MediaFax.ro

Trump ia în calcul demiterea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle

Președintele Donald Trump a declarat că „nu este mulțumit” de Kimberly Guilfoyle și că analizează posibilitatea de a o demite din funcția de ambasadoare a Statelor Unite în Grecia, relatează CNBC.

Declarațiile au fost făcute la Casa Albă, după publicarea unei serii de articole critice în The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa în funcția diplomatică.

Întrebat de un reporter dacă ia în calcul demiterea acesteia, Trump a răspuns: „Ei bine, analizăm acest lucru. Da, nu suntem mulțumiți”.

Kimberly Guilfoyle a fost logodită cu fiul cel mare al lui Trump

Kimberly Guilfoyle a fost anterior logodită cu Donald Trump Jr., fiul cel mare al președintelui american.

După despărțirea cuplului, Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasadoare a Statelor Unite în Grecia.

Dezvăluirile din presă despre acordurile privind gazele naturale

Pe 25 septembrie, The Wall Street Journal a publicat un articol intitulat „Bărbatul misterios care o însoțește pe Kimberly Guilfoyle în timp ce promovează acorduri în Europa”.

Articolul prezenta eforturile ambasadoarei de a convinge aliații Statelor Unite din Europa de Est să cumpere gaze naturale americane în valoare de miliarde de dolari.

Potrivit publicației, Guilfoyle le-ar fi transmis persoanelor pe care încerca să le convingă că ar trebui să colaboreze cu Aktor Group, o companie grecească de construcții, nou-intrată în sectorul gazelor naturale.

Compania încheiase un parteneriat cu o societate energetică grecească susținută de stat pentru importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite.

Legăturile ambasadoarei cu un important lobbyist grec

The Wall Street Journal a relatat și despre deplasările frecvente ale lui Guilfoyle alături de Christos Marafatsos, un important lobbyist al companiei Aktor.

Potrivit publicației, acesta o însoțea la întâlniri organizate la reședința oficială a ambasadoarei, dar și la reuniuni cu oficiali guvernamentali din țările regiunii.

The Wall Street Journal a descris participarea unui cetățean privat la astfel de întâlniri drept o practică extrem de neobișnuită.

Intervenția medicală de urgență pentru Christa Pike a fost întârziată din cauza confuziei dintre echipele de intervenție și oficialii unui penitenciar din Tennessee, după execuția sa eșuată prin injecție letală, luna trecută, potrivit înregistrărilor apelurilor la 911 analizate de The Associated Press.

Înregistrările arată că au trecut minute prețioase în timp ce oficialii și salvatorii încercau să stabilească dacă solicitarea de ajutor medical din camera de execuție era reală.

Apelul la 911 a fost considerat fals

Primul apel a fost primit pe 30 septembrie, la ora 20:40, însă a trecut mai bine de o jumătate de oră până când oficialii penitenciarului au confirmat că solicitarea era legitimă.

„Potrivit superiorilor noștri… am fost informați că este un apel fals. Nu este nevoie de asistență medicală la penitenciarul Riverbend”, a declarat o persoană neidentificată, la ora 21:03.

Patru minute mai târziu, un membru al echipei de intervenție a raportat că persoane aflate la intrarea penitenciarului insistau că urgența era reală.

„Cineva se află în fața porții penitenciarului și ne spune că este real și insistă să intrăm. Spun că sunt un fel de oficiali ai statului. Am nevoie ca cineva să meargă la poartă și să vorbească cu acești oameni”, a transmis acesta.

Abia la ora 21:11 oficialii penitenciarului au confirmat că apelul pentru ajutor era autentic, potrivit înregistrărilor.

Christa Pike a supraviețuit la două doze de injecție letală

Christa Pike, în vârstă de 50 de ani, a fost spitalizată după ce a supraviețuit administrării a două doze de pentobarbital, substanța utilizată de autoritățile din Tennessee în încercarea de a o executa.

Femeia fusese condamnată pentru uciderea colegei sale Colleen Slemmer, care a fost bătută și înjunghiată mortal în 1995.

La un moment dat, Pike a fost conectată la un ventilator, iar avocații săi nu se așteptau ca aceasta să supraviețuiască.

Christa Pike a fost externată și s-a întors în penitenciar

Cu toate acestea, avocații au declarat ulterior că Pike și-a recăpătat cunoștința, a început să vorbească și să meargă cu ajutor.

Între timp, aceasta a fost externată din spital și s-a întors la Centrul de Reabilitare Debra K. Johnson, penitenciarul pentru femei în care a fost încarcerată timp de 30 de ani.

Actorul american RJ Mitte, cunoscut pentru interpretarea personajului Walter White Jr. din serialul „Breaking Bad”, a murit la vârsta de 34 de ani, în Brownsville, Texas, potrivit reprezentanților săi, relatează The Independent.

Cauza decesului nu a fost comunicată până în prezent.

„Cu profundă tristețe anunțăm tragica dispariție a îndrăgitului actor, filantrop și susținător pasionat al drepturilor persoanelor cu dizabilități, RJ Mitte”, au transmis reprezentanții actorului într-un comunicat.

Rolul din „Breaking Bad” care l-a făcut celebru

RJ Mitte a devenit cunoscut pentru interpretarea lui Walter White Jr., fiul personajului Walter White, jucat de Bryan Cranston.

Actorul a apărut în 56 de episoade ale serialului, între 2008 și 2013.

Mitte trăia cu paralizie cerebrală și era un susținător activ al drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Succesul din „Breaking Bad” i-a deschis drumul către alte proiecte de televiziune și cinematografie. Cel mai recent, actorul a jucat în filmul „Westhampton”, din 2025.

Președintele Donald Trump și-a reiterat promisiunea de a trimite câte 5.000 de dolari fiecărui cetățean american adult, dacă republicanii își păstrează majoritatea în Congres la alegerile de luna viitoare. În același timp, liderul de la Casa Albă a avertizat că o victorie a democraților ar provoca o „depresiune economică”, relatează The Independent.

