Kremlinul a retras în ultimul moment acreditările mai multor jurnaliști din presa străină care urmau să participe la parada de Ziua Victoriei, organizată la Moscova.
Potrivit publicației germane Der Spiegel, decizia a fost comunicată telefonic instituțiilor media care primiseră deja aprobarea pentru a transmite de la evenimentul mult așteptat.
Conform sursei citate, publicația Der Spiegel a fost informată de Kremlin că acreditarea acordată pentru paradă a fost revocată. De asemenea, au fost contactate și alte instituții media internaționale, printre care ARD, ZDF, Sky, AFP, dar și televiziunile italiene și japoneze Rai și NHK, care au primit același răspuns.
Un oficial al Kremlinului a explicat pentru Der Spiegel că „formatul transmisiunii paradei a fost modificat din cauza situației. Prin urmare, mass-media străină care primise deja acreditarea nu va mai fi admisă.”
Nu au fost oferite alte explicații privind anularea acreditărilor. Alte instituții media străine au primit mesajul că „vor fi admise doar instituțiile media rusești.”
Der Spiegel notează că este pentru prima dată în istoria paradei de 9 Mai când presa străină primește inițial acreditarea oficială din partea Kremlinului, iar ulterior aceasta este retrasă înainte de eveniment.
Decizia vine după ce pe rețelele de socializare au apărut capturi de ecran care ar arăta conversații dintre internaționalul spaniol U21 și o fată despre care se afirmă că ar avea sub 18 ani, potrivit The Sun.
„AFC Bournemouth este la curent cu postările care circulă pe rețelele sociale și îl implică pe fundașul dreapta Alex Jiménez. Clubul înțelege gravitatea situației, iar cazul este investigat în prezent”, a transmis Bournemouth într-un comunicat.
„Ca urmare, Alex nu va fi inclus în lot pentru meciul de mâine din Premier League împotriva lui Fulham, iar clubul nu va face alte comentarii în acest moment”, se mai arată în poziția oficială a clubului.
Internaționalul spaniol de tineret a început la academia lui Real Madrid înainte de transferul la AC Milan, în 2023.
În septembrie 2025, Bournemouth l-a transferat sub formă de împrumut cu obligație de cumpărare. Prestațiile sale din acest sezon l-au transformat rapid într-un titular incontestabil în echipa antrenată de Andoni Iraola.
Jiménez a bifat 32 de apariții în toate competițiile pentru Bournemouth și a marcat un gol important în victoria cu 3-2 contra lui Liverpool FC.
Evoluțiile sale au contribuit la parcursul excelent al echipei, aflată în lupta pentru calificarea în competițiile europene.
The largest loss was reported by the National Railway Company CFR SA, which recorded a negative result of 417.3 million lei. This company manages public railway infrastructure, a strategic sector that has suffered from years of underfunding, delayed investments, and high maintenance costs.
In second place is Societatea Electrocentrale Craiova SA, which reported a gross loss of 400.9 million lei. This company operates in the energy sector, where production costs, regulated prices, necessary investments, and market pressures can significantly impact financial results.
The third-largest loss was reported by Compania Naţională Unifarm SA, which showed a net loss of 354.2 million lei. This places Unifarm among the most troubled public companies analyzed in the report, as its loss exceeds the 350 million lei benchmark.
Fourth on the list is the National Railway Freight Transport Company CFR Marfă SA, which reported a gross loss of 320.8 million lei. This well-known state-owned entity has faced difficulties for years due to competition, historical debts, and restructuring issues.
The list continues with Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti SA, which reported a loss of 198.5 million lei. This company plays a vital role in supplying heat to the capital but operates within a system characterized by outdated infrastructure, network losses, and dependency on public support.
Metrorex SA is also among the top losers, reporting a net loss of 181.1 million lei. The Bucharest metro operator provides critical urban transportation services, but high operating costs and fare policies can pressure its financial results.
Another significant loss was recorded by Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA, which posted a gross loss of 152.3 million lei. This company operates in a sector facing structural challenges related to the energy transition, high costs, and the need for restructuring.
Top state-owned companies with losses exceeding 100 million lei include:
– Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA: 417.3 million lei
– Societatea Electrocentrale Craiova SA: 400.9 million lei
– Compania Naţională Unifarm SA: 354.2 million lei
– CFR Marfă SA: 320.8 million lei
– Bucharest Municipal Thermal Energy Company SA: 198.5 million lei
– Metrorex SA: 181.1 million lei
– Valea Jiului Energy Complex SA: 152.3 million lei
The report emphasizes that the losses suffered by these companies must be analyzed within the context of their economic and social roles. Many of them do not operate as typical market firms but provide essential public services such as rail transport, urban transportation, thermal energy, and infrastructure. Nonetheless, the substantial losses raise concerns regarding management efficiency, financial sustainability, and the use of public resources.
This issue is particularly significant given the extensive nature of the state-owned enterprise sector. The report examined a total of 1,735 companies under the control of the state or local authorities, with majority or full public ownership. Of these, 1,421 were active while 314 were inactive, being in bankruptcy, insolvency, liquidation, dissolution, or insolvency.
In contrast to the loss-making firms, the report also mentions state-owned companies that reported positive financial results in 2024. These include Hidroelectrica, Romgaz, the Bucharest National Airports Company, Transelectrica, Transgaz, the National Printing House, the Constanţa Maritime Ports Administration, the National Investment Company, the Romanian Lottery, and the Romanian Vehicle Registry.
This disparity illustrates that the public economic sector cannot be treated uniformly. While some state-owned companies generate significant profits and revenues, others incur large losses, especially in areas where public service is crucial and costs cannot be fully covered by the market.
