Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, s-a întâlnit vineri cu cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, la sediul ministerului.
Printre temele abordate, s-au numărat consolidarea capacității europene de apărare, operaționalizarea și dezvoltarea Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, dezvoltarea proiectelor europene de apărare de interes comun (European Defence Projects of Common Interest – EDPCI) la care România participă și implementarea instrumentului Security Action for Europe (SAFE).
În ceea ce privește operaționalizarea graduală a Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, „a fost subliniat și rolul Ministerului Apărării Naționale (MApN) în sprijinirea dezvoltării proiectului, prin expertiză de specialitate și cooperare interinstituțională, cu respectarea caracterului civil al mecanismului și în complementaritate cu structurile și inițiativele NATO relevante pentru securitatea Mării Negre”, se arată în postarea publicată de MApN pe Facebook.
Importanța dezvoltării unui mecanism regional de cooperareÎn acest context, a fost evidențiată și importanța dezvoltării unui mecanism regional de cooperare, care să contribuie la îmbunătățirea cunoașterii situației maritime, facilitarea schimbului de informații și consolidarea protecției infrastructurilor maritime critice, în contextul provocărilor de securitate actuale.
Cu privire la participarea României la cele cinci proiecte europene de apărare de interes comun (EDPCI), ministrul Ștefan-Radu Oprea a subliniat faptul că „acestea acoperă domeniile prioritare pentru România: apărare antiaeriană, drone și sisteme antidrone, securitate maritimă, supraveghere, spațiu și protecția Flancului Estic, iar includerea țării noastre în aceste proiecte reprezintă o formă concretă de participare la configurarea cooperării europene”.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu a încurajat România să acceseze fondurile europene destinate apărării și securității și a exprimat convingerea că țara noastră are deschiderea și oportunitatea să fie parte la procesul decizional european în regiunea Mării Negre.
Resurse pentru consolidarea securității și apărării statelor de pe Flancul EsticDe asemenea, ministrul Apărării Naționale a evidențiat necesitatea ca viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 să prevadă resurse adecvate pentru consolidarea securității și apărării statelor de pe Flancul Estic, în special a celor din regiunea Mării Negre.
Totodată, a fost discutată și importanța corelării investițiilor realizate prin SAFE cu necesitățile operaționale ale României, dar și cu obiectivele de consolidare a pregătirii pentru apărare, în complementaritate cu eforturile NATO, precum și etapele necesare pentru accesarea unor fonduri suplimentare rezultate din redistribuirea sumelor neutilizate în prima etapă a programului, cât și continuarea accesării pe componenta SAFE 2.
Confruntarea a fost una spectaculoasă, cele două formații reușind să înscrie câte șase eseuri, într-un meci în care s-au marcat, în total, 79 de puncte.
România, aflată pe locul 21 în clasamentul mondial înaintea partidei, a întâlnit o adversară clasată pe poziția a 19-a.
România a marcat trei eseuri în prima repriză, dar Tonga a intrat în avantaj la pauză„Stejarii” au început ofensiv partida și au deschis scorul în minutul 6, prin eseul marcat de Marius Simionescu. Alin Conache a transformat, iar România a condus cu 7-0.
Replica oaspeților a venit rapid, Veikoso Poloniati reușind un eseu în minutul 9.
Tonga a continuat să pună presiune pe defensiva română și a mai înscris două eseuri, prin Taniela Filimone, în minutul 16, și John Tapueluelu, în minutul 20. Patrick Pellegrini a reușit două transformări, în minutele 17 și 21.
România a revenit în joc prin eseurile marcate de Iulian Hartig, în minutul 26, și Tudor Butnariu, în minutul 36, însă Tonga a încheiat prima repriză în avantaj, scor 22-17.
„Stejarii” au continuat să puncteze și după pauzăRepriza secundă a început cu o lovitură de pedeapsă transformată de Patrick Pellegrini, în minutul 41, urmată de un nou eseu al oaspeților, reușit de Anzelo Tuitavuki, în minutul 42. Pellegrini a adăugat alte două puncte prin transformare.
România a răspuns în minutul 50, când Logan Weidner a înscris al patrulea eseu al gazdelor, transformat de Alin Conache.
Tonga a replicat prin Efitusi Maafu, autorul unui eseu în minutul 56, urmat de transformarea lui Pellegrini.
Naționala României a continuat să caute reducerea diferenței, iar Gheorghe Gajion a înscris în minutul 65. Gabriel Rupanu a transformat eseul un minut mai târziu.
În minutul 71, Tomaakino Taufa a marcat al șaselea eseu al formației Tonga, iar Patrick Pellegrini a reușit o nouă transformare.
Ultimul eseu al partidei i-a aparținut lui Gheorghe Gajion, care a punctat pentru România în minutul 80, stabilind scorul final, 43-36 în favoarea oaspeților.
Șase eseuri de fiecare partePentru România au înscris eseuri Marius Simionescu (min. 6), Iulian Hartig (26), Tudor Butnariu (36), Logan Weidner (50) și Gheorghe Gajion (65, 80).
Alin Conache a reușit două transformări (7, 51), iar Gabriel Rupanu una (66).
Eseurile formației Tonga au fost marcate de Veikoso Poloniati (9), Taniela Filimone (16), John Tapueluelu (20), Anzelo Tuitavuki (42), Efitusi Maafu (56) și Tomaakino Taufa (71).
Patrick Pellegrini a transformat cinci dintre eseurile oaspeților (17, 21, 43, 57, 72) și a înscris și dintr-o lovitură de pedeapsă (41).
Partida de pe Stadionul Național Arcul de Triumf a fost arbitrată de australianul Angus Gardner, ajutat de asistenții Saba Abulashvili și Saba Makharadze, în timp ce arbitrul video a fost Stefano Penne.
