Canada a propus interzicerea rețelelor sociale pentru copiii și adolescenții cu vârsta sub 16 ani. Însă, spre deosebire de alte legi similare, companiile din domeniul tehnologiei ar putea evita interdicția canadiană dacă demonstrează că dispun de politici menite să reducă la minimum riscurile pentru minori.
Legea include măsuri ample de reglementare a chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială și de limitare a „conținutului dăunător” online, potrivit BBC.
Aceasta ar crea o autoritate de reglementare care să asigure respectarea legii de către companiile din domeniul tehnologiei. Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au avertizat că aceasta ar extinde cenzura.
Măsura vine pe fondul apelurilor din partea părinților și a susținătorilor pentru consolidarea siguranței copiilor online.
Legea este propusă înaintea viitorului summit G7 din Franța de săptămâna viitoare, unde se așteaptă ca liderii mondiali să discute și să emită declarații privind IA și protejarea copiilor împotriva pericolelor online.
Alte țări au adoptat deja legi similare, printre care Marea Britanie, cu Legea privind siguranța online, precum și Franța și Noua Zeelandă.
Nu există însă un consens general cu privire la oportunitatea adoptării de către Canada a unei legislații privind prejudiciile online.
Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au susținut că problema ar trebui abordată în cadrul legilor existente din Codul penal al Canadei.
Textul noului proiect de lege C-34 enumeră șapte categorii de „conținut dăunător”, care includ materialele care hărțuiesc un copil, sau care incită la ură sau la violență.
Amenzi de până la 32 de milioane de dolariLegea interzice persoanelor sub 16 ani să-și creeze un cont nou pe platforme precum Instagram, Facebook și TikTok. De asemenea, a dezactivat conturile existente.
Companiile de social media riscă amenzi de până la 32 milioane de dolari americani pentru încălcări grave sau repetate.
Legea impune firmelor să ia „măsuri rezonabile” pentru a ține copiii departe de platformele lor și să utilizeze multiple tehnologii de verificare a vârstei, precum actele de identitate, recunoașterea facială sau vocală.
Însă, într-un sondaj recent realizat în rândul părinților, aproximativ 70% au declarat că copiii lor sunt încă pe rețelele de socializare. Mulți au mai spus că platformele nu le-au cerut copiilor să-și verifice vârsta după ce legea a intrat în vigoare.
Campionatul Mondial începe astăzi, iar BBC a publicat un top al celor mai mari jucători din istoria competiției. Clasamentul include fotbaliști care au marcat turneul final prin trofee, goluri decisive și momente intrate în istorie.
Pe primul loc se află Pelé, singurul fotbalist care a câștigat de trei ori Cupa Mondială, în 1958, 1962 și 1970. Brazilianul a impresionat încă de la 17 ani, când a marcat în semifinala și finala turneului din Suedia, iar în 1970 a fost liderul echipei Braziliei considerate printre cele mai spectaculoase din istoria fotbalului.
Al doilea în clasament este Diego Maradona, campion mondial cu Argentina în 1986. BBC amintește turneul din Mexic drept momentul definitoriu al carierei sale, cu cele două goluri celebre marcate împotriva Angliei în sferturile de finală și cu victoria Argentinei în finala contra Germaniei de Vest.
Podiumul este completat de Ronaldo Nazario, campion mondial cu Brazilia în 1994 și 2002. Atacantul brazilian este prezentat ca simbol al revenirii spectaculoase, după finala pierdută în 1998 și accidentările grave care i-au pus cariera în pericol. În 2002, Ronaldo a marcat de opt ori, inclusiv de două ori în finala cu Germania.
Lionel Messi ocupă locul patru, deși a câștigat Cupa Mondială în 2022, la al cincilea turneu final din carieră. Starul Argentinei a marcat de șapte ori în Qatar și a fost decisiv în finala cu Franța.
Pe locul cinci se află Franz Beckenbauer, campion mondial cu Germania de Vest în 1974. Fostul mare fundaș a câștigat apoi trofeul și ca selecționer, în 1990.
Topul este completat de Kylian Mbappe, Zinedine Zidane, Paolo Rossi, Cafu și Sir Geoff Hurst.
BBC notează că din top lipsesc nume uriașe ale Cupei Mondiale, printre care Miroslav Klose, cel mai bun marcator din istoria competiției, Garrincha, Roberto Baggio, Just Fontaine, Johan Cruyff, Eusebio și Gerd Muller.
Clasamentul BBC:„La un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom lua Kharg Island și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”, a scris Trump pe Truth Social.
