MediaFax.ro

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți, după ședința de guvern, că nu există niciun risc de blocare a proiectelor aflate în implementare prin PNRR.

El a subliniat că Executivul își asumă finalizarea tuturor investițiilor în curs, indiferent de eventualele pierderi de fonduri europene.

„Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți. Guvernul își va asuma finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în desfășurare. Predictibilitatea este totală”, a spus Pîslaru, care a subliniat că beneficiarii, autorități locale sau companii, nu trebuie să se teamă că proiectele ar putea rămâne fără finanțare.

Întrebat de unde vor fi luați banii necesari pentru suplimentarea bugetelor, ministrul a explicat că toate proiectele finanțate din fonduri europene sau aflate în cofinanțare vor avea prioritate în construcția bugetului pentru anul viitor.

„Dacă, într-un scenariu, s-ar pierde ceva din componenta de grant, ar crește cofinanțarea națională. Procentual, aceasta ar fi singura modificare. Toate proiectele vor fi finanțate până la capăt și vor avea prioritate în fața celor acoperite exclusiv din bugetul național”, a precizat el.

Pîslaru a criticat modul în care au fost gestionate până acum revizuirile și ezitările legate de investiții și a afirmat că Guvernul vrea să corecteze aceste disfuncționalități, garantând stabilitate și claritate pentru proiectele aflate în derulare.

Oficialul exclude blocarea proiectelor de infrastructură, dacă proiectul legii pensiilor speciale nu va trece.

Ce se întâmplă dacă legea nu trece

Pîslaru a fost întrebat, marți, care este cel mai negru scenariu în situația în care din nou proiectul legii pensilor speciale și câți bani va pierde România, dar mai ales ce proiecte vor fi blocate din cauza pierderii acestor bani.

„Guvernul în acest moment are încredere că pe de o parte am respectat pe conținut prevederile Curții Constituționale față de versiunea anterioară cu supraimpozitare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ce a schimbat guvernul

Curtea Constituțională s-a pronunțat doar pe formă data trecută când a făcut analiza. „Ne așteptăm ca în această formă în care singura schimbare este prelungirea perioadei de interimat de la 10 ani la 15 ani să arătăm foarte clar că prerogativele guvernului sunt evidente în zona de salarizare și pensii și buget”, a spus ministrul.

Pîslaru nu crede că vor mai fi surprize la Curtea Constituțională dacă se va decide cineva să atace din nou proiectul.

Tensiune în societate

„Evident este regretabilă această tensiune apărută în societate”, a spus Pîslaru. Ministrul a adăugat că guvernul respectă evident puterea judecătorească. „Personal consider că judecătorii au un rol crucial în societatea românească”, a declarat oficialul.

„Discutăm însă de aspecte legate de echitate și de reforme firești așteptate de întreaga populație”, a spus Pîslaru.

Ce spune Comisia Europeană

Cu privire la o estimare precisă pe partea de bani care ar putea fi pierduți sau câștigați, discuția cu Comisia Europeană a fost foarte clară. „Așa cum noi nu putem da o cifră exactă, nici ei nu pot da o cifră exactă ce se va întâmpla”, a declarat ministrul.

Dovezile depuse arată două lucruri. Eforturile pe care le-a făcut guvernul și unde a ajuns în procesele respective de selecție sau de adoptare.

Scrisoare de la Comisia Europeană

Ministrul s-a bucurat că pe 28 noiembrie a putut să raporteze că pașii din guvern erau deja inițiați. Aceștia sunt raportați ca fiind inițiați.

Decizia finală o va avea guvernul după schimbul acestor scrisori. Va veni scrisoarea de observație a Comisiei Europene într-un timp de două luni. Apoi va urma răspunsul Guvernului României care va elucida stadiul final al reformei pensiilor speciale.

Niciun proiect blocat

Ministrul a exclus blocarea proiectelor dacă banii vor fi pierduți. „Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți”, a declarat Dragoș Pîslaru.

„Guvernul își va asuma în mod evident finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în finalizare. Nu vom mai avea niciun fel de dubii cu privire la lista proiectelor care acum este în derulare”, a spus ministrul.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că documentul, trimis pe 28 noiembrie, aduce dovada îndeplinirii jaloanelor care erau suspendate din luna martie. Această suspendare a fost cauzată de eșecul guvernelor precedente de a atinge anumite obiective din PNRR pe o perioadă de peste doi ani.

Pîslaru a accentuat eforturile depuse de actualul guvern în ultimele cinci luni pentru a corecta aceste decalaje și a furniza Comisiei Europene toate probele solicitate.

Recuperarea a 51 de milioane de euro prin renegociere

România se afla în situația de a pierde zeci de milioane de euro din cauza unor jaloane considerate retroactive, care nu mai puteau fi corectate. În urma procesului de renegociere a PNRR, Comisia Europeană a fost de acord cu realocarea acestor jaloane în cadrul altor operațiuni.

„Vestea bună este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziții publice greșite. 51 de milioane de euro sunt recuperate”, a declarat ministrul.

Jalonul 440: AMEPIP a devenit funcțional și efectuează deja controale, explică Dragoș Pîslaru

Pentru acest jalon, evaluat la 330,34 milioane de euro, Guvernul a furnizat dovezile cerute privind funcționalitatea AMEPIP. Acestea includ numirea conducerii, detalierea activității desfășurate și primele sancțiuni impuse. Ca urmare, Comisia Europeană a validat îndeplinirea jalonului.

Separat, România a înaintat un plan extins pentru reforma întreprinderilor de stat, un demers coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu și apreciat la nivel strategic de către CE.

Jalonul 121: Progrese în administrarea companiilor din sectorul energetic

În ceea ce privește jalonul legat de guvernanța corporativă în domeniul energiei, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice. Rămân câteva excepții, generate de motive procedurale, cum ar fi pozițiile încă vacante la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Eurotest, a mai adăugat Dragoș Pîslaru.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți că procedura privind cererea nr.4 avansează. „Am primit feedback de la Comisia Europeană … noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite”, a dezvăluit ministrul în cadrul unei conferințe de presă.

Întârzierea a fost provocată de respingerea CCR a legii propuse de Guverm

„Avem o întârziere (…) inițial voiam să depunem documentele până la începutul lunii noiembrie”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Noul termen este 15 decembrie, a mai spus Pîslaru care a explicat că reorganizarea Romsilva este ultima problemă importantă care trebuie rezolvată.

„În rest sunt doar aspecte operaționale… vom termina în timp util pregătirile pentru depunerea cererii”, a precizat ministrul român.

Dacă solicitarea va fi aprobată, România ar putea primi tranșa de bani în prima parte a anului viitor.

Pîslaru a spus, marți, în conferință de presă la Guvern, că jalonul 215 este legat de pensiile speciale, iar aici lucrurile sunt foarte clare, din punctul său de vedere, pentru că Guvernul României continuă procedura, chiar dacă termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării.

„Asta nu ne oprește însă să ducem reforma până la capăt și din acest punct de vedere, chiar astăzi știți că există în Parlament asumarea răspundării și sperăm să mișcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putință. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voința politică există, că s-a manifestat în timp util, că bineînțeles discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea încă”, a spus ministrul.

Un alt jalon, jalonul 79, al 4-lea, se referea la selectarea și numirea membrilor Consiliului de Administrație în domeniul transportului la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Aici este vorba despre 19,8 milioane de euro de pe componenta de împrumut.