The report highlights the need for more stringent oversight of state-owned companies, particularly those that consistently report losses or rely on subsidies. Without clear performance indicators, recovery plans, and managerial accountability, losses may continue to be financed by public funds without any genuine improvement in the services provided.
Prepared in 2025 with the most recent official data available, primarily from 2024, the report analyzes central public administration, local government, and state-owned enterprises. The data used comes from official sources, mainly from the Ministry of Finance, and was processed with support from the World Bank.
The report indicates that approximately 55% of these employees fall within the 45–59 age group. Based on this demographic trend, the authors estimate that a significant portion of the workforce will retire in the coming years.
A similar situation is observed in state-owned companies, where the largest group of employees is also within the 55–59 age range. The report estimates that over 55% of employees in these companies will reach retirement age in the next 15 years.
The report suggests that an aging workforce presents an opportunity for gradually reducing the administrative apparatus. This can coincide with efforts to simplify, digitize, and automate internal processes and public services. In practical terms, the government could decrease the number of positions by not automatically filling roles left vacant by retiring employees. This reduction can be paired with the reorganization of institutions, consolidation of certain structures, digitization of administrative workflows, and the elimination of repetitive tasks that can be automated.
However, the report also cautions that a wave of retirements could create challenges. In some sectors, mass departures might lead to the loss of essential skills that are difficult to replace. Therefore, the authors emphasize the need for professional retraining and preparing new generations for fields where the state may experience staff shortages.
This issue is further complicated by budgetary pressures. The report notes that personnel expenses reached over 164 billion lei in 2024, which is equivalent to 9.3% of the country’s GDP.
Additionally, analyzing the workforce by age group can help the state predict which sectors will see significant declines in personnel. The data can also inform professional retraining programs, curriculum adaptations, and training for new generations.
This information is outlined in the „Report on the Analysis of the Efficiency of Central and Local Public Administration,” prepared by the Prime Minister’s Office in 2025, based primarily on official data from 2024.
Potrivit datelor oficiale prezentate vineri de reprezentanții ligii, Daron Russell a reușit 4 intercepții în meciul disputat de clujeni cu Buducnost, performanță care îl plasează la egalitate pe primul loc în această categorie statistică în runda inaugurală a sferturilor.
Russell a fost la egalitate cu DJ Stewart, jucător al formației Cedevita Olimpija, ambii conducând topul intercepțiilor după prima rundă.
Cel mai bun marcator din cele patru meciuri disputate a fost Džanan Musa, cu 31 de puncte pentru Dubai Basketball.
Cel mai bun recuperator a fost Miralem Halilović, cu 14 recuperări în meciul dintre echipa sa Bosna BH Telecom și Partizan Mozzart Bet.
La pase decisive, liderul rundei a fost Umoja Gibson, cu 9 assisturi pentru Cedevita Olimpija.
U-BT Cluj-Napoca a pierdut primul meci din serie cu echipa muntenegreană Buducnost, în deplasare, scor 73-86. Partida a doua este programată vineri seară, de la ora 20:00, la Cluj.
În celelalte trei sferturi de finală s-au înregistrat următoarele rezultate: Dubai – Spartak Subotica 102-74, Partizan – Bosna 81-73, Steaua Roșie Belgrad – Cedevita 101-92.
În sferturi se joacă după sistemul „cel mai bun din trei partide”.
Pompierii încearcă să limiteze extinderea flăcărilor, în timp ce vântul puternic și terenul minat complică intervenția. Potrivit administrației rezervației naturale Cernobîl, incendiul se întindea vineri dimineață pe aproximativ 1.100 de hectare. Imagini publicate de serviciile de urgență din Ucraina arată coloane uriașe de fum alb ridicându-se deasupra pădurilor din zona contaminată radioactiv după accidentul nuclear din 1986. Autoritățile au precizat că focul a izbucnit joi „ca urmare a prăbușirii unei drone”, fără a indica însă proveniența acesteia, mai scrie Euronews.
⚠️ BREAKING: Massive forest fire rages in Chornobyl. The exclusion zone is burning
The fire has already engulfed more than 1,100 hectares of forest and is spreading rapidly due to strong winds.
Some areas cannot be extinguished at the moment because rescuers are hindered by… pic.twitter.com/xRzM1BO42p
— NEXTA (@nexta_tv) May 8, 2026
Radiațiile sunt „în limite normale”În ultimii ani, Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pune în pericol instalațiile nucleare prin atacuri și operațiuni militare în apropierea acestora. Anul trecut, o dronă rusească a perforat unul dintre scuturile de protecție care acoperă reactorul explodat în catastrofa de la Cernobîl. Zona din jurul centralei este în mare parte abandonată după explozia nucleară din 1986, considerată unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie. Autoritățile ucrainene au transmis că nivelul radiațiilor rămâne „în limite normale”, în ciuda extinderii incendiului. Serviciul de urgență a avertizat însă că situația este dificilă din cauza vremii uscate și a rafalelor puternice de vânt. „Incendiul se răspândește rapid și afectează noi zone de pădure”, au transmis autoritățile. Intervenția pompierilor este limitată și de pericolul reprezentat de minele existente în anumite sectoare ale zonei de excludere.
Cernobîl a mai fost afectat de incendii majoreZona contaminată a fost lovită și în 2020 de incendii de vegetație care au durat mai multe săptămâni și au provocat atunci o creștere temporară a radiațiilor de fond. Luna trecută s-au împlinit 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, produs în aprilie 1986 în timpul unei explozii la reactorul 4 al centralei.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este invitatul ediției de vineri a emisiunii „OFF The Record”, difuzată de la ora 13:00, în exclusivitate pe Mediafax.