Declarația vine pe fondul unui nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran. Forțele americane au lansat în ultimele zile lovituri asupra unor ținte iraniene, în timp ce Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective asociate prezenței americane în regiune.
Comandamentul Central al SUA a afirmat că atacurile americane au vizat capacități militare iraniene, inclusiv sisteme de supraveghere, comunicații și apărare antiaeriană, susținând că acestea reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale din zonă. De partea cealaltă, Ministerul iranian de Externe a acuzat Washingtonul că a golit de conținut armistițiul fragil convenit anterior.
Miza energetică este una majoră. Insula Kharg, aflată în Golful Persic, este considerată coloana vertebrală a exporturilor petroliere iraniene, fiind punctul prin care trece cea mai mare parte a țițeiului vândut de Teheran pe piețele externe. Orice atac sau tentativă de ocupare a insulei ar putea provoca turbulențe puternice pe piața petrolului și ar putea amplifica riscul extinderii conflictului regional.
Tensiunile sunt accentuate și de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Prin această zonă trec zilnic volume uriașe de țiței și produse petroliere, iar amenințările iraniene privind restricționarea traficului au alimentat deja îngrijorări privind securitatea aprovizionării globale.
Negocierile continuă în ciuda atacurilorÎn paralel, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda violențelor. Surse citate de presa internațională susțin că discuțiile vizează inclusiv deblocarea unor fonduri iraniene înghețate și garanții legate de programul nuclear al Iranului. Totuși, noua amenințare a lui Trump reduce semnificativ spațiul diplomatic și ridică riscul unei confruntări directe mai ample.
Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC
Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.
În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.
De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/, sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).
Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:
Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.
De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!
Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.
Mircea Abrudean scrie, joi, pe Facebook, că decizia PNL este clară, dupa votul dat în unanimitate în forul de conducere al partidului: „nu susținem şi nu votăm Guvernul Eugen Tomac”.
„Este o construcție fără forța reală de a face reforme”, spune președintele Senatului.
Potrivit acestuia, România are nevoie de stabilitate şi de asumare politică, „cu atât mai mult cu cât nu ar fi corect ca eforturile românilor să fie în van”.
Banca Centrală Europeană a majorat joi ratele dobânzilor cu un sfert de punct, la 2,25%, devenind prima bancă centrală din G7 care majorează costurile de împrumut ca răspuns la șocul energetic din Orientul Mijlociu, relatează Financial Times.
Decizia așteptată pe scară largă marchează prima majorare a BCE din septembrie 2023 și readuce ratele la un nivel înregistrat ultima dată în urmă cu un an. „Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste”, a declarat banca la anunțul deciziei.
„Perspectivele rămân incerte, existând riscuri în creștere pentru inflație și riscuri în scădere pentru creșterea economică.”
BCE a adăugat că creșterea ratei înseamnă că este „bine poziționată pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de război”, adăugând că va „monitoriza îndeaproape situația”. Banca centrală și-a majorat, de asemenea, perspectivele privind inflația pentru acest an și anul următor și și-a redus proiecțiile de creștere.
Euro a fost stabil după decizia privind rata dobânzii, schimbându-se puțin față de dolar în cursul zilei, la 1,154 dolari.
Traderii pariază că BCE va realiza cel puțin încă o creștere a ratei dobânzii cu un sfert de punct până la sfârșitul anului, în timp ce factorii de decizie politică se confruntă cu presiunile asupra prețurilor alimentate de perturbările infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și de blocadele Strâmtorii Ormuz de la începutul conflictului.
În mai, prețurile de consum au crescut la 3,2%, situându-se peste ținta de 2% a BCE pentru a treia lună consecutiv. Banca Japoniei este singura altă bancă centrală majoră despre care se așteaptă să urmeze exemplul BCE cu o creștere a ratei dobânzii în această lună. Economiștii chestionați de Reuters se așteaptă ca Banca Japoniei să majoreze ratele dobânzii cu un sfert de punct, până la 1%.
Creșterea ratei dobânzii este un pas decisiv în contracararea unora dintre consecințele economice ale războiului, care a închis Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă esențială pentru energie și alte mărfuri în largul coastei de sud a Iranului, timp de mai bine de trei luni.
În luna mai, rata inflației în zona euro a fost de 3,2%, determinată de prețurile mai mari la energie și cu mult peste obiectivul băncii centrale de 2%. Înainte de război, rata inflației era puțin sub 2%.
În ultimul an, Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor la 2%, un nivel menit nici să stimuleze, nici să restricționeze economia. În timp ce Europa se luptă cu modalitățile de a îmbunătăți competitivitatea și de a genera o creștere susținută, factorii de decizie politică se așteptau ca menținerea unor rate dobânzi la un nivel scăzut, pe termen scurt, să sprijine economia prin creșterea cheltuielilor de consum și a investițiilor întreprinderilor, arată The New York Times.