„Aici avem vestea bună că am prezentat, așa cum era cerința, indicatorii de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație la CNIR, așa cum era o cerință explicită în scrisoarea de suspendare, dar procedurile de selecție sunt încă în desfășurare în condiții de transparență, n-au putut fi finalizate la timp. Deci din această perspectivă, am explicat eforturile, am explicat că procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecție, pentru că nu a fost finalizată”, a spus Pîslaru.

În ceea ce privește cererea de plată numărul 3, după depunerea scrisorii de către România urmează o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României, va avea un punct de vedere cu privire la acestea și va trimite o scrisoare de observații, prin care își prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane.

„În mod evident, ca urmare a acelei scrisori de observații, România va avea din nou la dispoziție un termen de circa două luni de zile, pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei și nu vă ascund faptul că, în mod evident, sperăm că până când o să vină scrisoarea de observații, cel puțin pe subiectul acesta legat de legea cu privire la pensiile speciale, noi să fi terminat reforma în totalitate, adică să fie promulgată”, a explicat Dragoș Pîslaru.

 

În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente.

Astfel, forma finală a proiectului de lege a fost adoptată și va fi prezentată în Parlament.

Premierul va angaja răspunderea Guvernului asupra proiectului marți, începând cu ora 15:00, în cadrul unei ședințe speciale care va urma celei omagiale dedicate Zilei Naționale de 1 Decembrie, a transmis Dogioiu.

Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare.

„Data de 1 decembrie este o zi de doliu în istoria națiunii maghiare, fiind ziua în care Transilvania a fost desprinsă de Ungaria. Ceea ce, pentru unii (România, n. red.), înseamnă prilej de bucurie, pentru cealaltă parte, cea maghiară, înseamnă pierdere și doliu”.

Sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, la Budapesta, în contextul zilei de 1 decembrie.

„Trauma Trianonului”

Discuția a fost dedicată rolului militarilor secui (așa-numita Divizie Secuiască), în episodul denumit de aceasta „trauma Trianonului”.

„Divizia Secuiască este un simbol al curajului, al dârzeniei și al solidarității”, a spus Lezsák, arătând, mai departe, că este important ca „trauma Trianonului să fie înfățișată tinerilor și publicului actual, într-un mod care să consolideze identitatea”.

Potrivit acesteia, Estul Transilvaniei, care rămăsese, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, fără o autoritate centrală, a rezistat în fața trupelor române datorită Diviziei Secuiești.

De asemenea, istoricul militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a susținut că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu a venit din interior, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei.

Au cumpărat proiectile de artilerie pe 3.000 de țigări

Acesta a mai adăugat că guvernul Károlyi „a comis o crimă istorică, impardonabilă” și a subliniat că nu poate fi iertat faptul că, în noiembrie 1918, militarilor întorși de pe front li s-au confiscat armele.

„Acea mică parte de 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație (române, n. red.) pe care Károlyi le-a lăsat să intre fără să fie tras niciun foc de armă”.

Barna Gottfried, specialist la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a calificat pe Károlyi drept un „politician lipsit de talent și neadecvat”.

El a spus că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost nevoiți să cumpere la Budapesta grenade și proiectile de artilerie, în schimbul a trei mii de țigări. Între timp, partea română era pregătită „pentru preluarea Transilvaniei”.

În contrapunct, partea maghiară a fost luată pe nepregătite.

Moderatorul conferinței a spus că Divizia Secuiască a fost prinsă la mijloc, între partea română și ofensiva comuniștilor maghiari, „care vedeau în secui un potențial pericol intern”.

Context istoric

1 decembrie 1918 este ziua în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat Unirea cu Regatul României.

În Transilvania, decizia politică a fost luată de reprezentanții aleși ai românilor, majoritari, demografic.

În contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, popoarele fostului imperiu își formau propriile state naționale (cehii, slovacii, croații, etc…).

De asemenea, românii din Transilvania au profitat de acest context și au decis unirea cu România, un moment vital pentru istoria noastră, pentru că, sub Imperiul Austro-Ungar, aceștia nu aveau reprezentare, cu atât mai puțin putere politică.

Pentru Ungaria, ziua de 1 decembrie este privită ca „zi de doliu”, după cum s-au exprimat participanții la conferința din Budapesta, amintită mai sus, pentru că reprezintă începutul pierderii Transilvaniei.

În mentalul colectiv maghiar, această dată este legată de tragedia națională numită „Trianon” (Tratatul de la Trianon din 1920 a confirmat pierderea Transilvaniei).

Călin Georgescu a criticat dur alegerile parțiale din 7 decembrie, susținând că nu există premisele unui proces electoral corect. În fața Poliției din Buftea, unde s-a prezentat pentru controlul judiciar, el a spus că nu are încredere în organizarea scrutinului.

„Până când frauda cosmică a alegerilor de anul trecut, din luna decembrie, nu va fi sancționată penal și istoric, insist – penal și istoric, nu am niciun motiv să cred că ea nu se va repeta în orice alegeri din țara aceasta. De aceea consider că este inutil și ridicol să discut despre orice fel de alegeri din România”, a declarat acesta.

Georgescu a adăugat că nu susține niciun candidat: „Mă distanțez total de așa-zisele alegeri de pe 7 decembrie și evident de orice candidat. Când alegerile sunt organizate de rândași, nu te poți să te aștepți să fie câștigate de cai. Este imposibil”.

Georgescu, noi critici privind gestionarea resurselor de apă

În același context, Călin Georgescu a comentat și situația barajelor cu nivel scăzut al apei și întreruperile de alimentare din ultimele zile:
„Am văzut apa din barajele golite iresponsabil. Când vorbeam de resursele de apă ale României au apărut voci care ridiculizau ce spuneam. Acum sunt faptele: zeci de mii de oameni au rămas fără apă și spitalele sunt închise.”

Susținătorii au venit din nou la sediul Poliției

Fostul candidat a fost întâmpinat de zeci de persoane la sediul Poliției din Buftea. Prezența acestora a creat aglomerație în fața instituției, mulți dintre susținătorii lui afișând mesaje de solidaritate.

Datele apar într-un raport publicat marți de Asociația Industriei Aerospatiale, de Securitate și Apărare din Europa.

Potrivit raportului citat de Bloomberg, creșterea, a patra consecutivă, este rezultatul unor ani de investiții insuficiente, urmate de creșterea bugetelor de la debutul războiului din Ucraina. Ocuparea forței de muncă în acest sector a crescut, de asemenea, cu 8,6%, ajungând la 633.000 de locuri de muncă.

„Trebuie să ne asigurăm că putem continua, ca industrii din domeniul apărării, să sprijinim consolidarea capacităților suverane europene de descurajare și apărare. Și acest lucru nu se poate opri doar pentru că avem un fel de armistițiu și negocieri în curs”, a declarat marți Micael Johansson, președinte al ASD și director general al Saab, potrivit sursei citate.

„Când comparăm europenii cu concurenții, trebuie să ținem cont de faptul că 98% dintre tehnologii sunt disponibile în Europa”, a declarat reporterilor secretarul general al ASD, Camille Grand. „Apărarea europeană este perfect capabilă, pe termen mediu și lung, să-și satisfacă propriile nevoi”, a mai spus acesta, potrivit Bloomberg.

