Documentele au fost depuse la o instanță din Manhattan, solicitând obținerea de probe potențiale de la fondul de investiții din New York, Thrive Capital Management, fondat de Joshua Kushner.

Potrivit sursei citate, Thrive și Kushner urmau să fie investitorii principali, intenționând să plătească FIFA 4,2 miliarde de dolari pentru o participație de 20% într-o filială care urma să gestioneze evenimentele comerciale ale forului fotbalistic, inclusiv Cupa Mondială.

UEFA îl amenințase pe Infantino că va iniția acțiuni legale

Informația vine în contextul în care la începutul lunii august, Associated Press a relatat că UEFA a amenințat FIFA cu acțiuni în justiție în legătură cu planul anunțat de Infantino de a vinde o parte din profiturile viitoare ale Cupei Mondiale către investitori privați.

Concret, avocații UEFA au informat FIFA că forul european „ia în considerare în mod activ acțiuni în justiție, arbitraj și/sau plângeri la autoritățile de reglementare… care decurg din și în legătură cu planul FFE (FIFA Forward Enterprise) propus de FIFA și toate aspectele conexe”.

Gianni Infantino a retras proiectul de investiții private al FIFA în urma unei opoziții masive

La sfârșitul lunii iulie, șeful FIFA, Gianni Infantino, a anunțat retragerea planului de deschidere a asociației către investitori privați, în fața amenințării unui boicot din partea UEFA și a opoziției ferme a confederațiilor asiatice și americane.

„După ce am ascultat cu atenție toate opiniile, a devenit clar că proiectul a creat diviziuni de o natură care, indiferent de nivelul de sprijin, nu mai sunt în interesul obiectivului stabilit inițial”, a declarat Infantino . „Scopul nostru a fost întotdeauna – și va fi întotdeauna – să ne unim și să ne îmbunătățim.”

UEFA a criticat planurile anunțate de Infantino, amenințând inclusiv că va boicota competițiile. După ce șeful FIFA a retras planurile de investiții private, UEFA a salutat decizia.

Tanczos Barna a precizat că UDMR încearcă să joace un rol de mediator în negocierile pentru formarea viitorului guvern și să propună variante alternative. Potrivit acestuia, singura restricție asumată fiind necolaborarea cu partidul condus de George Simion. 

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV. 

Apel la dialog între PNL și PSD

El consideră că situația politică actuală poate fi deblocată doar prin reluarea comunicării dintre PNL și PSD. În lipsa unui dialog între cele două partide mari, spune Tanczos, variantele pentru formarea unui guvern sunt limitate. 

„Sper că, începând cu luna septembrie, lucrurile să intre pe un alt făgaș. Să înceapă discuțiile între cele două partide mari, practic. Pentru că dacă între PNL și PSD nu există absolut nicio comunicare, rămân foarte puține variante”, continuă oficialul. 

O criză cronică de stabilitate parlamentară

Oficialul a susținut că este necesar ca partidele să ajungă rapid la un compromis și să formeze un guvern capabil să conducă țara cel puțin până în primăvara anului viitor, când ar trebui adoptat un nou buget. 

De asemenea, Tanczos a recunoscut instabilitatea politică cu care se confruntă România, precizând că ultimul Guvern care a rezistat un mandat întreg a fost Guvernul condus de Adrian Năstase (2000-2004). 

„România n-a mai avut majoritate solidă de foarte mulți ani pentru că niciun guvern n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit mandatul de patru ani. Din 2004 încoace  ultimul guvern care a stat patru ani fără modificări și fără cutremure a fost guvernul Năstase. majoritatea aceea solidă nu prea mai există de 22 de ani, dar măcar o majoritate care să ducă această țară până în primăvara anului viitor, cu un buget nou, cu niște programe noi, cu asumări de decizii, este absolut necesară”, conchide Tanczos. 

Contextul blocajului politic de la București

Încă de la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, România terce printr-o criză politică. 

