MediaFax.ro

Inițiativa vine în contextul în care administrația Trump încearcă să consolideze credibilitatea planului său de pace pentru Gaza.

Conform propunerii, Italia nu ar fi nevoită să trimită trupe în Gaza, contribuția sa principală urmând să fie de natură politică și diplomatică. Este vorba despre sprijin în instruirea viitoarei forțe de poliție din Gaza și folosirea influenței Romei asupra statelor arabe, Israelului și palestinienilor. Biroul premierului italian Giorgia Meloni a refuzat să comenteze, iar Ministerul de Externe nu a oferit răspunsuri oficiale.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a precizat că anunțurile oficiale privind ISF vor fi făcute în curând, evitând să confirme dacă SUA au trimis o invitație formală Italiei. Mai multe țări sunt în discuții pentru a sprijini eforturile de pace americane, inclusiv cu trupe, potrivit unui oficial american.

Președintele Donald Trump a anunțat în octombrie un plan în 20 de puncte pentru Gaza, după doi ani de conflict soldați cu aproximativ 72.000 de morți, potrivit autorităților locale. Implementarea planului a întâmpinat întârzieri semnificative, iar Israelul și Hamas rămân în dezacord asupra elementelor cheie și ordinii de aplicare.

Consiliul de Pace al lui Trump, menit să supravegheze tranziția politică din Gaza, a provocat controverse din cauza prevederii ca Trump să conducă consiliul pe viață și a cerinței ca statele membre să contribuie cu câte un miliard de dolari. Unele state ale G7, inclusiv Italia, au evitat să participe la ceremonia de semnare a consiliului.

Surse Bloomberg au arătat că există îndoieli la Roma privind aderarea la ISF, deși există voință politică de a susține eforturile de pace pentru Gaza. Premierul Meloni a invocat un conflict cu Constituția Italiei în cazul semnării statutului Consiliului de Pace, dar a precizat că rămâne deschisă la modificări ale documentului.

Liderul italian de dreapta a adoptat o poziție de echilibru în relația cu Trump, evitând criticile deschise și apărandu-l recent pe președinte în contextul nominalizării la Premiul Nobel pentru Pace.

Potrivit organizatorilor, drumeția a reunit participanți de toate vârstele, unii dintre aceștia purtând ie românească. La momentul dedicat Unirii s-au alăturat și turiști străini, inclusiv din Olanda și Ungaria. Evenimentul a fost coordonat de Nicoleta Ocneriu, ghid în cadrul programului „Anii Drumeției”.

Zona Cașolț este cunoscută pentru prezența mai multor stejari seculari. Cel mai vechi dintre aceștia are aproximativ 700 de ani, o înălțime de circa 13 metri și o circumferință de aproximativ 12 metri la bază. Conform unei legende locale, Mihai Viteazul s-ar fi oprit pentru odihnă sub acest stejar în anul 1599, în drumul său spre Șelimbăr, unde, pe 28 octombrie, a obținut victoria împotriva principelui Andrei Bathory.

După momentul simbolic al horei, participanții la drumeție au continuat traseul către herghelia „Raiul Cailor”, unde au putut vedea exemplare de cai arabi și au luat parte la o masă tradițională, care a inclus gulaș și mămăligă.

Evenimentul a fost organizat în cadrul programului „Anii Drumeției”, inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu. Programul își propune promovarea turismului activ și a patrimoniului local prin activități în aer liber, care combină drumeția cu gastronomia și tradițiile zonei.

Manifestarea de la Cașolț s-a înscris astfel în seria acțiunilor dedicate marcării Micii Uniri, oferind participanților o modalitate alternativă de celebrare, în mijlocul naturii și al unui cadru cu valoare istorică și simbolică.

Un incident grav de violență domestică a avut loc sâmbătă, în București, unde Poliția Capitalei a intervenit de urgență după ce o femeie a sesizat autoritățile că prietena sa este ținută cu forța în locuință și amenințată cu un cuțit de către fostul concubin.

Ajunși la fața locului, polițiștii au încercat să discute cu victima, care a comunicat cu aceștia prin ușă. Femeia a declarat inițial că este în siguranță și că nu dorește intervenția Poliției, deși situația era extrem de tensionată.

În urma verificărilor, oamenii legii au constatat că pe numele bărbatului fusese emis un ordin de protecție, însă acesta nu era monitorizat electronic, aspect care a permis apropierea agresorului de victimă.

Având în vedere gravitatea situației, la adresă au fost chemați negociatori din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale (SAS). În interiorul locuinței se afla și copilul femeii, în vârstă de doar un an, ceea ce a ridicat nivelul de risc al intervenției.

