MediaFax.ro

Donald Tusk a afirmat că situația legată de Groenlanda, un teritoriu autonom sub autoritatea coroanei daneze, riscă să provoace fisuri considerabile în cadrul NATO. Potrivit premierului polonez, astfel de diviziuni ar putea fi exploatate de Rusia. 

„Sunt foarte îngrijorat de problema Groenlandei și sunt, de asemenea, foarte îngrijorat de evenimentele din Statele Unite și de tot ceea ce creează astfel de tensiuni ideologice și politice în cadrul NATO și al Statelor Unite înseși”, a transmis Tusk, vineri, în cadrul unei conferințe de presă. 

„Pentru că suntem aliați și prieteni, iar Polonia este un aliat excepțional de loial al Statelor Unite, cred că într-o astfel de poziție nu stai în genunchi. Spui ce gândești. Între prieteni, trebuie să vorbești sincer despre ce este corect și ce este greșit”, a mai spus șeful guvernului de la Varșovia, accentuând relația dintre cele două state. 

Declarațiile lui Tusk sunt făcute pe fondul tensiunilor generate de declarațiile repetate ale președintelui Donald Trump privind preluarea insulei arctice. 

Ministerul Sănătății a anunțat vineri că a finalizat procedura de licitație deschisă și a atribuit contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, strategic, destinat digitalizării activității instituției, în cadrul proiectului „Transformare digitală a Ministerului Sănătății”, finanțat prin PNRR.

Valoarea contractului este de 34,5 milioane de lei, iar durata de implementare este de 6 luni.

În cadrul proiectului, vor fi digitalizate fluxurile interne instituționale, va fi dezvoltat un portal de e-guvernare pentru interacțiunea online cu cetățenii și mediul de afaceri și vor fi modernizate procesele financiare, de resurse umane și de achiziții publice.

„Prin acest proiect, intrăm în ultima etapă de digitalizare a Ministerului Sănătății prin PNRR, un pas esențial pentru un sistem public mai eficient, mai predictibil și mai aproape de oameni”, susține Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Vineri, în ultima înfățișare la Înalta Curte din Glasgow, un bărbat din Scoția, numit Leigh Sutherland, în vârstă de 31 de ani, influencer pe TikTok, a susținut că un român îi testa mașina în momentul accidentului rutier care a dus la moartea unei femei de 77 de ani, notează Sky News. 

Judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow a calificat declarația sa drept „o poveste fără sens” și l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru cauzarea morții prin conducere periculoasă. De asemenea, acestuia i s-a interzis dreptul de a conduce pe o perioadă de 13 ani.

Accidentul s-a petrecut în orășelul Cumbernauld din Scoția în iunie 2023. Victima, o femeie în vârstă de 77 de ani își aducea nepotul de 10 ani de la școală, când a fost lovită în plin de bărbatul de 31 de ani, numit Leigh Sutherland, care conducea un Ford Mondeo.

Atât femeia, cât și nepotul său au fost transferați la spital. Ea a murit ulterior la spitalul Glasgow Royal Infirmary, potrivit raportului Poliției din Scoția. 

După accident, bărbatul a fugit de la fața locului, până să fie prins de polițiști, cărora le-ar fi povestit că nu el era cel care conducea mașina și că un român ar fi testat-o ca să o cumpere.

Sutherland a fost avertizat că sistemul de frânare al mașinii nu funcționa. Cu toate acestea, el conducea cu viteză excesivă, dar și cu bateria nesigură, când a intrat în coliziune cu mașina femeii  pe șoseaua de centură Condorrat.

Ulterior, influencerul a făcut comentarii jignitoare la adresa femeii de 77 de ani.  În timp ce se afla în arest preventiv, acesta a postat pe internet videoclipuri despre accident, lucru pe care judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow l-a calificat drept „total inadecvat”.

Judecătorul a precizat, vineri, în timpul procesului că atitudinea bărbatului de a fugi de la fața locului a fost „complet inacceptabilă”. „Ai plecat din zonă, fără să ții cont de cei pe care i-ai rănit și i-ai lăsat în voia sorții”, i-a spus judecătorul bărbatului.

Poliția scoțiană a precizat că bărbatul avea dreptul de a conduce suspendat pe o perioadă de 6 luni, decizie care a fost dată cu doar o săptămână înainte de accident.

Declarația vine în contextul tensiunilor generate de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind posibilitatea preluării controlului asupra Groenlandei.

