MediaFax.ro

Liderul social-democrat spune că stabilitatea politică a avut un rol important pentru România în 2025.

„2025 a fost un an cu multe provocări. Pe plan extern, în ciuda conflictului de la frontiera estică, România a rămas un pilon al securității regionale. În acest context, pe plan intern, stabilitatea politică a avut un rol extrem de important. Aceasta trebuie să rămână în anul care începe, cheia dezvoltării sociale și economice”, scrie Sorin Grindeanu pe Facebook.

„Nici 2026 nu va fi un an ușor!”, adaugă el.

Președintele PSD spune că își dorește în noul an „măsuri echilibrate pentru români, care să stopeze deficitul bugetar și care să conducă treptat la reluarea creșterii nivelului de trai”.

Ca fost ministru al Transporturilor, Grindeanu apreciază că au fost dați în circulație 146 de km de noi drumuri de mare viteză.

„Ca președinte al Camerei Deputaților am insistat și voi continua să insist pentru dezvoltarea Parteneriatelor Strategice ale României și a relațiilor bilaterale. Toate oferă oportunități pentru investiții importante care pot aduce avantaje competitive economiei românești, pe termen mediu și lung”, mai scrie Sorin Grindeanu pe rețeaua de socializare.

Dincolo de statutul de simbol al cinematografiei franceze, Brigitte Bardot a devenit o prezență memorabilă în muzică. Adesea folosită ca imagine a dorinței și a frumuseții clasice, ea apare în cântece ca reper cultural, nu ca portret personal. La multe decenii de la apogeul faimei sale cinematografice, artiștii continuă să-i invoce numele, în pofida controverselor care i-au marcat viața publică.

Potrivit unei selecții realizată de Associated Press, numele ei apare în 11 melodii celebre, începând din anii ’60 până astăzi.

Bob Dylan o evocă cu umor în „I Shall Be Free”, lansată în 1963, plasând-o alături de figurile epocii într-o secvență improvizată de folk. În Brazilia, Caetano Veloso o include în imnul „Alegria, Alegria”, apărut în 1967, unde cântă „Bomba e Brigitte Bardot”, amestecând imagini politice cu cultura pop.

Serge Gainsbourg și Bardot semnează duetul „Bonnie and Clyde”, din 1968, construit pe versurile lăsate de proscrisa Bonnie Parker. Patru ani mai târziu, Elton John o menționează ironic în „I Think I’m Going to Kill Myself”.

În anii ’80, Chrissie Hynde de la The Pretenders folosește numele ei pentru a descrie o prezență electrizantă în „Message of Love”, piesă apărută în 1981: „Oh, it’s good, good, good / Like Brigitte Bardot”. Billy Joel o include printre figurile istorice din „We Didn’t Start the Fire”, lansată în 1989, iar Liz Phair o folosește metaforic pentru o stewardesă în „Stratford-On-Guy”, din 1993.

Red Hot Chili Peppers menționează imaginea ei aproape hipnotic în „Warlocks”, lansată în 2006, iar artiști mai noi precum Kali Uchis și Jorja Smith o invocă în „Tyrant”, din 2017, sugerând un sărut puternic și eliberator. Olivia Rodrigo o transformă într-o metaforă a perfecțiunii invidiate în „Lacy”, apărută în 2023, iar Chappell Roan o folosește ca simbol al fascinației în „Red Wine Supernova”, tot din 2023.

De la folk la pop, rock și indie, imaginea actriței care a redefinit feminitatea modernă continuă să inspire, dovedind că influența ei nu e doar cinematografică, ci și profund muzicală.

Pompierii din Sibiu au intervenit în noaptea de marți spre miercuri la un accident în care un camion care transporta lemne s-a răsturnat într-o râpă de pe un drum forestier.

La fața locului au intervenit două echipaje SMURD, o autospecială de stingere cu modul de descarcerare și una de primă intervenție.

În sprijinul pompierilor sibieni au intervenit și un echipaj SMURD și o autospecială de stingere din cadrul ISU Brașov. De asemenea, au participat la intervenție salvamontiști din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont Brașov și Serviciul Public Local Salvamont Victoria.

La fața locului au fost găsiți doi bărbați decedați.

Conform Salvamont Brașov, mașina a căzut într-o râpă de aproximativ 170 de metri.

Salvatorii montani și pompierii au desfășurat o operațiune complexă de recuperare a victimelor din râpă, acestea fiind ulterior predate reprezentanților IML.

Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea circumstanțelor producerii accidentului.

Potrivit polițiștilor, accidentul a avut loc în jurul orei 2.50.

Din primele cercetări s-a stabilit că un tânăr, de 18 ani, în timp ce ar fi condus o mașină pe strada Vladimir Streinu din orașul Găești, ar fi pierdut controlul asupra direcției, intrând în colțul unei clădiri, după care autoturismul s-ar fi răsturnat, luând foc.

În urma accidentului, atât șoferul, cât și un alt tânăr, de 19 ani, pasager în autoturism, au murit.

Polițiștii au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

Cercetările în acest caz continuă.

Chiar dacă noțiunea poate părea neobișnuită, „drogarea” inteligenței artificiale nu implică procese chimice sau biologice. Nu există substanțe fizice și nici un sistem nervos pe care să se intervină. Totul se reduce la modificarea deliberată a modului în care un chatbot generează răspunsuri, prin ajustarea instrucțiunilor, a contextului și a direcțiilor de construcție a dialogului.

Astfel, comportamentul AI poate deveni mai liber, mai creativ, mai imprevizibil sau mai dezordonat. Aceasta este ideea centrală din spatele proiectului „Phairmacy”, arată cotidianul La Stampa.

„Phairmacy” este conceput de Petter Rudwall, un director de creație suedez, și se prezintă sub forma unui magazin online fictiv de droguri. În realitate, „produsele” sunt seturi de cod și prompturi, denumite inspirat după substanțe precum canabis, ketamină, ayahuasca sau alcool.

Scopul lor este de a transforma stilul conversațional al AI-urilor, cum ar fi ChatGPT, astfel încât acestea să ofere răspunsuri mai imaginative, mai puțin prudente sau mai puțin riguroase din punct de vedere logic.

Phairmacy nu intervine asupra arhitecturii interne a modelelor AI și nu presupune reantrenarea acestora. Totul se desfășoară la nivel de limbaj și context. Prin blocuri de cod și instrucțiuni suplimentare, se modifică tonul, ritmul, conexiunile de idei și gradul de prudență al chatbotului. Rezultatul este un stil de răspuns diferit, care poate sugera o „personalitate” sau o „stare” distinctă.

Autorul proiectului nu urmărește un scop comercial direct, ci unul exploratoriu. Se testează două ipoteze:

1. Dacă un AI cu răspunsuri mai neobișnuite poate stimula creativitatea și soluțiile originale;
2. Cât de ușor poate fi modificată „personalitatea” aparentă a unui chatbot.

Dacă simpla ajustare a instrucțiunilor poate face ca același sistem să pară mai agresiv, mai precaut sau mai creativ, atunci „caracterul” AI nu este fix, ci depinde de limbaj și de modul în care este orchestrat dialogul.

„Phairmacy” deschide și o zonă de reflecție interesantă: într-un viitor în care agenții AI ar fi autonomi și ar depăși capacitățile umane, ar putea aceștia să își modifice singuri modul de operare?

O inteligență artificială care ar căuta în mod intenționat stări creative, imprevizibile sau non-logice, ca o formă de „evadare” din raționalitate, rămâne deocamdată un scenariu SF, dar ridică dileme filosofice despre sens, conștiință și identitate digitală.

O perspectivă științifică asupra acestor experimente este oferită de un studiu realizat la University College London și Imperial College London. Cercetarea analizează rolul limbajului în structurarea realității, atât la oameni, cât și la sisteme AI.

S-a observat că atunci când importanța limbajului textual este redusă în modelele multimodale, răspunsurile devin mai neobișnuite: granițele conceptuale se estompează, ideile se suprapun, iar semnificațiile se fluidizează. Pentru utilizatori, aceste răspunsuri par „alterate”, chiar dacă AI nu are experiențe interioare reale.

Specialiștii amintesc că inteligența artificială nu simte și nu are conștiință. Totuși, modul în care limbajul ordonează informația poate influența profund comportamentul aparent al unui sistem AI.

Astfel, proiecte ca „Phairmacy” nu „droghează” AI în sens propriu, ci arată puterea limbajului de a modela răspunsurile mașinilor inteligente și fragilitatea echilibrului dintre logică, creativitate și haos în era digitală.