„Voi oferi tuturor cetățenilor adulți din Statele Unite ale Americii câte 5.000 de dolari”, a declarat Trump într-un videoclip de 42 de secunde, publicat luni de Casa Albă pe contul său de X, pe care îl utilizează rareori.

„Politicile democraților nu vor permite acest lucru. De fapt, se va întâmpla exact contrariul. Vă vor crește taxele. Dacă democrații câștigă, veți avea o depresie economică. Dacă republicanii câștigă, fiecare dintre voi va avea 5.000 de dolari în buzunar, iar țara noastră va avea parte de un succes economic cum nu am mai văzut niciodată”, a afirmat președintele american.

Promisiunea a fost descrisă de unii critici drept o formă de „mituire” a alegătorilor.

Un plan de 1.350 de miliarde de dolari, fără o sursă clară de finanțare

Trump a prezentat pentru prima dată ideea unui „dividend” de 5.000 de dolari luna trecută, la convenția Partidului Republican organizată în Dallas. Ulterior, a insistat că plățile vor fi efectuate „100%”.

Cu toate acestea, administrația americană nu a explicat cum ar urma să finanțeze programul.

Statele Unite au aproximativ 270 de milioane de adulți, ceea ce înseamnă că acordarea a 5.000 de dolari fiecăruia ar costa aproximativ 1.350 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât veniturile colectate de guvernul federal din taxe vamale în ultimul an fiscal.

Secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a declarat că banii nu vor proveni de la contribuabili, în timp ce directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a sugerat că plățile ar putea fi aprobate de Congres printr-o procedură bugetară care le-ar permite republicanilor să adopte măsura fără voturile democraților.

Mai mulți republicani, printre care senatorul Rand Paul și congresmenul Chip Roy, s-au declarat împotriva inițiativei, invocând nivelul ridicat al datoriei publice, care a depășit pentru prima dată 40.000 de miliarde de dolari în august.

Trump promite și alte plăți înaintea alegerilor

Promisiunea celor 5.000 de dolari este cea mai costisitoare dintre mai multe măsuri financiare anunțate de administrația Trump înaintea alegerilor.

Săptămâna trecută, președintele a declarat că peste 20 de milioane de vârstnici vor primi câte 90 de dolari pentru compensarea primelor de asigurare Medicare Part B.

De asemenea, administrația a început să trimită cecuri de rambursare de 500 de dolari către aproximativ un milion de persoane despre care susține că au plătit sume prea mari pentru asigurările medicale prin programul Affordable Care Act.

Popularitatea lui Trump, la cel mai scăzut nivel al mandatelor sale

Promisiunile financiare vin într-un moment în care popularitatea lui Trump a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat în cele două mandate ale sale.

Un sondaj Pew Research Center, realizat între 28 septembrie și 4 octombrie, arată că 30% dintre americani aprobă activitatea președintelui, în timp ce 68% o dezaprobă.

În ultimele două sondaje Reuters/Ipsos, rata de aprobare a fost de 32%.

Totodată, doar 17% dintre americani aprobă modul în care Trump gestionează costul vieții, potrivit celui mai recent sondaj AP-NORC.

În rândul alegătorilor înregistrați, sondajul Pew arată că democrații sunt susținuți de 44%, comparativ cu 36% pentru republicani. De asemenea, 44% dintre respondenți au declarat că votul lor din noiembrie va reprezenta un vot împotriva președintelui.

O femeie din comuna Cășeiu, județul Cluj, a fost dată dispărută după ce a plecat voluntar de la domiciliu împreună cu fiul său și nu a mai revenit, potrivit Poliției Cluj.

Polițiștii Secției 5 Poliție Rurală Dej au fost sesizați luni, 12 octombrie, în jurul orei 21:20, cu privire la dispariția celor doi.

Femeia se numește Lăcătuș Paula și are o înălțime de aproximativ 1,50 metri, o greutate de circa 60 de kilograme, păr brunet și ochi căprui.

Polițiștii precizează că nu se cunoaște vestimentația pe care tânăra o purta în momentul plecării.

Persoanele care dețin informații care ar putea ajuta la găsirea femeii și a copilului sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Sursa foto: Poliția Cluj

Operatorul național al sistemului energetic britanic (NESO) a solicitat luni ajutor de urgență pentru suplimentarea alimentării cu energie electrică. Solicitările au fost aprobate în cursul după-amiezii, iar transferurile suplimentare au fost programate pentru primele ore ale serii.

Datele publicate pe platforma oficială Elexon confirmă cele două solicitări de asistență energetică de urgență, transmise de operatorul britanic prin interconectoarele care leagă țara de rețelele electrice europene.

Până la 1.200 MW de energie electrică suplimentară

Prima solicitare a fost înregistrată luni, la ora 15.49, ora locală. Marea Britanie a cerut Franței 700 MW de energie electrică suplimentară, pentru intervalul 16.52–18.00.

Cea de-a doua solicitare, înregistrată la ora 16.13, a vizat încă 500 MW, astfel încât cantitatea totală de energie suplimentară solicitată Franței a ajuns la 1.200 MW, pentru intervalul 17.09–18.00.

Potrivit notificărilor emise de responsabilul cu gestionarea sistemului energetic britanic (Power System Manager), din cadrul NESO, ambele cereri au fost aprobate.

Operatorul britanic NESO a explicat că ajutorul Franței a fost solicitat după ce repunerea în funcțiune a unei componente a sistemului energetic a fost amânată, reducând capacitatea disponibilă a rețelei luni după-amiază.

Franța și Marea Britanie, conectate prin cabluri submarine

Franța și Marea Britanie sunt conectate prin trei interconectoare electrice, cu o capacitate totală de aproximativ 4.000 MW. Aceste legături permit transferul energiei electrice între cele două țări, în funcție de necesitățile sistemelor energetice și de condițiile pieței.