În schimb, conflictul din Orientul Mijlociu a dat rapid peste cap aceste așteptări. Creșterea prețurilor la energie a adăugat incertitudine și imprevizibilitate. Economiștii, analizând o serie de scenarii din ce în ce mai adverse, au început să prevadă o inflație
Gazonul artificial conține 400 de substanțe chimice legate de cancer și perturbarea hormonilor, potrivit unui studiu realizat în California și citat de Live Science.
Cercetarea a ținut 10 ani, dar nu a identificat riscuri serioase pentru jucători. Totuși, oamenii aflai în conducerea fotbalului nu au fost convinși de argumentele cercetătorilor. În plus gazonul artificial îi poate răni pe jucători în special în perioadele caniculare.
Fără gazon artificial la Cupa MondialăDe aceea, organizatorii Cupei Mondiale de Fotbal au decis să înlocuiască gazonul sintetic de pe toate arenele competiției. FIFA, organizația care supraveghează Cupa Mondială, a interzis utilizarea gazonului sintetic, în principal din cauza riscului crescut de accidentare a jucătorilor.
Partida SUA-Paraguay de la Cupa Mondială se va disputa pe stadionul SoFi din Los Angeles, pe 12 iunie. Echipele vor juca pe o suprafață de iarbă naturală care, cu o lună mai devreme, a fost așezată peste un teren de gazon artificial.
Potrivit protocoalelor de siguranță aplicate în Statele Unite pentru evenimentele sportive desfășurate în aer liber, un meci trebuie suspendat imediat dacă sunt detectate fulgere în apropierea stadionului. Regulile prevăd o pauză obligatorie de cel puțin 30 de minute, chiar și în absența ploii, însă aceasta se poate prelungi considerabil.
Dacă în intervalul de 30 de minute este observată o nouă descărcare electrică, cronometrul se resetează și perioada de așteptare începe din nou de la zero. Astfel, o serie de descărcări electrice succesive poate transforma o întrerupere de jumătate de oră într-o amânare de una sau chiar mai multe ore.
Orașele-gazdă sunt expuse furtunilor de varăCele mai multe dintre orașele care găzduiesc meciuri la Cupa Mondială se află în regiuni unde furtunile de vară sunt frecvente. În plus, doar o parte dintre arene au acoperiș fix sau retractabil, ceea ce înseamnă că multe partide rămân vulnerabile la condițiile meteorologice.
Riscul nu este unul teoretic. La Cupa Mondială a Cluburilor din 2025, disputată tot în Statele Unite, meciul dintre Chelsea și Benfica a fost întârziat cu aproximativ două ore din cauza fulgerelor detectate în apropierea stadionului.
Primul avertisment pentru FIFAProblema a apărut chiar înainte de startul Cupei Mondiale. Meciul amical dintre Anglia și Costa Rica, disputat miercuri în Florida, a fost amânat cu aproximativ o oră din cauza fulgerelor, potrivit publicației britanice LADbible.
Pentru FIFA, eventualele întreruperi prelungite ar putea crea dificultăți logistice importante într-un calendar deja foarte încărcat. În același timp, întârzierile ar afecta nu doar jucătorii și antrenorii, ci și milioanele de suporteri care urmăresc meciurile în întreaga lume.
În cazul partidelor programate târziu în America de Nord, orice întrerupere cauzată de furtuni poate împinge finalul meciurilor spre primele ore ale dimineții în Europa, complicând și mai mult experiența fanilor.
„Subiectul principal a fost atitudinea PNL față de învestirea guvernului Eugen Tomac. Analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Ilie Bolojan, după ședința BPN.
Premierul demis a precizat că, în urma acestei decizii, parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac.
„Ca efect a acestei decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi prezent, nu votez”, a spus Bolojan.
Argumentele lui Bolojan împotriva Guvernului TomacLiderul PNL a explicat că decizia a fost luată pentru că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate continua reformele necesare României.
„De ce am luat această decizie? În primul rând, pentru că dat fiind situația în care avem un guvern fără o susținere politică explicită, deci fără o susținere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România și deci nu este o soluție guvernamentală în momentul de față. Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. Un guvern fără o susținere politică și parlamentară este mai slab decât un guvern minoritar”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a susținut că un astfel de guvern ar rămâne singur în momentul în care ar trebui să își asume măsuri dificile, inclusiv cele legate de deficit.
