Reuniunea din capitala Norvegiei este organizată cu sprijinul autorităților norvegiene și finlandeze, la solicitarea Ucrainei, scrie Euronews. La discuții participă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și emisarul american Steve Witkoff.
Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și implicat în eforturile diplomatice ale administrației americane, urmează să participe de la distanță. Sunt așteptați și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, precum și ai Uniunii Europene și NATO.
Steve Witkoff ar urma să discute și cu Vladimir Putin la MoscovaDupă întâlnirea din Norvegia, Witkoff este așteptat să călătorească la Moscova, unde ar putea avea discuții cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit relatărilor din presă. Deocamdată, vizita la Moscova este prezentată drept o etapă planificată, nu ca o întâlnire deja confirmată oficial.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a precizat că Ucraina a solicitat în mod expres participarea celor doi reprezentanți americani, Witkoff și Kushner. Potrivit acestuia, obiectivul reuniunii este relansarea negocierilor pentru încheierea războiului. „Scopul este să aducem eforturile diplomatice pe o direcție mai constructivă”, a transmis premierul Norvegiei.
05 Sptembrie 2026. Președintele rus Vladimir Putin participă la discuții cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, la Kremlin. Foto: -/Kremlin/dpa –
În discuțiile anticipate dintre Witkoff și Putin ar putea fi abordată și situația cetățeanului american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani. Acesta a fost reținut de Rusia în 2022 și condamnat la aproape șapte ani de închisoare, fiind acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina.
Washingtonul cere oprirea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruseștiNoua inițiativă diplomatică intervine într-un moment dificil pentru relațiile dintre Statele Unite și Ucraina. Administrația Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, în timp ce Ucraina solicită urgent mai multe sisteme de apărare antiaeriană.
Zelenski a declarat pentru Bloomberg că a propus suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești în schimbul furnizării unor rachete interceptoare Patriot suplimentare. Acestea sunt necesare pentru apărarea orașelor și infrastructurii ucrainene împotriva atacurilor cu rachete balistice rusești. Propunerea reprezintă o ofertă formulată de Kiev, nu un acord deja acceptat de Washington sau Moscova.
Zelenski reclamă probleme privind rachetele Patriot și comunicațiile StarlinkÎntr-o discuție purtată marți dimineață cu secretarul american de stat Marco Rubio, președintele ucrainean a ridicat trei probleme considerate urgente. Prima privește livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, iar a doua accesul la informații de avertizare timpurie privind atacurile balistice rusești.
A treia problemă este legată de restricțiile care afectează serviciile de comunicații prin satelit Starlink și Starshield. Zelenski a transmis pe platforma X că situația acestor servicii trebuie remediată.
Every time something happens in Ukraine involving a satellite, a certain group of people logs on to blame Elon Musk. Personally. As if he’s sitting in Texas with a joystick, deciding which Ukrainian brigade gets Wi-Fi today. So let’s go through this slowly.
What is Starlink?
Starlink is satellite internet you can buy. It’s the dish on a cabin roof, on a cargo ship or on a plane. You pay a monthly fee and it works. That’s it. It’s a consumer product, and SpaceX has said it isn’t meant to be used for weapons. That’s against the terms of service.
What is Starshield?
Starshield is the government version. It’s built on the same technology and often runs over the same satellites, but it adds stronger encryption, priority access and extra jobs like Earth imaging. Governments buy it, and once they’ve bought it, they decide how to use it. That’s how buying something works.
So who’s running Starshield in Ukraine?
The US Government. The Pentagon signed a contract in 2023 to buy Starlink service for Ukraine. Poland has paid for thousands of Starlink terminals. Britain’s military moved its operational traffic onto Starshield after SpaceX said plain Starlink could only be used for welfare, recreation and training. When a government buys a service and points it at a war, the government is the one doing the pointing.
If you’re upset about how the US runs its part of the war, the people to complain to are at the Pentagon and in Congress. Musk didn’t sign the contract on their behalf.
„Elon did it” isn’t an argument about anything. Learn which network you’re mad about before you get mad about it.
— Ian Miles Cheong (@ianmiles) October 15, 2026
Îngrijorările apar pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar întârzia transferul unui lot important de interceptoare Patriot, deja finanțate de aliații europeni ai Ucrainei. Potrivit relatărilor citate de Euronews, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi aprobat încă livrarea.
Oficiali ucraineni suspectează că întârzierea ar putea fi utilizată pentru exercitarea unor presiuni politice asupra Kievului. Totuși, reprezentanții NATO susțin că livrările finanțate de aliați continuă, iar un oficial american a contestat acuzațiile privind blocarea transferurilor.
Polonia revine la masa discuțiilor privind viitorul UcraineiUn alt element al reuniunii de la Oslo este participarea așteptată a Poloniei. Varșovia fusese exclusă din unele negocieri anterioare la care participaseră Marea Britanie, Franța și Germania. Premierul polonez Donald Tusk criticase această situație, susținând că țara sa trebuie să participe la deciziile privind viitorul Ucrainei.
Comisia Europeană a confirmat pentru Euronews că a primit o invitație din partea Kievului pentru reuniunea de la Oslo, fără să precizeze cine va reprezenta instituția. Întâlnirea are loc după o convorbire telefonică purtată duminică între Zelenski, Witkoff și Kushner, în cadrul căreia au fost discutate posibilele etape următoare ale negocierilor pentru încheierea războiului.
Reuniunea din capitala Norvegiei este organizată cu sprijinul autorităților norvegiene și finlandeze, la solicitarea Ucrainei, scrie Euronews. La discuții participă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și emisarul american Steve Witkoff.
Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și implicat în eforturile diplomatice ale administrației americane, urmează să participe de la distanță. Sunt așteptați și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, precum și ai Uniunii Europene și NATO.
Steve Witkoff ar urma să discute și cu Vladimir Putin la MoscovaDupă întâlnirea din Norvegia, Witkoff este așteptat să călătorească la Moscova, unde ar putea avea discuții cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit relatărilor din presă. Deocamdată, vizita la Moscova este prezentată drept o etapă planificată, nu ca o întâlnire deja confirmată oficial.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a precizat că Ucraina a solicitat în mod expres participarea celor doi reprezentanți americani, Witkoff și Kushner. Potrivit acestuia, obiectivul reuniunii este relansarea negocierilor pentru încheierea războiului. „Scopul este să aducem eforturile diplomatice pe o direcție mai constructivă”, a transmis premierul Norvegiei.
05 Sptembrie 2026. Președintele rus Vladimir Putin participă la discuții cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, la Kremlin. Foto: -/Kremlin/dpa –
În discuțiile anticipate dintre Witkoff și Putin ar putea fi abordată și situația cetățeanului american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani. Acesta a fost reținut de Rusia în 2022 și condamnat la aproape șapte ani de închisoare, fiind acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina.
