MediaFax.ro

Prietena apropiată a lui Runyon, Erin Murphy, a confirmat decesul acesteia într-o postare pe Facebook, scriind: „Sunt foarte tristă să vă anunț că prietena mea Jennifer Runyon Corman a decedat după o scurtă luptă cu cancerul. Există oameni cu care știi că vei fi prietenă înainte chiar să îi cunoști. Era o femeie specială. Îmi vei lipsi, Jenn. Gândurile mele sunt alături de familia ta și de copiii tăi minunați”.

Runyon a debutat în lungmetrajul din 1980 „To All a Good Night” și a continuat cu roluri secundare în comediile „Up the Creek” și „Ghostbusters”, ambele lansate în 1984, potrivit Variety.

Actrița a avut și un rol principal, cel al lui Gwendolyn Pierce, în sitcomul din 1984 „Charles in Charge”, în primul sezon al serialului. În 1988, a interpretat-o pe Cindy Brady în filmul de televiziune „A Very Brady Christmas”.

Tot în 1988, Runyon a jucat rolul principal în „The In Crowd” și a apărut în episodul pilot al serialului „Quantum Leap”. De asemenea, a jucat în comedia „18 Again!” și a avut apariții ca invitată în „Murder, She Wrote”, „A Man Called Sarge” și „Beverly Hills, 90210”.

Runyon s-a născut pe 1 aprilie 1960, în Chicago, Illinois, fiind fiica prezentatorului radio și disc jockey-ului Jim Runyon și a actriței Jane Roberts.

În 1991, Runyon s-a căsătorit cu Todd Corman, un antrenor de baschet universitar care lucra și în producția de film și televiziune între sezoanele sportive. Cuplul are doi copii: un fiu pe nume Wyatt și o fiică pe nume Bayley.

În 2014, Runyon a declarat că s-a retras parțial din actorie și că lucrează ca profesoară.

„Va fi mereu amintită pentru dragostea ei pentru viață și devotamentul față de familie și prieteni”, se arată în postarea de omagiu de pe Facebook. „Știu că de sus ne privește pe toți cu zâmbetul ei frumos. Odihnește-te în pace, Jenn a noastră”.

În 1979 străzile Teheranului erau pline de protestatari, regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi se clătina, iar în cele din urmă monarhia s-a prăbușit, în locul ei apârând Republica Islamică Iran. În martie 1979 are loc un referendum istoric, iar peste 98% dintre votanți aprobă noua formă de stat.

În același an se adoptă Constituția Iranului, documentul care stabilește modul în care este organizat statul. La prima vedere, structura pare familiară, pentru că există un președinte ales, un parlament (Majlis) format din 290 de membri, iar cetățenii votează, însă, în spatele acestor instituții se află un principiu care schimbă complet regulile jocului.

Constituția iraniană prevede că statul trebuie să fie construit pe principiile islamului, iar legile trebuie să respecte sharia. Dar ce este sharia?

Sharia este un sistem complex de reguli religioase și juridice care provin din Coran, din tradițiile profetului Muhammad și din interpretările juriștilor musulmani de-a lungul secolelor, reglementând domenii dintre cele mai diverse, de la  căsătorie și moștenire până la comportamentul public, moralitatea sau anumite infracțiuni.

În Iran, ideea fundamentală este simplă- nicio lege nu trebuie să contrazică sharia, iar pentru a se asigura respectarea acestei reguli, Constituția se bazează pe  doctrina velayat-e faqih, adică „tutela juristului islamic”, un lider religios care cunoaște legea islamică și poate garanta că politica rămâne fidelă religiei.

Astfel s-a conturat figura centrală a statului iranian în persoana Liderului Suprem, care este comandantul armatei, cel ce influențează politica externă și numește conducerea sistemului judiciar, pe scurt, cel care conduce cu adevărat țara.

Dar cine alege Liderul Suprem?

Aici intră în scenă o instituție care pare ieșită din culisele puterii –Adunarea Experților, formată din clerici aleși prin vot popular.

De exemplu, în 1989, când moare ayatollahul Ruhollah Khomeini, lider al revoluției și primul lider suprem al Iranului, Adunarea Experților se reunește pentru a decide cine va conduce republica islamică și, după deliberări intense, clericii îl aleg pe Ali Khamenei, o decizie care va marca politica iraniană pentru decenii.

Pe lângă instituțiile religioase și politice, statul iranian se sprijină și pe o forță care a devenit extrem de influentă – Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, creat imediat după revoluția din 1979 pentru a apăra noul sistem islamic, devenit simbolul rezistenței iraniene și una dintre cele mai puternice forțe militare ale țării, mai ales după războiul dintre Iran și Irak.

Influența lor s-a extins dincolo de armată, ajungând în economie, politică și operațiuni externe, astfel că, în spatele instituțiilor politice ale republicii se află și această structură care protejează stabilitatea regimului.

