MediaFax.ro

Echipele de salvare au sosit în număr mare la locul alunecării de teren, care a avut loc marți dimineață în jurul orei 6:56, într-un sat din comitatul Dangchang, a relatat agenția oficială de știri din China, Xinhua, citată de Le Figaro.

„Operațiunile de căutare și salvare la locul alunecării de teren din comitatul Dangchang au concluzionat: (dezastrul) a făcut 21 de victime”, a adăugat agenția media, citând autoritățile locale.

Guvernul a alocat 30 de milioane de yuani (3,9 milioane de euro) sub formă de ajutor de urgență pentru lucrările de reconstrucție din zona afectată, potrivit agenției de știri.

Dezastru natural frecvent în China

Acest tip de dezastru natural este frecvent în China, în special vara, când unele regiuni se confruntă cu precipitații intense, în timp ce altele sunt sufocante de o căldură apăsătoare. Alunecarea de teren de marți a avut loc în contextul în care furtuni puternice și ploi torențiale au măturat sudul și centrul Chinei, ucigând aproximativ 17 persoane și rănind sute de persoane.

Zeci de mii de oameni au fost evacuați în regiunea sudică Guangxi, unde aproximativ 40 de râuri și pâraie și-au ieșit din matcă, iar torenții de apă au țâșnit din pereții rupti ai unui baraj, potrivit postului de televiziune de stat CCTV.

Președintele chinez Xi Jinping a cerut o mobilizare „totală” a eforturilor de salvare.

Ploile torențiale vor continua să afecteze miercuri anumite părți din provincia Guangxi de coastă și de est, precum și sud-vestul provinciei vecine Guangdong, un important centru industrial, a declarat ministrul Resurselor de Apă, Li Guoying. „Siguranța rezervoarelor și a digurilor din zonele afectate este testată sever”, a subliniat el.

Localitatea Varenna din Italia a resimțit presiunea din cauza numărului mai mare de vizitatori, așa că au fost îndemnați să introducă noi reguli menite să păstreze aspectul satului și să garanteze un strop de pace și liniște pentru populația sa de aproximativ 650 de locuitori care locuiește pe tot anul, potrivit The Guardian .

Plimbarea prin sat fără cămașă sau în costum de baie, articole vestimentare strict rezervate plajelor de pe malul lacului sau excursiilor cu barca pe Como, este acum interzisă. Cei care nu respectă această regulă riscă amenzi între 50 și 200 de euro.

În plus, grupurile turistice au fost limitate la maximum 25 de persoane și nu trebuie să aglomereze străzile înguste și pietruite din Varenna, în timp ce ghizilor li s-a interzis să folosească difuzoare.

„Varenna este un sat minunat și suntem mândri să primim anual sute de mii de vizitatori din întreaga lume”, a declarat Mauro Manzoni, primarul orașului Varenna. „Cu toate acestea, calitatea vieții locuitorilor noștri nu poate fi sacrificată pe altarul turismului de masă.”

Regulile sunt în vigoare de câteva zile și par să fi fost larg adoptate de locuitorii din Varenna, în special codul vestimentar.

Departamentul pentru Securitate Internă a declarat într-un comunicat că bărbatul, cetățean mexican, a ignorat ordinele de oprire și a încercat să lovească un agent care a tras cu arma în autoapărare, relatează AP.

Bărbatul a fost vizat într-o operațiune deoarece locuia în țară fără permisiune legală, potrivit departamentului, care supraveghează ICE. Mașina bărbatului a lovit un vehicul ICE, a adăugat departamentul. Declarația l-a identificat pe bărbat ca fiind Lorenzo Salgado Araujo și a precizat că acesta a murit la spital.

Controlul imigrației se intensifică

Biroul FBI din Houston investighează o posibilă agresiune asupra unui ofițer federal de aplicare a legii, a declarat purtătorul de cuvânt Connor Hagan.

Împușcăturile au avut loc în contextul în care măsurile de control al imigrației își intensifică activitatea pentru a pune în aplicare agenda administrației Trump privind deportările în masă. La sfârșitul lunii iunie, ICE a efectuat peste 10.000 de arestări într-o perioadă de cinci zile.

Agenți ICE, implicați în alte șase incidente mortale

Au avut loc cel puțin șase împușcături mortale comise de ofițeri federali de la începutul represiunii intensive a administrației Trump privind aplicarea legilor privind imigrația.

Descrierile inițiale ale oficialilor de imigrare au fost contrazise ulterior de dovezi video. În februarie, autoritățile federale au lansat o anchetă asupra a doi agenți federali de imigrare care par să fi făcut declarații neadevărate sub jurământ cu privire la o împușcare a unui imigrant în Minneapolis, în ianuarie.

