Un bărbat, în vârstă de 31 de ani, a lovit un pieton vineri, în localitatea Cetate din județul Dolj, și a fugit de la locul accidentului. Românul accidentat a murit în urma impactului.
Victima era din județul Timiș, avea 69 de ani și a fost găsită zăcând pe șosea de trecători, care au alertat autoritățile. La sosirea echipajelor de intervenție, medicii i-au constatat decesul.
Cum l-au identificat polițiștii pe cetățeanul bulgarAu început căutările bărbatului care a comis crima și, în colaborare cu autoritățile din Bulgaria, au reușit să-l identifice pe șoferul mașinii. Bărbatul, un cetățean de origine bulgară, s-a prezentat la sediul poliției din Calafat, unde a fost pus sub arest pentru 24 de ore.
El este acum anchetat pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și urmează să fie dus la Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat cu propunerea de arestare preventivă.
Alerta a determinat autoritățile să activeze procedurile de urgență în regiunea Vilnius. Locuitorii au fost sfătuiți să fie pregătiți să se adăpostească în cazul în care situația va impune acest lucru.
Avioanele de vânătoare au fost ridicate de la solCentrul Național pentru Managementul Crizelor din Lituania (NKVC) a anunțat că obiectul suspect nu a fost încă identificat. Avioanele de vânătoare participante la misiunea NATO de poliție aeriană au decolat pentru a verifica situația și pentru a încerca să determine natura obiectului.
„Obiectul nu a fost încă identificat. Avioanele de vânătoare au decolat și efectuează această procedură”, a declarat Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național pentru Managementul Crizelor, pentru postul public de radio și televiziune din Lituania.
Autoritățile au primit, de asemenea, mai multe sesizări din partea locuitorilor care susțin că ar fi observat un posibil obiect în afara Vilniusului, deplasându-se în direcția orașului Jonava. Informațiile nu au fost însă confirmate oficial.
Obiectul ar putea fi chiar un stol de păsăriAutoritățile lituaniene nu exclud în acest moment nicio variantă. Potrivit lui Vitkauskas, există inclusiv posibilitatea ca obiectul detectat să fie un stol de păsări.
Cu toate acestea, Centrul Național pentru Managementul Crizelor a precizat că parametrii obiectului sunt similari cu cei ai unei drone, motiv pentru care situația este tratată cu precauție.
Închiderea aeroportului și mobilizarea avioanelor NATO au loc pe fondul preocupărilor crescute privind încălcările spațiului aerian și utilizarea dronelor în regiunea Europei de Est. Lituania este membră NATO și se învecinează cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei.
Deocamdată, autoritățile nu au confirmat că obiectul ar fi intrat efectiv în spațiul aerian lituanian și nici originea sau natura acestuia.
Satul Fortunago se află în provincia Pavia din nordul Italiei. Localitatea este inclusă pe lista celor mai frumoase sate din Italia.
În regiune sunt numeroase podgorii unde se produs soiuri de vin foarte căutate.
Totuși, zona nu este cunoscută doar pentru peisajele spectaculoase și vinurile de calitate. În sat a fost produs un agnolotti uriaș, un tip de paste făinoase umplute.
Produsul a avut 148 de kilograme, un record mondial pentru respectivul preparat. Continuarea pe Mediafax Italia.
Petrișor Peiu avertizează că asemenea derapaje reprezintă o amenințare la adresa democrației și o sfidare a votului exprimat de milioane de români.
„Nicușor Dan încalcă Constituția, cu bună știință și la lumina zilei, atunci când condiționează mandatul de prim-ministru de neacceptarea la guvernare a unui partid sau a altuia.
Nicușor Dan nu poate să fie, în același timp, și președinte, și Parlament. El trebuie să își îndeplinească îndatoririle de președinte și să lase partidelor parlamentare atribuția de a forma majorități parlamentare.
Pe de altă parte, poziția lui Nicușor Dan se bazează pe două minciuni mari cât gafele sale diplomatice:
1. AUR nu propune, sub nicio formă, ieșirea României din UE și NATO;
2. AUR nu propune deloc creșterea deficitului bugetar, ci, dimpotrivă, scăderea dramatică a risipei din cheltuielile statului.
Minciuna și abuzul de putere, ambele prezente în discursul public al lui Nicușor Dan, constituie rețeta sigură spre dictatura personală.
Ceea ce face astăzi Nicușor Dan cu AUR a făcut ieri cu PNL și va face, pe rând, cu toate partidele. Să ne aducem cu toții aminte unde a dus dictatura lui Carol al II-lea: la pierderea de teritorii și la distrugerea țării. Orice suprimare a democrației, chiar dacă este făcută de un olimpic internațional la matematică, este o crimă monstruoasă și poartă același nume: dictatură personală!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Cazul a declanșat măsuri de izolare și anularea unor evenimente publice în regiune.
Presa locală a identificat victima drept Daria Chipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care ar fi lucrat la Institutul de Combatere a Ciumei din Irkutsk.
Potrivit unor publicații ruse, femeia ar fi putut contracta infecția după ce o eprubetă s-a spart în laborator. Informația nu a fost însă confirmată oficial, scrie Meduza.
Femeia a murit după o pneumonie severăFemeia a fost internată marți într-un spital din Shelekhov, oraș aflat în apropiere de Irkutsk, după ce a dezvoltat simptome de pneumonie severă. Starea sa s-a agravat rapid, iar medicii au conectat-o la un ventilator. Ea a murit joi.
Presa rusă a relatat că ar fi fost vorba despre ciuma pneumonică, una dintre cele mai grave forme ale bolii. Aceasta afectează plămânii și se poate transmite de la o persoană la alta prin particule respiratorii eliminate prin tuse sau strănut.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că ciuma pneumonică poate fi fatală dacă tratamentul nu este administrat rapid.