Pe parcursul negocierilor, femeia a comunicat la intervale scurte cu negociatorii SAS, amenințând că se va arunca de la etaj în cazul unei intervenții în forță a Poliției.

După evaluarea situației și desfășurarea activităților specifice, polițiștii SAS au pătruns în apartament, l-au imobilizat pe bărbat și au securizat locuința, prevenind o posibilă tragedie.

Autoritățile au precizat că femeia și copilul se află în afara oricărui pericol, fiind preluați în siguranță după finalizarea intervenției.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că referendumul în Justiție pe care l-a anunțat după întâlnirile de la Cotroceni cu mai mulți magistrați va fi organizat, nu peste mult timp.

„Am început. Și suntem în analiza unui sistem informatic în care anonimitatea celor care participă la sondaj să fie, acest referendum consultare, cum vreți să-i spuneți, să fie cât mai bine protejată.

În momentul în care o să avem soluția informatică, vă anunțăm”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan a anunțat la începutul lunii că va continua consultările cu magistrații și va organiza un referendum de tip consultativ în interiorul sistemului judiciar, în contextul tensiunilor apărute după investigația Recorder care a readus în prim-plan problemele din justiție și modul de funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii.

Statul Major al Forțelor Navale, care anunță trecerea la cele veșnice a viceamiralului în retragere Dorin Dănilă, fost șef al instituției în perioada 2006 – 2010, anunță Forțele Navale Române.

„Statul Major al Forțelor Navale transmite familiei îndurerate sincere condoleanțe și o asigură de sprijinul necesar în aceste momente grele.

Dumnezeu să îl odihnească în pace”, a transmis SMFN.

Viceamiralul Dorin Dănilă (n. 1953, Brașov) este ofițer superior în rezervă al Forțelor Navale Române.

Absolvent al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1976), unde a terminat al doilea în promoție, și al Academiei Militare din București, și-a construit o carieră militară de peste trei decenii în structurile operative și de comandă ale Marinei Militare.

A deținut funcții-cheie, printre care comandant al Divizionului 50 Corvete/Fregate Mangalia, comandant al Bazei Maritime Constanța, comandant al Comandamentului Flotei și, între 2006 și 2010, șef al Statului Major al Forțelor Navale.

A coordonat misiuni navale internaționale în Marea Neagră, în cadrul exercițiilor NATO și de cooperare regională.

În 2010 a fost avansat la gradul de viceamiral și trecut în rezervă.

Duminică, începând cu ora 20:00, pe stadionul Arena Națională din București, va avea loc partida de fotbal dintre FCSB și CFR Cluj, contând pentru SuperLiga României. Pentru desfășurarea evenimentului în condiții de ordine și siguranță publică, Jandarmeria Capitalei, alături de celelalte instituții abilitate, va lua măsuri speciale atât în zona stadionului, cât și la nivelul întregii Capitale.

Accesul spectatorilor în arena sportivă va fi permis începând cu ora 18:30, exclusiv pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator. Forțele de ordine vor asigura deplasarea în siguranță a suporterilor către și dinspre stadion, precum și menținerea unui climat de ordine publică.

Suporterii echipei oaspete, CFR Cluj, care se vor deplasa organizat, vor fi preluați la intrarea în București de către echipaje de jandarmerie și poliție și vor fi conduși spre stadion sub îndrumarea acestora. Accesul suporterilor FCSB în complexul sportiv se va face prin Bulevardul Basarabia și strada Maior Ion Coravu, pentru Tribuna I, Tribuna II și Peluza II Sud, în timp ce accesul suporterilor CFR Cluj va avea loc prin Bulevardul Pierre de Coubertin, pentru Peluza I Nord.

Jandarmeria Capitalei atrage atenția că 32 de suporteri ai echipei gazdă și 25 de suporteri ai echipei oaspete se află sub interdicția participării la meciuri de fotbal, iar orice tentativă a acestora de a intra în incinta stadionului constituie infracțiune, conform Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive.

Pentru acest meci vor fi aplicate măsuri suplimentare de control al persoanelor și autovehiculelor, în scopul prevenirii introducerii în stadion a materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise de lege. În acest context, spectatorii sunt sfătuiți să ajungă din timp la stadion, pentru a evita aglomerația în zona porților de acces.

Reprezentanții Jandarmeriei recomandă suporterilor să manifeste răbdare, să respecte indicațiile forțelor de ordine, să evite implicarea în conflicte și să solicite sprijinul jandarmilor în cazul în care observă fapte antisociale. Părinții sunt rugați să acorde o atenție sporită supravegherii copiilor.