Aflat într-o vizită oficială în Finlanda, generalul Grynkewich a subliniat că, din punct de vedere militar, situația este stabilă.

„Până acum, acest lucru nu a avut niciun impact asupra activității mele la nivel militar. Suntem pregătiți să apărăm fiecare centimetru al Alianței, chiar și astăzi. Consider că suntem departe de a fi într-o situație de criză”, a declarat acesta.

Danemarca, stat membru NATO care include Groenlanda în teritoriul său, a reacționat ferm la declarațiile liderului american. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că un atac al SUA asupra unui stat membru NATO ar reprezenta „sfârșitul a tot”.

Groenlanda, teritoriu strategic situat în zona arctică, este considerată importantă din punct de vedere geopolitic, în special în contextul competiției dintre marile puteri. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei pentru a-și asigura securitatea în fața amenințărilor venite din partea Chinei și Rusiei.

Casa Albă nu a exclus varianta militară, însă a indicat că președintele Trump analizează „activ” posibilitatea cumpărării Groenlandei, fără a preciza forma pe care ar putea-o lua o astfel de tranzacție. Mai mult, într-un interviu acordat publicației New York Times, Trump a admis că ar putea fi nevoit să aleagă între menținerea integrității NATO și obținerea controlului asupra teritoriului danez.

Întrebat despre aceste afirmații, generalul Grynkewich a evitat să comenteze aspectele politice.

„Încercăm să descurajăm orice acțiune împotriva teritoriului Alianței. Cred că reușim. Vedem asta în fiecare zi”, a declarat el în orașul Vantaa, situat la nord de Helsinki.

Declarațiile președintelui american au stârnit îngrijorări serioase în rândul statelor europene membre NATO, care percep aceste poziții drept o amenințare existențială la adresa Alianței Nord-Atlantice. Danemarca a primit deja sprijin oficial din partea Italiei, Franței, Germaniei, Poloniei, Spaniei și Regatului Unit.

Liderii europeni insistă asupra importanței unității și respectării angajamentelor asumate în cadrul NATO, într-un context internațional marcat de instabilitate și rivalități geopolitice tot mai accentuate.

„Uniunea Națională a Barourilor din România  a semnalat autorităților dificultățile generate de eliminarea serviciului de scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, folosit frecvent în procedura ordonanței de plată și în alte proceduri civile și arbitrale care prevăd notificarea prealabilă a părților”, a transmis UNBR într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, de la 1 ianuarie 2026, Poșta Română a renunțat la acest serviciu, ceea ce face imposibilă respectarea obligațiilor legale de comunicare și afectează activitatea avocaților, care nu mai pot face dovada completă a conținutului trimiterilor.

UNBR a solicitat clarificări Poștei Române cu privire la modul în care se poate asigura respectarea prevederilor legale referitoare la scrisoarea recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire și a informat Ministerul Justiției despre impactului asupra aplicării Codului de procedură civilă.

UNBR a subliniat că schimbarea „încalcă prevederile Codului de procedură civilă și ale altor norme aplicabile” și „poate afecta eficiența actului de justiție, inclusiv în procedurile urgente sau simplificate”.

„Vedeți cum arată lumea în care trăim, cum arată relațiile cu America Latină, care este nivelul de stres. Să ai un acord comercial cu un bloc cu 700 de milioane de oameni, nu e puțin lucru în lumea în care trăim, în care OMC-ul este distrus, în care ni se cer tarife din toate părțile. Să ai un acord comercial în care poți să profiți, să poți să vinzi o parte din producția ta, este foarte important, este o continuare a spiritului ultimilor 80 de ani”, a spus Nicu Ștefănuță, vineri la B1 TV. 

„Eu cred că România poate câștiga din acordurile comerciale internaționale mari pentru că producem foarte mult”, a mai spus Ștefănuță, făcând precizări și despre modificările pe care acordul le-a suferit: „Mercosurul care a fost negociat a alterat, a schimbat radical în ultimele săptămâni. S-au pus frâne de consum. Adică dacă importăm prea multe carne, cum se spune, Uniunea Europeană poate să spună halt, oprim pentru șase luni, pentru două luni. Perioada de aclimatizare, de care a vorbit domnul ministru de două ani, și ea este în discuție. Fondurile suplimentare pentru agricultori, și ele au fost adaptate”. 