Aproape 200 de persoane, în carantinăSpitalul raional din Shelekhov a fost plasat în carantină, în timp ce o comisie specială evaluează situația. Aproape 200 de persoane care ar fi putut intra în contact cu femeia au fost izolate sau plasate sub observație medicală, potrivit presei ruse.
Guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a transmis că persoanele identificate drept contacți sunt monitorizate și că, până în prezent, nu prezintă simptome. Potrivit acestuia, rezultatele testelor de laborator disponibile sunt negative.
Autoritățile au anulat, de asemenea, evenimentele publice programate în Irkutsk. În paralel, ar fi fost deschisă o anchetă penală pentru a se stabili dacă au existat încălcări ale normelor de siguranță sanitară.
Autoritățile cer populației să rămână calmăGuvernatorul regiunii Irkutsk a făcut apel la calm, după o întâlnire cu Anna Popova, șefa Rospotrebnadzor, autoritatea rusă pentru protecția consumatorilor și supravegherea sănătății publice.
Alexei Țîdenov, guvernatorul regiunii învecinate Buriatia, a confirmat anterior că o femeie din regiunea Irkutsk a murit de ciumă. El a precizat că victima nu vizitase Buriatia și că nu există un focar de ciumă în regiune, inclusiv în zonele de la granița cu Mongolia.
Ministerul rus al Sănătății nu a oferit, până la momentul relatărilor citate, o confirmare oficială detaliată privind cazul. Agenția France-Presse a precizat că nu a putut verifica independent informațiile publicate de presa rusă.
Ultimul caz de ciumă raportat oficial în Rusia datează din 2016, când un copil de 10 ani din Republica Altai a fost diagnosticat cu boala.
Prin urmare, ideea potrivit căreia anvelopele de iarnă ar deveni obligatorii automat la 1 octombrie sau odată cu instalarea sezonului rece nu este prevăzută de legislația rutieră.
Nici temperatura și nici data din calendar nu stabilesc obligațiaPotrivit prevederilor privind circulația pe drumurile publice, criteriul care contează este starea șoselei. Anvelopele de iarnă sunt obligatorii atunci când un autovehicul circulă pe un drum public acoperit cu zăpadă, gheață sau polei.
Astfel, un șofer poate ajunge în situația în care are nevoie de anvelope de iarnă chiar înainte de luna noiembrie, dacă întâlnește asemenea condiții de drum.
În cazul vehiculelor de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al celor destinate transportului de persoane cu mai mult de nouă locuri, inclusiv cel al conducătorului auto, există cerințe specifice privind echiparea roților axelor de tracțiune cu anvelope de iarnă sau utilizarea echipamentelor antiderapante certificate.
Amenzi de până la 4.325 de lei în 2026Conducerea unui autovehicul fără anvelope de iarnă pe un drum acoperit cu zăpadă, gheață sau polei constituie contravenție și este sancționată cu o amendă din clasa a IV-a, respectiv între 9 și 20 de puncte-amendă.
De la 1 iulie 2026, valoarea unui punct-amendă este de 216,25 lei, față de 202,5 lei anterior, majorarea fiind determinată de creșterea salariului minim brut. În consecință, amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă în condițiile în care acestea sunt obligatorii este cuprinsă între 1.946,25 de lei și 4.325 de lei.
Pe lângă sancțiunea financiară, poliția rutieră reține certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al vehiculului. Dovada înlocuitoare este eliberată fără drept de circulație.
Ce marcaje trebuie să aibă anvelopelePentru a fi încadrate în categoria anvelopelor de iarnă, pneurile trebuie să respecte cerințele de omologare și să poarte marcajele corespunzătoare.
Potrivit recomandărilor Poliției Române, sunt acceptate anvelopele inscripționate cu simboluri precum „M+S”, „M.S.”, „MS” sau „M&S”. Simplul fapt că o anvelopă este comercializată sau prezentată drept „all season” nu este, în sine, criteriul legal relevant dacă aceasta nu are marcajul necesar.
Poliția recomandă șoferilor ca, înainte de deplasările în sezonul rece, să verifice prognoza meteo și starea drumurilor, să adapteze viteza la condițiile de trafic și să se asigure că autovehiculul este echipat corespunzător.
Bolojan susține că menținerea ratingului este rezultatul măsurilor luate de Guvern pentru reducerea deficitului și menținerea investițiilor.
„Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor și menținerea fermă a direcției au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României de către agenția Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanșate de PSD”, afirmă premierul.
Potrivit lui Bolojan, agenția de rating a remarcat faptul că, în ciuda blocajului politic și a atribuțiilor limitate ale Guvernului, România a continuat să susțină investițiile publice și absorbția fondurilor europene.
„S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină traiectoria și să susțină un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi”, spune Ilie Bolojan.
Premierul susține că nivelul investițiilor ar fi fost mai ridicat dacă „PSD nu bloca legea salarizării”, afirmând că în acest caz ar fi existat 770 de milioane de lei în plus.
Bolojan: Deficitul a fost redus cu aproape 27 de miliarde de leiBolojan afirmă că Guvernul a redus deficitul bugetar cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să reducă investițiile publice.
„Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut”, afirmă premierul.
El mai susține că, în ultimele 14 luni, cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei.
În același timp, România continuă să suporte costuri ridicate pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate în anii anteriori.
„În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, spune Bolojan.
Bolojan avertizează asupra riscului unui blocaj politic prelungitPremierul atrage atenția că menținerea ratingului nu elimină riscurile pentru România. Bolojan spune că, dacă blocajul politic va continua, statul ar putea avea dificultăți în a convinge investitorii și creditorii că își poate respecta angajamentele.
„Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili”, afirmă premierul.
În opinia sa, prelungirea blocajului ar putea duce la schimbarea direcției economice și la pierderea rezultatelor obținute până acum.
„Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite”, mai spune Bolojan.
Premierul face referire și la riscul menționat de Standard & Poor’s privind adoptarea, în ultimul moment, a unor măsuri de politică publică pe care agenția le consideră „suboptime”.
„Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are”, afirmă Bolojan.
Premierul spune că obiectivul rămâne formarea cât mai rapidă a unui guvern stabil, dar care să păstreze direcția economică actuală.
„Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, conchide Ilie Bolojan.
Un pod important din capitala Ucrainei a fost lovit sâmbătă, 3 octombrie, într-un atac cu drone cu reacție rusești. Drumul făcea legătura cu nordul orașului Kiev și, conform Kyiv Post, este acum serios avariat.
Imagini cu momentul impactuluiCarosabilul și liniile de troleibuz ar fi fost serios avariate de atac, iar traficul a fost oprit și mutat pe sensul spre malul drept al Niprului, râul peste care trecea podul.
Pagubele produse în urma ataculuiAtacul nu este singur, ci amplifică loviturile date de Rusia în ultimele zile în capitala Ucrainei, din cauza cărora o persoană a murit și un alt pod este și el grav avariat.
Echipele serviciului de urgență, cele de reparații și inginerii de transport au venit la locul atacului pentru a evalua pagubele și integritatea structurală a podului. Operatorul municipal Kyivpastrans și administrația orașului au raportat întârzieri pe opt linii de transport în comun.
Proiectul Alaska LNG, blocat de ani de zile din cauza costurilor și a incertitudinilor privind rentabilitatea, rămâne în etapa de analiză.
Investiția Coreei de Sud în gazoductul din Alaska, prezentată de Trump drept un acordTrump a prezentat miercuri, la Casa Albă, un plan amplu de investiții sud-coreene în Statele Unite. Potrivit președintelui american, aproximativ 54 de miliarde de dolari ar urma să fie alocate proiectului Alaska LNG, care presupune construirea unei conducte de aproximativ 800 de mile între zăcămintele de gaze din nordul statului și o instalație de export din sudul Alaskăi, scrie Politico.
Anunțul a fost făcut în prezența senatorului republican Dan Sullivan, iar Trump a subliniat importanța proiectului pentru Alaska. Președintele american a asociat explicit investiția și cu situația electorală a senatorului, aflat în cursa pentru un nou mandat.
Pachetul prezentat de Trump face parte dintr-un plan mai amplu de investiții sud-coreene în SUA, în valoare de aproximativ 200 de miliarde de dolari, inclusiv pentru centrale nucleare și o centrală pe gaze naturale în Texas.
Investiția nu este încă aprobatăLa mai puțin de 24 de ore după anunțul de la Washington, autoritățile sud-coreene au clarificat că nu a fost luată o decizie finală privind investiția de 54 de miliarde de dolari.
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a precizat că proiectul va intra în etapa de lucru doar dacă este confirmată viabilitatea sa comercială și dacă sunt respectate procedurile legale din Coreea de Sud.
Ministrul sud-coreean al Industriei, Kim Jung-kwan, a transmis, de asemenea, că anunțul american a depășit ceea ce fusese convenit între cele două guverne. Coreea de Sud și Statele Unite au convenit să înceapă analiza proiectului, însă nu au stabilit încă valoarea sau structura unei eventuale investiții.
Investiția este analizată de ani de zileProiectul Alaska LNG urmărește exploatarea rezervelor de gaze naturale din nordul Alaskăi și transportarea acestora către sud, unde gazul ar urma să fie lichefiat și exportat în special către piețele asiatice, inclusiv Japonia și Coreea de Sud.
Planul este discutat de decenii, dar a întâmpinat dificultăți în atragerea investitorilor din cauza costurilor ridicate și a întrebărilor privind rentabilitatea. Estimările actuale indică un cost de până la aproximativ 54,5 miliarde de dolari pentru proiect, iar infrastructura ar include conducta, o instalație de tratare a gazului și un terminal de lichefiere.
În acest context, investiția Coreei de Sud în gazoductul din Alaska nu poate fi considerată încă finalizată, în ciuda anunțului făcut de Donald Trump. Decizia depinde de rezultatul evaluărilor comerciale și de procedurile legale de la Seul.
Un judecător a reușit să blocheze temporar decizia Administrației Trump prin care se extindeau zidul de la granița dintre statul american Texas și Mexic, dar și alte infrastructuri de securitate. Planul a fost contestat de societate, iar printre problemele ridicate s-a numărat construcția de drumuri și bariere într-un parc național popular.
Pe numele ei Kathleen Cardone, judecătoarea care s-a pronunțat în acest caz a luat o decizie importantă și, conform jurnaliștilor de la The Guardian, reprezintă o lovitură majoră pentru eforturile lui Trump de a extinde zidul de la granița cu Mexicul într-un ritm alert.
Problemele de mediu au blocat construcția ziduluiProblemele de mediu au fost tot mai des ridicate în acest an, după ce Trump a început să promoveze planurile care ar putea să afecteze Parcul Național Big Bend. Acestea constau în noi drumuri și bariere pentru vehicule, înalte de peste un metru și jumătate.
În luna august, după apariția unor imagini cu autovehicule care nivelau pământul, în pregătirea lucrărilor, Rodney Scott, comisarul Poliției de Frontieră și a Vămilor din SUA, a decis să oprească temporar construcția, însă lucrările au fost reluate la scurt timp, în septembrie.
Răspunsul activiștilorDecizia instanței a fost luată după o audiere într-un proces intentat de organizațiile Friends of the Ruidosa Church, Center for Biological Diversity și de ghidul fluvial Billy Miller, care solicitau anularea mai multor derogări acordate de Departamentul Securității Interne. Prin aceste documente, Administrația Trump ar fi suspendat zeci de legi privind protecția mediului și a patrimoniului istoric pentru a accelera construcția.