Totodată, autoritățile reamintesc că este strict interzis accesul în stadion cu băuturi alcoolice, materiale pirotehnice, obiecte periculoase sau simboluri și mesaje cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Încălcarea prevederilor legale va fi sancționată cu fermitate, inclusiv prin identificarea persoanelor implicate cu ajutorul înregistrărilor video și fotografiilor operative.

Jandarmeria Capitalei face apel la toți suporterii să dea dovadă de fair-play și comportament civilizat.

Potrivit agenției EFE, cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi.

La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv.

„Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de Acordul de Liber Schimb”. Declarația arată importanța acordului de liber schimb UE–India, considerat unul dintre cele mai ambițioase proiecte comerciale ale Bruxelles-ului.

Președinta Comisiei Europene a fost întâmpinată la aeroport de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, alături de ministrul adjunct al comerțului și industriei, Jitin Prasada. Oficialii indieni au evidențiat faptul că vizita Ursulei von der Leyen marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului strategic UE–India.

Cu câteva ore înaintea sosirii Ursulei von der Leyen, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a ajuns la rândul său la New Delhi, urmând ca delegația UE să fie completată de președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Luni, liderii europeni vor participa, alături de premierul Narendra Modi, la cea de-a 77-a paradă a Zilei Republicii Indiei, în calitate de invitați de onoare.

Marți va avea loc cel de-al 17-lea summit bilateral UE–India, eveniment-cheie în care părțile speră să finalizeze acordul de liber schimb UE–India.

Dacă va fi semnat, tratatul ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind aproximativ două miliarde de persoane și circa un sfert din PIB-ul global.

În prezent, India este doar al nouălea partener comercial al UE, reprezentând 2,4% din comerțul total cu mărfuri, mult în urma Statelor Unite și Chinei. Bruxelles-ul vede însă în acordul de liber schimb UE–India o oportunitate de a-și diversifica parteneriatele și de a reduce dependența de China.

Pe lângă comerț, agenda vizitei include investiții în tehnologie digitală, hidrogen verde, energie solară, mobilitatea forței de muncă, dar și un acord major în domeniul securității și apărării. Un eventual succes ar pune capăt unui maraton diplomatic de aproape 20 de ani, marcat de dispute privind brevetele și taxele vamale.

Nicușor Dan a declarat sâmbătă seară că România ar fi avantajată de acordul Mercosur. El a dat exemplul industriei auto care are o pondere însemnată în exporturile țării.

„România, are exporturi cam de 90 de miliarde, anual, euro, din care cam jumătate sunt exporturile din industria auto. Fie direct, fie componente pentru industria auto europeană, care la rândul ei exportă mașini finite. Deci închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industria auto europeană, din care România e o componentă importantă”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele estimează, astfel o creștere de 10, poate 15% a industriei auto din România. Ce ar însemna pentru România, de la un export de 42-43 de miliarde de euro, încă 5 miliarde de euro care să vină anual în industria românească.

Nicușor Dan a mai spus că subiectul Mercosur nu este deloc unul nou.

„Mercosur pentru România e o chestiune extrem, extrem de serioasă. Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială de vreo, nu știu, formată de 10 ani. Când am venit în poziția asta, aveam un ministru de externe pe domnul Hurezeanu, am întrebat care-i poziția României. Poziția României este de susținere a Mercosur”, a declarat președintele.

„Din partea agricultorilor, în urmă cu vreo 4-5 luni, au existat niște semne de întrebare. Agricultori români într-o federație europeană de agricultori a fost o coaliție condusă de Franța pe subiectul ăsta în dezbaterea din interiorul Uniunii Europene. Am fost de acord, am susținut Franța în această dezbatere și în urma acestei dezbateri din interiorul Uniunii din ultimele luni au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și inclusiv pentru agricultorii români”, a mai spus Nicușor Dan.

El a adăugat: „Discuțiile s-au concentrat în principal pe parametrii posibili pentru încheierea războiului. Apreciez foarte mult înțelegerea necesității monitorizării și supravegherii de către SUA a procesului de încheiere a războiului și de asigurare a unei securități reale.”, scrie SkyNews.

Liderul ucrainean a mai spus că, dacă există disponibilitatea de a merge mai departe, ar putea avea loc noi întâlniri încă de săptămâna viitoare.

„Ucraina lucrează pentru pace și securitate. Mulțumesc tuturor celor care ne ajută.”

„Românismul de stânga” a eșuat, iar „nivelul de trai al românilor este într-o spirală descendentă”, titrează publicația maghiară mandiner.hu, într-un articol publicat chiar de ziua Micii Uniri a României.

Articolul sugerează pe un ton vădit tendențios că Ungaria este mai dezvoltată decât România și că nivelul de trai din țara noastră este în cădere liberă după măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan.