Washingtonul cere oprirea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruseștiNoua inițiativă diplomatică intervine într-un moment dificil pentru relațiile dintre Statele Unite și Ucraina. Administrația Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, în timp ce Ucraina solicită urgent mai multe sisteme de apărare antiaeriană.
Zelenski a declarat pentru Bloomberg că a propus suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești în schimbul furnizării unor rachete interceptoare Patriot suplimentare. Acestea sunt necesare pentru apărarea orașelor și infrastructurii ucrainene împotriva atacurilor cu rachete balistice rusești. Propunerea reprezintă o ofertă formulată de Kiev, nu un acord deja acceptat de Washington sau Moscova.
Zelenski reclamă probleme privind rachetele Patriot și comunicațiile StarlinkÎntr-o discuție purtată marți dimineață cu secretarul american de stat Marco Rubio, președintele ucrainean a ridicat trei probleme considerate urgente. Prima privește livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, iar a doua accesul la informații de avertizare timpurie privind atacurile balistice rusești.
A treia problemă este legată de restricțiile care afectează serviciile de comunicații prin satelit Starlink și Starshield. Zelenski a transmis pe platforma X că situația acestor servicii trebuie remediată.
Every time something happens in Ukraine involving a satellite, a certain group of people logs on to blame Elon Musk. Personally. As if he’s sitting in Texas with a joystick, deciding which Ukrainian brigade gets Wi-Fi today. So let’s go through this slowly.
What is Starlink?
Starlink is satellite internet you can buy. It’s the dish on a cabin roof, on a cargo ship or on a plane. You pay a monthly fee and it works. That’s it. It’s a consumer product, and SpaceX has said it isn’t meant to be used for weapons. That’s against the terms of service.
What is Starshield?
Starshield is the government version. It’s built on the same technology and often runs over the same satellites, but it adds stronger encryption, priority access and extra jobs like Earth imaging. Governments buy it, and once they’ve bought it, they decide how to use it. That’s how buying something works.
So who’s running Starshield in Ukraine?
The US Government. The Pentagon signed a contract in 2023 to buy Starlink service for Ukraine. Poland has paid for thousands of Starlink terminals. Britain’s military moved its operational traffic onto Starshield after SpaceX said plain Starlink could only be used for welfare, recreation and training. When a government buys a service and points it at a war, the government is the one doing the pointing.
If you’re upset about how the US runs its part of the war, the people to complain to are at the Pentagon and in Congress. Musk didn’t sign the contract on their behalf.
„Elon did it” isn’t an argument about anything. Learn which network you’re mad about before you get mad about it.
— Ian Miles Cheong (@ianmiles) October 15, 2026
Îngrijorările apar pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar întârzia transferul unui lot important de interceptoare Patriot, deja finanțate de aliații europeni ai Ucrainei. Potrivit relatărilor citate de Euronews, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi aprobat încă livrarea.
Oficiali ucraineni suspectează că întârzierea ar putea fi utilizată pentru exercitarea unor presiuni politice asupra Kievului. Totuși, reprezentanții NATO susțin că livrările finanțate de aliați continuă, iar un oficial american a contestat acuzațiile privind blocarea transferurilor.
Polonia revine la masa discuțiilor privind viitorul UcraineiUn alt element al reuniunii de la Oslo este participarea așteptată a Poloniei. Varșovia fusese exclusă din unele negocieri anterioare la care participaseră Marea Britanie, Franța și Germania. Premierul polonez Donald Tusk criticase această situație, susținând că țara sa trebuie să participe la deciziile privind viitorul Ucrainei.
Comisia Europeană a confirmat pentru Euronews că a primit o invitație din partea Kievului pentru reuniunea de la Oslo, fără să precizeze cine va reprezenta instituția. Întâlnirea are loc după o convorbire telefonică purtată duminică între Zelenski, Witkoff și Kushner, în cadrul căreia au fost discutate posibilele etape următoare ale negocierilor pentru încheierea războiului.
Aclamatul serial polițist britanic are premiera pe 24 octombrie, de la ora 22:00, la BBC First, cu câte două episoade în fiecare sâmbătă.
București, 20 octombrie 2026 – Unul dintre cele mai apreciate thrillere polițiste britanice ajunge la BBC First România. Din 24 octombrie, de la ora 22:00, telespectatorii vor putea descoperi Line of Duty, produs de World Productions, chiar de la primul episod, urmărind povestea de-a lungul tuturor celor șase sezoane, cu câte două episoade difuzate în fiecare sâmbătă.
Creat de Jed Mercurio, scenaristul din spatele unor producții apreciate la nivel internațional, precum Bodyguard, Line of Duty urmărește activitatea AC-12, o unitate de elită anticorupție care investighează abaterile din interiorul forțelor de poliție.
În centrul poveștii se află DS Steve Arnott (Martin Compston), DC Kate Fleming (Vicky McClure) și Superintendent Ted Hastings (Adrian Dunbar). Pe măsură ce investigațiile avansează, se conturează o poveste tot mai amplă despre corupție, minciună, loialitate și trădare, care se întinde de-a lungul celor șase sezoane.
Cu investigații tensionate, personaje complexe, răsturnări de situație neașteptate și scene de interogatoriu devenite emblematice, Line of Duty a devenit, de-a lungul timpului, un adevărat fenomen de televiziune.
De la debutul său în Marea Britanie, în 2012, serialul și-a construit un public extrem de fidel și s-a bucurat de aprecierea criticilor. Finalul sezonului 6 a atras aproape 17 milioane de telespectatori în primele 28 de zile. Line of Duty a primit, de asemenea, multiple nominalizări BAFTA și are în prezent un rating de 8,7/10 pe IMDb.
Mai mult decât un serial polițist clasic, Line of Duty este un thriller despre încredere, putere, ambiție și corupție, construit în jurul unor personaje complexe și al unor alegeri dificile. Pe parcursul poveștii, atât personajele, cât și publicul ajung să pună sub semnul întrebării motivele, dovezile și loialitățile.
Line of Duty este produs de World Productions, în asociere cu ITV Studios, care asigură distribuția internațională a serialului. Pentru publicul din România, BBC First oferă ocazia de a descoperi sau revedea povestea completă Line of Duty chiar de la început, urmărind evoluția investigațiilor și a personajelor de-a lungul celor șase sezoane.
BBC First este disponibil în România prin Digi, Vodafone și Orange.
###
Despre BBC First
Gazda serialelor britanice originale, inovatoare și premium, BBC First oferă publicului povești memorabile, care provoacă, captivează și distrează, alături de nume consacrate și premiate, atât din fața, cât și din spatele camerei.
BBC Romania | Instagram | YouTube
Despre BBC Studios
BBC Studios este principala divizie comercială a BBC Commercial Ltd și a generat în ultimul an venituri de 2,2 miliarde de lire sterline și profituri de peste 200 de milioane de lire sterline, pentru al cincilea an consecutiv.
