MediaFax.ro

Ostilitățile din Orientul Mijlociu au servit drept un memento neplăcut că regiunea nu este doar esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze, ci și un nod vital pentru pasagerii aerieni din întreaga lume, notează The Economist.

În ultimele două decenii, „super-conectorii” Golfului, companiile aeriene Emirates, Etihad și Qatar Airways, au ajutat pasagerii pe distanțe lungi să călătorească între Europa, Asia și Africa. În contextul conflictului, zeci de mii dintre acești pasageri au rămas blocați în ultimele două săptămâni. Eforturile de reluare a serviciilor „limitate” au fost lente.

Pe 16 martie, Emirates a fost nevoită să anuleze zboruri și să redirecționeze unele avioane în zbor, după un atac cu dronă asupra aeroportului din Dubai. Impactul asupra industriei aeriene globale ar putea persista mult după încheierea războiului.

Înainte de conflict, IATA, o organizație profesională, estima că regiunea va aduce 17% din profitul net de 41 miliarde $ preconizat pentru industria globală a aviației în 2026. Emirates este cel mai mare transportator internațional din lume și totodată cel mai profitabil. Împreună cu partenerul său de zboruri pe distanțe scurte, FlyDubai, compania a plasat comenzi mari pentru avioane la Airshow-ul din Dubai din noiembrie, la fel ca Etihad, mizând pe o creștere continuă.

Aceste perspective sunt acum amenințate. Dezvoltarea Dubaiului ca destinație turistică și de afaceri înseamnă că aproximativ jumătate dintre pasagerii Emirates au ca destinație finală orașul. Pasagerii conectați, care petrec doar câteva ore în aeroporturile din Golf, s-ar putea întoarce după încheierea războiului, atrași poate de reduceri considerabile. Însă traficul turistic va fi mai greu de recuperat.

Alte companii aeriene care tranzitează zona trebuie acum să-și modifice rutele. Transportatorii europeni care zboară către sudul Asiei au fost nevoiți să evite spațiul aerian rus după începutul războiului din Ucraina în 2022; tranzitarea Orientului Mijlociu devenise o alternativă populară. Ocolirea unei noi zone de conflict adaugă timp suplimentar și crește consumul de combustibil.

Iar prețul combustibilului devine considerabil mai ridicat. Prețul petrolului brut este în prezent în jur de 100 $ pe baril, comparativ cu aproximativ 70 $ înainte de izbucnirea conflictului. Impactul este însă și mai sever pentru companiile aeriene.

Diferența de preț dintre combustibilul pentru avioane și petrolul brut, cunoscută sub numele de „crack spread”, a crescut considerabil. Acest lucru se datorează, parțial, faptului că 20% din combustibilul pentru avioane al lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, unde transportul este aproape blocat, notează James Noel-Beswick de la Sparta Commodities, furnizor de date. Prețurile s-au dublat de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 190 de dolari pe baril.

Impactul va fi inegal. Pentru transportatorii low-cost, combustibilul reprezintă aproape 35% din costuri, comparativ cu aproximativ 20% pentru companiile aeriene tradiționale. Nivelul de protecție variază și el. Unele companii, precum Ryanair, IAG și Qantas, sunt bine acoperite împotriva creșterii prețurilor pe termen scurt, diminuând impactul.

În schimb, marile companii americane nu sunt, considerând că acoperirea împotriva fluctuațiilor este complicată și costisitoare (deși Delta Air Lines deține o rafinărie, ceea ce va ajuta). Dacă prețurile combustibilului rămân ridicate pe parcursul anului, pierderile ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari, potrivit Deutsche Bank. Ca răspuns la scumpirea combustibilului, unele companii încep să anuleze zboruri. Air New Zealand va elimina aproximativ 1.100 de zboruri între prezent și începutul lunii mai.

Cu transportatorii din Golf opriți și alții care anulează zboruri, tarifele au crescut. British Airways, parte din IAG, a adăugat deja zboruri suplimentare către Singapore și Bangkok. Lufthansa a raportat o creștere de 60% a rezervărilor pentru zboruri către Asia în martie.

Cererea pentru călătoriile aeriene va fi afectată pe termen scurt, mai ales dacă prețurile ridicate la energie vor încetini creșterea economică. Însă, istoric vorbind, cererea a revenit rapid după perturbări. Între timp, rivalii companiilor din Golf se bucură de șansa de a câștiga unii dintre clienții acestora.

Decizia, comunicată de un oficial de rang înalt, marchează finalul unei ample reorganizări a sistemului de asistență externă inițiate de administrația președintelui Donald Trump, scrie Reuters.

Noua structură, denumită Biroul pentru Dezastre și Răspuns Umanitar, va funcționa în cadrul Departamentului de Stat și va avea un mandat mai restrâns decât agențiile anterioare, concentrându-se exclusiv pe ajutor „care salvează vieți”.

În primele luni ale anului 2025, administrația Trump, împreună cu Elon Musk și nou-creatul DOGE, a demarat desființarea USAID. Agenția, care gestiona anterior aproximativ 40 de miliarde de dolari anual, a fost absorbită în Departamentul de Stat după concedierea a mii de angajați și anularea majorității granturilor.