Nicușor Dan a urmărit meciul din tribunePreședintele României, Nicușor Dan, s-a aflat vineri seară în tribunele Stadionului Național de Rugby Arcul de Triumf, unde a urmărit partida dintre România și Tonga.
Mesajul vine odată cu o promisiune concretă pentru medicii rezidenți: plata tuturor gărzilor, indiferent de anul de pregătire.
„Principalul obiectiv este includerea rezidenților, indiferent de anul de studiu, la plata gărzilor. Cred că vom reuși acest lucru până la finalul acestui an”, a declarat ministrul într-un videoclip publicat vineri seară.
Întâlnirea a avut loc la Ministerul Sănătății, cu Societatea Medicilor Rezidenți din România și cu prof. dr. Cătălina Poiană. Tinerii medici au prezentat o listă de probleme cu care se confruntă în timpul rezidențiatului, pentru care autoritățile au căutat împreună cu ei soluții.
Gărzi neplătite în primii aniÎn prezent, rezidenții din anii I, II și III nu sunt plătiți pentru gărzi.
Ministrul anunțase săptămâna aceasta că lucrează la un sistem în care tariful gărzii crește progresiv după a doua gardă din lună, cu un impact bugetar estimat la aproximativ jumătate de miliard de lei pe an.
„Vestea bună este că se dorește, în sfârșit, plata tuturor gărzilor medicilor rezidenți, începând din anul întâi”, au transmis reprezentanții tinerilor medici.
Echivalări mai rapide și examene schimbateMinisterul a decis să schimbe complet comisiile la care așteptarea pentru recunoașterea și echivalarea studiilor depășește 30 de zile. Se are în vedere și modificarea metodologiei examenelor de specialitate.
„Medicii rezidenți nu sunt anexa medicului primar și nici apendicul profesorului. Susțin mult tânăra generație și vă asigur că, împreună, cu dialog, cu echilibru, o să fie bine”, a încheiat ministrul.
Localnicii sunt chemați să se pronunțe asupra proiectului de exploatare minieră de pe Valea Dobra.
Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu și Inspectoratul de Jandarmi Județean Sibiu au stabilit măsuri speciale pentru desfășurarea în condiții de siguranță a procesului electoral.
Potrivit IPJ Sibiu, forțele de ordine vor acționa în sistem integrat pentru prevenirea faptelor antisociale, menținerea ordinii publice și intervenția rapidă în cazul unor eventuale incidente.
Ce măsuri vor lua polițiștii și jandarmiiDispozitivul de ordine publică va avea în vedere protejarea transportului buletinelor de vot și al celorlalte materiale necesare votării, precum și asigurarea securității la secțiile de votare și la sediul Biroului Electoral de Circumscripție Rășinari.
De asemenea, polițiștii și jandarmii vor asigura transportul urnei speciale și securitatea materialelor, documentelor și formularelor utilizate în procesul electoral.
Reprezentanții IPJ Sibiu precizează că personalul implicat în misiune nu va intra în contact cu materialele electorale. Acestea vor fi transportate cu vehicule care nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne.
Recomandări pentru alegătoriForțele de ordine vor desfășura activități pentru prevenirea și combaterea încălcării legii și vor interveni în cazul sesizărilor sau incidentelor care ar putea afecta desfășurarea referendumului.
Autoritățile le recomandă cetățenilor să respecte prevederile legale și indicațiile polițiștilor și jandarmilor și să aibă un comportament responsabil pe întreaga durată a procesului electoral.
Referendumul local din 8 noiembrie 2026 vizează proiectul de exploatare minieră de pe Valea Dobra, din comuna Rășinari.
De ce are loc referendum în RășinariReferendumul local a fost organizat pe fondul controverselor generate de proiectul companiei Mineral Proiect Invest (MPI Magnesium), care vizează deschiderea unei cariere de exploatare a rocilor magnezitice în zona Valea Dobra, din Rășinari.
Investiția, estimată la aproximativ 25 de milioane de euro pentru componenta minieră, ar urma să ocupe o suprafață de circa șapte hectare și face parte dintr-un proiect mai amplu de valorificare a resurselor de magneziu, care include și construirea unei uzine de procesare în altă locație.
În timp ce compania susține că proiectul ar putea aduce locuri de muncă și beneficii economice comunității, o parte dintre localnici și reprezentanți ai administrației se tem de efectele asupra mediului, turismului și tradițiilor din Mărginimea Sibiului.
Disputa are loc în condițiile în care orașul, cu peste trei milioane de locuitori, se confruntă cu întreruperi severe ale alimentării cu electricitate și apă, relatează Reuters.
Kievul, afectat de pene de curent și întreruperi ale alimentării cu apăCapitala Ucrainei se pregătește pentru o nouă iarnă de război, în timp ce atacurile rusești asupra infrastructurii energetice provoacă întreruperi de lungă durată ale serviciilor esențiale.
Generatoarele electrice au redevenit o prezență obișnuită pe străzile orașului, unde temperaturile se apropie de pragul înghețului, iar locuitorii așteaptă reluarea furnizării centralizate a căldurii.
Potrivit Reuters, alimentarea cu apă este întreruptă timp de mai multe ore în diferite zone ale capitalei, iar astfel de incidente sunt mai frecvente decât în anii precedenți.
Atacurile au vizat inclusiv podurile peste fluviul Nipru, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, provocând dificultăți suplimentare în trafic.
Întreruperile de electricitate au afectat în repetate rânduri și funcționarea metroului.
Situația este agravată de deficitul de sisteme și muniții de apărare antiaeriană, care limitează capacitatea Ucrainei de a intercepta rachetele și dronele lansate de Rusia.