Acesta a subliniat că poziția ministerului Agriculturii nu reprezintă interesele tuturor agricultorilor, punctând: „Poziția Ministrului reflectă insula Marea Brăilei și încă 5-6 mari producători. Nu reflectă marea masa agricultorii. Peste 90% din producătorii din România, în continuare, au între 2-4 sub 10 hectare. Deci despre asta este vorba. În continuare sunt foarte mici. Iar eu, în Parlamentul European, lucrez pentru ca ei să aibă mai multe subvenții, ei să aibă mai multă putere ca să ajungă în piață”. 

În plus, vicepreședintele a atras și atenția asupra problemelor din agricultura românească. „În România se folosesc pesticide neautorizate în toată Uniunea Europeană. Se omoară albine, an de an. Deci eu nu m-aș îngrijora atât pentru pesticidele care se pun peste papaya din Paraguay, cât m-aș îngrijora pentru pesticidele care la noi fac ravagii în ciuda interdicției europene”. 

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a purtat o convorbire importantă cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu, despre importanța cooperării bilaterale cu România.

Mesajul a fost transmis pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei în România.

Discuția dintre cei doi oficiali a avut loc în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și a cuprins dezbateri despre consolidarea apărării și asistenței militare pentru Kiev.

„Ca parte a activităților diplomatice de informare a partenerilor noștri cu privire la consecințele atacului brutal al Rusiei din timpul nopții și de asigurare a asistenței militare suplimentare și a apărării aeriene pentru Ucraina, am avut o convorbire substanțială cu ministrul de externe al României, Oana Toiu”, a transmis Andrii Sybiha.

Armata rusească a anunțat că a folosit, în noaptea de joi spre vineri, racheta hipersonică Oreshnik într-un atac major asupra unei ținte din Ucraina.

Moscova spune că atacul a avut loc ca reacție la o presupusă tentativă a Ucrainei de a lovi cu drone una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, scrie Reuters.

Ministrul ucrainean a adăugat că discuția a vizat coordonarea unor pași suplimentari pentru a consolida reziliența Ucrainei și intensificarea cooperării bilaterale a țării.

„Sunt recunoscător pentru poziția principială a colegului meu și eforturile personale în sprijinul Ucrainei. De asemenea, apreciem foarte mult recenta decizie a conducerii României de a se alătura inițiativei PURL a NATO pentru consolidarea armatei Ucrainei”, a mai spus ministrul de Externe.

Mai mult, Andrii Sybiha a spus că este vitală colaborarea dintre Ucraina și România, nu doar pentru sprijinul militar, ci și pentru securitatea regională.

„Cooperarea eficientă Ucraina-România aduce o contribuție importantă la consolidarea securității Mării Negre și la promovarea stabilității regionale”, a explicat el.

Discuțiile au inclus și dialogul politic bilateral pentru perioada următoare și continuarea cooperării în cadrul formatului „Triunghiul Odesa – Ucraina, Republica Moldova, România”.

Ministrul ucrainean a declarat cât contează angajamentul Kievului de a menține relații strânse cu România, pe plan militar, dar și diplomatic, transmite Ambasada Ucrainei în România.

Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a declarat că imaginile din capitala iraniană arată o reacție „disproporționată și brutală” a autorităților, avertizând că orice violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă, transmite Euronews.

Comisia Europeană a denunțat, la rândul său, creșterea numărului de morți și răniți în urma reprimării protestelor din Iran și a cerut respectarea dreptului fundamental la liberă întrunire. Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că populația Iranului își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, însă UE nu susține oficial schimbarea de regim, aceasta nefiind parte din politica sa consolidată față de Teheran.

Protestele din Iran au izbucnit pe 28 decembrie, pe fondul unei crize economice severe, caracterizate prin inflație galopantă, deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai.

Inițial motivate de nemulțumiri sociale, manifestațiile s-au transformat rapid în contestări directe la adresa regimului teocratic, cu scandări precum „Moarte dictatorului” și „Moarte Republicii Islamice”.

După întreruperea internetului și a apelurilor internaționale, măsură adoptată de autoritățile iraniene pentru a limita comunicarea protestatarilor, reacțiile liderilor europeni s-au intensificat.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a elogiat „generația care vrea să rupă lanțurile opresiunii”, iar premierii Belgiei și Suediei, Bart De Wever și Ulf Kristersson, au transmis mesaje de susținere pentru iranienii care luptă pentru libertate.

Ministrul german de externe a criticat „utilizarea excesivă a forței” și a cerut Iranului să respecte obligațiile internaționale privind drepturile omului. În replică, misiunea Iranului pe lângă UE a calificat aceste poziții drept „intervenționiste” și a acuzat un dublu standard.