Această idee vine după ce, în ultimii ani, în Ungaria, narativul comun în ce privește starea economică a Ungariei era că Ungaria a rămas în urmă, este o ruină economică, și că „România a depășit Ungaria”.

„Cu toate acestea, măsurile de austeritate ale guvernului eurocrat de la București din august și apoi din ianuarie au arătat care este situația reală”, scrie publicația citată.

„Péter Magyar, liderul Partidului Tisza (formațiune de centru-dreapta, conservatoare, pro-europeană n. red.) susține că Ungaria este cea mai coruptă și mai săracă țară din UE, iar Ákos Péter Bod, economist afiliat partidului, a declarat în mai 2024: „Nici noi nu putem depăși România”.

După creșterea economică de la mijlocul anilor 2010, emigrația masivă „a lovit” țara noastră. Publicația mai arată că, la fenomenul emigrației masive, se adaugă economia neagră din toate domeniile.

Aceasta subliniază că doar într-un singur an salariul minim din România a depășit salariul minim din Ungaria și atrage atenția că, de fapt, un sfert dintre angajații români se mulțumesc cu un astfel de salariu, pe câtă vreme, în Ungaria – doar „o douăzecime” acceptă un asemenea salariu:

„Un bun exemplu este cuantumul salariului minim: a existat, într-adevăr, un an în care cel din România a fost mai mare decât cel din Ungaria, dar analizele nu au ținut cont de faptul că, potrivit bazei de date a Confederației Europene a Sindicatelor, în România, peste un sfert dintre angajați lucrează pentru o astfel de sumă, în timp ce în Ungaria, doar o douăzecime”, notează, cu satisfacție, publicația maghiară.

Polonia, care cheltuiește deja aproape 5% din PIB-ul său pentru consolidarea sistemelor sale de apărare, a estimat recent că un „scut” anti-drone la granița sa de est ar putea costa în jur de două miliarde de euro, potrivit Le Figaro.

Potrivit ministrului polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, contractul dintre Varșovia și un consorțiu internațional creat pentru a satisface „o nevoie operațională urgentă” ar trebui semnat până la sfârșitul lunii ianuarie.

„Negocierile dintre Agenția Poloneză pentru Armament și consorțiul înființat pentru acest proiect (…) sunt deja încheiate ”, a declarat ministrul pentru cotidianul Gazeta Wyborcza, fără a menționa valoarea investiției.

Noul sistem se va baza pe „diferite tipuri de armament” furnizate în principal de furnizori locali, dar în cooperare cu grupuri străine, a adăugat ministrul. Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a menționat semnarea anul trecut a unui contract cu grupul american Anduril, în timp ce compania norvegiană Kongsberg „se numără printre grupurile cu care suntem în discuții”.

Polonia, care monitorizează îndeaproape atacurile masive ale dronelor rusești din Ucraina, s-a confruntat și ea cu incursiuni ale aeronavelor rusești pe teritoriul său. Deși recent s-a oferit să furnizeze Kievului ultimele avioane de vânătoare MiG-29 de proiectare sovietică rămase, Varșovia și-a exprimat simultan interesul pentru tehnologia ucraineană a dronelor, care a cunoscut o dezvoltare semnificativă de la începutul invaziei rusești de acum aproape patru ani.

În fața oficialilor, a reprezentanților Bisericii și a ieșenilor prezenți în piață, acesta a subliniat că semnificația Unirii depășește dimensiunea istorică și rămâne un reper pentru prezent.

În discursul său, ministrul a făcut o paralelă între contextul dificil în care s-a realizat Unirea, în urmă cu 167 de ani, și provocările cu care se confruntă România de astăzi.

„Românii au considerat atunci că România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”, a afirmat Radu Miruță, adăugând că și în prezent societatea se află „într-o vreme a încercărilor”, în care oamenii resimt nesiguranță economică, presiunea facturilor și grija pentru ziua de mâine.

El a atras atenția asupra faptului că statul trebuie să-și recapete capacitatea de a inspira încredere și solidaritate, avertizând că „România nu duce lipsă nici de oameni harnici, nici de oameni deștepți, ci de oameni care să creadă în unitate”.

Radu Miruță a vorbit și despre rolul apărării naționale, pe care nu l-a redus la dimensiunea militară sau tehnică, ci l-a extins la nivelul societății.

Potrivit acestuia, securitatea înseamnă „încredere, profesionalism, credință și solidaritate”, precum și o societate care nu își abandonează cetățenii.

În final, ministrul a transmis un mesaj cu tentă morală, afirmând că România „nu se repară prin vorbe mari”, ci prin munca de zi cu zi și respectul pentru cei care muncesc, concluzionând că viitorul țării depinde de capacitatea de a nu pierde „busola morală”.