O parte dintre proiectele de dezvoltare pe termen lung finanțate anterior de USAID continuă în alte structuri ale Departamentului de Stat, însă accentul general s-a mutat către intervenții rapide și strict necesare.

Potrivit oficialului american, noul birou va avea aproximativ 200 de angajați și va opera prin 12 hub-uri regionale la nivel global. Bugetul anual estimat este de 5,4 miliarde de dolari, o sumă semnificativ mai mică decât fondurile gestionate anterior de USAID.

Mandatul instituției exclude proiecte legate de climă sau cauze sociale, concentrându-se pe intervenții umanitare de urgență, inclusiv gestionarea securității alimentare globale.

„Statele Unite nu pot și nu trebuie să răspundă fiecărei crize din lume”, a subliniat oficialul, precizând că ajutorul va fi direcționat prioritar către aliați și parteneri strategici.

Noua structură se află sub autoritatea subsecretariatului pentru asistență externă, afaceri umanitare și libertate religioasă, condus interimar de Jeremy Lewin, fost angajat DOGE, în lipsa unui lider confirmat de Senat.

Conducerea operațională a biroului va fi asigurată inițial de Ryan Shrum, fost șef de cabinet al lui Lewin.

În plin scandal legat de bugetul României, Guvernul taie de la Justiție ca să dea banii pentru ajutoarele sociale ale pensionarilor și pentru restanțele primăriilor.

Ce spune asta despre Guvern, despre magistrați, dar și cum se înțeleg puterile statului între ele astfel încât România să funcționeze mai bine?

Despre cum percep românii corupția în România, ce riscuri avem pe integritate și transparență, despre independența sistemului judiciar, reforma Justiției, degrevarea instanțelor de judecată, lupta pentru șefia marilor parchete și vulnerabilitățile sistemului actului de Justiție, ca serviciu public – discutăm cu Radu Marinescu, ministrul Justiției în Guvernul Ilie Bolojan.

Vineri, în exclusivitate, pe Mediafax.

„Trei dintre cele cinci Boeinguri KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene Americane staționate la București au efectuat în noaptea dintre 19 și 20 martie 2026 primele misiuni de realimentare aeriană”, potrivit site-ului BoardingPass.

Publicația menționează că misiunea a durat aproape șase ore și că avioanele au revenit în București, după ce au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru.

„Avioanele au decolat joi seara de la București, au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru, iar apoi au revenit la București. Misiunea a durat aproape șase ore”, notează sursa citată.

Acestea sunt primele avioane americane de acest fel staționate în România, care se află la Baza 90 și urmează să fie mutate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.

Dislocarea capabilităților militare ale SUA pe teritoriul României este temporară și are loc în contextul războiului în desfășurare din Iran.

Parlamentul României a aprobat, pe data de 11 martie, solicitarea CSAT de dislocare temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului.

„Este vorba de avioane de realimentare, de echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a spus președintele Nicușor Dan.

Originar din Drobeta – Turnu Severin, Mirel Matei Rădoi are, începând de vineri o bază sportivă care îi poartă numele.

Aceasta a fost inaugurată chiar pe locul fostului teren de sport de la Școala Generală Nr.11 din reședința județului Mehedinți, teren de bitum pe care Rădoi a început să practice sportul, în urmă cu mai bine de 3 decenii, la Clubul Sportiv Școlar Drobeta Turnu Severin.

Baza Sportivă a fost realizată cu fondurile CSS-ului severinean, unde director este fostul arbitru divizionar C Ionel Caius Drulă, iar Mirel Rădoi și-a dat acceptul ca terenul să îi poarte numele.

Dacă despre cariera sa de fotbalist nu mai sunt multe de spus, mai puțin este cunoscut faptul că ”Mati”, apelativul sub care era cunoscut la malul Dunării, înainte să plece la Extensiv Craiova, a practic prima dată handbalul la CSS Drobeta Turnu Severin.

Ulterior, a fost remarcat de antrenorul de la secția de fotbal, Marian Brihac, care i-a sugerat să practice lovirea mingii cu piciorul, în loc de prinderea ei în mâini. Rădoi s-a pliat rapid pe noul sport, iar la nici 18 ani, direct de la juniori, a jucat în Divizia A, actuala Superligă, la FC Extensiv. După doar 6 luni, a ajuns în Ghencea.

La echipa națională a României a bifat 67 de meciuri, interval în care a marcat 2 goluri, între anii 2000-2010, fiind cel mai selectionat severinean din istorie. Din Mehedinți, doar strehăianul Rodion Gorun Cămătaru, fosta legendă a Craiovei Maxima și, ulterior, atacant la Dinamo, are mai multe selecții: 75 de apariții și 22 de goluri, între anii 1978-1990.

Deși își anunșate prezenta la evenimentul din această dimineață, Mirel Rădoi n-a mai ajuns la malul Dunării, fiind probabil mai preocupat de meciul FCSB – UTA. Partida se joacă în această seară, cu începere de la ora 19:00. Cele două combatante sunt despărțite de 1 punct, iar Rădoi are nevoie de victorie pentru ca echipa sa să urce pe primul loc în play-off.