Cheltuieli pentru apărare majorate considerabil

Statele membre ale UE și-au mărit considerabil cheltuielile pentru apărare de când Rusia a invadat Ucraina. Ca urmare, statele membre au cheltuit 343 de miliarde de euro pentru apărare anul trecut, față de 251 de miliarde de euro în 2021, potrivit Euronews.

Propunerea pentru următorul buget pe șapte ani al blocului reflectă această creștere considerabilă, cu 131 de miliarde de euro alocate apărării, față de aproximativ 10 miliarde de euro în bugetul 2021-2027.

Aproximativ 2.1 milioane de copii din Coasta de Fildeș și Ghana muncesc la fermele de cacao, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt expuși la cele mai rele forme de muncă, arată un raport Food Empowerment Project din 2022.

Mai mult decât atât, copii din Mali și Burkina Faso sunt aduși, fie prin trafic (ademeniți cu bani și biciclete), fie chiar cumpărați de la familii sărace pe plantațiile de cacao din Coasta de Fildeș și Ghana, țări care produc 70% din producția totală de cacao din lume, potrivit aceluiași raport.

Elveția, Belgia, Olanda – realitatea cruntă a sclaviei copiilor

Exportată în Europa, ciocolatieri elvețieni, belgieni și olandezi duc cacaoa la un alt nivel, iar excelentele strategii de marketing impun, în mentalul colectiv, ideea că ciocolata provenită de aici este de cea mai înaltă calitate.

Astfel, o lume întreagă a ajuns să pună semnul egalului între ciocolata bună și Elveția, Belgia, Olanda, ignorând, uneori cu bună știință, realitatea cruntă a celor două milioane de copii exploatați pe plantațiile de cacao, care muncesc în condiții mizerabile pentru a-i livra producătorului european materia primă a unui produs ce poartă-n el o suferință pe care banii n-o pot cumpăra.

Obligați să mintă în privința vârstei

Cei mai mulți dintre copiii care muncesc pe plantațiile de cacao au între 12 și 16 ani, dar reportaje realizate de-a lungul vremii au găsit aici copii chiar și de cinci ani.

40% dintre acești copii sunt fete, care ajung să muncească la fermele de cacao până la vârsta maturității, în ciuda faptului că, atât în Ghana, cât și în Coasta de Fildeș, munca copiilor este ilegală.

Copiii sunt, însă, forțați să mintă în privința vârstei lor. Într-o investigație a Washington Post, un băiat i-a spus reporterului că are 19 ani, când fermierul era lângă el, însă, când acesta s-a îndepărtat, i-a spus că, de fapt, are 15.

Ambalajul care minte, exonerându-te de la culpă

O anchetă cutremurătoare publică jurnalista Heidi Kingstone (care a scris, printre altele, pe probleme legate de drepturile omului) în Politico.

Aceasta remarcă ipocrizia de pe ambalajul de ciocolată, care promite „comerț echitabil”, „fără muncă infantilă” și „sustenabilitate”, când, în realitate, copii chiar și de cinci ani folosesc macete pentru a sparge păstăile de cacao în mâini, cară în spate greutăți mai mari decât greutatea propriului corp și pulverizează pesticide toxice fără protecție.

Dorm în șoproane fără ferestre

În spatele promisiunilor morale de pe pachetele de ciocolată stau defrișări în regiuni-cheie ale planetei, cultivări ilegale în păduri protejate ale fermierilor disperați după bani.

Stau decenii de angajamente și promisiuni de certificare fără acoperire în realitate.

Pe „ambalajele care strălucesc de virtute – ale pădurilor salvate” nu scrie nimic despre fermieri care defrișează de capul lor, pun copii la muncă extrem de grea, care lucrează 14 ore pe zi, dorm în șoproane fără ferestre, fără apă curată, fără toalete, iar majoritatea nu văd niciodată interiorul unei săli de clasă.

40% dintr-un salariu decent pentru fermierul mediu

„Astăzi, mulți dintre cultivatorii de cacao din Coasta de Fildeș și Ghana încă câștigă mai puțin de un dolar pe zi, mult sub pragul sărăciei. Conform unui raport din 2024 al Inițiativei Internaționale pentru Cacao, fermierul mediu câștigă doar 40% dintr-un salariu decent.

Pe scurt, pe măsură ce piața globală a ciocolatei crește până la aproape 150 de miliarde de dolari pe an în 2025, fermierul mediu primește acum mai puțin de 6% din valoarea unei singure tablete de ciocolată , în timp ce în anii 1970 primea peste 50%”, arată Politico.

Utilizarea muncii copiilor este foarte bine întrețesută în structura acestei economii.

Progresul, în această, privință, nu există, despre el doar se minte.

Protocolul Harkin-Engel din 2001, un acord voluntar de a pune capăt muncii copiilor în lanțurile de aprovizionare, nu a adus nimic, în afară de „rapoarte lucioase de mediu, social și de guvernanță”.

Companiile de ciocolată nu comentează sclavia copiilor

Industria nu a respectat termenul-limită inițial (2010) pentru eliminarea muncii copiilor, nici pe cel nou (2020), prin care se promitea o reducere cu 70% a acesteia.

Dimpotrivă, arată Politico, un studiu realizat de Centrul Național de Cercetare a Opiniei al Universității din Chicago a constatat că munca periculoasă a copiilor în producția de cacao a crescut între 2008 și 2019.

Companiile de ciocolată refuză să comenteze. Adevărul este că niciuna dintre ele nu este liberă de sclavi.

Peste 1,5 milioane dintre copiii care lucrează în Africa de Vest în producția de cacao sunt traficați de țările vecine, Burkina Faso și Mali. Traficanții îi ademenesc cu promisiui false sau îi răpesc direct.

Pe cei de 10 ani îi momesc cu biciclete sau sume mici de bani până în Coasta de Fildeș, iar aici sunt vânduți fermierilor pentru 34 de dolari „bucata”.

Marse, Ferrero, Cargill, Jacob – miliarde pe seama copiilor

Adăugați la asta defrișările ilegale, de care profită finanțatorii.

„Fondul suveran de investiții al Norvegiei este cel mai mare investitor din lume, iar Norges Bank Investment Management (NBIM) este acționar la 9.000 de corporații, inclusiv Nestlé, Mondelez, Hershey, Barry Callebaut și Lindt – toate făcând parte din clusterul direct de ciocolată. NBIM deține, de asemenea, acțiuni la McDonald’s, Starbucks, Unilever, compania-mamă Dunkin’ și Tim Hortons – clusterul indirect de cumpărători cu volum mare.

„Cele mai bogate familii producătoare de cacao — familiile Marse, Ferrero, Cargill, Jacob — sunt miliardare datorită exploatării celor mai săraci copii de pe pământ”, a declarat jurnalistul și activistul pentru drepturile omului Fernando Morales-de la Cruz, fondatorul organizației Cacao for Change. „Iar țări precum Norvegia, care pretind că sunt etice, profită de pe urma sclaviei și a muncii copiilor”, scrie Politico.

Responsabilitate și legislație, nu cumpărare „etică”

O tonă metrică de cacao se vinde cu aproximativ 5.000 de dolari pe piețele mondiale, dar Morales-de la Cruz crede că prețul corect la poarta fermei este de 7.500 de dolari pe tona metrică. „Drepturile omului ar trebui să fie la fel de obligatorii în comerț ca și tarifele vamale”, spune acesta.