Zelenski acuză administrația capitalei că nu s-a pregătit corespunzătorPreședintele Volodimir Zelenski a descris situația energetică din Kiev drept extrem de gravă, afirmând că orașul se confruntă cu cele mai mari dificultăți din țară.
Liderul ucrainean a atribuit criza atât atacurilor rusești, cât și unor deficiențe în pregătirile efectuate de autoritățile municipale înaintea sezonului rece.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Zelenski a susținut că o parte dintre probleme reprezintă consecința neaplicării la nivel local a deciziilor privind pregătirea pentru iarnă.
Declarațiile sale au provocat o reacție dură din partea primarului Kievului.
Klitschko acuză guvernul că blochează măsurile pentru protejarea orașuluiVitali Klitschko a respins criticile președintelui și a acuzat autoritățile centrale că întârzie aprobarea unui plan destinat creșterii rezilienței infrastructurii capitalei.
În două declarații făcute vineri, edilul a calificat acuzațiile lui Zelenski drept manipulări repetate și a susținut că administrația prezidențială încearcă să îi submineze poziția.
Klitschko a afirmat că, prin obstacolele create administrației locale și prin lipsa sprijinului necesar, puterea centrală afectează capacitatea Kievului de a răspunde crizei.
Într-un interviu acordat postului public ucrainean Suspilne și publicat joi, primarul a mai declarat că solicitările sale de a discuta direct cu Zelenski despre problemele capitalei au rămas fără răspuns.
Un conflict politic mai vechi, reaprins în timpul războiuluiTensiunile dintre Zelenski și Klitschko nu sunt noi. Cei doi au avut mai multe dispute publice de la începutul invaziei ruse, inclusiv pe tema administrării adăposturilor antiaeriene.
Președintele criticase anterior autoritățile locale după moartea a trei persoane care încercaseră să se refugieze într-un adăpost încuiat.
Relația dintre primăria Kievului și administrația militară a capitalei, structură subordonată președintelui, reprezintă o altă sursă de tensiuni.
Recent, Zelenski a declarat că a discutat cu mai mulți foști oficiali de rang înalt despre posibilitatea preluării conducerii administrației militare a Kievului, însă niciunul nu a acceptat propunerea.
Șeful statului a recunoscut că există dificultăți de colaborare între primar și reprezentanții numiți de președinție, sugerând că Vitali Klitschko interpretează inițiativele de reorganizare drept tentative de înlocuire a sa.
Klitschko conduce Kievul din 2014, iar Zelenski a devenit președinte în 2019. Ambii au rămas în funcții în condițiile în care organizarea alegerilor este interzisă în Ucraina pe durata legii marțiale.
Noua dispută politică are loc într-un moment critic pentru locuitorii capitalei, confruntați cu perspectiva unei ierni marcate de atacuri asupra infrastructurii energetice și de întreruperi repetate ale serviciilor publice.
Incidentul s-a produs pe o autostradă la nord-est de orașul german Magdeburg, a declarat un purtător de cuvânt al poliției.
Aeronava a luat foc după prăbușire, a raportat poliția, conform DPA.
La locul accidentului au fost trimise servicii de urgență din mai multe orașe din vecinătate, servicii de ambulanță, echipe de sprijin psihosocial pentru situații de urgență și șeful pompierilor din district.
Fotografiile au arătat pompieri stingând rămășițele unei aeronave roșii și albe la aproximativ un kilometru distanță de zona de service a autostrăzii Krähenberge.
Autostrada A2 este una dintre cele mai importante rute de transport est-vest ale Germaniei.
Aceasta merge de la zona metropolitană Berlin până la statul vestic Renania de Nord-Westfalia, potrivit sursei citate.
Potrivit Minsiterului Apărării Naționale (MApN), Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din zonele vizate.
Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 00:19, pe fondul atacurilor desfășurate în apropierea graniței României.
Autoritățile au precizat că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.
Alerta aeriană a încetat la ora 00:41, după aproximativ 22 de minute.
De această dată, Alexandra Căpitănescu a ales o formulă muzicală diferită pentru piesa sa, renunțând la sonoritatea unei producții de scenă în favoarea unui moment acustic.
Artista a interpretat „Choke Me” cu acompaniament la pian, într-un cadru neconvențional, în afara unei săli de concerte sau a unui eveniment cu acces pe bază de bilet.
Momentul a fost conceput ca un recital-surpriză, oferindu-le celor care treceau prin spațiul respectiv ocazia de a descoperi muzica Alexandrei Căpitănescu într-o interpretare mai intimă.
Recitalul a fost realizat cu participarea unui membru al organizației neguvernamentale vieneze The Open Music Project, care a acompaniat-o pe artistă.
Organizația desfășoară inițiative muzicale în spații publice din Viena, punând în scenă recitaluri neanunțate, prin care muzica ajunge direct la oamenii aflați în oraș.
Astfel de evenimente propun o alternativă la concertele tradiționale, transformând locurile de tranzit și întâlnire în spații de expresie artistică.
Participarea Alexandrei Căpitănescu la un asemenea moment a adus piesa „Choke Me” mai aproape de publicul vienez, într-un format accesibil și spontan.
Rusia a avut un rol mai important în războiul din Iran decât s-a dezvăluit anterior. Documente interne ale industriei de apărare ruse arată cum Moscova a contribuit la consolidarea arsenalului militar al Teheranului înainte de conflictul cu Statele Unite, potrivit Fox News.
Un contract rusesc face referire la 90 de lansatoare pentru rachete cu ghidaj de precizie, având ca destinație Teheranul, potrivit documentelor obținute și publicate de grupul ucrainean de cercetare în domeniul informațiilor militare Dallas Analytics. Acestea oferă noi detalii despre amploarea sprijinului militar acordat Iranului de Moscova înainte de izbucnirea războiului.