„În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură, cum sunt multe dintre cele pe care orice guvern care vine va trebui să le pună în practică ca urmare a deficitelor, a angajamentelor pe care le are România și a situației noastre economice, care va fi dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu-l va susține”, a subliniat liderul PNL.
„Atunci când în comisiile parlamentare vor fi subiecte propuse de parlamentari transpolitic, care vor da bine în ochii electoratului, dar care vor însemna efecte, din păcate, de creșteri de cheltuieli sau de scăderi de venituri ale bugetului de stat, vor fi susținute de către o bună parte din parlamentari și nimeni nu va fi la răspundere, dar toți vor fi la beneficii. Ca urmare, este foarte probabil ca în această situație să ne trezim cu propuneri parlamentare care sunt total diferite de ceea ce inițiază Guvernul”, a mai spus Bolojan.
Ucraina a fost ținta unui atac aerian de amploare în cursul nopții, Rusia lansând peste 220 de drone și rachete balistice de tip Iskander-M, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene. Atacul a vizat infrastructura din regiunile Konotop, Dnipropetrovsk și Odesa, rănind și ucigând civili și perturbând serviciile publice, precum rețelele de gaze, electricitate și alimentare cu apă, potrivit KyivPost.
Conform raportului publicat pe Telegram, de Forțele Aeriene ale Ucrainei, atacul a pornit miercuri seara, după ora 18:00, ora Kievului.
Două rachete și 221 de dronePotrivit sursei citate, Rusia a lansat două rachete Iskander-M din regiunea Belgorod, dar și 221 de drone de diferite tipuri, printre care Shahed, Gerbera, Italmas și vehicule aeriene fără pilot (UAV) de tip momeală „Parody”.
Apărarea aeriană ucraineană a răspuns folosind aviația, unități de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic, platforme fără pilot și grupuri mobile de foc. Până joi dimineață, la ora 07:30, 195 de drone fuseseră doborâte sau neutralizate în nordul, sudul și estul țării, potrivit sursei citate.
Cu toate acestea, rachete și dronele care nu au putut fi doborâte au lovit 8 locații, iar în alte opt zone s-au semnalat căderi de resturi.
Infrastrustura din oraș, lovită de drone ruseștiÎn Konotop, regiunea Sumî, drone rusești au lovit infrastructura, joi dimineața. Primarul, Artem Semenikhin, a precizat că atacul a avariat rețeaua de alimentare cu gaz a orașului, lăsând unele zone fără gaz.
Au fost lovite și clădiri rezidențiale și infrastructura de transport. O femeie de 42 de ani a fost rănită de șrapnel, dar primește îngrijiri medicale în regim ambulatoriu.
Un alt atac, joi dimineațăUlterior, potrivit autorităților, orașul Konotop a rămas fără electricitate și apă, aprovizionarea cu apă fiind raționalizată. La ora 9:12, primarul din Konotop a precizat că orașul este, din nou, atacat.
„Un atac asupra infrastructurii civile. La locul impactului se aflau oameni. Până în acest moment, se știe că doi civili au fost răniți – suferind arsuri și răni provocate de șrapnel. Unul dintre ei se află în stare critică. Operațiunea de salvare este în curs de desfășurare”, a scris Artem Semenikhin, primarul orașului Konotop.
Ulterior, primarul a raportat că o femeie de 41 de ani, care lucra ca menajeră, a decedat.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a declarat că două comunități din districtul Synelnykove, regiunea Dnipropetrovsk, au fost, de asemenea, lovite. Atacul s-a soldat cu un mort, dar și 3 răniți. S-au înregistrat pagube în mai multe locații civile precum un magazin, mai multe locuințe, o ferimă, anexe, dar și mașini, în timp ce pompierii au stins incendiile izbucnite în urma atacurilor.
Parisul, Berlinul și alte capitale europene discută propuneri care includ retragerea competențelor de la șefa diplomației blocului, Kaja Kallas, și de la Serviciul de Acțiune Externă (SEAE) al acesteia, și redarea acestora Comisiei Europene și statelor membre.
Cinci surse care cunosc subiectul au declarat pentru Financial Times că propunerea este una dintre mai multe opțiuni incluse într-o evaluare a guvernului francez împărtășită cu alte state din blocul comunitar.
„Este clar că [SEAE] nu funcționează așa cum ar trebui în lumea de astăzi. Este disfuncțional. Problema este structurală, așa că structura trebuie reconstruită”, a declarat una dintre surse pentru FT.
