MediaFax.ro

• +38% creșterea productivității muncii în ultimii 10 ani (cea mai mare dintre cele șase state analizate)
• dublarea consumului individual, care s-a apropiat de media Uniunii Europene
• +378,9% creșterea traficului aerian, semn al modernizării și internaționalizării mobilității
• +6000 de euro PIB/cap de locuitor e creșterea PIB nominal/cap locuitor
• 3,8 milioane români care trăiesc în alte state membre UE și în Marea Britanie, mulți plecați înaintea aderării din 2007
• 22,6% ponderea tinerilor cu studii universitare, cea mai redusă dintre statele analizate și fără vreo tendință de creștere

În aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, arată analiza „20 de ani de România în UE- Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizată de Rethink România și transmisă luni agenției Mediafax.

Rethink România este un think tank independent care realizează analize și cercetări privind dezvoltarea economică și socială a României, cu obiectivul de a contribui la formularea unor politici publice bazate pe date și la o dezbatere publică fundamentată pe evidențe.

România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest

Consumul individual, care a urcat de la 43,3% la 86,2% din media UE, a crescut mai rapid decât în celelalte state.

Numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România este astăzi de aproape cinci ori mai mare decât în 2007 (+378,9%**), una dintre cele mai spectaculoase creșteri din Europa Centrală și de Est.

La polul opus, România rămâne ultima clasată la aproape toți indicatorii care măsoară performanța sistemului de educație și are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,8 milioane de cetățeni stabiliți în alte state membre sau în Marea Britanie, potrivit analizei Rethink România.

„În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, datele arată că următoarea etapă a convergenței depinde de investițiile în educație, competitivitate și de reechilibrarea macroeconomică. Aceste zone vor decide dacă România își poate menține ritmul de dezvoltare și în următoarele două decenii”, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer, Rethink România.

Documentul transmis compară evoluția României cu cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, pornind de la momentul aderării și urmărind convergența economică și socială până în 2025.

Imaginea de ansamblu arată două Românii: una care recuperează rapid decalajele economice față de Vest și alta care continuă să piardă teren la indicatorii care vor defini competitivitatea următoarelor decenii – educația, capitalul uman și bugete publice echilibrate.

Românii și-au dublat consumul în mai puțin de două decenii

Conform sursei citate, cel mai vizibil efect al apartenenței la Uniunea Europeană este creșterea nivelului de trai. Consumul individual al românilor, unul dintre cei mai relevanți indicatori ai bunăstării populației, a urcat de la 43,3% din media Uniunii Europene în 2006 la 86,2% în 2025, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat (relativ la media UE) în mai puțin de două decenii. Niciun alt stat din regiune nu a recuperat atât de rapid acest decalaj. Comparativ, consumul individual a crescut lent în Slovacia, Cehia și Ungaria.

PIB-ul pe locuitor a crescut cu peste 80%, însă Polonia rămâne campioana convergenței

Analiza Rethink arată că Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al României a crescut de la 7.230 de euro în 2006 la 13.190 de euro în 2025. Ajustat la puterea de cumpărare, acest indicator a ajuns la 78% din media UE (vs 55% în 2014).

Totuși, în plan regional, Polonia rămâne reperul convergenței europene, fiind statul care aproape și-a dublat PIB-ul pe locuitor și care, alături de Cehia, se află cel mai aproape de nivelurile economice din Europa Occidentală. România a recuperat o mare parte din decalajul față de Ungaria și a depășit Bulgaria, însă mai are teren de recuperat în raport cu liderii regionali.

România, lider regional la creșterea productivității muncii

Cel mai puternic rezultat economic al ultimelor două decenii este evoluția productivității muncii, arată realizatorii analizei. Între 2006 și 2025, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre toate cele șase state analizate, înregistrând un avans de 38% față de nivelul din 2015. Ritmul a depășit atât Polonia și Bulgaria (următoarele clasate), cât și creșterea medie din Uniunea Europeană.

Această evoluție explică și dinamica veniturilor din ultimii ani. Economia românească produce astăzi semnificativ mai multă valoare pentru fiecare persoană ocupată decât în momentul aderării, iar viteza de recuperare a fost cea mai mare din regiune.

Traficul aerian a crescut de aproape cinci ori

Un alt efect al integrării europene este transformarea mobilității populației. Între 2007 și 2025, numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România a crescut cu 378,9%, ceea ce înseamnă că traficul aerian este astăzi de aproape cinci ori mai mare decât în anul aderării.

România se numără astfel printre campioanele regionale ale transportului aerian, alături de Polonia, care a înregistrat o creștere similară. În 2025, aeroporturile din România au deservit peste 26 de milioane de pasageri, iar dezvoltarea accelerată a transportului aerian reflectă atât creșterea veniturilor populației, cât și integrarea tot mai puternică în spațiul economic și social european.

Transportul de mărfuri nu a ținut pasul cu dezvoltarea infrastructurii rutiere

Deși după aderarea la Uniunea Europeană România a construit peste 1.000 de kilometri de autostradă, volumul mărfurilor transportate a rămas aproape neschimbat. Dacă în 2006 se transportau 335 de milioane de tone de marfă, în 2024 volumul era de 322 de milioane de tone, după un minim de numai 191 de milioane înregistrat în 2014.

În același timp, infrastructura feroviară pentru transportul de marfă s-a degradat considerabil, limitând competitivitatea sectorului.

Comerțul exterior a crescut puternic, nu suficient încât să acopere deficitul comercial

Potrivit sursei citate, integrarea în piața unică europeană a accelerat comerțul exterior și dezvoltarea exporturilor, însă România rămâne una dintre puținele economii din regiune care au înregistrat deficit comercial în fiecare an analizat. În timp ce Cehia, Slovacia și Polonia au reușit în numeroși ani să exporte mai mult decât importă, România și Bulgaria au rămas dependente de importuri pentru susținerea creșterii economice.

Deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recentă, ceea ce reflectă o economie cu o cerere internă puternică, dar și cu o dependență ridicată de importurile de bunuri intermediare și de capital. Chiar și așa, raportul dintre exporturi și importuri este mai bun decât înainte de aderarea la UE în 2007.

Cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană

România continuă să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni care locuiau în 2023 într-un alt stat membru. Dacă sunt incluși și românii stabiliți în Regatul Unit, diaspora se apropie de 3,8 milioane de persoane, echivalentul a aproximativ 16-20% din populația țării – cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană.

Totuși, analiza arată că perioada marilor valuri de emigrare se apropie de final. Dacă între 2014 și 2018 aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în statele UE, SEE și Elveția, după 2019 ritmul plecărilor s-a redus semnificativ. Numărul persoanelor născute în România și rezidente în statele Uniunii Europene a atins un vârf în 2020, după care a început să scadă în mai multe țări, semnalând o încetinire a emigrării și primele tendințe de repatriere. Fenomenul se observă și în Polonia și Bulgaria, ceea ce sugerează că epoca marilor migrații economice din Europa Centrală și de Est începe să se încheie.

Educația, cel mai mare eșec al celor aproape 20 de ani de apartenență la UE

Dacă economia a recuperat rapid decalajele față de Vest, educația rămâne domeniul în care România înregistrează cele mai slabe performanțe. Analiza Rethink plasează România pe ultimul loc dintre cele șase state analizate la aproape toți indicatorii relevanți pentru performanța sistemului educațional. În 2025, doar 22,6% dintre tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate, cel mai redus nivel din grupul analizat și de aproape două ori mai mic decât în Polonia (48,3%) și mult sub media Uniunii Europene (45,6%).

În același timp, România are cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din șase elevi români abandonează școala înainte de finalizarea studiilor, iar în aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană progresele în reducerea acestui fenomen au fost minime. România nu și-a atins obiectivul stabilit prin Strategia Europa 2020. În timp ce Polonia a redus abandonul școlar sub pragul de 5%, România continuă să înregistreze cele mai ridicate valori atât din regiune, cât și din Uniunea Europeană. Rezultatele testelor PISA completează această imagine.

România ocupă penultimul loc în grupul analizat, înaintea Bulgariei, la matematică, citire și științe, cu scoruri semnificativ sub media OCDE și mult în urma Poloniei și Cehiei, state care au rămas liderii regionali ai performanței școlare.

Românii trăiesc mai mult, iar riscul de sărăcie s-a redus puternic

În plan social, raportul evidențiază și una dintre cele mai importante reușite ale ultimelor două decenii. Speranța de viață la naștere în România a ajuns la aproximativ 76,6 ani în 2024, după ce țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a acestui indicator dintre România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria raportat la anul 2006.

După șocul provocat de pandemie, speranța de viață a crescut cu aproximativ 1,3 ani între 2022 și 2023 și a depășit în 2024 cu 0,9 ani nivelul de dinaintea pandemiei. Evoluția a permis României să depășească Bulgaria și să se apropie de Ungaria, chiar dacă speranța de viață rămâne cu aproximativ cinci ani sub media Uniunii Europene, de circa 81,4 ani.