După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. 

Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament.   

După eșecul propunerii Veștea, Partidul Social Democrat l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan. Cu toate acestea, Nicușor Dan a refuzat să facă o desemnare, susținând că niciun nume nu poate strânge o majoritate.  

Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) a fost selectată drept Organizator Local în România pentru a doua ediție a BraveTechEU DefTech Forges, o inițiativă a Comisiei Europene dedicată accelerării tehnologiilor de apărare și cu dublă utilizare. Evenimentul va avea loc în perioada 9-13 noiembrie 2026, simultan în Germania și România, și reprezintă o oportunitate majoră pentru start-up-urile și inovatorii din România de a se alătura unuia dintre cele mai ambițioase programe europene de inovare în apărare. Ediția din România este organizată de ROSPIN în colaborare cu Civitta, Starburst, Darkstar, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Defense-X și Cluj Hackathon.

BraveTechEU DefTech Forges reunește start-up-uri, scale-up-uri și IMM-uri europene cu utilizatori finali militari, experți tehnici, mentori și reprezentanți ai industriei, într-un program intensiv de 5 zile în care soluțiile sunt testate, adaptate și validate în condiții operaționale reale, inclusiv pe baza lecțiilor desprinse din experiența de pe câmpul de luptă din Ucraina. Inițiativa este derulată în colaborare cu Brave1, platforma de inovare în apărare a Ucrainei, și cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), fiind implementată de un consorțiu format din Civitta, Starburst și Darkstar.

Ediția din România se concentrează pe patru teme:

• senzori tereștri nesupravegheați (unattended ground sensors): rețele acustice și seismice testate în scenarii cu cadeți, vehicule și drone;
• sisteme aeriene fără pilot (UAS) de lovire autonome și roiuri de drone: testare de zbor supravegheată, autonomie de roi și integrare sensor-to-shooter;
• operațiuni UAS reziliente la război electronic: bruiaj controlat pentru testarea navigației, comunicațiilor și continuității misiunii;
• adaptare rapidă la condițiile câmpului de luptă: reconfigurare la linia de zbor, sarcini utile modulare și cicluri test-fix-retest.

Participanții vor beneficia de ferestre de zbor, expunere controlată la bruiaj electronic și feedback direct din partea utilizatorilor finali militari.

Cele trei echipe câștigătoare ale ediției din România vor primi câte 120.000 EUR (șase premii a câte 120.000 EUR la nivelul întregii ediții), vor intra într-un program de mentorat de două luni și vor avea acces la Faza II – campanii de testare și evaluare operațională coordonate de Agenția Europeană de Apărare, în cadrul cărora echipele selectate pot concura pentru finanțare suplimentară de până la 1.000.000 EUR.

Înscrierile sunt deschise până pe 6 septembrie 2026 pentru start-up-uri, scale-up-uri, IMM-uri, echipe academice sau de cercetare și inovatori individuali stabiliți în Uniunea Europeană, Norvegia sau Ucraina, care dezvoltă soluții de apărare sau cu dublă utilizare la un nivel de maturitate tehnologică TRL 4+ și dispun de un prototip funcțional. Echipele internaționale formate din participanți din UE și Ucraina sunt încurajate în mod special. Participarea este gratuită. O sesiune online de informare (webinar) va avea loc pe 25 august 2026, între orele 15:00 și 16:00 CET.

Aducerea BraveTechEU DefTech Forges în România confirmă maturitatea ecosistemului românesc de inovare în apărare. În România, echipele europene vor putea face ceea ce rareori este posibil în altă parte: să își testeze tehnologiile în condiții operaționale reale, cu feedback direct de la utilizatorii finali militari, și să își accelereze drumul către adoptarea operațională.

