Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse.
Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul.
Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la MediașInima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România:
„Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară.
Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță.
Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contractUna dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului.
Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.”
Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament.
„30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România”Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.”
Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.”
Controversele legate de transparență și negociereMiruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări.
A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării.
Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.”
Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.”
Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de crizăDincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
Potrivit sesizării una din problemele reclamate o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.
Șeful Camerei Deputaților susține că „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”. „Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale. (…) Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, arată documentul. „Curtea Constituţională urmează să constate, totodată, că adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deşi lipsit de mandatul democratic şi de legitimitate constituţională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia„, se arată în sesizare. Funcționarea Parlamentului a fost afectată, susține autorul demersului:„În 2025, românii au cumpărat de pe eMAG mai mult produse, să spun, din categoriile de consumabile produse pentru casă, produse din zona de pet shop, produse din zona de cosmetică, fashion au cumpărat foarte mult și au cumpărat mai puțin produse din categoriile tradiționale de electro pe care noi le vindeam. Ce am observat în 2025 este că oamenii au apelat din ce în ce mai mut la promoții, adică a fost o creștere pe în zona de promoții, de vânzare în promo ,de 30-40% față de 2024 și cred că a fost o creștere mult mai mare, de 70-80%, a vânzărilor prin intermediul plății în rate, adică oamenii au ales foarte mult să împartă o achiziție în patru rate sau în șase rate, în 2025”, a declarata Tudor Manea.
Volumul vânzărilor a fost în crește pentru întreg anul, chiar dacă începând din luna august a anului trecut începuse să se simtă o scădere a consumului, pe fondul creșterilor de TVA, dar și a scăderii pieței imobiliare, care a dus implicit la scăderea achizițiilor pentru mobilarea și dotarea unei noi case.
„Noi, la nivel de platformă, am avut vânzări mai mari în 2025 comparat cu comparat cu 2024 și asta se datorează în special investițiilor pe care noi le-am făcut atât în susținerea un unui număr mult mai mare de promoții, investiții în a susține un număr mult mai mare de vânzări în rate, care atrag niște costuri de finanțare, le-am oferit clienților și au venit mai mult către noi decât au făcut-o în 2024”, a explicat CEO-ul eMAG.
„Ce vedem noi acum este într-adevăr produsele care sunt asociate cumpărării unei case noi înregistrează un recul, dar ce vedem, pe partea pozitivă este că, deoarece noi am investit să creștem foarte mult gama de produse în zona de beauty (frumusețe – n.r.), zona de fashion, în zona de produse consumabile pentru casă, și pentru că a îmbunătățit foarte mult viteza de livrare, clienții ne preferă pe no,i e-commerce, în detrimentul magazinelor tradiționale offline și comandă mai mult de la noi aceste produse decât o fac din comerț offline. Și acolo vedem chiar și zilele astea creșteri de 20-30- 40% pe aceste categorii”, a detaliat Tudor Manea.
Pentru anul fiscal următor, conducerea eMAG își propune investiții solide pentru susținerea și creșterea vânzărilor online.
„Pentru anul fiscal următor am pregătit un buget de investiții de 1,2 miliarde de lei. Din acești 1,2 miliarde, cam șapte-800 de milioane vor merge către a crește viteza de livrare, considerăm că ăsta e un e un mare driver care va permite comerțul online să dezvolte în continuare. După aceea vom investi foarte mult în zona de AI (inteligență artificială – n.r). Prin AI vrem să le oferim atât clienților, cât și partenerilor o experiență mai bună în a interacționa cu platforma, Pentru clienți, AI poate fi un soi de personal shopper (cumpărător personal – n.r.), el poate comanda produse pe care înainte era foarte dificil să le comande din online și trebuia să meargă într-un magazin ca să le poată comanda. Pentru seller, asistentul AI poate să-l ajute să vândă mai mult. După aceea, după infrastructura logistică, vom investi foarte mult în zona de servicii financiare, adică vedem un apetit ridicat al oamenilor pentru a plăti în patru rate, în șase rate și vom investi pentru a crește și zona aceasta”, a detaliat Tudor Manea.
În ceea ce privește evoluția e-commerce-ului, CEO-ul eMAG consideră că în prima jumătate a anului va fi o creștere mai mică a consumului, a retailului total, dar în a doua jumătate a anului 2026 se așteptăm la o creștere mai semnificativă.
„Văd posibil ca în a doua a jumătate a anului comerț crească cu două cifre, 10%, poate chiar și mai mult”, estimează Tudor Manea.
eMAG derulează în prezent programe de susținere a producătorilor autohtoni, ale căror vânzări sunt pe un trend ascendent.
„Noi avem un program, se numește Deschide România, prin intermediul lui oferim oamenilor care produc în în România costuri mai mici de de acces al al platformei, le oferim comisionul la jumătate, le oferim trei luni gratis de fullfilment și de aceea îi ajutăm cu comisioane zero pentru tot ceea ce exportă. Și am văzut un apetit ridicat anul trecut, probabil că mulți au căutat piețe noi de desfacere și au apelat la noi și vânzările lor au crescut destul de mult. Ei vând predominat în categoriile de fashion, în zona de decorațiuni, în zona de mobilă, acolo producem și ei, vând atât în România, cât și exportă prin intermediul eMAG”, a precizat CEO-ul eMAG.
Cifrele cheie
Grupul eMAG a anunțat, miercuri, că va continua investițiile în tehnologie, logistică și servicii care susțin dezvoltarea economiei digitale și anunță un buget de 1,2 miliarde de lei pentru următorul an fiscal. Investițiile vor merge predominant către infrastructura logistică și de livrare, AI și servicii financiare. În 2025, Grupul eMAG a înregistrat o cifră de afaceri de 11,1 miliarde de lei și a plătit taxe de 1,3 miliarde de lei către statul român.
