MediaFax.ro

Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 a admis sâmbătă șase candidaturi pentru Primăria Capitalei.

Candidații validați sunt Cătălin Drulă din partea USR, Ciprian Ciucu (PNL), Anca Alexandrescu (Alianța „Dreptate pentru București”), George Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri), Daniel Băluță (PSD) și independentul Virgil Alexandru Zidaru.

Șapte candidați și-au depus dosarele la BEM

În total, șapte candidați și-au înregistrat dosarele pentru cursa electorală, printre care se numără și Liviu Gheorghe Floarea, reprezentant al Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache, a cărui candidatură nu a fost încă aprobată.

Hotărârile BEM pot fi contestate

Cetățenii, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale pot contesta hotărârile BEM în termen de 24 de ore de la afișarea candidaturii.

Calendar electoral: termene importante

Ultima zi de depunere a candidaturilor pentru Primăria Capitalei este 17 noiembrie, în timp ce dosarele devin definitive pe 23 noiembrie. Campania electorală va începe pe 22 noiembrie.

Sute de milioane de euro în patrimoniu balnear, 19 imobile istorice și condamnări grele: aceasta este fotografia rară a unei hotărâri care va rămâne în istoria judiciară a României. După aproape 20 de ani în care Băile Herculane au fost măcinate de executări dubioase, subevaluări, mutări succesive de active și lichidări orchestrate, statul român reușește să recupereze aproape întreaga stațiune.

Hotărârea pronunțată vineri de Curtea de Apel Timișoara readuce în proprietatea României o mare parte din infrastructura istorică a Băilor Herculane. În patrimoniul public reintră clădirile administrative și tehnice ale vechii stațiuni, alături de pădurile din Domogled și de pe Valea Cernei, zone care includ și amplasamentele Fabricii de Gheață și ale restaurantului Grota Haiducilor.

 Herculane: cea mai amplă recuperare patrimonială 

Statul recuperează și cele mai cunoscute hoteluri ale stațiunii – Diana, Roman, Afrodita și Ferdinand, precum și marile complexe hoteliere Hercules și Minerva. Băile termale Apollo, Hebe și Neptun, împreună cu sanatoriile și pavilioanele medicale, inclusiv cel care găzduiește astăzi Hotelul Apollo, revin de asemenea în proprietatea publică. Lista este completată de infrastructura tehnică esențială, precum stația de pompare Neptun și bazinul de apă aferent, dar și de Cazinoul istoric, una dintre clădirile-simbol ale stațiunii.

Dimensiunea acestor măsuri, practic fără precedent, echivalează cu o restituire în bloc a patrimoniului balnear, readucând statului român ansamblul construit și extins în decursul a peste două secole.

Cea mai grea pedeapsă din dosar – 10 ani și 4 luni

Instanța a pronunțat pedepse cu închisoarea pentru mai mulți inculpați implicați în scoaterea ilegală a patrimoniului balnear din proprietatea statului.

Omul de afaceri Alexandru Gavrilescu va executa zece ani și patru luni de închisoare. Instanța a reținut că acesta a coordonat o parte dintre operațiunile prin care imobilele au fost scoase fraudulos din proprietatea publică, folosind evaluări artificiale, acte simulate și transferuri succesive către firme controlate, în fapt, de gruparea implicată în devalizare.

Condamnări pentru trei lichidatori

Lichidatorii judiciari Victorița Oprea și Mioara Dumitrache au primit, fiecare, câte nouă ani de detenție, fiind considerate responsabile pentru proceduri de lichidare manipulate, subevaluări masive și retrageri nejustificate de bunuri din patrimoniul unor societăți aflate în insolvență. Potrivit instanței, cele două au contribuit direct la dispariția unor active-cheie ale stațiunii, folosindu-și atribuțiile de lichidator pentru a înlesni tranzacții în favoarea rețelei.

Lichidatorul Marius-Cristian Ghiță, condamnat la șase ani, a fost găsit vinovat pentru intervențiile sale nelegale în procedurile de insolvență, prin care s-au realizat transferuri de bunuri la prețuri derizorii, în favoarea unor companii conectate la schema infracțională.

Închisoare pentru executor și un alt om de afaceri

În același dosar, executorul judecătoresc Gheorghe Brad a fost condamnat la șapte ani de închisoare, după ce instanța a stabilit că acesta a efectuat executări silite în mod abuziv, creând aparența legalității unor transferuri de proprietate care au permis scoaterea activelor din patrimoniul statului.

Omul de afaceri Ion Tăbugan a primit, la rândul său, o pedeapsă cu închisoarea, însoțită de confiscarea unor sume și bunuri, după ce instanța a reținut că a participat la achiziția și circulația unor imobile obținute prin mecanisme frauduloase, beneficiind de subevaluări și transferuri orchestrate de ceilalți inculpați.

Confiscări de la terți implicați în schema financiară

De asemenea, instanța obligă mai multe persoane și firme să restituie statului sume importante, rezultate din tranzacții ilegale sau din valorificarea unor bunuri obținute fraudulos. Printre acestea se numără familia Verbitchi, implicată în preluarea și circulația unor imobile-cheie din stațiune, de la care se confiscă peste 750.000 de euro și mai mult de cinci milioane de lei, precum și alte sume suplimentare din conturile Alexandrinei Verbitchi.

Hotel Dacia SRL, societate care a beneficiat de transferul unor active rezultate din schema de devalizare, este obligat să restituie aproximativ 1,3 milioane de euro, în timp ce Hrelescu Iancu, prezent în dosar ca participant la tranzacții cu bunuri provenite din patrimoniul stațiunii, pierde aproape 685.000 de euro și peste 280.000 de lei.

În cazul lui Ion Tăbugan, instanța a dispus confiscarea a zeci de mii de euro și lei, sume considerate parte a circuitului financiar folosit pentru fraudarea patrimoniului public. Lista nu se oprește aici, și alte persoane și societăți comerciale figurează în hotărâre cu obligații de plată și confiscări suplimentare.

În total, confiscările se ridică la milioane de euro, confirmând anvergura economică a dosarului și contribuind la recuperarea prejudiciului acumulat în cei aproape douăzeci de ani de devalizare.