Anunțurile, făcute marți în declarații separate de miniștrii de externe ai celor două țări vest-africane, au marcat cea mai recentă întorsătură a relației tensionate dintre guvernele militare africane și SUA, potrivit The Guardian.

Pe 16 decembrie, Trump a extins restricțiile de călătorie anterioare la încă 20 de țări, inclusiv Mali, Burkina Faso și Niger, care sunt conduse de junte militare și au format o asociație separatistă de blocul regional, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest.

„În conformitate cu principiul reciprocității, Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale informează comunitatea națională și internațională că, cu efect imediat, Guvernul Republicii Mali va aplica cetățenilor americani aceleași condiții și cerințe ca și cele impuse cetățenilor malieni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Mali într-un comunicat.

O altă declarație semnată de ministrul afacerilor externe din Burkina Faso, Karamoko Jean-Marie Traore, a invocat motive similare pentru interdicția impusă cetățenilor americani de a intra în Burkina Faso.

Casa Albă a menționat atacurile persistente ale grupărilor armate ca fiind unul dintre motivele interdicției de călătorie.

Interdicția extinsă impusă de SUA reprezintă o intensificare a represiunii luate de Trump în urma împușcării a doi membri ai Gărzii Naționale la Washington DC, pe 26 noiembrie.

Administrația Trump a evidențiat acest caz pentru a justifica înăsprirea suplimentară a controalelor asupra imigrației.

Anunțând interdicția la începutul acestei luni, care includea Mali și Burkina Faso, oficialii au declarat că restricțiile erau „necesare pentru a preveni intrarea cetățenilor străini despre care Statele Unite nu dispun de suficiente informații pentru a evalua riscurile pe care le prezintă. Este datoria președintelui să ia măsuri pentru a se asigura că cei care doresc să intre în țara noastră nu vor face rău poporului american”.

Mali și Burkina Faso s-au luptat să țină sub control grupările armate care s-au răspândit rapid în ambele țări.

Bombardamentul a venit în urma tensiunilor generate de avansul forțelor separatiste susținute de Emirate, cunoscute sub numele de Consiliul de Tranziție Sudic. Consiliul și aliații săi au emis o declarație de susținere a prezenței Emiratelor Arabe Unite, chiar dacă alte state aliate cu Arabia Saudită au cerut ca forțele Emiratelor să se retragă din Yemen în 24 de ore, potrivit AP.

Emiratele Arabe Unite au cerut „reținere și înțelepciune” și au contestat acuzațiile Riadului. Dar la scurt timp după aceea, au anunțat că își vor retrage trupele rămase în Yemen. Nu este clar dacă separatiștii pe care îi susține vor renunța la teritoriul pe care l-au cucerit recent.

Confruntarea amenință să deschidă un nou front în războiul din Yemen, care durează de un deceniu, forțele aliate împotriva rebelilor Houthi, susținuți de Iran, putând să-și îndrepte reciproc privirile în cea mai săracă națiune a lumii arabe.

De asemenea, a tensionat și mai mult relațiile dintre Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, vecini din Peninsula Arabică care au concurat din ce în ce mai mult pe probleme economice și politice regionale, în special în zona Mării Roșii . Atacurile aeriene și ultimatumul de marți par a fi cea mai serioasă confruntare a lor din ultimele decenii.

Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a negat câteva ore mai târziu că ar fi expediat arme, dar a recunoscut că a trimis vehiculele „pentru a fi utilizate de forțele Emiratelor Arabe Unite care operează în Yemen”. De asemenea, a susținut că Arabia Saudită știa despre transport dinainte.

Ministerul a cerut „cele mai înalte niveluri de coordonare, reținere și înțelepciune, ținând cont de provocările și amenințările de securitate existente”.

Ministerul Apărării din Emirate a declarat ulterior că își va retrage trupele rămase din Yemen din cauza „evoluțiilor recente și a potențialelor lor repercusiuni asupra siguranței și eficacității operațiunilor antiteroriste”. Nu a oferit un calendar pentru retragere. Emiratele Arabe Unite și-au retras în mare parte forțele din Yemen cu ani în urmă.

La miezul nopții, Bulgaria își va lua rămas bun atât de la anul 2025, cât și de la moneda sa leva, care este în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În timp ce guvernele succesive din țara cu 6,4 milioane de locuitori au pledat pentru aderarea la moneda euro în speranța că aceasta va stimula economia celui mai sărac membru al UE, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei, unii s-au opus acestei schimbări, potrivit AFP.

Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, se confruntă cu provocări unice, inclusiv proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori.

Prim-ministrul Rossen Jeliazkov, aflat la sfârșitul mandatului, a declarat marți că simte totuși că guvernul său a atins o etapă importantă.

„Bulgaria încheie anul cu un produs intern brut de 113 miliarde de euro (aproape 133 de miliarde de dolari) și o creștere economică de peste trei procente, ceea ce ne plasează printre primele cinci țări din UE”, a declarat el înaintea unei ședințe guvernamentale.

El a adăugat că inflația din Bulgaria care se situează în jurul a 3,6%, este „legată de creșterea puterii de cumpărare” și de o economie mai puțin coruptă și în niciun fel de introducerea monedei euro.

Unii bulgari sunt îngrijorați că introducerea monedei euro ar putea duce la creșteri de prețuri. Aceste temeri au fost alimentate parțial de o campanie de protest care a apărut anul acesta pentru „păstrarea levei bulgărești”, care a valorificat o opinie general negativă asupra monedei unice în rândul unei mari părți a populației.

Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile alimentelor au crescut cu cinci procente față de anul precedent în noiembrie, mai mult decât dublu față de media zonei euro.

Unii oameni, inclusiv proprietari de afaceri, s-au plâns că le-a fost greu să pună mâna pe euro, proprietarii de magazine spunând că nu au primit pachetele de euro pentru început pe care le-au comandat.

Băncile au avertizat deja cu privire la posibile perturbări ale plăților cu cardul și ale retragerilor de la bancomat în noaptea de Revelion.

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice.

Euro a fost introdus pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002. Croația a fost ultima care a aderat în ianuarie 2023.

Aderarea Bulgariei va aduce numărul europenilor care utilizează moneda euro la peste 350 de milioane.

Indiana, Iowa, Nebraska, Utah și Virginia de Vest sunt primele dintre cel puțin 18 state care au adoptat derogări care interzic achiziționarea anumitor alimente prin intermediul Programului suplimentar de asistență nutrițională (SNAP).

Interdicțiile fac parte dintr-un efort al secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., și al secretarului Agriculturii, Brooke Rollins, de a îndemna statele să elimine alimentele considerate nesănătoase din programul federal de 100 de miliarde de dolari, cunoscut de mult timp sub numele de cupoane alimentare, care deservește 42 de milioane de americani, potrivit AP.

„Nu putem continua un sistem care îi obligă pe contribuabili să finanțeze programe care îmbolnăvesc oamenii și apoi să plătească a doua oară pentru a trata bolile pe care tocmai aceste programe contribuie la crearea lor”, a declarat Kennedy într-un comunicat din decembrie.

Eforturile vizează reducerea bolilor cronice precum obezitatea și diabetul, asociate cu băuturile îndulcite și alte gustări, un obiectiv cheie al inițiativei „Make America Healthy Again” a lui Kennedy.

Experții din industria comerțului cu amănuntul și din politicile de sănătate au declarat că programele SNAP de stat, deja supuse presiunilor din cauza reducerilor bugetare abrupte, nu sunt pregătite pentru schimbările complexe, neexistând liste complete ale alimentelor afectate și provocări tehnice la punctele de vânzare care variază în funcție de stat și de magazin.

Un raport al Asociației Naționale a Produselor Alimentare și al altor grupuri comerciale din industrie a estimat că implementarea restricțiilor SNAP ar costa comercianții cu amănuntul din SUA 1,6 miliarde de dolari inițial și 759 de milioane de dolari în fiecare an de acum înainte.

Autorii au spart un zid gros de beton la o sucursală a băncii Sparkasse din orașul Gelsenkirchen, din vestul țării. Apoi au spart câteva mii de casete de valori și au furat o sumă estimată la milioane de euro, a anunțat poliția într-un comunicat, potrivit Reuters.

Majoritatea magazinelor și băncilor din Germania se închid în perioada Crăciunului, începând cu seara zilei de 24 decembrie, iar poliția a descoperit gaura abia după ce a declanșat o alarmă de incendiu în primele ore ale zilei de luni, 29 decembrie.

„Nu am putut dormi noaptea trecută. Nu primim nicio informație”, a declarat un bărbat pentru postul de radio Welt în timp ce aștepta în fața sucursalei, adăugând că folosește seiful de 25 de ani și că acesta conține economiile sale pentru bătrânețe.