BBC Studios dezvoltă proiecte de la idee până la producție, distribuție și mai departe, iar activitatea companiei este organizată în jurul a două direcții principale: studioul de conținut care produce, investește și distribuie conținut TV și audio la nivel global, și divizia media & streaming care include canale sub brandul BBC, servicii precum UKTV, BBC.com și BritBox, precum și joint ventures în Marea Britanie și la nivel internațional.
În ultimul an, BBC Studios a produs aproape 3.500 de ore de programe britanice premiate, destinate unei game largi de televiziuni și platforme din Marea Britanie și din întreaga lume. Portofoliul companiei acoperă numeroase genuri și include branduri cunoscute la nivel global, precum Strictly Come Dancing/Dancing with the Stars, seria Planet, Bluey și Doctor Who.
BBC Studios | Website | Press Office | LinkedIn | Instagram
Aclamatul serial polițist britanic are premiera pe 24 octombrie, de la ora 22:00, la BBC First, cu câte două episoade în fiecare sâmbătă.
București, 20 octombrie 2026 – Unul dintre cele mai apreciate thrillere polițiste britanice ajunge la BBC First România. Din 24 octombrie, de la ora 22:00, telespectatorii vor putea descoperi Line of Duty, produs de World Productions, chiar de la primul episod, urmărind povestea de-a lungul tuturor celor șase sezoane, cu câte două episoade difuzate în fiecare sâmbătă.
Creat de Jed Mercurio, scenaristul din spatele unor producții apreciate la nivel internațional, precum Bodyguard, Line of Duty urmărește activitatea AC-12, o unitate de elită anticorupție care investighează abaterile din interiorul forțelor de poliție.
În centrul poveștii se află DS Steve Arnott (Martin Compston), DC Kate Fleming (Vicky McClure) și Superintendent Ted Hastings (Adrian Dunbar). Pe măsură ce investigațiile avansează, se conturează o poveste tot mai amplă despre corupție, minciună, loialitate și trădare, care se întinde de-a lungul celor șase sezoane.
Cu investigații tensionate, personaje complexe, răsturnări de situație neașteptate și scene de interogatoriu devenite emblematice, Line of Duty a devenit, de-a lungul timpului, un adevărat fenomen de televiziune.
De la debutul său în Marea Britanie, în 2012, serialul și-a construit un public extrem de fidel și s-a bucurat de aprecierea criticilor. Finalul sezonului 6 a atras aproape 17 milioane de telespectatori în primele 28 de zile. Line of Duty a primit, de asemenea, multiple nominalizări BAFTA și are în prezent un rating de 8,7/10 pe IMDb.
Mai mult decât un serial polițist clasic, Line of Duty este un thriller despre încredere, putere, ambiție și corupție, construit în jurul unor personaje complexe și al unor alegeri dificile. Pe parcursul poveștii, atât personajele, cât și publicul ajung să pună sub semnul întrebării motivele, dovezile și loialitățile.
Line of Duty este produs de World Productions, în asociere cu ITV Studios, care asigură distribuția internațională a serialului. Pentru publicul din România, BBC First oferă ocazia de a descoperi sau revedea povestea completă Line of Duty chiar de la început, urmărind evoluția investigațiilor și a personajelor de-a lungul celor șase sezoane.
BBC First este disponibil în România prin Digi, Vodafone și Orange.
###
Despre BBC First
Gazda serialelor britanice originale, inovatoare și premium, BBC First oferă publicului povești memorabile, care provoacă, captivează și distrează, alături de nume consacrate și premiate, atât din fața, cât și din spatele camerei.
BBC Romania | Instagram | YouTube
Despre BBC Studios
BBC Studios este principala divizie comercială a BBC Commercial Ltd și a generat în ultimul an venituri de 2,2 miliarde de lire sterline și profituri de peste 200 de milioane de lire sterline, pentru al cincilea an consecutiv.
BBC Studios dezvoltă proiecte de la idee până la producție, distribuție și mai departe, iar activitatea companiei este organizată în jurul a două direcții principale: studioul de conținut care produce, investește și distribuie conținut TV și audio la nivel global, și divizia media & streaming care include canale sub brandul BBC, servicii precum UKTV, BBC.com și BritBox, precum și joint ventures în Marea Britanie și la nivel internațional.
În ultimul an, BBC Studios a produs aproape 3.500 de ore de programe britanice premiate, destinate unei game largi de televiziuni și platforme din Marea Britanie și din întreaga lume. Portofoliul companiei acoperă numeroase genuri și include branduri cunoscute la nivel global, precum Strictly Come Dancing/Dancing with the Stars, seria Planet, Bluey și Doctor Who.
BBC Studios | Website | Press Office | LinkedIn | Instagram
Directorul Ryanair, Michael O’Leary, a numit-o „inutilă” pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o că vorbește despre competitivitate, dar nu face nimic concret pentru a o îmbunătăți.
„Taxați-i pe americani”Într-un interviu acordat Euronews, O’Leary a criticat taxele de mediu impuse de Uniunea Europeană companiilor aeriene. Potrivit acestuia, sistemul actual dezavantajează transportatorii europeni, în timp ce companiile din Statele Unite, China și alte țări asiatice beneficiază de reguli mai favorabile.
„Nimeni nu ar concepe un sistem atât de stupid, în afară de Parlamentul European și Ursula von der Leyen. Dacă vreți cu adevărat competitivitate, taxați-i pe americani atunci când aterizează aici, în Europa”, a declarat acesta.
Directorul Ryanair a criticat și lipsa progreselor în aplicarea recomandărilor din raportul privind competitivitatea europeană, prezentat de fostul premier italian Mario Draghi în 2024.
„Ursulei von der Leyen îi este frică să facă orice altceva în afară de a vorbi. Este inutilă”, a afirmat O’Leary.
Ryanair reduce numărul zborurilor din BelgiaDeclarațiile au fost făcute la Bruxelles, unde Ryanair a anunțat că va elimina 20 de rute și va reduce cu un milion numărul locurilor disponibile pe zborurile din Belgia în această iarnă.
Decizia vine după ce guvernul belgian a majorat taxa pe călătoriile aeriene cu doi euro, până la șapte euro pentru fiecare bilet.
„Mutăm avioanele în țările care sunt competitive. Belgia nu este competitivă. Franța nu este competitivă. Germania este complet necompetitivă”, a declarat O’Leary.
Biletele de avion se vor scumpi în 2027Directorul Ryanair a avertizat că pasagerii trebuie să se pregătească pentru creșteri importante ale prețurilor anul viitor.
Compania și-a asigurat combustibilul pentru 2026 la un preț de aproximativ 67 de dolari pe baril, prin contracte încheiate în avans. O’Leary estimează însă că acest cost s-ar putea dubla în 2027, când protecția oferită de contractele actuale va expira.
„Garantăm că nu vom introduce suprataxe pentru combustibil, dar nu există nicio îndoială că prețurile biletelor de avion vor crește semnificativ în 2027, din cauza scumpirii puternice a petrolului”, a declarat acesta.