Soluția?

Nu cumpărarea de batoane „etice”, ci responsabilitate și susținerea legislației care face ca exploatarea să fie neprofitabilă.

La două decenii după ce industria a promis că va pune capăt exploatării copiilor, lanțul de aprovizionare cu cacao rămâne unul dintre cele mai exploatatoare și mai puțin responsabile din lume.

Ipocrizia din Parlamentul European

În Parlamentul European, pachetul Omnibus de simplificare (care scutește companiile de la raportarea ecologică) scoate în evidență „controlul corporativ și orbirea morală” în procesul de elaborare a politicilor UE, toate pretextate de „reducerea birocrației”.

„Cu toate acestea, mass-media europene și ONG-urile finanțate de UE rămân tăcute, vorbind despre competitivitate și tranziții verzi, ignorând în același timp copiii care recoltează cacao, cafea și bumbac”, a declarat Morales-de la Cruz, preluat de publicația citată.

„Europa nu poate pretinde că apără drepturile omului în timp ce profită de pe urma exploatării”.

Între timp, niciun pachet de ciocolată cumpărat, fie el „etic”, „moral” sau „sustenabil”, nu vine fără o vină morală a unui întreg lanț de producție și distribuire, care câștigă miliarde de pe urma muncii unor copii invizibili.

Industria din China a vehiculelor electrice a capturat jumătate din piața internă în doar câțiva ani. Vânzările de vehicule pe benzină ale producătorilor auto globali care odinioară dominau piața s-au prăbușit.

Dar jucătorii străini nu au fost singurii pierzători. Mulți producători auto tradiționali chinezi au asistat la prăbușirea vânzărilor lor și au răspuns inundând lumea cu vehicule pe combustibili fosili pe care nu le puteau vinde pe piața internă.

Explozie de exporturi

În timp ce factorii de decizie occidentali s-au concentrat pe amenințarea reprezentată de vehiculele electrice puternic subvenționate din China, protejându-și piețele cu tarife, producătorii auto americani și europeni se confruntă cu o concurență mai mare. Vehiculele chinezești cu consum mare de combustibil ajung în țări precum Polonia, Africa de Sud și Uruguay.

Vehiculele pe combustibili fosili au reprezentat 76% din exporturile auto chinezești din 2020. Livrările anuale totale au crescut de la 1 milion la probabil peste 6,5 milioane în acest an, potrivit datelor furnizate de firma de consultanță Automobility, cu sediul în China.

Subvenții pentru vehicule electrice

Boom-ul exporturilor de vehicule pe benzină este determinat de aceleași subvenții și politici pentru vehicule electrice care au distrus afacerile din China ale producătorilor auto, inclusiv VW, GM și Nissan. Susținerea financiară a zeci de producători chinezi de vehicule electrice a declanșat un război devastator al prețurilor, potrivit unei analize Reuters.

Fenomenul evidențiază impactul profund al politicii industriale chineze. Concurenții străini se luptă să țină pasul cu firmele susținute de guvern, care urmăresc obiectivele Beijingului de a domina sectoare critice la nivel național și global.

China, lider mondial

Exporturile Chinei de vehicule pe benzină – fără a include vehiculele electrice și hibridele plug-in – au fost suficiente anul trecut pentru a face din această țară cea mai mare națiune exportatoare de automobile din lume în ceea ce privește volumul. Aceasta arată datele din industrie și ale guvernului.

Analiza expansiunii globale a producătorilor auto chinezi se bazează pe o analiză Reuters a datelor privind vânzările de autovehicule în zeci de țări. Au fost intervievate peste 30 de persoane, inclusiv directori executivi de la 11 producători auto chinezi și doi occidentali, manageri de distribuție pentru mărci chinezești și cercetători din industrie.

Coliziune între politici

Afluxul de mașini chinezești pe benzină pe piețele emergente și de nivel secundar reflectă o coliziune între actuala promovare a vehiculelor electrice de către Beijing și politicile mai vechi. Acestea din urmă au construit industria auto internă a Chinei pe benzină, valorificând tehnologia producătorilor auto străini.

Printre cei mai mari exportatori se numără giganții tradiționali de stat, inclusiv SAIC, BAIC, Dongfeng și Changan. Aceștia s-au bazat în mod tradițional pe joint-venture-uri cu producători auto străini pentru profituri și know-how ingineresc.

Joint-venture-urile în scădere

Parteneriatele au început în anii 1980, ca mariaje forțate de Beijing, ca preț pentru accesul jucătorilor străini pe piața chineză. Mai recent, odată cu ascensiunea producătorilor chinezi inovatori de vehicule electrice din sectorul privat, conduși de BYD, vânzările acestor joint-venture-uri au scăzut drastic.

Vânzările anuale ale SAIC-GM în China, de exemplu, au scăzut de la peste 1,4 milioane de vehicule la 435.000 între 2020 și 2024, arată datele SAIC.

Acum, acești jucători de stat înregistrează vânzări pe piețele de export care erau odată domeniul acelorași producători auto străini care sunt partenerii lor în China. Exporturile SAIC – în mare parte ale propriilor mărci, fără GM – au crescut de la aproape 400.000 anual în 2020 la peste un milion anul trecut.

Dongfeng mizează pe exporturi

Exporturile Dongfeng de aproape 250.000 de vehicule anul trecut, în creștere de aproape patru ori în cinci ani, s-au dovedit esențiale. Vânzările parteneriatelor sale din China cu Honda și Nissan au intrat într-o „spirală descendentă”, a declarat Jelte Vernooij, managerul Dongfeng pentru Europa Centrală.

Vânzările globale anuale ale Dongfeng au scăzut cu un milion de vehicule din 2020, ajungând la mai puțin de 2 milioane, potrivit documentelor companiei. Cu toate acestea, Vernooij nu este îngrijorat de viitorul Dongfeng, deoarece compania beneficiază de sprijinul Beijingului.

„Faptul că suntem o companie de stat este esențial”, a declarat el. „Nu există nicio îndoială că vom supraviețui.”

Mașini pe benzină se vând mai bine

Nu există nicio îndoială că, deocamdată, mașinile pe benzină se vând mai bine pe piețele de nivel secundar, precum Europa de Est, America Latină și Africa, unde infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice este insuficientă. Pe termen lung, Beijingul își propune să domine piața globală a vehiculelor electrice și a hibrizilor plug-in.

Însă, între timp, mulți producători auto chinezi își construiesc branduri în străinătate, oferind clienților tot ceea ce își doresc.

Chery, cel mai mare exportator

Cel mai mare exportator auto din China este Chery, ale cărui vânzări globale au crescut de la 730.000 de vehicule la 2,6 milioane între 2020 și 2024. Chery, care are atât proprietari de stat, cât și privați, și-a crescut exporturile anuale în această perioadă cu aproximativ un milion de unități, bazându-se în principal pe vehiculele pe benzină, care reprezintă patru cincimi din vânzările sale.

Printre primii 10 exportatori din China se numără alți cinci producători auto de stat și doi privați, Geely și Great Wall Motor, care vând, de asemenea, mai multe vehicule pe benzină decât vehicule electrice.