Capul rețelei: fostul deputat PSD Iosif Armaș

Fostul deputat PSD Iosif Armaș, indicat de DIICOT drept inițiatorul și coordonatorul mecanismului care a dus la devalizarea Băilor Herculane, nu mai poate fi condamnat penal din cauza prescripției. Minuta Curții de Apel Timișoara consemnează explicit încetarea procesului penal pentru faptele imputate acestuia. Însă, deși scapă de o condamnare cu închisoarea, instanța a dispus confiscarea a aproape cinci milioane de euro de la Armaș, sume integrate, potrivit procurorilor, în circuitul financiar folosit pentru achiziționarea și scoaterea ilegală a imobilelor istorice din patrimoniul statului. Practic, Armaș iese din dosar fără sancțiune penală, dar fără să-și păstreze beneficiile economice obținute prin mecanismul fraudulos pe care l-a pus în mișcare.

Schema de la Băile Herculane a început cu zahărul din rezerva de stat

Punctul de pornire al întregii scheme datează din anul 2001, când Iosif Armaș, la acel moment director al companiei Argirom Internațional, a primit de la Rezerva de Stat aproape zece milioane de kilograme de zahăr, cu obligația de a reface stocul în termen de șase luni. Zahărul nu a mai fost returnat niciodată – Armaș, care era deputat PSD în acea perioadă, l-a vândut, iar banii rezultați din valorificare au reprezentat, potrivit DIICOT, capitalul financiar care a alimentat achiziționarea primelor imobile istorice din Băile Herculane.

Cu aceste fonduri, Armaș a început să cumpere hoteluri, băi termale și terenuri ale stațiunii, folosindu-le ulterior drept garanții în credite, înstrăinându-le prin firme interpuse sau plasându-le în proceduri de insolvență controlate. O rețea de lichidatori și executori judecătorești a contribuit, în anii următori, la subevaluarea imobilelor, la executări trucate, la înlăturarea sechestrului DIICOT și la transferuri succesive menite să rupă orice legătură directă dintre bunuri și proprietarul public inițial.

20 de ani de devalizare sistematică

Mecanismul a funcționat vreme de aproape două decenii: active valoroase, unele monumente istorice de importanță națională, au fost trecute din proprietatea statului în circuit privat printr-o succesiune de acte aparent legale, dar generate prin abuzuri, falsuri și manipulări ale procedurilor de executare și insolvență. Rezultatul a fost o degradare accelerată a Băilor Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa, transformată într-un exemplu de patrimoniu abandonat și capturat prin diverse scheme financiare.

Stațiunea preferată a împăraților și reginelor Europei

Băile Herculane sunt una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume, atestată încă din anul 153 d.Hr., când romanii au ridicat aici temple și băi dedicate lui Hercule. După aproape un mileniu și jumătate de la întemeierea romană, stațiunea renaște sub administrația habsburgică, după 1718, când austriecii transformă așezarea într-o destinație aristocratică europeană.

Împăratul Franz Iosif, împărăteasa Elisabeta (Sissi), Iosif al II-lea și numeroși membri ai nobilimii centrale-europene considerau stațiunea una dintre “perlele” imperiale, renumită pentru arhitectura barocă și izvoarele vindecătoare. În secolul XX, Băile Herculane se dezvoltă ca unul dintre cele mai mari centre balneare ale României, îmbinând patrimoniul de două milenii cu tratamente moderne și o încărcătură istorică rar întâlnită în Europa.

Decizia are drept de apel

Decizia Curții de Apel Timișoara nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 10 zile, la Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu va relua judecata pe fond, ci va verifica legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate în primă instanță. Cauza a fost judecată în primă instanță la Curtea de Apel, întrucât dosarul DIICOT vizează infracțiuni economice de mare amploare și fapte de criminalitate organizată, pentru care legea prevede competența directă a acestei instanțe.

Președintele AUR, George Simion, a lansat sâmbătă, la Drobeta-Turnu Severin, unul dintre cele mai dure mesaje publice din ultima perioadă, afirmând că România se află în pragul colapsului social și economic. Liderul AUR a vorbit despre sărăcie, depopulare accelerată și decizii politice pe care le consideră „catastrofale”.

Liderul AUR: Tinerii pleacă, pensionarii abia supraviețuiesc

În fața membrilor AUR Mehedinți, Simion a descris o realitate sumbră în comunitățile mici și în mediul rural:
„Tinerii pleacă, pensionarii abia supraviețuiesc, familiile trăiesc cu frică la fiecare factură care vine. Prețurile cresc, salariile stau pe loc, iar statul a ajuns să te taxeze pentru apa care curge de sus, pentru soare sau pentru că respiri în curând.”

Acesta a acuzat actuala guvernare că ignoră situația din teren și că se raportează doar la zonele prospere din marile orașe.

Critici pentru situația Mehedințiului: Facturi mai mari decât în Germania

George Simion a vorbit și despre problemele economice ale județului Mehedinți, considerând inadmisibil ca un județ producător de energie să suporte costuri ridicate la utilități.
„Într-o țară în care produci energie, cum este posibil să ai facturi mai mari decât în Germania? Cum este posibil ca Mehedințiul, cu hidrocentrale, cu Dunărea, cu potențial turistic uriaș, să fie împins în sărăcie de decizii politice luate la București?”, a întrebat el.

Simion: În țară este jale, în țară este prăpăd. Țara nu mai există!

Simion a acuzat puterea că trăiește „deconectată de realitate”, preocupată doar de zonele bogate ale țării, ignorând comunitățile care se luptă cu sărăcia.
„În țară este jale, în țară este prăpăd. Țara nu mai există! Nu poți să ai doar insule de prosperitate în București, Timișoara sau Cluj, iar în rest să fie angajat la stat ca soluție sau să trăiești din ce trimit copiii plecați în străinătate.”

Liderul AUR a criticat și Guvernul Bolojan, acuzându-l de măsuri care duc la scumpiri, inflație și instabilitate economică.

Simion a încheiat discursul cu un apel puternic către susținătorii săi din Oltenia:
„Oltenilor, nu mai este timp de frică, nu mai este timp de tăcere. România se ridică și nimeni nu ne mai poate opri de data asta!”

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței județene AUR Mehedinți, unde deputatul Eduard Koler a fost ales președinte al organizației județene.

Motivați de miza partidei, austriecii au început mai bine jocul de la Limassol și au forțat încă din primele minute. În minutul 18, Baumgartner a fost bruscat în careu, iar arbitrul a acordat penalty. Arnautovic a transformat și a deschis scorul.

Cipru a încercat să revină, dar tot Austria a punctat. În minutul 56, Arnautovic a reușit „dubla”, profitând de o ieșire greșită la ofsaid a defensivei gazdelor.

Rezultatul elimină matematic România din cursa pentru calificarea directă și lasă „tricolorilor” doar varianta barajului.

Odată cu această victorie, Austria depinde acum de rezultatul meciului Bosnia – România. Pentru a-și asigura calificarea directă încă de sâmbătă, Austria are nevoie ca Bosnia să nu câștige împotriva „tricolorilor”.