Avertismentul vine în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a provocat creșteri importante ale prețurilor petrolului. Cotația petrolului Brent a depășit 110 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea din Golful Persic.
Premierul ungar Péter Magyar a invocat explicit România și Franța pentru a explica de ce Ungaria trebuie să își reducă urgent cheltuielile și să combată corupția.
„Trebuie doar să privim în jurul nostru, în Europa, pentru a înțelege amploarea acestei provocări și ce este în joc”, a declarat Magyar în discursul susținut în fața Parlamentului de la Budapesta, potrivit Reuters.
„Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat premierul Ungariei.
Declarația reprezintă o critică directă la adresa modului în care România și-a administrat finanțele publice în ultimii ani și vine într-un moment în care Bucureștiul încearcă să își stabilizeze situația bugetară după o lungă perioadă de instabilitate politică.
România, cu un deficit mai mare decât ținta anunțată de UngariaRomânia continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană.
Potrivit prognozei Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în acest an, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Pentru 2027, Comisia estimează un deficit de 5,8% din PIB, semnificativ peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale europene.
În schimb, guvernul de la Budapesta și-a stabilit drept obiectiv reducerea deficitului Ungariei de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Analiștii consultați de Reuters estimaseră anterior un deficit de 5,3% pentru anul viitor.
Noul premier al Ungariei promite să reducă deficitul fără să renunțe la creșterile de pensii și salariiPlanul prezentat de Péter Magyar este unul ambițios. Guvernul său intenționează să reducă puternic deficitul și, în același timp, să introducă noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari.
Bugetul pentru 2027 include majorări ale pensiilor în valoare totală de 449 de miliarde de forinți, creșteri salariale pentru angajații din sectorul public de 677 de miliarde de forinți, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.
Pentru finanțarea acestora, Magyar propune introducerea unui impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile energetice și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro.
Premierul susține că reducerea corupției și a cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea aduce economii echivalente cu 1,5% din PIB.
De asemenea, eliminarea unor cheltuieli electorale și măsuri temporare introduse de fostul guvern condus de Viktor Orbán ar urma să îmbunătățească soldul bugetar cu încă 1,4 puncte procentuale.
În total, Magyar estimează o îmbunătățire a balanței fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, dintre care 2,6 puncte vor fi folosite pentru reducerea deficitului, iar restul pentru îndeplinirea promisiunilor electorale.
Ungaria vrea să adopte euroReducerea deficitului reprezintă o componentă esențială a obiectivului noului guvern de la Budapesta de a pregăti Ungaria pentru adoptarea monedei euro.
Executivul ungar urmărește coborârea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, în timp ce analiștii consideră că aderarea la zona euro ar putea deveni posibilă în 2032 sau 2033.
Anunțul privind noua țintă bugetară a determinat aprecierea forintului, moneda Ungariei atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro.
Totuși, piețele financiare așteaptă să vadă dacă promisiunile vor fi puse în practică.
„Ținta de deficit de 4,9% pare ceva mai bună decât așteptările pieței înaintea anunțului, deși întrebarea esențială este acum dacă va putea fi realizată”, a declarat Yvette Babb, administrator de fonduri la William Blair, pentru Reuters.
Una dintre prioritățile menționate de Manole vizează respectarea țintelor bugetare asumate de România, în special în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile și salariile din sistemul public.
Manole a subliniat că măsurile din domeniul muncii trebuie să țină cont de plafonul cheltuielilor raportat la produsul intern brut.
Modificări pentru consumatorii vulnerabiliO altă direcție importantă privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile în fața costurilor cu energia. Manole a spus că legislația din acest domeniu trebuie îmbunătățită până la sfârșitul anului, în acord cu angajamentele asumate de România față de Banca Mondială.
Printre soluțiile propuse se află dezvoltarea unor comunități energetice solidare, după modele folosite în țări precum Franța, Spania și Portugalia. Acestea ar presupune investiții, de exemplu în panouri fotovoltaice, în zone cu mulți consumatori vulnerabili. Energia produsă ar putea reduce parțial facturile acestora și ar diminua presiunea asupra bugetului de stat.
Ministrul desemnat a vorbit și despre salariul minim, pentru care România trebuie să respecte legislația națională și directiva europeană în următoarele 12 luni.
În privința salarizării unitare din sectorul public, Manole a indicat anul 2027 drept reper pentru proiect, cu accent pe consultarea sindicatelor, patronatelor și ministerelor de resort.
Reforma Inspecției Muncii și combaterea muncii la negruManole a susținut că reforma Inspecției Muncii trebuie să înceapă prin schimbări la nivelul conducerii și al personalului, astfel încât instituția să recapete credibilitate. El a făcut referire la ancheta DNA legată de situația apărută recent în instituție.
Combaterea muncii la negru rămâne o altă prioritate. Potrivit lui Manole, acest fenomen îi privează pe angajați de asigurări de sănătate și de contribuțiile necesare pentru pensie. În același timp, statul pierde venituri fiscale, iar firmele care își plătesc corect taxele sunt dezavantajate în raport cu cele care recurg la muncă nedeclarată.
Fond dedicat persoanelor cu dizabilități și continuarea programului FIVFlorin Manole a propus ca sumele colectate de la companiile private în domeniul dizabilității să fie direcționate către un fond destinat investițiilor pentru persoanele cu dizabilități.
Banii ar putea finanța măsuri de integrare pe piața muncii, tehnologii asistive și alte servicii publice.
De asemenea, ministrul desemnat a susținut continuarea și finanțarea adecvată a programului național de fertilizare in vitro (FIV).
El a arătat că valorile financiare ale programului ar trebui revizuite, deoarece costurile procedurilor au crescut, iar sumele nu au mai fost actualizate de mai mulți ani.
Manole a insistat asupra dialogului cu partenerii sociali. El a afirmat că sindicatele, patronatele, angajații din sectorul public și privat și antreprenorii trebuie consultați, iar propunerile lor trebuie luate în considerare la elaborarea și implementarea politicilor Ministerului Muncii.
Manole a mai deținut funcția de ministru al Muncii în perioada 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026, în cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan. Mandatul său s-a încheiat în primăvara anului 2026 în urma demisiei sale din funcție.
Una dintre prioritățile menționate de Manole vizează respectarea țintelor bugetare asumate de România, în special în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile și salariile din sistemul public.
Manole a subliniat că măsurile din domeniul muncii trebuie să țină cont de plafonul cheltuielilor raportat la produsul intern brut.
Modificări pentru consumatorii vulnerabiliO altă direcție importantă privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile în fața costurilor cu energia. Manole a spus că legislația din acest domeniu trebuie îmbunătățită până la sfârșitul anului, în acord cu angajamentele asumate de România față de Banca Mondială.