În același timp, ponderea populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială s-a redus de la 44,5% la 27,4% între 2015 și 2025, una dintre cele mai mari scăderi din regiune. România rămâne peste media europeană, însă diferența față de punctul de plecare s-a redus considerabil. Și distribuția veniturilor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul deceniu. România a coborât pentru prima dată în ultimii ani sub media Uniunii Europene la coeficientul Gini, indicatorul care arată cât de uniform sunt distribuite veniturile într-o societate.

Cu cât valoarea este mai mică, cu atât diferențele dintre veniturile celor mai bogați și cele ale persoanelor cu venituri reduse sunt mai mici. În 2025, România a înregistrat un coeficient Gini de aproximativ 28, sub media Uniunii Europene (29,2) și sub nivelul Ungariei. La polul opus, Bulgaria avea cea mai ridicată inegalitate a veniturilor din UE, cu un coeficient de 37,7, în timp ce Cehia (24,0) și Slovacia (23,0) se numără printre cele mai echitabile societăți europene.

Următoarea etapă depinde de educație și responsabilitate fiscală

Analiza Rethink România arată că aderarea la Uniunea Europeană a accelerat convergența economică a României într-un ritm fără precedent. Consumul individual aproape s-a dublat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, educația, deteriorarea finanțelor publice, deficitul comercial și declinul demografic reprezintă principalele provocări care vor influența competitivitatea României în următoarele decenii. Performanța economică din ultimii aproape 20 de ani oferă o bază solidă pentru continuarea convergenței, însă succesul viitor va depinde de investițiile în capitalul uman, productivitate, infrastructură și reforme structurale, se arată în concluziile analizei.

Ședința extraordinară a fost condusă de secretarul de stat Raul Pop, fiind analizate prognozele pentru perioada 20-21 iulie și măsurile necesare pentru protejarea populației și limitarea efectelor fenomenelor periculoase.

Autoritățile avertizează că România se confruntă cu un episod de vreme severă, caracterizat de temperaturi ridicate, disconfort termic accentuat, ploi torențiale, vijelii, grindină și descărcări electrice.

Recomandări pentru populație

Secretarul de stat Raul Pop le-a recomandat cetățenilor să urmărească avertizările oficiale, să respecte indicațiile autorităților și să evite deplasările sau camparea în apropierea râurilor și torenților.

„Ținând cont de evoluția fenomenelor hidrometeorologice pentru următorul interval de timp și de posibilitatea producerii unor precipitații importante cantitativ în perioade scurte, recomandăm cetățenilor să acorde o atenție sporită avertizărilor oficiale emise de ANM și INHGA, să respecte indicațiile autorităților și ale personalului Inspectoratului pentru Situații de Urgență și să evite deplasările sau camparea în apropierea râurilor și torenților”, a subliniat Raul Pop.

Pop le-a recomandat oamenilor să manifeste o vigilență sporită și să urmărească informațiile actualizate, inclusiv pe platforma fiipregatit.ro.

Pentru perioada 20 iulie, ora 10.00 – 21 iulie, ora 10.00, este în vigoare un cod galben de caniculă în sudul Olteniei, sudul, centrul și estul Munteniei și sud-vestul Dobrogei. Temperaturile maxime vor ajunge la 34-35 de grade, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic.

Totodată, un cod portocaliu de furtuni este valabil luni, între orele 12.00 și 22.00, în cea mai mare parte a Moldovei, în nordul și centrul Munteniei, nordul Dobrogei și local în Carpații Meridionali și Orientali.

Sunt prognozate averse torențiale, vijelii cu rafale de 70-90 de kilometri pe oră, grindină de dimensiuni medii și posibil mari și cantități de apă care, pe arii restrânse, pot depăși 60-70 de litri pe metrul pătrat.

Cod portocaliu de inundații pe mai multe râuri

Pentru intervalul 20-21 iulie, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare hidrologică ce vizează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice Someșul Mare, Mureș, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și râurile din Dobrogea, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare.

Pentru intervalul 20.07.2026, ora 12.00 – 21.07.2026, ora 12.00, INHGA a emis o avertizare hidrologică de cod galben pe râurile din bazinele hidrografice Someșul Mare (județul Bistrița-Năsăud), Mureș (județele Harghita și Mureș), Olt (județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea și Argeș), Olteț (județele Gorj și Vâlcea), Argeș (județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov), Ialomița (județele Dâmbovița, Prahova și Ilfov), Prahova (județele Prahova și Ialomița), Buzău (județele Brașov, Covasna, Buzău și Prahova), Râmnicu Sărat (județele Vrancea și Buzău), Putna (județul Vrancea), Bârlad (județele Neamț, Vaslui, Iași, Bacău, Galați și Vrancea), Trotuș (județele Harghita, Bacău, Neamț, Covasna și Vrancea), Bistrița (județele Suceava, Harghita, Neamț și Bacău), Moldova (județele Suceava și Neamț), Suceava (județul Suceava), Siret (județele Vrancea și Galați), Jijia (județele Botoșani și Iași), Prut (județele Vaslui și Galați) și pe râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea).

De asemenea, pentru intervalul 20.07.2026, ora 12.00 – 21.07.2026, ora 09.00, a fost emisă o avertizare hidrologică de cod portocaliu pe râurile din bazinele hidrografice Râul Doamnei (județele Argeș și Dâmbovița), Ialomița (județele Dâmbovița și Prahova), Prahova (județul Prahova), Buzău (județele Buzău și Prahova), Putna (județul Vrancea), Trotuș (județele Harghita, Bacău, Neamț și Covasna), Bistrița (județele Neamț, Harghita și Bacău), Moldova (județele Suceava și Neamț), Bârlad (județele Neamț, Vaslui, Iași, Bacău, Galați și Vrancea), Jijia (județele Botoșani și Iași) și pe râurile din județul Tulcea.

În cadrul ședinței au fost dispuse monitorizarea permanentă a fenomenelor meteo și hidrologice, pregătirea intervențiilor în zonele cu risc ridicat și informarea autorităților locale și a populației cu privire la evoluția avertizărilor.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a recomandat cetățenilor să urmărească permanent avertizările oficiale emise de ANM și INHGA, să evite deplasările în timpul manifestării fenomenelor meteorologice periculoase și să respecte recomandările autorităților pentru prevenirea situațiilor de risc.

„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020”, a transmis Ciprian Ciucu, într-o amplă postare publicată luni.

Primarul general susține că problemele au început în momentul în care compania nu a mai virat către ANAF TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați.

Ciucu: STB avea datorii de 1,72 miliarde de lei în 2025

Potrivit cifrelor prezentate de edil, datoria totală a STB ajunsese în 2025 la aproximativ 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 1,49 miliarde de lei ar reprezenta obligații către ANAF, iar peste 400 de milioane de lei ar fi exclusiv penalități.

Ciucu afirmă că societatea a fost menținută artificial în funcțiune prin subvenții plătite din bugetul Primăriei Capitalei, fără ca problemele structurale să fie rezolvate.

„Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut”, a susținut primarul general, care acuză fostele conduceri ale companiei de decizii financiare iresponsabile. prezentate de Ciucu sunt apropiate de cele comunicate recent de directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea.

Acesta a declarat că societatea are datorii de 1,427 miliarde de lei către ANAF și alte 223,4 milioane de lei către furnizori, adică peste 1,65 miliarde de lei în total. Conducerea STB a anunțat măsuri de reorganizare, digitalizare și reducere a risipei. actul care ar putea aduce penalități de peste un miliard de lei

Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate de primar este litigiul dintre STB și Electroputere VFU Pașcani, legat de achiziția a 40 de tramvaie.

Procedura a fost lansată în 2019, iar asocierea condusă de VFU Pașcani a fost desemnată câștigătoare în vara anului 2020. Contractul, cu o valoare inițială de aproximativ 305 milioane de lei, nu a mai fost însă semnat, iar STB a încercat ulterior să anuleze licitația.

Litigiile care au urmat au dus la stabilirea unor penalități de 0,1% pe zi, majorate ulterior, printr-o altă decizie, la 0,5% pe zi. La valoarea contractului, procentul de 0,5% înseamnă aproximativ 1,5 milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. timează că penalitățile acumulate în cele două dosare ar putea depăși 1,02 miliarde de lei, de peste trei ori valoarea inițială a contractului. Cea mai mare parte a sumei, aproximativ 905 milioane de lei, ar proveni din aplicarea penalității de 0,5% pe zi în perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026.

Edilul precizează că o parte dintre sume sunt deja executorii, în timp ce restul au, în opinia sa, potențialul de a deveni executorii.

Acuzații la adresa TPBI: „Rapoarte de audit vădit trucate”

A doua cauză a crizei financiare ar fi, potrivit lui Ciprian Ciucu, modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov – TPBI.

Primarul general acuză TPBI că ar fi luat decizii pe criterii politice și că ar fi aprobat costurile STB în baza unor rapoarte de audit care ar fi inclus cheltuieli fără legătură directă cu serviciul de transport.