„Dragi ieșeni, dragi români, la mulți ani! Să ne bucurăm și să fim recunoscători celor care, acum 167 de ani, au înfăptuit un eveniment istoric și au reușit să se înalțe la înălțimea așteptărilor comunităților. A fost un efort al clasei politice, dar, de fapt, un efort al întregii societăți”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a citat din Mihail Kogălniceanu pentru a sublinia esența momentului istoric:
„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Iar dacă suntem aici, mai ales în contextul acestei falii din societate, trebuie să ne întrebăm ce este unirea și ce putem face pentru ca România să-și regăsească armonia socială.”

Într-un discurs direct, Nicușor Dan s-a adresat și celor care au huiduit la manifestare, recunoscând legitimitatea gestului de protest, dar cerând reflecție și responsabilitate.

„Mă adresez celor care au venit să huiduie. În primul rând, aveți respectul meu, pentru că este un gest democratic. În al doilea rând, aveți simpatia mea, pentru că și eu am huiduit de mai multe ori politicieni.”

Totuși, președintele a lansat două întrebări-cheie:
„Imediat după asta, ce se întâmplă? Există un proiect? Aveți lideri cu un proiect? Pentru că dacă îl aveți, haideți să-l dezbatem. Și a doua întrebare, poate cea mai importantă: în România pe care liderii dumneavoastră o proclamă, e loc pentru toți românii? Pentru vecinii dumneavoastră? Pentru copiii care sunt colegi cu copiii dumneavoastră?”

Momentul central al discursului a fost apelul explicit la respectarea simbolurilor naționale și a memoriei eroilor.

„Mai am o rugăminte. Vă rog, în spiritul României în care vrem să trăim cu toții, vă rog să nu mai huiduiți imnul național și ceremoniile de comemorare a eroilor.”

România fără proiecte pe termen lung: sănătate, economie, justiție

Nicușor Dan a atras atenția asupra unei probleme majore: lipsa proiectelor strategice de țară, în ciuda resurselor umane excepționale.

„România are medici excepționali, dar dacă suntem sinceri, nu avem un proiect pentru medicina din România peste 10 ani. Avem o economie privată excepțională, care a dublat PIB-ul în ultimii 10 ani, dar nu am reușit să punem toate aceste energii împreună într-un proiect economic pe termen lung.”

Același diagnostic a fost pus și în privința justiției:
„Avem magistrați excepționali, dar nu avem un proiect clar despre cum să corectăm și să echilibrăm justiția din România.”

Președintele a concluzionat că adevărata Unire, în prezent, înseamnă capacitatea societății de a comunica, de a dialoga și de a construi împreună.

„Unirea în 2026 înseamnă să constituim o societate care reușește să comunice, să-și vadă interesele și să le negocieze cu partenerii săi. Intrăm într-o competiție geopolitică grea și vor avea succes acele societăți care își pun energiile împreună.”

Nicușor Dan s-a declarat optimist:
„Sunt optimist pentru România. Sunt optimist că avem maturitatea să construim o societate în care copiii noștri vor vrea să rămână. La mulți ani, România!”.

La manifestările de la Iași, oamenii au huiduit în mod repetat, iar în mulțime se auzeau sunete puternice de vuvuzele, care au acoperit pe alocuri discursurile oficiale și momentele solemne ale ceremoniei.

Șapte echipe s-au organizat sâmbătă să gătească live un meniu care a reunit rețete locale și regionale, într-un workshop colectiv menit să sărbătorească diversitatea din bucăria românească și plăcerea de a împărtăși o masă bună și spiritul Micii Uniri.

Atelierul de gătit, ajuns la cincea ediție, sub umbrela proiectului „Amintiri austoase”, s-a derulat în spațiile Conacului din Ceptura, Prahova și a fost coordonat de Chef Daniela Graura și Liviu Lambrino.

Ideea atelierului de gătit „Mica Unire în bucate” a venit natural, după ani de proiecte derulate de echipa „Amintiri gustoase” în toată șara, povește Silvia Teodorescu, coordonatorul proiectului.

„De ani de zile am tot văzut în țară că oamenii se deschid și sunt mai dispuși să vorbească unul cu altul după ce mănâncă împreună și se cunosc într-un mod mai intim, mai uman. Și, acum că suntem într-o perioadă în care apare segregarea și tot felul de extremisme, este clar că mâncarea este cel mai simplu liant. Și nu puteam să nu sărbătorim Mica Unire, toți românii o sărbătoresc, fiecare cum, unii au mese în familie, alții mănâncă ce e specific la ei. Și am spus să facem, vorba chef-ului Liviu Lambrino, să facem un meniu de uniune națională și să alegem mâncarea pe care orice român ar putea să o acceseze în țară și să-i se să fie familiară”, dezvăluie Silvia Teodorescu.