La 25 de ani de la prima comandă înregistrată, eMAG își consolidează rolul de platformă regională de e-commerce, cu un ecosistem care a ajuns la aproximativ 9 milioane de clienți activi, 80.000 de parteneri și 100 de milioane de tranzacții anuale. În regiune, 1 din 2 cumpărători online aleg eMAG, iar platforma continuă să crească prin servicii care ajută clienții să economisească timp și bani, în timp ce le oferă antreprenorilor acces la un canal suplimentar de vânzare cu clienți din mai multe piețe.
„După un sfert de secol de inovație constantă, reconfirmăm angajamentul eMAG față potentialul ecommerce in regiune prin investiții de 1,2 miliarde de lei planificate pentru acest an financiar. Prin aceste investiții, vom continua să susținem prin tehnologie și infrastructura dezvoltarea comerțului online, antreprenoriatul și inovația românească. Potențialul regional este în continuare semnificativ, cu rate de crește de până la trei ori în următorii ani, raportat la rata de penetrare actuală de 11-12% din total retail. Pentru a valorifica acest potențial, ne vom concentra asupra proiectelor care folosesc inteligența artificială pentru a construi o experiență de shopping mai simplă, mai personală și mai eficientă pentru clienți, în timp ce vom construi infrastructura logistica si de livrare, menita sa serveasca mai rapid clientii si sa eficientizeze operatiunile partenerilor” a declarat Tudor Manea, CEO eMAG Group.
În România, platforma eMAG a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 3,9% față de anul anterior. Numărul produselor comandate de pe platformă a ajuns la 87,2 milioane, cu 9,1% mai mult decât în anul precedent.
Traficul pe eMAG.ro a depășit pragul de 1 miliard de vizite în 2025, în creștere față de 968 de milioane în 2024. Gama de produse disponibile pentru clienți a continuat să se extindă, ajungând la 38 de milioane de oferte în România, în creștere cu 10 milioane față de anul anterior.
Crește frecvența de cumpărare: comenzi de 19 produse per client
Creșterea frecvenței de cumpărare arată că tot mai mulți oameni aleg să își facă cumpărăturile de zi de zi online. În 2025 un client a comandat, în medie, 19 produse pe an, în creștere față de 17,3 produse în anul anterior. Și tendința de diversificare a coșului de cumpărături este confirmată de comportamentul clienților: anul trecut, 1 din 4 clienți a cumpărat produse din mai mult de șase categorii, față de 22% în 2024 și 17% în 2021.
Genius și MyWallet simplifică cumpărăturile recurente
Potrivit companiei, peste 300.000 de clienți noi s-au abonat la Genius în ultimul an, serviciul care a ajuns la a ajuns la 1,5 milioane de utilizatori în România. Aceștia comandă recurent produse din categorii precum detergenți și produse de curățare, accesorii pentru telefoane mobile, produse pentru îngrijirea părului, suplimente alimentare, produse de igienă personală, scutece, produse de îngrijire a pielii, hrană pentru animale de companie, cafea și produse de machiaj.
MyWallet continuă să susțină clienții care au nevoie de plăți flexibile, serviciul de plată în rate fiind disponibil pentru peste 3 milioane români. În ultimul an, 400.000 de clienți au folosit MyWallet cel puțin o dată, iar serviciul a devenit o soluție relevantă pentru achizițiile cu valoare mai mare, dar și pentru cumpărăturile recurente. Clienții folosesc cel mai des plata în patru rate egale pentru produse precum laptopuri, telefoane, televizoare, frigidere, mașini de spălat.
Primul agent AI conversațional de cumpărături dezvoltat în România
Oficialii EMAG au detaliat că vizitatorii comandă mai des online atât pentru că apreciază economia de timp și bani, cât și pentru că au o experiența de cumpărare mai simplă, mai relevantă și mai rapidă, care este îmbunătățită constant cu ajutorul AI. Primele date arată că utilizatorii folosesc iZi, primul agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România, mai ales ca personal shopper: în 60% dintre interacțiuni, aceștia nu au căutat un produs anume, ci au descris o nevoie, un buget, o ocazie sau persoana pentru care cumpără. În medie, clienții care folosesc iZi primesc 5,6 produse recomandate pe sesiune și adresează 2,6 întrebări pe sesiune. 5% dintre utilizatori comandă direct din chat, iar cele mai active categorii sunt Electro & Auto, unde specificațiile tehnice complexe sunt importante, și Beauty, unde personalizarea are un rol esențial.
În următoarea etapă, iZi va fi integrat în mai multe zone ale traseului de cumpărare, va permite interacțiuni multimodale — inclusiv prin imagini și voce — și va include opțiuni de plată directă, astfel încât clienții să poată finaliza achiziția fără să iasă din conversație.
AI în Marketplace și Fulfilment by eMAG accelerează creșterea antreprenorilor locali
Inteligența artificială contribuie și la dezvoltarea antreprenorilor din eMAG Marketplace.
În 2025, sellerii au listat 31 de milioane de produse noi cu ajutorul instrumentelor bazate pe AI, cu 50% mai multe decât în 2024. Numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%, pe măsură ce AI-ul a accelerat procesul de listare și a îmbunătățit calitatea conținutului disponibil în platformă.
Tot cu ajutorul AI, tot mai mulți antreprenori folosesc eMAG Marketplace pentru a se dezvolta în regiune, printr-o listare rapidă cu traducere automată. În 2025, 8.084 de selleri au început să vândă cross-border, iar 3,7 milioane de produse noi au fost vândute prin acest canal. Categoriile cu cele mai mari creșteri cross-border au fost fitness, mobilier, telefoane mobile, sporturi și accesorii auto.