Interconectoarele sunt utilizate pentru importuri și exporturi de electricitate, dar pot permite și acordarea de asistență între operatorii rețelelor în situații de urgență.

Sistemul energetic britanic, sub presiune în ultimele zile

Solicitările de luni nu reprezintă prima intervenție a operatorului britanic pentru menținerea echilibrului sistemului energetic. NESO a fost nevoit să ia măsuri de mai multe ori în ultima săptămână.

Pe 6 octombrie, NESO a emis avertizări privind rezervele disponibile de electricitate, solicitând companiilor din sectorul energetic să ia măsuri pentru creșterea cantității de energie disponibile. Avertizarea emisă în acea zi a fost ulterior anulată.

De asemenea, pe 9 octombrie, operatorul britanic a solicitat asistență energetică de urgență din partea unei alte țări, pentru creșterea fluxului net cu 270 MW, într-un interval de șapte minute.

Asistența de urgență este o măsură prevăzută de procedurile de funcționare a sistemului energetic, utilizată atunci când este necesară o intervenție imediată pentru menținerea siguranței rețelei.

Într-o postare pe X, NESO a transmis luni că alimentarea cu electricitate a fost asigurată în permanență și că niciun consumator nu a rămas fără curent. Operatorul a subliniat că monitorizează continuu situația rețelei și că dispune de mai multe mijloace de intervenție pentru a preveni problemele de alimentare.

Giuleștenii au revenit după ce au primit gol în debutul partidei, au condus cu 3-1, au fost egalați în minutul 81, iar Răzvan Onea a adus victoria în final.

Partida s-a disputat în fața a aproximativ 9.500 de spectatori, dintre care 458 au fost suporteri ai formației bucureștene.

U Cluj a marcat după numai 73 de secunde

Gazdele au avut un start perfect. Marius Ștefănescu a pătruns în careu și a șutat, Bogdan Ungureanu a respins, iar Issouf Macalou a profitat și a trimis mingea în poarta rămasă goală.

Avantajul ardelenilor a rezistat însă numai până în minutul 13. Olimpiu Moruțan a executat un corner, iar Mohammed Kamara a scăpat de marcaj și a înscris cu capul pentru 1-1.

Rapid a întors complet situația în minutul 24. Moruțan a fost din nou decisiv, de această dată cu o pasă pentru Filip Stojilkovic. Atacantul a pornit pe contraatac de la centrul terenului și l-a învins pe Ștefan Lefter cu un lob.

U Cluj putea egala înaintea pauzei, însă Dorin Codrea a lovit bara în minutul 44.

Moruțan, trei pase decisive. Stojilkovic a reușit „dubla”

Rapid și-a mărit avantajul la începutul reprizei secunde. În minutul 51, Moruțan l-a găsit din nou pe Stojilkovic, iar atacantul a rămas singur cu portarul și a înscris pentru 3-1. Era a treia pasă decisivă a internaționalului român în această partidă.

Universitatea a răspuns aproape imediat. O eroare a portarului Bogdan Ungureanu a permis gazdelor să recupereze mingea, Lukic l-a servit pe Mouhamadou Drammeh, iar acesta a redus diferența în minutul 54.

Două minute mai târziu, clujenii au solicitat penalty pentru un henț în careu al lui Sinyan. Arbitrul Rareș Vidican nu a acordat lovitura de la 11 metri, iar jocul a fost reluat după consultarea arbitrilor VAR.

De la 3-3 la golul decisiv al lui Onea

Presiunea lui U Cluj a dat rezultate în minutul 81. Dorin Codrea s-a desprins în careu la o lovitură de colț și a înscris cu capul, restabilind egalitatea, 3-3.

Meciul părea să se îndrepte spre o remiză spectaculoasă, dar Rapid a mai găsit resurse pentru o ultimă lovitură. În minutul 88, portarul Ștefan Lefter a boxat greșit o centrare, mingea a ajuns la Răzvan Onea, iar fundașul giuleștean a înscris cu capul pentru 4-3.

Scorul nu s-a mai modificat, iar Rapid a obținut toate cele trei puncte.

În urma victoriei, echipa pregătită de Daniel Pancu a ajuns la 24 de puncte după 11 etape și ocupă locul al doilea, în timp ce liderul Dinamo are 26 de puncte. U Cluj rămâne cu 18 puncte.

Cei trei bărbați au fost găsiți morți într-un rezervor de apă unde efectuau lucrări de hidroizolație, a explicat un purtător de cuvânt al jandarmeriei.

Aceștia au murit la fața locului, în ciuda mai multor încercări de resuscitare, potrivit AFP.

Autoritățile au transmis că cei trei bărbați ar fi români.

Potrivit jandarmilor, incidentul ar fi un accident produs la locul de muncă.

La momentul actual, cauzele exacte ale producerii tragediei sunt încă necunoscute.

Inspectorii de muncă erau așteptați să viziteze locul accidentului pentru a stabili circumstanțele accidentului, potrivit sursei citate.

Incidentul s-a produs în timpul unui zbor Delta Air Lines, iar actrița în vârstă de 54 de ani a fost preluată de autorități duminică seara, după ce aeronava a ajuns la poarta de debarcare de pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York, potrivit The Independent.

Două însoțitoare de bord ar fi fost rănite

Port Authority of New York and New Jersey a transmis că Blair ar fi avut un comportament agresiv fizic în timpul zborului și că două însoțitoare de bord au fost rănite.

Selma Blair și una dintre membrele echipajului au fost transportate ulterior la spital pentru evaluare medicală, au precizat autoritățile. Nu au fost furnizate informații despre natura sau gravitatea eventualelor leziuni.

FBI a preluat investigația privind circumstanțele incidentului. La momentul relatării cazului nu fuseseră comunicate informații despre eventuale acuzații penale formulate împotriva actriței.

Nici compania aeriană nu oferise imediat o poziție publică referitoare la incident.

Reprezentantul actriței invocă o urgență medicală

Un reprezentant al Selmei Blair a transmis mai multor publicații americane că actrița ar fi suferit o urgență medicală, situație despre care susține că a dus la comportamentul reclamat la bordul aeronavei.