Revenind în prezent, după moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, mecanismul constituțional al statului a fost pus în mișcare exact așa cum fusese conceput în 1979, având în centru Adunarea Experților, cu cei 88 de clerici care o compun.

Potrivit mai multor declarații venite din interiorul adunării, decizia privind succesiunea este aproape stabilită, clericul Ayatollah Mohammadmehdi Mirbaqeri  afirmând că există deja un consens majoritar asupra unui succesor, chiar dacă anumite obstacole procedurale mai trebuie rezolvate înainte ca alegerea să fie anunțată oficial.

În același timp, alți membri ai adunării au sugerat că votul propriu-zis ar fi avut deja loc, iar clericul Ahmad Alamolhoda a declarat, potrivit agenției de presă Mehr, că zvonurile potrivit cărora nu s-ar fi luat încă o decizie sunt „complet false”, adăugând că succesorul a fost deja ales și că anunțul oficial urmează să fie făcut de Ayatollah Hashem Hosseini Bushehri, responsabil cu comunicarea deciziilor adunării.

Contextul în care se desfășoară această succesiune este însă unul excepțional, pentru că, din cauza loviturilor militare care vizează infrastructuri iraniene, membrii Adunării Experților nu au reușit să se reunească în mod tradițional.

În interiorul sistemului politic iranian circulă deja numele candidatului care ar fi obținut sprijinul majorității, acesta fiind Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, acesta având o relație foarte apropiată cu Corpul Gărzilor Revoluționare.

Dar această posibilă succesiune nu este lipsită de controverse. Unii membri ai Adunării Experților și analiști politici au avertizat că alegerea fiului fostului lider suprem ar putea alimenta percepția că Republica Islamică evoluează spre o formă de conducere aproape ereditară, ceea ce ar contraveni spiritului revoluției din 1979.

Totuși, dincolo de aclamarea ideii de republică, Iranul rămâne un stat în care Constituția și instituțiile moderne sunt subordonate sharia și autorității clerului, iar puterea reală nu aparține cetățenilor, ci unei elite religioase gata să se războiască cu întreaga planetă.

Discuția are loc luni, în cadrul unei teleconferințe programate la ora 8.30, ora New York-ului (15.30 ora României), la care participă miniștrii de finanțe din statele G7 și directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol. Întâlnirea are drept scop evaluarea impactului economic al războiului cu Iranul asupra piețelor energetice.

Potrivit Financial Times, cel puțin trei state din G7, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat deja sprijinul pentru ideea utilizării rezervelor strategice de petrol, însă nu a fost luată încă o decizie finală.

În discuție se află o eliberare de aproximativ 300–400 de milioane de barili de petrol din stocurile strategice coordonate de IEA. Această cantitate ar reprezenta aproximativ 25–30% din rezervele de circa 1,2 miliarde de barili deținute de statele membre ale agenției în sistemul de urgență creat pentru crize energetice majore.

Discuțiile vin în contextul în care prețurile petrolului au crescut puternic, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat deja transportul maritim în regiune. Cotațiile petrolului au urcat luni cu peste 25%, ajungând la cele mai ridicate niveluri din vara lui 2022, când piața energetică era zguduită de invazia Rusiei în Ucraina și de riscurile privind aprovizionarea cu petrol și gaze.

Îngrijorările investitorilor sunt alimentate și de decizia unor producători majori de a reduce livrările, în timp ce extinderea conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel ridică riscul unor perturbări prelungite ale fluxurilor globale de petrol.

În tranzacțiile din Asia, Brent, reperul internațional al pieței petroliere, a urcat până la 116,71 dolari pe baril, înainte ca prețul să scadă ușor, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a depășit temporar 116 dolari pe baril.

Rezervele strategice de petrol coordonate de Agenția Internațională pentru Energie au fost create după criza petrolului din 1974 și permit statelor mari consumatoare să intervină rapid pe piață în cazul unor șocuri majore de aprovizionare. Mecanismul a fost utilizat de câteva ori în ultimele decenii, inclusiv în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.

China a fost supusă unor presiuni deflaționiste timp de mai mulți ani, cauzate de cererea internă slabă, surplusurile de producție, o criză imobiliară severă și șomajul ridicat în rândul tinerilor. Producătorii sunt angajați într-un război agresiv al prețurilor pentru a încuraja achizițiile și a reduce stocurile excedentare, potrivit Le Figaro.

Creșterea de 1,3% a depășit prognoza de 0,9% a analiștilor chestionați de Bloomberg. Aceasta marchează, de asemenea, a cincea lună consecutivă de creștere pentru indice. Cu toate acestea, Zichuan Huang, economist la Capital Economics, oferă o perspectivă mai nuanțată asupra acestei îmbunătățiri.

Aceasta din urmă este cauzată de „factori temporari, cum ar fi atenuarea deflației petrolului și volatilitatea prețurilor alimentelor și turismului în preajma Anului Nou”, scrie ea într-o notă.