Prepararea meniului –  care îți lasă gura apă doar când îl auzi detaliat- era, în timpul conversației cu Silvia, în plină desfășurare, cu cele șapte echipe împărțite la fiecare masă de lucru, iar fiecare fel propus aduce câte ceva specific din regiunile istorice ale României.

Primul fel este un unt de casă, cu păine prăjită la jar și cu scalii de trufe.

„Acest meniu este cumva gândit universal: dacă untul de casă este specific, să zicem, Țării Dornelor, pentru că acolo e și patria smântânii, a untului, al lactatelor de fermentație, pPână la urmă, cu toții am început să-l iubim, că și-n Ardeal găsești untul de casă. Și atunci cumva este un unt care îți spune mai mult despre zonele care sunt bogate în lapte, în pășuni, în cireze de de vacă, pentru că se face din lapte de vacă, din smântână de vacă și avem trufe românești, pe care le radem peste untul de casă”, explică Silvia.

Astfel, acest aparent simplu unt de casă unește zonele bogate în brânzeturi și lactate, adică Țara Dornelor, Bucovina și Ardealul, cu pâinea la jar, care vine din Secuime, pâinea cu cartofi pe care o găsești doar în Harghita și Covasna, care a fost adusă la eveniment de invitații din Odorheiu Secuiesc, și trufele negre,  care sunt originare din Prahova, județul – gazdă.

Un alt fel gătit sâmbătă este iar aparent banal,  „MBS” – Mămăligă cu Brănză și Smântână, mâncarea anilor de studenție cu puțini bani în buzunar.

„Acest MBS reunește brânzeturi maturate din zona Munteniei, brânză de capră, brânză de vacă maturată cu trufe, mămăligă cu mălai făcut la moară, deci nu are griș, tradiționale le ouă, dar și aici, repet, venim cu trufe și cu smântână bună”, povestește coordonatoarea proiectului.

Un preparat foarte lăudat a fost și unul specific din Țara Dornelor, o ciorbă ciocăneșteană, reinterpretată cu păstrăv afumat acrită cu gogoșar murat.

Nu au lipsit nici sarmalele „de uniune națională”, cu foi de varză și carne de porc și în frunze de viță, cu amestec se tocătură de piept de rață și vită. „Și sosul lor, că le unim, provine din samurzac, sosul dobrogean cu roșii și mujdei, din Dobrogea, se extrage un pic din usturoi și se face un sos din reducție de roșii cu proveniență dobrogeană peste aceste două tipuri de sarmale”, explică Silvia.

Iar la finalul mesei ajunge celebrul papanaș, care este gătit în numeroase feluri în România, fierți sau prăjiți, de diferite dimensiuni.

„Noi vom face iar un papanaș de uniune națională, pentru că avem papanajul tradițional, care se face cu brânză de vaci în compoziție, în gogoșica pe care o prăjești, avem smântână din Țara Dornelor, după aceea avem dulceață de afine sau de vișine din zona Vâlcea, făcută din livezi de producător român și la final venim cu ceea se servește la Copșa Mică, o reducție, un fel de piure de mere. Noi vom face mere coapte, transformate într-un piure și cu nucă caramenizată dulce-sărat”, detaliază ea.

„Câte zone din România, câte amintiri se strâng în aceste cinci preparate”, întreabă retoric Silvia.

La evenimentul de sâmbătă au participat și s-au implicat la gătit și numeroase atelier interactive „emisari” și eco-destinația Țara Dornelor, eco-destinația Țara Hațegului, zonele de semnătură gastronomică din țară și antreprenoriat gastronomice Țara Făgărașului, apoi Ținutul Buzăului, reprezentat de mișcarea și asociația Slow Food Buzău, și food hub-ul Civitas din Odorheiu Secuiesc.

Thorsten Kirschner – care este, pe scurt, un bavarez care s-a îndrăgostit de o româncă la Paris – este cel cate a inițiat mișcarea Slow Food din Buzău, pe care a și conectat-o la rețeua internațională dedicată celor pasionați de preparatele făcute în tihnă.

La baza consultant pentru dezvoltare, neamțul care acum vorbește perfect româna nu a putut să nu vadă potențialul turistic al județului Buzău și, după câțiva ani de locuit în Capitală, familia Kirschner s-a mutat definit în județul natal al soției. A cumpărat un conac cu valoare istorică, Conacul Grigorescu din Rătești, pe care l-a transformat în zece ani atât în locuința de bază a familiei, dar și într-o destinație agroturistică.