Linkuri utile:

• Aplicații pentru companii: https://tally.so/r/44Db1B
• Înregistrare la sesiunea de informare: https://tally.so/r/xXE6L5
• Aplicații pentru mentori: https://tally.so/r/EkbgNr
• Website: https://bravetecheu-deftechforges.eu

 

Despre ROSPIN Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) este o organizație neguvernamentală care construiește ecosistemul spațial național prin educație, comunitate și parteneriate cu industria. ROSPIN derulează programe de formare, pre-incubare și conectare a talentelor și companiilor românești la inițiativele europene din domeniul spațial, al apărării și al tehnologiilor cu dublă utilizare. Mai multe informații: https://www.rospin.org

Despre Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” este instituția militară de învățământ superior care formează ofițerii Forțelor Terestre Române, cu un accent puternic pe leadership, cercetare aplicată și inovare în domeniul apărării și securității, fiind și inițiatoarea hackathonului Defense-X. Mai multe informații: https://www.armyacademy.ro

Despre Defense-X Defense-X este hackathonul internațional de inovare în apărare organizat de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, o platformă de colaborare între sectorul de apărare, mediul academic și industria tehnologică, cu accent pe sisteme fără pilot, inteligență artificială, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Mai multe informații: https://www.defense-x.ro

Despre Cluj Hackathon Cluj Hackathon este una dintre cele mai mari competiții de tip hackathon din Europa, organizată la Cluj-Napoca, care reunește studenți, dezvoltatori, antreprenori și mentori pentru a construi soluții aplicate la probleme reale, cu accent pe inteligență artificială și tehnologii emergente. Mai multe informații: https://www.clujhackathon.ro/

Despre BraveTechEU DefTech Forges BraveTechEU este o inițiativă a Comisiei Europene, derulată în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Brave1, care urmărește transferul rapid al inovației din laborator către teren. Prima fază, DefTech Forges, identifică și selectează cele mai promițătoare soluții ale inovatorilor europeni, iar faza a doua le supune unor campanii riguroase de testare și evaluare care reproduc condițiile operaționale specifice războiului din Ucraina. În primul an sunt planificate 6 evenimente, organizate în 3 cicluri a câte 2 locații simultane, până în martie 2027.

Ratko Mladić ispășea o condamnare pe viață pentru rolul său în războiul din Bosnia din perioada 1992-1995 și era deținut în unitatea ONU de la Haga.

Cu numai o săptămână înainte de anunțarea morții sale, președinta Mecanismului Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale, judecătoarea Graciela Gatti Santana, îi respinsese o nouă cerere de eliberare anticipată din motive umanitare.

Documentele oficiale ale tribunalului arătau însă că starea sa se deteriorase dramatic.

Un raport medical primit de instanță la 14 august arăta că „starea generală a lui Mladić s-a deteriorat rapid”, că fostul general intrase în „faza finală a vieții” și că medicii trecuseră la îngrijiri concentrate în primul rând pe confort și reducerea suferinței. Evaluarea clinică preciza că moartea sa putea surveni „în orice moment”.

Apărarea ceruse pe 18 august transferarea sa directă într-un spital sau într-o unitate de îngrijiri paliative din Serbia, unde ar fi urmat să rămână sub supravegherea autorităților sârbe. Tribunalul a refuzat însă cererea, considerând că îngrijirile medicale disponibile în Olanda îi protejau demnitatea și îi permiteau să beneficieze de tratament adecvat până la sfârșitul vieții.

Condamnat pentru genocidul de la Srebrenica

Ratko Mladić a fost comandant al Statului Major Principal al Armatei Republicii Srpska începând din mai 1992 și pe aproape întreaga durată a războiului din Bosnia și Herțegovina.

În 2017, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului și l-a condamnat la închisoare pe viață.

Verdictul a fost confirmat definitiv în iunie 2021. Judecătorii au menținut condamnările pentru genocid, persecuție, exterminare, omor, deportare, transfer forțat, terorizarea populației civile, atacuri ilegale asupra civililor și luare de ostatici.

Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica.