Conflictul din Orientul Mijlociu îi determină pe părinții divorțați sau separați să reia certurile pentru dreptul de acces la copiii lor, au declarat mai mulți avocați pentru Financial Times.

Unii părinți folosesc situația din Golf într-un mod „oportunist” pentru a-și ține copiii cu ei, fie în Emiratele Arabe Unite, fie în Regatul Unit, invocând pericolul călătoriilor în regiune.

Avocații au declarat că au început să primească astfel de solicitări de la de la clienți la scurt timp după începerea războiului.

Într-un caz, un tată cu sediul în Abu Dhabi nu a vrut să-și aducă cei trei copii în Marea Britanie pentru că se temea că mama va solicita instanței engleze să-i împiedice să se întoarcă în țară, susținând că războiul făcea ca lucrurile să fie prea riscante.

Alte evenimente globale majore, cum ar fi Covid, inclusiv războiul din Ucraina, au generat asemenea situații. Părinții certați au încercat să conteste acordurile de custodie.

„Efectul geopoliticii poate fi real, dar poate fi și oportunist, iar oricare dintre efecte poate provoca stres real, tulburări și cheltuieli”, spun avocații.

Miranda Fisher, și ea partener la firma de avocatură Charles Russell Speechlys, a declarat că războiul i-a oferit unui client din Dubai, care deținea custodia copilului, „un alt pretext pentru a amâna și mai mult” trimiterea copilului înapoi în Marea Britanie pentru a-l vedea pe celălalt părinte.

Ea a spus că purta deja discuții cu clienții cu privire la implicațiile conflictului asupra acordurilor de custodie pe durata vacanței de vară.

Emiratele Arabe Unite nu sunt semnatare ale Convenției de la Haga din 1980 privind copiii, ceea ce înseamnă că un părinte din Regatul Unit care dorește ca copilul său să fie returnat ar trebui să solicite instanței engleze o hotărâre și apoi să solicite unei instanțe din Emiratele Arabe Unite să o pună în aplicare, ceea ce poate fi „dificil”, a spus Fisher.

În privința situațiilor de custodie date peste cap de conflict, nu exista nicio garanție că părintele care a pierdut timp cu copiii săi va primi timp suplimentar odată ce situația va reveni la normal. Există, totuși, posibilitatea „ceea ce se numește timp de recuperare”, dacă acest lucru putea fi convenit între părinți.

Sarah Williams, directoarea departamentului privind drepturile copiilor la firma de avocatură Forsters, a declarat:

„Este un fapt trist că crizele globale, precum situația actuală din Orientul Mijlociu, pot fi folosite ca armă în disputele familiale: oamenii pot vedea asta ca pe o scuză pentru a manipula situația, chiar dacă au deja un acord privind copiii. Uneori, un părinte rău intenționat poate folosi astfel de evenimente ca motiv pentru a împiedica înțelegerile privind copiii.”

Kate Bright, director executiv al grupului de asigurări de viață securizate Umbra, a declarat că firma continuă să ofere însoțitori copiilor care pot călători între părinți.

Având în vedere situația actuală, a spus ea, „deplasarea se întreprinde doar acolo unde se decide că este mai sigur să se facă acest lucru decât să se rămână la locul respectiv”.

Există probleme practice care împiedică copiii să intre sau să iasă din Golf. British Airways a anulat toate zborurile către Dubai cel puțin până în iunie, iar spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite a suferit închideri sporadice.

„În condițiile actuale, este posibil ca perspectiva inflației pe termen mediu să se deterioreze și ca așteptările inflaționiste să crească în mod susținut, ceea ce ar însemna probabil că ar fi necesară o politică monetară mai restrictivă”, a declarat Joachim Nagel pentru Bloomberg.

Președintele Bundesbank a precizat că „date mai fiabile în acest sens sunt așteptate deja până la următoarea ședință a Consiliului guvernatorilor BCE, peste șase săptămâni”.

Nagel a amintit de creșterea puternică a prețurilor după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și a spus că această experiență „va juca un rol important în acest context”, chiar dacă BCE „se află astăzi într-o poziție de plecare mai bună”.

Declarațiile vin în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de scumpirea energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care riscă să alimenteze inflația și să încetinească economia.

Datorită disponibilității ridicate a locațiilor atractive din Polonia și expansiunii accelerate în România, la sfârșitul anului 2025, lanțul de retail al Grupului Żabka – cea mai mare rețea de magazine de proximitate din Europa – cuprindea 12.339 de magazine în urma a 1.394 de deschideri brute noi (+19,6% față de anul precedent), potrivit unui comunicat.

În România, unde Grupul operează sub marca Froo, numărul de magazine la sfârșitul perioadei a crescut cu 188% față de anul precedent, ajungând la 173 de locații, traficul de clienți apropiindu-se de nivelurile observate în Polonia.