Autoritățile nu au oferit însă detalii suplimentare despre starea medicală a actriței sau despre modul în care aceasta ar fi influențat incidentul. Ancheta FBI urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-au produs evenimentele.

În lipsa unei decizii a procurorilor sau a unei instanțe, acuzațiile privind comportamentul actriței reprezintă în acest moment susținerile autorităților implicate în caz.

Selma Blair, cunoscută din „Cruel Intentions” și „Hellboy”

Selma Blair este cunoscută publicului internațional pentru rolurile interpretate în producții precum „Cruel Intentions”, lansat în 1999, „Legally Blonde”, din 2001, și „Hellboy”, din 2004.

În ultimii ani, actrița a devenit și una dintre vocile cunoscute din Statele Unite în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități. Blair a anunțat în 2018 că a fost diagnosticată cu scleroză multiplă.

În 2023, ea a participat alături de președintele de atunci al SUA, Joe Biden, la un eveniment organizat la Casa Albă pentru marcarea aniversării Americans with Disabilities Act.

Investigația privind incidentul de la bordul avionului continuă, FBI urmând să stabilească dacă există elemente care justifică formularea unor acuzații.

Invitată luni seara la emisiunea „Subiectul Zilei” transmisă de Gândul, Alina Gorghiu a vorbit despre scenariul alegerilor anticipate.

„Cred că Partidul Național Liberal ar trebui să ferească ca dracu de tămâie în acest moment de alegerile anticipate. Pentru că va ieși, probabil, mai rău ca în alegerile de la sfârșitul anului 2024”, a declarat deputata.

Potrivit acesteia, PNL „nici acum nu stă bine în sondajele de opinie”.

„Prelungirea interimatului cu Ilie Bolojan la Guvern înseamnă o perioadă de incertitudine profundă pentru România”, a explicat Gorghiu.

Prelungirea interimatului înseamnă „să nu poți să faci rectificare, să nu ai buget”.

„Decontul acestui interimat, îl ai în spatele Partidului Național Liberal”, a adăugat deputata PNL.

„Să ai în martie sau sfârșit de februarie alegeri anticipate și până atunci, 3-4 luni de zile, tu să stai să încasezi, să vină oameni în stradă nemulțumiți că nu și-au luat salariile, să se închidă alte zeci de mii de firme ale antreprenorilor, să nu ai nici o schemă de energie pentru categorii vulnerabile în plină perioadă de iarnă. Gândiți-vă că toate aceste costuri se sparg în capul Partidului Național Liberal”, a conchis Alina Gorghiu.

„Domnule Bolojan, renunțați să mai trăiți în trecut! Concentrați-vă pe prezent și mai ales pe viitor!”, așa începe ultimul mesaj postat de Grindeanu.

„Vă reamintesc. Guvernarea dumneavoastră și-a dovedit limitele deoarece s-a axat doar pe cultivarea sărăciei: taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute!

Ceea ce PSD propune este schimbarea viziunii: o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare a românilor și reluarea investițiilor!

Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat!

Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic. Românii s-au sacrificat destul!

Acum au dreptul să nu mai poarte pe umeri greutatea unor politici absurde, cum au și dreptul să se bucure de un nivel de trai predictibil. Nu trebuie să se mai teamă că nu își vor putea plăti facturile, că le vor scădea veniturile sau că vor fi concediați.

Experimentul social din ultimii 2 ani trebuie să înceteze! PSD este pregătit să participe la un nou Guvern, pe baza unui program care răspunde acestor cerințe ale societății. Program care poate fi pus în aplicare doar cu sprijinul unei majorități stabile.

Aici nu este vorba despre PSD, domnule Bolojan! Am ajuns în punctul în care orice zi pierdută agravează situația tuturor!

Trebuie să vă asumați să fiți parte a soluției, nu în afara ei!”, a postat Sorin Grindeanu.

Ce a propus Bolojan

Premierul interimar a scris, tot pe Facebook, că țara are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline. A spus că PNL este dispus să voteze învestirea unui nou executiv chiar dacă liberalii nu primesc ministere.

Una dintre variantele avansate de el este un guvern tehnocrat, al cărui premier ar urma să încheie acorduri cu partidele care îl susțin în Parlament, cu obiective clare și o durată stabilită. Printre priorități, Bolojan a menționat adoptarea bugetului pe anul viitor. A spus că i-a prezentat această poziție, împreună cu condițiile liberalilor, lui Luca Niculescu.

Bolojan a acuzat PSD că i-a cerut mai întâi să plece imediat, fără să vină cu o alternativă, iar apoi să guverneze în continuare. „Acum îmi cere să guverneze. Asta fac. Cu atribuții limitate, acest guvern ține România pe linia de plutire”, a scris premierul interimar.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Luca Niculescu a vorbit despre scenariile pentru deblocarea crizei politice.

„Mi-ar plăcea să am o majoritate solidă, transparentă și cât mai multe partide care se angajează în acest guvern”, a declarat premierul desemnat.

El a spus că România „are nevoie de atât de multe lucruri la venirea iernii, încât avem nevoie de un Guvern”.

Totuși, el a precizat că există și alte opțiuni pentru viitorul Executiv.

„Poți să ai un guvern hibrid. Un guvern din care se facă parte unul, dintre partide, două partide, și câțiva tehnocrati, câțiva oameni care se pricepă la treburile țării”, a explicat Niculescu.

De asemenea, a menționat și că „poți să ai un guvern tehnocrat, în care ai numai tehnocrati, cu un acord între partide, în așa fel încât să existe câteva mize pe care să înțeleg cum ar fi adoptarea bugetului, cum ar fi faptul că nu se lansează în excese în Parlament, care după aceea se aducă la dezechilibrarea țării”.

„Există și aceste formule. Sunt ceva mai fragile, dar primul lucru la care trebuie să ne gândim este crearea unui Guvern”, a adăugat acesta.