Dacă Bosnia se impune în fața României, calificarea directă se va decide în ultimul meci, chiar în duelul direct dintre cele două echipe.

Austria este lider în Grupa H, cu 18 puncte din șapte meciuri, Bosnia-Herțegovina se află pe locul secund, cu 13 puncte și un meci mai puțin disputat decât liderul. România ocupă locul trei, cu 10 puncte din șase partide, urmată de Cipru, cu 8 puncte din opt jocuri, în timp ce San Marino nu are niciun punct după șapte meciuri.

Ludovic Orban a comentat la Antena 3 CNN numirea lui Vlad Voiculescu în funcția de consilier prezidențial onorific, subliniind în mod repetat că dosarul penal în care acesta este vizat nu a fost finalizat, deși urmărirea penală a fost anunțată public în urmă cu mult timp.

Orban, suspiciuni privind menținerea dosarului lui Voiculescu într-un stadiu incert

„Urmărit penal… S-a anunțat că a început urmărirea penală și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Nu s-a închis dosarul prin clasare, nu știu din ce motiv,” a spus Orban, accentuând că ancheta se află într-o etapă care, în opinia lui, se prelungește artificial.

El a sugerat chiar că dosarul ar putea fi ținut în acest stadiu pentru a evita compromiterea procurorului care a anunțat declanșarea cercetării.

„E o cercetare care trenează, care nu se închide, probabil ca să nu se facă de râs procurorul care a anunțat declanșarea cercetării respective,” a declarat consilierul prezidențial.

Întrebat despre propria decizie din 2016, când a renunțat la candidatura pentru Primăria Capitalei după deschiderea unui dosar penal, Orban a făcut o comparație directă: „A fost decizia mea personală. Am renunțat la toate funcțiile publice și m-am retras din cursa pentru Primăria Capitalei, pentru că așa cred eu că ar fi trebuit să procedeze orice om asupra căruia a început urmărirea penală.”

Nicușor Dan, apărat de Orban: Este un om integru, preocupat de anticorupție

În context, el a apărat integritatea lui Nicușor Dan, respingând ideea că șeful statului  ar fi compromis prin acceptarea lui Voiculescu ca și consilier onorific.

„Îl cunosc pe Nicușor Dan. Este un om integru, preocupat de intensificarea luptei anticorupție. Integritatea lui nu poate fi pusă sub semnul întrebării pentru o numire onorifică,” a afirmat Orban.

În final, acesta a subliniat că responsabilitatea numirii îi aparține președintelui României: „E decizia președintelui. Eu sunt în echipa președintelui și nu îmi afectează în niciun fel încrederea în el. Președintele va rămâne consecvent în susținerea poziției anticorupție”.

UPDATE: „Peste 20 de pompieri, patru autospeciale de stingere, o autoscară și SVSU Mahmudia intervin pentru localizarea și lichidarea unui incendiu produs la o unitate unitate de cazare și alimentație publică din localitatea Mahmudia, județul Tulcea. Incendiul se manifestă la acoperișul unității de cazare, cu flacără deschisă, iar pompierii intervin pe toate laturile clădirii pentru a limita propagarea incendiul și la acoperișul unității de alimentație publică”, anunță ISU Tulcea.

La izbucnirea incendiului, în interiorul clădirii se aflau 31 de turiști, respectiv 26 de adulți și cinci minori și 15 angajați.

Toti au reușit să se autoevacueze până la sosirea primelor echipaje de stingere.

Nu sunt înregistrate victime, administratorul pensiunii care prezenta mici arsuri la membrele superioare a refuzat transportul la spital

Știrea inițială: Un incendiu a izbucnit la o pensiune din Mahmudia, Tulcea. La parterul imobilului se află și un restaurant. Până în prezent nu sunt anunțate victime.

Un incendiu a izbucnit la o pensiune din Mahmudia, județul Tulcea. Apelantul a semnalat fum și flăcări ieșind din acoperiș.

La parterul clădirii se află și un restaurant.

Până în prezent nu au fost raportate victime sau persoane blocate.

La fața locului intervin trei autospeciale de stingere și o autoscară din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea, care acționează pentru a limita pagubele și a stinge focul.

Minutul 1: A început partida!

UPDATE 21:45 Imnul României a fost huiduit de tot stadionul

În timpul momentului dedicat imnului României, stadionul a fost acoperit de zgomotul produs de suporterii gazdelor, care au huiduit prelung.

După startul meciului, din tribunele bosniace au venit din nou strigăte cu remarci jignitoare la adresa românilor.

UPDATE Austria s-a impus cu 2-0 în deplasarea din Cipru, într-un meci decisiv pentru configurația finală a grupei H din preliminariile Campionatului Mondial din 2026.

Rezultatul elimină matematic România din cursa pentru calificarea directă și lasă „tricolorilor” doar varianta barajului.

Știrea inițială: Selecționerul Mircea Lucescu a anunțat echipa de start.

Naționala caută revanșa după înfrângerea din primăvară, când România a pierdut cu 0-1 pe Arena Națională.

Echipele de start:

Bosnia-Herțegovina: 1. Vasilj – 23. Malić, 18. Katić, 17. Burnić, 4. Muharemović – 9. Baždar, 6. Tahirović, 20. Bajraktarević – 7. Dedić, 11. Džeko-cpt., 15. Memić.

Selecționer: Sergej Barbarez

Rezerve: 12. Hadžikić, 22. Zlomislić – 3. Hadžikadunić, 5. Kolašinac, 8. Gigović, 10. Tabaković, 13. Bašić, 16. Hadžiahmetović, 19. Šarić, 21. Alajbegović

România: 1. Radu – 2. Rațiu, 3. Racovițan, 5. Ghiță, 6. M. Marin, 8. Chipciu, 9. Bîrligea, 10. Hagi-cpt., 13. Mihăilă, 20. Man, 22. V. Dragomir.

Selecționer: Mircea Lucescu

Rezerve: 12. Târnovanu, 16. Aioani – 4. Rus, 7. Drăguș, 11. Bancu, 14. Screciu, 15. Eissat, 17. Miculescu, 18. R. Marin, 19. F. Tănase, 21. Petrila, 23. Sorescu

Scandal uriaș înaintea meciului

Înaintea meciului Bosnia – România, presa din Sarajevo a relatat un incident apărut pe traseul fanilor români care mergeau spre Zenica. În Serbia, la Belgrad, a fost afișat un banner cu un mesaj asociat lui Ratko Mladić, fapt care a stârnit reacții puternice în Bosnia.