De asemenea, Fulfilment by eMAG continuă să fie un instrument important pentru sellerii care vor livrare mai rapidă și încredere mai mare din partea clienților. Ofertele din FBE, care ajung la clienți de două ori mai repede decât în cazul celor expediate direct de sellerii care nu folosesc acest serviciu, în medie în 1,5 zile, au crescut cu 54%. Filtrul „Delivered by eMAG” a generat vânzări suplimentare de 50%, susținute de încrederea pe care o oferă clienților.
În plus, prin programul „Deschide România”, eMAG continuă să susțină afacerile locale și aduce în platformă peste 2,5 milioane de produse locale de la producători români. Sellerii locali beneficiază de trei luni de Fulfilment by eMAG gratuit, credit de 50 de euro pentru Ads în fiecare țară, discount de 50% la comisioane și 0% taxe cross-border în primele 12 luni. Cele mai importante categorii pentru produsele realizate pe plan local sunt decorațiunile pentru casă, îmbrăcămintea pentru bărbați, textilele pentru casă, moda pentru copii și mobilier.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, urmărirea penală se efectuează în prezent față de patru persoane fizice, din care trei sub măsura preventivă a controlului judiciar, precum și față de trei persoane juridice, din care una sub măsura preventivă a interzicerii desfășurării activităților de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracțiunea.
Procurorii anunță că, printre activitățile efectuate, au fost dispuse și se află în derulare mai multe expertize, printre care una criminalistică privind stabilirea mecanismului de producere și desfășurare a exploziei, a cauzelor care au determinat deflagrația, a naturii materialului explozibil și a factorilor favorizanți, cu termen de finalizare 1 august 2026.
De asemenea, este în derulare o expertiză tehnică judiciară în domeniul electroenergetic privind verificarea conformității rețelei electrice din zona afectată, stabilirea existenței unui eventual defect electric și evaluarea contribuției acestuia la afectarea conductei de gaz și la producerea exploziei, cu termen de finalizare 1 iunie 2026.
Totodată, o expertiză tehnică judiciară în domeniul gazelor privind identificarea sursei scurgerii și acumulării de gaze, verificarea conformității instalațiilor și stabilirea rolului acestora în producerea exploziei are ca termen de finalizare data de 1 august 2026.
Parchetul arată că, până acum, au formulat pretenții civile, pentru prejudiciile materiale sau morale suferite, 176 de persoane fizice sau juridice, 167 dintre acestea fiind audiate în calitate de persoane vătămate ori părți civile.
Procurorii spun că s-a dispus desemnarea a patru reprezentanți comuni, avocați din oficiu, pentru un număr de 172 de persoane vătămate sau părți civile, prin care acestea din urmă își pot exercita drepturile procesuale.
Sechestru pe 21 de imobile și 4 autoturismeÎn cauză, au fost introduse, în calitate de părți responsabile civilmente, două persoane juridice, în scopul reparării prejudiciului în întregime, în solidar cu inculpații persoane fizice, în măsura în care aceștia din urmă vor fi găsiți vinovați.
De asemenea, în vederea garantării reparării pagubei, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând persoanelor fizice și juridice cercetate, până la concurența sumelor de 53.427.296 euro și 10.476.212,69 lei. Au fost indisponibilizate 21 imobile și 4 autoturisme.
Procurorii anunță că activitățile de urmărire penală continuă cu administrarea probatoriului necesar pentru lămurirea completă a cauzei, identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiunile cercetate și pentru stabilirea răspunderii penale a acestora.
O explozie puternică s-a produs în data de 17 octombrie 2025 într-un bloc din Capitală de pe strada Petre Ispirescu, lângă Liceul Dimitrie Bolintineanu, de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei.
În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.
O a doua anchetă penală este derulată de SUA împotriva fostului lider al Venezuelei, Nicolas Maduro, iar acest lucru indică posibilitatea ca el să fie acuzat de noi infracțiuni, au declarat două surse pentru agenția Reuters.
Ancheta este condusă de Parchetul Federal din Miami și a fost demarată în urmă cu câteva luni, au mai declarat sursele pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Cea de-a două anchetă era deja în curs în momentul în care președintele american Donald Trump a ordonat un raid militar, în urma căruia liderul venezuelean a fost capturat la începutul acestui an.
Una dintre surse a declarat pentru Reuters, că ancheta a examinat posibile acuzații de spălare de bani.
Potrivit CBS News, noua anchetă vine în contextul în care Alex Saab, un asociat de afaceri apropiat al lui Maduro, care a ocupat funcția de ministru al industriei și producției naționale din Venezuela, a fost deportat în SUA. El a fost pus sub acuzare pentru rolul său presupus într-un complot de spălare de bani care implica un program venezuelean de ajutor alimentar.
Fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost deja acuzat la tribunalul federal din Manhattan de conspirație la narcoterorism și alte infracțiuni legate de presupusul trafic de droguri. El a pledat nevinovat, iar în prezent se află într-o închisoare din Brooklyn.
Americanii cer Ucrainei și țărilor din UE să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus, potrivit Bloomberg.
Washingtonul consideră că relaxarea sancțiunilor asupra acestui ingredient cheie pentru fertilizatori ar putea ajuta la îndepărtarea Belarus de Rusia și la îmbunătățirea legăturilor occidentalilor cu Minsk.
Belarus este un exportator major de potasiu. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina și de impunerea de sancțiuni, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Exportul se făcea prin ţările baltice.
Importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt strict interzise în Uniunea Europeană din cauza sancțiunilor impuse ca răspuns la implicarea Minskului în invadarea Ucrainei.
Cu 302 voturi pentru, 2 voturi contra, 0 abțineri și doi deputați care nu au votat – proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi măsuri specifice pentru digitalizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – a fost adoptat de Parlament.
Camera Deputaților, ca și for decizional, a menținut astfel amendamentul susținut de Ministerul Finanțelor care simplifică regulile de utilizare a sistemului RO e-Factura și reduce birocrația pentru persoanele fizice și anumite categorii de contribuabili.