Acestea sunt acuzațiile formulate de edil, fără ca în postarea sa să fie prezentat și un punct de vedere al TPBI.

Ciucu afirmă că transportul public din localitățile județului Ilfov costă aproximativ 230 de milioane de lei anual și că aproape 90% din această sumă este suportată de București. Primarul a criticat și lipsa unor măsuri pentru eliminarea traseelor care se suprapun, inclusiv pe porțiuni deservite simultan de tramvaie, autobuze și metrou.

Edilul reclamase și anterior că Primăria Capitalei plătește aproximativ 230 de milioane de lei pe an pentru transportul care deservește inclusiv localitățile din Ilfov. acuză angajări politice și un management lipsit de eficiență

A treia cauză invocată este managementul defectuos al STB, despre care primarul spune că a fost afectat de politizare și de teama conducerilor succesive de a lua măsuri care ar fi nemulțumit sindicatele.

Ciucu vorbește despre contracte care nu ar avea legătură cu activitatea de transport, lipsa digitalizării, angajări făcute la recomandarea partidelor și sindicatelor, precum și un număr prea mare de salariați în structurile administrative.

Edilul precizează că eventualele restructurări nu ar trebui să îi afecteze pe șoferi, vatmani și muncitorii care asigură efectiv funcționarea transportului public.

Un kilometru parcurs de tramvai ar costa 27,40 lei

Primarul general susține că STB este unul dintre cei mai ineficienți operatori de transport public din țară.

Potrivit datelor prezentate de acesta, biletele și abonamentele achitate de călători acoperă numai 17-19% din costurile companiei. Restul cheltuielilor sunt suportate prin subvenții și alte forme de finanțare din bani publici.

Ciucu compară situația cu Varșovia, unde veniturile tarifare ar acoperi aproximativ 30% din costuri, și cu Parisul, unde proporția ar ajunge la 37%.

Costul mediu ponderat pentru un kilometru parcurs în București ar fi de 16,69 lei, cu aproximativ 25-27% mai mare decât în Cluj-Napoca, unde ar fi de 12,52 lei.

Diferența ar fi și mai mare în cazul tramvaielor: 27,40 lei pentru fiecare kilometru parcurs în București, comparativ cu 19,50 lei în Cluj-Napoca, 19,65 lei în Oradea și 20,87 lei în Craiova.

De ce cere Ciucu insolvența STB

Ciprian Ciucu susține că pomparea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluție și că insolvența este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizată.

În scenariul prezentat de primar, compania ar urma să intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza și denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare financiară și operațională.

Ciucu mai afirmă că procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor și ar permite ca subvențiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanți, energie electrică și piese de schimb.

Edilul susține, de asemenea, că un plan de reorganizare aprobat de instanță ar putea permite restructurarea sau ștergerea unei părți dintre datoriile istorice.

„Insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, a transmis Ciprian Ciucu.

Primarul general cere Consiliului de Administrație, conducerii executive a STB și Consiliului General al Municipiului București să ia rapid o decizie, avertizând că acumularea unor noi penalități ar putea pune în pericol atât compania, cât și finanțele întregii Capitale.

Potrivit IGSU, 30 de pompieri de la ISU București-Ilfov, Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență (USISU) și ISU Covasna vor sprijini echipajele ISU Prahova care acționează în teren pentru restabilirea stării de normalitate.

Totodată, la nivelul ISU Prahova a fost dispusă creșterea capacității operaționale. Forțele de intervenție au fost suplimentate și cu mijloace tehnice, respectiv două autocamioane și trei buldoexcavatoare din cadrul ISU București-Ilfov, USISU și ISU Covasna.

„Încă de ieri (n.r – duminică), pompierii aflați în teren intervin pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice și sprijinirea populației afectate, astfel încât revenirea la starea de normalitate să se realizeze în cel mai scurt timp”, a transmis IGSU.

Duminică, stațiunea Bușteni a fost afectată de o viitură produsă în urma unei ploi torențiale de aproximativ 40 de litri pe metru pătrat. Mai multe străzi și gospodării au fost inundate, mașini au fost surprinse de ape, iar circulația pe DN1 a fost blocată temporar din cauza scurgerilor de pe versanți. Potrivit autorităților, aproximativ 22 de gospodării au fost afectate de inundații, iar doi pietoni luați de viitură au ajuns la spital.

Noaptea victoriei Spaniei în finala Cupei Mondiale s-a terminat tragic. Bilanțul a fost de doi morți, peste optzeci de răniți și cel puțin doisprezece arestați în toată țara, transmit agențiile spaniole.

19 July 2026, Spain, Vigo: Supporters of the Spanish national football team react during a public viewing of the FIFA World Cup 2026 final between Spain and Argentina. Photo: Adrián Irago/EUROPA PRESS/dpa

Șapte arestări au fost efectuate în capitală în primele ore ale dimineții de luni, cinci dintre ele pentru infracțiuni motivate de ură în urma unei altercații într-un bar, una pentru tulburarea ordinii publice și agresarea unui ofițer de poliție în Plaza de Cibeles, iar ultima pentru nesupunere gravă în Puerta del Sol, a relatat Delegația Guvernului din Madrid.

În plus, serviciile de urgență din Madrid au transferat un total de 36 de persoane rănite la spitalele orașului.

19 July 2026, Spain, Vigo: Supporters of the Spanish national football team react during a public viewing of the FIFA World Cup 2026 final between Spain and Argentina. Photo: Adrián Irago/EUROPA PRESS/dpa

Între timp, Mossos d’Esquadra (poliția catalană) a arestat trei persoane în Barcelona pentru diverse jafuri comise în timpul nopții, iar serviciile medicale au tratat 29 de persoane, 24 cu răni ușoare și 5 cu răni mai puțin grave.

Doi morți

În orașul Ciudad Rodrigo din Salamanca , un băiat de 13 ani a murit, iar un altul este grav rănit, cu un picior rupt și internat la spitalul din Salamanca, după ce fântâna din Glorieta del Árbol Gordo s-a prăbușit, rănind un al treilea băiat, care a fost deja externat.

În plus, serviciul de urgență 112 din Castilla-La Mancha a raportat decesul unui tânăr de 20 de ani într-o piață din orașul Sonseca, Toledo, care a început să sufere convulsii în timp ce urmărea meciul.

De asemenea, un alt băiat de 19 ani a fost transferat în stare gravă la Spitalul Universitar din Toledo după ce a suferit un atac cu cuțitul în Seseña.

Incidente în Berriozar și Bilbao

La Pamplona, ​​se investighează un atac împotriva unui grup de soldați care urmăreau meciul aseară într-un bar din Berriozar, când au fost atacați de un grup de indivizi cu glugi, care mânuiau bare și bastoane extensibile, incident soldat cu șase răniți, dintre care trei erau ofițeri.

Pe de altă parte, Ertzaintza (forța de Poliție din Țara Bascilor) a identificat 20 de persoane în Bilbao, unde un grup de indivizi cu glugi a încercat să saboteze transmisiunea finalei pe ecranul instalat de Partidul Popular, și alte trei în Álava, unde o persoană care purta tricoul echipei naționale a fost atacată.

În Badajoz, Crucea Roșie a efectuat 34 de intervenții, iar două persoane au fost transportate la spitale. Între timp, în Cáceres, cinci persoane au necesitat îngrijiri spitalicești, iar 30 de răni minore au fost raportate.

În Valencia, două persoane au fost arestate în această dimineață devreme pentru că au atacat autoritățile aruncând cu pietre în Poliția Locală, coincidând cu festivitățile, care în general au fost „foarte calme” în oraș, au declarat pentru EFE surse din cadrul Consiliului Local.

În municipiul l’Olleria, tot din Valencia, transmisiunea meciului pe un ecran gigantic din centrul sportiv municipal a trebuit să fie suspendată din cauza unei rafale puternice de vânt.

Cifrele legate de „doi morți, zeci de arestați și zeci de răniți” se potrivesc aproape la indigo cu incidentele din iulie 2010, când Spania a câștigat prima sa Cupă Mondială, arată presa internațională.

„Moldova își face prieteni puternici în toată lumea. Astăzi o găzduiesc la Chișinău pe Președinta Indiei, Droupadi Murmu. Este prima dată când un șef de stat indian ajunge în țara noastră”, a transmis Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.

Maia Sandu a afirmat că vizita reflectă modul în care Republica Moldova este percepută în prezent pe plan internațional.

„Faptul că această vizită are loc acum spune mult despre Moldova de azi: o țară pe care lumea o vede și o respectă”, a precizat Maia Sandu.

Cooperarea cu India poate aduce investiții și locuri de muncă, afirmă Maia Sandu

Președinta Republicii Moldova a evidențiat dimensiunea economică, tehnologică și demografică a Indiei.