În cadrul emisiunii vor fi abordate teme precum instabilitatea politică și impactul acesteia asupra economiei, costurile împrumuturilor României, evoluția inflației și riscurile generate de dezechilibrele bugetare.
Discuția vizează și absorbția fondurilor din PNRR, prețurile ridicate la energie, reformele economice promovate în ultimii ani și șocurile externe care pot afecta economia României.
Daniel Dăianu conduce Consiliul Fiscal din 2019. Instituția are rolul de a analiza politicile fiscal-bugetare și sustenabilitatea finanțelor publice ale României.
Economist și academician, Dăianu a fost ministru al Finanțelor și membru în conducerea BNR.
Racheta ar fi suferit mai multe eșecuri în trecut, însă, în ciuda nereușitelor anterioare, Rusia a anunțat că pregătește un nou test de rachete Sarmat, în perioada ce coincide cu Ziua Victoriei, în data de 9 mai, potrivit Kyiv Post.
Președintele Vladimir Putin a descris racheta drept o piatră de temelie a arsenalului nuclear de generație următoare al Rusiei. Însă, lansările anterioare nu au fost cu succes, înregistrând explozii în timpul fazelor de testare din 2024-2025.
Mai multe zone, închise pentru lansareMiercuri, autoritățile din regiunea Kamchatka, din Rusia, au avertizat cu privire la o activitate iminentă cu rachete la poligonul de testare Kura și au interzis orice prezență sau mișcare civilă în zonă. În următoarea zi, Rusia a emis avertismente aviatice, cunoscute sub numele de Notificări către Piloți (NOTAM), îndemnând aeronavele să evite mai multe zone restricționate, precum zone din Marea Barents, Marea Kara, regiuni din apropierea lanțului muntos Kura și baza Forțelor de Rachete Strategice Dombarovsky din regiunea Orenburg, potrivit aceleiași surse.
Mai mulți analiști, citați de The Moscow Times, spun că aceste închideri seamănă foarte mult cu pregătirile pentru un test cu rachetă cu rază lungă de acțiune.
Analistul francez în domeniul apărării, Etienne Marcuz, de la Fundația pentru Cercetare Strategică, a adăugat că momentul ales ar putea fi semnificativ din punct de vedere politic, o fereastră de lansare fiind deschisă, între 8 și 11 mai. Marcuz a adăugat că lansarea ar putea avea loc chiar înainte sau în timpul zilei de 9 mai, o dată extrem de simbolică în Rusia care marchează Ziua Victoriei.
Testările vin în contextul în care Rusia se confruntă cu o atenție sporită asupra dezvoltării dificile a rachetei.
Testările anterioare au fost un eșecMarcuz și alți experți spun că testele recente Sarmat s-au încheiat cu eșecuri în faza incipientă, inclusiv cu o lansare raportată în care racheta s-a prăbușit, la scurt timp după decolare.
Eșecurile vin într-un moment sensibil din punct de vedere politic, în timp ce Ucraina continuă să atace teritoriul rus cu drone, obligând Moscova să reducă sau să anuleze unele demonstrații militare tradiționale.
Sarmat a fost conceput pentru a înlocui rachetele R-36M2 „Voyevoda” din epoca sovietică, cunoscute, în clasificarea NATO, drept „Satan”, care au format coloana vertebrală a forței nucleare grele de descurajare a Rusiei încă din timpul Războiului Rece, mai arată sursa.
Rachetele nu fac încă parte din serviciul operaționalÎntârzierea înlocuirii lor ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea pe termen lung a sistemului nuclear de descurajare terestră al Rusiei, spun analiștii.
Rachetele „Topol” mai vechi, câteva zeci de sisteme „Voyevoda” rămase și unități hipersonice „Avangard” mai noi fac, de asemenea, parte din arsenal. În plus, Rusia deține rachete balistice lansate de pe submarine, ca parte a triadei sale nucleare.
În ciuda a peste un deceniu de dezvoltare, Sarmat nu a intrat încă în serviciul operațional, în ciuda promisiunilor anterioare ale Kremlinului că va fi introdus până în 2020.
În România, nu toate comunele sărace sunt mici și nu toate localitățile bogate sunt orașe. Un raport realizat la nivelul Guvernului arată o imagine surprinzătoare a administrației locale: unele comune cu populație redusă generează venituri de peste 10.000 de lei pe locuitor, în timp ce localități cu mii sau chiar zeci de mii de oameni abia ajung la câteva sute de lei pe cap de locuitor.
Ce înseamnă „venituri generate în comunitate”Raportul analizează veniturile generate local la nivel de unitate administrativ-teritorială. Acestea includ:
Nu sunt incluse în acest indicator veniturile din vânzări de active, fondurile europene sau subvențiile de la bugetul de stat pentru investiții.
Cu alte cuvinte, indicatorul arată cât poate produce o comunitate din propria bază economică și fiscală, fără să fie luate în calcul finanțările externe sau transferurile pentru investiții.
Comune mici care depășesc pragul de 10.000 lei pe locuitorUna dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că mărimea localității nu garantează automat venituri locale ridicate. Dimpotrivă, unele comune mici ajung să aibă venituri pe cap de locuitor mai mari decât multe orașe sau municipii.
Potrivit raportului, comuna Frecăței, din județul Brăila, a ajuns la 13.632 lei pe locuitor venituri generate în comunitate. Este una dintre cele mai ridicate valori menționate în analiză.
Un alt exemplu este Sfântu Gheorghe, din județul Tulcea, cu 10.603 lei pe locuitor. Localitatea se află într-o zonă cu potențial turistic și specific economic aparte, ceea ce poate influența nivelul veniturilor locale.