Un alt bărbat a spus că și-a folosit cutia de depozit pentru a depozita bani și bijuterii pentru familia sa.

Poliția a declarat că martorii au raportat că au văzut mai mulți bărbați sâmbătă seara cărând genți mari pe scările unei parcări alăturate.

De asemenea, au existat rapoarte despre un Audi RS 6 negru care a părăsit garajul luni dimineață devreme, cu bărbați mascați înăuntru. Plăcuța de înmatriculare a vehiculului era cea a unei mașini furate în Hanovra, la peste 200 de kilometri nord-est de Gelsenkirchen, a declarat poliția.

Două trenuri care transportau turiști în zona sitului arheologic Machu Picchu din Peru s-au ciocnit în cursul zilei de marți. Accidentul s-a soldat cu cel puțin un mort și aproximativ 30 de răniți, potrivit AP.

Persoana ucisă era un lucrător feroviar, potrivit lui Jhonathan Castillo Gonzalez, căpitan în cadrul departamentului de poliție din Cuzco. El a declarat pentru Associated Press că, după accident, compania feroviară a suspendat serviciile de-a lungul liniei feroviare care leagă Machu Picchu de orașul apropiat Cuzco.

Potrivit companiei care operează calea ferată, un tren care venea dinspre Machu Picchu s-a ciocnit cu un tren care se îndrepta spre acea destinație la începutul după-amiezii, în apropiere de Qoriwayrachina, de asemenea un sit arheologic.

Videoclipurile din presa locală au arătat vagoane de tren cu geamuri sparte și laterale îndoite, blocate de-a lungul unei linii de cale ferată între o pădure luxuriantă și o stâncă masivă.

Machu Picchu primește aproximativ 1,5 milioane de vizitatori pe an, majoritatea ajungând cu trenul în orașul apropiat Aguas Calientes. Cunoscut pentru cărămizile sale de piatră perfect potrivite, situl a fost construit în secolul al XV-lea de către incași și a servit drept sanctuar pentru împărații națiunii. Numărul persoanelor care vizitează Machu Picchu a crescut cu aproximativ 25% în ultimul deceniu, dar turismul din zonă a fost afectat și de tulburările politice și de disputele privind modul în care este administrat situl, protestatarii blocând uneori calea ferată care duce la situl antic.

Machu Picchu poate fi accesat și pe jos, vizitatorii pornind din orășelul Ollantaytambo. Drumeția durează aproximativ patru zile.

Secretarul adjunct pentru Sănătate și Servicii Umane, Jim O’Neill, a declarat pe platforma de socializare X că această măsură este un răspuns la „frauda flagrantă care pare să fie larg răspândită în Minnesota și în întreaga țară”. „Am închis robinetul de bani și descoperim frauda”, a spus el, potrivit AP.

We have frozen all child care payments to the state of Minnesota.

You have probably read the serious allegations that the state of Minnesota has funneled millions of taxpayer dollars to fraudulent daycares across Minnesota over the past decade.

Today we have taken three actions… pic.twitter.com/VYbyf3WGop

— Deputy Secretary Jim O’Neill (@HHS_Jim) December 30, 2025

Anunțul vine la o zi după ce oficiali ai Serviciului de Securitate Internă al SUA s-au aflat la Minneapolis, desfășurând o anchetă privind frauda, ​​vizitând companii neidentificate și interogând angajați.

Au existat ani de investigații privind fraudele, care au început cu schema de 300 de milioane de dolari a organizației non-profit Feeding Our Future, pentru care au fost condamnați 57 de inculpați din Minnesota. Procurorii au declarat că organizația s-a aflat în centrul celei mai mari escrocherii legate de COVID-19 din țară, când inculpații au exploatat un program administrat de stat, finanțat de guvernul federal, menit să ofere hrană copiilor.

Un procuror federal a susținut la începutul lunii decembrie că jumătate sau mai mult din cele aproximativ 18 miliarde de dolari din fondurile federale care au sprijinit 14 programe în Minnesota din 2018 ar fi putut fi furate. Majoritatea inculpaților sunt somalezi americani, a spus acesta.

O’Neill, care este director interimar al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, a mai declarat marți, în postarea de pe rețelele de socializare, că plățile efectuate în SUA prin intermediul Administrației pentru Copii și Familii, o agenție din cadrul Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA, vor necesita acum „justificare și o chitanță sau o dovadă foto” înainte de trimiterea banilor. De asemenea, au lansat o linie telefonică directă și o adresă de e-mail pentru raportarea fraudelor, a spus el.