Conform strategiei actualizate dezvăluite în 2025, obiectivul anual revizuit pentru deschiderea de noi magazine în Polonia și România este de peste 1.300 de magazine. Acest lucru plasează rețeaua pe drumul cel bun pentru a ajunge la aproximativ 16.000 de magazine până la sfârșitul anului 2028, cu aproximativ 1.500 mai mult decât se preconiza la momentul primei listări a Żabka la Bursa de Valori din Varșovia.

În 2025, rețeaua globală Żabka a deschis 1.394 de magazine, depășind ținta de 1.300 unități. La finalul anului, 12.339 de magazine funcționau în Europa, inclusiv 173 în România.

„Datorită expansiunii și alegerii locațiilor potrivite, traficul în magazinele românești se apropie de nivelul Poloniei”, a explicat managementul grupului.

Oferta magazinelor a fost completată de servicii digitale care cresc confortul cumpărătorilor. Aplicația mobilă permite acces rapid la promoții, iar utilizatorii fac cumpărături cu 20% mai mari decât clienții care nu folosesc aplicația. În plus, grupul a dezvoltat proiecte precum Izidrop, pentru livrări rapide e‑commerce, și Żabka Ads, cu aproape 6.000 de ecrane în magazine, care permit oferte personalizate și interacțiune digitală cu clienții.

Rezultatele financiare globale confirmă extinderea rețelei și succesul serviciilor digitale. Vânzările consolidate către clienți au crescut cu 14,1%, ajungând la aproximativ 7,29 miliarde euro, iar EBITDA ajustată a urcat la 953 milioane euro, cu 16% mai mult față de 2024. Profitul net ajustat a depășit 234 milioane euro, cu marjă de 3,2%, peste obiectivul de 3%.

Pe lângă creșterea vânzărilor, fluxul de numerar liber a urcat la 408 milioane euro, iar raportul datorie/EBITDA ajustată a scăzut la nivelul țintit de conducere, oferind companiei o bază solidă pentru investiții viitoare.

Pe piața românească, extinderea rapidă a magazinelor și serviciile digitale sporesc conveniența pentru clienți. Oferta de produse și serviciile adiacente, precum livrările e‑commerce și platforma digitală de reclame, fac ca experiența de cumpărături să fie mai rapidă și mai personalizată.

„Ne propunem să ajungem la aproximativ 16.000 de magazine în Polonia și România până în 2028, iar România este un pilon important în această strategie”, a declarat conducerea grupului. Clienții români au transformat rețeaua Froo într-o parte tot mai relevantă a cumpărăturilor zilnice.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a prezentat, vineri, zece măsuri pentru atenuarea presiunilor exercitate de prețurile la petrol asupra consumatorilor, ca răspuns la întreruperile în aprovizionare din Orientul Mijlociu.

Potrivit The Guardian, organismul mondial de supraveghere recomandă guvernelor să reducă limitele de viteză pe autostrăzi și a încurajat angajații să folosească mijloace de transport în comun. De asemenea, recomandă oamenilor să lucreze de acasă și să călătorească mai puțin cu avionul.

AIE a recomandat țărilor să ia în considerare limitarea accesului autoturismelor în anumite zone din marile orașe, iar vehiculele cu numere de înmatriculare impare să circule în zile diferite de cele cu numere de înmatriculare pare.

Situația din Orientul Mijlociu pune presiune pe comerțul petrolului, generând creșteri bruște ale prețurilor la benzină, motorină, combustibil pentru avioane și GPL.

Cele zece recomandări sunt:

1. Lucrul de acasă, acolo unde este posibil
Reduce consumul de petrol asociat deplasărilor zilnice, în special în cazul locurilor de muncă care permit munca la distanță.

2. Reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 km/h
Vitezele mai mici reduc consumul de combustibil pentru autoturisme, autoutilitare și camioane.

3. Încurajarea transportului public
Trecerea de la autoturismele personale la autobuze și trenuri poate reduce rapid cererea de petrol.

4. Alternarea accesului autoturismelor private pe drumurile din marile orașe în zile diferite
Autovehiculele cu numere de înmatriculare pare să circule în zile diferite de cele cu numere de înmatriculare impare.

5. Creșterea utilizării în comun a autoturismelor și adoptarea unor practici eficiente de conducere
O ocupare mai mare a autoturismelor și conducerea ecologică pot reduce rapid consumul de combustibil.

6. Conducerea eficientă a vehiculelor comerciale rutiere și livrarea mărfurilor
Practici de conducere mai bune, întreținerea vehiculelor și optimizarea încărcăturii pot reduce consumul de motorină.

7. Redirecționarea utilizării GPL din transport
Trecerea vehiculelor bifuel și a celor convertite de la GPL la benzină poate conserva GPL-ul pentru gătit și alte nevoi esențiale.

8. Evitarea călătoriilor cu avionul acolo unde există opțiuni alternative
Reducerea zborurilor de afaceri poate ușura rapid presiunea asupra piețelor de combustibil pentru avioane.

9. Acolo unde este posibil, treceți la alte soluții moderne de gătit
Încurajarea gătitului electric și a altor opțiuni moderne poate reduce dependența de GPL.