„Tensiunile din Orientul Mijlociu vor continua să alimenteze inflația atâta timp cât prețurile globale la energie rămân ridicate”, a spus ea. Cu toate acestea, ea a avertizat că rezultatele „ dezamăgitoare ” ale evenimentului politic major cunoscut sub numele de Cele Două Sesiuni de la Beijing, în ceea ce privește cererea internă, „ ar trebui să frâneze orice accelerare a inflației imediat ce tensiunile se diminuează”.

Economia chineză încearcă să revină la dinamismul de dinaintea începerii pandemiei de Covid-19 în 2019-2020. În ciuda vitalității exporturilor sale și a unui excedent comercial record de aproape 1,2 trilioane de dolari în 2025, aceasta se confruntă cu dezechilibre structurale grave și presiuni comerciale din partea americanilor.

Guvernul a anunțat săptămâna trecută obiectivul său de creștere economică între 4,5% și 5% până în 2026, cel mai modest obiectiv stabilit din 1991. Stimularea cererii interne și reducerea dependenței de exporturi reprezintă una dintre principalele probleme anunțate de guvern și subliniate în Planul cincinal 2026-2030, care este în prezent revizuit de mii de reprezentanți ai regimului reuniți la Beijing pentru „Cele Două Sesiuni”. De asemenea, guvernul a stabilit o țintă de inflație de 2% pentru 2026.

În ultimele luni, autoritățile au luat măsuri pentru stimularea cheltuielilor gospodăriilor, inclusiv un program de subvenții pentru electronice, electrocasnice și mobilă. Acestea mizează pe impulsul oferit de Anul Nou Lunar, o perioadă în care consumatorii și călătorii chinezi își măresc cheltuielile.

Sărbătorile au atins o durată oficială excepțională de nouă zile. Autoritățile anunțaseră anterior noi măsuri pentru a încuraja gospodăriile să cheltuiască, cum ar fi voucherele.

Potrivit unui articol publicat în The Conversation, oamenii au așa-numite „cronotipuri”. Acestea sunt ritmuri biologice diferite care determină când sunt mai energici sau mai somnoroși. Unele persoane sunt active dimineața și se trezesc ușor devreme. În același timp, altele funcționează mai bine în a doua parte a zilei sau seara.

Aceste diferențe sunt influențate în mare măsură de genetică și de mecanismele ceasului biologic. Majoritatea oamenilor nu sunt nici extrem de matinali, nici foarte activi noaptea, ci se află undeva la mijloc.

Studiile arată că persoanele matinale tind să aibă rezultate academice mai bune și să adopte mai des obiceiuri sănătoase. Totuși, specialiștii spun că acest avantaj nu este neapărat rezultatul trezitului devreme, ci al faptului că societatea este organizată în jurul unui program matinal.

Pentru persoanele care sunt active mai ales seara, adaptarea la un program foarte devreme poate duce la oboseală cronică, stres și scăderea capacității de concentrare.

Atunci când programul zilnic nu se potrivește cu ritmul biologic al unei persoane apare ceea ce cercetătorii numesc „jet lag social”. Această nealiniere poate afecta starea de bine și performanța și este asociată cu probleme precum oboseala persistentă sau dificultățile de concentrare.

Pe termen lung, unele studii au legat acest fenomen și de riscuri mai mari pentru sănătate. Sunt incluse aici afecțiuni metabolice sau cardiovasculare.

Specialiștii spun că succesul nu depinde de ora la care începe ziua. Contează însă cât de bine este adaptat programul la ritmul natural al organismului. În loc să adopte o rutină rigidă de trezire foarte devreme, oamenii ar putea avea rezultate mai bune dacă își organizează activitățile în funcție de momentele în care sunt natural mai energici și mai concentrați.

O înregistrare video postată pe rețelele de socializare i-a arătat pe protestatari împotriva regimului iranian înconjurând autobuzul echipei și strigând „salvați-ne fetele”, în timp ce jucătoarele părăseau stadionul de pe Coasta de Aur din Queensland, după înfrângerea cu 0-2 în fața Filipinelor, potrivit CNN.

Susținătorii se tem că întoarcerea în Iran le va pune în pericol pe femei, după ce presa de stat le-a etichetat drept „trădătoare” pentru că au tăcut în timpul imnului național iranian înaintea unui meci de luni trecut.

Actul, interpretat ca un gest de sfidare la adresa regimului, a avut loc la două zile după ce SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului.

„Ca urmare a actului lor curajos de nesupunere civică prin refuzul de a cânta imnul național al actualului regim, aceștia se confruntă cu consecințe grave dacă se întorc în Iran”, a postat Pahlavi pe X. „Fac apel la guvernul australian să le asigure siguranța și să le ofere tot sprijinul necesar.”

Surse au declarat pentru CNN că echipa a fost obligată să salute și să cânte imnul național iranian joi, înaintea meciului din faza grupelor împotriva gazdei, Australia. Femeile au cântat imnul și au făcut un salut militar înainte de înfrângerea de duminică.