Ca atare, de sistemul RO e-Factura scapă:
Potrivit ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, printre excepții sunt vizate și drepturile de autor.
Persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional, a spus Nazare.
PSD, PNL, USR, AUR și UDMR au susținut și votat noile modificări în plenul Camerei Deputaților.
Potrivit companiei, sistemele BOREADES vor fi utilizate pentru apărarea sediului central al alianței și a reședinței Secretarului General NATO, pe fondul creșterii amenințărilor generate de dronele fără pilot, scrie Reuters.
Valoarea contractului nu a fost făcută publică, însă oficialii companiei au precizat că selecția a fost realizată în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători din întreaga lume.
Sistemele anti-drone BOREADES au fost folosite și la Jocurile Olimpice de la ParisTehnologia dronelor și sistemele de combatere a acestora au devenit priorități strategice pentru statele membre NATO, mai ales după conflictele din Ukraine și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost utilizate intens atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile.
Sistemele anti-drone BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Compania susține că peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune, iar aproape 100 se află în producție.
Aceste echipamente au fost desfășurate inclusiv la evenimente de amploare precum Paris Olympics și parada militară organizată anual pe 14 iulie în Franța.
Experții în securitate consideră că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei UAV și al costurilor reduse de operare ale dronelor moderne.
Prin implementarea sistemelor BOREADES, NATO își consolidează măsurile de apărare împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de detectat prin metodele clasice de apărare.
Avertismentul a venit după ce Donald Trump a amenințat că va ataca din nou Iranul dacă acesta nu acceptă un acord pentru a pune capăt conflictului, relatează The Guardian.
Garda Revoluționară din Iran avertizează asupra unui război „dincolo de regiune” dacă SUA reiau atacurile.
Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim din Iran, IRGC a declarat: „Dacă agresiunea împotriva Iranului se va repeta, războiul regional promis se va extinde de data aceasta dincolo de regiune, iar loviturile noastre zdrobitoare în locuri pe care cu greu vi le puteți imagina vă vor reduce în cenușă”.
Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar putea ataca din nou Iranul dacă nu se ajunge la un acord privind o soluționare durabilă în următoarele zile.
Realizatorii studiului planificat de Universitatea din Washington le-au cerut educatorilor să poarte camere pentru a înregistra imagini din clasă, potrivit Futurism. Ulterior, imaginile ar fi fost folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială. Dacă un părinte nu se simțea confortabil cu procedura, putea să refuze participarea copilului său. În lipsa unui refuz oficial, copilul ar fi fost inclus în mod automat în experiment.
Deși inițiatorii studiului au spus că videoclipurile surprind interacțiunile normale dintre profesori și copii în timpul activităților obișnuite din clasă, numeroși părinți s-au declarat revoltați. Unii au încercat să afle ce modele de inteligență artificială sau ce companii sunt implicate în proiect. Alți părinți s-au plâns de modul interpretabil în care a fost conceput documentul care le-a fost prezentat.
De asemenea, nu a fost clar în ce mod putea fi evitați în filmare copiii ai căror părinți nu își dădeau acordul. Totodată, părinții au vrut să afle cu cine ar putea fi partajate datele, cât timp vor fi păstrate și cine finanțează cercetarea.
Confruntați cu reacția părinților, inițiatorii proiectului au renunțat la experiment. Un incident asemănător s-a produs la o școală din New York. Un proiect bazat pe inteligența artificială a fost anulat luna trecută după ce mai mulți părinți au protestat.
Potrivit Euronews, noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, încearcă să se distanțeze de politica veto-urilor practicate de Orbán în relația cu Bruxelles-ul și Rusia. Diplomați europeni spun că ambasadorii statelor membre vor discuta săptămâna aceasta un nou „mini-pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar include aproximativ zece persoane și mai multe nave din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Moscova pentru a evita restricțiile occidentale asupra exporturilor de petrol. Patriarhul Kirill este acuzat de Bruxelles că a susținut public invazia Rusiei în Ucraina și că a promovat propaganda Kremlinului încă din 2022. În acel moment, Ungaria lui Orbán a blocat includerea sa pe lista de sancțiuni.
Noul guvern ungar schimbă tonul față de RusiaMárton Hajdu, apropiat al premierului Péter Magyar și președinte al comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Euronews că noul executiv nu va mai folosi veto-ul pentru a proteja interese private. „Măsurile care ar afecta stabilitatea economică a Ungariei sunt inacceptabile. Dar în cazurile în care fostul guvern a folosit statul pentru înțelegeri private, mă aștept ca noul guvern să nu mai blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei”, a spus Hajdu.
„Flota fantomă” a Rusiei, în centrul noilor sancțiuniPe lângă persoane apropiate Kremlinului, UE vrea să lovească și navele din „shadow fleet”, rețeaua de petroliere utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Aceste nave sunt suspectate că navighează sub pavilioane false, folosesc asigurări neconforme și participă inclusiv la operațiuni de sabotaj sau activități considerate riscante pentru mediu. În ultimele luni, autoritățile din Franța, Suedia și Polonia au interceptat mai multe nave suspecte.
Bruxelles-ul vrea sancțiuni mai rapideȘefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut accelerarea sancțiunilor împotriva „flotei fantomă”, fără a mai aștepta marile pachete economice negociate luni întregi. „De îndată ce identificăm aceste nave, le vom sancționa”, a declarat Kallas luna trecută. Pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, Bruxelles-ul analizează și modificarea regulilor privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei. În prezent, acestea trebuie prelungite la fiecare șase luni, ceea ce îi oferea lui Orbán posibilitatea de a amenința constant cu veto-ul. UE ia acum în calcul extinderea perioadei la un an pentru a reduce blocajele politice.