Printre soluțiile propuse se află dezvoltarea unor comunități energetice solidare, după modele folosite în țări precum Franța, Spania și Portugalia. Acestea ar presupune investiții, de exemplu în panouri fotovoltaice, în zone cu mulți consumatori vulnerabili. Energia produsă ar putea reduce parțial facturile acestora și ar diminua presiunea asupra bugetului de stat.
Ministrul desemnat a vorbit și despre salariul minim, pentru care România trebuie să respecte legislația națională și directiva europeană în următoarele 12 luni.
În privința salarizării unitare din sectorul public, Manole a indicat anul 2027 drept reper pentru proiect, cu accent pe consultarea sindicatelor, patronatelor și ministerelor de resort.
Reforma Inspecției Muncii și combaterea muncii la negruManole a susținut că reforma Inspecției Muncii trebuie să înceapă prin schimbări la nivelul conducerii și al personalului, astfel încât instituția să recapete credibilitate. El a făcut referire la ancheta DNA legată de situația apărută recent în instituție.
Combaterea muncii la negru rămâne o altă prioritate. Potrivit lui Manole, acest fenomen îi privează pe angajați de asigurări de sănătate și de contribuțiile necesare pentru pensie. În același timp, statul pierde venituri fiscale, iar firmele care își plătesc corect taxele sunt dezavantajate în raport cu cele care recurg la muncă nedeclarată.
Fond dedicat persoanelor cu dizabilități și continuarea programului FIVFlorin Manole a propus ca sumele colectate de la companiile private în domeniul dizabilității să fie direcționate către un fond destinat investițiilor pentru persoanele cu dizabilități.
Banii ar putea finanța măsuri de integrare pe piața muncii, tehnologii asistive și alte servicii publice.
De asemenea, ministrul desemnat a susținut continuarea și finanțarea adecvată a programului național de fertilizare in vitro (FIV).
El a arătat că valorile financiare ale programului ar trebui revizuite, deoarece costurile procedurilor au crescut, iar sumele nu au mai fost actualizate de mai mulți ani.
Manole a insistat asupra dialogului cu partenerii sociali. El a afirmat că sindicatele, patronatele, angajații din sectorul public și privat și antreprenorii trebuie consultați, iar propunerile lor trebuie luate în considerare la elaborarea și implementarea politicilor Ministerului Muncii.
Manole a mai deținut funcția de ministru al Muncii în perioada 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026, în cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan. Mandatul său s-a încheiat în primăvara anului 2026 în urma demisiei sale din funcție.
„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, pe parcursul anului 2026, o minoră, de 14 ani, instituționalizată, ar fi fost recrutată și transportată, prin intermediul și cu sprijinul altor minore, tot instituționalizate, în diferite locații, din localitatea Verșeni sau din împrejurimi, unde ar fi fost determinată să întrețină relații sexuale contra cost”, informează, marți, DIICOT Iași.
Potrivit procurorilor, mai multe persoane cercetate ar fi racolat, în același scop, și alte victime, din același centru și tot cu sprijinul unor minore instituționalizate.
De asemenea, în acest context, în centru ar fi fost introduse diferite cantități de canabis și substanțe cristaline, care ar fi fost distribuite pentru consumul propriu, al minorilor instituționalizați, potrivit procurorilor.
Marți, aceștia au descins la 14 adrese din județul Iași, atât în locuințele unor persoane fizice, cât și la centrul de minori pentru percheziții.
Cei implicați vor fi audiați, marți, la sediul DIICOT Iași.
Procurorii fac cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu, fără drept și trafic de droguri de risc și mare risc.
Reuniunea va avea loc pe fondul deteriorării situației de securitate din Marea Neagră, după o serie de atacuri asupra unor nave comerciale, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.
Cine va participa la ședința CSAT din partea noului GuvernPrintre membrii noului Cabinet care ar urma să participe la reuniune se numără premierul Luca Niculescu, Marian Neacșu, vicepremier și ministru propus al Afacerilor Interne, Radu Ștefan Oprea, propus pentru Ministerul Apărării Naționale, Radu Marinescu, propus pentru Ministerul Justiției, și Sebastian-Dănuț Neculăescu, propus pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe.
Prezența acestora este prevăzută de componența CSAT, din care fac parte, alături de președintele României și prim-ministru, titularii principalelor portofolii cu atribuții în domeniul securității naționale.
Din Consiliu mai fac parte ministrul Finanțelor, funcție pentru care a fost propus Alexandru Nazare, ministrul Economiei, portofoliu atribuit lui Daniel Zamfir în formula noului Executiv, precum și directorii SRI și SIE, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
România și Bulgaria caută soluții după atacurile din Marea NeagrăConvocarea CSAT vine după ce România și Bulgaria au intensificat discuțiile privind securitatea navigației comerciale în Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, despre atacurile cu drone asupra unor nave comerciale și despre incidentele care au afectat navigația și infrastructura din regiune.
Șeful statului a subliniat că atacurile directe ale Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un pericol nu doar pentru navigația din regiunea Mării Negre, ci și pentru infrastructura energetică și pentru securitatea întregului continent.
România și Bulgaria au convenit să colaboreze mai strâns pentru promovarea unor măsuri ferme de contracarare a dronelor în cadrul Uniunii Europene și NATO, în vederea asigurării unei navigații comerciale sigure.
La rândul său, ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a anunțat, la Berlin, că Bulgaria intenționează să coopereze cu România și Turcia pentru instituirea unui mecanism de monitorizare a atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
Nave atacate în apropierea României. Marinari dispăruțiSăptămâna trecută, o navă cargo sub pavilion ucrainean a fost avariată și s-a scufundat în urma unui atac în Marea Neagră. Cinci marinari au fost salvați, în timp ce alți 11 au fost dați dispăruți.
Anterior, o navă cargo turcească a fost scufundată, iar o altă navă a fost avariată. Două persoane din echipaj au murit.
Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că nu există, deocamdată, dovezi clare și solide care să stabilească responsabilitatea pentru atacuri, dar a apreciat că indiciile arată spre Federația Rusă.
Incidentele au readus în atenție vulnerabilitatea transportului maritim din vestul Mării Negre și riscurile pentru România, în condițiile în care atacurile se produc în apropierea frontierelor sale maritime și a rutelor comerciale către porturile dunărene și Constanța.
Un total de 26 de persoane au fost implicate în accidentul rutier produs marți pe DN 7, la Buftea, potrivit celor mai recente date transmise la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al Ministerului Sănătății. Două persoane au murit, 18 au fost transportate la spital, iar alte șase au refuzat transportul la unitățile medicale.
Potrivit Ministerului Sănătății, cele 18 persoane transportate la spital prezentau diverse traumatisme și leziuni, fiind preluate de echipajele de urgență după evaluarea medicală efectuată la fața locului.
UPDATE. 18 victime transportate la spital, două dintre ele intubateUn număr de 18 victime ale accidentului rutier au fost transportate la șase spitale din București și Ilfov, potrivit informațiilor transmise de ISU București-Ilfov.