„Aceasta este o victorie istorică pentru Big Bend și pentru toți cei care iubesc acest colț sălbatic al Texasului. Nicio administrație nu are dreptul să distrugă un parc național de primă mână pentru teatru politic”, a declarat Laiken Jordahl, activist pentru terenuri publice în cadrul Center for Biological Diversity.
Congresul american a decis, în rectificarea bugetară de anul trecut, să aloce suma de 46,5 miliarde de dolari pentru construcția zidului de frontieră.
MEDIAFAX era deja, după zece ani de activitate, una dintre sursele prin care presa din România avea acces rapid la informații despre evenimentele importante din țară și din străinătate. În 2001, agenția a relatat atât transformările politice interne, cât și unul dintre cele mai importante evenimente ale începutului de secol XXI: atacurile teroriste din Statele Unite.
11 septembrie 2001 – atacurile teroriste care au schimbat lumeaDimineața de 11 septembrie 2001 a început aparent normal. În New York, mii de oameni mergeau la serviciu în complexul World Trade Center, iar în Washington activitatea începea la Pentagon și în instituțiile federale. În câteva ore, însă, SUA avea să fie lovită de cel mai grav atac terorist de pe teritoriul său.
19 membri ai rețelei al-Qaida au deturnat patru avioane comerciale. Două dintre aeronave au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York.
Primul dintre cele patru avioane deturnate a fost American Airlines Flight 11, care plecase din Boston cu destinația Los Angeles. La ora 8:46, aeronava a lovit Turnul de Nord al World Trade Center, în New York.
Inițial, imaginile transmise în direct de televiziuni au fost interpretate de unii drept consecința unui accident aviatic. Situația avea să se schimbe radical 17 minute mai târziu.
La 9:03, United Airlines Flight 175 a lovit Turnul de Sud. Momentul a fost surprins în direct de camerele de televiziune, iar pentru milioane de oameni a devenit prima dovadă clară că Statele Unite se confruntau cu un atac coordonat.
Cele două clădiri au continuat să ardă după impacturi. La 9:59, Turnul de Sud s-a prăbușit, iar la 10:28 a urmat Turnul de Nord. Prăbușirile au provocat un nor uriaș de praf și resturi în zona Manhattanului și au dus la moartea a mii de persoane aflate în clădiri sau în operațiunile de salvare.
Al treilea avion, American Airlines Flight 77, s-a prăbușit la ora 9:37 în partea de vest a Pentagonului, sediul Departamentului american al Apărării, în apropiere de Washington. În atac au murit 125 de persoane aflate în clădire, precum și cele 64 de persoane aflate la bordul avionului.
Al patrulea avion, United Airlines Flight 93, a plecat din Newark și avea ca destinație San Francisco. După ce pasagerii au aflat, prin intermediul telefoanelor, despre atacurile deja produse, mai mulți dintre ei au încercat să recâștige controlul aeronavei.
Avionul s-a prăbușit într-un câmp din apropiere de Shanksville, Pennsylvania, la 10:03. Niciunul dintre cei aflați la bord nu a supraviețuit. Aeronava nu și-a mai atins ținta.
Al doilea turn al cladirii World Trade Center s-a prabusit, marti, la scurt timp dupa ce primul turn fusese distrus in urma exploziei si incendiului. Foto: Mediafax Foto
MEDIAFAX a adus informația de peste Ocean în RomâniaAtentatele din 11 septembrie 2001 au reprezentat și pentru presa românească un moment în care accesul rapid la informație devenea esențial. Ziarele vremii aveau un acces mai limitat la sursele și publicațiile americane, iar agențiile de presă aveau un rol important în transmiterea și verificarea informațiilor venite din Statele Unite.
MEDIAFAX a relatat desfășurarea evenimentelor, bilanțul victimelor și reacțiile autorităților americane, preluând și informații din presa de peste Ocean.
Un exemplu apare în ziarul Ziua din 13 septembrie 2001, care publica informații culese de MEDIAFAX din The Hill și CNN.
„Unii membri ai Congresului american au început deja să se gândească la soluții militare împotriva unor atacuri, comentează ziarul The Hill din Washington, preluat de Mediafax. ”Trebuie să facem o mulțime de lucruri”, a afirma senatorul republican de Utah Orrin Hatch, membru în Comisia Juridică”, este o știre din numărul din 13 septembrie din ziarul Ziua, în care apare citat MEDIAFAX.
„Aproximativ 86 la sută dintre americani consideră că atentatele de acum două zile reprezintă un act de război împotriva Statelor Unite, relevă un sondaj Gallup, realizat pentru cotidianul USA Today și canalul de televiziune CNN, informează Mediafax”, este o altă știre apărută în ziarul Ziua.
MEDIAFAX nu a furnizat însă doar informații de ultimă oră, ci și materiale de context. Pe 12 septembrie 2001, ziarul Renașterea Bănățeană își deschidea ediția cu un material explicativ despre precedentele atacuri teroriste asupra Statelor Unite, preluat de la MEDIAFAX.
„America a fost, de-a lungul vremii, ținta mai multor atacuri teroriste, soldate, multe dintre ele, cu zeci de morți și sute sau chiar mii de răniți. (…) În 1998, peste 60 de persoane și-au pierdut viața și circa 1.000 au fost rănite în urma a două atentate cu bombă care au vizat, la un interval de cinci minute, ambasadele americane la Nairobi (Kenia) și Dares Salaam (Tanzania)”, a scris Renașterea Bănățeană pe 12 septembrie, citând MEDIAFAX.
Exemplele din presa vremii arată rolul pe care MEDIAFAX îl avea deja în transmiterea rapidă a informației internaționale către publicațiile românești, într-un moment în care fluxul de informații dinspre Statele Unite era esențial pentru înțelegerea unei crize care evolua de la o oră la alta.