Liderii SUA și Rusiei se vor întâlni în China. Confirmarea vine din partea consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, care a vorbit astăzi despre o nouă întâlnire între liderii rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, în cadrul summitului APEC din China.
Ușakov a spus că vizita lui Putin la summitul APEC a fost confirmată.
„Cred că, în orice caz, dacă ambii lideri se află în China, probabil se vor intersecta și vor avea un fel de întâlnire. Până acum, acest lucru a fost convenit abia astăzi, dar din moment ce o astfel de perspectivă există, este puțin probabil ca cineva să o refuze”, a spus Ușakov, comentând posibilitatea unei întâlniri Putin-Trump în China.
Vorbind despre alte perspective pentru întâlniri ruso-americane, diplomatul a remarcat: „În acest moment nu există nicio discuție despre întâlniri la nivel înalt”
Summitul liderilor APEC din China se va desfășura în perioada 18-19 noiembrie 2026, în orașul Shenzhen. Evenimentul marchează a treia oară când China găzduiește această reuniune. Tema oficială a Summitului este „Construirea unei comunități Asia-Pacific pentru a prospera împreună” (Building an Asia-Pacific Community to Prosper Together).
La Summit, sunt așteptați liderii celor 21 de state membre, inclusiv președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ediția summitului se concentrează pe facilitarea comerțului, integrarea regională și noile ordini strategice din Indo-Pacific.
Până la Summitul din China, Ușakov a declarat că Rusia așteaptă vizita lui Steve Witkoff și Jared Kushner în săptămânile următoare la Kremlin.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat miercuri, la sediul MADR, că toate variantele pentru formarea viitorului Guvern sunt analizate în această perioadă.
Barna a spus că România traversează o criză politică majoră în paralel cu provocările la nivel european, motiv pentru care crede că este nevoie de o majoritate solidă în Parlament.
„Astăzi sunt pe masă multe variante, practic toate variantele posibile sunt în momentul de față pe masă. Și un guvern minoritar, și o majoritate refăcută, și cu un premier tehnocrat, cu miniștrii politici, teoretic și un guvern 100% tehnocrat, fiecare cu plusuri și cu minusuri”, a declarat Tánczos Barna.
Vicepremierul a spus că varianta pe care o consideră cea mai bună este refacerea unei coaliții cât se poate de stabilă.
„De dorit este fără doar și poate refacerea coaliției stabile, care să guverneze cu o perspectivă clară și cu măsuri asumate, pentru că într-adevăr, este o criză politică, dar este și o criză la nivel european, din mai multe puncte de vedere”, a afirmat acesta.
Tánczos Barna a punctat și problemele cu care se confruntă în prezent statele europene. El a făcut referire la criza privind înarmarea, prețurile la combustibili, deficitul bugetar, implementarea PNRR.
„Este o criză de înarmare, este o provocare în ceea ce privește prețul combustibilului, avem această provocare cu deficitul, cu PNRR-ul, deci sunt foarte multe teme care trebuie abordate, discutate, decizii de luat și cea mai bună variantă este, fără doar și poate, un guvern cu majoritate solidă”, a spus vicepremierul.
Acesta a explicat că, dacă refacerea actualei coaliții nu va fi posibilă, pot apărea variante de guvern minoritar, fie în jurul partidelor USR și PNL, fie în jurul PSD.
„Dacă nu se poate, încep variantele de guvern minoritar. Ori în jurul grupului de forțe politice USR-PNL, ori în jurul PSD-ului, dacă nu vor să guverneze împreună. Dacă prima variantă nu merge, prima variantă înseamnă că revin la sentimente mai bune și o să guverneze împreună”, a declarat Tánczos Barna.
Tánczos Barna refuză colaborarea cu AURÎntrebat despre o posibilă colaborare a UDMR într-un guvern susținut de AUR sau alte formațiuni apropiate, Tánczos Barna a exclus categoric această variantă.
„Apropierea de AUR este exclusă 100%, adică participarea într-un guvern în care este și AUR sau guvern care, asumat sau neasumat, la vedere sau nu, este susținut de AUR. Deci UDMR nu va participa într-o asemenea formulă”, a spus vicepremierul.
El a spus că o formulă susținută de partide precum SOS, POT sau PACE – Întâi România ar fi una instabilă și fără șanse să reziste pe termen lung.
„Este foarte puțin probabil să participăm într-o formulă în care guvernul este susținut de SOS, POT, PACE și alte asemenea forțe politice. Din mai multe motive, nu e diferență foarte mare între SOS și AUR, nu e diferență foarte mare între alte formațiuni în formare sau existente deja ca grupuri parlamentare în Parlament”, a declarat Tánczos Barna.
„Pe de altă parte ar fi o construcție foarte șubredă, fără o majoritate stabilă și care nu ar rezista. De aceea spunem că ideal ar fi să revină lumea la sentimente mai bune și să găsim o soluție de guvern majoritar sau o formulă prin care avem o altă construcție decât construcția cu AUR”, a mai acesta.
Ilie Bolojan a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault.
Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România.
În cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto din România, inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și necesitatea menținerii unor politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale.
De asemenea, au fost analizate efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv.
Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate direcțiile strategice de dezvoltare ale Dacia în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto.
Premierul a reafirmat importanța dialogului constant dintre autorități și mediul de afaceri, precum și necesitatea adoptării unor măsuri care să sprijine competitivitatea industriei auto, unul dintre sectoarele strategice ale economiei românești.
Trupurile neînsuflețite ale mamei și copiilor au fost descoperite în dimineața zilei de miercuri. Potrivit autorităților, femeia avea 38 de ani și copiii săi aveau vârste cuprinse între trei și șase ani.