Tesla și BYD, excepții

Doar doi dintre primii 10 exportatori auto din China se concentrează exclusiv pe vehicule alimentate cu baterii. Unul dintre ei este pionierul american al mașinilor electrice, Tesla. Celălalt este BYD, care vinde numai vehicule electrice și hibride plug-in.

Expansiunea BYD în străinătate în acest an a făcut-o al doilea cel mai mare exportator din China și a orientat exporturile naționale către mașinile plug-in. Cu toate acestea, exporturile de vehicule pe benzină ale Chinei sunt pe cale să depășească 4,3 milioane și să reprezinte aproape două treimi din totalul acestui an.

Supraviețuire prin exporturi

Managerii din străinătate ai Chery, Dongfeng și al altui producător auto de stat, FAW, au declarat pentru Reuters că piața auto extrem de competitivă din China a făcut ca exporturile să fie esențiale pentru creșterea și profiturile producătorilor auto chinezi. Giles Taylor, vicepreședinte global pentru design la FAW, consideră că unii rivali interni sunt la un pas de faliment în cazul unui eșec al unui produs.

„China este atât de suprapopulată cu companii auto”, a spus el. „Este chiar la limita unei concurențe acerbe.”

Adaptare la fiecare piață

Majoritatea mărcilor s-a concentrat pe exporturile de mașini pe benzină, au spus managerii. Pur și simplu pentru că sunt cele mai ușor de vândut în majoritatea regiunilor. „Putem adapta oferta noastră pentru fiecare piață”, a spus Nic Thomas, directorul de marketing european al Changan.

Alți exportatori de top, SAIC, BAIC, Geely și Great Wall Motor, precum și planificatorul economic al guvernului, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, nu au comentat acest raport.

Producătorii globali recunosc amenințarea

Directorii executivi ai producătorilor auto globali au recunoscut pe scară largă că rivalii chinezi în ascensiune reprezintă o amenințare competitivă serioasă. Asta mai ales în contextul vehiculelor electrice inovatoare și accesibile, mai degrabă decât al modelelor pe benzină. Reprezentanții Toyota, GM, Ford, Honda, Nissan și Hyundai nu au comentat creșterea exporturilor Chinei.

Unii jucători tradiționali spun că sunt pregătiți pentru luptă. Alexander Seitz, șeful Volkswagen pentru America de Sud, a declarat că „nu se teme de chinezi”. „Îi respect ca concurenți”, a spus el. „Sunt bineveniți să se alăture petrecerii.”

Fabrici inactive

Graba producătorilor auto chinezi de a exporta mașini pe benzină poate fi atribuită politicilor guvernamentale care au creat un surplus de capacitate de producție pentru fabricarea acestora.

Creșterea rapidă a vehiculelor electrice din China a dus la inactivitatea liniilor de asamblare capabile să producă până la 20 de milioane de mașini pe benzină anual, estimează Bill Russo, CEO al Automobility. Astfel de cheltuieli generale neproductive cresc costurile, presând producătorii auto să reorienteze capacitatea către exporturi.

„Această capacitate excedentară este redirecționată către restul lumii”, a spus Russo.

Creștere masivă până în 2030

Firma de consultanță AlixPartners prevede că vânzările anuale ale producătorilor auto chinezi în afara Chinei vor crește cu 4 milioane de vehicule până în 2030. Vor acapara cote de piață importante în America de Sud, Orientul Mijlociu, Afrika și Asia de Sud-Est. Se estimează că producătorii auto chinezi vor controla 30% din industria auto globală în cinci ani.

„Această creștere va fi în detrimentul tuturor celorlalți”, a declarat Stephen Dyer, codirector al AlixPartners în China.

Subvenții pentru fabrici noi

Politicile Beijingului din ultimul deceniu au încurajat producătorii auto să construiască noi fabrici de vehicule electrice. Asta în loc să convertească fabricile existente de vehicule pe benzină. Guvernele locale au alimentat boom-ul fabricilor cu subvenții. Au concurat pentru a atrage producătorii de vehicule electrice, în serviciul obiectivelor economice ale Beijingului, a raportat Reuters.

Producătorii auto au obținut fabrici ieftine de vehicule electrice finanțate de orașe și provincii dornice să demonstreze dezvoltarea.

Supracapacitate masivă

„Autoritățile locale chiar pregătesc terenul și construiesc fabricile, permițând companiilor să se „mute cu doar o valiză”, a declarat Liang Linhe, președintele Sany Heavy Truck, unul dintre cei mai mari producători de camioane din China.

Rezultatul: o supracapacitate masivă. La o conferință privind vehiculele electrice din martie, Su Bo, fostul viceministru al industriei din China, a îndemnat autoritățile de reglementare să promoveze conversia fabricilor de mașini pe benzină pentru a construi modele alimentate cu baterii.

El a estimat că industria chineză a construit o capacitate de 20 de milioane de vehicule electrice și hibride plug-in pe an, dar a rămas cu suficiente fabrici pentru 30 de milioane de vehicule pe benzină – mult mai mult decât are nevoie piața internă.

Polonia, invadată de mărci chinezești

Într-o zi de septembrie, în Varșovia, Polonia, noile SUV-uri cu logo-uri cromate „BEIJING” erau aliniate la dealerul Plaza. Sub capotele acestora se aflau motoare pe benzină fabricate de BAIC, producătorul auto deținut de administrația orașului Beijing.

BAIC se numără printre cele 33 de mărci chinezești care au lansat sau au anunțat vânzări în Polonia începând cu 2023. Multe dintre ele comercializează în principal sau exclusiv vehicule pe benzină, potrivit anunțurilor companiei și cifrelor de vânzări GlobalData. Jerzy Przadka, directorul BAIC în Polonia, a declarat că există atât de multe SUV-uri chinezești de dimensiuni medii care seamănă între ele, încât puțini polonezi le pot deosebi.

Mexic și Rusia, destinații principale

Cea mai mare destinație de export a Chinei este Mexicul – o apropiere incomodă pentru Statele Unite, care au interzis practic vehiculele de marcă chineză prin bariere comerciale. La sud de granița cu SUA, unde se vând puține vehicule electrice, producătorii auto chinezi vor încheia probabil anul cu vânzări de peste 200.000 de unități și o cotă de piață de 14%, potrivit GlobalData.

Mărci tradiționale precum Fiat, Ford și Chevrolet pierd teren. GlobalData prognozează vânzări Chevrolet în Mexic de 57.292 de unități în acest an, în scădere cu 17% față de 2023.

Tarife în Mexic

În septembrie, Mexic a anunțat că va crește tarifele pentru mașinile chinezești de la 20% la 50%, Măsură a fost menită să protejeze locurile de muncă. Analiștii au numit-o un efort de a calma Washingtonul.

Oficialii americani au presat Mexicul să restricționeze comerțul cu China pentru a-l împiedica să folosească Mexicul ca „ușă din spate” pentru a ocoli barierele comerciale americane.

Africa de Sud, 16% cotă de piață

Producătorii auto chinezi au controlat aproape 16% din piața auto din Africa de Sud în prima jumătate a anului. Creșterea e de la 10% în anul precedent, potrivit JATO Dynamics. Aceștia au vândut aproape 30.000 de vehicule pe benzină – și doar 11 vehicule electrice.

Toyota a înregistrat cea mai mare scădere a vânzărilor din Africa de Sud dintre producătorii auto tradiționali anul trecut, cu o scădere de aproape 15% până la 93.805 vehicule, potrivit GlobalData.