„Soția este româncă, are și legătură cu Buzăul, dar de fapt eu am avut un proiect în Romania și am cunoscut-o pe soția mea în Paris unde a a stat ca expatriat cam 10 ani și a revenit cu mine în România. Și am stat trei ani în București și fiecare weekend ne-am plimbat la Buzău, bunica ei e din Sărata Monteoru  și mi-a plăcut foarte mult și la un moment dat am spus «Hai!». Eu lucrez, sunt consultant pentru proiectele de dezvoltare, prroiecte de dezvoltare economică, în Africa, în Asia, bilaterale, finanțate de statul german. Și atunci, a fost acum 15 ani, în 2008 – 2009, cu criza, și mi-a plăcut foarte mult în Buzău. Și eu fiind consulat pentru dezvoltare, întotdeauna am perspectiva de consultant de dezvoltare: mă uit la un lucru și văd – bine, și ce nu merge – dar văd ce se poate face”, a povestit președintele și membru fondator al asociației, într-o cinversație cu reporterul Mediafax.

Înființată și conectată la rețeua internațională în 2024, Asociația Slow Food & Travel Buzău are deja 35 de membri și organizează frecvent evenimente gastronomice sub titlul „Piața artizanilor”, care au adus laolaltă peste 25.000 de participanți, în Buzău, iar la jumătatea lunii martie vine și la București, la Piața Florilor.

Și ardelenii coborât încet din Țara Hațegului pentru a aduce la evenimentul din Prahova pălică de 50 de grade și pită cu untură și ceapă.

Anca Rusu, neobosită promotoare a Tării Hațegului și a ținuturilor odată stăpânite de dinozaurii pitici, a venit hotărâtă „să convertească” noi ardeleni, prin concursul cu probe de degustare, dans și test de cunostințe generale despre locul pe care l-a ales să-i fie casă.

„Mă bucur să fiu astăzi aici, deși noi, destinație de ecoturism din inima Ardealului, suntem într-un context ușor ironic. Se sărbătorește Mica Unire astăzi, știm cu toții, ardelenii, în stilul lor molcom, nu au participat la prima unire, le-au mai trebuit încă 60 de ani până au ajuns să se unească cu restul țării. Dar ne bucurăm că suntem aici și că mâncarea înseamnă patrimoniu și este sărbătorită ca atare”, a povestit Anca Rusu reporterului Medifax.

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că nu are conflicte cu PSD și că relația sa cu colegii din Guvern este bazată pe colaborare, în ciuda declarațiilor apărute în spațiul public.

Întrebată despre relația tensionată cu PSD și despre afirmațiile făcute de liderul social-democrat Sorin Grindeanu, care a calificat drept „populism grețos” pozițiile sale privind pensiile speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a explicat că, în realitate, nu a existat niciodată o relație între ea și acesta.

„Eu n-am avut o relație cu domnul Grindeanu și nici cu PSD înainte. Domnul Grindeanu a făcut niște declarații, asta nu face să avem o relație. Eu nu am răspuns acestor lucruri pentru că nu fac politică, nu mă interesează, n-am miză, nu caut electorat și nu am de ce să răspund unor declarații politice care au doar scopul de a-și crește, probabil, popularitatea”, a declarat vicepremierul.

Ea a precizat că nu a avut discuții directe cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și că interacțiunile dintre ei s-au limitat la simple saluturi.

În schimb, ea a afirmat că, la nivel guvernamental, colaborează foarte bine cu reprezentanții PSD și cu toți ceilalți membri ai Executivului.

„Legea asta a guvernanței corporative a fost lucrată de oameni din PSD și am văzut că țin la legea asta și că își doresc să fie implementată. A fost lucrată de domnul Țuțuianu, de domnul Radu Oprea și de domnul Neacșu în mare parte”, a afirmat Gheorghiu.

Aceasta a afirmat de asemenea, că lucrează foarte bine cu toată lumea din Guvern: „Nu m-am dus să mă cert cu nimeni acolo, vreau să construiesc și chiar cred că e nevoie de un pic de maturitate în lumea politică”.

Despre conflictele actuale din Guvern și tensiunile apărute între partide și reprezentanții acestora, Oana Gheorghiu a negat și a afirmat că „nu am văzut pe nimeni să se certe. Toată lumea lucrează. Când ajung acasă și dau drumul la televizor, mi se pare că am ajuns într-o altă țară. Văd numai scandaluri”.

„Oamenii deja sunt apăsați de toate grijile și aceste scandaluri permanente nu vin decât să crească anxietatea. Nu cred că ajută electoratul nimănui”, a spus vicepremierul.

Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană în curs, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârșitul anului și pentru care există jalon în PNRR.

„Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri și în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu.

Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie. Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”.

Despre soluția ieșirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunțat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înțeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greșită.

„Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva și ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească.

Declarațiile sale vin în contextul unor pierderi uriașe acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD.