În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladić au cucerit enclava Srebrenica, care fusese declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite. Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, iar aproximativ 30.000 de femei, copii și vârstnici au fost îndepărtați forțat din enclavă. Masacrul a fost calificat drept genocid de instanțele internaționale.

Tribunalul a stabilit că obiectivul operațiunii în care Mladić a avut un rol central a fost eliminarea musulmanilor bosniaci din Srebrenica.

Asediul orașului Sarajevo

Mladić a fost condamnat și pentru rolul său în asediul Sarajevo, unde forțele sârbe bosniace au desfășurat o campanie de bombardamente și atacuri cu lunetiști împotriva populației civile.

Judecătorii au concluzionat că una dintre operațiunile criminale la care Mladić a participat urmărea în mod explicit „răspândirea terorii” în rândul civililor din Sarajevo prin bombardamente și focuri ale lunetiștilor. De asemenea, a fost găsit vinovat pentru luarea drept ostatici a unor membri ai personalului ONU, într-o încercare de a împiedica atacurile aeriene NATO asupra pozițiilor sârbilor bosniaci.

Războiul din Bosnia, declanșat în contextul destrămării Iugoslaviei, a provocat moartea a peste 100.000 de persoane și a forțat aproximativ două milioane de oameni să-și părăsească locuințele.

A fugit aproape 16 ani

Mladić fusese inculpat pentru prima dată de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în iulie 1995, însă a reușit să evite capturarea timp de aproape 16 ani.

A fost arestat în Serbia la 26 mai 2011 și transferat cinci zile mai târziu la Haga. Procesul său a început în mai 2012. Sentința pe viață a fost pronunțată în noiembrie 2017 și a devenit definitivă după respingerea apelului, în iunie 2021.

Alături de fostul lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadžić, Mladić a devenit una dintre figurile centrale ale proceselor internaționale privind crimele comise în timpul destrămării Iugoslaviei.

Starea sa de sănătate se deteriorase puternic în ultimii ani, fiind spitalizat în repetate rânduri și suferind inclusiv de tulburări cognitive. În primăvara acestui an, apărarea ceruse deja eliberarea sa pe motiv că se afla într-un „declin medical avansat și ireversibil”. Instanța ONU a recunoscut în luna mai că Mladić se afla în „ultimele etape ale vieții”, dar a decis că primea îngrijiri medicale corespunzătoare la Haga și a refuzat eliberarea.

Mladić, elogiat de ultrași români într-un scandal înainte de Bosnia – România

Numele lui Ratko Mladić a provocat un scandal și în România. În noiembrie 2025, înaintea meciului Bosnia și Herțegovina – România din preliminariile Campionatului Mondial, un grup de ultrași români, asociați unei facțiuni a galeriei lui Dinamo, s-a fotografiat la Belgrad alături de suporteri sârbi și a afișat un banner care îl glorifica pe fostul comandant condamnat pentru genocid. Pe pânză apărea mesajul: „Mladić, erou european, i-a redus pe musulmani la zero”. Imaginea a provocat indignare în Bosnia, unde presa a cerut inclusiv ca persoanelor implicate să li se interzică accesul în țară și la partida de la Zenica.

Ministerul român de Externe a condamnat atunci fără echivoc glorificarea criminalilor de război. MAE a transmis că asemenea manifestări sunt incompatibile cu democrația, drepturile omului și valorile fundamentale și a avertizat asupra folosirii meciurilor de fotbal pentru promovarea unor mesaje rasiste, xenofobe sau islamofobe.

Și Dinamo București s-a delimitat public de acțiunea ultrașilor, precizând că astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile clubului.

Scandalul din 2025 nu a fost însă primul incident de acest fel. La România – Bosnia, 3-0, disputat în Giulești pe 3 iunie 2011, suporteri români au afișat un banner cu mesajul „Free Mladić”, la numai câteva zile după capturarea fostului general. UEFA a amendat ulterior Federația Română de Fotbal.