Cum s-a schimbat lumeaImpactul atacurilor din 11 septembrie nu s-a limitat la New York și Washington.
Administrația președintelui George W. Bush a lansat ceea ce avea să fie cunoscut drept „războiul împotriva terorismului”, iar Statele Unite au început operațiunile militare în Afganistan împotriva regimului taliban și a rețelei al-Qaida.
Atentatele au dus și la schimbări majore în sistemul american de securitate. În anii care au urmat, autoritățile au introdus noi măsuri de supraveghere și control, iar securitatea aeroportuară a fost transformată radical.
România în 2001: începe mandatul Guvernului Adrian NăstaseÎn România, anul 2001 a început cu instalarea noului guvern rezultat în urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2000.
Alegerile au fost câștigate de PDSR, iar Ion Iliescu a revenit la Președinția României. Pentru funcția de prim-ministru a fost desemnat Adrian Năstase, unul dintre principalii lideri ai PDSR.
Parlamentul a acordat încredere Guvernului la 28 decembrie 2000, iar în aceeași zi președintele Emil Constantinescu a emis decretul de numire a noului cabinet. Prin urmare, strict cronologic, Guvernul Adrian Năstase nu a început în 2001, ci la sfârșitul lui 2000, însă cea mai mare parte a primului său an de mandat s-a desfășurat în 2001.
Guvernul Năstase a preluat puterea după patru ani dificili pentru România, marcați de reforme economice dureroase, inflație, restructurări și tensiuni sociale.
În plan extern, unul dintre obiectivele majore ale perioadei Năstase era apropierea decisivă de NATO și UE, pentru că România urmărea integrarea în NATO și accelerarea negocierilor cu Uniunea Europeană.
2001 – zece ani de MEDIAFAXPentru MEDIAFAX, 2001 a fost un an cu o dublă semnificație. Agenția împlinea zece ani de existență într-un moment în care presa românească trecea, la rândul ei, prin transformări importante, iar fluxul rapid de informații devenea tot mai important.
Atentatele din 11 septembrie au arătat încă o dată cât de important era accesul rapid la informație internațională. În presa românească din acele zile, MEDIAFAX a fost una dintre sursele prin care informațiile despre atacuri, reacțiile autorităților americane, bilanțul victimelor și contextul internațional au ajuns la cititori.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
La nivel continental, vara din 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată.
Potrivit raportului Copernicus, temperaturile din vestul Europei au fost cu 2,5°C peste media perioadei 2016-2025. Mai mult de jumătate din continent a fost afectată de un nivel „foarte puternic” de stres termic, cu temperaturi resimțite de peste 38°C.
În 17 zile din această vară, temperaturile au depășit 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. Spre comparație, în 2003, un alt an marcat de temperaturi extreme, situația s-a înregistrat în 11 zile, iar în 2025, în doar șapte zile.
Vestul Europei a avut, de asemenea, un număr record de 13 zile caracterizate de stres termic „foarte puternic”, scrie The Guardian.
Cea mai caldă vară din Europa a provocat efecte în lanțValurile de căldură au început neobișnuit de devreme, la sfârșitul lunii mai, și au continuat inclusiv în septembrie. Temperaturile extreme, seceta și incendiile au avut efecte asupra sănătății populației, agriculturii, transporturilor și sistemelor energetice.
Potrivit raportului, valurile repetate de căldură au contribuit la moartea a zeci de mii de oameni în Europa și au provocat pierderi importante în agricultură. În unele zone, temperaturile ridicate au dus inclusiv la oprirea unor centrale electrice.
„Consecințele au depășit cu mult recordurile de temperatură, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea oamenilor”, a declarat Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Cea mai caldă vară din Europa a adus secetă și incendii recordCăldura și seceta au afectat și râurile europene, care au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. În același timp, temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins niveluri record.
Condițiile favorabile incendiilor de vegetație au fost, în 2026, cele mai severe înregistrate de oamenii de știință. Până la sfârșitul lunii septembrie, incendiile afectaseră aproximativ 680.000 de hectare în Europa.
Fumul generat de incendii a reprezentat, la rândul său, o problemă majoră pentru sănătatea populației. Cantitatea de particule fine eliberată în atmosferă a fost cu 30% mai mare decât media ultimelor două decenii.
Specialiștii avertizează că intensificarea și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme indică schimbări importante ale climei europene. Pentru reducerea riscurilor asociate temperaturilor extreme, climatologii și medicii recomandă măsuri precum extinderea spațiilor verzi, umbrirea clădirilor și îmbunătățirea sistemelor de răcire din spitale, școli și centrele de îngrijire.
Profesionist cu o vechime de aproximativ 12 ani în domeniul energetic și, până inclusiv vineri, director de Dezvoltare și managementul participațiilor în cadrul Nuclearelectrica, Mihai Gioară preia interimar conducerea producătorului național de energie nucleară, la o zi după încheierea mandatului, la care a renunțat, al lui Cosmin Ghiță.
Reporter: Preluați mandatul de conducere a Nuclearelectrica într-un moment delicat pentru companie, ca urmare a efectelor secetei asupra nivelului Dunării la Cernavodă. Ce v-a determinat să acceptați această funcție/provocare în acest context dificil?
Mihai Gioară: Fac parte din echipa Nuclearelectrica de mai mulți ani. În acești ani am avut un parcurs profesional care mi-a permis coordonarea și implicarea directă în direcțiile strategice de dezvoltare a companiei și a proiectelor sale de investiții, integrând, prin activitate, complexitatea unui operator nuclear. Suplimentar, activitatea profesională în industria nucleară înseamnă și aderare pe deplin la valorile sale: siguranța mai presus de orice și responsabilitatea față de actul managerial, colegi, mediu și societate.