În județul Cluj, comuna Jucu a ajuns la 10.224 lei pe locuitor, ceea ce reflectă dinamica economică puternică a localității, conectarea la zona metropolitană Cluj și prezența activităților economice importante.
Periurbanul bogat: Ghimbav și OtopeniRaportul evidențiază și localități periurbane dezvoltate, aflate în apropierea unor centre economice mari. Acestea beneficiază de investiții private, parcuri industriale, dezvoltări imobiliare și o populație activă cu venituri peste medie.
Ghimbav, din județul Brașov, a înregistrat 9.224 lei pe locuitor venituri generate în comunitate. Localitatea beneficiază de poziționarea lângă Brașov, de dezvoltare industrială și de conectarea la o zonă urbană funcțională puternică.
Otopeni, din județul Ilfov, a ajuns la 8.955 lei pe locuitor, susținut de apropierea de București, de activitatea economică din jurul aeroportului și de dezvoltarea rezidențială și comercială din zona metropolitană.
Aceste exemple arată că localitățile din jurul marilor orașe pot deveni adevărate centre de venituri locale, chiar dacă administrativ nu sunt municipii mari.
Localități mari, dar cu venituri locale foarte miciLa polul opus, raportul menționează localități cu populații semnificative, dar cu venituri locale foarte reduse pe cap de locuitor.
Bărbulești, din județul Ialomița, a generat doar 150 lei pe locuitor venituri locale. Slobozia Bradului, din județul Vrancea, a ajuns la 265 lei pe locuitor, iar Lipovu, din județul Dolj, la 271 lei pe locuitor.
Aceste valori arată o capacitate fiscală redusă și o dependență puternică de transferurile de la bugetul de stat. În astfel de localități, veniturile generate local sunt insuficiente pentru a susține servicii publice moderne, investiții sau proiecte de dezvoltare fără sprijin extern.
Impozitele pe proprietate arată aceeași rupturăDiferențele sunt vizibile și la nivelul veniturilor din impozite pe proprietate. Acestea includ impozitele pe clădiri și terenuri și reprezintă una dintre cele mai importante taxe aflate direct la dispoziția administrațiilor locale.
Raportul arată că Cernavodă, din județul Constanța, a avut cel mai mare venit per capita din impozite pe proprietate dintre exemplele menționate: 6.415 lei pe locuitor.
Un alt exemplu este Predeal, din județul Brașov, localitate turistică, unde veniturile din impozite pe proprietate au ajuns la 2.334 lei pe locuitor.
În zona comunelor mici cu valori ridicate, raportul menționează Vulturu, din județul Constanța, cu 5.079 lei pe locuitor din impozite pe proprietate, și Frecăței, din județul Brăila, cu 3.009 lei pe locuitor.
La celălalt capăt se află comune cu populație numeroasă, dar cu venituri foarte mici din impozite pe proprietate. Bărbulești, din județul Ialomița, a colectat doar 70 lei pe locuitor, iar Slobozia Bradului, din județul Vrancea, 73 lei pe locuitor.
De ce unele comune mici sunt „bogate” pe hârtieRaportul arată că veniturile mari pe locuitor în comune mici pot avea mai multe explicații. În unele cazuri, localitatea are o bază economică puternică raportată la populație. Aceasta poate însemna parcuri industriale, activități energetice, concesiuni, active turistice, porturi, terenuri valoroase sau operatori economici importanți.
În alte cazuri, valoarea ridicată pe cap de locuitor apare pentru că populația rezidentă este mică, iar câteva surse importante de venit ridică puternic media locală.
De aceea, venitul per capita nu arată întotdeauna cât de bogați sunt locuitorii, ci mai ales cât de mare este baza fiscală a localității în raport cu populația rezidentă.
De ce unele localități mari colectează foarte puținÎn cazul localităților cu venituri locale reduse, raportul indică mai multe cauze posibile:
Astfel, diferențele dintre localități nu reflectă doar economia locală, ci și felul în care administrațiile își gestionează baza fiscală.
Vestul, centrul și Dobrogea stau mai bine decât sudul și estulRaportul arată că localitățile cu venituri mai ridicate tind să fie concentrate în interiorul sau în apropierea zonelor urbane funcționale. Acestea sunt zone în care există activitate economică mai intensă, locuri de muncă mai bine plătite și proprietăți cu valoare fiscală mai mare.
Zonele cu rezultate mai bune apar mai frecvent în vestul țării, centrul țării, Dobrogea și în jurul marilor orașe.
În schimb, multe localități cu venituri reduse se află în Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, unde baza economică este mai slabă, iar dependența de sumele primite de la bugetul de stat este mai mare.
Autonomia locală depinde de veniturile propriiDiferențele sunt importante pentru că veniturile locale proprii dau administrațiilor libertate de decizie. O primărie care generează venituri importante în comunitate poate planifica investiții, poate susține servicii publice și poate cofinanța proiecte europene sau guvernamentale.
În schimb, o localitate care generează foarte puține venituri locale depinde de sume defalcate, subvenții și programe naționale. Această dependență limitează autonomia administrativă și capacitatea de planificare pe termen lung.
Raportul arată că, la nivel național, ponderea veniturilor asupra cărora administrația locală are libertate de alocare este sub 50%. Acest lucru înseamnă că multe administrații locale funcționează cu un spațiu bugetar limitat și cu o dependență ridicată de deciziile de la centru.