„India are cea mai mare populație din lume: 1,4 miliarde de oameni, cu limbi și religii diferite, care trăiesc împreună. Este și una dintre economiile care cresc cel mai repede pe glob. India dezvoltă inteligența artificială și energia solară la scară impresionantă, a construit sisteme digitale prin care sute de milioane de oameni au acces la servicii direct de pe telefon și trimite chiar și misiuni pe Lună. O țară care, în câteva decenii, prin educație, inovație și muncă, s-a transformat într-o putere mondială — dovadă că determinarea și perseverența pot schimba destinul unei țări”, a scris Maia Sandu.

Maia Sandu a afirmat că vizita președintei Droupadi Murmu ar urma să contribuie la consolidarea relațiilor dintre cele două state.

„Ne propunem ca această vizită să ne apropie, ca să putem construi un parteneriat cu rezultate concrete pentru oameni. Produsele noastre au acum șansa să ajungă pe una dintre cele mai mari piețe din lume. Companiile indiene privesc spre Europa, iar Moldova le poate fi poartă de intrare. Asta înseamnă investiții, transfer de cunoștințe și locuri de muncă. Cu alte cuvinte, mai multe oportunități pentru oamenii noștri, aici, în Moldova”, a subliniat lidera de la Chișinău.

Banat

În primele două zile vremea va fi călduroasă, cu o medie a temperaturilor maxime de 31-32 de grade, apoi se va răcori până vineri (24 iulie), când temperaturile maxime vor ajunge să atingă în medie 25-27 de grade. Între 25 și 27 iulie vremea se va încălzi cu aproximativ 7 grade, apoi media maximelor termice va avea variații între 31 și 36 de grade. Temperaturile minime vor urma aceeași tendință, vor fi în scădere de la o medie de 15 grade în primele nopți, până la 12-13 grade în data de 25 iulie. Va urma o ușoară tendință de creștere, iar media minimelor termice se va situa între 15 și 19 grade.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în prima săptămână, trecător și pe arii restrânse, apoi vor fi posibile pe spații mai extinse.

Crișana

Media maximelor termice va fi de 30-31 de grade în primele două zile, va scădea până spre 24…25 de grade în data de 24 iulie, apoi se va încălzi treptat și va avea oscilații în general între 29 și 34 de grade. Media minimelor termice se va situa între 11 și 15 grade în prima săptămână și între 15 și 19 grade în cea de-a doua.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în prima săptămână, trecător și pe arii restrânse, apoi vor fi posibile pe spații mai extinse.

Transilvania

Temperaturile maxime vor scădea de la o medie de 27 de grade în zilele de 20 și de 21 iulie, până spre valori de 22-23 de grade în data de 24 iulie. În următoarele 3 zile se va încălzi cu 8-9 grade, apoi media maximelor de temperatură se va situa între 28 și 32 de grade. Media minimelor termice va fi în scădere, de la 14 grade în prima noapte, până la 9-10 grade în intervalul 23-26 iulie. Va urma o încălzire, astfel încât media temperaturilor minime va avea valori de la 12 la 16 grade.

Perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape zilnic.

Maramureș

Media maximelor termice va scădea de la 28-29 de grade în primele două zile, până la 23 de grade în ziua de 24 iulie. Vor urma 3 zile de încălzire (cu 7-8 grade), apoi maximele termice vor fi în medie între 29 și 33 de grade. Se va resimți și o scădere a minimelor termice, a căror medie va fi de 13 grade la începutul intervalului și de 11-12 grade între 23 și 25 iulie. Din data de 26 iulie media temperaturilor minime va crește și va avea valori în general între 12 și 17 grade.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape în fiecare zi.

Moldova

În prima săptămână media maximelor termice se va situa între 23 și 28 de grade, iar în cea de-a doua între 29 și 34 de grade. Media minimelor termice va scădea de la 17 grade în prima noapte, până la 12 grade în jurul datei de 25 iulie, apoi va crește și se va încadra în general între 14 și 19 grade.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape în fiecare zi.

Dobrogea

Media maximelor termice va fi de 30 de grade în primele două zile, va scădea până spre 24-25 de grade în data de 22 iulie, apoi se va încălzi treptat și va avea valori între 27 și 32 de grade. Media minimelor termice va coborî de la 20 de grade în prima noapte, până la 15-17 grade între 23 și 26 iulie. Va urma o perioadă de creștere a minimelor termice, până la o medie de 19-20 de grade în ultimele zile de prognoză.

Vor fi posibile manifestări de instabilitate atmosferică aproape zilnic.

Muntenia

Media maximelor termice va fi în scădere de la 32 de grade în prima zi, la 24 de grade în 22 iulie. Se va încălzi cu aproximativ 8 grade până la începutul celei de-a doua săptămâni, apoi temperaturile maxime vor avea o medie care se va încadra între 31 și 35 de grade. Minimele termice vor scădea de la o medie de 18 grade la începutul intervalului, la una de 13-15 grade între 23 și 27 iulie. Va urma o săptămână în care minimele termice vor fi în general în creștere, dar ușoară.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi pe arii relativ extinse în prima săptămână, apoi pe suprafețe mici.

Oltenia

Temperaturile maxime vor scădea de la o medie de 27 de grade în zilele de 20 și de 21 iulie, până spre valori de 24-25 de grade, în data de 24 iulie. În următoarele 3 zile se va încălzi cu 8-9 grade, apoi media maximelor de temperatură se va situa între 30 și 35 de grade. Media minimelor termice va fi în scădere, de la 19 grade în prima noapte, până la 12-13 grade în intervalul 23-26 iulie. Va urma o încălzire, astfel încât media temperaturilor minime va avea valori de la 15 la 19 grade.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape în fiecare zi.

La munte

Vremea va fi în răcire până în jurul datei de 24 iulie, când media maximelor termice va scădea de la o medie de 19 grade la începutul intervalului, la una de 12-13 grade între 23 și 25 iulie, iar a minimelor de temperatură, de la una de 11 gade, la 6 grade. Din 26 iulie se va încălzi ușor și treptat, astfel că în ultimele zile de prognoză, maximele termice vor fi în medie de 18-22 de grade, iar minimele de 11-13 grade.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile pe tot parcursul intervalului de referință.