Tocmai din acest motiv, nu am văzut în acest moment un prilej de ezitare, ci o datorie pe care trebuie să mi-o asum, cunoscând în detaliu compania, proiectele, prioritățile, direcțiile de acțiune și rezultatele așteptate.
Perioada actuală este un moment dificil pentru Nuclearelectrica, însă Nuclearelectrica este o companie cu nu nivel ridicat de reziliență și o echipa de profesioniști ale căror eforturi sunt direcționate către depășirea actualului context. Cred că astfel de momente sunt testele care definesc o organizație și construiesc o cultură de securitate nucleară, dar și una organizațională, și mai solide. Am încredere în oamenii din Nuclearelectrica și am încredere că, împreună, vom trece peste această situație mai puternici și mai bine pregătiți pentru viitor.
Reporter: Care este principala provocare la începutul mandatului și cum vă propuneți să o gestionați?
Mihai Gioară: Principala provocare este, evident, situația în care ne aflăm astăzi: nivelul scăzut al Dunării la Cernavodă și impactul acestuia asupra operării și, implicit, producției. Seceta este un fenomen natural, pe care nu îl putem controla, dar putem controla modul în care răspundem. Lucrăm continuu, împreună cu autoritățile, pentru a identifica cea mai rapidă și sigură cale de a redă stabilitatea necesară sistemului energetic național prin reluarea operării Unităților 1 și 2.
Reporter: Și care sunt care sunt prioritățile mandatului dvs?
Mihai Gioară: Prioritățile mele sunt clare:
Pe termen scurt: repornirea și operarea în deplină siguranță a celor două unități, imediat ce condițiile o permit. Ne asigurăm intern, prin echipele de specialiști de la Cernavodă, care coordonează aceste activități, că le vom desfășura în condiții optime și de deplină siguranță.
Pe termen mediu: retehnologizarea Unității 1, prioritatea zero pentru întregul colectiv SNN și pentru România. Este și cel mai bun antrenament pentru obiectivul nostru pe termen lung și anume demararea lucrărilor la Unitățile 3 și 4.
CV-ul lui Mihai GioarăPotrivit informării oficiale, numirea lui Mihai Gioară în funcția de director general provizoriu al Nuclearelectrica este pentru o durată a mandatului de maximum cinci luni, cu posibilitatea prelungirii, o singură dată, pentru încă 2 luni, pentru motive întemeiate.
În București și Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 autoturisme, potrivit datelor RAR pentru 2025 prezentate de Primăria Capitalei. Aproape 1,3 milioane dintre acestea sunt încadrate de municipalitate în categoria vehiculelor vechi și poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt Euro 4.
Dimensiunea parcului auto poate fi tradusă însă și într-o imagine mult mai concretă.
Un loc de parcare standard pentru un autoturism are aproximativ 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, adică în jur de 12,5 metri pătrați.
Dacă toate cele 2.867.404 mașini ar fi așezate simultan în astfel de locuri, suprafața ocupată ar ajunge la:
35,84 milioane de metri pătrați, adică aproape 36 de kilometri pătrați.
Este o suprafață comparabilă cu cea a unui întreg sector al Capitalei și mai mare decât Sectorul 2.
Numai dreptunghiurile în care ar încăpea mașinile, fără străzi între ele, fără trotuare și fără alte spații, ar ocupa aproximativ 15% din întreaga suprafață administrativă a Bucureștiului.
Cu tot cu aleile unei parcări: aproape 60 km²În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din mașini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulație, spații de manevră și căi de acces.
Dacă folosim o estimare de aproximativ 20 de metri pătrați pentru fiecare autoturism, incluzând partea sa din căile de circulație, cele aproape 2,9 milioane de mașini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătrați.
Asta înseamnă aproximativ 57–60 de kilometri pătrați, adică aproape un sfert din suprafața Bucureștiului.
O altă comparație: numai suprafața locurilor de parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco.
Aproape jumătate dintre mașini sunt considerate vechi și poluanteCifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în București.
Municipalitatea propune ca primele restricții să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, pentru automobilele Non-Euro. În această primă etapă ar fi vizate 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul auto analizat.
Restricțiile ar urma apoi să fie extinse progresiv și pentru celelalte norme de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032.
Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control și eventualele sancțiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluție folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor.
Traficul, principala problemă pentru NO2 în centrul CapitaleiPrimăria justifică introducerea restricțiilor prin nivelurile ridicate de poluare generate de trafic.
Analiza municipalității indică în centrul Bucureștiului un „hot-spot” de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în care media anuală a dioxidului de azot depășește actuala valoare-limită de 40 µg/m³. Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimați în 2023 ca fiind expuși unor concentrații peste această limită.
În anumite „canioane stradale” din centrul Capitalei, peste 80% din concentrația de NO2 poate proveni din surse asociate traficului. În Piața Unirii, contribuția traficului este estimată la aproximativ trei sferturi din total.
Problema este amplificată de faptul că România a fost deja condamnată, în 2020, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor pentru PM10 în București.
Datele prezentate acum de autorități arată că situația nu s-a rezolvat. În 2024 au fost înregistrate, spre exemplu, 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar autoritățile spun că numărul depășirilor pentru mai mulți poluanți a crescut după 2020 în numeroase stații de monitorizare.
Din 2030, standardele europene vor deveni și mai stricte: limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 tot de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.
Relocarea la Capital One Arena din centrul orașului Washington, DC, luni, 7 decembrie, va reflecta o „prelungire” a tradiției evenimentului, potrivit unui afiș „Save the Date” potrivit CNN.
Gala, plină de vedete, recunoaște persoanele care au adus contribuții culturii americane prin intermediul artelor spectacolului și are loc de obicei în Opera din cadrul Centrului Kennedy.