Donald Trump a minimalizat în repetate rânduri rolul Rusiei în conflict. În octombrie, liderul american a declarat că nu crede că Moscova ajută Iranul „în niciun fel”.
Evidențele de producție rusești arată că au fost alocate componente pentru 90 de lansatoare APU-L cu două șine, în cadrul unui contract identificat drept „K-10”. Livrările în cadrul lanțului de producție rusesc erau programate din ultima parte a anului 2024 până în decembrie 2025.
Alte documente interne rusești obținute de Dallas Analytics identifică în mod explicit „K-10” drept Iran. O solicitare de aprovizionare din octombrie 2022, pentru echipamente destinate unei aeronave Yak-130, menționează drept destinatar „K10 Iran”. Documentul a fost contrasemnat de șeful interimar al Reprezentanței Militare 704 din cadrul Ministerului rus al Apărării.
Documentele indică livrări de echipamente militare către TeheranCodul K-10 poate fi asociat și cu echipamente militare rusești care au ajuns în cele din urmă în Iran.
Un program intern de producție din Rusia menționa șase aeronave Yak-130 destinate unui beneficiar identificat drept K-10. Ulterior, presa de stat iraniană a prezentat aeronavele intrate în serviciu în septembrie 2023.
Dallas Analytics a precizat că numărul de înmatriculare al uneia dintre aeronavele iraniene Yak-130 corespunde numărului menționat pentru K-10 în evidențele fabricii rusești.
Lansatoarele APU-L sunt proiectate pentru racheta rusească LMUR, cu ghidaj de precizie, cunoscută și sub denumirile Product 305 sau Kh-39. Racheta cântărește aproximativ 104 kilograme, transportă un focos de 25 de kilograme și poate fi ghidată în timpul zborului de un operator, prin intermediul unui senzor electro-optic și al unei legături radio bidirecționale.
Iranul anunțase deja public planuri de achiziție a elicopterelor de atac rusești Mi-28, unul dintre tipurile de aeronave capabile să transporte această armă. Primele elicoptere Mi-28NE, versiunea destinată exportului, au fost fotografiate în Iran în ianuarie 2026.
Documentele arată și implicarea Ministerului rus al Apărării. O scrisoare din mai 2024, care însoțea programul de producție K-10, a fost semnată și de șeful Reprezentanței Militare 123 din cadrul ministerului.
Documentele nu demonstrează însă că lansatoarele finalizate au ajuns efectiv în Iran. Dallas Analytics a transmis pentru Fox News Digital că însuși contractul reprezintă „o dovadă foarte puternică” a transferului.
SUA au informații despre sprijinul militar acordat de Rusia IranuluiDescoperirile oferă noi detalii despre o relație militară pe care administrația Trump a minimalizat-o în repetate rânduri în timpul războiului.
Serviciile de informații americane au evaluat că Rusia a furnizat Iranului informații despre pozițiile activelor militare americane și, mai recent, imagini din satelit și componente pentru armament, potrivit unor relatări din presă.
Oficialii administrației americane au susținut însă că acest sprijin nu a afectat în mod semnificativ campania militară a SUA.
Secretarul de Stat Marco Rubio a declarat că ajutorul Rusiei nu împiedică operațiunile militare americane, în timp ce secretarul de Război Pete Hegseth a afirmat că SUA monitorizează sprijinul acordat de Moscova și îl iau în calcul în planurile de luptă.
Administrația Trump a încercat separat să perturbe rețelele internaționale prin care Iranul achiziționează armament, în timp ce Teheranul încearcă să-și refacă capacitățile militare.
Departamentul Trezoreriei SUA a vizat rețele despre care susține că au ajutat Iranul să procure arme și componente din străinătate, inclusiv prin eforturi de achiziționare a unor sisteme portabile de apărare antiaeriană fabricate în China.
Departamentul de Stat a impus sancțiuni unui cetățean rus despre care a afirmat că a fost implicat în eforturile de a ajuta Iranul să achiziționeze sisteme portabile de apărare antiaeriană (MANPADS) fabricate în China.
Partida de la Arad a început cu ocazii la ambele porți, însă niciuna dintre formații nu a reușit să deschidă scorul în prima repriză.
Gazdele au avut mai multe încercări prin Marius Coman, Alin Roman și Hakim Abdallah, în timp ce ploieștenii au amenințat poarta adversă prin Rodrigo Martins și Sergiu Hanca.
UTA a continuat să caute golul și după pauză, dar încercările jucătorilor pregătiți de Adrian Mihalcea nu au modificat tabela.
Momentul decisiv s-a produs în minutul 70, când Mario Ioniță a finalizat cu un șut de la piciorul drept o acțiune construită de Petrolul. Pasa decisivă i-a aparținut lui Tiberio Căpușă.
După primirea golului, arădenii au intensificat presiunea ofensivă și au efectuat mai multe schimbări pentru a încerca restabilirea egalității.
Marius Coman, Alin Roman și Dmytro Pospelov s-au numărat printre jucătorii care au încercat să înscrie în finalul partidei, însă defensiva oaspeților a rezistat până la ultimul fluier.
UTA, prima înfrângere acasă după mai bine de opt luniEșecul în fața Petrolului a întrerupt seria de invincibilitate a formației arădene pe teren propriu în campionat.
UTA nu mai pierduse acasă în Superligă din 1 martie 2026, când fusese învinsă de FCSB, scor 2-4.
De atunci, echipa din Arad acumulase șapte victorii și patru rezultate de egalitate în partidele disputate pe propriul stadion.