Reprimarea protestelor din Iran are loc într-un context extrem de tensionat, după conflictul armat cu Israelul și loviturile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Franța, Germania și Marea Britanie au decis recent reimpunerea sancțiunilor ONU, invocând nerespectarea acordului nuclear.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 42 de persoane au fost ucise și peste 2.270 arestate de la începutul protestelor, cifre care accentuează gravitatea situației și sporesc presiunea internațională asupra regimului de la Teheran.

Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni.

Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune.

„Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard.

Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie.

Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie.

Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M.

Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.

În adresa oficială transmisă vineri celor două ministere, MADR anunță că returnează memorandumul „nesemnat, în original”, motivând că documentul „nu reflectă poziția susținută constant de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de asociațiile de fermieri români”.

Ministrul Agriculturii a explicat că, în forma actuală, Acordul UE–Mercosur ridică probleme serioase pentru agricultura românească, din cauza diferențelor între regulile aplicate în Uniunea Europeană și cele din statele Mercosur. Florin Barbu a atras atenția că acestea vizează domenii esențiale, precum siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, protecția mediului și utilizarea substanțelor fitosanitare, care sunt aplicate „în condiții diferite față de cele impuse producătorilor din Uniunea Europeană”.

De-a lungul negocierilor, mai multe țări din Uniunea Europeană, printre care Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, au anunțat că nu susțin semnarea acordului în forma actuală sau au cerut amânarea acestuia, invocând riscuri pentru agricultură și pentru fermierii europeni.

Mercosur, blocul economic din America de Sud, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, este partenerul Uniunii Europene în acordul de liber-schimb aflat în negociere. Acordul ar permite accesul larg al produselor provenite din aceste state pe piața europeană, inclusiv pentru mărfuri care concurează direct producția fermierilor din UE.

România a cerut, la Bruxelles, un nivel ridicat de protecție pentru fermieri. Scopul este ca producătorii locali să nu fie afectați de concesiile acordate statelor din Mercosur, în condițiile în care produsele agroalimentare din aceste țări sunt foarte competitive pe piața internațională. În acest sens, Barbu a insistat pe necesitatea „asigurării unui nivel de protecție ridicat pentru sectoarele considerate sensibile pentru România”.

Asociațiile de fermieri din România se opun semnării acordului și avertizează asupra riscului ca piața internă să fie afectată de creșterea importurilor din statele Mercosur. Potrivit acestora, „Acordul de Parteneriat UE–Mercosur va avea un impact negativ asupra unor sectoare sensibile din țara noastră”, printre care carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, orezul, cerealele și mierea.

Opoziția față de acord nu este însă limitată la România. Fermieri din mai multe țări ale Uniunii Europene au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acordului UE–Mercosur, organizând marșuri și blocând drumuri, inclusiv la Bruxelles și Strasbourg, unde au cerut oprirea acordului comercial.

Ministrul a explicat că produsele din Mercosur sunt obținute „la costuri mai mici decât cele practicate la nivelul UE”, deoarece acestea au la bază „standarde de mediu, de muncă și siguranță inferioare celor din UE”. Situația creează „o concurență neloială pe piața internă a UE”.

Importurile din statele Mercosur ar putea crește semnificativ în următorii ani, punând presiune pe producția internă și pe prețurile din Uniunea Europeană, mai ales în cazul produselor considerate sensibile, spune Florin Barbu. În acest context, ministrul consideră că România trebuie să susțină „amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur până la momentul în care vor exista garanții clare privind concurența echitabilă pentru fermierii europeni”.

Barbu a reamintit că agricultura românească este deja afectată de crizele din ultimii ani, de creșterea costurilor și de perturbările de pe piețele agricole, motiv pentru care este nevoie de măsuri care să protejeze producția internă și veniturile fermierilor.

Decizia a fost dată, vineri, de Curtea de Apel București. „În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin. Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată.

Decizia nu este una definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la publicare.

Horațiu Potra a fost prins în Dubai în luna septembrie și a revenit în țară în luna noiembrie, alături de fiul și de nepotul său, pentru continuarea procedurilor judiciare.

Potra, alături de alți 20 de inculpați, membrii ai grupării sale de mercenari, dar și Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, au fost trimiși în judecată într-un dosar care vizează săvârșirea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Procurorii îl acuză pe Potra că ar fi complotat la organizarea unei lovituri de stat după anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie. În 8 decembrie 2024 Potra, alături de alți inculpați din dosar au fost prinși în mașină cu arme albe, un dispozitiv de împrăștiere a gezelor lacrimogene, dar și un pistol, dar și mai multe sume de bani în diferite monede. Aceștia se deplasau spre Capitală, dar au fost prinși de polițiști în Prahova.