Cu toate acestea, clădirea principală a Centrului Kennedy este în prezent încuiată, deoarece consiliul de administrație și conducerea centrului, aliniate cu Trump, susțin că acesta trebuie închis pentru o renovare amplă de doi ani. Aceștia au susținut că ajutorul președintelui Donald Trump este necesar pentru a strânge fonduri pentru renovare și că numele său ar trebui adăugat instituției pentru a recunoaște eforturile sale – ambele puncte care sunt contestate într-un proces care se desfășoară pe calea unei instanțe federale.
Aliații lui Trump în consiliul de administrație al Centrului KennedyAcești factori pun sub semnul întrebării care va fi starea clădirii până la momentul evenimentului din decembrie. Directorul executiv al Centrului Kennedy, Matt Floca, a declarat instanței că clădirea trebuie să rămână închisă din cauza preocupărilor legate de siguranță și că închiderea va fi evaluată săptămână de săptămână.
Incapacitatea de a folosi clădirea în acest an pentru unul dintre evenimentele lor importante subliniază semnificația anului tumultos pe care l-a trăit și continuă să trăiască, instituția de artă.
De când Trump și-a folosit puterile pentru a numi aliați în consiliul de administrație al Centrului Kennedy și a fost ales președinte în februarie anul trecut, clădirea a suferit din cauza scăderii vânzărilor de bilete, a retragerilor unor spectacole de profil înalt și a multiplelor runde de litigii privind plasarea numelui celui de-al 47-lea președinte pe clădire.
Statul Major Interarme al Coreei de Sud a declarat că racheta lansată din zona de coastă estică Wonsan a Coreei de Nord a zburat peste 700 de kilometri și că armatele sud-coreene și americane analizează detaliile. Ministerul Apărării din Japonia a declarat că racheta a aterizat în afara zonei economice exclusive a țării, potrivit AP.
Comandantul statului sud-coreean a declarat că armata a intensificat supravegherea și vigilența pentru posibile lansări suplimentare din partea Nordului și că schimbă îndeaproape informații cu Statele Unite și Japonia.
Biroul prezidențial pentru securitate națională de la Seul a cerut Coreei de Nord să oprească imediat lansările balistice repetate, numindu-le o încălcare a sancțiunilor Consiliului de Securitate al ONU și un „act grav care nu ajută în niciun fel la gestionarea situației actuale”.
Comandamentul american din Pacific a declarat că lansarea „nu reprezintă o amenințare imediată pentru personalul sau teritoriul american sau pentru aliații noștri”.
Lansarea a avut loc la o zi după ce puternica soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un a ridiculizat cererile sud-coreene ca Nordul să își ceară scuze pentru exploziile minelor terestre din 21 septembrie, care au avut loc la aproximativ 10 metri sud de linia de demarcație militară a țărilor.
Coreea de Nord a încălcat acordul de armistițiuCoreea de Sud a declarat că o inspecție comună a locului cu Comandamentul Națiunilor Unite condus de SUA a constatat că exploziile au fost cauzate de mine plantate de Coreea de Nord. Comandamentul a stabilit ulterior că Nordul a încălcat acordul de armistițiu care a pus capăt luptelor din Războiul din Coreea din 1950-1953.
Coreea de Sud a cerut, de asemenea, Coreei de Nord să oprească eforturile recente de fortificare a frontierei, inclusiv instalarea de mine și bariere antitanc, care s-au accelerat după ce Kim Jong Un a abandonat în 2024 obiectivul de lungă durată al guvernului său de reconciliere cu Sudul și a declarat Seulul un adversar permanent.
Kim Yo Jong, sora liderului și posibil a doua cea mai puternică figură din Phenian, a respins vineri cererile Seulului privind exploziile minei drept „absolut patetice”, spunând că Nordul intenționează să rupă legăturile cu Sudul pentru totdeauna. Într-o declarație anterioară, ea a negat responsabilitatea Coreei de Nord pentru explozii și a amenințat că va riposta dacă Coreea de Sud trage asupra trupelor nord-coreene care fortifică granița.
David Rivera, în vârstă de 61 de ani, care a fost ales congresman republican în Florida, a fost găsit vinovat în luna mai, după un proces de șapte săptămâni în care s-a aflat că firma petrolieră de stat din Venezuela a angajat firma sa de consultanță pentru a face lobby pe lângă membrii Congresului pentru a ajuta la îmbunătățirea relațiilor SUA cu Venezuela, potrivit BBC.
Secretarul de stat Marco Rubio, fost coleg de apartament al lui Rivera, și congresmanul texan Pete Sessions au depus mărturie în fața instanței că nu aveau nicio idee despre activitățile sale.
Avocații apărării au declarat că lobby-ul a fost făcut pentru o filială americană a companiei petroliere, nu pentru guvernul venezuelean.
Asociata lui Rivera, consultanta politică Esther Nuhfer, care a fost judecată alături de el, a fost, de asemenea, găsită vinovată în acest caz.
Ca parte a pedepsei, Rivera, care a fost membru al Congresului între 2011 și 2013, trebuie să renunțe și la proprietățile sale din Florida.
50 de milioane de dolari pentru trei luni de muncăProcurorii federali din Florida au declarat că Rivera și Nuhfer s-au angajat într-o „campanie secretă de influență politică”, primind un contract de 50 de milioane de dolari pentru trei luni de muncă în numele unei filiale americane a companiei petroliere de stat venezuelene PDVSA, cunoscută și sub numele de Citgo.
Procurorii au susținut că, în 2017 și 2018, la cererea guvernului fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro, Rivera și Nuhfer au încercat să facă lobby pe lângă actualul secretar de stat al SUA, Marco Rubio – pe atunci senator și fost coleg de apartament al lui Rivera – precum și pe lângă Kellyanne Conway, fost consilier senior la Casa Albă.