Antrenoarea Iranului, Marziyeh Jafari, a declarat reporterilor după meciul de duminică că echipa este nerăbdătoare să se întoarcă acasă. „Personal, aș vrea să mă întorc în țara mea cât mai curând posibil și să fiu alături de compatrioții și familia mea”, a spus ea.

Pentru echipa iraniană, orice zbor spre casă ar fi plin de pericole și întârzieri, având în vedere închiderea spațiului aerian. Însă, după ce i-au înfuriat pe liderii Iranului, susținătorii spun că se confruntă cu un risc și mai mare de a fi pedepsite pentru „trădare”.

Întrebată duminică dacă a existat vreun contact între oficialii australieni și jucătoarele iraniene, ministrul australian de externe, Penny Wong, a declarat că nu dorește „să facă comentarii despre echipa feminină a Iranului”.

„Suntem solidari cu bărbații și femeile din Iran și în special cu femeile și fetele iraniene”, a declarat ea pentru ABC.

În fiecare an, pe 9 martie, românii sărbătoresc Ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia, o zi cu o semnificație specială atât în calendarul religios, cât și în tradițiile populare. În 2026, această sărbătoare cade într-o zi de luni și marchează una dintre cele mai interesante îmbinări dintre credința creștină și obiceiurile transmise din generație în generație.

Pentru mulți români, ziua este asociată cu mucenicii, desertul tradițional pregătit în această perioadă, dar și cu obiceiul cunoscut de a bea 40 de pahare cu vin.

Se spune că bărbații care respectă această tradiție vor avea putere, sănătate și noroc pe tot parcursul anului. Numărul 40 simbolizează cei 40 de mucenici, dar în cultura populară este asociat și cu puterea, sănătatea și norocul pentru anul care urmează.

În unele zone ale țării, oamenii cred că persoanele care beau cele 40 de pahare vor avea putere și sănătate tot anul și că vinul se transformă simbolic în sângele mucenicilor.

Ziua de 9 martie este considerată în tradiția populară și începutul anului agricol. De aceea, există numeroase superstiții legate de vreme și gospodărie.

Cele mai cunoscute superstiții spun că se aprind 40 sau 44 de focuri pentru a alunga frigul și spiritele rele. De asemenea, gospodarii lovesc pământul cu bâte sau cu ciocane pentru a trezi solul și fertilitatea.

În unele zone din țară se spune că dacă plouă în această zi, atunci anul va fi unul bogat. În plus, în această zi, oamenii împart mucenici pentru sufletele celor adormiți.

Ziua celor 40 de Mucenici rămâne una dintre sărbătorile în care credința, tradițiile și obiceiurile culinare se împletesc într-un mod unic. Pentru mulți români, această zi marchează simbolic sfârșitul iernii și începutul primăverii, fiind un moment în care comunitățile se reunesc în jurul unor tradiții păstrate de secole.

Ziua de 9 martie marchează începutul simbolic al primăverii în calendarul popular și este însoțită de obiceiuri culinare, ritualuri și superstiții transmise din generație în generație. Totuși, care este povestea celor 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia?

Povestea își are originea în secolul al IV-lea, în cetatea Sevastia. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împreună cu Sfântul Constantin cel Mare, cumnatul său, Edictul de la Mediolanum (Milano de astăzi), prin care se acorda libertate religioasă creştinilor, a pornit o prigoană împotriva creştinilor din partea de răsărit a Imperiului Roman, în urma unui conflict de interese cu augustul Occidentului.

În armata romană exista obiceiul ca principalul cult să fie adresat împăratului. Cei 40 de ostaşi romani din Legiunea a XII-a Fulminata au refuzat să se jertfească împăratului şi zeilor, motiv pentru care au fost întemniţaţi, iar opt zile mai târziu au fost judecaţi. Sfinţii mucenici au mărturisit pe mântuitorul Hristos cu toată credinţa şi tăria sufletească şi de aceea au fost omorâţi, spune părintele Stoica.

Numele celor 40 de Sfinţi Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

Soldaţii au fost osândiţi, în vreme de iarnă, să stea toată noaptea în mijlocul unui lac din apropierea Sevastiei. Pe când se aflau în mijlocul apei, unul dintre ei, ieşind din lac, a fost băgat în apă caldă şi a murit. Văzând în noapte pe sfinţi înconjuraţi de lumină şi cununi, pogorându-se din cer asupra fiecăruia dintre ei, unul dintre ostaşii care erau de pază acolo a intrat laolaltă cu sfinţii în lac şi l-a înlocuit pe cel plecat.

A doua zi, trupurile soldaţilor au fost arse, o parte din cenuşă fiind aruncată în apă, iar alta, cumpărată de creştini de la cei ce i-au ucis. Osemintele lor, câte au mai rămas în cenuşă, au fost găsite în prima jumătate a secolului al V-lea de credincioasa Pulcheria, sora împăratului Teodosie al II-lea (408-450), într-o capelă în pământ, în afara zidurilor Constantinopolului, unde fusese odinioară casa şi grădina unei diaconiţe cu numele de Eusebia şi deasupra cărora se construise o biserică mai mare, în cinstea martirului Thyrus.