Top exemple de localități cu venituri mari generate în comunitate Localitate Județ Venituri generate în comunitate Frecăței Brăila 13.632 lei/locuitor Sfântu Gheorghe Tulcea 10.603 lei/locuitor Jucu Cluj 10.224 lei/locuitor Ghimbav Brașov 9.224 lei/locuitor Otopeni Ilfov 8.955 lei/locuitor Exemple de localități cu venituri foarte mici generate în comunitate Localitate Județ Venituri generate în comunitate Bărbulești Ialomița 150 lei/locuitor Slobozia Bradului Vrancea 265 lei/locuitor Lipovu Dolj 271 lei/locuitor Exemple de venituri mari din impozite pe proprietate Localitate Județ Venituri din impozite pe proprietate Cernavodă Constanța 6.415 lei/locuitor Vulturu Constanța 5.079 lei/locuitor Frecăței Brăila 3.009 lei/locuitor Predeal Brașov 2.334 lei/locuitor Exemple de venituri mici din impozite pe proprietate Localitate Județ Venituri din impozite pe proprietate Bărbulești Ialomița 70 lei/locuitor Slobozia Bradului Vrancea 73 lei/locuitorOferta include șapte emisiuni de titluri de stat, dintre care patru în lei și trei în euro, una dintre tranșe fiind dedicată donatorilor de sânge, au anunțat vineri reprezentanții Bursei de Valori București (BVB).
Programul Fidelis reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care statul român se împrumută direct de la populație. Titlurile sunt listate ulterior la BVB și pot fi vândute de investitori înainte de scadență.
Este cea de-a 36-a ofertă Fidelis derulată de la reluarea programului, în iulie 2020. Prin cele 35 de oferte anterioare, Ministerul Finanțelor a atras de la populație aproape 68 de miliarde de lei, echivalentul a 13,7 miliarde de euro.
Dobânzi de până la 7,5% pentru emisiunile în leiOferta include patru emisiuni în lei, cu scadențe în 2028, 2030 și 2032, care oferă dobânzi anuale de 6,4%, 7%, 7,4% și 7,5%.
Ministerul Finanțelor a inclus și trei emisiuni în euro, cu scadențe în 2029, 2031 și 2036. Acestea oferă dobânzi anuale de 4%, 5% și, respectiv, 6,25%, iar valoarea minimă a unei subscrieri este de 1.000 de euro.
Tranșă specială pentru donatorii de sângeOferta din luna mai include o tranșă specială destinată persoanelor care au donat sânge în perioada 1 decembrie 2025 – 15 mai 2026. Pe această tranșă pot subscrie doar investitorii care pot demonstra efectuarea donației.
Tranșa dedicată donatorilor de sânge are scadența în mai 2028 și oferă o dobândă anuală de 7,4%, valoarea minimă a subscrierii fiind de 500 de lei. Pentru celelalte emisiuni în lei, pragul minim este de 5.000 de lei.
Titlurile de stat pot fi cumpărate prin băncile și brokerii implicați în ofertă, precum și prin intermediarii autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară care participă la program.
Grupul de instituții financiare care intermediază oferta este coordonat de BT Capital Partners, în calitate de intermediar principal, alături de Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille și UniCredit Bank. Din rețeaua de distribuție fac parte și Banca Transilvania, Salt Bank și Libra Internet Bank.
Listate la bursă începând cu 21 maiPotrivit calendarului estimativ publicat de BVB, admiterea la tranzacționare a noilor titluri Fidelis este programată pentru 21 mai 2026.
Veniturile obținute din investițiile în titlurile de stat Fidelis sunt neimpozabile, atât în ceea ce privește dobânzile, cât și eventualele câștiguri de capital rezultate din tranzacționarea acestora la bursă.
„Sindicatul Liber „Navalistul” solicită Adunării Creditorilor să nu trateze valorificarea
activului funcțional „Şantierul Naval Mangalia” ca pe o simplă operațiune de vânzare a unor
bunuri. Obiectul procedurii nu este un depozit, un teren liber sau o sumă de echipamente
industriale izolate, ci un şantier naval cu istorie, infrastructură, know-how, personal calificat
şi importanță strategică pentru economia locală şi națională”, se arată în punctul de vedere publicat de sindicat, care a fost transmis creditorilor în ședința de vineri.
Sindicaliștii își doresc ca activitatea să continue și solicită Adunării Creditorilor să identifice un cumpărător care poate gestiona în continuare activitatea companiei și propun ca o parte din muncitori să rămână, ca proiectele existente să poată continua și nu să fie destructurată separat, prin vânzări ale activelor existente, și concediere.
„Sindicatul apreciază că valorificarea separată a activelor ar produce, cel mai probabil, o
pierdere ireversibilă a caracterului funcțional al şantierului, ar reduce drastic şansele de
reluare a activității navale la Mangalia şi ar transforma procedura de faliment într-o lichidare
de patrimoniu fără perspectivă industrială. Din acest motiv, Sindicatul consideră că opțiunea
vânzării în bloc poate fi susținută, dar numai în măsura în care strategia şi regulamentul sunt
completate cu garanții minime privind păstrarea caracterului industrial al activului şi
tratarea forței de muncă specializate ca element relevant al valorificării”, se arată în punctul de vedere transmis de sindicat.
Potrivit sindicatului, dacă „Damen Shipyards” se vinde ca șantier naval, nu ca simplu ansamblu imobiliar sau ca infrastructură pentru dezmembrare, regulamentul trebuie să includă criterii și obligații pentru o firmă capabilă să opereze șantierul, afirmând că acesta este „un ansamblu industrial strategic”.
Sindicaliștii au mai solicitat Adunării Creditorilor să mandateze lichidatorul judiciar să analizeze menținerea temporară a unui nucleu de salariați, nu doar pentru finalizarea proiectelor aflate în derulare sau pentru operațiunile de lichidare, ci şi pentru conservarea valorii economice a activului până la finalizarea primei etape de valorificare.