Informația vine în contextul în care UE a fost afectată în ultimii ani atât de situația războiului din Ucraina, cât și de conflictul din Iran, dar și de amenințările președintelui american Donald Trump privind politicile tarifare, mulți punând la îndoială capacitatea SEAE de a coordona răspunsuri eficiente.
Nemulțumiri legate de șefa diplomației, Kaja KallasUna dintre propunerile Parisului o vizează pe șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și prevede o limitare a autonomiei acesteia și o slăbire a controlului asupra rețelei de peste 140 de delegații pe care SEAE le gestionează în țări din întreaga lume.
Sursele citate de FT au precizat că mai multe state membre UE au susținut în privat că există o lipsă de coordonare între SEAE, ministerele de externe naționale și direcțiile de relații externe ale Comisiei și Consiliului.
În plus, unele țări sunt nemulțumite și de faptul că șefa diplomației, Kaja Kallas, pare să-și exprime propriile opinii cu privire la chestiuni precum relațiile UE-China sau a avansat propuneri fără aprobarea statelor UE.
Transferul competențelor SEAE către alte entități europene ar genera și economii prin reducerea unor posturiTrei dintre oficiali au declarat pentru FT că reorganizarea SEAE ar putea fi influențată și de discuțiile în curs privind următorul buget comun al blocului.
În plus, transferul competențelor SEAE către alte entități europene ar putea genera inclusiv economii prin reducerea posturilor. De exemplu, realizarea listelor de sancțiuni și a propunerilor pentru misiuni militare ar putea fi transferată Consiliului, în timp ce diplomația de zi cu zi ar fi supravegheată de Comisie.
Potrivit FT, evaluarea guvernului francez are un caracter preliminar, însă este discutată la nivel înalt între guvernele UE. Cu toate acestea, Parisul a subliniat că toate opțiunile de pe masă prezintă avantaje și dezavantaje.
Președintele Executiv eMag, Iulian Stanciu, anunță vânzarea participației pe care o deținea în grup către compania Prosus (anterior, Naspers).
Este o mișcare-șoc pe piața de capital, prin care Prosus își consolidează poziția asupra eMag și care-l transformă pe Iulian Stanciu din antreprenor în investitor.
Unul dintre cei mai puternici antreprenori din România, Iulian Stanciu deținea 11,77% din acțiunile eMag. El este cel care a transformat eMAG dintr-un magazin online local într-un gigant regional.
Iulian Stanciu spune că în viitor se va concentra pe investiții și pe susținerea antreprenoriatului local.
Ce va face Prosus cu eMagLa rândul său, Prosus anunță că își va continua planurile de investiții, bugetul pentru actualul an fiscal fiind de 1,2 miliarde de lei pentru tehnologie, logistică și servicii financiare.
Într-un mesaj transmis odată cu anunțul tranzacției, Iulian Stanciu a declarat că noua etapă profesională va fi orientată către investiții în companii și proiecte din România, cu accent pe acces la capital, mentorat și dezvoltarea antreprenoriatului.
Printre domeniile vizate pentru viitoare investiții se numără energia, serviciile medicale, industria și tehnologia. Acesta a precizat că va continua să investească și în fonduri sau platforme care susțin companiile locale.
Fabricio Bloisi, CEO al Prosus, a declarat că grupul va continua colaborarea cu echipa de management a eMAG și va susține dezvoltarea companiei în regiune.
eMAG operează pe mai multe piețe din Europa de Est și activează în comerț online, logistică și servicii financiare.
Cine este ProsusGrup internațional de investiții în tehnologie și ecommerce, cu sediul în Amsterdam, controlat de compania sud-africană Naspers.
Compania este listată la bursa Euronext Amsterdam și deține participații în companii din ecommerce, plăți digitale, livrări, educație online și platforme de anunțuri.
În România, Prosus este cunoscută mai ales ca acționar majoritar al eMAG și al OLX România.
În 2012, Naspers (actualmente Prosus) a cumpărat 70% din eMAG.
În 2019, Naspers și-a listat activele internaționale de tehnologie în noua companie, Prosus.
Ulterior, Prosus a devenit vehiculul principal prin care grupul administrează investițiile globale în tehnologie și ecommerce.
Prosus investește în mai multe domenii: e-commerce, platforme de anunțuri, fintech și plăți digitale, food delivery, edtech și AI.
Printre cele mai importante participații ale grupului se numără: Tencent (China), OLX, PayU, iFood, Stack Overflow, eMAG.
În ultimii ani, compania a încercat să se transforme dintr-un simplu fond de investiții într-un operator activ de platforme digitale și e-commerce.