Atacurile iraniene lansate luni dimineață în Golful Persic au vizat inclusiv zone rezidențiale.

Bahrain: Cel puțin 32 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, în urma atacurilor cu drone iraniene asupra orașului Sitra, la aproximativ 5 kilometri sud de capitală, luni dimineață, a declarat Centrul Național de Comunicare al regatului pentru CNN.

Atacurile au vizat zonele rezidențiale civile apropiate de infrastructura energetică și „au provocat pagube semnificative”, potrivit Centrului Național de Comunicare. Printre răniți se numără și copii, inclusiv un bebeluș de 2 luni, doi băieți și o fată de 17 ani, a adăugat acesta.

Kuweit: O dronă a fost doborâtă luni dimineață de Garda Națională din Kuweit „într-unul dintre locurile aflate sub protecția sa”. Forțele de ordine au declarat că au doborât drona „ca parte a eforturilor de a securiza instalații vitale”.

Qatar: Forțele armate au interceptat un atac cu rachete luni dimineață, a anunțat Ministerul Apărării într-o postare pe X.

Pe de altă parte, Israelul a lansat un nou val de atacuri asupra centrului Iranului și a atacat infrastructura Hezbollah din Beirut, a anunțat armata sa luni dimineață

Atacul de duminică al armatei americane a ridicat numărul morților la cel puțin 157 de persoane de când administrația Trump a început să-i vizeze pe cei pe care îi numește „narcoteroriști” în ambarcațiuni mici, la începutul lunii septembrie, potrivit AP.

Ca în cazul majorității declarațiilor făcute de armata americană privind cele peste 40 de atacuri cunoscute din Oceanul Pacific de Est și Marea Caraibelor, Comandamentul Sudic al SUA a declarat că a vizat presupuși traficanți de droguri de-a lungul rutelor de contrabandă cunoscute. Armata nu a furnizat dovezi că nava transporta droguri. A postat un videoclip pe rețeaua X care arăta o mică ambarcațiune aruncată în aer în timp ce plutea pe apă.

Președintele Donald Trump a declarat că SUA se află în „conflict armat” cu cartelurile din America Latină și a justificat atacurile ca o escaladare necesară pentru a stopa fluxul de droguri în Statele Unite. Însă administrația sa a oferit puține dovezi care să susțină afirmațiile sale privind uciderea „narcoteroriștilor”.

Într-o întâlnire cu liderii latino-americani de sâmbătă, Trump i-a încurajat să se alăture SUA în luarea de măsuri militare împotriva cartelurilor de trafic de droguri și a bandelor transnaționale, despre care a spus că reprezintă o „amenințare inacceptabilă” la adresa securității naționale a regiunii.

Zeci de trenuri au fost anulate duminică seara, în urma incendiului izbucnit la un magazin de țigări electronice de pe strada Union, potrivit The Guardian.

Căile Ferate Naționale au declarat că gara va fi închisă până la o nouă notificare, în timp ce echipele de pompieri au continuat să stingă incendiul la cinci ore după ce acesta a izbucnit.

Niciun tren nu va circula către sau dinspre peroanele de la nivelul înalt al celei mai aglomerate stații din Scoția, iar cele care circulă prin peroanele de la nivelul jos nu vor face opriri în Glasgow Central.

Network Rail a declarat că gara va rămâne închisă luni dimineață, iar National Rail se așteaptă ca perturbările să continue până la sfârșitul zilei de luni.

Prim-ministrul John Swinney a declarat pe rețelele de socializare: „Sunt profund îngrijorat de incendiul de lângă Gara Centrală din Glasgow din această seară și sunt foarte recunoscător tuturor serviciilor de urgență care intervin.”

Paul Sweeney, deputatul laburist din Glasgow, a declarat că clădirea s-a prăbușit parțial. Într-o postare pe rețelele de socializare, el a spus că clădirea datează din 1851. Sweeney a declarat: „Din păcate, clădirea s-a prăbușit parțial. Sper că incendiul poate fi ținut sub control. Colțul clădirii Forsyth, precum și camerele Caledonian și Hotelul Central, par să nu fie afectate.”

Într-un comunicat emis duminică seară, un purtător de cuvânt al serviciului scoțian de pompieri și salvare a declarat: „Pompierii continuă să lucreze pentru a stinge un incendiu de amploare la o clădire de pe strada Union din Glasgow.”

„În punctul culminant, 15 echipaje de pompieri și resurse specializate, inclusiv trei vehicule cu rază mare de acțiune și o echipă de salvare pe apă, au fost mobilizate în zonă.”

„Am fost alertați inițial duminică, 8 martie, la ora 15:46, cu privire la un incendiu care afecta parterul unei clădiri comerciale cu patru etaje.”