Pentru Petrolul, succesul are și o semnificație aparte în confruntările directe. Ploieștenii nu mai câștigaseră un meci de campionat împotriva UTA din 17 martie 2023, când se impuseseră cu 1-0.
Petrolul urcă pe locul patru, UTA rămâne pe zeceÎn urma victoriei, Petrolul Ploiești a acumulat 27 de puncte după 15 meciuri și a urcat pe poziția a patra în clasamentul Superligii.
Formația antrenată de Ricardo Sousa a ajuns la opt victorii, trei remize și patru înfrângeri în actualul sezon.
De cealaltă parte, UTA Arad rămâne cu 18 puncte, după cinci victorii, trei egaluri și șapte înfrângeri, ocupând locul zece.
În etapa precedentă, arădenii pierduseră în deplasare cu Dinamo, scor 0-2, în timp ce Petrolul remizase pe teren propriu cu CFR Cluj, scor 1-1.
Partida de la Arad a fost arbitrată de George Găman, ajutat de asistenții Adrian Ghinguleac și Cosmin Vatamanu.
Incidentul a avut loc vineri, 6 noiembrie 2026, când bărbatul a apelat numărul unic de urgență 112, în timp ce se afla într-un tren de călători care circula prin județul Prahova, în direcția municipiului Brașov.
Polițiștii din cadrul Serviciului Regional de Poliție Transporturi Brașov, în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, au început imediat verificările pentru identificarea apelantului.
Oamenii legii au reușit să stabilească identitatea acestuia înainte ca trenul să ajungă în stația CF Brașov. La sosirea garniturii, polițiștii au verificat călătorii și l-au identificat pe bărbatul de 62 de ani, din județul Bistrița-Năsăud.
Bărbatul a recunoscut că a sunat la 112În urma controlului corporal, polițiștii nu au descoperit obiecte sau dispozitive care să pună în pericol siguranța pasagerilor.
Bărbatul a recunoscut că a efectuat apelul la 112, fapt confirmat și prin verificarea istoricului telefonului mobil pe care îl folosea.
Pentru apelul abuziv, acesta a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 4.000 de lei, în baza prevederilor OUG 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.
Au fost inițiate demersuri pentru evaluarea medicalăAvând în vedere circumstanțele în care s-a produs incidentul, au fost inițiate demersuri pentru evaluarea medicală de specialitate a bărbatului. Personalul medical competent urmează să stabilească dacă este necesară internarea acestuia, în condițiile legii.
Polițiștii reamintesc că apelurile false sau abuzive la numărul 112 pot duce la mobilizarea inutilă a echipajelor de intervenție și pot afecta capacitatea autorităților de a răspunde rapid unor situații reale de urgență.
Avionul „X-70 Fractal” este destinat să „exploreze manevrabilitatea aeronavelor în moduri nemaidemonstrate până acum în zborul cu echipaj uman”, a transmis NASA în anunțul său.
Aeronava va permite testarea unor noi sisteme de control al zborului și a altor „tehnologii de ultimă generație în zbor real”, potrivit lui Jared Isaacman, administratorul NASA, notează The Independent.
Pe lângă noua tehnologie de zbor, avionul poate transporta până la 910 kg de încărcătură experimentală, atât în interiorul, cât și în exteriorul aeronavei.
Modalități noi pentru cercetareAceastă capacitate ar trebui să permită noi tipuri de cercetare, mai specifică agenția spațială.
„Designul său modular și capacitatea de a schimba rapid încărcăturile utile interne și externe vor permite echipelor noastre să zboare, să învețe și să treacă rapid de la un experiment la altul”, a spus Isaacman.
Se așteaptă ca primul său zbor sub egida NASA să aibă loc în următorii doi ani și este „doar o parte a acestui nou început pentru aeronautică”, a adăugat el.
„X-70 Fractal” are o greutate la decolare de 4.500 kg, poate zbura cu 75% din viteza sunetului, poate zbura până la 45.000 de picioare și poate opera pe o rază de acțiune de 1.726 de mile. NASA a declarat că acest lucru îi va permite „să efectueze cercetări de zbor solicitante într-o gamă largă de condiții de operare”.
Nu au fost dezvăluite detalii despre aspectul aeronaveiNASA nu a oferit detalii despre designul propriu-zis al avionului. Singura imagine pe care a distribuit-o în anunțul său a fost una generată de inteligența artificială, care înfățișa avionul „X-70 Fractal” în mare parte învăluit în ceață.
NASA a comparat noua aeronavă cu alte „avioane X” care au existat înaintea ei.
„Timp de decenii, NASA Aeronautics a folosit avioane X pentru a dezvolta tehnologii care fac progresul aviației”, a transmis Laurie Grindle, directorul Diviziei Aeronautice din cadrul Direcției Misiuni de Cercetare și Tehnologie a NASA, într-un comunicat.
„Este emoționant să aducem un alt avion X pentru a accelera și a stimula cercetarea aeronautică”, a adăugat aceasta, potrivit sursei citate.
Președintele Nicușor Dan asistă alături de fiul său la meciul de rugby dintre echipa națională a României și echipa națională din Tonga, din cadrul turneului World Rugby Nations Cup, desfășurat pe Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf din București.
Meciul a început la ora 18:30 și face parte din etapa a patra a World Rugby Nations Cup. Este primul dintre cele trei meciuri pe care România le joacă acasă în noiembrie, după care urmează SUA, pe 14 noiembrie, și Canada, pe 20 noiembrie.
Tonga ocupă locul 19 în clasamentul mondial, cu două poziții peste România. Ultima întâlnire directă, din noiembrie 2024, tot la București, a fost câștigată de Stejari cu 25-15.
Stejarii au jucat prima parte a competiției în iulie, în America de Sud, unde au învins Samoa cu 38-37, au remizat 36-36 cu Uruguay și au pierdut 31-48 cu Chile.