„Haideți să facem un guvern. Suntem de prea multă vreme fără guvern”, a continuat premierul desemnat.

Întrebat ce tip de guvern ar avea cele mai mari șanse, Niculescu a răspuns că nu dorește să se pronunțe.

El a indicat drept urgențe rectificarea bugetară, măsurile pentru protejarea persoanelor vulnerabile în contextul problemelor de pe piața energiei și pregătirea bugetului pentru anul viitor.

Niculescu a precizat că, în zilele care au trecut de la desemnarea sa, a analizat principalele date macroeconomice și a purtat discuții cu premierul interimar Ilie Bolojan, cu ministrul Finanțelor și cu guvernatorul Băncii Naționale.

„Situația este foarte serioasă. Nu vreau să ia cineva ceea ce spun ca pe motiv de panică”

Întrebat ce imagine și-a format asupra situației economice și bugetare, premierul desemnat a declarat:

„Am văzut, cred, toate datele macroeconomice care contează. Am avut întâlniri, evident, cu domnul Bolojan, atât în calitate de prim-ministru, cât și în calitate de șef de partid. Am avut întâlniri cu ministrul Finanțelor. Am vorbit cu domnul Mugur Isărescu, cu guvernatorul Băncii Naționale și cu alți responsabili.”

Concluzia prezentată de Niculescu a fost una tranșantă, deși premierul desemnat a subliniat că declarațiile sale nu trebuie interpretate drept un motiv de alarmă.

„Situația este foarte serioasă. Nu vreau să ia cineva ceea ce spun ca pe motiv de panică. Există soluții. Prima soluție fiind formarea unui guvern.”

„Avem nevoie de o rectificare bugetară rapidă”

Luca Niculescu a enumerat apoi prioritățile pe care viitorul Executiv ar trebui să le abordeze într-un interval scurt.

„Dar, după cum știți și dumneavoastră, sunt probleme cu energia. Avem nevoie de un guvern care să ia măsuri pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Avem nevoie de o rectificare bugetară rapidă. Asta înseamnă câteva săptămâni.”

Premierul desemnat a atras atenția și asupra pregătirii bugetului pentru 2027, document pe care îl consideră esențial inclusiv în perspectiva viitoarelor evaluări ale agențiilor de rating.

„Avem nevoie, foarte important, de buget pentru anul viitor, care să fie încheiat până la sfârșitul acestui an. Pentru că la începutul anului viitor vin iar agențiile de rating și trebuie să ai un buget credibil. Ai nevoie de un guvern care să funcționeze. Un guvern care să funcționeze cu puteri depline.”

Probleme cu banii pentru combustibilul mașinilor IGSU

Întrebat despre blocajele reclamate de mai multe ministere și despre riscurile privind efectuarea unor plăți, Niculescu a insistat asupra necesității rectificării bugetare.

„Rectificarea bugetară este esențială pentru a elimina aceste blocaje pe care le spuneți. Și pentru că bugetul a fost construit într-un fel, dar în timpul unui an se întâmplă și lucruri neprevăzute.”

Premierul desemnat a indicat criza de pe piața energiei și creșterea costurilor cu carburanții drept exemple de evoluții care au pus presiune suplimentară asupra bugetului.

„Nimeni nu putea să prevadă la începutul anului că o să avem această criză pe piața energetică mondială, că va crește prețul combustibilului atât de mult.”

Niculescu a afirmat că problemele au ajuns inclusiv la nivelul alimentării cu carburant a unor vehicule și utilaje ale statului.

„Avem o problemă mare cu combustibilul de la mașinile IGSU, de la alte utilaje care există în administrația română. Deci este esențial să facem această rectificare bugetară rapid.”

Luca Niculescu a explicat, luni seara, la Antena 3 CNN, de ce a ales să revină în România după un an petrecut în Franța, la studii, în anii ’90. Acesta a spus că dragostea pentru țara sa și dorința de a contribui la dezvoltarea ei au cântărit decisiv în alegerea făcută, într-o perioadă în care România era departe de perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

„Îmi iubesc țara. Țara mea se numește România”, a declarat Luca Niculescu, amintind că a fost onorat să reprezinte România în Franța și să contribuie la relația dintre cele două state, pe care le-a descris drept parteneri istorici și strategici.

„Dacă mă întorc în România, totul este de făcut”

Niculescu a povestit că decizia de a reveni în țară s-a conturat în anii ’90, după ce a petrecut un an în Franța. La acel moment, România nu se afla printre statele cu perspective apropiate de extindere a Uniunii Europene, iar diferențele dintre cele două țări erau evidente.

„Mă gândeam: eram în anii ’90, România nu era pe nicio hartă de extindere a Uniunii Europene, era foarte departe. Și, după ce m-am gândit, mi-am spus: dacă rămân în Franța, aici totul e deja făcut. E o țară care funcționează. Dacă mă întorc în România, totul este de făcut. Și am decis să mă întorc în România”, a relatat Niculescu.

Alegerea a însemnat, potrivit explicațiilor sale, întoarcerea într-o țară aflată într-o perioadă de transformări, unde considera că există multe lucruri care pot fi construite și schimbate.

România, țara pe care a ales să o reprezinte

Luca Niculescu a amintit și de legăturile sale profesionale cu Franța, unde a reprezentat România în calitate de ambasador și a avut activități în domeniul jurnalistic.

El a subliniat însă că atașamentul față de România a rămas esențial în parcursul său.

 

Întrebat, luniseara, la Antena 3 CNN pe ce calități se bazează pentru a aduna majoritatea necesară învestirii Guvernului, acesta a afirmat că mizează pe capacitatea de a asculta, de a purta discuții și de a găsi soluții într-un context economic, social și politic dificil.

„Întotdeauna e greu să vorbești despre tine și mai ales dacă trebuie să vorbești despre presupuse calități. Am capacitatea de a asculta, am capacitate de dialog”, a declarat Luca Niculescu.