Anul trecut, un agent federal de imigrări l-a împușcat mortal pe Ruben Ray Martinez, cetățean american în vârstă de 23 de ani, în timpul unui incident rutier nocturn. Un mare juriu a refuzat să depună acuzații penale împotriva agentului. DHS a declarat că agentul a tras asupra vehiculului după ce șoferul „l-a lovit intenționat” pe colegul său agent. Imaginile video ale incidentului publicate de autorități nu arată clar cum vehiculul l-a lovit pe agent.

În ianuarie, cetățeana americană Renee Good, în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată în cap de un agent federal de imigrări în timpul unei operațiuni de reprimare din Minneapolis. DHS a mai spus că Good încerca să-l lovească pe agent cu vehiculul ei, lucru contestat de oficialii locali și martorii, spunând că încerca doar să plece cu mașina.

Toate aceste grupuri își dezvoltă producția video de mai mulți ani pentru a se adapta popularității acestui format. Conținutul, cu o durată cuprinsă între 3 și 20 de minute, va fi disponibil pe platforma Netflix, potrivit Le Figaro.

Inițial dedicat filmelor, în mare parte lungmetraje, Netflix a deschis rapid ușa serialelor, dar de o durată tradițională, adică de cel puțin 22 de minute (pentru un episod de sitcom).

Însă apariția unor noi destinații precum TikTok sau YouTube a favorizat ascensiunea formatelor comprimate, uneori de doar câteva secunde, o tendință la care Netflix vrea acum să se alăture.

„Abonații noștri nu vor doar să se uite la un serial sau la un film și să treacă mai departe”, a explicat John Derderian, vicepreședintele Netflix, pentru site-ul revistei Variety . „Vor să exploreze poveștile și personalitățile care le plac după ce apare genericul de final.”

O explozie inițială a fost auzită chiar înainte ca sirenele de raid aerian ale orașului să sune și a fost urmată de alte patru, au relatat jurnaliștii AFP aflați la fața locului. Atacul are loc la mai puțin de o săptămână după cele mai grave atacuri aeriene ale Rusiei asupra Kievului, care au ucis 30 de persoane, potrivit Le Figaro.

Primarul Vitali Klitschko a raportat doi răniți. El a indicat că depozitele ardeau într-o parte a orașului în urma unui atac cu rachete și că o clădire nerezidențială ardea și ea într-o altă zonă. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi!”, a scris Klitschko pe rețelele de socializare.

Rusia atacă în mod regulat cu drone și rachete

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Ankara pentru summitul NATO, și-a îndemnat aliații săi să livreze țării sale mai multe echipamente de apărare aeriană.

La mai bine de patru ani de la începerea invaziei rusești în țară, au loc în mod regulat atacuri rusești masive care implică sute de drone și zeci de rachete.

Kievul, cu mult mai puține resurse, în special în ceea ce privește rachetele, și-a intensificat și el atacurile asupra teritoriului rus, dând o lovitură în special sectorului petrolier.

După un meci fără goluri, Elveția a câștigat optimile de finală de la Cupa Mondială după executarea loviturilor de departajare cu scorul de 4-3.

Elveția va înfrunta campioana en-titre, Argentina, în sferturile de finală, sâmbătă, pe stadionul Arrowhead din Kansas City, Missouri. Argentina a învins marți Egiptul cu 3-2.

Elveția nu a mai ajuns în sferturile de finală ale unei Cupe Mondiale de când a găzduit turneul în 1954.

Elveția (4-2-3-1): Kobel – Zakaria (Widmer ’87), Elvedi, Akanji, R. Rodriguez (Muheim ’71) – Freuler, G. Xhaka – Rieder (Amdouni ‘103), Jashari (Sow ’45), D. Ndoye (R. Vargas ’90+2) – Embolo (Itten ’87)

Selecționer: Murat Yakin

Columbia (4-3-3): C. Vargas – D. Munoz, D. Sanchez, Lucumi (Mina ‘119), Mojica – G. Puerta, J. Rodriguez (Quintero ’66), Lerma (R. Rios ’82) – J. Arias (Campaz ’66), L.J. Suarez (Cucho Hernandez ’82), L. Diaz

Selecționer: Nestor Lorenzo

Meciul s-a jucat în Vancouver (Canada), arbitrat de Ivan Barton (El Salvador)

Deși locațiile precise vizate de Statele Unite rămân neclare, presa iraniană a raportat explozii în regiunea Strâmtorii Ormuz. Potrivit canalului de știri IRIB, șase explozii au fost auzite pe insula iraniană Qeshm, șapte în orașul Sirik și altele în importantul oraș portuar sudic Bandar Abbas, potrivit Le Figaro.