Meciul cu Tonga deschide runda a patra, care continuă sâmbătă cu Georgia – Canada la Tbilisi, Portugalia – Chile la Lisabona și Spania – Uruguay la Madrid.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat, la reuniunea ministerială CESEC desfășurată la Zagreb, că România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de energie electrică de aproximativ 4.000 MW, însă este necesară creșterea capacității efectiv disponibile.
Ministrul Energiei: Sunt necesare investiții și o coordonare regională mai bunăDumitru Chisăliță a participat, în perioada 5-6 noiembrie, la reuniunea Grupului la Nivel Înalt pentru Conectivitate Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), organizată în capitala Croației.
La discuții au fost prezenți miniștri din statele participante la inițiativă, precum și comisarul european pentru Energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Potrivit unui comunicat transmis vineri de Ministerul Energiei, România a pledat pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și pentru o cooperare mai strânsă între state, astfel încât energia să poată circula mai eficient între piețele regionale.
„La reuniunea CESEC de la Zagreb am susținut necesitatea dezvoltării interconectărilor energetice și eliminării blocajelor din rețelele transfrontaliere. România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de energie electrică de aproximativ 4.000 MW, însă este esențial să creștem capacitatea efectiv disponibilă pentru schimburile de energie. Avem nevoie de investiții și de o mai bună coordonare regională, astfel încât să putem importa energie în perioadele de deficit și să valorificăm producția internă atunci când avem excedent. Obiectivul este reducerea diferențelor de preț dintre piețele europene și consolidarea securității energetice, cu beneficii pentru consumatorii și industria din România”, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Ministrul a subliniat și importanța unei colaborări mai eficiente între operatorii de transport, autoritățile de reglementare și guverne, precum și necesitatea unor reguli predictibile pentru realizarea investițiilor strategice.
Polonia și Cehia se alătură cadrului de cooperare CESECUnul dintre principalele rezultate ale reuniunii de la Zagreb a fost semnarea unui act adițional la memorandumurile de înțelegere ale inițiativei CESEC, prin care cooperarea regională a fost extinsă către Polonia și Republica Cehă.
Potrivit Ministerului Energiei, această extindere urmărește îmbunătățirea coordonării între state, dezvoltarea interconectărilor și integrarea piețelor de energie din Europa Centrală și de Sud-Est.
România consideră prioritare diversificarea surselor de aprovizionare, securitatea energetică și accesul populației și al companiilor la energie la prețuri competitive.
Totodată, Bucureștiul susține o tranziție energetică bazată pe obiective realiste și pe utilizarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia regenerabilă și cea nucleară.
Discuții bilaterale cu miniștrii din Croația și UngariaÎn marja reuniunii, Dumitru Chisăliță a avut întrevederi cu Ante Šušnjar, ministrul Economiei din Croația, și István Kapitány, ministrul Economiei și Energiei din Ungaria.
Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării energetice, conectarea infrastructurilor naționale și identificarea unor proiecte comune pentru creșterea siguranței aprovizionării.
Ministerul Energiei precizează că România urmărește consolidarea rolului său în sistemul energetic regional, prin valorificarea capacităților de producție existente și prin dezvoltarea legăturilor de transport al energiei electrice și gazelor naturale cu statele vecine.
Europa ar putea fi afectată de un episod important de frig arctic la începutul lunii decembrie, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra rezervelor de gaze naturale, deja scăzute.
Modelele meteorologice indică primele semne ale unei perturbări neobișnuit de timpurii a vortexului polar, existând riscul ca aerul arctic să ajungă în anumite zone din nord-vestul Europei în următoarele săptămâni.
Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) a semnalat o posibilă perturbare a vortexului polar, o circulație amplă de aer rece aflată la mare altitudine deasupra Arcticii.
Astfel de schimbări pot influența tiparele meteorologice din regiunile sudice și pot permite aerului rece să se deplaseze spre America de Nord și anumite părți ale Europei.
Potrivit OilPrice, citat de Daily News Hungary, această evoluție ar putea aduce condiții meteorologice arctice în nord-vestul Europei în următoarele săptămâni.
Impactul potențial asupra aprovizionării cu gaze este deosebit de îngrijorător, deoarece Europa intră în sezonul rece cu depozite relativ puțin umplute.
O săptămână de frig extrem ar putea consuma rezerva de gaze a EuropeiO analiză realizată de BloombergNEF arată că inclusiv o singură săptămână cu temperaturi neobișnuit de scăzute ar putea crește semnificativ cererea de gaze naturale pentru încălzire.
Cercetătorii au analizat un scenariu în care temperaturile medii din perioada 2-8 decembrie ar fi cu 5 grade Celsius sub media înregistrată în aceeași perioadă în ultimii zece ani.
În aceste condiții, cererea de gaze naturale pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.
Dacă întreaga cerere suplimentară ar trebui acoperită din depozitele subterane, rezervele europene de gaze ar putea scădea la aproximativ 15,5% din capacitate până la sfârșitul lunii martie, față de circa 17% în condiții meteorologice medii.
Astfel, stocurile ar rămâne cu doar aproximativ jumătate de punct procentual peste nivelul minim estimat de BloombergNEF, dincolo de care Europa ar trebui să înceapă să utilizeze gazele păstrate ca rezerve strategice, în locul stocurilor comerciale obișnuite.
Europa intră în iarnă cu cele mai mici rezerve din 2022Situația este complicată și de faptul că depozitele europene de gaze sunt în prezent umplute în proporție de aproximativ 74%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022.