Horațiu Potra, împreună cu fiul și nepotul său, au fugit din România la începutul anului, fiind ulterior dați în urmărire internațională.

Toți trei au fost arestați pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, chiar înainte de îmbarcarea într-un zbor spre Moscova. Ei au fost aduși în noiembrie în România.

„Asta pur și simplu transformă o funcție de inteligență artificială ce permite crearea de imagini ilegale într-un serviciu premium. Nu este o soluție. De fapt, este o insultă la adresa victimelor misoginiei și violenței sexuale. Ceea ce dovedește este că X poate acționa rapid atunci când dorește”, a transmis vineri un purtător de cuvânt al premierului Starmer, citat de Politico. 

Joi, Keir Starmer a anunțat că guvernul britanic va lua măsuri pe fondul scandalului imaginilor sexuale generate de Grok, asistentul I.A. al platformei X. „Este rușinos, este dezgustător și nu trebuie tolerat. X trebuie să se ocupe de asta, iar Ofcom (n.r. – autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor) are sprijinul nostru deplin pentru a lua măsuri în legătură cu asta”, declara premierul. 

Vineri, X a restricționat utilizarea instrumentului respectiv astfel încât doar abonații plătitori să beneficieze de aceasta, punctând că măsura „ajută la asigurarea utilizării responsabile în timp ce continuăm să rafinăm lucrurile”. 

În ultimele săptămâni, chatobotul Grok a fost folosit pentru a genera imagini sexuale neconsensuale, inclusiv cu femei și copii.   

Parisul anunțase anterior că reuniunea liderilor G7 va avea loc între 14 și 16 iunie, la Evian-les-Bains, pe malul Lacului Geneva, date care coincid atât cu Ziua Drapelului în SUA, cât și cu aniversarea de 80 de ani a președintelui Donald Trump.

Însă Trump a anunțat în octombrie că la Casa Albă va avea loc un mare eveniment UFC pe 14 iunie. Directorul executiv al UFC, Dana White, a declarat joi pentru CBS News că logistica evenimentului a fost finalizată. White a spus că la eveniment vor participa până la 5.000 de persoane, pe peluza de sud a Casei Albe.

Summitul G7 se va desfășura acum între 15 și 17 iunie.

Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a refuzat să confirme dacă schimbarea, care este deja oficializată pe site-ul G7, este legată direct de evenimentul UFC și a precizat că noul calendar este „rezultatul consultărilor noastre cu partenerii din G7”.

Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.

Salvamont Sibiu avertizează vineri că, în urma ninsorilor și vântului din ultimele zile, în Munții Făgăraș, la altitudini de peste 1.800 de metri, s au format plăci de vânt de dimensiuni semnificative.

„De asemenea, au avut loc câteva avalanșe spontane de dimensiuni considerabile”, transmit salvatorii montani.

Aceștia nu recomandă deplasarea în zona înaltă „fără experiență în asemenea condiții și bineînțeles fără echipament adecvat”.

Potrivit meteorologilor, în Munții Făgăraș, Bucegi și Țarcu-Godeanu este risc mare de avalanșe.

Stratul de zăpadă măsoară 156 de centimetri la Vârful Omu, 95 la Bâlea-Lac, 60 la Țarcu, 50 la Călimani, 48 cm la Lăcăuți și 43 de centimetri la Stâna de Vale și Semenic.

Pe fondul scăderii temperaturii sub -10 °C, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei în timpul nopții, cu 242 de drone și 36 de rachete, Kievul și zonele înconjurătoare fiind țintele principale, a raportat Forța Aeriană. Atacul a lovit infrastructura energetică și mai multe clădiri rezidențiale din capitală, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 19, scrie Kyiv Independent.

„Facem tot ce putem pentru a rezolva această situație cât mai repede posibil. Cu toate acestea, atacul combinat asupra Kievului din noaptea trecută a fost cel mai devastator pentru infrastructura critică a capitalei”, a declarat Klitschko.

La momentul publicării, încălzirea a fost întreruptă în aproximativ 6.000 de clădiri de apartamente din Kiev – aproape jumătate din totalul orașului – în urma atacului rus din timpul nopții, potrivit primarului.