„Conform primelor concluzii ale anchetei efectuate de poliția din Toulon, mama pare să fi sărit de la etajul 13 împreună cu cei trei copii. Femeia prezentase simptome psihiatrice și depresive, care așteaptă confirmarea. În acest moment, nu există dovezi care să sugereze implicarea unei persoane terțe în această tragedie”, a transmis procuratura din Toulon, citată de Le Figaro.
Femeia avea în total șapte copii, primii trei din prima căsătorie, iar ceilalți patru din al doilea mariaj.
Cei patru copii au fost preluați în grijă de autoritățile responsabile și beneficiază de asistență psihologică.
În cadrul anchetei urmează să fie realizate autopsii și analize toxicologice pentru a aduce clarificări suplimentare.
La câteva zile după ce atacurile israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului și pe alți oficiali de rang înalt, președintele Trump a reflectat public că ar fi cel mai bine ca „cineva din interiorul” Iranului să preia conducerea țării.
Se pare că Statele Unite și Israelul au intrat în conflict pentru că aveau în minte un nume surpriză: Mahmoud Ahmadinejad, fostul președinte iranian cunoscut pentru opiniile sale intransigente, anti-Israel și anti-americane, anunță NYTimes.
Însă planul îndrăzneț, elaborat de israelieni și despre care domnul Ahmadinejad fusese consultat, a eșuat rapid, potrivit oficialilor americani care au fost informați despre acesta.
Atacul asupra lui Mahmoud Ahmadinejad era, de fapt, o eliberare din arest. Însă Ahmadinejad s-a sucitIranian President Mahmoud Ahmadinejad reacts to his supporters, during a speech in the Iranian city of Arak, Iran on May 3, 2007. Photo by Hossein Fatemi/Middle East Images/ABACAPRESS.COM
Oficialii americani și un asociat al fostului președinte au declarat că Mahmoud Ahmadinejad a fost rănit în prima zi a războiului de un atac israelian asupra locuinței sale din Teheran , care fusese conceput de fapt pentru a-l elibera din arestul la domiciliu. A supraviețuit atacului, au spus ei, dar după atac a devenit dezamăgit de planul de schimbare a regimului.
De atunci, nu a mai fost văzut public, iar locul în care se află și starea sa actuală sunt necunoscute.
Ahmadinejad a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu liderii regimului iranian și a fost plasat sub supravegherea atentă a autorităților de la Teheran. El este cunoscut în timpul mandatului său de președinte, din 2005 până în 2013, pentru apelurile sale de a „șterge Israelul de pe hartă”. A fost un susținător ferm al programului nuclear al Iranului, un critic acerb al Statelor Unite și cunoscut pentru reprimarea violentă a disidenței interne.
Modul în care a fost recrutat domnul Ahmadinejad să participe la operațiune rămâne necunoscut.
Existența acestui efort, care nu a fost raportat anterior, a făcut parte dintr-un plan în mai multe etape elaborat de Israel pentru a răsturna guvernul teocratic al Iranului.
Evaluări greșite ale SUA și IsraelTotul arată modul în care Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au intrat în război nu doar evaluând greșit cât de repede își puteau atinge obiectivele, ci au mizat într-o oarecare măsură pe un plan riscant de schimbare a conducerii în Iran, pe care chiar și unii dintre consilierii domnului Trump l-au considerat improbabil . Unii oficiali americani au fost sceptici, în special, cu privire la viabilitatea readucerii domnului Ahmadinejad la putere.
„Încă de la început, președintele Trump a fost clar în ceea ce privește obiectivele sale pentru Operațiunea Epic Fury: distrugerea rachetelor balistice ale Iranului, demontarea instalațiilor lor de producție, scufundarea marinei lor și slăbirea intermediarilor lor”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, ca răspuns la o solicitare de comentarii despre planul de schimbare a regimului și despre Ahmadinejad.
„Armata Statelor Unite și-a îndeplinit sau chiar a depășit toate obiectivele, iar acum, negociatorii noștri lucrează pentru a încheia un acord care ar pune capăt definitiv capacităților nucleare ale Iranului.”
Un purtător de cuvânt al Mossad-ului, agenția israeliană de informații externe, a refuzat să comenteze.
Oficialii americani au vorbit în primele zile ale războiului despre planurile elaborate cu Israelul pentru a identifica un lider pragmatic care ar putea prelua conducerea țării.
Oficialii au insistat că existau informații conform cărora unii din cadrul regimului iranian ar fi dispuși să colaboreze cu Statele Unite, chiar dacă acești oameni nu puteau fi descriși drept „moderați”.
În ultimii ani, Ahmadinejad a confruntat liderii regimului de la Teheran, acuzându-i de corupție, iar zvonurile despre loialitatea sa au tot circulat. A fost descalificat din numeroase alegeri prezidențiale, consilierii săi au fost arestați, iar mișcările lui Ahmadinejad au fost din ce în ce mai restricționate la domiciliul său din cartierul Narmak din estul Teheranului.
Faptul că oficialii americani și israelieni l-au văzut pe Mahmoud Ahmadinejad ca pe un potențial lider al unui nou guvern în Iran este o dovadă suplimentară că războiul din februarie a fost lansat cu speranța de a instala o conducere mai maleabilă la Teheran.
Trump și membrii cabinetului său au declarat că obiectivele războiului s-au concentrat în mod strict pe distrugerea capacităților nucleare, de rachete și militare ale Iranului.
Există multe întrebări fără răspuns despre cum au plănuit Israelul și Statele Unite să-l pună la putere pe Ahmadinejad și despre circumstanțele atacului aerian care l-a rănit. Oficialii americani au declarat că atacul – efectuat de Forțele Aeriene Israeliene – a avut ca scop uciderea gardienilor care îl supravegheau pe domnul Ahmadinejad, ca parte a unui plan de eliberare a acestuia din arestul la domiciliu.