Reamintim că luni, firma care gestionează Șantierul Naval din Mangalia, „DAMEN SHIPYARDS”, a intrat în procedură de faliment, după ce Adunarea Creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie, de către firma CITR, lichidatorul judiciar al afacerii.
Ceea ce este clar este că unele guverne își diversifică opțiunile, fie prin formarea unor blocuri capabile să influențeze deciziile de la Bruxelles, fie prin construirea unei capacități suficiente de securitate, putere economică și influență geopolitică pentru a acționa independent ca actori majori în Europa și, posibil, la nivel global, notează Gisreportsonline.
În acest context, formatul București 9 apare ca un potențial actor-cheie. Succesul acestei inițiative va depinde în mare măsură de leadershipul Poloniei și de interesul Statelor Unite pentru noi parteneriate.
O coaliție a statelor dispuse să colaborezeBucurești 9 este un format multinațional relativ nou, creat în 2015 la inițiativa președinților de atunci ai României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Inițiativa a apărut ca reacție la atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2014. Grupul include Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
Președintele Duda a folosit acest format pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina și pentru a susține aderarea acesteia la NATO.
Deși grupul nu a ajuns la un consens deplin în privința unor teme de securitate, precum flancul estic al NATO, acesta a continuat să organizeze reuniuni anuale. În 2023, București 9, împreună cu președintele american Joe Biden și secretarul general NATO Jens Stoltenberg, a semnat o declarație comună împotriva invaziei ruse din Ucraina din 2022.
În 2025, formatul a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB pentru statele NATO. Decizia a fost importantă, deși nu unică, deoarece aproape toate statele europene au acceptat anterior creșteri similare.
Următorul summit este programat pentru 13 mai 2026, la București. Conform informațiilor recente, grupul ar putea decide extinderea cu Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Dacă aceste state nordice se alătură, ar fi reunite toate țările NATO de pe flancul estic, de la Cercul Arctic până la Marea Neagră. Cu excepția Norvegiei, toate ar fi și membre ale Uniunii Europene.
Argumentele pentru extindere includ atât considerente de securitate, cât și economice. Dincolo de apărarea flancului estic, tot mai multe state din Europa de Est, Nord și Sud susțin o integrare economică mai profundă, prin investiții în infrastructură comună, energie și conectivitate digitală.
Provocări persistenteCa și în cazul altor coaliții regionale, principalul obstacol rămâne menținerea unei alinieri politice pe termen lung. Un exemplu este Grupul de la Vișegrad, format din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Deși este mai mic și relativ coerent prin interese, geografie și istorie, în ultimii ani agendele politice ale acestor state nu au fost suficient de aliniate pentru a permite acțiuni geopolitice comune și ferme.
București 9 se confruntă cu dificultăți și mai mari, având o componență mai largă și mai diversă.
Dimensiunea grupului și forța militară a unor membri îi oferă totuși o influență geopolitică semnificativă. Această potențială influență poate deveni realitate doar dacă guvernele reușesc să construiască o agendă comună solidă. O astfel de coeziune ar putea întări NATO și ar putea influența agenda următorului summit NATO de la Ankara, programat pentru iulie. În plus, ar putea apărea un bloc de vot comun cu impact în Parlamentul European.
Ambițiile de leadership ale VarșovieiPolonia are un rol central în definirea direcției formatului București 9, fiind una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa și având una dintre cele mai puternice armate din regiune.
În prezent, țara este marcată de o competiție politică internă între președintele conservator și guvernul de centru-stânga, fiecare cu propria direcție în politica externă și de apărare. Cu toate acestea, ambele tabere susțin consolidarea rolului Poloniei ca actor influent în Europa.
Această ambiție este reflectată și în dorința de a transforma București 9 într-o inițiativă strategică definitorie pentru liderul guvernului polonez Donald Tusk.
Unul dintre obstacolele majore rămâne însă faptul că formatul este încă puțin cunoscut și nu este perceput ca un actor de prim rang pe scena europeană.
În același timp, state precum Finlanda, Olanda sau Elveția au obținut scoruri maxime pentru siguranța apei și sistemele de sanitație. Conform Environmental Performance Index, România a obținut un scor de 56 de puncte privind protecția populației față de apa nesigură și problemele de sanitație. Doar Moldova, Georgia, Albania, Letonia și Lituania au avut rezultate comparabile sau mai slabe în Europa. La polul opus, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie au primit scorul maxim de 100 de puncte. Experții spun că diferențele sunt influențate de investițiile în infrastructură, tratarea apei și gradul de poluare a apelor subterane, mai scrie Euronews.
Poluarea apelor subterane rămâne o problemă majorăAgenția Europeană de Mediu avertizează că peste 20% din apele subterane din UE sunt într-o stare chimică slabă. Printre substanțele identificate se numără mercurul, cadmiul, pesticidele și așa-numitele „forever chemicals” (PFAS), compuși extrem de rezistenți care persistă în mediu ani la rând. În Luxemburg, 79% dintre corpurile de apă subterană analizate nu au atins standardele europene de calitate în 2025. Probleme importante au fost raportate și în Cehia, Belgia și Germania.