Chile și Uruguay

În Chile, producătorii auto chinezi au capturat aproape o treime din piață, potrivit asociației locale a industriei auto. Creșterea lor s-a făcut în detrimentul mărcilor tradiționale, inclusiv Chevrolet, Nissan și Volkswagen, ale căror vânzări au scăzut cu 34% până la 45% anul trecut, potrivit GlobalData.

În Uruguay, Dongfeng vinde camionete cu motor pe benzină care concurează cu Nissan – partenerul său de lungă durată în China – prin vânzarea unei versiuni a camionetei Nissan. Dongfeng Rich 6 este puțin mai mult decât un Nissan Frontier cu un design exterior diferit și un motor Nissan V6 puțin mai vechi.

Dongfeng are un preț de pornire de aproximativ 21.490 de dolari, comparativ cu aproximativ 30.990 de dolari pentru Nissan, potrivit dealerilor din Uruguay.

Prețuri competitive

Cu toate acestea, mulți producători auto chinezi vând exporturile la prețuri mai apropiate de cele ale vehiculelor concurenților străini comparabili. Și mult mai mari decât cele pe care le obțin pentru aceleași modele pe piața extrem de competitivă din China.

Brandul Jetour al Chery își propune să mențină prețurile la același nivel pe măsură ce se extinde în toate țările europene până în 2027. Declarația aparține vicepreședintelui executiv al Jetour International, Yan Jun.

„În prezent, nu mulți producători auto din China fac profit”, a spus el într-un interviu. „Nu vrem să ne implicăm în alte războaie de prețuri.”

Deși la nivelul blocului comunitar se observă un trend general de scădere, în economia Europei, Franța se distinge ca una dintre puținele țări unde procentul cetățenilor care declară că întâmpină „dificultăți” sau „mari dificultăți” în acoperirea cheltuielilor a crescut.

Conform datelor Eurostat, rata sărăciei în Franța a crescut cu aproape 2% începând din 2014. Evoluții similare au fost înregistrate și în trei state nordice din UE:

• Suedia (+2,8%)
• Danemarca (+2,4%)
• Finlanda (+2%)

În afara Uniunii, Norvegia a marcat cea mai accentuată creștere din regiune în rândul națiunilor dezvoltate, cu un avans de 4,7%.

Progrese majore în combaterea sărăciei în Europa de Est și de Sud

În opoziție clară cu situația din nord-vest, numeroase țări din flancurile estic și sudic al Europei au obținut progrese substanțiale în reducerea sărăciei în ultimii zece ani.

Cele mai notabile scăderi au fost înregistrate în:

• Cipru: –38%
• Croația: –34,6%
• Ungaria: –26,8%
• Bulgaria: –26,5%
• România: –21,8%

Aceste cifre reflectă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de viață pentru populațiile acestor țări, multe dintre ele pornind de la niveluri de sărăcie considerabil mai ridicate decât cele din vestul Europei.

Economia Europei: Situația generală

Pentru anul 2024, Eurostat estimează că 17,4% din populația Uniunii Europene se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Acest procent marchează o îmbunătățire față de 2023 (19,1%) și o scădere de aproape zece puncte procentuale față de anul 2015, când rata se situa la 27,1%.

Cu toate acestea, disparitățile sunt îngrijorătoare. Anumite state membre continuă să aibă rate ridicate ale sărăciei. Grecia se confruntă cu cea mai dificilă situație, având aproape 67% din populație la risc de sărăcie – cel mai înalt nivel din UE. Este urmată de Bulgaria (37%) și Slovacia (aproape 29%).

Tinerii, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă

O analiză detaliată pe categorii de vârstă relevă că persoanele sub 18 ani sunt cel mai expuse riscului de sărăcie, cu o rată de 20,6%. La polul opus se află seniorii de peste 65 de ani, care înregistrează cel mai scăzut nivel de vulnerabilitate (14,9%).

Există însă o veste pozitivă: toate grupele de vârstă au înregistrat o scădere a ratei sărăciei comparativ cu anul anterior. Cea mai semnificativă ameliorare s-a observat în rândul adulților cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, unde s-a înregistrat o reducere de 1,8 puncte procentuale.

Planul Uniunii Europene de a folosi valoarea financiară a celor 140 de miliarde de euro în active rusești înghețate pentru a finanța Ucraina se loveaște de un obstacol major. Statele membre se opun cererilor formulate de Belgia.

Premierul belgian Bart De Wever insistă ca țările UE să ofere garanții financiare care să depășească valoarea totală a activelor. Acestea ar trebui să poată fi activate rapid, chiar și după ce sancțiunile împotriva Rusiei vor expira. Bruxelles-ul cere practic o plasă de siguranță nelimitată. Condiția este considerată inacceptabilă de mulți parteneri europeni.

Statele UE ezită în fața garanțiilor cerute de Belgia

„Dacă garanțiile sunt infinite și fără limite, atunci în ce ne băgăm?”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului, citat de Politico.

Un alt diplomat a subliniat dificultatea politică a unei astfel de decizii: „Din punct de vedere politic este dificil pentru multe state membre să ofere acest cec în alb”.

Comisia Europeană se pregătește să prezinte cadrul juridic pentru împrumut „într-o cursă contra cronometru”. Ursula von der Leyen a precizat că instituția „a făcut progrese bune” și că „intenționează să prezinte propunerile legale în cursul acestei săptămâni. „Avansăm în munca noastră pentru a răspunde nevoilor financiare ale Ucrainei… intenționăm să prezentăm propunerile noastre legale săptămâna aceasta”, a declarat șefa Executivului european.

Rusia ar putea câștiga în instanță

Garanțiile cerute de Belgia amenință să deraieze negocierile și este nevoie de consens pentru ca Ucraina să nu rămână fără finanțare. Mai multe capitale europene consideră că ar putea fi expuse la plăți uriașe dacă Rusia contestă schema în instanță și câștigă. „Ar pune viabilitatea financiară a țărilor la mâna unei hotărâri judecătorești, posibil la ani întregi după terminarea războiului”, avertizează diplomații UE.

Alternativa: mai multă datorie pentru UE

Comisia a prezentat ambasadorilor fragmente din propunerea legislativă, lăsând însă suma exactă a garanțiilor necompletată, un detaliu care rămâne mărul discordiei.

Dacă impasul persistă, cea mai probabilă soluție vafi emiterea de datorie suplimentară la nivelul Uniunii Europene. Opțiunea este nepopulară deoarece implică folosirea banilor contribuabililor europeni. Iar cele mai multe guverne preferă utilizarea activelor rusești înghețate, nu creșterea poverii fiscale interne.

UE se află într-un moment de cumpănă. Ucraina are nevoie urgentă de finanțare, iar activele rusești înghețate reprezintă o oportunitate unică. Cererile Belgiei pentru garanții nelimitate deschid o dezbatere sensibilă privind riscurile financiare asumate în numele solidarității europene. Fără compromis, planul ar putea eșua. Iar Uniunea ar fi forțată să aleagă soluții politice mult mai costisitoare.

Kallas cere calm

La reuniunea miniștrilor apărării din UE, șefa diplomației europene a încercat să calmeze spiritele. Kaja Kallas a exprimat empatie față de poziția Belgiei. „Nu minimalizez îngrijorările Belgiei, dar le putem aborda, le putem împărți și putem lucra la o soluție viabilă”. Declarația, deși conciliantă, nu oferă o direcție concretă pentru depășirea blocajului.