Ce este Platforma Conservatoare? „Platforma Conservatoare este un for de dezbatere politică și doctrinară în interiorul Partidului Național Liberal, dedicat reafirmării valorilor autentice ale dreptei românești. Ea nu este o facțiune politică și nu urmărește constituirea unei structuri paralele de conducere, ci oferă un spațiu de dialog tuturor membrilor PNL care cred în libertatea de exprimare, democrația internă și identitatea istorică a partidului. Statutul PNL nu permite organizarea unor facțiuni interne. Tocmai de aceea, Platforma Conservatoare își propune să fie un cadru de dezbatere și reflecție, în care ideile să circule liber, iar partidul să rămână fidel valorilor sale fondatoare”, arată contestatarii lui Ilie Bolojan. „Orice membru PNL să poată susține idei, fără teama excluderii” Grupul, care și-a făcut conturi separate, inclusiv pe rețelele de socializare susține că „PNL traversează un moment de răscruce”. „Partidul se află în fața unui risc real de îndepărtare de tradiția sa liberal-conservatoare și de diluare a identității sale doctrinare. O cultură politică bazată pe conformism, intoleranță față de opiniile diferite și marginalizarea vocilor critice ar afecta nu doar viața internă a partidului, ci și capacitatea sa de a reprezenta autentic electoratul de dreapta. Platforma Conservatoare își propune să fie locul în care orice membru PNL să poată susține idei, inclusiv critice față de conducerea partidului, fără teama stigmatizării sau a excluderii. Democrația internă nu înseamnă unanimitate, ci respect pentru pluralism, competiția ideilor și libertatea de opinie. Deasupra interesului partidului rămâne întotdeauna interesul României. Partidele politice sunt instrumente ale democrației, nu scopuri în sine. Numai în regimurile totalitare partidul devine un scop în sine; într-o democrație, el există pentru a servi binele comun”, arată platforma conservatoare din interiorul PNL. Formarea Guvernului, deasupra „ambițiilor personale” Contestatarii lui Bolojan insistă pentru formarea unui Guvern stabil, deasupra „ambițiilor personale”: „În momente de criză, responsabilitatea politică impune compromisuri făcute în interesul țării. Formarea unui guvern stabil, apărarea orientării euroatlantice și redresarea economică trebuie să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambițiilor personale. Platforma Conservatoare își propune să contribuie la reconectarea PNL cu valorile sale istorice: libertatea, meritocrația, responsabilitatea, patriotismul democratic, economia de piață și respectul pentru identitatea națională. Totodată, își propune să readucă în partid cultura dialogului, eleganța dezbaterii și respectul reciproc cultivate de lideri precum Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu Quintus, Theodor Stolojan, Calin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu. Nu ne propunem să dezbinăm partidul, ci să contribuim la întărirea lui prin dezbatere, competență și fidelitate față de principiile care au făcut din PNL principalul partid al dreptei românești. Gruparea anti-Bolojan din PNL și-a definit și valorile:  „Platforma Conservatoare se adresează tuturor membrilor PNL care cred că partidul trebuie să rămână fidel identității sale istorice și doctrinare. Credem într-un PNL întemeiat pe libertate, economie de piață, proprietate privată, democrație internă, meritocrație și respect pentru valorile naționale. Suntem un partid național-liberal și, pe această temelie, un partid profund european, euroatlantic și occidental. Atașamentul față de Uniunea Europeană și NATO nu este incompatibil cu apărarea identității naționale; dimpotrivă, se sprijină pe aceasta. În mod special, considerăm că Parteneriatul Strategic cu SUA conține premisele vitale pentru transformarea României într-o economie solidă și rezilientă. Cetățenii noștri nu trebuie să fie aruncați în riscul sărăciei la fiecare undă de șoc generată de dinamica geopolitică internațională. Dorim ca PNL să promoveze politici autentice de dreapta, nu doar să se declare un partid de dreapta. Credem că identitatea doctrinară nu poate fi negociată și nici sacrificată în funcție de conjuncturile politice”. Fără persoane provenite din zona neoprogresistă Gruparea anti – Bolojan crede că tot mai mulți membri ai partidului au constatat o îndepărtare de la valorile PNL. Ei critică și platforma în baza căreia a candidat Ilie Bolojan la șefia PNL: „Congresul din 2025 a adoptat documentul „Modernizare cu rădăcini”, însă numeroase decizii ulterioare au marcat o desprindere de rădăcinile doctrinare ale PNL. Promovarea unor persoane provenite din zona neoprogresistă, marginalizarea unor membri cu experiență și cultivarea unei imagini de inferioritate față de alte formațiuni politice au contribuit la această evoluție. PNL nu este inferior niciunui partid din România. Are cea mai bogată tradiție politică, a dat României oameni de stat, reforme și proiecte majore și nu trebuie să își piardă încrederea în propriile valori și în propria identitate. Suntem deschiși primirii unor noi membri și promovării unor oameni valoroși, indiferent dacă provin din afara partidului. Dar aceștia trebuie să împărtășească sincer valorile PNL și să contribuie la consolidarea identității sale, nu la transformarea partidului într-o formațiune lipsită de repere doctrinare. Respingem orice încercare de a transforma PNL într-un partid fără identitate, definit exclusiv prin alianțe conjuncturale sau prin adaptarea permanentă la agenda altor formațiuni politice. PNL trebuie să coopereze cu celelalte partide democratice atunci când interesul național o impune, dar fără să renunțe la propriile principii și fără să accepte o poziție de inferioritate politică sau doctrinară. În același timp, credem că un partid puternic nu se construiește prin excluderea vocilor critice și nici prin cultivarea conformismului. Forța PNL a fost întotdeauna pluralismul ideilor, eleganța dezbaterii și respectul reciproc dintre membrii săi. Platforma Conservatoare nu s-a născut din opoziție, ci din convingerea că Partidul Național Liberal trebuie să rămână fidel identității sale. Nu propunem o ruptură, ci o întoarcere la principiile care au făcut din PNL marele partid istoric al dreptei românești. Credem că un partid care își pierde identitatea își pierde și forța. În schimb, un partid care își respectă valorile poate evolua, poate câștiga încrederea oamenilor și poate conduce România. Platforma Conservatoare este deschisă tuturor membrilor PNL care cred în libertatea de exprimare, în democrația internă, în competiția ideilor și în forța valorilor liberal-conservatoare. Credem într-un PNL care își respectă istoria, își asumă prezentul și are curajul să construiască viitorul fără să renunțe la identitatea sa. PNL nu are nevoie de o nouă identitate. Are nevoie de curajul de a rămâne el însuși. Acesta este sensul Platformei Conservatoare. Îi invităm pe toți membrii Partidului Național Liberal care împărtășesc aceste valori și aceste principii să se alăture Platformei Conservatoare. Nu pentru a construi o tabără în interiorul partidului, ci pentru a întări PNL prin dialog, idei, curaj și fidelitate față de identitatea sa”, arată gruparea. Contestatarii lui Ilie Bolojan din Partidul Național Liberal (PNL) reprezintă un grup format din 23 de lideri liberali printre care se numără figuri proeminente precum Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Rareș Bogdan și Hubert Thuma. Aceștia se opun modului în care actualul președinte al PNL și premier interimar, Ilie Bolojan, a preluat și restructurat conducerea partidului în vara anului 2026. Ei acuză centralizarea puterii în PNL prin reducerea numărului de funcții de conducere și promovarea liderilor apropiați de Ilie Bolojan. Aceștia au reușit să blocheze toate deciziile din ultimul timp luate de președintele PNL, Ilie Bolojan, prin acțiuni în instanțele naționale.

Nominalizarea a fost anunțată de premierul Péter Magyar, care susține că reputația și parcursul profesional al marii sportive o recomandă pentru un rol menit să unească societatea ungară într-o perioadă de schimbări politice.

Potrivit premierului, numele lui Judit Polgár este asociat cu talentul, perseverența și performanța la cel mai înalt nivel, calități care ar face din aceasta un președinte respectat de întreaga societate, scrie TVP World.

De ce a fost aleasă marea campioană de șah

Péter Magyar a explicat că Ungaria are nevoie de o figură publică aflată deasupra disputelor politice, capabilă să inspire încredere și unitate. În opinia sa, Judit Polgár întrunește aceste condiții datorită carierei sale excepționale și imaginii impecabile construite de-a lungul deceniilor.

Căutarea unui nou șef al statului a început după încheierea mandatului fostului președinte Tamás Sulyok. Acesta a promulgat un amendament constituțional adoptat de partidul de guvernământ Tisza, măsură care a pus capăt mandatului său în cadrul reformelor inițiate de Péter Magyar pentru desființarea structurilor de putere create în perioada fostului premier Viktor Orbán.

Dacă Judit Polgár va accepta nominalizarea, Parlamentul Ungariei, unde partidul Tisza deține majoritatea, va decide prin vot dacă aceasta va deveni următorul președinte al țării. Constituția ungară prevede că șeful statului este ales de Parlament, nu prin vot direct al cetățenilor.

O carieră fără precedent în istoria șahului

Născută la Budapesta în 1976, Judit Polgár a revoluționat lumea șahului, dominată în mod tradițional de bărbați. De-a lungul carierei sale, a învins unii dintre cei mai mari jucători din istorie, printre care Garry Kasparov și Magnus Carlsen, precum și un total de 11 campioni mondiali.

Primele performanțe au venit foarte devreme. La doar nouă ani a câștigat primul turneu internațional, iar la 12 ani devenea cea mai bine clasată șahistă din lume. A păstrat această poziție timp de 26 de ani, până la retragerea din activitate, în 2014.

În 1991, la numai 15 ani, Judit Polgár devenea cel mai tânăr mare maestru internațional din istorie la acel moment, depășind recordul stabilit anterior. Totodată, a cucerit medalia de aur la Olimpiada feminină de șah în 1988 și 1990.

Performanțele sale au rămas neegalate. Polgár este singura femeie care a depășit pragul de 2.700 de puncte Elo, considerat standardul marilor super-maeștri ai șahului mondial. Cel mai bun rating al carierei a fost 2.735 de puncte, performanță care a propulsat-o până pe locul 8 în clasamentul mondial al Federației Internaționale de Șah (FIDE).

Susținere din partea elitelor și promovarea educației prin șah

Dincolo de rezultatele sportive, Judit Polgár este recunoscută pentru implicarea în educație. Prin fundația care îi poartă numele, promovează șahul ca instrument de dezvoltare a creativității, gândirii strategice și procesului de învățare, în special în rândul copiilor și al fetelor.

Pe site-ul său oficial, campioana descrie șahul drept „o călătorie extraordinară în strategie, concentrare și determinare”, subliniind că tabla de șah nu ține cont de vârstă, avere sau gen, ci doar de capacitatea fiecărui jucător de a anticipa și de a lua cele mai bune decizii.

Povestea sa a revenit recent în atenția publicului internațional după lansarea documentarului „Queen of Chess”, disponibil pe Netflix din februarie, producție care urmărește ascensiunea și cariera celei mai titrate șahiste din istorie.

Nominalizarea pentru funcția de președinte a fost susținută și printr-o scrisoare semnată de 16 personalități marcante din domeniile științei, culturii și sportului, printre care se numără și Ernő Rubik, inventatorul celebrului Cub Rubik.

Până în acest moment, Judit Polgár nu a anunțat dacă va accepta candidatura. De asemenea, premierul Péter Magyar și-a reafirmat intenția ca, pe viitor, președintele Ungariei să fie ales prin vot direct de cetățeni, și nu de Parlament.

Potrivit unui comunicat publicat de ANCPI pe pagina de Facebook, a început procesul de migrare a aplicațiilor ANCPI în Cloudul Guvernamental, operațiunea fiind coordonată de specialiști STS. Se estimează că acest proces se va încheia în 22 iulie. 

Ulterior, aplicațiile și datele vor fi verificate de instituțiile abilitate, care vor întocmi un raport privind starea sistemelor și eventualele măsuri suplimentare necesare, potrivit sursei citate. 