Fertilizatorii și pesticidele cresc costurile pentru apă potabilăNitrații proveniți din agricultură reprezintă una dintre cele mai mari surse de contaminare. Comisia Europeană estimează că tratarea nitraților din apă ajunge să coste Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro anual. Limita europeană este de 50 mg de nitrați pe litru, însă această valoare a fost depășită în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. Autoritățile europene au introdus din 2022 o listă specială de monitorizare pentru compuși considerați disruptori endocrini, precum beta-estradiolul și nonilfenolul. Aceste substanțe pot afecta sistemul hormonal și sunt tot mai frecvent detectate în sursele de apă. Potrivit Water Atlas, acidul trifluoroacetic (TFA), asociat pesticidelor moderne, a fost identificat în 94% dintre probele de apă de la robinet analizate în 11 state UE. În plus, cercetătorii au detectat PFAS în aproximativ 23.000 de locații din Europa.
Apa subterană, resursă esențială pentru EuropaApa subterană furnizează aproximativ 65% din apa potabilă din Uniunea Europeană și aproape un sfert din necesarul pentru irigații agricole. Specialiștii avertizează că presiunea asupra acestei resurse crește constant, pe fondul poluării industriale, agriculturii intensive și schimbărilor climatice. „Ideea că râurile și lacurile se pot curăța singure s-a dovedit a fi o iluzie”, au transmis autorii Water Atlas.
Mulți oameni asociază riscul de cancer cu genetica sau fumatul. Însă expunerile zilnice din propriile case pot contribui la acumularea unui risc semnificativ, spun oncologii.
„Riscul de cancer este adesea determinat de expuneri mici care se acumulează în timp”, explică dr. Amar Rewari, șeful secției de oncologie radiologică la Luminis Health, conform Parade.
Ce conțin odorizantele de camerăOdorizantele de cameră eliberează compuși organici volatili (COV). Această categorie include substanțe precum benzenul și formaldehida. Acestea nu se disipă rapid după pulverizare. Pot rămâne în aer și pot reacționa cu alte substanțe, generând poluanți suplimentari în interior.
Printre ingredientele cu potențial risc se numără terpenele, compuși din parfumurile „naturale”. Aceștia pot provoca iritații respiratorii și pot genera formaldehidă prin reacții chimice. Formaldehida este un carcinogen cunoscut.
Ce spun oncologii„Nu avem dovezi concludente că odorizantele provoacă cancer la oameni, dar nu este nerezonabil să reduci utilizarea lor, mai ales în spații mici și slab ventilate”, spune dr. Lee Hong, oncolog la City of Hope Orange County.
Nu există un prag clar de expunere considerat nesigur. „Riscul de cancer se dezvoltă în timp și este influențat de mulți factori, nu de un singur produs”, precizează dr. Rewari.
Ce poți folosi în schimbExperții recomandă aerisirea frecventă a locuinței cu ferestrele deschise și folosirea absorbantelor naturale de mirosuri ca alternative mai sigure față de odorizantele comerciale.
Joi seara, în jurul orei 22.30, polițiștii de frontieră din Giurgiu au oprit pe DN 5 un TIR înmatriculat în România. Acesta era condus de un cetățean român, în vârstă de 44 de ani care circula pe ruta Bulgaria-România și transporta, conform documentelor, citrice.
În urma verificărilor făcute, au fost descoperite, în interiorul remorcii, ascunse prin „metoda capac”, mai multe pachete de țigări pentru care șoferul nu deținea documente de proveniență. Acestea erau ascunse în aproximativ jumătate din compartimentul destinat mărfii transportate.
Polițiștii au stabilit că este vorba de de 359.989 de pachete de țigări, fără timbru de acciză.
Întreaga cantitate de țigări, estimată la o valoare de peste 2.000.000 de euro, dar și TIR-ul, au fost indisponibilizate de către polițiștii de frontieră, în vederea continuării cercetărilor.
Vineri, suspectul va fi prezentat judecătorului de drepturi si libertăți cu propunere de arestare preventiva pentru 30 zile.
Procurorii DIICOT Suceava desfășoară o amplă operațiune într-un dosar de contrabandă cu produse aduse din Ucraina. Ancheta îi vizează atât pe presupusii traficanți, cât și pe polițiști de frontieră și lucrători vamali suspectați că ar fi facilitat introducerea ilegală a mărfurilor în țară, informează Monitorul de Suceava.
Anchetatorii fac percheziții în Punctul de Trecere a Frontierei Siret și Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, din județul Suceava, precum și în Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț, din județul Botoșani.
Descinderi sunt făcute și la Sectorul Poliției de Frontieră Siret.
În dosar sunt vizați și mai mulți cetățeni ucraineni, suspectați că ar fi implicați în rețeaua de contrabandă, potrivit sursei citate.
La acțiune participă procurori DIICOT, polițiști de combatere a criminalității organizate, jandarmi și polițiști de frontieră.
Potrivit acordului, autoritățile americane vor analiza riscurile asociate noilor sisteme AI, inclusiv cele legate de securitate cibernetică, biosecuritate și potențiale utilizări în dezvoltarea armelor chimice. CAISI a transmis că evaluările vor include teste tehnice, cercetare comună și elaborarea unor bune practici pentru dezvoltarea modelelor comerciale de inteligență artificială, mai arată Euronews. „Măsurătorile independente și riguroase sunt esențiale pentru a înțelege impactul AI asupra securității naționale”, a declarat directorul CAISI, Chris Fall.
Schimbare de abordare în administrația TrumpDecizia marchează o schimbare importantă de ton pentru administrația Donald Trump, care a susținut în repetate rânduri că reglementările excesive pot încetini inovația americană și pot oferi Chinei un avantaj strategic. În martie, Casa Albă a prezentat noul cadru național privind inteligența artificială, care prevede accelerarea adoptării AI și eliminarea obstacolelor birocratice pentru industrie. Documentul exclude însă crearea unei noi agenții federale dedicate exclusiv reglementării inteligenței artificiale.