Cercetătorii de la Facultatea de Științe Biologice și Comportamentale a Universității Queen Mary din Londra au descoperit efecte anti-îmbătrânire surprinzătoare ale unui medicament oncologic de generație nouă, arătând că inhibitorul TOR rapalink-1 poate extinde semnificativ durata de viață a drojdiei de fisiune, conform SciTechDaily.

Studiul, publicat în Communications Biology, sugerează că tratamentele concepute pentru cancer pot influența și procesul de îmbătrânire prin căi metabolice încă neexplorate.

Inhibitor avansat TOR care prelungește viața celulelor

Rapalink-1, creat inițial ca tratament promițător împotriva cancerului, s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea drojdiei acționând asupra TORC1, partea din calea TOR care controlează creșterea celulară.

Cercetătorii au constatat că medicamentul reduce funcțiile de creștere celulară, stimulând în același timp longevitatea și evidențiind compromisurile mecanice tipice biologiei îmbătrânirii.

Una dintre descoperirile majore ale studiului este rolul neașteptat al agmatinelor (enzime care transformă metabolitul agmatină în poliamine).

Aceste enzime fac parte dintr-un nou „circuit metabolic de feedback” care reglează activitatea TOR.

Când activitatea agmatinelor a fost perturbată, celulele s-au multiplicat mai rapid, dar au prezentat semne de îmbătrânire timpurie, subliniind echilibrul fragil dintre creșterea accelerată și sănătatea celulară pe termen lung.

Metaboliți și suplimente cu efecte similare asupra longevității

Echipa a demonstrat, de asemenea, că administrarea de metaboliți precum agmatina sau putrescina prelungește durata de viață a drojdiei în anumite condiții metabolice.

Aceasta sugerează că atât medicamentele, cât și compușii naturali pot influența îmbătrânirea prin aceeași cale biochimică.

Autorii avertizează totuși că suplimentele de agmatină, deja disponibile pe piață, trebuie utilizate cu prudență, deoarece efectele benefice apar doar dacă anumite căi metabolice sunt intacte, iar agmatina poate contribui uneori la patologii.

Implicații pentru îmbătrânirea umană, nutriție și cercetarea cancerului

Pentru că mecanismul TOR funcționează similar de la drojdie până la oameni, aceste descoperiri ar putea influența viitoarele strategii privind îmbătrânirea sănătoasă, tratamentele oncologice și bolile metabolice.

Studiul întărește legătura științifică dintre dietă, microbiom și longevitate, arătând cum circuitele metabolice pot controla îmbătrânirea la nivel celular.

Grampet-GFR din România și CRRC Shandong au semnat recent un acord pentru înființarea fabricii. Grampet are deja o fabrică în Debrecen, specializată în repararea și modernizarea vehiculelor feroviare.

Noua fabrică va produce vagoane de marfă deschise, vagoane platforme și vagoane container.

De ce Ungaria

Mai mulți factori au contribuit la alegerea locației. Prezența stabilă a Grampet în Ungaria, costurile moderate de exploatare, avantajele logistice ale țării și deschiderea mediului de reglementare au contribuit la decizia părților în favoarea Ungariei.

CRRC Shandong este unul dintre cele mai mari grupuri de producție de vehicule feroviare din lume. Grupul Grampet din România este cel mai mare operator privat de transport de marfă din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, cu un transport anual de marfă care depășește 15 milioane de tone.

Ce companie este Grampet

Compania-pilot a grupului, Grup Feroviar Român, are peste 2.600 de angajați. A realizat o cifră de afaceri de 1,027 miliarde de lei în 2023, scrie Világgazdaság.

Precedentul din 2024

Proiectul actual nu a apărut din senin. În 2024, s-a ajuns la un acord important, care a deschis calea pentru investiția actuală în Debrecen.

La acea vreme, Acemil Zrt. și CRRC Zhuzhou Locomotive au colaborat pentru a relua producția de locomotive în Ungaria. Au construit și o capacitate comună de asamblare a vagoanelor de marfă, cu partenerul actual, CRRC Shandong.

Patru centre profesionale

Ca parte a cooperării din 2024, a fost anunțată și înființarea a patru centre profesionale. Acestea se vor ocupa de întreținerea căilor ferate, educație și cercetare și dezvoltare.

TS-MÁV Gépészet, deținută de MÁV-ÖBB, a apărut și ea în spatele proiectelor. RCH, MÁV-Start și MÁV-Rail Tours au fost menționate ca potențiali cumpărători.

Actuala fabrică de vagoane noi ar putea face parte dintr-o rețea a industriei feroviare care a început să prindă contur anul trecut.

Investiții în energie solară

O altă investiție semnificativă maghiaro-chineză a fost lansată în 2024. Acemil Zrt. a semnat un acord cu filialele State Grid și China Energy pentru construirea celei mai mari centrale solare din Ungaria.

Instalația de 293 MW planificată pentru Balotaszállás ar putea fi cea mai mare investiție în energie solară din istoria țării. Aceasta va atinge mai mult de jumătate din capacitatea unui reactor Paks în ceea ce privește dimensiunea.

Rolul tehnologiei IT

Există un numitor comun în spatele dezvoltărilor feroviare și energetice: infrastructura IT. Optimizarea logisticii feroviare, monitorizarea funcționării instalațiilor de stocare a energiei și integrarea centralelor electrice regenerabile sunt toate domenii în care inteligența artificială și controlul inteligent joacă un rol cheie.

Compania maghiară ISRV Zrt., care dezvoltă sisteme IT pentru industria energetică și industrială, ar putea fi implicată în aceste dezvoltări.

Debrecen, centru industrial

Fabrica de vagoane Grampet-CRRC din România consolidează rolul orașului Debrecen pe harta industrială a Ungariei. În ultimii ani, orașul a devenit un centru regional pentru industria auto, a bateriilor și a aviației.

Acum ar putea deveni și un centru regional pentru producția feroviară. Investiția reprezintă ultima etapă a unui proces în care Ungaria atrage capital pentru producția de vehicule feroviare, dezvoltarea logisticii și inovații în domeniul energiei.

Delegația României la Campionatul European de înot în bazin scurt este reprezentată de următorii sportivi:

Denis Popescu – 50 m spate, 100 m spate, 50 m fluture

Andrei Proca – 400 m, 800 m, 1.500 m liber

Danis Volintir – 50 m, 100 m bras

Tudor Iordache – 50 m, 100 m, 200 m spate

Patrick Dinu – 50 m, 100 m, 200 m liber

Darius Coman – 200 m bras, 200 m mixt, 400 m mixt

Eric Andrieș – 100 m, 200 m, 400 m liber

Daria Asaftei – 50 m, 100 m, 200 m bras

Stafful tehnic este format din antrenorii Viorel Ciobanu, Gabriel Cojocaru, Răzvan Florea și Bogdan Stroe, alături de kinetoterapeuții Marius Anghel și Valentin Grigoraș, antrenorul federal Silviu Anastase și șeful delegației, Matei Giurcăneanu.

Președinta Federației Române de Natație și Pentatlon Modern și membru în Comitetul Executiv al Federației Europene de Natație, Camelia Potec, va fi prezentă la Lublin pentru a susține delegația României.