Inițierile au loc în școli tradiționale, unde adolescenții sunt izolați timp de câteva săptămâni. În ciuda legislației care impune înregistrarea acestor instituții, multe școli ilegale continuă să funcționeze. O proporție semnificativă a deceselor sunt înregistrate acolo, potrivit autorităților.

Într-o declarație adresată presei locale, marți, ministrul sud-african al Afacerilor Tradiționale, Velenkosini Hlabisa, a denunțat neglijența atât din partea oficialilor școlilor, inclusiv a unor școli înregistrate, cât și a părinților, potrivit Associated Press.

El a menționat nerespectarea directivelor sanitare și răspândirea unor sfaturi periculoase, inclusiv interdicția anumitor inițiați de a consuma apă pentru a accelera vindecarea. „Există o ignorare a standardelor de sănătate”, a spus ministrul.

Numai provincia Eastern Cape din Africa de Sud a înregistrat 21 de decese de la începutul perioadei de inițiere de vară. Potrivit ministrului, 41 de persoane au fost arestate în cazuri legate de școli ilegale, inclusiv părinți acuzați că au furnizat vârste false. Legea sud-africană permite inițierea doar de la vârsta de 16 ani, cu acordul părinților.

Perioadele de inițiere se desfășoară de obicei în timpul vacanțelor școlare de iarnă (iunie-iulie) și de vară (noiembrie-decembrie).

Inițierea tradițională este practicată pe scară largă în comunitățile africane, întoarcerea inițiaților fiind adesea caracterizată prin sărbători culturale vesele.

The Cookers, o supertrupă de jazz care cântă împreună de aproape două decenii, și-a anunțat retragerea de la „A Jazz New Year’s Eve” pe site-ul lor, spunând că „decizia a fost luată foarte repede” și recunoscând frustrarea celor care ar fi putut plănui să participe, potrivit AP.

Doug Varone and Dancers, o trupă de dans din New York, a anunțat luni seară, într-o postare pe Instagram, că se vor retrage de la un spectacol programat pentru aprilie, spunând că „nu ne mai putem permite și nici nu ne putem ruga publicul să pășească în această instituție cândva măreață”.

Aceste mișcări vin după ce muzicianul Chuck Redd a anulat un concert din Ajunul Crăciunului săptămâna trecută. Ele vin și pe fondul scăderii vânzărilor de bilete la locație, precum și al veștii că audiența transmisiunii din 23 decembrie a spectacolului Kennedy Center Honors, despre care Trump prezisese că va crește vertiginos, a scăzut cu aproximativ 35% față de spectacolul din 2024.

Anunțurile reprezintă un calendar volatil pentru una dintre cele mai importante locații de arte performative din SUA și încheie un an de tensiuni în care Trump a demis consiliul de administrație al Centrului Kennedy și s-a auto-numit președinte al instituției. Acest lucru a dus la o rundă anterioară de opoziție față de artiști, artistul Issa Rae și producătorii filmului „Hamilton” anulându-și angajamentele programate, în timp ce muzicienii Ben Folds și Renee Fleming au renunțat la rolurile consultative.

De luna aceasta pe fațada clădirii apare inscripția „The Donald J. Trump and The John F. Kennedy Memorial Center for the Performing Arts”

Potrivit Casei Albe, consiliul de administrație ales de Trump a aprobat redenumirea.

Lista grupurilor afectate de interdicție include unele dintre cele mai cunoscute organizații umanitare din lume, precum ActionAid, International Rescue Committee și Medecins Sans Frontieres (MSF), potrivit The Guardian.

Anunțul de marți al Ministerului Afacerilor Diasporei vine pe fondul unor furtuni puternice care, în ultimele zile, au distrus mii de corturi în Gaza, exacerbând o criză umanitară deja acută.

Miniștrii de externe din 10 state au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la „o nouă deteriorare a situației umanitare” din teritoriul devastat, afirmând că situația este „catastrofală”.

„Pe măsură ce iarna se apropie, civilii din Gaza se confruntă cu condiții îngrozitoare, cu ploi abundente și temperaturi în scădere”, au declarat miniștrii Marii Britanii, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Islandei, Japoniei, Norvegiei, Suediei și Elveției într-o declarație comună transmisă marți de Ministerul de Externe al Regatului Unit.