10. Valorificați flexibilitatea materiilor prime petrochimice și implementați măsuri de eficiență și întreținere pe termen scurt
Industria poate contribui la eliberarea GPL pentru utilizări esențiale, reducând în același timp consumul de petrol prin îmbunătățiri operaționale rapide.

Țările membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) au convenit, săptămâna trecută, în unanimitate, să elibereze 400 de milioane de barili de petrol pe piața mondială. Măsura vine să susțină aprovizionarea cu țiței și să limiteze creșterea prețurilor cauzată de situația din Orientul Mijlociu.

Aceasta este cea mai mare intervenție din istorie pe piața petrolului.

„Rezervele de urgență vor fi puse la dispoziția pieței într-un interval de timp adecvat circumstanțelor naționale ale fiecărei țări membre și vor fi completate de măsuri de urgență suplimentare luate de unele țări”, se arată în anunțul AIE de săptămâna trecută.

„Cred că principala criză suprapusă, la care ar trebui să avem niște răspunsuri, este criza de încredere. Pentru că, vă dau câteva exemple concrete. Încrederea statelor membre în politica Uniunii Europene, vis-a-vis de ecologizarea agriculturii. Încrederea statelor membre în ceea ce înseamnă alocarea bugetului PAC post 2027, care a cunoscut o scădere semnificativă de la 385 de miliarde de euro la 293 de miliarde, aproximativ. Încrederea fermierilor că procesatorii respectă și împart echitabil profitul pe filiera de produs sau încrederea între procesatori și comercianți. Încrederea fermierilor în statul român”, a declarat Emil Florian Dumitru la Conferința Economedia & G4Food.

În plus, oficialul a adăugat că lipsa de încredere blochează orice inițiativă și afectează relațiile dintre fermieri, procesatori și comercianți.

„Vreți să fim cât mai verzi, să respectăm toate regulile, dar, în egală măsură, semnați acorduri de liber schimb, unde ne puneți în competiție neloială cu alte produse din Europa, cu alte produse din țări terțe. Lucru care nu va face altceva decât să slăbească și mai mult încrederea statelor membre în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona politici la nivel european care să fie credibile”, a spus reprezentantul MADR.

Dumitru a explicat că presiunile vin atât din legislația europeană, cât și din costurile și birocrația excesivă, iar fermierii rămân neprotejați în fața concurenței externe. Mai mult, acesta a prezentat și cifre care arată dezechilibrele din agricultură:

„România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață și, din 700.000 de agricultori, doar 76.000 de fermieri sunt într-o formă de organizare fiscală care produc pentru piață într-un sistem organizat. (…) România are între 1 și 2 hectare suprafețe care sunt declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, 212.000 de agricultori care depun anual această cerere, practic 30% din numărul de agricultori, pentru o suprafață de 306.000 de hectare, adică puțin peste 3,2% din suprafața declarată”, a explicat acesta.

Un exemplu concret îl reprezintă sectorul laptelui:

„Procesatorii i-au notificat că vor primi de la 2,2-2,5 lei pe litru de lapte conform, la 1,7-1,8 lei pe litru de lapte. Practic este o scădere care îi face necompetitivi pe fermierii noștri și vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost.”

În același timp, alte state intervin cu ajutoare directe: „Ungaria, care are un grad de autosuficiență de 120%, deja a anunțat că vor acorda un sprijin echivalent de 200 de lei pe tona de lapte comercializat.”

Secretarul de stat a mai afirmat că intervenția statelor membre și reglementarea pieței sunt esențiale pentru protejarea fermierilor.

„Dacă vom avea încredere că România este al cincilea stat agricol la nivel european cu un potențial uriaș, cu o resursă de apă pe care alte state nu o au și cu o retehnologizare și o regândire a integrării materiei prime, cu siguranță putem să discutăm că agricultura României poate deveni un furnizor de hrană la nivel regional și putem fi niște actori relevanți inclusiv pe piața mondială de export de produse agroalimentare”, a conchis oficialul.

Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim este închisă în timpul Eid-ului pentru prima dată în 60 de ani, potrivit CNN.

Autoritățile israeliene au închis moscheea încă de la începutul războiului din Iran din „motive de securitate” și au refuzat să o redeschidă vineri, cu ocazia sărbătorii care marchează finalul lunii de post Ramadan.

Credincioșii au fost nevoiți să se roage în apropierea obiectivului. Ei s-au apropiat de porți, dar au fost îndepărtați de polițiști. În zonă a apărut și fum, dar nu se știe ce l-a provocat, au relatat martorii.

„Această restricție fără precedent a împiedicat mii de palestinieni să celebreze una dintre cele mai importante ocazii religioase ale anului într-unul dintre cele mai sfinte locuri ale Islamului”, a declarat Comitetul Prezidențial Superior pentru Afaceri Bisericești din Palestina.

Complexul Al Aqsa, cunoscut și sub numele de Muntele Templului, are o semnificație religioasă atât pentru musulmani, cât și pentru evrei.

Complexul a devenit un punct tensionat în ultimele decenii din cauza restricțiilor privind accesul musulmanilor, a evacuărilor palestinienilor din zonă și a proiectelor de excavare israeliene din apropiere.