Acesta a invocat experiența din ultimii patru ani în coordonarea dosarului de aderare a României la OCDE, proces care, potrivit afirmațiilor sale, a presupus discuții cu instituțiile statului și cu partidele politice pentru obținerea sprijinului necesar.

Niculescu: România a făcut peste 100 de reforme în procesul de aderare la OCDE

Luca Niculescu a subliniat că România a avansat în procesul de aderare la OCDE și a susținut că țara noastră este prima dintre cele opt state candidate care a încheiat, practic, toate criteriile tehnice.

„Atunci când au vrut, politicienii români au putut. Au putut să se pună în spatele acestui proiect important pentru România. S-au făcut peste 100 de reforme, toate mergând spre îmbunătățirea calității vieții românilor”, a afirmat acesta.

Niculescu a descris OCDE drept un reper internațional în materie de bune practici de guvernare și a amintit că organizația oferă recomandări pentru diferite domenii de politici publice. El a dat ca exemplu testele PISA, utilizate pentru evaluarea competențelor elevilor.

„Poate aș fi persoana care încearcă, care găsește soluții”

Întrebat despre calitățile care l-ar putea ajuta să obțină sprijinul partidelor, Niculescu a făcut referire la contextul dificil în care se află România și la nevoia de a identifica soluții prin dialog.

„Cred că acestea sunt calități care l-au făcut pe domnul președinte să se gândească poate în acest moment complicat economic, complicat social, complicat politic, poate în primul rând. Poate aș fi persoana care încearcă, care găsește soluții”, a declarat el.

Niculescu a spus că speră ca discuțiile cu toate partidele să ducă la o rezolvare până joi.

Obținerea unei majorități parlamentare rămâne esențială pentru învestirea unui Guvern, procedură care presupune acordarea votului de încredere de către Parlament.

Anunțul a fost făcut luni de autoritățile poloneze, potrivit Reuters. Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, a spus că cei doi vor fi acuzați în Polonia de sabotaj comis la ordinul unui serviciu de informații străin.

„Nu avem nicio îndoială că serviciile ruse se află în spatele acestui act de sabotaj”, a declarat ministrul polonez pentru serviciile speciale, Tomasz Siemoniak.

El a adăugat că serviciile ruse apelează tot mai des la oameni din lumea interlopă. Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat solicitării Reuters. Moscova respinge în mod constant acuzațiile de sabotaj și le pune pe seama „isteriei antirusești”.

Incendiul din septembrie

Incendiul a izbucnit în seara de 23 septembrie, la stația de sol Starlink din satul Wola Krobowska, la sud de Varșovia. Focul a distrus sistemul de alimentare cu energie și generatorul de rezervă. Stația aparține companiei de telecomunicații de stat Exatel și transportă trafic de internet prin Polonia către alte țări, inclusiv Ucraina.

Procurorii polonezi au deschis o anchetă pentru sabotaj și infracțiune cu caracter terorist, comise prin incendiere. Potrivit lor, scopul era perturbarea conexiunii Starlink în Polonia și în alte țări din Europa Centrală și de Est.

Armata ucraineană folosește zeci de mii de terminale Starlink pentru comunicațiile de pe front și pentru unele operațiuni cu drone. Elon Musk a activat serviciul deasupra Ucrainei în 2022, la începutul invaziei rusești, iar Polonia a declarat anterior că plătește abonamentul Starlink al Ucrainei.

Un șir de sabotaje

Mai multe țări din Uniunea Europeană acuză de luni de zile Rusia că desfășoară sabotaje, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride în Europa, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina.

În noiembrie 2025, o explozie a distrus o porțiune din calea ferată Varșovia –  Lublin, folosită pentru transporturile de ajutor către Ucraina. Doi ucraineni au fost acuzați atunci că au acționat pentru serviciile ruse.

Cu o lună înainte, autoritățile poloneze reținuseră opt persoane suspectate că pregăteau sabotaje în Polonia și în România.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a descris prezența armatei în taberele palestiniene drept „permanentă” și a susținut că instanțele nu ar trebui să intervină în această chestiune, potrivit The Times of Israel.

Zeci de mii de palestinieni nu se pot întoarce acasă

În 2025, armata israeliană a lansat o amplă operațiune militară în trei tabere de refugiați palestinieni din nordul Cisiordaniei, în orașele Jenin și Tulkarem și în apropierea acestuia din urmă, la Nur Shams.

Operațiunea a dus la strămutarea a zeci de mii de palestinieni, cărora nu li s-a mai permis să se întoarcă la locuințele lor.

Curtea Supremă a Israelului a acceptat că situația de securitate nu permite, deocamdată, revenirea locuitorilor, dar a cerut Ministerului Apărării și armatei să prezinte un calendar clar privind momentul în care ar putea avea loc întoarcerea.

Ministrul Apărării invocă motive de securitate

Israel Katz susține că prezența îndelungată a armatei în tabere a contribuit la reducerea terorismului în Cisiordania. „Ca urmare, terorismul în Cisiordania a scăzut cu 80%, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată”, a declarat Israel Katz.

„Prezența pe termen lung a armatei în tabere nu este o chestiune judiciară, ci una de securitate operațională”, a declarat ministrul, argumentând că măsura este necesară pentru protejarea militarilor și a civililor israelieni.

Katz a invocat și amenințările reprezentate, în opinia sa, de grupări jihadiste susținute de Iran și de Frăția Musulmană, o mișcare islamistă fondată în Egipt. El a susținut că acestea ar urmări organizarea unor atacuri similare celui din 7 octombrie și în Cisiordania.

Ministrul a comparat situația cu operațiunile militare din Gaza, Siria, Liban și Iran, susținând că instanța supremă nu ar trebui să intervină în deciziile operaționale ale armatei.

„În această privință, nu intenționez să fac compromisuri, chiar dacă va fi nevoie de proceduri legislative speciale în Knesset”, a declarat Katz, referindu-se la Parlamentul Israelului.