Compania OpenAI a dezvăluit că mai multe grupuri de propagandă asociate Chinei au folosit ChatGPT pentru a genera conținut destinat influențării opiniei publice și amplificării criticilor la adresa politicilor promovate de președintele american Donald Trump. Informațiile apar într-un raport publicat miercuri și citat de Reuters.
Potrivit OpenAI, campaniile au fost desfășurate la sfârșitul anului trecut și în primele luni ale acestui an și au vizat atât dezbaterea privind taxele vamale impuse de administrația Trump, cât și discuțiile din Statele Unite referitoare la dezvoltarea centrelor de date necesare funcționării inteligenței artificiale.
Deși compania americană susține că impactul operațiunilor a fost redus sau chiar inexistent, cazul evidențiază rolul tot mai important al inteligenței artificiale generative în campaniile moderne de influență și propagandă digitală.
Propagandiști chinezi au folosit ChatGPT pentru influențarea opiniei publice prin sloganuri, caricaturi și comentarii onlineRaportul OpenAI arată că un grup de utilizatori vorbitori de limbă chineză a utilizat ChatGPT pentru a crea sloganuri, caricaturi și mesaje critice la adresa politicilor comerciale și tehnologice promovate de Donald Trump.
Materialele generate au fost publicate ulterior pe platforma X, fostul Twitter. Unele dintre caricaturi îl prezentau pe liderul american în ipostaze simbolice, precum distrugerea unui zid pe care era inscripționat mesajul „Viitorul Global” sau tăierea propriei scări pe care se afla.
Pe lângă conținutul destinat publicului american, aceeași rețea ar fi utilizat inteligența artificială pentru a genera comentarii în limba chineză pentru platforme online din China, dar și materiale în italiană și japoneză, în încercarea de a extinde impactul campaniei.
Dezbaterile despre inteligența artificialăOpenAI a identificat și o altă operațiune despre care afirmă că este asociată unei companii tehnologice chineze care desfășura activități în beneficiul guvernului de la Beijing.
Potrivit raportului, această rețea a încercat să influențeze dezbaterile din Statele Unite privind dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale, în special a centrelor de date. Subiectul este unul sensibil în America, unde mai multe state analizează restricții privind construirea unor astfel de facilități din cauza consumului ridicat de energie electrică și apă.
Conținutul generat cu ajutorul ChatGPT prezenta industria centrelor de date drept o sursă de profit pentru companii, în detrimentul cetățenilor obișnuiți afectați de consumul resurselor.
OpenAI avertizează asupra noilor metode de propagandăBen Nimmo, investigator principal în cadrul OpenAI, a declarat că operațiunile descoperite urmăreau manipularea unor dezbateri legitime privind tehnologia și inteligența artificială în Statele Unite.
„Este deosebit de ironic că au încercat să folosească inteligența artificială americană pentru a influența dezbaterile despre tehnologia americană”, a afirmat acesta.
În replică, Ambasada Chinei la Washington a transmis că Beijingul respinge orice acuzații nefondate și susține dezvoltarea unei inteligențe artificiale care să aducă beneficii la nivel global.
Raportul OpenAI vine într-un context în care imaginile, mesajele și materialele generate de inteligența artificială sunt utilizate tot mai frecvent în campanii de propagandă, dezinformare și influențare a opiniei publice la nivel internațional.
Potrivit informațiilor obținute de Mediafax din surse apropiate anchetei, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice pun în aplicare patru mandate de aducere într-un dosar care vizează infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală.
Anchetatorii susțin că persoanele vizate ar fi ascuns și nu ar fi declarat venituri obținute din activități de creator de conținut pe platforme de social media, în valoare totală de 3.324.147 de lei. Prejudiciul calculat de autorități se ridică la aproximativ 574.000 de lei.
Surse judiciare afirmă că ceilalți trei suspecți din dosar nu sunt persoane publice și ar fi fost folosiți pentru derularea unor operațiuni financiare prin intermediul conturilor lor, anchetatorii suspectând că acestea ar fi fost utilizate pentru transferul și gestionarea sumelor obținute din activitatea online. Persoanele vizate sunt audiate pentru aducerea la cunoștință a acuzațiilor, a drepturilor și obligațiilor procesuale, iar autoritățile analizează instituirea unor măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.
Biroul Politic Național al PNL a decis, joi, ca parlamentarii liberali să nu voteze guvernul propus de Eugen Tomac. Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor că un guvern fără susținere parlamentară solidă „nu este o soluție pentru România”, potrivit stenogramelor din ședința PNL, obținute de MEDIAFAX.
Cum arată calculelePentru ca un nou Guvern să fie învestit, sunt necesare minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. În total, Parlamentul are 464 de aleși.