Armata israeliană a atacat peste noapte unele locuri care aparțin guvernului din Siria ca răspuns la atacurile sirienilor împotriva civililor druzi, potrivit CNN.

Armata israeliană a transmis că a vizat un „centru de comandă și poziții militare” din sudul Siriei pentru a apăra populația minoritară.

Israelienii susțin că sirienii i-au atacat joi pe druzii din provincia Suwayda, în sudul Siriei.

Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de oameni care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În Siria, comunitatea este concentrată în trei provincii, aproape de Înălțimile Golan ocupate de Israel.

Anul trecut, ciocnirile dintre membrii grupului minoritar și triburile beduine au făcut sute de oameni și au provocat intervenția militară a Siriei. În replică, israelienii i-au atacat pe sirieni.

Declarația vine pe fondul unuia dintre cele mai grave scandaluri care au afectat familia regală norvegiană, după publicarea de către autoritățile americane a milioane de documente legate de cazul Epstein.

Documentele făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au provocat reacții puternice la nivel internațional, dezvăluind legături extinse între Epstein și personalități influente din politică, afaceri și diplomație.

În Norvegia, scandalul Epstein a atras atenția asupra relației acestuia cu prințesa moștenitoare, dar și cu politicieni și oameni de afaceri de rang înalt, notează Reuters.

Într-un interviu acordat postului public NRK, Mette-Marit a declarat că regretă întâlnirea cu Epstein și că, privind retrospectiv, ar fi preferat să nu-l fi cunoscut niciodată.

Potrivit documentelor americane, prințesa a menținut contactul cu Epstein între 2011 și 2014, perioadă în care acesta fusese deja condamnat, în 2008, pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră. De asemenea, Mette-Marit ar fi petrecut patru zile la reședința lui Epstein din Palm Beach, în timpul unei călătorii private din 2013.

Prințesa, soția prințului moștenitor Haakon, a precizat că nu a fost martora niciunei activități ilegale și că nu este acuzată de vreo faptă penală. Ea a mai spus că și-a cerut scuze în mod oficial regelui Harald V și reginei Sonja.

Deși presa relatase anterior despre legături limitate între prințesă și Epstein, amploarea relației relevate de noile documente a generat critici publice, inclusiv din partea premierului Norvegiei, și a determinat solicitări pentru explicații complete.

Un sondaj realizat în februarie indică faptul că scandalul Epstein a afectat popularitatea monarhiei. Sprijinul pentru instituția regală a scăzut la 60%, de la 70% în luna ianuarie, în timp ce susținerea pentru o republică a crescut semnificativ.

Principala concluzie a studiului este ceea ce cercetătorii numesc „problema luminii și umbrei”: exact lucrurile pentru care oamenii apreciază AI sunt și cele care îi îngrijorează cel mai mult, arată Euronews.

De exemplu, utilizatorii spun că AI îi ajută emoțional în momente dificile. Ei spun că le economisește timp și reduce volumul de muncă. Ba chiar le îmbunătățește productivitatea. Dar, în același timp, mulți se tem că devin prea dependenți de aceste sisteme.

Mulți respondenți au descris inteligența artificială ca pe un sprijin real în viața personală.

Unii au folosit AI pentru a face față pierderilor personale. Alții l-au utilizat pentru a comunica mai ușor (inclusiv persoane cu dizabilități). Alte moduri descrise au fost gestionarea stresului sau situații dificile, inclusiv în context de război.

În mediul profesional, AI este folosit în special pentru automatizarea sarcinilor, permițând oamenilor să câștige timp, pe care mulți spun că îl folosesc pentru familie.

Pe lângă beneficii, studiul evidențiază și temeri majore. Cele mai frecvente îngrijorări au fost semnalate astfel:

• deciziile greșite sau informații incorecte generate de AI (27%)
• impactul asupra locurilor de muncă și economiei (22%)
• lipsa controlului uman asupra deciziilor (22%)
• pierderea capacității de gândire critică (16%)
• lipsa reglementării clare (15%)

Unii utilizatori recunosc că, deși AI le simplifică munca, se tem că își pierd abilitățile de analiză și gândire independentă.

Percepția asupra AI diferă semnificativ la nivel global.

În America de Nord și Europa de Vest există temeri legate de reglementare, supraveghere și pierderea locurilor de muncă. În Africa, America Latină și Asia de Sud, AI este văzut mai degrabă ca o oportunitate economică. În țările mai puțin dezvoltate, inteligența artificială este percepută ca un „egalizator”, oferind acces la educație și oportunități profesionale.

Deși 67% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre AI, doar 11% spun că nu au nicio temere. Rezultatele arată clar că inteligența artificială nu este percepută nici ca o soluție perfectă, nici ca o amenințare absolută, ci ca o tehnologie puternică, cu efecte ambivalente. Studiul realizat de Anthropic oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum asupra modului în care oamenii percep inteligența artificială.

Concluzia este simplă, dar importantă: oamenii vor să folosească AI – dar nu vor să depindă de ea.