„În funcție de concluziile acestui raport, ANCPI va putea comunica termenul estimat pentru reluarea funcționării aplicațiilor. Repunerea în funcțiune a acestora va fi realizată etapizat, în funcție de prioritățile operaționale”, transmite ANCPI.

ANCPI mai atrage atenția că „informațiile vehiculate în spațiul public privind presupusele consecințe ale atacului cibernetic nu provin din surse oficiale și nu reflectă realitatea sau stadiul actual al investigațiilor”. 

Potrivit sursei citate, în cazul unui incident de securitate cibernetică, „obiectivul principal este protejarea integrității datelor și eliminarea tuturor vulnerabilităților identificate”. În astfel de situații, este necesară „izolarea sistemelor afectate și remedierea fiecărei breșe de securitate înainte de reluarea activității, pentru a preveni orice risc suplimentar”.

„Specialiștii ANCPI, împreună cu cei ai instituțiilor abilitate, depun toate eforturile pentru finalizarea procesului de remediere și pentru reluarea serviciilor în condiții de siguranță”, transmite ANCPI. 

Reprezentanții agenției vor informa în continuare publicul cu privire la evoluția situației.

Miercurea trecută, ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic care a provocat „cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria” agenției, care a dus la blocarea sistemelor informatice, precum aplicația de cadastru și carte funciară, e-Terra, dar și adresele oficiale de mail.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că luni va avea o serie de discuții importante pentru stabilirea strategiei prin care Ucraina urmărește să pună capăt războiului, potrivit Kyiv Post.

În weekendul care a trecut, acesta s-a consultat cu mai mulți comandanți militari.

În mesajul său video transmis duminică, liderul de la Kiev a spus că prioritatea este analiza situației de pe front și conturarea următorilor pași pentru a încheia conflictului în condiții favorabile Ucrainei.

„Acest lucru are mai multe componente și vreau să aflu cum văd comandanții din Forțele noastre de Apărare și Securitate această strategie. Mâine voi avea discuții cheie. Ucraina trebuie să își atingă obiectivele și o va face”, a declarat Zelenski.

Președintele Ucrainei a precizat că în ultimele zile a discutat cu mai mulți militari cu experiență despre evoluția luptelor și direcțiile de acțiune ale armatei ucrainene.

„Astăzi am continuat să vorbesc cu militari ucraineni experimentați. Mykhailo Drapatyi, Volodimir Horbatiuk și Oleh Apostol sunt bine cunoscuți în armată”, a spus Zelenski, adăugând că aceștia i-au prezentat rapoarte privind situația din diferite sectoare ale frontului.

Consultările au loc în contextul informațiilor publicate de Financial Times, potrivit cărora Zelenski ar planifica o înlocuire a comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrsky.

Publicația, care citează surse apropiate administrației prezidențiale, susține că liderul ucrainean ar lua această decizie doar dacă va găsi un înlocuitor capabil să asigure continuitatea conducerii militare și menținerea apărării pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri.

Posibila schimbare pe care Zelenski vrea să o facă vine după protestele izbucnite în urma demiterii ministrului Apărării, Mykhailo Fedorov.

Pentru a analiza situația, președintele s-a întâlnit sâmbătă și cu comandanții corpurilor de armată care operează în cele mai dificile zone ale frontului, pentru a vedea care este evoluția luptelor, care sunt problemele logistice și ce planuri militare are Rusiei.

În discursul său de sâmbătă seara, Zelenski a vorbit și despre demonstrațiile de susținere a lui Fedorov care au avut loc. „Ieri și astăzi au avut loc multe consultări. Desigur, aud ce spun oamenii”, a declarat președintele.

Acesta a spus că a discutat pe larg atât cu Fedorov, cât și cu Syrsky sâmbătă, iar apoi a declarat că „deciziile privind armata vor fi elaborate”, fără a oferi alte detalii.

Incidentul s-a produs în timpul manifestațiilor organizate pentru sărbătorirea celui de-al doilea titlu mondial câștigat de naționala Spaniei, relatează Reuters.

Accidentul a avut loc la scurt timp după miezul nopții, în Ciudad Rodrigo, un oraș medieval fortificat cu aproximativ 12.000 de locuitori, situat în provincia Salamanca, în apropierea graniței cu Portugalia.

Sute de oameni se adunaseră în jurul fântânii Arbol Gordo, aflată în centrul orașului, pentru a sărbători victoria Spaniei la Cupa Mondială.

La un moment dat, partea superioară a monumentului s-a desprins și a lovit mai multe persoane, potrivit serviciilor regionale de urgență.

Fântâna Árbol Gordo, înainte de producerea accidentului. Sursa foto X

Primăria din Ciudad Rodrigo a transmis condoleanțe familiei copilului.

„Întregul oraș resimte această pierdere și este alături de prietenii și familia minorului în aceste momente de durere (…) Ceea ce ar fi trebuit să fie o sărbătoare a victoriei naționalei Spaniei la Cupa Mondială s-a transformat într-o tragedie”, se arată în comunicatul autorităților locale.

Spania a câștigat duminică, 19 iulie, Cupa Mondială, după ce a învins Argentina cu 1-0 în finala disputată pe MetLife Stadium din New Jersey. Singurul gol al partidei a fost marcat de Ferran Torres, în minutul 106. Spania a obținut astfel al doilea titlu mondial din istorie, după cel cucerit în 2010.

Cotația petrolului Brent, reperul internațional al pieței, a crescut duminică cu aproximativ 3%, ajungând la aproape 91 de dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a urcat la aproape 85 de dolari pe baril, anunță CNN. Creșterea vine după mai bine de o săptămână de confruntări între Statele Unite și Iran, conflict care continuă să afecteze una dintre cele mai sensibile regiuni pentru aprovizionarea globală cu energie.

Strâmtoarea Ormuz rămâne principalul motiv de îngrijorare

Piața petrolului urmărește în special evoluția situației din Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece aproximativ 20% din producția mondială de petrol transportată pe mare. În ultimele zile, traficul maritim din zonă s-a redus vizibil, după intensificarea tensiunilor. Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene, iar unele nave comerciale încearcă să evite zona folosind rute alternative de-a lungul coastelor Omanului. Aceste trasee sunt însă contestate de autoritățile iraniene, ceea ce sporește incertitudinea privind livrările de petrol.

Creșterea prețului petrolului poate ajunge rapid la pompă

Evoluția petrolului este urmărită atent deoarece influențează direct costul carburanților. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei continuă să crească și se apropie din nou de pragul psihologic de 4 dolari pe galon, fiind cu aproximativ 34% mai mare decât înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran. În Europa, inclusiv în România, efectele nu sunt întotdeauna imediate, însă o perioadă prelungită cu petrol scump pune presiune asupra costurilor de transport, energiei și inflației.

Piețele financiare reacționează cu prudență

Escaladarea conflictului s-a reflectat și în piețele financiare. Contractele futures pentru principalii indici bursieri americani – Dow Jones, S&P 500 și Nasdaq – au înregistrat scăderi înaintea deschiderii ședinței de tranzacționare, investitorii preferând active considerate mai sigure în perioadele de incertitudine geopolitică.

Analiștii avertizează că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu vor continua și vor afecta în continuare transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, prețurile energiei ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă.

Un astfel de scenariu ar îngreuna eforturile băncilor centrale de a reduce inflația și ar putea întârzia eventualele scăderi ale dobânzilor, în condițiile în care costurile energiei influențează rapid prețurile bunurilor și serviciilor din întreaga economie.

Hidrologii avertizează că ploile abundente pot provoca viituri rapide, inundații locale și creșteri semnificative ale debitelor râurilor.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o avertizare hidrologică de Cod portocaliu, valabilă în intervalul 20 iulie, ora 12:00 – 21 iulie, ora 09:00, pentru mai multe bazine hidrografice din județul Dâmbovița.

Potrivit hidrologilor, sunt așteptate scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, fenomene care pot produce inundații locale și creșteri semnificative ale debitelor și nivelurilor apelor, cu posibilitatea depășirii cotelor de apărare.

Avertizarea Cod portocaliu vizează:

• râul Dâmbovița – bazinul superior;
• râul Ialomița – bazinul amonte de Stația Hidrologică Moroeni și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Băleni;
• Cricovul Dulce.

În paralel, INHGA a emis și o avertizare Cod galben, valabilă în perioada 20 iulie, ora 12:00 – 21 iulie, ora 12:00, care extinde riscul hidrologic asupra altor cursuri de apă din județ.

Pe durata acesteia sunt prognozate scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, cu posibile efecte de inundații locale, dar și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, existând riscul depășirii cotelor de apărare.

Sunt vizate următoarele bazine hidrografice:

• Argeș – bazinul superior și afluenții din bazinul mijlociu și inferior;
• Ialomița – bazinul amonte de Stația Hidrologică Târgoviște și afluenții sectorului aval Târgoviște – amonte S.H. Siliștea Snagovului.