Mai multe publicații bosniace au criticat apariția bannerului și au cerut măsuri suplimentare de securitate înaintea partidei. Subiectul a generat discuții legate de prezența suporterilor români la stadion și de modul în care autoritățile vor gestiona meciul de sâmbătă.

Nu au apucat să se liniștească foarte bine apele de la scandalul de corupție din vară, că administrația de la Kiev se află acum în centrul altuia, mult mai amplu decât cel din vară.

Atunci, administrația Zelensky fusese subiectul unor manifestații de stradă ample, după ce președintele ucrainean fusese acuzat că încearcă să treacă o lege care limita competențele agențiilor anti-corupție independente.

Tot atunci, Uniunea Europeană i-a atras atenția lui Zelensky asupra derapajelor sale de Putere, iar președintele ucrainean a abandonat demersul.

O toaletă din aur și saci cu bani

Acum, un dosar de corupție voluminos, cu probe detaliate, cu acuzații incriminatoare, în care sunt implicate figuri foarte importante ale statului, acuzate că luau comisioane ilegale din proiecte de construcție menite să protejeze centralele electrice de atacurile rusești, într-o perioadă în care ucrainenii trăiesc zilnic cu înteruperi de curent, este făcut public, relatează Financial Times, într-un articol intitulat „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul Zelensky” și citat de gandul.ro.

Articolul din publicația americană descrie incredibila opulență din apartamentele din Kiev ale apropiaților lui Volodimir Zelensky, dar ceea ce a șocat cu adevărat nu numai publicul ucrainean, ci toată lumea a fost toaleta din aur a unuia dintre aceștia.

În documente sunt incluse fotografii cu saci cu bani și casete audio ce surprind oficiali care vorbesc despre cum să spele banii.

Timur Mindich, omul din spatele lui Zelensky și dirijorul schemei de corupție

Lumea întreagă e în stare de șoc după dezvăluirile NABU (Biroul Național Anticorupție al Ucrainei), care livrează dovezi fără echivoc că cercul de apropiați ai președintelui au jefuit țara în plin război, așa cum titra publicația online Ukrainska Pravda.

În urma acestuia, Zelensky a cerut demisiile ministrului de Justiție, Gherman Galușcenko și a ministrului Energiei, Svitlana Hrynciuk, ambii înlăturați din Consiliul Național de Securitate.

În același timp, liderul de la Kiev a impus sancțiuni asupra lui Timur Mindich, prieten și fost partener de afaceri, inculpat în acest caz.

Procurorii au acuzat că Mindich a fost “co-organizatorul” schemei de corupție devoalate de anchetă.

Mai mult, în jur de 100 milioane de dolari sub formă de fonduri ilicite au trecut prin biroul său. Practic, aici se spălau fondurile obținute prin metode criminale, arăta Biroul Național Anti-Corupție al Ucrainei (Nabu), potrivit gandul.

Aici, în apartamentul cu toaletă din aur, și-a făcut Zelensky ziua acum cinci ani

Personajul principal al comunicatului NABU este Timur Mindich, unul dintre foștii coproprietari ai companiei Kvartal 95, cea care l-a propulsat pe Zelensky în cariera de comediant și i-a construit rețeaua financiară din umbră.

Perchezițiile anchetatorilor NABU au avut loc la apartamentul cu toaleta de aur de pe str. Konovaltsev 15 și în birourile grupului Mindich.

Aici și-a sărbătorit Zelensky ziua de naștere acum cinci ani.

Dosarul arată o fraudă de 95 de milioane de USD la Energoatom, plus deturnarea fondurilor pentru construcția liniile defensive și licitațiile de drone.

„Acum, se ține la distanță”

În total, perchezițiile NABU au vizat 70 de locații. Cinci persoane au fost arestate, cu ajutorul Oficiuului Procuraturii Speciale Anti-Corupție, care expun corupția masivă din sectorul energetic.

Potrivit anchetatorilor, mai mulți oficiali și oameni de afaceri au conspirat pentru a forța furnizorii Energoatom, compania de energie nucleară, să achite între 10 și 15 la sută din valoarea fiecărui contract, scrie gandul.ro.

Această investigație a NABU a strâns peste 1.000 de probe și a declanșat frustrare de proporții în Ucraina.

“Acum Zelenski se ține la distanță de oamenii implicați în acest caz, și încearcă în special să evite să fie asociat cu Mindich,” spune Volodymyr Fesenko, un specialist în științe politice din Kiev.

Mindich a fugit la Viena

Subiectul principal al anchetei, Mindich, a fost informat din timp și a părăsit țara, cu un avion privat, cu trei ore înainte de prezentarea anchetei. După ultimele informații, acesta ar fi la Viena.

Asociații săi, frații Zuckerman, au fugit aseară. Ei sunt vizați de un dosar de spălare de bani întocmit de FBI.

Un alt prieten al lui Zelensky, fostul viceprim-ministru Oleksy Chernișov, a fost acuzat de NABU că a primit 1,2 milioane de dolari și 100.000 de euro.

Zelensky, milos cu ai lui

Amploarea scandalului l-a obligat pe Zelensky să impună sancțiuni asupra lui Mindich, însă, chiar și așa, activiștii anti-corupție au sesizat natura ezitantă a acestei decizii.

Președintele ucrainean este la mijloc, între forțele de putere, acuzate că au jefuit Ucraina, și instituțiile anti-corupție (NABU și SAPO) pe care, tot el, în vară, încercase să le reducă din competențe.

În tot acest uriaș scandal, activiștii anticorupție ai Kievului acuză instituțiile lui Zelensky că obstrucționează instituțiile independente.

Activiștii anti-corupție de la Kiev susțin că agențiile de implementare a legii loiale președintelui pun presiune pe instituțiile anti-corupție independente.

La cine să mai fi ajuns caracatița corupției?

În iulie, serviciul secret al Ucrainei – SBU – a reținut un detectiv Nabu, căruia, ca să-i deschidă telefonul, i-au forțat pleoapele într-un mod cât se poate de violent.

Un procuror al Sapo a afirmat marți, în timpul unei audieri la Înalta Curte anti-corupție, că fostul ministru al Apărării, Rustem Umerov, un aliat de încredere al lui  Zelenski, ar fi putut fi “influențat” de Mindich.

Totuși, până în acest moment, Umerov nu a fost acuzat oficial și neagă orice implicare în dosar, notează gandul.ro.

„Nu este vorba despre a construi reactoare mari, ca în trecut. Mă refer la reactoare mai mici, inteligente, precum cele deja folosite în Canada”, a declarat Markus Söder pentru cotidianul german Die Welt.