Pe 27 octombrie, în Israel au loc alegeri parlamentare, în urma cărora vor fi aleși cei 120 de membri ai noului Parlament al țării.

Noua mobilizare are loc într-un moment important pentru situația juridică a lui Georgescu. Tribunalul București a analizat luni cererea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă, însă a amânat pronunțarea pentru marți.

Protestele continuă de la sfârșitul lunii septembrie

Susținătorii fostului candidat la Președinție au început să se adune în fața Arestului Central după încarcerarea acestuia, la 29 septembrie, iar manifestațiile au continuat în ultimele zile. Astfel, luni seara este a paisprezecea noapte consecutivă de proteste.

Protestatarii au scandat numele lui Călin Georgescu și au cerut eliberarea acestuia. În manifestațiile precedente au fost afișate inclusiv pancarte prin care participanții îl prezentau drept victima unei presupuse „persecuții politice” sau drept „deținut politic”.

Manifestațiile au generat și intervenții ale forțelor de ordine. Potrivit datelor comunicate de Jandarmeria Capitalei, până luni fuseseră aplicate 124 de amenzi de la momentul încarcerării lui Georgescu, valoarea totală a sancțiunilor depășind 100.000 de lei.

Tribunalul București se pronunță marți

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva unei decizii anterioare a Tribunalului București, care dispusese controlul judiciar.

Fostul candidat a solicitat acum înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Cererea a fost analizată luni, însă Tribunalul București a amânat pronunțarea pentru marți.

Tot luni, Georgescu a fost dus la sediul DIICOT pentru a participa la procedurile legate de perchezițiile informatice. Anchetatorii examinează dispozitive electronice ridicate anterior, între care telefoane, laptopuri și medii de stocare.

Georgescu este cercetat de DIICOT

Dosarul instrumentat de DIICOT vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, investigația are în centru o presupusă schemă prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă o finanțare de milioane de euro în schimbul depunerii unei garanții. Prejudiciul indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro.

Anchetatorii susțin că o parte din bani, respectiv 100.000 de euro, ar fi urmat să fie utilizată pentru susținerea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Aceste acuzații fac obiectul anchetei penale, iar fostul candidat beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Decizia așteptată marți de la Tribunalul București va stabili dacă Georgescu poate părăsi arestul preventiv în favoarea unei măsuri mai blânde sau dacă actuala măsură preventivă va fi menținută.

Deși i-au fost administrate două doze de substanțe care ar fi trebuit să îi provoace moartea, femeia a supraviețuit și a fost transportată de urgență la spital. Avocatul său cere acum comutarea pedepsei.

Christa Pike a fost scoasă miercuri seara din camera de execuție a penitenciarului Riverbend Maximum Security Institution din Nashville și transportată la o unitate medicală, după ce procedura nu a dus la decesul său.

Avocatul femeii, Randy Spivey, a declarat joi că aceasta se află în stare critică și primește îngrijiri pentru salvarea vieții.

„Ceea ce ni s-a comunicat este că se află în stare critică și primește îngrijiri pentru a-i fi salvată viața”, a afirmat avocatul, potrivit Euronews.

Cazul este considerat fără precedent de specialiștii în aplicarea pedepsei capitale din Statele Unite. Potrivit Death Penalty Information Center, au existat execuții anulate din cauza problemelor medicale întâmpinate la montarea perfuziilor, însă Christa Pike ar fi prima persoană despre care organizația spune că a supraviețuit după administrarea unor doze letale de substanțe pentru execuție.

Martorii au spus că femeia era încă în viață după injecții

Relatările martorilor prezenți la execuție au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care a fost desfășurată procedura.

Kim Chandler, jurnalistă a Associated Press care a asistat la execuție, a declarat că Pike părea conștientă la începutul procedurii. Femeia s-ar fi uitat de mai multe ori în jur și ar fi întrebat personalul penitenciarului dacă senzațiile pe care le avea erau normale.

Ulterior, Pike a început să sforăie. Martorii au rămas aproximativ o oră în zona de observare, înainte de a fi îndrumați să părăsească încăperea.

Chandler a relatat că femeia sforăia puternic și părea în mod evident încă în viață în momentul în care jurnaliștii au plecat.

Avocații condamnatei avertizaseră anterior că protocolul pentru administrarea injecției ar putea provoca suferințe inutile, invocând venele subțiri ale femeii și o afecțiune a sângelui.

Randy Spivey a declarat că au fost folosite cel puțin șapte ace numai la brațul stâng al femeii și că unul dintre acestea părea îndoit atunci când a fost retras după o încercare nereușită de introducere a perfuziei.

Un alt avocat, Stephen Ferrell, a explicat că experții medicali avertizaseră asupra riscului ca acele să iasă din venă sau să o perforeze, ceea ce ar fi putut face ca substanțele să ajungă în țesuturile brațului, în loc să intre în fluxul sanguin.

Martorii au mai relatat că Pike s-ar fi plâns că simțea că brațul urma să îi „explodeze”. Potrivit avocatului său, brațul drept i-ar fi devenit violet, în special după a doua administrare a substanțelor.

Avocatul cere anularea pedepsei cu moartea

După eșecul execuției, echipa juridică a lui Christa Pike i-a cerut guvernatorului statului Tennessee, Bill Lee, să îi comute pedeapsa.

Guvernatorul respinsese solicitarea de clemență cu câteva zile înainte de execuție. Acum, avocații susțin că femeia a trecut deja printr-o suferință extremă și că pedeapsa ar trebui înlocuită.

„Guvernatorul trebuie să îi comute acum pedeapsa lui Christa”, a transmis Randy Spivey, care a invocat și cei peste 20 de ani pe care femeia i-ar fi petrecut în izolare.

Guvernatorul Bill Lee a cerut o evaluare amplă și independentă a incidentului. De asemenea, a anunțat că o altă execuție programată în Tennessee, cea a lui Gary Wayne Sutton, nu va avea loc în acest an.