„Nu s-au raportat victime, iar echipajele rămân la fața locului.”

Există o anumită acceptare a biletelor, pasagerii Avanti West Coast putând să își folosească biletele fără costuri suplimentare pe serviciile LNER între Edinburgh și Londra King’s Cross.

Între timp, operatorul TransPennine Express a declarat că serviciile sale dintre Glasgow Central și Liverpool Lime Street și Aeroportul Manchester nu vor funcționa luni și a îndemnat pasagerii să nu călătorească, deoarece nu vor exista autobuze care să înlocuiască trenurile.

Membrii Adunării Experților, care este aleasă de publicul iranian la fiecare opt ani, sunt verificați de Consiliul Gardienilor, un organism separat format din 12 juriști care supraveghează activitățile parlamentului iranian, potrivit CNN.

În vremuri normale, Consiliul Gardienilor stabilește dacă legislația adoptată de parlament este compatibilă cu legea sharia și solicită adesea revizuiri. De asemenea, aprobă candidații pentru parlament, președinție și Adunarea Experților.

Este cunoscut pentru descalificarea candidaților la președinție. Înainte de alegerile din 2021, de exemplu, Consiliul Gardienilor a interzis peste 600 de candidați, inclusiv toate femeile, precum și personalități de rang înalt precum Ali Larijani, cel mai înalt oficial al securității naționale din Iran.

Adunarea Experților s-a întrunit virtual, potrivit agenției de știri semi-oficiale iraniene Fars la începutul acestei săptămâni. Organismul ales, format din 88 de clerici de rang înalt, a organizat întâlniri la distanță după ce Israelul a atacat săptămâna aceasta complexe aparținând adunării. Presa de stat a declarat că atacurile americano-israeliene au lovit complexul Adunării Experților din Teheran luni, iar marți, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin, a confirmat un atac asupra complexului din Qom.

Potrivit agenției de știri Fars, în clădire nu se ținea nicio sesiune de adunare în momentul loviturilor.

Fiul lui Khamenei, Mojtaba Khamenei, a fost desemnat duminică de Adunarea Experților din Iran, organismul format din 88 de clerici fiind, însărcinat cu alegerea liderului suprem.

Adunarea a ales un nou lider o singură dată de la înființarea Republicii Islamice în 1979. Atunci când Ali Khamenei a fost ales în grabă, în urma morții ayatollahului Ruhollah Khomeini, acum mai bine de trei decenii.

Departamentul de Poliție din Los Angeles a confirmat că incidentul a avut loc duminică, 8 martie, la ora 13:20, ora locală, potrivit CNN.

Reprezentanții poliției au declarat că s-au tras între 5 și 7 focuri de armă, că acele focuri au lovit poarta casei, dar nu și casa în sine, și că nu au existat răniți, deși existau persoane în casă.

Poliția a declarat că o femeie de aproximativ 30 de ani a fost reținută.

Artista și antreprenoarea de succes a născut al treilea copil chiar în septembrie anul trecut, după ce a dezvăluit sarcina la Gala Met din mai anul trecut.

În urmă cu un an, Rihanna a declarat că „a descifrat codul” pentru cel de-al nouălea album al său. Informațiile din presă spun că a fost recent în studio. Ultimul album al ei a fost „Anti”, lansat în  2016.

Luptele au loc în apropierea satului Nabi Chit, care fusese deja vizat vineri noaptea de comandouri israeliene venite să încerce, fără succes, să recupereze trupul unui aviator israelian capturat în 1986, potrivit agenției ANI, citată de Le Figaro.

O sursă din Hezbollah a declarat pentru AFP că mișcarea șiită libaneză a doborât un elicopter israelian în zonă.

Într-o declarație, Hezbollah a indicat că soldații israelieni au sosit la bordul a „aproximativ 15 elicoptere” la scurt timp după miezul nopții, ora locală (22:00 GMT). „Luptătorii Rezistenței Islamice au atacat elicopterele și forțele infiltrate cu arme adecvate, iar luptele sunt în desfășurare în timp ce emitem această declarație”, a scris mișcarea în jurul orei 23:45 GMT.

Hezbollah a implicat Libanul în războiul regional revendicând responsabilitatea, pe 2 martie, pentru un atac împotriva Israelului, menit să răzbune moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis în primele ore ale operațiunii americano-israeliane împotriva Iranului.

De atunci, Israelul a lansat o vastă campanie de atacuri aeriene care a vizat din nou suburbiile sudice ale Beirutului, un bastion al Hezbollah, precum și estul și sudul țării duminică, unde cel puțin 11 persoane au fost ucise într-un singur sat, potrivit autorităților. Ministrul Sănătății, Rakan Nassereddine, a declarat că atacurile au ucis 394 de persoane, inclusiv 83 de copii, într-o singură săptămână.