Orașul se confruntă, de asemenea, cu întreruperi în alimentarea cu apă, fiind introduse întreruperi de urgență a energiei electrice.

„Fac apel la locuitorii capitalei, care au posibilitatea de a părăsi temporar orașul pentru a se refugia în locuri unde există surse alternative de energie și căldură, să facă acest lucru”, a spus Klitschko.

Primarul a declarat că spitalele și maternitățile au fost reconectate la energie electrică și încălzire. Eforturile de restabilire a energiei electrice și a încălzirii pentru locuințele din Kiev sunt în curs de desfășurare.

Orașul cu aproximativ 4 milioane de locuitori a suferit multiple atacuri asupra infrastructurii sale energetice de la începutul războiului pe scară largă în 2022. În ultimele luni, Moscova a continuat să bombardeze instalațiile energetice, oficialii ucraineni avertizând că Rusia încearcă să închidă rețeaua energetică regiune cu regiune.

În ultimele zile, Rusia a vizat capitalele regionale din est și sud, lăsând regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie fără energie electrică în seara zilei de 7 ianuarie.

Forțele ruse au vizat, de asemenea, infrastructura critică din regiunea Lviv din vestul țării în noaptea de 9 ianuarie, lansând noua rachetă balistică cu rază medie de acțiune Oreshnik.

Ministerul Finanțelor a publicat lista proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei.

Portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

-Infrastructură rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni).

-Infrastructură feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara.

-Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice.

-Transport urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă).

-Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.

Ministerul Finanțelor susține că monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews.

Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria.

În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia.

„Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump.

Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut.

În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc.

Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria.

„Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare.

O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării.

Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP.

Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.

„Vă doresc mult succes în următoarea campanie electorală.”, a scris Trump.

Anul trecut, administrația Trump a precizat într-un document privind securitatea națională că va sprijini relațiile cu guverne și partide care se opun direcției actuale a Uniunii Europene.

În luna noiembrie, Donald Trump l-a descris pe Viktor Orbán drept un „mare lider” și a apreciat public poziția acestuia în privința migrației ilegale.

Antrenorul coordonator al lotului de lupte greco-romane, Alin Alexuc, a decis ca sportivii să se antreneze în condiții de iarnă cât mai dure, pentru a-și dezvolta rezistența și forța fizică.

„Ninge încontinuu aici. Nu mai pun la socoteală viscolul care-și face de cap. Este o perioadă de încărcare pentru noi deloc ușoară. Facem câte trei antrenamente pe zi. La înviorarea de la ora șapte dimineața avem primul antrenament afară – alergare în zăpadă cam jumătate de oră. De la ora zece urmează zilnic câte două ore de haltere. Apoi odihnă, iar după-amiaza antrenamentul de lupte câte două ore. Miercurea și sâmbăta seara avem recuperare – saună, bazin, masaj, iar duminica e liber. Nimeni nu spune că e ușor, dar doar așa ne putem lupta pentru medalii”, a declarat Alexuc.

Zăpada a devenit astfel cel mai greu adversar al luptătorilor, mai ales că antrenamentele includ și lupte în mijlocul stratului alb.

„Cred că și ursul ar fugi dacă ar fi aici să vadă cât e de greu. Dar până pe data de 31 ianuarie avem o lună de tras, ca la galere”, a mai spus antrenorul lotului de greco-romane.

Pregătirea nu se limitează doar la lupte în zăpadă, ci pune accent și pe forță și condiție fizică, prin antrenamentele cu haltere și alergări.

„În perioada asta mă interesează mult să fac încărcătură mare cu ei, cu halterele, dar și alergare pentru condiția fizică. Sunt elemente extrem de importante”, a explicat fostul mare luptător, care vizează medalii la competițiile europene și mondiale.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale.

El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”.

Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”.

El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”.

Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină.

După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”.

În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”.

„Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro.

Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată.

„Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el.

„Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta.

Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri.

El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia.

Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori.

Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.

Într-o declarație, Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al ministerului, a spus: „Salutăm această decizie și exprimăm recunoștința noastră conducerii SUA. Continuăm să lucrăm urgent la toate aspectele legate de asigurarea întoarcerii rapide a compatrioților noștri în patria lor”, anunță Reuters.

Ministerul Transporturilor din Rusia a declarat miercuri că a pierdut contactul cu nava Marinera după ce forțele navale americane au abordat-o în apropierea Islandei, în cadrul a ceea ce Washingtonul numește eforturi de blocare a exporturilor de petrol din Venezuela.