Departamentul de Corecție din Tennessee a susținut că autoritățile au respectat protocolul legal și procedurile de execuție stabilite de stat. Instituția a confirmat că Pike a fost transportată ulterior la o unitate medicală din afara penitenciarului.

Președintele american Donald Trump a comentat și el incidentul, întrebând cum a fost posibil ca o execuție de acest tip să eșueze. Trump a afirmat că procedura „nu ar trebui să fie foarte dificilă”.

Christa Pike a fost condamnată pentru uciderea unei tinere de 19 ani

Christa Pike a fost condamnată la moarte pentru uciderea lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani. Crima a avut loc când Pike avea 18 ani, într-un centru de pregătire profesională pentru tineri, unde se afla împreună cu iubitul său.

Cazul a atras atenția la nivel național după ce trupul victimei a fost descoperit cu un pentagramă crestată în zona pieptului, simbol asociat frecvent cu satanismul.

Avocații lui Pike au cerut clemență, invocând vârsta fragedă a acesteia în momentul crimei, problemele de sănătate mintală, istoricul de abuz sexual în copilărie și tulburarea de stres posttraumatic.

Mama victimei, May Martinez, a descris execuția eșuată drept un dezastru, potrivit NBC News.

Cazul a reaprins dezbaterea privind aplicarea pedepsei capitale, în special în cazul persoanelor care au comis infracțiuni grave la o vârstă foarte tânără.

ONU cere să nu fie făcută o nouă încercare de execuție

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut autorităților din Tennessee să nu încerce din nou să o execute pe Christa Pike.

Biroul său a transmis că acest caz evidențiază mai multe motive pentru care pedeapsa cu moartea ar trebui abolită.

Potrivit Death Penalty Information Center, în Statele Unite au fost executate doar 18 femei începând din 1976.

Deocamdată, autoritățile din Tennessee au anunțat o analiză independentă a procedurii eșuate, în timp ce avocații lui Pike insistă pentru comutarea pedepsei. Nu a fost prezentată public o decizie finală privind o eventuală nouă încercare de execuție.

Cele 29 de state acuză Iranul că desfășoară acțiuni ostile împotriva țărilor occidentale și a partenerilor acestora, de la incendieri și sabotaje până la atacuri cibernetice și comploturi care ar putea provoca victime.

Declarația comună, citată de The Times of Israel, face referire la incidentul din 27 septembrie de la baza aeriană RAF Fairford, din Marea Britanie. Autoritățile britanice consideră că Iranul a fost implicat în presupusul complot.

De la sabotaje la atacuri cibernetice. Acuzațiile aduse Iranului

Statele semnatare condamnă folosirea violenței, a sabotajelor, a atacurilor cibernetice și a altor metode prin care Iranul ar încerca să amenințe statele occidentale.

În privința incidentului de la baza RAF Fairford, cele 29 de țări susțin poziția autorităților britanice privind implicarea Iranului. „Luăm act de faptul că Regatul Unit atribuie Iranului implicarea în incidentul de la RAF Fairford din 27 septembrie”, se arată în declarația comună.

Autoritățile de la Londra consideră că incidentul demonstrează că Gardienii Revoluției din Iran – structură militară de elită a regimului de la Teheran – continuă să desfășoare operațiuni ostile în afara granițelor, folosind rețele clandestine și intermediari.

Documentul amintește și atacurile din Europa care au vizat comunități evreiești, jurnaliști iranieni și interese americane.

„Orice încercare a Iranului de a amenința, reduce la tăcere, intimida, hărțui, răni sau constrânge persoane aflate pe teritoriile noastre, prin intermediari sau prin orice alte mijloace, este inacceptabilă”, subliniază semnatarii.

Cele 29 de țări și-au reafirmat angajamentul de a coopera pentru apărarea suveranității, protejarea populației și tragerea la răspundere a celor responsabili.

Un presupus complot împotriva unei baze militare britanice

Incidentul care a determinat reacția internațională s-a produs pe 27 septembrie, în apropierea bazei RAF Fairford, din sud-vestul Angliei, folosită de bombardierele americane pentru atacuri asupra Iranului.

Cinci bărbați au fost arestați inițial, fiind suspectați de terorism și de infracțiuni legate de materiale explozive. Ulterior, anchetatorii au reținut alte două persoane. Toți cei șapte suspecți au fost eliberați fără punere sub acuzare. Investigațiile continuă.

Poliția a descoperit benzină în vehiculele confiscate, dar nu a găsit explozibili funcționali.

Premierul britanic Andy Burnham a declarat luni, în Parlament, că presupusul complot de la baza RAF Fairford a fost coordonat din Iran. „Pot confirma evaluarea noastră potrivit căreia este foarte probabil să fi fost coordonat din Iran, aproape sigur sub conducerea Gardienilor Revoluției din Iran”, a declarat Burnham, citat de Reuters.

Statele Unite și-au retras bombardierele de la baza RAF Fairford din cauza amenințării atribuite Iranului, după cum a explicat anterior președintele Donald Trump. Oficialii americani suspectau că Iranul pregătea un atac cu drone asupra bazei.

Iranul respinge acuzațiile

Teheranul a negat orice implicare în incidentul de la RAF Fairford, calificând acuzațiile drept „speculații nefondate și răuvoitoare”.

Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că Londra va impune noi sancțiuni pentru a limita capacitatea Iranului și a Gardienilor Revoluției de a desfășura acțiuni ostile împotriva Regatului Unit.

Separat, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a dispus convocarea ambasadorului iranian, iar autoritățile britanice au anunțat sancțiuni împotriva a doi cetățeni iranieni.

Unul dintre cei sancționați este prezentat de autoritățile britanice drept șeful operațiunilor de contraspionaj ale Gardienilor Revoluției. Celălalt este acuzat că a înlesnit activitățile unei rețele infracționale implicate în comploturi împotriva opozanților iranieni.

România, printre țările care au semnat declarația

Alături de Statele Unite și Marea Britanie, declarația este susținută de Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.