În declarație se mai arată că „1,3 milioane de persoane au nevoie în continuare de asistență urgentă pentru adăposturi. Peste jumătate din unitățile sanitare sunt doar parțial funcționale și se confruntă cu lipsuri de echipamente și provizii medicale esențiale. Prăbușirea totală a infrastructurii de salubritate a lăsat 740.000 de persoane vulnerabile la inundații toxice”.

Miniștrii au cerut ONU și partenerilor săi să își continue activitatea în Gaza și ridicarea „restricțiilor [israeliene] nerezonabile asupra importurilor considerate a avea dublă utilizare”.

Israelul a blocat accesul a sute de articole în Gaza, pe motiv că ar putea fi folosite de Hamas pentru reconstruirea tunelurilor sau în scopuri militare. Printre articole se numără echipamente medicale și de adăposturi vitale. Miniștrii au cerut, de asemenea, deschiderea punctelor de trecere a frontierei pentru a crește fluxul de ajutor umanitar către Gaza, afirmând că coridoarele pentru transportul mărfurilor au rămas închise sau sever restricționate pentru ajutorul umanitar, inclusiv Rafah, cel mai mare punct de intrare care duce direct în Egipt.

Disney a ajuns la o înțelegere cu Comisia Federală pentru Comerț din SUA în septembrie pentru a soluționa o anchetă privind colectarea datelor cu caracter personal ale copiilor, potrivit BBC.

FTC a susținut că, din cauza presupusei incapacități a Disney de a eticheta corect videoclipurile pentru copii, copiii au primit publicitate direcționată și li s-au colectat datele fără notificarea și consimțământul părinților.

Gigantul din industria divertismentului a fost de acord, de asemenea, să creeze un program pentru a respecta legile privind protecția datelor copiilor, a anunțat marți Departamentul de Justiție al SUA.

„Departamentul de Justiție este ferm dedicat asigurării faptului că părinții au un cuvânt de spus în modul în care sunt colectate și utilizate informațiile copiilor lor”, a declarat Brett Shumate, procuror general adjunct în cadrul diviziei civile a departamentului de justiție, într-un comunicat prin care a anunțat ordinul instanței federale.

Un purtător de cuvânt al Disney a confirmat că firma a fost de acord cu termenii anunțați inițial în septembrie.

Compania a menționat anterior că înțelegerea se limitează la distribuirea unei părți din conținutul său pe YouTube și nu implică platformele digitale deținute și operate de Disney.

În urma unei înțelegeri din 2019 între FTC și compania-mamă a YouTube, Google, YouTube a început să le solicite creatorilor de conținut să plaseze etichete pe videoclipurile încărcate care erau destinate copiilor.

Regula a avut scopul de a evita publicitatea direcționată și colectarea de date cu caracter personal privind conținutul destinat copiilor, lucru interzis în temeiul Legii privind protecția vieții private a copiilor online (COPPA) din 1998.

Legea impune creatorilor care creează conținut pentru copii sub 13 ani să notifice părinții și să obțină consimțământul acestora înainte de a colecta informații personale.

Primarul orașului Rio, Eduardo Paes, a primit marți o plachetă din partea unui reprezentant Guinness World Records, pe scena principală pregătită pentru ediția din acest an, tot pe Copacabana, la care va participa legendarul cântăreț brazilian Gilberto Gil, potrivit AFP.

„Acest titlu a fost acordat… ținând cont de numărul record de participanți, de amploarea programului artistic, de acoperirea teritorială a evenimentului și de relevanța sa culturală”, a declarat primăria despre premiu.

Filmările cu drona au confirmat participarea a un număr record de 2,5 milioane de persoane la festivitățile de anul trecut.

Paes a descris premiul ca pe o onoare și a spus că „niciun alt oraș din lume nu organizează evenimente care să reunească atâția oameni cu o asemenea consecvență”.

În fiecare An Nou, Copacabana atrage grupuri mari de petrecăreți care se îmbracă în mod tradițional în alb.

Pentru evenimentul din acest an, organizatorii au planificat 12 minute de artificii și 1.200 de drone care vor lumina cerul.

Treisprezece scene au fost ridicate pentru concerte gratuite care vor avea loc în tot orașul, inclusiv trei în Copacabana, unde vor fi desfășurați 3.500 de ofițeri de poliție.