„Noaptea trecută, un militar american a decedat din cauza rănilor suferite în timpul atacurilor inițiale ale regimului iranian în Orientul Mijlociu”, a declarat Comandamentul Central al SUA pe rețeaua X. „Militarul a fost grav rănit la locul unui atac asupra trupelor americane din Regatul Arabiei Saudite, pe 1 martie”, potrivit CNN.

Numele militarului nu este divulgat până la 24 de ore după ce familia sa este anunțată, așa cum este obiceiul.

Vestea despre soldatul căzut vine la o zi după ceremonia de repatriere celor șase soldați uciși săptămâna trecută în Kuweit. Președintele Donald Trump și alți oficiali de rang înalt li s-au alăturat familiilor acelor soldați la baza aeriană Dover din Delaware, în timp ce soldații au fost aduși acasă.

Atacul respectiv, care a avut loc fără avertisment , a avut loc asupra unui centru de operațiuni improvizat în portul civil Shuaiba din Kuweit, pe 1 martie. Toți cei șase soldați au fost repartizați în cadrul Comandamentului 103 de Susținere, o unitate de rezervă a Armatei din Iowa.

Președintele a declarat duminică pentru ABC că întâlnirea cu familiile celor șase soldați nu l-a pus pe gânduri în privința războiului.

„Părinții s-ar supăra dacă aș face asta”, a spus el. „Părinții mi-au spus, fiecare dintre ei: «Vă rog, domnule, câștigați asta pentru băiatul meu», iar într-un caz, o tânără, după cum știți, «Vă rog, câștigați asta pentru copilul meu».”

Președintele a declarat anterior că probabil vor exista mai multe victime americane în războiul din Iran. Întrebat sâmbătă dacă crede că va trebui să participe la transferuri mai demne, Trump a răspuns: „Sunt sigur. Urăsc să… dar face parte din război”.

CENTCOM a anunțat, de asemenea, duminică, într-o postare separată pe rețelele de socializare, că un soldat al Gărzii Naționale americane a murit într-un „incident medical în Kuweit, pe 6 martie, în timpul unei urgențe medicale”.

Maiorul Sorffly Davius, în vârstă de 46 de ani, din Queens, New York, a murit la Camp Buehring, a anunțat Pentagonul. Incidentul este în curs de investigare. Davius ​​era ofițer de poliție în New York City din 2014, a precizat departamentul.

Prețul barilului de țiței Brent, standardul internațional, a fost de 101,19 dolari la scurt timp după reluarea tranzacțiilor la Bursa de Comerț din Chicago, în creștere cu 9,2% față de prețul de decontare de vineri de 92,69 dolari, relatează AP.

West Texas Intermediate, țițeiul ușor produs în Statele Unite, se vindea la aproximativ 107,06 dolari pe baril. Aceasta este cu 16,2% mai mare decât prețul de decontare de vineri de 90,90 dolari. Ambele ar putea crește sau scădea pe măsură ce tranzacțiile pe piață continuă.

Creșterile au urmat creșterii prețurilor la țițeiul din SUA cu 36% și a prețurilor la țițeiul Brent cu 28% săptămâna trecută. Prețurile petrolului au crescut vertiginos pe măsură ce războiul, aflat acum la a doua săptămână, a prins în capcană țări și locuri esențiale pentru producția și transportul petrolului și gazelor din Golful Persic.

Aproximativ 15 milioane de barili de țiței – aproximativ 20% din petrolul mondial – sunt transportați de obicei zilnic prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit firmei independente de cercetare Rystad Energy. Amenințarea atacurilor iraniene cu rachete și drone a împiedicat petrolierele să traverseze strâmtoarea, care se învecinează la nord cu Iranul, transportând petrol și gaze din Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Iran.

Irakul, Kuweitul și Emiratele Arabe Unite și-au redus producția de petrol pe măsură ce rezervoarele de stocare se umplu, din cauza capacității reduse de a exporta țiței. Iranul, Israelul și Statele Unite au atacat, de asemenea, instalațiile petroliere și gaziere de la începutul războiului, exacerbând preocupările legate de aprovizionare.

Ultima dată când contractele futures pentru țițeiul american s-au tranzacționat peste 100 de dolari pe baril a fost pe 30 iunie 2022, când prețul a ajuns la 105,76 dolari. Pentru Brent, a fost pe 29 iulie 2022, când prețul a ajuns la 104 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor la petrol la nivel global, de la atacul Israelului și al SUA asupra Iranului pe 1 martie, a zguduit piețele financiare, stârnind îngrijorări că majorarea costurilor energiei va alimenta inflația și va duce la cheltuieli mai mici din partea consumatorilor americani, principalul motor al economiei.

Într-o declarație, Adunarea Experților a îndemnat iranienii, în special cercetătorii, cadrele universitare și elitele naționale, să jure credință noii conduceri și să mențină unitatea în jurul principiului Velayat-e Faqih, sistemul de tutelă islamic care formează fundamentul structurii politice a Iranului, potrivit CNN.