Ziua de 20 martie marchează celebrarea Zilei Internaţionale a Fericirii, o sărbătoare instituită în 2012 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Modalităţile de a măsura fericirea sunt mult mai vechi decât sărbătoarea dedicată acesteia. În 1972, al patrulea rege al Bhutanului, Jigme Singye Wangchuck, a declarat, într-o conferinţă internaţională, că „fericirea naţională brută este mult mai importantă decât produsul intern brut”. Conceptul său presupunea că dezvoltarea sustenabilă trebuie să ţină cont şi de aspectele non-economice ale bunăstării. Acesta a fost materializat prin crearea conceptului Fericirii Naţionale Brute şi impunerea a patru piloni de dezvoltare: buna guvernare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă, conservarea şi promovarea culturii şi protecţia mediului.

Ulterior, în anul 2005, a apărut primul index global al fericirii. Acesta a fost creat de către International Institute of Management, o instituţie din SUA.

În anul 2011 a apărut Raportul Mondial al Fericirii, lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi a unui index al fericirii în Canada.

Iniţiativa de a marca o zi internaţională a fericirii a venit din partea lui Jayme Illien, un filantrop şi activist american. Acesta deţinea funcţia de consiler al Naţiunilor Unite. Illien şi-a prezentat conceptul în faţa oficialilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2011 şi a primit atât sprijinul Secretarului General, Ban Ki moon, cât şi cel al celor 193 de state membre.

Data de 20 martie a fost aleasă de Illien pentru că ea coincidea cu echinocţiul de primăvară. Acesta este un fenomen resimţit pe plan universal, care are loc atunci când soarele se află exact pe ecuatorul ceresc.

Sărbătoarea a devenit oficială pe 28 iunie 2012, o dată cu adoptarea rezoluţiei 66/281 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta proclama data de 20 martie ca Ziua Internaţională a Fericirii, iar modurile recomandate de a celebra această zi erau activităţile cu caracter educaţional şi de creştere a gradului de conştientizare asupra conceptului.

Iată trei moduri prin care poţi răspândi fericirea astăzi:

1. distribuie mesaje pozitive, prin a răspândi idei care promovează pacea, bunătatea şi înţelegerea, online şi în viaţa reală.

2. conectaţi-vă şi adresaţi-vă persoanelor despre care ştiţi că se află într-o situaţie de criză şi oferiţi-vă sprijinul.

3. donaţi pentru cei care lucrează în prima linie în faţa unei crize sau găsiţi o modalitate de a ajuta prin implicare personală.

Ultimul Raport Mondial privind fericirea arată că Finlanda ocupă pentru al nouălea an consecutiv primul loc în clasamentul fericirii, în timp ce România a urcat o poziție, situându-se pe locul 34 din aproape 150 de țări evaluate.

Conform studiului, scăderi semnificative ale nivelului de fericire au fost raportate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, în special în cazul fetelor.

Concluzia apare în Evaluarea Anuală a Amenințărilor pentru 2026, realizată de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații (DNI) și publicată la 18 martie, potrivit Kyiv Post.

Raportul arată că Moscova este „aproape convinsă că va prevala pe câmpul de luptă din războiul din Ucraina și va impune o soluție în termenii săi”. Deși eforturile diplomatice în curs ar putea influența evoluția conflictului, serviciile secrete americane avertizează că prelungirea războiului crește semnificativ riscul unei escaladări majore.

Documentul subliniază că extinderea conflictului ar putea duce inclusiv la o confruntare directă între Rusia și NATO, scenariu considerat „cea mai periculoasă amenințare” pentru Statele Unite ale Americii. Raportul menționează și operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei împotriva aliaților occidentali, inclusiv un incident feroviar în Polonia.

Retorica nucleară a Moscovei, desfășurarea de arme nucleare în Belarus și suspendarea participării la acorduri de control al armamentelor sporesc riscul unei escaladări regionale sau globale. Deși utilizarea armelor de distrugere în masă la scară largă este considerată puțin probabilă, DNI avertizează că normele internaționale sunt tot mai erodate.

Raportul evidențiază rolul Chinei, al cărei sprijin economic și tehnologic reduce presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu. Importurile chineze de energie și exporturile de bunuri cu dublă utilizare susțin economia și industria de apărare rusă. De asemenea, trupe din Coreea de Nord au participat la lupte, acumulând experiență și acces la tehnologie militară.

DNI subliniază că războiul din Ucraina redefinește războiul modern prin utilizarea masivă a dronelor, sistemelor autonome și a serviciilor spațiale comerciale. Totodată, sancțiunile occidentale au forțat Rusia să dezvolte sisteme financiare alternative, însă cu costuri economice semnificative și o dependență crescută de China.

Psihiatrii iau în considerare extinderea definiției dependenței astfel încât aceasta să acopere mai multe aspecte ale vieții moderne, potrivit Live Science. Pe modelul jocurilor de noroc, experții analizează dacă shopping-ul și gaming-ul excesive ar trebui să fie introduse pe lista oficială cu dependențe. De asemenea, analiza vizează unele comportamente sexuale și modul de utilizare a rețelelor de socializare.