În zilele care au urmat, agențiile oficiale de știri au clarificat faptul că acesta a supraviețuit, dar că „gărzile sale de corp” – în realitate membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice care îl păzeau și îl țineau în arest la domiciliu – au fost ucise.
Ahmadinejad, văzut inițial ca noua Delcy RodriguezAhmadinejad ar fi putut „joca un rol foarte important” în Iran în viitorul apropiat, a spus o sursă sugerând că Statele Unite îl vedeau ca fiind similar cu Delcy Rodriguez, care a preluat puterea în Venezuela după ce forțele americane l-au capturat pe domnul Maduro și de atunci a colaborat îndeaproape cu administrația Trump, a spus persoana respectivă.
Ahmadinejad el a prezidat țara într-o perioadă în care Iranul accelera îmbogățirea uraniului pe care l-ar putea folosi într-o zi pentru fabricarea unei bombe nucleare, dacă ar alege să-și transforme programul în armă. O evaluare a serviciilor secrete americane din 2007 a concluzionat că Iranul își înghețase, cu ani în urmă, activitatea de construire a unui dispozitiv nuclear, dar continua îmbogățirea combustibilului nuclear pe care l-ar putea folosi pentru o armă nucleară dacă se răzgândea.
Ahmadinejad, în conflict deschis cu regimul iranianDupă ce Ahmadinejad a părăsit funcția, a devenit treptat un fel de critic deschis al guvernului teocratic sau cel puțin în dezacord cu ayatollahul Khamenei.
De trei ori — 2017, 2021 și 2024 — Ahmadinejad a încercat să candideze pentru funcția sa anterioară, dar de fiecare dată Consiliul Gardienilor din Iran, un grup de juriști civili și islamici, i-a blocat campania prezidențială. Ahmadinejad a acuzat înalți oficiali iranieni de corupție sau proastă guvernare și a devenit un critic al guvernului de la Teheran. Deși nu a fost niciodată un disident declarat, regimul a început să-l trateze ca pe un element potențial destabilizator.
Legăturile domnului Ahmadinejad cu Occidentul sunt mult mai obscure, concluzionează NYTimes.
Legături obscure ale lui Ahmadinejad cu OccidentulPersoane apropiate lui Ahmadinejad au fost acuzate că au legături prea strânse cu Occidentul sau chiar că spionează pentru Israel. Esfandiar Rahim Mashai, fostul șef de cabinet al domnului Ahmadinejad, a fost judecat în 2018, iar judecătorul în cauză l-a întrebat public despre legăturile sale cu agențiile de spionaj britanice și israeliene, o acuzație mediatizată de presa de stat.
În ultimii ani, Mahmoud Ahmadinejad a făcut călătorii în afara Iranului care au alimentat și mai mult speculațiile.
Discuțiile despre Ahmadinejad pe rețelele de socializare iraniene au reapărut după apariția informațiilor despre moartea sa, potrivit unei analize realizate de FilterLabs, o companie care urmărește sentimentele publice. Însă discuțiile au scăzut în săptămânile următoare, determinându-se în principal confuzie cu privire la locul unde se află acesta.
La început, Israelul a prevăzut desfășurarea războiului în mai multe faze, începând cu atacuri aeriene din partea Statelor Unite și a Israelului, plus uciderea liderilor supremi ai Iranului și mobilizarea kurzilor pentru a lupta împotriva forțelor iraniene, potrivit a doi oficiali israelieni din domeniul apărării familiarizați cu planificarea operațională.
Apoi, planul israelian prevedea o combinație de campanii de influență desfășurate de Israel și invazia kurdă, creând instabilitate politică în Iran și un sentiment că regimul pierde controlul. Într-o a treia etapă, regimul, sub o presiune politică intensă și greutatea daunelor aduse infrastructurii cheie, precum electricitatea, s-ar prăbuși, permițând instaurarea a ceea ce israelienii au numit un „guvern alternativ”.
În afară de campania aeriană și uciderea liderului suprem, o mare parte din plan s-a desfășurat așa cum speraseră israelienii și, privind în retrospectivă, o mare parte din acesta pare să fi evaluat greșit rezistența Iranului și capacitatea Statelor Unite și a Israelului de a-și exercita voința.
Dar chiar și după ce a devenit clar că guvernul teocratic al Iranului supraviețuise primelor luni ale războiului, unii oficiali israelieni au continuat să-și exprime credința în viziunea lor de a impune o schimbare de regim la Teheran.
David Barnea, șeful Mossad-ului, le-a spus apropiaților în cadrul mai multor discuții că încă mai crede că planul agenției, bazat pe decenii de colectare de informații și activitate operațională în Iran, are șanse foarte mari de succes dacă ar primi aprobarea de a merge mai departe.
AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților.
Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești.
Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești.
Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților.
„Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților.
El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie.
„Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR.
Premieră în RomâniaProiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori.
Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.
Cifrele sunt îngrijorătoare: doar 3 din 5 copii din România spun că ar vorbi cu părinții dacă s-ar afla într-o situație de abuz, iar doar 1 din 2 ar anunța poliția.
Datele, publicate de World Vision România, conturează imaginea unei crize tăcute – una în care victimele rămân singure nu din lipsă de curaj, ci din lipsă de încredere.
Frica, principala barierăPrincipalul obstacol nu este absența unui număr de telefon sau a unei instituții, ci teama profundă că nu vor fi luați în serios.
Copiii se tem că nu vor fi crezuți, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice – și, în multe cazuri, aleg să tacă tocmai din cauza fricii față de reacțiile adulților din jur.
World Vision România atrage atenția și asupra unui efect mai puțin vizibil, dar la fel de grav: atunci când un minor care reclamă un abuz este pus sub semnul întrebării în spațiul public, consecințele depășesc cazul individual.