Adunarea a declarat că s-a întrunit imediat după ce a apărut vestea morții lui Khamenei, în ciuda a ceea ce a descris ca fiind condiții grave de război și amenințări directe la adresa țării.

Oficialii au declarat că Adunarea a continuat procesul constituțional de selecție a unui nou lider pentru a evita orice vid de conducere în țară.

După ceea ce a descris ca fiind deliberări ample, Adunarea Experților a anunțat că Mojtaba Khamenei a fost ales prin vot unanim al membrilor săi pentru a deveni al treilea lider al Republicii Islamice de la revoluția din 1979.

Fiul lui Khamenei, Mojtaba Khamenei, a fost desemnat de Adunarea Experților din Iran, un organism format din 88 de clerici aleși, însărcinat cu alegerea liderului suprem, potrivit CNN.

Adunarea a ales un nou lider o singură dată de la înființarea Republicii Islamice în 1979. Atunci când Ali Khamenei a fost ales în grabă, în urma morții ayatollahului Ruhollah Khomeini, acum mai bine de trei decenii.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că trebuie să fie „implicat în numirea” următorului lider al Iranului și că alegerea fiului lui Khamenei este „inacceptabilă” pentru el.

Mojtaba, în vârstă de 56 de ani, este al doilea fiu al lui Khamenei și este cunoscut pentru influența sa semnificativă în culise și are legături puternice cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), cel mai puternic organism militar din țară, precum și cu forța paramilitară voluntară Basij.

Mojtaba nu este un cleric de rang înalt și nu are niciun rol oficial în regim. El a fost sancționat de SUA în 2019. Trezoreria SUA l-a acuzat că a colaborat îndeaproape cu comandantul Forței IRGC-Quds și cu Basij pentru a promova ceea ce a descris ca fiind „ambițiile regionale destabilizatoare și obiectivele interne opresive” ale tatălui său.

Israelul l-a vizat pe Mojtaba într-un atac de săptămâna trecută, potrivit unei surse israeliene familiarizate cu situația. Însă Israelul crede că acesta a fost rănit doar în timpul tentativei.

Jandarmii au aplicat 9 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32.690 de lei, în urma încălcării prevederilor legale în vigoare, la meciului de fotbal Rapid București – Universitatea Craiova.

Jandarmeria Capitalei a precizat duminică seară că dintre acestea, o sancţiune contravențională, în valoare de 10.000 de lei, a fost aplicată organizatorului evenimentului sportiv, iar 2 sancţiuni contravenționale, în valoare totală de 20.000 de lei, au fost aplicate societății specializate de pază şi protecție, pentru nerespectarea obligațiilor ce le revin.

Totodată, au fost aplicate 2 sancţiuni complementare privind interzicerea accesului la competițiile sportive pe o perioadă de 6 luni.

În continuare, se fac verificări pentru identificarea şi sancționarea altor persoane care au încălcat cadrul legal în vigoare.

La aceeași partidă de fotbal, în repriza a doua, în zona Tribunei a II-a, în cadrul dispozitivului de jandarmi, a fost acționat accidental, pentru scurt timp, un pulverizator de capacitate mărită, cu substanță iritant-lacrimogenă.

În acest context, arbitrul a oprit meciul timp de trei minute, din cauza efectelor substanței.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că situația conflictuală din Orientul Mijlociu ar putea să se prelungească și ar putea afecta sprijinul din partea Occidentului pentru Kiev.

„Sper că războiul (din Orientul Mijlociu – n.r.) nu va dura mult, nu numai pentru că îmi fac griji pentru Ucraina, ci și pentru că fiecare viață omenească pierdută sau distrusă este o tragedie. Între timp, nu vedem progrese în negocierile de pace. Dacă nu se negociază o pace durabilă sau un armistițiu în primele zile ale conflictului, există un risc mare de prelungire a acestuia”, a scris Zelenski într-o postare pe X.

Liderul ucrainean a mai punctat faptul că „acest lucru va avea cu siguranță o influență asupra situației din Ucraina. Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare aeriană”.

Russia provides assistance to the Iranian regime. We know what has been provided so far, although the exact volumes of such a help not full known. The good thing is that the Iranian regime does not seem to be able to provide Russia with missiles and some other weapons which they…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 8, 2026

Anterior în cursul zilei de duminică, Zelenski a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Olandei, Rob Jetten, că experții ucraineni vor fi în Orientul Mijlociu „săptămâna viitoare”, pentru a-și oferi expertiza în lupta împotriva dronelor iraniene.

„Dacă vorbim despre acumularea anumitor active, ne-am dori foarte mult ca aceasta să fie o oportunitate pentru ambele părți. Știți despre deficiențele anumitor capacități pe care le avem și înțelegem deficiențele pe care le au țările din Golf. Deci, există și discuții în acest sens. Deocamdată este prea devreme să vorbim despre alte detalii. Săptămâna viitoare, când experții vor fi la fața locului, vor evalua situația și vor oferi asistență, deoarece vin echipați cu capacitățile necesare”, a spus Zelenski.