Markus Söder a spus că statul nu ar trebui să subvenționeze astfel de „mini-reactoare” la fel de mult ca pe cele din trecut.

Potrivit guvernului canadian, astfel de reactoare nu există încă în Canada. Deocamdată au loc doar lucrări în regiunea Ontario, cu scopul de a pune în funcțiune primul reactor în jurul anului 2030.

Söder este liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul conservator din Bavaria și formațiunea-soră a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conduse de cancelarul Friedrich Merz.

Critici la adresa subvențiilor de stat

În ultimii ani, el s-a pronunțat în mod repetat împotriva renunțării Germaniei la energia nucleară, proces încheiat în 2023.

Söder a subliniat că este împotriva subvențiilor de stat pentru producția de energie. „Vrem să construim centrale pe gaz și să extindem energiile regenerabile, dar trecem cu vederea faptul că toate acestea sunt puternic subvenționate. Reducem prețurile la energie cu bani publici în loc să ne concentrăm pe producția ieftină”.

El a cerut din nou exploatarea rezervelor de gaz din nordul Germaniei pentru a contribui la acoperirea necesarului energetic al țării.

Trebuie analizat serios și dacă merită exploatarea pământurilor rare în Germania, a adăugat el.

Germania a decis închiderea treptată a centralelor sale nucleare după 2011, în urma accidentului de la Fukushima, când guvernul condus atunci de Angela Merkel a adoptat politica Atomausstieg.

Ultimele trei reactoare au fost oprite în 2023, marcând sfârșitul unei epoci în care energia nucleară a acoperit timp de decenii o parte importantă din necesarul energetic al țării.

Ludovic Orban, consilier prezidențial, afirmă că Executivul trebuie să adopte de urgență legea pensiilor speciale, exact în forma asupra căreia s-a ajuns la un consens în timpul medierii de la Cotroceni.

„Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege în forma finală, la medierea făcută de președinte la Cotroceni. Ei s-au înțeles,” a declarat la Antena 3 CNN Orban.

De ce au fost reluate discuțiile cu magistrații

Potrivit acestuia, dialogul suplimentar dintre Guvern și magistrați, inclusiv cu Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a avut ca scop modificarea acordului, ci evitarea unui posibil atac la CCR.

„A existat încercarea de a dialoga cu magistrații, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în speranța că nu vor ataca la Curtea Constituțională. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care s-au deschis aceste discuții,” explică Orban.

Consilier prezidențial: „Poziția magistraților este complet nerezonabilă”

Consilierul prezidențial critică dur revendicările reprezentanților sistemului judiciar.

„Poziția exprimată de reprezentanții magistraților este o poziție complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată,” afirmă acesta.

Orban subliniază că oferta negociată la Cotroceni – 15 ani perioadă de tranziție, vârstă standard de pensionare și pensie de 75% din salariul net – reprezintă, în opinia lui, „cele mai bune condiții din Uniunea Europeană pentru magistrați”.

Realizatorul a amintit că o parte dintre magistrați cer ca pensia să fie stabilită la 65% din salariul brut, ceea ce ar însemna pensii uneori mai mari decât salariile aflate în plată.

Orban respinge ferm această variantă: „E jenant, sincer vă spun. Magistrații sunt cei care trebuie să facă dreptate. Nu există absolut niciun fel de argument logic sau de altă natură care să justifice o asemenea pretenție.”

Acesta amintește că forma discutată la Cotroceni este apropiată de cea din legislația adoptată în 1998.

Orban spune că Executivul trebuie să adopte legea prin cea mai rapidă procedură, pentru a fi respectat termenul-limită de implementare.

„Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege, să aleagă cea mai rapidă cale de adoptare, probabil la angajarea răspunderii. Este singura șansă ca, în cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu atacă la Curtea Constituțională, să se poată respecta termenul de 28 noiembrie,” a conchis Orban.

Tonul este dominat de indignare după apariția unor imagini cu suporteri români care, în drum spre Zenica, au afișat un banner ce îl glorifică pe Ratko Mladić, fostul comandant al armatei sârbo-bosniace, condamnat definitiv pentru genocid și crime împotriva umanității.

Banner cu Mladić și oprire la Belgrad

Site-ul bosniac SportSport.ba publică un articol cu titlul dur „Država na ispitu: Rumunima se nakon ovoga mora zabraniti dolazak u Zenicu!” („Statul este la examen: Românilor trebuie să li se interzică venirea la Zenica după așa ceva!”).

Conform relatării, un grup de ultrasi români care se deplasează spre Bosnia și Herțegovina a făcut o oprire la Belgrad, unde s-a fotografiat alături de fani sârbi. Presa bosniacă subliniază apariția unui banner în care Mladić este prezentat ca „erou european”.

Pe banner ar fi apărut mesajul „Mladic erou european, reducând pe musulmani la zero”.

Sursa foto: Hooligans.cz

Totul apare alături de un steag al unei facțiuni a echipei Dinamo București.

Presa din Bosnia preia și mesajele transmise pe rețelele sociale de gruparea Uniți sub Tricolor care s-a oprit la Belgrad în drumul spre Bosnia. Suporterii români s-au pozat în fața bisericii din Belgrad alături de sârbi. UST a postat și un mesaj pe Facebook alături de fotografie.

„Orthodox Brothers! În drumul nostru spre Zenica pentru a susține naționala, i-am vizitat pe frații noștri sârbi pentru a transmite un mesaj comun, prin care vrem sa tragem un semnal de alarmă. Europa creștină a fost apărată și sângele voievozilor noștri timp de secole și nu vom accepta să ne pierdem identitatea europeană creștină. Trăiască Serbia! Trăiască România!”, a fost mesajul postat de „Uniți sub tricolor” pe pagina de Facebook.

Sursa foto: Facebook/Uniți sub Tricolor

„Românii au început cu provocări dure”

Potrivit presei din Bosnia, aceste formulări sunt interpretate de cetățenii țării nu ca un simplu discurs, ci ca parte a unui mesaj politic și naționalist, care pune în opoziție „Europa creștină” și comunitățile musulmane în condițiile în care Bosnia și Herțegovina are o populație majoritar musulmană bosniacă în bună parte a teritoriului.

SportSport.ba amintește și de incidentele din meciurile trecute de la București.

„Este clar că, și înainte de meciul din această seară, românii au început cu provocări dure”, notează publicația.

Concluzia articolului este fără echivoc: statul bosniac este „la examen”, iar autoritățile ar trebui să reacționeze ferm. Se vorbește despre necesitatea ca Federația de Fotbal a Bosniei și Herțegovinei să sesizeze UEFA și FIFA și chiar să li se interzică românilor accesul pe stadionul din Zenica.