Vremea relativ blândă din octombrie a oferit totuși un oarecare răgaz. Cererea mai redusă pentru încălzire le-a permis statelor să continue umplerea depozitelor mai târziu decât de obicei, iar stocurile au ajuns cu aproximativ un miliard de metri cubi peste media lunii octombrie din perioada 2021-2025.
Cu toate acestea, un episod sever de frig ar putea elimina rapid această rezervă suplimentară.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a avertizat, de asemenea, în această săptămână că nivelul gazelor din depozitele europene ar putea coborî sub 10% până la sfârșitul lunii martie.
Instituția a atras atenția că piața ar deveni deosebit de vulnerabilă la noi episoade de frig, defecțiuni tehnice sau alte întreruperi ale aprovizionării.
Un factor important este că ritmul de extragere a gazelor tinde să scadă atunci când depozitele ajung sub 30% din capacitatea lor de lucru. Prin urmare, extragerea gazelor ar putea deveni mai dificilă tocmai în momentul în care cererea este ridicată, iar rezervele sunt reduse.
Prețurile gazelor din Europa sunt mult peste cele din SUAEuropa se confruntă și cu un dezavantaj semnificativ în ceea ce privește prețurile, în comparație cu Statele Unite. Contractele futures pentru gazele naturale din Europa se tranzacționează în prezent la un nivel de aproximativ 11 ori mai mare decât prețul din SUA, potrivit datelor citate de OilPrice.
Un nou episod de frig puternic ar putea pune și mai multă presiune asupra prețurilor angro ale gazelor naturale din Europa, menținând costurile energiei la un nivel ridicat până în primăvară.
Pentru gospodării și companii, impactul final va depinde de intensitatea și durata vremii de iarnă, precum și de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare.
Deși un episod de frig arctic la începutul lunii decembrie nu este încă cert, rezervele limitate de gaze lasă Europa mai expusă oricărei creșteri neașteptate a cererii sau întreruperi a aprovizionării.
Competiția pentru conducerea instituției se desfășoară în paralel cu negocierile dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene pentru ocuparea altor poziții importante din structura executivă a BCE, relatează POLITICO.
Doi foști guvernatori de bănci centrale, în cursa pentru președinția BCEPablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei, și Klaas Knot, fost președinte al Băncii Centrale a Țărilor de Jos, sunt singurii candidați înscriși pentru succesiunea Christinei Lagarde.
Cele două propuneri au fost transmise înaintea termenului-limită de vineri, ora 17:00, ora Europei Centrale, potrivit publicației POLITICO.
Viitorul președinte va prelua conducerea uneia dintre cele mai influente instituții financiare europene, responsabilă de politica monetară a zonei euro.
BCE stabilește dobânzile de politică monetară și urmărește menținerea stabilității prețurilor, având ca obiectiv o rată a inflației de 2% pe termen mediu.
Activitatea curentă a instituției este coordonată de un Comitet executiv format din șase membri, care supraveghează inclusiv analizele economice și financiare ce fundamentează deciziile de politică monetară.
Germania și Franța urmăresc alte funcții importanteCompetiția dintre Spania și Țările de Jos reprezintă doar o parte a negocierilor privind viitoarea conducere a BCE.
Germania încearcă să își păstreze reprezentarea în Comitetul executiv, după plecarea economistei Isabel Schnabel, programată pentru 3 ianuarie 2027.
Potrivit POLITICO, Schnabel urmează să ocupe o funcție la Fondul Monetar Internațional (FMI), ceea ce va lăsa vacant postul deținut în prezent la BCE.
Franța vizează, la rândul său, funcția de economist-șef al instituției, ocupată în prezent de irlandezul Philip Lane.
Mandatul de opt ani al acestuia se va încheia la 31 mai 2027, deschizând o nouă etapă a negocierilor pentru distribuirea pozițiilor de conducere.
Astfel, Germania, Franța, Spania și Țările de Jos încearcă să își asigure reprezentarea în structurile de decizie ale instituției monetare europene.
Negocierile încep la Eurogrup și continuă la nivelul liderilor UEMiniștrii de finanțe din zona euro urmează să discute luni, la Bruxelles, despre schimbările de la vârful BCE, în cadrul reuniunii Eurogrupului.
Cei doi candidați la președinție nu sunt programați să participe la reuniunea cu ușile închise, însă miniștrii de finanțe din Spania și Țările de Jos sunt așteptați să susțină candidaturile propriilor reprezentanți.
Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, negocierile politice ar putea continua la summitul informal al liderilor Uniunii Europene, programat la Dublin la sfârșitul săptămânii viitoare.
Discuțiile ar urma să includă nu doar desemnarea viitorului președinte, ci și echilibrul de reprezentare între marile economii europene.
Un alt termen important este 27 noiembrie, data-limită pentru depunerea candidaturilor la postul care va deveni vacant după plecarea lui Isabel Schnabel.
Deocamdată, nu a fost anunțată o decizie privind succesorul Christinei Lagarde, iar rezultatul competiției dintre Hernández de Cos și Knot va depinde de negocierile dintre statele membre ale zonei euro.
Potrivit soluției pronunțate de Tribunalul Ilfov, judecătorii au admis contestația condamnatului împotriva sentinței penale nr. 3054 din 7 octombrie 2026, au desființat hotărârea atacată și au rejudecat cererea de liberare condiționată.
Astfel, instanța a admis solicitarea lui Minel Florin Prina și a dispus liberarea acestuia de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii, emis la 9 octombrie 2024.
Prina executa o pedeapsă de patru ani și șase luni de închisoare, aplicată printr-o sentință penală pronunțată la 17 septembrie 2024 de Tribunalul București – Secția I Penală.
Judecătorii i-au atras atenția asupra prevederilor legale referitoare la revocarea liberării condiționate. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Hotărârea a fost pronunțată pe 6 noiembrie 2026 și este definitivă.