Dintre persoanele transportate la spital, două au fost intubate, iar celelalte 16 erau conștiente în momentul transportului.
Victimele au fost preluate de Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central și Spitalul Județean Ilfov.
UPDATE. Cum s-a produs accidentul. Trei persoane sunt grav răniteAccidentul de pe DN 7, soldat cu moartea a două persoane, s-ar fi produs după ce șoferul microbuzului nu ar fi păstrat distanța de siguranță față de ansamblul de vehicule care circula în aceeași direcție de deplasare, potrivit primelor cercetări efectuate de polițiști.
Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov a transmis că cele două vehicule circulau pe sensul de mers dinspre Buftea către Chitila.
În urma impactului, două persoane au murit, iar alte trei au suferit leziuni grave, fiind necesară intervenția echipajelor medicale.
Traficul rutier în zonă a fost restricționat, iar șoferii sunt sfătuiți să respecte indicațiile polițiștilor aflați la fața locului.
Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Știrea inițială
Potrivit informațiilor transmise de ISU București-Ilfov, în microbuz se aflau 16 persoane în momentul producerii accidentului.
În urma impactului, două persoane au murit, iar celelalte 14 sunt în curs de evaluare medicală pentru stabilirea stării de sănătate și a eventualelor leziuni.
Toate cele 16 persoane au fost extrase din microbuz.
Mobilizare de amploare a echipajelor de intervențieLa locul accidentului au fost mobilizate 13 echipaje SMURD, două autospeciale pentru transportul victimelor multiple, două autospeciale de stingere și Detașamentul Special de Salvatori.
Intervenția echipajelor de salvare este în desfășurare.
Piețele energetice au rămas sub presiune marți, 20 octombrie, pe fondul incertitudinilor privind revenirea la normal a aprovizionării după izbucnirea războiului cu Iranul. Potrivit Euronews, petrolul Brent, referința pentru piețele internaționale, se tranzacționa în jurul valorii de 110 dolari pe baril înaintea deschiderii burselor europene. Petrolul american WTI depășea 104 dolari pe baril pentru contractele cu livrare în luna următoare.
Petrolul rămâne scump, deși livrările din Golf și-au revenit la 80%Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat pentru Fox News că fluxurile de petrol brut din regiunea Golfului Persic au revenit la aproximativ 80% din nivelul înregistrat înaintea războiului. Cu toate acestea, prețurile continuă să se mențină la niveluri ridicate. Analiștii ING explică această situație prin prima de risc inclusă în cotațiile petrolului, pe fondul temerilor privind noi perturbări ale transporturilor maritime.
Incertitudinile sunt alimentate în special de posibilitatea unor noi atacuri iraniene în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului la nivel mondial. Potrivit specialiștilor ING, nu există deocamdată indicii că această primă de risc ar urma să se reducă semnificativ.
Transportul petrolului a devenit extrem de costisitorUn alt factor care menține presiunea asupra prețurilor este costul transportului maritim. Tarifele pentru petroliere au atins niveluri record, ceea ce scumpește livrarea petrolului către rafinării și alte destinații. Statele Unite analizează posibilitatea de a permite vânzarea unor petroliere aflate sub sancțiuni, pentru ca acestea să poată reveni pe piața legală. Măsura ar putea crește capacitatea disponibilă de transport și ar putea reduce costurile livrărilor.
În prezent, tarifele pentru petroliere au atins niveluri record. Foto: Shady Alassar / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Totuși, analiștii ING avertizează că nu este clar câte nave ar reintra efectiv în circuitul comercial sau cât de repede ar putea influența prețurile. În plus, deși transporturile de petrol brut au recuperat o parte din pierderi, aprovizionarea cu produse petroliere rafinate continuă să întâmpine dificultăți mai mari.
Gazele europene se apropie de 90 de euro/MWhTensiunile din Orientul Mijlociu afectează și piața internațională a gazelor naturale. Marți dimineață, contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF, cu livrare luna următoare, se situau puțin sub 88 de euro/MWh.
Anterior, cotațiile depășiseră 89 de euro/MWh, potrivit datelor ICE citate de Euronews. Prețurile se află astfel aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.
În Asia, gazul natural lichefiat (GNL) a ajuns luni la 30,4 dolari pentru un milion de unități termice britanice (MMBtu), cel mai mare nivel din decembrie 2022, potrivit informațiilor Bloomberg. Îngrijorările au fost amplificate de un incident raportat sâmbătă în apropierea Yemenului.
Autoritatea britanică pentru operațiuni comerciale maritime, UKMTO, a anunțat că un petrolier pentru transportul gazelor naturale lichefiate a fost atacat cu focuri de armă provenite de pe o ambarcațiune mică. Incidentul a readus în atenție riscurile la care sunt expuse navele care transportă energie prin regiune.
Ce ar putea însemna scumpirea petrolului și gazelor pentru RomâniaEvoluția prețurilor internaționale este relevantă și pentru România, atât prin costurile de import ale produselor petroliere, cât și prin influența pieței europene a gazelor. Menținerea petrolului la aproximativ 110 dolari pe baril poate exercita presiuni asupra prețurilor carburanților, în funcție de cursul valutar, cotațiile produselor rafinate, fiscalitate și costurile comerciale.
La rândul lor, gazele mai scumpe pe piața europeană pot crește costurile de aprovizionare pentru anumiți consumatori și companii, în funcție de contracte și de reglementările aplicabile. Aceste evoluții nu înseamnă însă că prețurile plătite de consumatorii români vor crește automat în aceeași proporție.
Bursele europene și asiatice, afectate de incertitudiniPresiunile de pe piețele energetice au fost însoțite de scăderi pe principalele burse. La deschiderea ședinței de marți, indicele FTSE 100 de la Londra și CAC 40 de la Paris pierdeau aproximativ 0,2%, iar DAX de la Frankfurt scădea cu peste 0,4%.
În Asia, indicele Nikkei 225 din Japonia a pierdut 1,3%, iar Kospi din Coreea de Sud înregistra un declin de peste 3,7% în momentul deschiderii piețelor europene. Investitorii sunt preocupați și de evaluările ridicate ale companiilor tehnologice, precum și de costurile investițiilor masive în inteligența artificială.
„Într-un nou comentariu publicat astăzi, Moody’s evidențiază că formarea noului Executiv ar permite aprobarea bugetului pentru 2027 până la finalul acestui an, ceea ce ar contribui la menținerea credibilității parcursului fiscal al României. Agenția consideră că stabilitatea politică și existența unui buget credibil sunt esențiale în contextul necesarului ridicat de finanțare și al condițiilor mai restrictive de pe piețele financiare”, se arată în comunicatul emis de Ministerul de Finanțe.