Cine este Ratko Mladic

Ratko Mladić a fost comandantul armatei sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia, între 1992 și 1995. A avut un rol-cheie în operațiunile militare ale Republicii Srpska.

El a fost condamnat definitiv la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional de la Haga. Instanța l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

Cea mai gravă acuzație este genocidul de la Srebrenica, unde peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost executați în iulie 1995.

Mladić a fost responsabil și pentru asediul orașului Sarajevo, care a provocat moartea a mii de civili.

Are 24 de ani, stă în Presicce, în provincia Lecce, adică în partea cea mai sudică a călcâiului peninsulei.

În fiecare zi, la ora 4.26, Amilcare Erroi, student, pleacă din Lecce către Bari, în nordul provinciei italiene Apuglia, ca să ajungă la Facultatea de Chimie a universității din oraș.

Alarma lui sună la ora 3 în fiecare dimineață, de cel puțin patru ori pe săptămână.

„Mama mă duce cu mașina de la Presicce la Alessano, de unde iau autobuzul spre Bari. Pleacă la 4:26 dimineața. Și apoi mă întorc: călătoria totală este de șase ore.

Și dacă există întârzieri pe drum, chiar mai mult. Nu sunt singurul în autobuzul acela: sunt și mai mulți profesori care călătoresc zilnic în zona Bari pentru a preda”, povestește studentul pentru bari.corriere.it.

Sărăcie fără discriminare

Criza economică lovește în bătrânul continent european fără discriminare.

Prețurile la chirii s-au triplat în unele locuri ale Europei, așa că, pentru europeanul mediu, a locui undeva cu chirie devine un demers imposibil.

Amilcare  face șase ore doar pe drum – trei – dus, trei – întors, cam cât o călătorie cu trenul București – Brașov, în fiecare zi.

Trezitul de dimineață, mai ales după ce mai acumulezi oboseala din timpul anului universitar, devine o chestiune complicată, mai ales pentru un tânăr student, care are nevoie de cel puțin opt ore de somn ca să se refacă.

„Lipsa somnului e dificilă”

Îi e greu să se trezească așa devreme patru dimineți din șapte?

„Nu e ușor. La începutul anului universitar, e complicat. Apoi, după câteva săptămâni, devine un pseudo-obicei. Încerc să mă odihnesc în autobuz.

Bineînțeles, lipsa somnului e dificilă, mai ales pentru că nu am o oră fixă ​​de culcare. Dacă m-aș gândi prea mult la ce oră ar trebui să mă trezesc, nu aș dormi deloc.”

E un efort provizoriu, într-adevăr, și care contează enorm pentru viitorul profesional al lui Amilcare, conștient că unele lucruri nu le poți afla doar din cărți.

„Ajung în jurul orei 7:20. Pentru un curs precum Chimia, e important să fii prezent: anumite explicații nu se înțeleg fără o discuție directă. Apoi iau autobuzul înapoi spre Alessano la 4:40. Ajung acasă, în Presicce, în jurul orei 8:00”.

Și profesorii fac naveta

De mutat în Bari, deocamdată, este de neconceput.

Față de chiria de 400 de euro la care se adaugă facturile și cheltuielile de zi cu zi, transportul său pe lună, între cel mai sudic punct al „călcâiului” Italiei și cel mai nordic său punct, ajunge la 170 de euro, plus 20 pe săptămână pentru combustibil.

Unde mai pui că în cursa pentru Bari, la 4 dimineața, se întâlnește cu alți profesori ai universității din Bari – alți europeni pe care criza economică nu i-a iertat.

Jannik Sinner s-a calificat în finala ATP Finals, după ce l-a învins sâmbătă pe Alex de Minaur, scor 7-5, 6-2, și a ajuns la 13 victorii din tot atâtea meciuri în fața australianului, conform AP.

Italianul, aflat pe locul 2 mondial, joacă a treia finală consecutivă la Torino și încearcă să-și apere titlul obținut anul trecut.

O nouă finală Sinner-Alcaraz?

Sinner îl va întâlni în finala de duminică pe câștigătorul duelului dintre Carlos Alcaraz și Felix Auger-Aliassime.

Spaniolul și-a securizat deja poziția de număr 1 mondial la final de sezon, însă încearcă să ajungă pentru prima oară în finală la Turneul Campionilor.

Rivalitatea Sinner–Alcaraz a marcat acest sezon, cei doi împărțindu-și titlurile de Grand Slam: Alcaraz a câștigat Roland Garros și US Open, iar Sinner s-a impus la Wimbledon și Australian Open.

„Să ajung pentru a treia oară la rând în finala de la Torino înseamnă mult pentru mine”, a spus Sinner.

„Atmosfera este grozavă, este un loc minunat pentru mine să joc tenis și, de asemenea, un loc excelent pentru a încheia acest sezon frumos pe care l-am avut”, a subliniat acesta.

Sinner a câștigat 18 seturi la rând la Turneul Campionilor.

„Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune „nu” dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, transmite Ilie Bolojan.

Revolta anticomunistă – începutul schimbării

„Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, adaugă premierul.

Revolta anticomunistă de la Brașov, continuă Bolojan, „rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”.

„Respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii!
Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, încheie Ilie Bolojan.

În urmă cu 38 de ani, coloana de manifestanţi de la fosta Uzină s-a oprit la intersecţia de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”.

Revolta de la Braşov din 1987 a fost o acţiune de protest organizată de muncitorii Intreprinderii de Autocamioane, împotriva politicilor economice şi sociale impuse în de Regimul Nicolae Ceauşescu.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), conduce în intențiile de vot pentru funcția de Primar General, cu 27%, potrivit unui sondaj realizat de CURS în rândul bucureștenilor.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), și Cătălin Drulă (USR) se află la egalitate, fiecare cu câte 22%.

Anca Alexandrescu, candidat independent susținut de AUR, este creditată cu 15%.

Apoi urmează Virgil Alexandru Zidar (Makaveli) cu 5% și Ana Ciceală (SENS) cu 3%. Vlad Gheorghe (DREPT) și George Burcea (POT) au câte 2%.

În ceea ce privește opțiunile pentru Consiliul General, PSD este la 22%, urmat de USR (21%), PNL (19%) și AUR (18%). Celelalte partide sunt situate între 2% și 5%.

Principalele probleme ale Capitalei

Traficul rutier este indicat drept cea mai importantă problemă a Bucureștiului (20%). Urmează funcționarea spitalelor de stat (19%), rețeaua de termoficare (18%), corupția din administrația locală (13%) și poluarea aerului (7%).