Autoritățile recomandă populației din zonele aflate în apropierea râurilor și pâraielor să urmărească evoluția avertizărilor meteorologice și hidrologice, să evite traversarea cursurilor de apă cu debite crescute și să ia măsuri pentru protejarea bunurilor aflate în zonele expuse riscului de inundații.

„Dacă doriți să vă alăturați echipelor care îi sprijină pe cei afectați la curățarea gospodăriilor sau în alte activități necesare, vă rugăm să sunați”, anunță Primăria Bușteni, într-o postare publicată pe pagina de Facebook, afișând și numărul de telefon 0766571770.

Duminică, Bușteniul a fost inundat brusc, din cauza ploilor torențiale și a apelor scurse de pe versanți. Viitura care a apărut brusc, a măturat în mai puțin de o oră mașini, blocând o porțiune a drumului DN1.

Două persoane au fost duse la spital, între care și o femeie care a fost rănită la brațe, iar 10 mașini au fost măturate de ape. În urma inundațiilor, 22 de gospodării au fost afectate, iar unele dintre drumuri au crăpat.

Stațiunea de pe Valea Prahovei s-a aflat, duminică, sub Cod Portocaliu de ploi. Într-un interval scurt de timp s-au înregistrat ploi de 40 de litri pe metru pătrat. După amiază, ploile s-au potolit, apa a scăzut, dar pompierii au rămas la fața locului pentru intervenții, iar cei afectați de inundații au fost nevoiți să își estimeze propriile pagube.

Ideea că libertatea înseamnă cât mai multe opțiuni este adânc înrădăcinată în societatea modernă. Totuși, numeroase cercetări din ultimii ani arată că, după un anumit punct, creierul începe să reacționeze exact invers. În loc să ne simțim mai liberi, devenim mai nehotărâți, mai anxioși și mai puțin mulțumiți de alegerile făcute, mai arată AP.

De ce prea multe opțiuni ne blochează

Psihologul Barry Schwartz, autorul cărții The Paradox of Choice, spune că fenomenul a fost confirmat în sute de studii. Atunci când oamenii au prea multe variante din care să aleagă, decizia devine mai dificilă. În unele cazuri, ajung chiar să nu mai aleagă deloc.

Un exemplu celebru este cel al unui magazin alimentar în care clienții cumpărau mai des dulceață atunci când aveau la dispoziție șase sortimente decât atunci când raftul oferea 24 de variante.

Un pacient beneficiază de o scanare cerebrală Foto: Freepik

Rezultate similare au fost observate și în domenii importante, precum alegerea planurilor de pensii sau a investițiilor financiare, unde un număr mare de opțiuni i-a făcut pe mulți oameni să amâne complet decizia.

Creierul preferă rutina

Explicația vine și din modul în care funcționează creierul. Profesorul Daniel Willingham, cercetător în psihologie și neuroștiințe la Universitatea din Virginia, explică faptul că rezolvarea unei probleme consumă mult mai multă energie decât repetarea unui comportament deja cunoscut. De aceea, oamenii merg adesea pe același drum spre serviciu sau cumpără aceleași produse fără să analizeze din nou toate alternativele. Creierul încearcă permanent să economisească resurse, iar fiecare decizie suplimentară înseamnă un efort cognitiv în plus.

De ce nu mai suntem mulțumiți nici după ce alegem

Paradoxul nu se oprește în momentul deciziei. Atunci când există sute de variante, apare ușor întrebarea: „Dacă exista una mai bună?”. Această comparație permanentă reduce satisfacția chiar și atunci când alegerea făcută este una foarte bună. Fenomenul este și mai puternic în era rețelelor sociale, unde oamenii își compară constant alegerile cu cele ale altora, fie că este vorba despre haine, telefoane, vacanțe sau stil de viață.

Cum poți reduce oboseala deciziilor

Specialiștii recomandă limitarea deliberată a numărului de decizii pe care trebuie să le iei zilnic. Autorul David Epstein spune că a început să cumpere același model de tricou în mai multe culori pentru a elimina o alegere inutilă.

O altă strategie este stabilirea unor criterii clare înainte de cumpărături. Dacă un produs îndeplinește cerințele esențiale, este mai eficient să fie ales fără a continua ore întregi compararea recenziilor și specificațiilor. Pentru deciziile importante, precum investițiile sau planificarea financiară, psihologii recomandă apelarea la specialiști în locul încercării de a analiza singur zeci de scenarii.

Autorii cercetărilor mai spun că reducerea numărului de decizii zilnice nu înseamnă limitarea libertății, ci folosirea mai eficientă a energiei mentale. Pe termen lung, oamenii iau decizii mai ușor, sunt mai mulțumiți de ele și câștigă timp pe care altfel l-ar pierde analizând opțiuni aproape identice.

UPDATE Protestele continuă și în această săptămână

Cadrele medicale din sute de spitale din București și din întreaga țară au intrat luni dimineață în grevă de avertisment, din cauza nemulțumirilor privind prevederile noii legi a salarizării și din cauza blocării posturilor din sistemul sanitar.

Sindicatele avertizează că, dacă autoritățile nu vor răspunde solicitărilor lor, vor declanșa greva generală începând cu data de 28 iulie.

Protestele s-au desfășurat între orele 09:00 și 11:00. La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, zeci de medici, asistenți medicali, infirmieri și brancardieri și-au întrerupt temporar activitatea pentru a participa la acțiunea de protest. Aceștia au afișat bannere cu mesaje precum „Stop umilirii cadrelor medicale” și „Faceți din sănătate o prioritate”.

Pe durata grevei de avertisment, activitatea medicală a fost asigurată de aproximativ o treime dintre angajați, iar urgențele au fost tratate fără restricții, potrivit organizatorilor.

Legea salarizării, principalul motiv al protestelor

Nemulțumirile sindicaliștilor sunt legate în principal de noul proiect al legii salarizării din sistemul bugetar. Reprezentanții angajaților susțin că, deși documentul a fost modificat în urma negocierilor purtate chiar și în weekend, forma actuală introduce reguli nefavorabile pentru acordarea sporurilor.

Potrivit liderilor sindicali, sporurile nu vor mai fi acordate exclusiv în funcție de condițiile de muncă, ci vor fi împărțite pe trei categorii. Sporurile din primul nivel ar putea fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar cele din nivelurile doi și trei pentru maximum 20% dintre salariați.

Sindicaliștii spun că acest sistem va menține diferențele de venit dintre angajați și nu va rezolva problemele legate de echitatea salarială din sistemul sanitar.

Se cer noi negocieri

Reprezentanții organizațiilor sindicale au anunțat că vor transmite în cursul zilei propunerile lor către partidele politice.

Aceștia așteaptă întâlnirea programată marți cu reprezentanții formațiunilor politice și speră să fie primiți și la Administrația Prezidențială, după solicitarea transmisă pentru organizarea unor discuții la Palatul Cotroceni.

Federația SANITAS, cea mai mare organizație sindicală din sănătate, a anunțat deja că va declanșa greva generală începând cu 28 iulie dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate în urma negocierilor cu autoritățile.

UPDATE

Potrivit Cristinei Rădulescu, reprezentanta SANITAS Constanța, „gradul de nemulțumire al angajaților din Sănătate și Asistență Socială este uriaș. (…) problema este acest deficit de personal, pentru că angajații, practic, muncesc până la epuizare, lucrând ore suplimentare pentru a asigura continuitatea, nu-și mai au concedirile de odihnă, iar acum sunt, practic, răspătiți cu acest proiect al legislației, care le diminează veniturile. Vreau să vă mai dau și eu un exemplu din acest nou proiect al legislarizării”.

„Foarte multe secții rămân fără sporuri. Secții foarte grele, precum gastroenterologie, medicină internă, nefrologie, urologie. Atunci când se scoteau posturi la concurs, la stal Județean Constanța, când s-au scos posturi pentru aceste secții, nu am avut candidați. De ce? Pentru că aceste secții oricum au în actuala lege un scor foarte mic, între 12 și 15%”, a spus Rădulescu.

Reprezentanta SANITAS Constanța a mai precizat că susținerea pentru proteste este ridicată în județ.

„În județul Constanța, peste 75% dintre membrii de sindicat din unitățile sanitare au semnat pentru aderarea la grevă. Alături de ei au semnat și foarte mulți angajați care nu sunt membrii ei de sindicaturi sau sunt membrii altor sindicate. Și important de menționat este că au fost inclusiv pacienți care ne-au spus că ne susțin și ne-au întrebat dacă pot să semneze și ei”.

„Sunt specializări în care sporurile nu depășesc 15% și pot să rămână fără sporuri”, a mai spus aceasta.

S-au strâns 48.700 semnături pentru grevă în toată țara.

UPDATE

Președintele SANITAS Olt, Roxana Dumitrescu, a declarat că protestele sunt îndreptate în principal către parlamentarii care urmează să dezbată și să voteze pachetul de legi asociat reformelor asumate prin PNRR.