Agenția își menține estimările privind evoluția deficitului bugetar și anticipează continuarea procesului de ajustare fiscală. Potrivit prognozelor agenției, deficitul ar urma să scadă de la 7.9% din PIB în 2025 la 5.8% în 2026 și 5.5% în 2027.
„În același timp, Moody’s estimează diminuarea progresivă a deficitului primar, la 2,7% din PIB în 2026 și 2,3% în 2027”, se mai arată în comunicat.
Presiuni mari pe cheltuielile cu dobânzile, salariile și apărareaMoody’s evidențiază necesitatea continuării reformelor pentru reducerea datoriei publice, avertizând că România se va confrunta cu creșterea cheltuielilor cu dobânzile, a celor de personal și a necesarului suplimentar de finanțare pentru apărare.
„Mesajul Moody’s trebuie citit în primul rând ca un argument pentru responsabilitate și continuitate. Bugetul pentru 2027 va fi un test major de credibilitate: trebuie construit pe venituri realiste, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. În condițiile în care necesarul de finanțare rămâne ridicat, disciplina bugetară nu este o opțiune, ci o condiție pentru protejarea ratingului de țară”, a transmis Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanțe.
Comunicatul a fost publicat marți, cu câteva ore înainte ca Guvernul propus de Luca Niculescu să ajungă în plenul reunit al Parlamentului, unde deputații și senatorii vor vota învestirea noului Executiv. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a primi încrederea Parlamentului.
Suspectul a fost capturat marți, 20 octombrie, în jurul orei locale 06:15, în localitatea Val-d’Issoire, din departamentul Haute-Vienne. Operațiunea a fost desfășurată de RAID, unitatea de elită a Poliției Naționale franceze, cu participarea echipei din Bordeaux.
Potrivit Le Figaro, bărbatul este originar din departamentul Creuse și are antecedente penale. O sursă din poliție l-a descris drept „un activist de extremă stânga, deja înscris în lista S”.
Lista S reprezintă un instrument folosit de autoritățile franceze pentru identificarea și monitorizarea persoanelor considerate potențiale amenințări la adresa securității statului.
Ancheta a fost preluată de Subdirecția Antiteroristă a poliției judiciare franceze (SDAT).
Primăria, incendiată în timpul protestelor violenteIncendiul a izbucnit sâmbătă, 17 octombrie, în timpul manifestațiilor împotriva creșterii costului vieții și deteriorării serviciilor publice, care au degenerat în confruntări violente în mai multe orașe franceze.
La Limoges, mai mulți indivizi cu fețele acoperite au spart geamurile primăriei, au pătruns în clădire și au provocat un incendiu. Anterior, o mașină a poliției municipale fusese incendiată în fața instituției.
Flăcările s-au extins rapid la acoperișul clădirii istorice, inaugurată în 1883 și înscrisă pe lista monumentelor istorice. O parte a acoperișului și a turnului s-a prăbușit, iar clădirea a suferit distrugeri majore.
Incendierea primăriei a devenit una dintre imaginile simbol ale violențelor care au cuprins Franța în weekend.
Primarul acuzase extrema stângă că a pregătit ataculPrimarul orașului Limoges, Guillaume Guérin, membru al partidului de dreapta Les Républicains, acuzase încă de duminică grupările radicale de extremă stânga că au organizat atacul asupra instituției.
Într-un interviu acordat publicației Le Monde, edilul a susținut că între 500 și 600 de activiști de extremă stânga s-ar fi infiltrat printre cei aproximativ 5.000 de participanți la manifestația din oraș.
Potrivit acestuia, atacatorii ar fi cunoscut dinainte modalitățile de acces în primărie, ceea ce ar indica o acțiune pregătită, nu un simplu episod spontan de violență.
Peste 2.400 de arestări în FranțaIncendierea Primăriei din Limoges a avut loc pe fondul unui val de manifestații care a cuprins Franța, alimentat inițial de nemulțumirile elevilor privind condițiile din școli și extins ulterior la revendicări privind nivelul de trai și serviciile publice.
Între 550.000 și 800.000 de persoane au participat la manifestațiile de sâmbătă, majoritatea protestelor desfășurându-se pașnic. În mai multe orașe, grupuri violente au atacat magazine, clădiri publice și forțele de ordine.
Până luni, autoritățile franceze anunțaseră aproximativ 2.400 de arestări în legătură cu violențele din weekend.
Premierul Sébastien Lecornu a condamnat atacurile asupra instituțiilor publice și a promis reconstruirea Primăriei din Limoges.
Duminică, mii de locuitori și reprezentanți ai autorităților locale s-au adunat în oraș pentru a condamna distrugerea clădirii istorice.
„Să reușim să reorganizăm unitățile sanitare și să schimbăm normativul de personal”, a afirmat Rogobete, cerând sprijin pentru aceste măsuri, indiferent de „presiunile și de zgomotul politic”.
El a explicat în timpul audierii că normativul actual nu mai reflectă complexitatea cazurilor tratate în spitale și a dat ca exemplu secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI), care sunt normate la fel, deși pot trata pacienți cu nevoi și grade de complexitate diferite.
O altă prioritate vizează plata gărzilor medicilor. Rogobete susține că tarifele trebuie majorate treptat, în funcție de activitatea desfășurată, pentru a reduce presiunea asupra personalului medical. El a amintit și reorganizarea gărzilor în mai multe categorii: de monitorizare, de urgență, la domiciliu și intervenționale.
Ministrul propus al Sănătății a mai declarat că dorește reclasificarea secțiilor ATI în trei categorii, în funcție de dotări, profilul spitalului și complexitatea cazurilor tratate. Potrivit acestuia, finanțarea trebuie să țină cont mai mult de complexitatea activității medicale.
Rogobete a menționat și regândirea sistemului de asigurări de sănătate, susținând introducerea asigurărilor complementare și a altor asigurători, publici sau privați. El a afirmat că eliminarea monopolului actual al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu ar însemna privatizarea sistemului medical.
Vergetis va fi ajutat de asistenții Andreas Fotopoulos și Konstantinos Staikos, în timp ce al patrulea oficial va fi Dimitrios Moschou. În camera VAR se vor afla Ioannis Papadopoulos și Stefanos Koumparakis, toți oficialii delegați fiind din Grecia.
În vârstă de 37 de ani, Vergetis este arbitru internațional din 2024, potrivit listei oficiale a Federației Internaționale de Fotbal (FIFA).
A arbitrat în preliminariile Ligii Campionilor și în Conference LeaguePrintre cele mai importante experiențe europene ale arbitrului grec se numără partida dintre Olimpija Ljubljana și Kairat Almaty, încheiată la egalitate, 1-1, pe 8 iulie 2025, în primul tur preliminar al Ligii Campionilor.
În preliminariile Conference League, Vergetis a condus și meciul dintre Zira și Hajduk Split, încheiat tot la egalitate, 1-1, în iulie 2025. Un an mai târziu, arbitrul grec s-a aflat la centru la partida Ajax Amsterdam – Vojvodina Novi Sad, câștigată de formația olandeză cu 4-1, în turul al doilea preliminar al competiției.