Configurația parlamentară arată astfel: PSD are 127 de parlamentari, după plecarea deputatului Victor Ponta la grupul Uniți pentru România, AUR are 90, PNL are 76, USR are 59, UDMR are 31, grupul minorităților naționale are 17, SOS România are 15, Uniți pentru România are 15, PACE – Întâi România are 11, iar 23 de parlamentari sunt neafiliați.
Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile.
O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar fi avut o majoritate clară pentru învestirea Guvernului. Prin decizia PNL de a nu vota Cabinetul Tomac, această variantă iese însă din calcul.
În lipsa PNL, calculele devin mult mai complicate. Eugen Tomac ar avea nevoie, în primul rând, de voturile PSD și UDMR, la care ar trebui să se adauge minoritățile naționale, grupurile mai mici și o parte dintre parlamentarii neafiliați.
Potrivit calculelor parlamentare, dacă PSD, UDMR, minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE – Întâi România și toți parlamentarii neafiliați ar vota disciplinat Cabinetul Tomac, premierul desemnat ar aduna 224 de voturi. Numărul este cu 9 sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului.
Pentru a trece de pragul majorității, Cabinetul Tomac ar avea nevoie și de voturi din partea USR. Formațiunea are 59 de parlamentari, dar până acum a dat de înțeles că nu va susține guvernul Tomac.
Eugen Tomac nu a discutat cu AUR și S.O.S. România, formațiuni care au împreună 105 parlamentari.
În urma ședinței Biroului Politic Național, PNL a decis, în unanimitate, că nu va vota guvernul Tomac.
„Acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România. Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. Este mai slab decât un guvern minoritar. Dacă un astfel de guvern va veni cu o măsură pe care orice guvern va trebui să le pună în practică, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu îl va susține. (…) Această propunere este o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspunderea pe care o are pentru situația în care am ajuns”, a spus liderul PNL, Ilie Bolojan, la finalul ședinței BPN.
UPDATE Lider PNL, despre Tomac: „Nu știe nici unde se află ministerele”Mai multe voci din PNL au criticat, în ședința partidului, varianta unui viitor executiv condus de Eugen Tomac.
Potrivit stenogramelor din ședința PNL, obținute de MEDIAFAX, Virgil Guran, președintele PNL Dâmbovița, a afirmat că „Nicușor Dan este un președinte care nu înțelege ce înseamnă guvernarea” și a susținut că Eugen Tomac nu ar avea capacitatea de a conduce un guvern format din miniștri fără experiență în administrația centrală. Guran a adăugat că Tomac „nu știe nici unde se află ministerele”.
Totodată, Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, a declarat că „Guvernul Tomac este un guvern al PSD”. Pe de altă parte, Vasile Blaga a afirmat că PNL nu poate vota un guvern din care nu face parte și a transmis că formațiunea nu ar trebui să se teamă de alegeri anticipate.
Și deputatul PNL Alexandru Muraru a afirmat că partidele nu mai pot dialoga, iar democrația a eșuat, este „seducătoare și profund fascistă în esența ei”. Muraru a avertizat că un astfel de mesaj duce la discreditarea partidelor politice și a Parlamentului.
La rândul său, Ciprian Ciucu a respins ideea unui guvern tehnic într-o postare pe Facebook, susținând că soluția nu este înlocuirea partidelor politice cu tehnicieni, ci responsabilizarea acestora.
„Parlamentul nu poate fi apolitic. Parlamentul este politic și esența pluralismului și a democrației reprezentative. Nu cred într-o soluție „tehnică”. Problemele politice nu au soluțiile tehnice, ci doar soluții politice! Soluțiile politice trebuie date de Parlament sau de alegeri! Orice ale soluții nu au legitimitate politică”, a transmis Ciucu.
Surse: Bolojan a propus ca parlamentarii PNL să nu voteze guvernul TomacPotrivit unor stenograme obținute de MEDIAFAX, Ilie Bolojan, liderul PNL, a propus în cadrul ședinței BPN ca parlamentarii liberali să nu voteze guvernul Tomac, motivând că acesta este „un guvern paravan pentru PSD”.
„Un guvern care nu este o soluție, fără susținere parlamentară, este un guvern paravan pentru Partidul Social Democrat. E un guvern care nu va putea duce la îndeplinire proiectele din programul de guvernare”, a spus Bolojan în cadrul ședinței, potrivit stenogramelor.
Pe de altă parte, un alt lider liberal, Gigel Știrbu, a criticat faptul că presiunea din partea Palatului Cotroceni trebuia să vină înaintea moțiunii de cenzură din luna mai.