„Nu am așteptări de la Guvernul actual, interimar, demis, cum să îl numim, dar a aduce într-o asemenea extremă lipsa dialogului social cu partenerii sociali mă duce la gândul că nici nu mai știu ce să-i spun copilului meu dacă în România mai este democrație sau nu. Este incredibil să ajungi să pui în pericol viața socială a 1,3 milioane de bugetari fără să te consulți cu partenerii sociali. Noi suntem profesioniști. Noi am fi putut să ajutăm la construirea acestei legi, pentru că am avut un draft paralel”, a spus Dumitrescu.

Liderul sindical a susținut că resursa umană este cea mai mare problemă . Potrivit acesteia, sistemul medical românesc are nevoie de aproximativ 30.000 de angajați pentru a acoperi deficitul actual de personal.

„Nu există nicio țară din Uniunea Europeană care să-și plătească personalul medicosanitar în zilele de sărbători legale sau în weekenduri cu un spor mai mic de 100%. Actualul guvern interimar și, în speță, Ministerul Muncii, (…) încearcă să introducă prin noul proiect al legii salarizării un spor de 10%. Avem țări precum Spania, Belgia sau Olanda care își plătesc personalul medicosanitar în zilele de sărbătoare legală cu un spor de până la 250%. Guvernanții (…) n zilele de sărbători legale stau acasă, împreună cu familia, împreună cu copiii, dar personalul medicosanitar merge la serviciu”, a declarat președintele SANITAS Olt.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Președintele SANITAS, Iulian Pope, a declarat că protestul nu este îndreptat împotriva spitalelor sau a pacienților, ci împotriva politicilor economice și sociale promovate de Guvern.

„Nu e o grevă clasică împotriva angajatorilor, ci este împotriva politicilor guvernamentale. E adevărat că în spațiu public s-a vorbit cel mai mult despre noua lege, despre proiectul legii salarizării unitare, dar aceasta, să știți că nu este decât picătura care a umplut paharul. Sistemul sanitar public este sub asediu de câțiva ani, de câțiva ani avem posturile blocate și suntem aproape în grevă”, a afirmat liderul sindical.

Motivele grevei

Acesta susține că angajații din sănătate au fost afectați în ultimii ani de diminuarea unor beneficii și de lipsa personalului, situație care a dus la suprasolicitarea celor rămași în sistem.

„De la medici până la infirmieri, îngrijitoare, (…) toți sunt epuizați fizic și psihic. (…) În ultimul timp, colegilor mei din sănătate li s-a interzis, li s-a tăiat accesul la indemnizație de hrană, la vouchere de vacanță, o serie importantă de sporuri au fost diminuate și cel mai important, posturile blocate”, a spus Pope.

Sindicaliștii critică și proiectul noii legi a salarizării unitare, despre care afirmă că ar putea aduce pierderi de venituri pentru o mare parte dintre angajații din sistemul sanitar.

„Dacă el va rămâne în forma prezentată de Ministerul Muncii, vor avea pierderi de venituri.Să știți că sub acele sume compensatorii, așa cum a fost prezentată în spațiu public, de fapt sunt pierderi de salariu. ”.

„Vor avea de suferit și pacienții cronici”

Liderul sindical a precizat că pacienții care au nevoie de îngrijiri urgente nu vor fi afectați de proteste, însă a admis că activitatea medicală va fi redusă.

„Da, vor avea de suferit pacienții cronici, din păcate. Se vor asigura cu urgențele, așa cum am spus. Și așa cum prevede lumea, legea și așa ne dorim și noi. Viața nimănui nu va fi pusă în pericol. Rugăm pacienții să fie alături de noi, pentru că, repede, este vorba despre sistem”, a afirmat Pope.

Potrivit acestuia, SANITAS a notificat 523 de unități sanitare. Serviciile de ambulanță nu pot participa la grevă deoarece legea le interzice acest lucru, iar în alte câteva zeci de unități nu există sindicat.

„Și de asemenea să atrag atenția Parlamentului României că stă aleși acolo de oameni, să voteze legi pentru oameni, nu pentru jaloane. Nu pentru cifre, nu pentru deficit, nu pentru asta stă aleși acolo”. Federația SANITAS cere „partidelor parlamentare și le cerem să nu voteze legea salarizării unitare în forma actuală”.

Greva de avertisment va avea loc pe 20 iulie, între orele 09:00 și 11:00, iar greva generală este programată să înceapă pe 28 iulie. În perioada protestelor vor fi menținute serviciile medicale obligatorii prevăzute de lege, inclusiv asistența pentru urgențe.

Președintele american Donald Trump și președintele FIFA, Gianni Infantino, au fost huiduiti de public pe stadionul MetLife, din apropiere de New York, unde  s-a jucat duminică finala Cupei Mondiale din 2026 dintre Spania și Argentina, potrivit Le Figaro.

Președintele Trump, originar din New York, și liderul italo-elvețian al FIFA, Gianni Infantino, au fost huiduiti când ecranele gigantice ale stadionului au arătat intrarea lor pe teren pentru a înmâna trofeul Spaniei, care învinsese Argentina.

Donald Trump a tensionat relațiile cu liderii spanioli, inclusiv cu premierul Pedro Sánchez, care se afla și el duminică pe stadion, după ce șeful guvernului spaniol s-a opus războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

Decizia lui Shoko Kawata, în vârstă de 36 de ani, a atras atenția presei internaționale și a generat dezbateri intense în Japonia privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie.

Kawata, aleasă primar în 2023 și considerată la acel moment cea mai tânără femeie care a ocupat această funcție în Japonia, a declarat că și-a dorit să își întemeieze o familie încă din momentul în care a candidat pentru această poziție.

Cu toate acestea, a descoperit că legislația și regulamentele locale nu prevedeau posibilitatea ca un primar în funcție să beneficieze de concediu de maternitate, deși angajații primăriei au dreptul la 16 săptămâni de concediu.

În lipsa unui precedent, administrația locală a fost nevoită să stabilească un protocol special care să permită exercitarea acestui drept, scrie Reuters.

Primarul din Japonia aflat în concediu de maternitate readuce în atenție problema reprezentării femeilor

Shoko Kawata a declarat că a fost surprinsă să afle că este primul primar japonez care beneficiază de concediu de maternitate în timpul mandatului.

„Am fost foarte surprinsă să aflu că sunt primul primar care își ia concediu de maternitate. Acest lucru mi-a arătat că până acum au existat foarte puține femei și, mai ales, foarte puține femei tinere care au ajuns primari”, a afirmat aceasta.

Ultima sa apariție publică înainte de începerea concediului a avut loc la festivalul tradițional Taiko din Yawata. Deși tradiția prevede ca primarul să urce pe altarul mobil Shinto (mikoshi), Kawata, aflată în ultimele săptămâni de sarcină, a ales să participe mergând în urma procesiunii.

Provocările demografice ale țării

Japonia continuă să se confrunte cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din lume și cu o populație aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire. În acest context, primarul consideră că statul trebuie să creeze condiții care să permită tuturor, inclusiv persoanelor aflate în funcții de conducere, să poată avea copii fără teama că își vor compromite cariera.

Potrivit legislației japoneze, femeile au dreptul la aproximativ 14 săptămâni de concediu de maternitate și primesc, în general, aproximativ două treimi din salariu, alături de un bonus acordat la nașterea copilului. În cazul unor angajați din sectorul public, condițiile pot fi mai avantajoase.

Kawata consideră că simpla promovare a egalității de gen nu este suficientă dacă societatea nu creează mecanisme prin care femeile și bărbații să poată îmbina responsabilitățile familiale cu cele profesionale.

Critici online

Deși majoritatea locuitorilor din Yawata și colegii din administrația locală și-au exprimat sprijinul pentru decizia primarului, reacțiile din mediul online au fost împărțite.

Unele persoane au criticat faptul că edilul ar beneficia de concediu în detrimentul atribuțiilor administrative, în timp ce alții au contestat faptul că aceasta va continua să primească salariul integral pe perioada concediului.

Printre vocile critice s-a numărat și o locuitoare a orașului, care a declarat că susține dreptul femeilor de a beneficia de concediu de maternitate, însă nu este de acord ca primarul să fie remunerat integral în această perioadă.

Shoko Kawata a mărturisit că aceste comentarii au fost dezamăgitoare, mai ales pentru că mulți dintre cei care au criticat-o nu îi cunoșteau activitatea administrativă și au aflat despre ea doar prin intermediul știrilor referitoare la concediul de maternitate.

Potrivit Forumului Economic Mondial, Japonia ocupă locul 118 din 148 de state în clasamentul privind egalitatea de gen și locul 125 la capitolul reprezentare politică, ceea ce evidențiază în continuare subreprezentarea femeilor în funcțiile publice de conducere.

Nașterea copilului lui Shoko Kawata este așteptată în luna septembrie, iar cazul său este deja considerat un moment de referință în dezbaterea privind drepturile femeilor și modernizarea administrației publice din Japonia.

Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz.

Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume.

„O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook.

Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România.

Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări.

La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC.

Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.