Microsoft și OpenAI vor testa modele de securitate ciberneticăMicrosoft a anunțat că evaluările guvernamentale vor ajuta compania să identifice din timp riscurile asociate platformei Copilot, inclusiv posibile atacuri cibernetice bazate pe AI. În paralel, OpenAI a confirmat că a furnizat guvernului american modelul ChatGPT5.5 înainte de lansarea publică pentru testare de securitate națională. Compania dezvoltă și GPT-5.5-Cyber, un model specializat în apărare cibernetică, destinat unui grup restrâns de utilizatori instituționali.
Peste 40 de modele AI au fost deja evaluateCAISI susține că a realizat până acum aproximativ 40 de evaluări pentru modele AI, inclusiv pentru unele sisteme de ultimă generație care nu au fost încă lansate public. Autoritățile americane nu au precizat însă ce modele au fost testate sau ce modificări au fost negociate în noile acorduri semnate cu industria tech. Analiștii spun că inițiativa reflectă tot mai clar preocupările Washingtonului privind impactul strategic și militar al inteligenței artificiale, pe fondul competiției tehnologice dintre SUA și China.
Petrolierul „Odessa” a ajuns în apropierea orașului port Seosan, din vestul Coreei de Sud, după ce a traversat Strâmtoarea Ormuz la mijlocul lunii aprilie, pe fondul negocierilor pentru implementarea unui armistițiu, anunță compania HD Hyundai Oilbank, citată de Associated Press.
Nava transportă aproximativ un milion de barili de țiței, cantitate care reprezintă între 35% și 50% din consumul zilnic de petrol al Coreei de Sud.
Petrolierul urmează să acosteze la terminalul offshore al companiei pentru descărcarea încărcăturii, unde țițeiul va fi prelucrat în produse precum benzină, motorină sau naftă.
Războiul prelungit al Statelor Unite împotriva Iranului a amplificat preocupările legate de o posibilă criză energetică în Coreea de Sud, economie puternic dependentă de importuri energetice.
Pe fondul crizei cauzate de războiul din Iran, autoritățile de la Seul au introdus măsuri de plafonare a prețurilor la carburanți, iar rafinăriile au fost instruite să redirecționeze către piața internă exporturile de nafta și să identifice surse alternative de aprovizionare și rute maritime mai sigure.
În luna martie 2026, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat), au ajuns la 779.100 persoane, în scădere cu 6,3% faţă de cele din luna martie 2025. Turiștii români au reprezentat 78,3%, iar cei străini 21,7%.
Înnoptările înregistrate au ajuns la 1.438.500, în scădere cu 8,6% faţă de cele din luna martie 2025.
Durata medie a şederii în luna martie 2026 a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,1 zile la cei străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna martie 2026, a fost de 19,4%.
Cei mai mulți turiști străini provin din ItaliaÎn primul trimestru al anului, au fost înregistrate 2.352.400 de sosiri, în scădere cu 5,8% faţă de perioada similară din 2025. Românii au reprezentat 80,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 19,5%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 4.452.600, în scădere cu 6,7% faţă de cele din primul trimestru din 2025.
Durata medie a şederii a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,2 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 20,8%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale.
Cei mai mulțu turiști au fost înregistrați în Bucureşti (413.400), Braşov (307.200) și Prahova (130.800).
Dintre turiștii străini, cei mai mulți au provenit din Italia (51.600), Germania (38.500) și Regatul Unit (33.800).
Această tehnologie a evoluat foarte mult de la primele imagini pe care le producea până la cele din prezent, făcând din ce în ce mai dificilă diferențierea între ceea ce este generat de AI și ceea ce este real. În multe cazuri, acest realism este extrem de benefic, însă, în practică, s-a dovedit că generarea de imagini cu ajutorul AI a devenit și o problemă, scrie El Economista.
Fotografii false folosite pentru răspândirea de informații eronate, imagini nud ale unor persoane fără consimțământul acestora și tot felul de înșelătorii care creează haos, mai ales pe rețelele sociale.
Aceste platforme lucrează pentru a identifica astfel de imagini și pentru a avertiza utilizatorii că respectivul conținut nu este real, însă de multe ori este dificil să detecteze și să marcheze toate materialele de acest tip.
Dar problema nu ține doar de etichetarea conținutului generat de AI, ci și de sancționarea celor care îl folosesc cu intenții rele. În Coreea de Sud s-a făcut un pas în această direcție, după ce un bărbat riscă o pedeapsă cu închisoarea și o amendă de 6.700 de euro pentru că a publicat o imagine generată cu inteligență artificială pe rețelele sociale.
Cum a reușit sa creeze haos o singură imagine manipulată cu AITotul a început după ce a apărut informația că un lup a scăpat din grădina zoologică din orașul Daedeok, iar la scurt timp a început să circule o fotografie cu animalul pe străzile orașului.
Problema este că imaginea era falsă și fusese generată cu ajutorul AI, însă, din cauza riscului ca un lup să umble liber prin oraș, autoritățile au luat măsuri precum închiderea școlilor și trimiterea echipelor de intervenție pentru a patrula zona.
Autoritățile sud-coreene au explicat că „o singură imagine manipulată cu AI a întârziat capturarea lupului cu până la nouă zile” și că „mobilizarea prelungită a poliției și pompierilor a provocat perturbări semnificative în activitatea lor principală de protejare a populației”.
Din fericire, lupul a fost găsit în afara orașului fără să fi provocat probleme. În același timp, autoritățile au identificat sursa imaginii și au descoperit că aceasta fusese publicată de un bărbat de 40 de ani „în glumă”, însă această farsă îl poate costa scump, el confruntându-se acum cu o pedeapsă cu închisoarea și o amendă considerabilă.