Minel Prina, condamnat în dosarul lui Darius VâlcovMinel Florin Prina a fost primar al municipiului Slatina și a fost condamnat definitiv în mai 2023, în dosarul de corupție în care a fost judecat alături de fostul ministru Darius Vâlcov. Prina a primit o pedeapsă de patru ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la spălare de bani.
În aceeași cauză, Darius Vâlcov a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul a vizat, între altele, atribuirea unor contracte de lucrări publice și circuitul unor sume de bani prin intermediul unor firme și interpuși.
Potrivit procurorilor DNA, Prina ar fi contribuit la disimularea provenienței unor bani prin încheierea unor contracte fictive de furnizare de bunuri și servicii. Acuzațiile au făcut parte din dosarul în care anchetatorii au investigat modul în care ar fi fost primite și transferate sumele provenite din contractele publice.
A fost prins în Italia și adus în România pentru executarea pedepseiDupă condamnarea definitivă din mai 2023, Minel Prina a fost dat în urmărire, fiind identificat în Italia. În decembrie 2023, ministrul Justiției de la acea vreme, Alina Gorghiu, anunța că autoritățile italiene au decis predarea fostului primar către România, pentru executarea pedepsei.
Prina a fost condamnat în aceeași cauză în care a fost judecat Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei și fost ministru al Finanțelor.
Vineri, la ora 17:30, misiunea de salvare a fost suspendată. Marinarul dispărut nu a fost găsit, iar nava SAR ARTEMIS s-a întors la bază.
În cadrul după-amiezii, la ora 15:21, Centrul Maritim de Coordonare ( MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare ( ARSVOM) pentru a efectua o misiune contra cronometru de căutare și salvare la pescadorul SEA ANGHEL 1.
Nava SAR ARTEMIS din cadrul ARSVOM a plecat de la cheu din dana 78 Constanța spre zona indicată de MRCC.
Potrivit Ziua de Constanța, este vorba despre un marinar care s-ar fi aruncat în apă fără vestă de salvare și îmbrăcat în haine negre.
România beneficiază din nou de energia electrică produsă din surse nucleare după repornirea cu succes a Unității 1 de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica.
„Ne bucurăm că nivelul Dunării ne-a permis reconectarea Unității 1 la rețea. Această perioadă ne-a aratăt că trebuie să ne pregătim pentru scenarii extreme, tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice, și vom analiza cu toată seriozitatea măsurile de adaptare necesare. Le mulțumesc colegilor care au rămas mobilizați pe întreaga perioadă a opririi și au asigurat, în fiecare moment, securitatea nucleară a instalațiilor. Profesionalismul și dedicarea echipei Nuclearelectrica față de misiunea de a asigura energie curată pentru România sunt garanția că mergem înainte cu încredere”, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, într-un comentariu la solicitarea Mediafax.
Mihai Gioară a preluat conducerea companiei din 3 octombrie, după ce fostul director general, Cosmin Ghiță, a renunțat la mandat.
La ora 18:21, Unitatea 1 de la Cernavodă livra deja 191 MW din totalul producției de 6.252 MW. Capacitatea maximă a reactorului, care ar urma să ajungă sâmbătă, este de 700 MW.
La acea oră, dat fiind consumul ridicat, de 8.027 MW, România importa încă 1.775 MW
Cea mai mare cotă o aveau hidrocarburile (33,74% – 2109 MW), urmată de hidro (27,28% – 1705 MW)
La ora 16:27, datele Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară, reprezentând 0,74% din producția totală de electricitate a României, care se ridica în acel moment la 5.651 MW.
Este prima cantitate de energie nucleară livrată în rețeaua națională după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite.
Repornirea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă a fost programată după ce, în urma verificărilor de amploare efectuale, specialiștii autorității naționale de reglementare și control în domeniul nuclear, Comisiei Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și a permis inițierea etapelor de repornire, după cum a declarat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, joi, la solicitarea Mediafax.
„Am inițiat o premieră la minister: întâlnire cu foști miniștri ai educației și cercetării de după 1990”, a transmis Costreie, vineri, pe Facebook.
Ministrul a anunțat că inițiativa urmărește asigurarea continuității reformelor din sistemul de educație, indiferent de schimbările de la conducerea ministerului.
„Cred că o colaborare reală între foști și actuali miniștri poate ajuta la continuarea reformelor, dincolo de schimbările de mandat. Multe dintre soluțiile care pot să îmbunătățească educația nu trebuie reinventate, dar este nevoie ca proiectele și reformele începute să nu se piardă odată cu fiecare schimbare la conducerea ministerului”, a transmis Sorin Costreie.
Sorin Costreie: Educația nu poate fi reconstruită la fiecare mandat„Educația nu poate fi reconstruită la fiecare mandat. Este o construcție pe termen lung, deci continuitatea politicilor publice este cu atât mai importantă”, potrivit ministrului Educației.
Costreie a explicat și principiul de la care a pornit inițiativa: „Construim pe ce funcționează, îmbunătățim ce nu funcționează. Iar expertiza trebuie să fie mai presus de afinitățile politice”.
Consiliu consultativ pentru educație și cercetareMinistrul a precizat că va organiza o întâlnire și cu foștii miniștri care nu au putut participa la prima reuniune. Ulterior, vor fi puse bazele unui consiliu consultativ dedicat temelor esențiale din educație și cercetare.
La întâlnire au participat Ecaterina Andronescu, Monica Anisie și Ligia Deca, Anton Anton, Cristian Adomniței, Alexandru Athanasiu, Daniel Breaz, Mihnea Costoiu, Adrian Curaj, Mihai Dimian, Pavel Năstase și Remus Pricopie.