România va fi reprezentată, totodată, la Campionatul European de înot în bazin scurt și de arbitrii Dan Ardelean și Marius Grigore, invitați să oficieze la competiția continentală.

Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor.

Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări.

Sprijin economic de la chinezi

Între Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022.

Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”.

Reciprocitate

Decretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”.

Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”.

Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.

Perechea de dublu mixt Bernadette Szocs/Ovidiu Ionescu a pierdut primul meci al disputei din Cupa Mondială de tenis de masă, însă tricolorii au reacționat prompt. Adina Diaconu a egalat la 3-3 după un meci de simplu excelent, controlat clar după primul set.

După eșecul lui Eduard Ionescu în fața lui Felix Lebrun (0-3), România a revenit din nou: Elizabeta Samara și Bernadette Szocs au făcut un dublu feminin impecabil, câștigat cu 3-0, aducând scorul la egalitate.

Meciul decisiv a fost cel de dublu masculin. Darius Movileanu și Eduard Ionescu au avut șanse importante în primul set, pe care l-au condus, însă frații Felix și Alexis Lebrun au întors situația și s-au impus cu 2-0, aducând victoria Franței.

Rezultatele duelului România – Franța 6-8, Cupa Mondială de Tenis de masă:

Szocs/Ionescu – Alexis Lebrun/Jia Nan Yuan 1-2 (5-11, 12-14, 11-7)

Adina Diaconu – Prithika Pavade 2-1 (11-13, 11-7, 11-8)

Eduard Ionescu – Felix Lebrun 0-3 (9-11, 4-11, 4-11)

Samara/Szocs – Yuan/Pavade 3-0 (11-7, 11-9, 11-9)

Movileanu/Ionescu – Felix Lebrun/Alexis Lebrun 0-2 (13-15, 3-11)

Clasament final al grupei

1. Germania – 6 puncte

2. Franța – 5 puncte

3. România – 4 puncte

4. Brazilia – 3 puncte

Tricolorii au încheiat grupa pe locul al treilea, după ce au pierdut cu Germania (5-8) și au învins Brazilia (8-2), ratând, astfel, să avanseze în faza secundă a competiției, la care au acces primele două clasate din grupe.

Pompierii din cadrul ISU Mureș au fost solicitați să intervină la un incendiu produs la un echipament electric (server) într-o clădire de pe strada Gheorghe Doja din Târgu Mureș.

La fața locului acționează Detașamentul de Pompieri Târgu Mureș cu două autospeciale de stingere, o autoscară mecanică, o autospecială de primă intervenție și comandă și o ambulanță SMURD.

Incendiul este localizat într-o cameră tehnică.

Echipajele intervin pentru lichidarea focarului și evacuarea fumului.

Aproximativ 35 de persoane s-au autoevacuat în condiții de siguranță.

 

Un nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare arată că majoritatea beneficiilor aduse de IA vor reveni probabil națiunilor bogate, cu excepția situației în care se vor lua măsuri pentru a folosi această putere în scopul reducerii decalajelor în accesul la nevoi de bază, dar și la cunoștințe avansate.

Raportul publicat marți compară situația actuală cu „Marea Divergență” din timpul revoluției industriale, când multe țări occidentale au cunoscut o modernizare rapidă, în timp ce altele au rămas în urmă, scrie AP.

Întrebările legate de modul în care companiile și alte instituții vor utiliza IA sunt aproape universale, având în vedere potențialul tehnologiei de a schimba sau înlocui unele locuri de muncă realizate de oameni cu ajutorul computerelor și roboților.

Cum afectează viețile oamenilor

Dar în timp ce o mare parte din atenția acordată IA se concentrează pe productivitate, competitivitate și creștere, întrebarea mai importantă este ce va însemna aceasta pentru viețile oamenilor, subliniază autorii.

Aceasta este o problemă pentru comunitățile în care majoritatea oamenilor încă se luptă să aibă acces la competențe, energie electrică și conectivitate la internet, pentru persoanele în vârstă, pentru cei strămutați din cauza războaielor, conflictelor civile sau dezastrelor climatice. În același timp, astfel de oameni pot fi „invizibili” în seturile de date care nu îi iau în considerare, mai arată raportul.

„Ca tehnologie cu utilizări generale, IA poate crește productivitatea, poate stimula noi industrii și îi poate ajuta pe cei care au rămas în urmă să recupereze decalajul”, se arată în raport.

Sfaturi mai bune pentru agricultură, analizarea radiografiilor în doar câteva secunde și diagnosticări medicale mai rapide, prognoze meteo mai eficiente și evaluări ale pagubelor mai precise oferă promisiuni pentru comunitățile rurale și regiunile predispuse la dezastre naturale.

„Sistemele de IA care analizează sărăcia, sănătatea și riscurile de dezastru permit decizii mai rapide, mai echitabile și mai transparente, transformând datele în învățare continuă și valoare publică”, se arată în document.

Consumul prea mare de apă și energie

Totuși, chiar și în națiuni bogate precum Statele Unite, potențialul ca centrele de date să consume o parte prea mare din energie și apă a ridicat îngrijorări. Creșterea producției de energie pentru a satisface cererea tot mai mare poate frâna progresul în limitarea emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili, contribuind în același timp la riscuri pentru sănătate.

Tehnologia ridică și probleme etice, de confidențialitate și de securitate cibernetică: cercetătorii au descoperit hackeri care folosesc IA pentru a automatiza părți ale atacurilor cibernetice. De asemenea, există problema deepfake-urilor, care pot induce în eroare sau pot facilita activități criminale.

Țări asiatice precum China, Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt bine poziționate pentru a profita de instrumentele IA, notează raportul, în timp ce locuri precum Afganistan, Maldive și Myanmar duc lipsă de competențe, energie electrică stabilă și alte resurse necesare pentru a valorifica potențialul informatic al IA. Inegalitățile dintre regiunile din interiorul țărilor înseși înseamnă că unele zone, chiar și din economiile avansate, riscă să fie lăsate în urmă.

Riscuri

Aproximativ un sfert din regiunea Asia-Pacific nu are acces online, arată raportul. Dacă astfel de decalaje nu sunt reduse, milioane de oameni ar putea fi excluși de la utilizarea dispozitivelor, a sistemelor de plăți digitale, a actelor de identitate digitale și a educației și competențelor necesare pentru a participa pe deplin la economia globală. Ei ar putea rămâne „blocați pe partea greșită a unei economii globale conduse de IA”, se spune în document.

Alte riscuri includ dezinformarea și informarea falsă, supravegherea care încalcă dreptul la viață privată și sisteme care pot funcționa ca niște „cutii negre”, accentuând prejudecăți împotriva minorităților sau altor grupuri. De aceea, transparența și reglementările eficiente sunt elemente esențiale pentru a asigura utilizarea corectă și responsabilă a IA, subliniază raportul.

„IA devine următoarea infrastructură esențială a regiunii, asemenea electricității, drumurilor și școlilor, cu beneficii mai rapide și riscuri mai acute”, se arată în raport, care îndeamnă guvernele să investească mai mult în infrastructură digitală, educație și formare, competiție echitabilă și protecție socială.

„Obiectivul”, se mai arată, „este democratizarea accesului la IA, astfel încât fiecare țară și comunitate să poată beneficia, protejând în același timp persoanele cele mai expuse riscului de perturbare”.