În sezonul 2025-2026, Vergetis a arbitrat și confruntarea din faza principală a Conference League dintre KuPS Kuopio și Slovan Bratislava, câștigată de formația finlandeză cu 3-1.
La nivel de echipe naționale, arbitrul grec a fost al patrulea oficial la partida dintre Letonia și Anglia, din preliminariile Cupei Mondiale din 2026, disputată la 14 octombrie 2025. Anglia s-a impus cu 5-0 și și-a asigurat atunci calificarea la turneul final.
Universitatea Craiova vizează primul succes din actuala ediție a Conference League, după ce în etapa inaugurală a remizat pe teren propriu, scor 1-1, cu formația spaniolă Getafe.
Inter Escalades este prima echipă din Andorra prezentă în faza principală a unei competiții de top europene. Echipa din Andorra a pierdut, însă, în prima etapă, scor 0-2, cu Mjällby, din Suedia.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut partenerilor americani să îi lase pe ucraineni să decidă singuri în privința organizării alegerilor și a declarat că desfășurarea unui scrutin liber și democratic este, în prezent, imposibilă din cauza atacurilor rusești cu rachete și drone, relatează Interfax-Ucraina.
„Cum pot fi organizate alegeri libere și democratice, cu prezența observatorilor occidentali, în condițiile amenințării reprezentate de drone și rachete? Nu cred că este posibil”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera.
Zelenski: Nimeni nu se agață de puterePotrivit președintelui ucrainean, Rusia insistă asupra organizării alegerilor deoarece speră că o schimbare a președintelui i-ar îmbunătăți situația.
În același timp, Zelenski s-a declarat surprins de faptul că și partenerii americani ai Ucrainei adoptă o poziție similară.
Liderul de la Kiev a subliniat că eventualele alegeri trebuie să le ofere posibilitatea de a vota atât militarilor aflați pe front, cât și ucrainenilor din străinătate și cetățenilor rămași în țară.
„Nimeni nu se agață de putere. Trebuie să apărăm statul, fiecare la locul său, în conformitate cu legea și Constituția”, a declarat Zelenski.
Mesaj pentru Washington: Lăsați-i pe ucraineni să decidă singuriPreședintele ucrainean le-a cerut, de asemenea, partenerilor americani să nu intervină în stabilirea modului în care vor fi organizate alegerile din Ucraina.
„Acelor americani care cer schimbarea președintelui le spun: lăsați-i pe ucraineni să se ocupe singuri de alegerile lor și să facă propria alegere, cu respectarea deplină a legii”, a subliniat Zelenski.
„Metrorex informează că astăzi, 20.10.2026, în jurul orei 10:40, în stația de metrou Constantin Brâncoveanu, firul 1, a avut loc o posibilă tentativă de suicid”, transmite compania.
În ceea ce privește circulația trenurilor la metrou, aceasta va fi reorganizată.
„Personalul Metrorex a solicitat intervenția SMURD și celorlalte organe abilitate”, transmite compania de transport.
Potrivit DGPMB, la ora 10:35, tânărul a fost surprins și accidentat de tren.
„La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul structurii, iar din primele verificări, s-a stabilit că, în timp ce se afla în incinta stației Constantin Brâncoveanu, un tânăr, în vârstă 20 de ani, ar fi coborât pe calea de rulare a trenului, moment în care ar fi fost surprins și accidentat de către acesta”, transmite DGPMB.
La fața locului au intervenit echipajele de prim-ajutor pentru salvarea tânărului.
„La acest moment, echipajele de ajutor acționează pentru salvarea acestuia”, transmite DGPMB.
Polițiștii de la Transportul Public – Serviciul Poliție Metrou, fac verificări pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.
Circulația, reorganizatăDe asemenea, Metrorex va participa la anchetă pentru a fi stabilite împrejurările în care s-a produs evenimentul.
În ceea ce privește circulația trenurilor, călătorii vor fi informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri.
„Vom reveni cu detalii când circulația se va relua în condiții normale”, a transmis Metrorex.
Persoanele care se confruntă cu depresie, anxietate și stări suicidale pot să sune gratuit la numărul 0800 801 200, linie telefonică pusă la dispoziție de Alianța Română de Prevenție a Suicidului.
Protestele transportatorilor împotriva creșterii prețurilor la carburanți continuă marți în mai multe regiuni din sudul Italiei. Drumuri și centre logistice au fost blocate din Puglia până în Sicilia, iar manifestațiile s-au extins și în Molise și Campania, relatează LaPresse.
În Campania, transportatorii au blocat inclusiv o cale de acces către portul Napoli. Aceștia le-au cerut și colegilor din nordul Italiei să se alăture protestelor.
Rafturi goale în supermarketuriPotrivit La Repubblica, mai multe supermarketuri din Napoli și din împrejurimi au rămas fără o parte dintre produsele alimentare.
Cele mai mari probleme sunt la raioanele de fructe și legume, dar au fost semnalate lipsuri și la lactate, mezeluri și alte produse proaspete.
Situația s-a agravat luni, după ce transportatorii au blocat accesul către mai multe centre de distribuție.
Un responsabil al unui centru logistic din Gricignano di Aversa, de unde pleacă aproximativ 100 de camioane zilnic pentru aprovizionarea supermarketurilor, a declarat că activitatea este blocată de sâmbătă.
Reprezentanții sectorului comercial avertizează că problemele ar putea continua și în zilele următoare, dacă transporturile nu sunt reluate.
Guvernul italian încearcă să găsească o soluțieVicepremierul și ministrul italian al Transporturilor, Matteo Salvini, urmează să se întâlnească marți, la Milano, cu reprezentanții transportatorilor pentru a discuta măsurile necesare încheierii blocajelor.
Guvernul italian analizează posibilitatea de a debloca 590 de milioane de euro, fonduri deja prevăzute în buget pentru reînnoirea flotelor companiilor de transport.
De asemenea, autoritățile analizează posibilitatea alocării unor fonduri suplimentare pentru sprijinirea sectorului transporturilor.
Organizațiile de transportatori cer însă măsuri care să compenseze creșterea costurilor cu carburanții.
Jaful s-a produs la Reggia di Venaria, una dintre reședințele istorice ale Casei de Savoia, situată la periferia orașului Torino.
Hoții au vizat o vitrină de la etajul principal al palatului regal. De acolo, au furat 26 de ceasuri de epocă evaluate la aproximativ 150.000 de euro.
Ciudat este faptul că jaful a fost comis deși măsurile de securitate erau active. Sistemele de alarmă și monitorizare erau în funcțiune, iar paza era asigurată de o firmă specializată, inclusiv prin personal înarmat.
Hoții au reușit să plece și au rămas necunoscuți. O anchetă a fost demarată de autorități. Continuarea pe Mediafax Italia.