„Nu mi se pare corect să existe o presiune din partea Palatului Cotroceni. Cred că ar fi trebuit să vină înainte de moțiunea de cenzură”, a spus Știrbu, potrivit surselor.
Știrea inițialăJoi, începând cu ora 10:00, va avea loc ședința Biroului Politic Național a PNL, a anunțat formațiunea.
Aceasta va avea loc în sala grupului PNL din Camera Deputaților.
La ședință sunt invitați să ia parte atât deputații și senatorii PNL, cât și primarii municipiu reședință de județ și presedinții CJ care nu sunt membri ai BPN.
Ședința are loc după ce la începutul acestei săptămâni, premierul desemnat Eugen Tomac a purtat discuții cu partidele parlamentare pentru formarea noului Executiv.
Tomac, încrezător după negocieriPNL a fost prima formațiune cu care Tomac a purtat luni discuții privind susținerea la votul de învestitură.
Luni, după discuțiile cu liberalii, Eugen Tomac a declarat că le-a prezentat acestora obiectivele cabinetului pe care îl va propune. În plus, el a ieșit încrezător de la consultări.
„Eu îmi pun o mare speranță în o judecata corectă, cinstită, în acord cu așteptările cetățenilor români în colegii din Partidul Național Liberal pentru a-mi da un vot de încredere. Presiunea este foarte mare, responsabilitatea față de țară este uriașă și îmi doresc ca partidele, dincolo de nemulțumirile lor sau așteptările lor legitime, să-mi acorde șansa de a oferi României un guvern competent, bine pregătit. (…) Plec încrezător de la această întâlnire”, a spus la momentul respectiv premierul desemnat.
Bolojan, după discuțiile cu Tomac: „Am spus lucrurile direct, fără ocolișuri”Pe de altă parte, liderul PNL, Ilie Bolojan, spunea, după întâlnirea cu Eugen Tomac, că a discutat „direct” cu acesta și a anunțat că decizia PNL privitoare la susținerea unui nou guvern va fi comunicată la mijlocul săptămânii.
Totodată, Bolojan i-a mai transmis premierului desemnat că un Guvern fără susținere politică nu reprezintă o soluție.
„Am prezentat perspectiva noastră (în timpul discuției cu Tomac n.r.) astfel de guvern care nu se bazează pe o susținere politică explicită nu este o soluție pentru România (…) nu poate duce la capăt reforma de care are nevoie România”, a precizat Ilie Bolojan.
„Îmi doresc ca partidele să dea dovadă de mai multă flexibilitate și responsabilitate, pentru că țara se află într-un moment de impas”, a declarat Tomac, la RFI, după consultările purtate cu formațiunile pro-occidentale și cu parlamentari neafiliați.
Premierul desemnat a spus că a încercat să armonizeze solicitările venite din partea tuturor formațiunilor cu care a discutat și a susținut că soluția propusă de președintele Nicușor Dan, un guvern format din specialiști fără apartenență politică, reprezintă cea mai bună variantă pentru depășirea blocajului actual.
„România are nevoie în clipa de față de un guvern”, a subliniat Tomac.
El a avertizat că întârzierile în formarea Executivului pot avea consecințe financiare majore, în condițiile în care statul român trebuie să îndeplinească până la 31 august jaloanele restante asumate în relația cu Comisia Europeană.
„În lipsa acestor reforme duse până la capăt, România pierde miliarde de euro”, a spus premierul desemnat, adăugând că autoritățile trebuie să fie pregătite și pentru accesarea fondurilor disponibile prin programele europene.
Tomac a invocat și contextul regional complicat, marcat de războiul din Ucraina și de presiunile economice resimțite de populație, argumentând că actualul blocaj politic nu mai poate continua.
Deși a precizat că are o listă completă pentru viitorul Cabinet, inclusiv pentru funcțiile de vicepremier, premierul desemnat s-a declarat deschis unor modificări dacă acestea vor facilita obținerea sprijinului parlamentar necesar.
„Sunt dispus să discutăm inclusiv fiecare nume din cabinetul propus, tocmai pentru că îmi doresc să deblocăm această situație”, a afirmat Tomac.
El a adăugat că acceptă și propuneri venite din partea partidelor, cu condiția ca acestea să vizeze profesioniști din afara formațiunilor politice și să fie făcute „într-o manieră serioasă”.
Potrivit lui Tomac, criteriile esențiale pentru ocuparea funcțiilor ministeriale sunt competența profesională, asumarea responsabilității și împărtășirea acelorași valori și obiective de guvernare.