Traian Băsescu este considerat cel mai performant fost primar general (27%), urmat de Gabriela Firea (25%) și Nicușor Dan (21%).

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 3–14 noiembrie 2025, pe un eșantion format din 1.100 de adulți din București. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate față în față, la domiciliul respondenților, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a populației, conform datelor INS.

Acțiunea, convocată sâmbătă în spațiul central cunoscut drept Maidanul Kievului – loc emblematic al manifestațiilor civice din Ucraina, a atras în final mai puțin de 30 de persoane. Manifestanții au început să se adune după ora prânzului în apropierea Monumentului Independenței de pe bulevardul Hreșciatik.

Aproximativ jumătate dintre participanți au purtat pancarte cu mesaje critice la adresa autorităților, precum „Nu mai avem încredere, furați de la popor și de la armata Ucrainei!” sau „Fără corupție în Ucraina și fără instigatorii ei”.

Fără forțe de ordine suplimentare la protest

Protestatarii au cerut și „reînființarea companiei de drone de atac coordonată de Iurii Kasianov”, desființată anterior, referindu-se la unitatea pe care Kasianov a condus-o în cadrul grănicerilor ucraineni. Aceasta a fost dizolvată recent, decizie pe care reprezentanții săi au contestat-o public, susținând că echipa sa era eficientă pe front și că desființarea ar fi fost nejustificată.

Acțiunea s-a desfășurat pașnic, nefiind dislocați „mai mulți ofițeri de ordine publică decât în mod obișnuit în piața centrală a capitalei”. Potrivit Interfax-Ukraine, vremea de la Kiev – înnorată, cu 11 grade Celsius și fără precipitații – nu a influențat nivelul scăzut al participării.

Apelul la protest a fost lansat de câțiva activiști, printre care și Kasianov, însă majoritatea personalităților publice au ignorat inițiativa, iar în mediul online au apărut reacții critice.

Protestul, preluat și distorsionat de propaganda rusă

Dezaprobarea publică a protestului a fost alimentată și de îndemnurile fostului deputat Oleh Țariov -căruia i-a fost retrasă cetățenia ucraineană și care se află în prezent în Rusia – pe care propagandiștii ruși le-au preluat și le-au amplificat.

Susținătorii președintelui Volodimir Zelenski au acuzat opoziția că ar încerca să provoace proteste în timpul războiului, deși formațiunile vizate nu au lansat astfel de apeluri.

La 28 decembrie 1895, în cafeneaua Grand Cafe din Paris, avea loc premiera primului film cu public plătitor din lume – „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon”.

Sunt aproape 130 de ani de atunci, iar sâmbătă dimineața, la Palatul Apostolic al Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea a primit zeci de invitați din lumea cinematografiei, de la Hollywood, în special.

Spike Lee, Cate Blanchet, Greta Gerwig, scenariști, regizori au răspuns invitației Ministerului Culturii al Vaticanului, în demersul acestuia de a-și depăși aria de adresare dinspre Biserica Catolică înspre lumea seculară.

„Inimile care bat ale comunităților noastre”

Filmul e „o artă populară în sensul cel mai nobil, destinată tuturor și accesibilă tuturor”.

„Când cinematografia este autentică, ea nu doar consolează, ci provoacă”, le-a spus el starurilor. „Ea formulează întrebările care locuiesc în noi și, uneori, chiar stârnește lacrimi despre care nu știam că avem nevoie să le exprimăm”, a spus acesta, preluat de AP.

În discursul său, Papa Leon a mai vorbit și despre teatre și cinematografe ca instituții de importanță pentru cultură, instituții care se află în declin și a încurajat ca acestea să nu renunțe. Teatrele și cinematografele sunt „inimile care bat ale comunităților noastre, deoarece contribuie la a le face mai umane”.

Frumusețea ca o chemare

Arta ne deschide către ceea ce este posibil, a spus el. Frumusețea nu este o evadare din realitate, ci o chemare.

Cinematografia ne ajută să reflectăm asupra întrebărilor din adâncul inimilor noastre.

Papa Leon devine, prin această întâlnire cu reprezentanții cinematografiei de la Hollywood, urmașul ideologic al Papei Francisc, pentru că și acesta, la rândul său, s-a adresat lumii artistice, în același demers de diseminare a mesajului de pace prin artă, mai ales că Papa Leon este primul papă american din istorie.

Născut la Chicago, acum 70 de ani, Papa Leon a dezvăluit filmele sale preferate: „It’s a Wonderful Life”, „The Sound of Music”, „Ordinary People” și „Life is Beautiful”.

Papa Leon a petrecut timp cu invitații săi și după conferință, semn că-și apreciază invitații și că e impresionat de răspunsul lor la invitație. De notat că acest lucru nu se întâmplă foarte des în cazul audiențelor numeroase.

Spike Lee, printre invitați

La rândul lor, celebritățile invitate au spus că au găsit „inspiratoare” cuvintele Papei Leon.

„A fost o surpriză pentru mine că am fost invitat”, le-a spus Spike Lee reporterilor, pe covorul roșu întins în palat.

În timpul audienței, Lee i-a oferit lui Leo un tricou al echipei sale de baschet preferate, New York Knicks, având numărul 14 și numele lui Leo pe spate. Leo este cunoscut ca fan al echipei Chicago Bulls, dar Lee a spus că i-a explicat papei că Knicks are acum trei jucători proveniți de la alma mater a acestuia, Universitatea Villanova.

Blanchett, la rândul ei, a spus că remarcile papei au fost inspiratoare deoarece el a înțeles rolul crucial pe care cinematografia îl poate juca în depășirea granițelor și în explorarea unor subiecte uneori dificile, într-un mod care nu divide.

„Filmele țin de divertisment, dar înseamnă și includerea vocilor adesea marginalizate și faptul de a nu ne feri de durerea și complexitatea prin care trecem cu toții acum”, a spus ea.

Ea a adăugat că Leo, prin comentariile sale despre experiența de a viziona un film într-o sală întunecată, a înțeles clar rolul cultural important pe care cinematografele îl pot juca.

„A sta în întuneric alături de străini este un mod prin care ne putem reconecta cu ceea ce ne unește, mai degrabă decât cu ceea ce ne desparte”, a spus ea.

Organizatorii meciului Bosnia – România au transmis detalii esențiale pentru suporteri. La partida programată sâmbătă, de la ora 21:45, în preliminariile pentru Mondial, sunt așteptați aproximativ 11.700 de spectatori, dintre care 750 vor fi suporteri români – 550 în peluză și 200 în tribună.