Rubio nu a fost implicat în faptele iliciteLobby-ul a avut loc într-un moment de relații tensionate dintre SUA și Venezuela, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump la Casa Albă, când administrația sa a impus sancțiuni țării sud-americane.
Avocații apărării lui Rivera și Nuhfer au susținut că cei doi nu aveau nevoie să se înregistreze ca agenți străini, deoarece contractul lor era cu o filială americană a unei companii de stat venezuelene.
Însă judecătoarea Melissa Damian a declarat în timpul sentinței de vineri: „Nu există nicio dispută că acești bani provin de la regimul Maduro”.
Rubio, care nu a fost implicat în faptele ilicite, a mărturisit în timpul procesului că era prieten apropiat cu Rivera, dar nu știa că acesta lucra ca lobbyist.
„Este un fenomen unic; există peste 200 de specii de plante”, a declarat pentru Associated Press Jorge Carabantes, șeful Departamentului Arii Protejate din cadrul Corporației Naționale a Pădurilor (CONAF). „Acesta este un eveniment de înflorire evident extraordinar și neobișnuit, foarte diferit de alte înfloriri care au loc în alte părți ale globului.”
Atacama se află între Oceanul Pacific și Munții Anzi, întinzându-se pe aproximativ 1.600 de kilometri de-a lungul coastei de nord a statului Chile.
Deși înflorirea este obișnuită în timpul tranziției de la iarnă la primăvară, anul acesta dunele stâncoase, maronii, care alcătuiesc peisajul tradițional al deșertului s-au transformat într-un covor vibrant și colorat de flori sălbatice în timpul unui Desierto Florido istoric, sau „deșert înflorit”.
„Întotdeauna am crezut că va fi doar maro. Aceasta este imaginea mea despre un deșert, pur și simplu maro”, a spus Felix Banda, în vârstă de 51 de ani, care s-a născut în Chile, dar a trăit toată viața în Australia. „Știam că plouase mult, așa că mă așteptam să văd niște vegetație frumoasă, dar acesta este un peisaj incredibil”, a adăugat el despre prima sa vizită în Atacama.
Precipitații recordÎntre iulie și august, Chile a înregistrat precipitații record în mai multe regiuni, unele niveluri nemaiîntâlnite de la începerea măsurătorilor în anii 1950. Precipitațiile abundente au fost cauzate de un super El Niño, un fenomen climatic care provoacă creșteri bruște ale temperaturilor globale și devine din ce în ce mai puternic.
„De când au început să se înregistreze precipitațiile, acestea sunt cele mai semnificative cifre în ceea ce privește volumul: 160, 180, 190 de milimetri în unele locații”, a explicat biologul César Pizarro, șeful Secției de Conservare a Biodiversității de la CONAF Atacama. „Ceea ce s-a întâmplat acum are o origine și se numește «super El Niño»”.
Furtunile au provocat inundații, haos și devastări în mai multe părți ale Chile. În nord, acestea au permis, de asemenea, înflorirea istorică a deșertului, cu o acoperire estimată la aproximativ 17.000 de kilometri pătrați în acest an. Această zonă este similară ca mărime cu Regiunea Metropolitană Santiago, cea mai mare și mai populată zonă a țării.
Conform proiecțiilor CONAF, se așteaptă ca acesta să fie cel mai intens și extins Desierto Florido din 1997 încoace.
Cei doi bărbați, în vârstă de 34 și 36 de ani, arestați la Manchester pe 20 septembrie, ar fi fost „în contact cu o terță parte cu sediul în străinătate, care s-ar putea afla în Iran, în legătură cu acest presupus complot”, a declarat poliția într-un comunicat, potrivit Le Figaro.
Aceste acuzații vin la aproape un an după atacul mortal cu cuțitul și arma asupra sinagogii Congregației Ebraice Heaton Park din nordul Manchesterului, unde credincioșii se adunaseră pentru Yom Kippur, cea mai sfântă sărbătoare a iudaismului. Două persoane au murit în atac, care a avut loc pe 2 octombrie 2025.
Vicki Evans, coordonatorul principal al poliției naționale antiteroriste, a declarat la mijlocul lunii septembrie că o anchetă pe termen lung a dejucat acest „atac complotat” care viza comunitatea evreiască din zona Manchester.
Yom Kippur a fost sărbătorit anul acesta de duminică seara, 20 septembrie, până luni seara, 21 septembrie. „Suntem pe deplin conștienți că această veste va provoca o mare îngrijorare în cadrul comunității evreiești, precum și în rândul oamenilor în general, în special în această perioadă de sărbători solemne Rosh Hashanah și Yom Kippur”, a adăugat ea.
Community Security Trust, o organizație caritabilă care oferă consultanță în domeniul securității grupurilor evreiești, a descris presupusul complot și momentul în care a avut loc acesta drept „profund îngrozitoare”. Anul trecut a înregistrat un val de atacuri în capitala britanică care au vizat site-uri evreiești sau cu legături cu Israelul.
La finalul partidei de la Varșovia, Gică Hagi a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a vorbit despre jocul prestat de echipa lui, dar și despre posibilitatea de a se despărți de echipa națională a României, relatează ProSport.
Gică Hagi a fost întrebat dacă își dă demisia după rușinea pe care România a suferit-o în Polonia, scor 6-0, în etapa a treia din Liga Națiunilor.
„Regele” nu a stat prea mult pe gânduri și a oferit imediat un răspuns, afirmând că se gândește doar la meciul cu Suedia, programat pe data de 5 octombrie 2026, pe Arena Națională din București.
„(n.r. – Veți lua o decizie radicală?) Nu are rost să vorbim despre asta acum (N.r. – despre demisie). Durerea e prea mare, mâine ne întoarcem acasă și trebuie să fim împreună. Ne gândim numai la meciul cu Suedia”, a spus Gică Hagi, la conferința de presă de la finalul meciului cu Polonia.