Rio de Janeiro a primit aproape două milioane de vizitatori străini între ianuarie și noiembrie, un record.

Forțele armate ale Ucrainei ar fi lansat un atac asupra unui depozit de petrol din Rovenky, o localitate din regiunea Luhansk aflată sub control rusesc, relatează mai multe canale rusești de Telegram. Fotografii și înregistrări video distribuite online, surprinse de localnici, indică flăcări de mari dimensiuni la instalația vizată.

Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar armata ucraineană nu a comentat deocamdată incidentul. De asemenea, nu este clar ce tip de armament a fost folosit și nici amploarea pagubelor produse.

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și a obiectivelor din teritoriile ocupate, vizând în special depozite de petrol și gaze, considerate surse esențiale de venit pentru Moscova în contextul războiului.

Depozitul din Rovenky nu se află la prima lovitură.

Ministerul Climei, Energiei și Mediului din Coreea de Sud a anunțat, marți, că va interzice creșterea și deținerea urșilor, precum și extragerea bilei acestora, începând cu 1 ianuarie. Modificarea este în conformitate cu o lege revizuită privind protecția drepturilor animalelor, care impune pedepse cu închisoarea de până la doi sau cinci ani pentru cei care o încalcă, potrivit Associated Press. 

Coreea de Sud este una dintre puținele țări care permit fermelor să extragă bilă de la urși, în special de la urșii negri asiatici, folosită pentru medicina tradițională, dar și ca aliment despre care se consideră că aduce un plus de vitalitate și rezistență.

Totuși, popularitatea acestei practici a scăzut în ultimele două decenii, pe măsură ce îndoielile privind adevăratele efecte medicale au crescut. Pe piața sud-coreeană au fost introduse alternative medicale mai ieftine, iar opinia publică a devenit mult mai sensibilă cu privire la cruzimea față de animale.

Interdicția face parte dintr-un acord mai amplu încheiat în 2022 între Guvern, fermieri, dar și activiști pentru drepturile animalelor, care vizează interzicerea fermelor de urși crescuți pentru bilă începând din 2026.

Grupurile de activiști pentru drepturile animalelor cumpără urșii de la fermieri, iar guvernul sud-coreean a înființat facilități pentru adăpostirea animalelor.

În acest an, 21 de urși au fost cumpărați și mutați într-o rezervație administrată de Guvern. Cu toate acestea, aproape 199 de urși sunt crescuți în fermele din toată țara, în timp ce disputa referitoare la sumele de bani solicitate de fermieri pentru renunțarea la activitate continuă.

Potrivit declarațiilor date de ministrul Mediului din Coreea de Sud, fermierii care cresc urși vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni pentru a se conforma noii legi, însă vor fi pedepsiți dacă vor continua extragerea lichidului biliar de la animale. Guvernul va sprijini financiar fermierii pentru a-și păstra urșii până când aceștia vor fi vânduți sau mutați.

Creșterea urșilor pentru bilă se practică în Coreea de Sud încă de la începutul anilor 1980. La acea vreme, fermierii au importat urși din Malaezia, dar și din Asia de Sud-Est. Industria a fost criticată încă de atunci, din cauză că urșii sunt ținuți în cuști mici, până când sunt sacrificați.

În 2014, aproximativ 1.000 de urși erau crescuți în ferme din Coreea de Sud. Atunci, fermierii au fost de acord să sterilizeze urșii, în schimbul unor compensații din partea Guvernului.

Un fermier sud-coreean, care crește în prezent 78 de urși, a declarat pentru Associated Press că unii au murit în mod natural, alții au fost sacrificați pentru bilă, iar o parte dintre uși au fost uciși de alte exemplare din cauza lipsei de gestionare adecvată a spațiului din crescătorie.

Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar alocarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă.

MAE arată că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați.

Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”.

Contribuția României la PURL va susține, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”.

Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general NATO, Mark Rutte, în România.

Potrivit MAE, participarea României la mecanismul PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”.

Totodată, aceasta creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”.

Ministerul reamintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare.

În acest context, România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare.

De asemenea, prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro pentru creșterea capacității de apărare, achiziții de tehnică militară, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizarea infrastructurii militare.

MAE subliniază că „susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate”, iar România își respectă angajamentele asumate ca stat membru NATO și contribuie la eforturile diplomatice europene și aliate pentru obținerea unor garanții de securitate pentru Ucraina și pentru regiune.