Un studiu publicat recent în revista Comprehensive Psychiatry analizează diferite tipuri de comportament. Experții au încercat să stabilească dacă este vorba despre un obicei prost sau despre o dependență, așa cum este în cazul jocurilor de noroc și al consumatorilor de alcool, tutun și droguri.

Clasificarea unor comportamente drept dependențe presupune alcătuirea unui cadru util pentru medici. De asemenea, criteriile clare i-ar putea ajuta pe oameni să recunoască sau să identifice o problemă.

Evenimentul propune două dezbateri majore, construite în jurul impactului schimbărilor economice globale asupra economiei românești și al oportunităților de extindere internațională.

Primul panel, moderat de G4Food, este dedicat agriculturii și analizează modul în care schimbările economice globale influențează competitivitatea fermierilor și procesatorilor. Discuțiile vor aborda efectele asupra prețurilor, standardelor și lanțurilor de aprovizionare, dar și opțiunile de adaptare și măsurile de protecție la nivel național și european

Al doilea panel, moderat de Economedia, are ca temă „Pașaport de business pentru America Latină” și vizează sectoarele cu potențial de creștere, precum automotive, IT, producție prelucrătoare și textile. Agenda include investiții, parteneriate și lanțuri de furnizori în statele Mercosur, precum și rolul statului în sprijinirea exporturilor și a internaționalizării companiilor românești.

Conferința „România în noul context global” își propune să ofere un cadru de dialog aplicat între mediul public și cel privat, într-un moment în care agricultura și industria locală sunt nevoite să se adapteze rapid la presiunile externe și la noile oportunități de piață.

Evenimentul este susținut de Fabrica de Zahăr Premium Luduș, Eurodac Automotion, AiPro și Agroland Group, în calitate de parteneri ai conferinței.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava, cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD. În sprijin au fost mobilizate și patru ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), pentru acordarea asistenței medicale victimelor. Potrivit primelor informații, accidentul a implicat trei autoturisme și un autotren.

Una dintre victime a rămas încarcerată în urma impactului. Ea a fost extrasă de echipajele de descarcerare și predată în stare stabilă echipajelor medicale. Cele patru persoane rănite sunt conștiente și cooperante. Le-au fost acordate îngrijiri medicale la fața locului și urmează să fie transportate la spital pentru investigații suplimentare.

Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele producerii accidentului.

Un bărbat a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier ce s-a produs, azi-noapte, pe DN5 în afara localității Uzunu, pe sensul de mers spre capitală. În eveniment au fost implicate patru autovehicule.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Giurgiu și Punctului de Lucru Călugăreni cu două autospeciale de stingere, o descarcerare, o ambulanță SMURD, trei SAJ și poliția. Conducătorul unei autoutilitare, în vârstă de 34 de ani, a fost preluat de ambulanță și transportat la Unitatea de Primiri Urgențe. Ceilalți șoferi au fost monitorizați la locul evenimentului și au refuzat transportul la spital.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, iar cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.

Europarlamentarul și vicepreședintele PSD, Gabriela Firea, a scris vineri dimineață, într-o postare pe Facebook, despre scăderea dramatică a natalității și creșterii infertilității în România.

Firea a participat la o dezbatere organizată la Senatul României, unde, alături de specialiști și parlamentari, unde a analizat situația demografică și posibilele soluții pe această temă.

„Am participat la o dezbatere organizată la Senatul României (…) unde am pus pe masă datele dure care arată că nu mai avem timp de pierdut. Dar și soluțiile”, a transmis aceasta.

Potrivit europarlamentarei, infertilitatea a devenit o problemă majoră în România, având un impact mare asupra scăderii natalității.

„Infertilitatea nu este o excepție, ci o realitate medicală care lovește în inima societății noastre: 1 din 5 cupluri din România suferă de infertilitate, iar anul trecut s-a atins un record negativ de nașteri.”

Ea a venit și cu o serie de statistici îngrijorătoare privind natalitatea în România.

„Anul trecut s-au născut puțin peste 145.000 de copii, cea mai mică cifră din ultimul secol. Ca termen de comparație, în urmă cu un secol se nășteau de patru ori mai mulți copii.”

Firea a mai afirmat că problema este și mai gravă în mediul urban.

„În mediul urban, 4 din 10 cupluri nu reușesc să obțină o sarcină, deși încearcă de peste un an.”

Implicarea statului poate avea rezultate semnificative, a spus Gabriela Firea, oferind ca exemplu programul FIV implementat în perioada în care ea a fost primar general.

„Am demonstrat că, dacă statul se implică, rezultatele apar. Am inițiat programul FIV la Primăria Capitalei, iar în acel mandat s-au născut peste 600 de copii.”

Firea a menționat și inițiativele de la nivel național. „La nivel național, am inițiat programul cu finanțarea a 10.000 de proceduri FIV anual. Din septembrie 2023 și până acum, avem deja 2.000 de copii născuți și alte câteva mii de sarcini în evoluție.”

Ea a prezentat și o serie de propuneri pentru perioada următoare, precum transformarea programelor de sprijin în unele permanente și introducerea unui screening național pentru endometrioză.