Un astfel de discurs poate descuraja și alți copii să mai raporteze situații similare, erodând și mai mult încrederea în sistemul de protecție.
Responsabilitatea celor cu autoritateOrganizația subliniază că persoanele aflate în poziții publice sau de autoritate au o responsabilitate directă în felul în care vorbesc despre minori implicați în anchete sau situații vulnerabile. Discursurile care acuză victimele pot afecta grav încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să îi protejeze.
Ce pot face copiii acumWorld Vision România reamintește că există mecanisme de protecție la care minorii pot apela:
O schimbare de abordare este însă necesară.
Tot mai mulți adolescenți se simt mai în siguranță să ceară ajutor prin instrumente digitale, platforme online sau forme de raportare confidențiale.
De aceea, organizația susține dezvoltarea unor mecanisme moderne de raportare, adaptate modului în care tinerii comunică astăzi, inclusiv platforme dedicate exclusiv copiilor și adolescenților.
World Vision România derulează programe de educație pentru siguranța copiilor și prevenirea abuzurilor, inclusiv în mediul digital.
Ghidul de protecție pentru copii în mediul digital al organizației oferă resurse concrete: cum să recunoști comportamentele abuzive, cum să păstrezi dovezile, cum să te protejezi online și ce pași să urmezi pentru a cere ajutor.
Mesajul central rămâne simplu și direct: copiii au dreptul să vorbească despre orice formă de violență, hărțuire sau exploatare – și nu trebuie să o facă singuri.
Președintele SUA, Donald Trump, va participa la summitul G7 din Franța, care este programat să aibă loc în luna iunie, în ciuda tensiunilor cu aliații, a declarat un oficial al Casei Albe pentru publicația Axios.
Deși SUA participă de regulă la summiturile G7, prezența lui Trump la acest eveniment era pusă sub semnul întrebării, pe fondul nemulțumirii sale crescânde față de Marea Britanie, Franța, Germania și Italia pentru că nu s-au aliniat eforturilor sale de război în Iran.
Sursa citată de Axios a mai subliniat că reuniunea G7 nu va duce la semnarea unor acorduri concrete, însă va încerca să construiască un consens pe care să se poată baza viitoarele acorduri.
Subiectele care vor fi discutate la summitul G7 vor fi despre inteligența artificială, comerț, dar și combaterea criminalității.
Potrivit Axios, președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe Trump la o cină fastuoasă după summit la Versailles, însă momentan nu este clar dacă președintele american va da curs acestei invitații.
Reuniunea G7 va avea loc în perioada 15-17 iunie la Évian-les-Bains, în sud-estul Franței. Anul trecut, summitul a avut loc în Canada.
Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atrage atenția consumatorilor într-un comunicat de presă asupra importanței utilizării responsabile a suplimentelor alimentare și asupra riscurilor majore la care se expun în cazul achiziționării de produse care nu respectă normele legale în vigoare, și anunță intensificarea controalelor pe piața „tratamentelor-minune”.
Inspectorii precizează că suplimentele alimentare (vitamine, minerale, aminoacizi, enzime sau produse pe bază de plante și produse ale stupului) sunt surse concentrate de nutrienți ori alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic. Acestea se comercializează exclusiv în formă preambalată (tablete, capsule, lichide, ceaiuri) și sub formă de doze.
De asemenea ANSVSA reamintește că suplimentele sunt încadrate în categoria produselor alimentare, intrând sub incidența legislației generale privind siguranța alimentelor.
Potrivit reprezentanților ANSVSA, importanța acestor controale este evidențiată de acțiunile recente din teren. În comunicate se amintește că în luna mai 2026, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), printr-o acțiune comună la care a participat și ANSVSA pentru verificarea siguranței alimentare, a destructurat o amplă rețea internațională de criminalitate organizată. Aceasta era specializată în producția, promovarea și vânzarea online a peste 400 de tipuri de suplimente alimentare contrafăcute, promovate în mod înșelător ca „tratamente-minune” pentru boli grave.
„Piața suplimentelor nu poate fi un spațiu al experimentelor comerciale. Când regulile de producție și avizare sunt încălcate, suplimentele alimentare nu mai sunt produse de suport, ci devin un pericol direct și iminent pentru sănătatea publică”, a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Siguranța cetățenilor este garantată printr-un mecanism interinstituțional complex, unde acțiunile de control pe piață sunt delimitate din punct de vedere instituțional:
ANSVSA înregistrează, autorizează și controlează unitățile de producție, depozitare și comercializare (magazine, plafoane, standuri). Inspectorii sanitari-veterinari și pentru siguranța alimentelor asigură controlul efectiv al igienei, compoziției și trasabilității produselor ajunse la raft.
Principalele riscuri monitorizate de inspectorii ANSVSA în cadrul controalelor sunt:
Ingredientele neautorizate: Utilizarea unor substanțe interzise sau a unor ingrediente care pot genera efecte adverse severe.
Contaminarea biologică, chimică sau fizică: Cauzată de neaplicarea normelor de igienă, utilizarea de materii prime neconforme sau condiții improprii de transport și depozitare.
Etichetarea înșelătoare: Lipsa avertismentelor obligatorii sau inducerea în eroare a cumpărătorului privind compoziția, natura și efectele reale ale produsului.
Lipsa trasabilității: Absența documentelor care permit identificarea rapidă și retragerea de urgență de pe piață a loturilor cu probleme.
Măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol sănătatea publicăInspectorii ANSVSA precizează că punerea pe piață a suplimentelor este permisă numai în urma notificării și obținerii avizului legal.Este complet interzisă comercializarea produselor predozate, fără a fi ambalate.
Prin controale riguroase și colaborare interinstituțională, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică modul de gestionare a riscurilor de către operatori și elimină produsele neconforme de pe piață, aplicând măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol sănătatea publică.