Potrivit vicepremierului, în prezent există 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale.

„La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm”, a spus Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a precizat, de asemenea, că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, în mai 2026.

Oana Gheorghiu a explicat că aproximativ 80% din aceste pierderi sunt concentrate în companiile centrale, cele mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat.

„Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a precizat vicepremierul.

Aceasta a declarat, de altfel, că Guvernul are acum instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației privind guvernanța corporativă.

„Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă”, a declarat aceasta.

Ea a mai spus că termenul de reformă a devenit unul la care oamenii se uită cu scepticism, având în vedere că a fost folosit timp de zeci de ani, alături de promisiuni.

„Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea asta în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a spus Gheorghiu.

Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat.

Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare.

„Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem treabă”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.

„De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a mai spus că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salarii mici din administrație.

Noua lege elimină complet această practică, spune ea. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei.

„Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul.

Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP.

Ea a explicat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă, de altfel, competențe reale.

„Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.

Autospecialele pompierilor sunt amplasate pe 3 străzi și acționează pentru localizarea incendiului. Se observă degajare de fum la nivelul acoperișurilor, unde este îndepărtată învelitoarea din tablă.

Până în acest moment au fost preluate două persoane, fără arsuri sau expunere la fum, care sunt preluate de echipajele SMURD. Este vorba de un bărbat imobilizat la pat, care a fost evacuat, respectiv de o femeie cu stare de lipotimie.

Potrivit ISU București – Ilfov, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu care se manifestă la case și anexe gospodărești pe strada Garoafei.

Suprafața estimată a incendiului este de 700 mp.

Pompierii au luat măsuri pentru evacuarea locatarilor, iar în acest moment a fost preluată de catre echipajele SMURD o persoană care necesită acordarea primului ajutor.

Arderea se manifestă cu degajare intensă de fum.

Au fost alertate 9 autospeciale de stingere, SMURD, descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori.

Nournews, o agenție de știri apropiată Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a relatat pe canalul său Telegram că generalul Mohammad Pakpour, comandantul, a avertizat Statele Unite și Israelul „să evite orice calcul greșit”, potrivit AP.

„Gărzile Revoluționare Islamice și dragul Iran sunt mai pregătiți ca niciodată, cu degetul pe trăgaci, să execute ordinele și directivele comandantului-șef”, a declarat Pakpour, citat de Nournews.

Tensiunile rămân ridicate între Iran și SUA în urma reprimării sângeroase a protestelor care au început pe 28 decembrie, declanșate de prăbușirea monedei iraniene, rialul, și au cuprins țara timp de aproximativ două săptămâni.

Președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Teheranul, stabilind două linii roșii pentru utilizarea forței militare: uciderea demonstranților pașnici și execuția în masă a persoanelor arestate în cadrul protestelor.

Trump a afirmat în repetate rânduri că Iranul a oprit execuția a 800 de persoane reținute în timpul protestelor. Nu a oferit detalii cu privire la sursa acestei afirmații – pe care procurorul-șef al Iranului, Mohammad Movahedi, a negat-o vehement vineri, în comentariile publicate de agenția de știri Mizan, a sistemului judiciar.

Joi, Trump a declarat la bordul aeronavei Air Force One că SUA deplasează nave de război spre Iran „în cazul în care” acesta dorește să ia măsuri. „Avem o flotă uriașă care se îndreaptă în acea direcție și poate că nu va trebui să o folosim”, a spus Trump.

Un oficial al Marinei SUA, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre mișcările militare, a declarat joi că portavionul USS Abraham Lincoln și alte nave de război care călătoresc cu acesta se află în Oceanul Indian.

Aproximativ 140 de milioane de oameni se aflau sub avertizare de furtună de iarnă, din New Mexico până în New England. Serviciul Național de Meteorologie avertizează asupra unor ninsori abundente pe scară largă și a unei zone de gheață catastrofale care se întinde din estul Texasului până în Carolina de Nord, potrivit AP.

Meteorologii spun că pagubele, în special în zonele afectate de gheață, ar putea rivaliza cu cele ale unui uragan.

Până vineri noaptea, la marginea furtunii trimitea ploaie înghețată și lapoviță în anumite părți din Texas, în timp ce ningea și lapovița cădeau în Oklahoma. După ce a străbătut sudul, se aștepta ca furtuna să se deplaseze spre nord-est, depunând aproximativ 30 de centimetri de zăpadă din Washington, trecând prin New York și Boston, a prezis serviciul meteorologic.

Peste 3.400 de zboruri au fost întârziate sau anulate sâmbătă, potrivit site-ului de urmărire a zborurilor FlightAware. Peste 5.000 au fost anulate pentru duminică.