Accesul către stadion va fi restricționat complet cu patru ore înainte de începerea meciului, toate străzile din zonă fiind închise traficului, cu excepția vehiculelor aflate pe lista oficială transmisă de Federația de Fotbal din Bosnia și Herțegovina (FA BiH). Suporterii români au primit prin e-mail un formular pe care trebuie să îl completeze pentru înregistrarea mașinii.

Suporterii au voie cu tobe și portavoci

Pentru această partidă, nu sunt admise coregrafii de amploare, fiind permise doar bannerele și materialele standard de susținere. Tobele și portavocile pot fi folosite, însă autoritățile vor nota datele de identificare ale persoanelor care intră pe stadion cu aceste obiecte. Steagurile României și Bosniei sunt permise, însă fără bețe, conform regulilor de siguranță.

Suporterii români care se află la Zenica sunt încurajați să respecte instrucțiunile autorităților locale, să evite orice provocare și să își susțină echipa într-un mod civilizat, pentru a contribui la o atmosferă sigură și corectă.

Naționala României se pregătește pentru duelul cu Bosnia într-un meci important din preliminariile pentru Mondial.

Naționala lui Mircea Lucescu caută revanșa după înfrângerea din primăvară, când România a pierdut cu 0-1 pe Arena Națională.

Austria este pe primul loc în grupă, cu 15 puncte, urmată de Bosnia-Herțegovina, care are 13 puncte. România ocupă locul trei, cu 10 puncte. Cipru are 8 puncte, iar San Marino nu are niciun punct.

Înaintea confruntării dintre Bosnia și România, presa bosniacă a analizat variantele de start ale României și a notat că Mircea Lucescu ar pregăti o surpriză.

„El e arma secretă a României!”

Site-ul sport.novi.ba scrie că „arma secretă” a României ar fi Denis Drăguș, informație atribuită lui Giovanni Becali, relatează ProSport.

„În România au început deja speculațiile că selecționerul Mircea Lucescu pregătește o surpriză pentru Bosnia și Herțegovina, iar zvonul despre arma secretă vine de la cunoscutul impresar și om de afaceri Giovanni Becali.

Becali susține că jucătorul pe care mizează Lucescu este Denis Drăguș. Deși în presă s-a vehiculat că Daniel Birligea ar putea fi titular, Becali este convins că Drăguș poate decide rezultatul meciului de mâine.

Planul selecționerului pentru meciul de totul sau nimic de la Zenica se bazează pe viteză și eficiență în ofensivă. Ambele echipe vizează cel puțin locul secund în grupă, iar Drăguș ar putea fi jucătorul care va decide cine pleacă învingător”, au scris jurnaliștii de sport.novi.ba.

Gruparea își extinde controlul în Gaza prin măsuri administrative care afectează direct populația deja greu încercată. În ultimele săptămâni, Hamas a impus taxe pe importuri, a majorat impozitele și a introdus controale stricte asupra bunurilor care intră în enclavă. Comercianții sunt supuși verificărilor și penalizărilor impuse de Hamas, prezentate oficial drept măsuri pentru reglarea prețurilor, dar percepute de locuitori ca o formă suplimentară de presiune.

După încetarea focului instituită în luna octombrie, gruparea islamistă s-a reinstalat rapid în zonele din care armata israeliană s-a retras. Membrii Hamas au preluat din nou controlul și au ucis zeci de palestinieni pe care i-au acuzat de colaborare cu Israelul sau de alte infracțiuni, potrivit Times of Israel.

Hamas controlează prețurile

Deși comunitatea internațională cere ca Hamas să renunțe la arme și la conducerea Gazei, marile puteri nu au ajuns încă la un acord privind cine ar trebui să preia administrarea teritoriului după retragerea grupării.

Importatorii locali spun că Hamas nu a revenit la taxarea completă, însă membrii săi „văd și înregistrează totul”, verifică rutele de transport și opresc camioanele pentru a-i chestiona pe șoferi despre transport. Prețurile sunt încă mult mai mari decât înainte de război, iar oamenii se plâng că nu au bani: „Nu există venituri, condițiile sunt dificile, viața e grea și se apropie iarna. Iar prețurile sunt ridicate”.

Gruparea islamistă neagă acuzațiile

Hamas respinge acuzațiile privind majorarea taxelor. Ismail Al-Thawabta, șeful biroului media, insistă că relatările despre taxarea combustibilului și a țigărilor „sunt inexacte” și că autoritățile îndeplinesc doar „sarcini umanitare și administrative urgente”. El susține că gruparea este pregătită să predea puterea unei administrații tehnocrate: „Scopul nostru este ca tranziția să decurgă fără probleme”.

Totuși, analiștii indică o realitate diferită. „Cu cât comunitatea internațională așteaptă mai mult, cu atât Hamas devine mai înrădăcinat”, consideră Ghaith al-Omari, de la Washington Institute, explicând că Hamas încearcă să demonstreze că este indispensabil.

SUA spune că Hamas nu va guverna în Gaza

Departamentul de Stat al SUA a reacționat ferm la relatările privind noile taxe: „Acesta este motivul pentru care Hamas nu poate și nu va guverna în Gaza”, a transmis un purtător de cuvânt. El a menționat că un guvern de tranziție poate fi instituit imediat ce ONU va aproba planul președintelui Donald Trump. Proiectul Trump pentru Gaza prevede formarea unei autorități de tranziție, trimiterea unei forțe multinaționale de securitate, dezarmarea Hamas și începerea reconstrucției în enclavă.

„Este clar că vrea să guverneze”

Între timp, rivalitățile interne au complicat și mai mult situația. Fatah – principala facțiune a Autorității Palestiniene și rivalul istoric al Hamas – acuză gruparea islamistă că își securizează poziția pentru a rămâne la putere: „Hamas profită de întârzierile planului pentru a-și consolida conducerea. Este clar că vrea să continue să guverneze și va continua până când va exista un guvern alternativ”.

În lipsa unei autorități alternative, Hamas continuă reorganizarea: a numit noi guvernatori și a înlocuit liderii săi decedați. Salariile aparatului administrativ, plătite inclusiv pe durata războiului, au fost uniformizate la 1.500 de shekeli lunar, aproximativ 450 de dolari.

Prețurile se schimbă „ca la bursă”

Pentru locuitorii enclavei, condițiile rămân dramatice, chiar dacă ajutorul umanitar a crescut după încetarea focului. Prețurile fluctuează „ca la bursă”, după cum descriu situația localnicii, iar cei mai mulți dintre palestinieni se întreabă cât timp va mai trece până la instaurarea unui guvern capabil să le ofere stabilitate.