U.S. Central Command forces have begun launching a series of powerful strikes against Iran to impose heavy costs for targeting and attacking commercial shipping crewed by innocent civilians in an international waterway. The U.S. strikes are in response to Iranian attacks on three…

— U.S. Central Command (@CENTCOM) July 7, 2026

„Acțiunile Iranului în Strâmtoare sunt total inacceptabile pentru Statele Unite și nu vor rămâne nepedepsite”, a declarat un oficial al guvernului american sub condiția anonimatului, după ce Departamentul Trezoreriei a publicat un document care interzice „noi tranzacții” cu hidrocarburi iraniene începând de marți.

Trei nave au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz în decurs de 24 de ore, a raportat agenția britanică de securitate maritimă UKMTO. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri, în ciuda armistițiului dintre Teheran și Washington.

Memorandum între SUA și Iran

Iranul și Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere pe 17 iunie pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Teheranului.

Acest text prevede în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz – prin care trec în mod normal 20% din țițeiul și GNL-ul mondial și a cărei închidere de către Teheran a zguduit economia mondială și a provocat o creștere a prețurilor – precum și ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian.

Navigația fusese reluată în Strâmtoarea Ormuz după semnarea memorandumului de înțelegere, în ciuda unor incidente. La sfârșitul lunii iunie, acuzând Iranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat din nou țara, care a ripostat prin țintirea vecinilor săi din Golf, Kuweitul și Bahrainul. Washingtonul și Teheranul au convenit ulterior să înceteze ostilitățile.

Autoritatea aeroportuară din Pakistan a anunțat perețeaua X că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare în Marea Arabiei. Cauza dispariției aeronavei nu a fost cunoscută imediat, potrivit AP.

Avionul Boeingul 737 era operat de K2 Airways, cu sediul în Karachi, într-un zbor cargo de la Sharjah, Emiratele Arabe Unite, la Karachi, când compania aeriană a raportat o problemă la sistemul de navigație la ora 21:18, ora locală, a anunțat autoritățile.

Datele radar au arătat că aeronava cobora rapid și schimba brusc direcția în jurul orei 21:21, înainte ca contactul radar și radio să se piardă la aproximativ 155 de mile marine (287 de kilometri) vest de Karachi, a declarat autoritatea.

Autoritățile au răspuns prin activarea Centrului de Coordonare a Salvării, iar operațiunile de căutare și salvare au fost lansate pe mare prin intermediul diferitelor agenții pentru a localiza aeronava dispărută, potrivit autorității aeroportuare.

Acțiunea statului, care a intrat în vigoare luni, citează multiple probleme de neconformitate legate de campusul Școlii Provo Canyon din Springville. Școala are la dispoziție 15 zile pentru a solicita o audiere în fața Departamentului de Sănătate și Servicii Umane, potrivit AP.

Printre acuzațiile formulate pe scară largă, care datează din 2025, se numără nerespectarea raportului personal-clienți, utilizarea unor măsuri de imobilizare inutile și a unui contact fizic agresiv cu un client, neglijarea îngrijirii și neverificarea informațiilor despre angajați sau nedepunerea la timp a verificărilor antecedentelor pentru candidați. Oficialii din domeniul sănătății de stat au impus restricții temporare școlii în luna mai, declarând că personalul nu a solicitat imediat îngrijiri medicale pentru un elev cu răni grave.

„Timp de peste cincizeci de ani, copiii au relatat povești despre abuz, neglijență și traume”, a declarat Hilton într-un comunicat emis marți. „Astăzi, statul a confirmat ceea ce supraviețuitorii știau de la bun început: Școala Provo Canyon i-a dezamăgit pe copiii aflați în grija sa.”

„Am fost unul dintre acei copii. Știu cum e să strigi după ajutor și să crezi că nu vine nimeni. Astăzi, copiii care sunt încă în acel centru știu că cineva vine în sfârșit să-i protejeze.”

Hilton a depus mărturie în Congres

Hilton, moștenitoarea lanțului hotelier cu același nume și personalitate media, a petrecut aproape un an la școală la sfârșitul anilor 1990. Ea susține că membrii personalului au bătut-o, au privit-o la duș, i-au dat pastile necunoscute și au închis-o în izolare, fără haine.

Hilton, în vârstă de 45 de ani, a cerut licențiatorilor din Utah să închidă școala. Ea a depus mărturie despre experiențele sale de acolo în Congres și în legislativele statelor din SUA, contribuind la adoptarea de legi care să protejeze adolescenții din Utah și din alte 15 state. Utah a jucat mult timp un rol important în industria adolescenților cu probleme, o rețea de centre rezidențiale private, cu scop lucrativ, pentru copiii cu probleme de comportament.

Statul a precizat în scrisoarea sa că toate serviciile din campus trebuie să fie închise până pe 6 august.

Peter Magyar, care l-a înlăturat pe Orban printr-o victorie electorală covârșitoare în aprilie, a scris pe Facebook: „O zi istorică. Astăzi marchează sfârșitul transmisiunilor de propagandă pe platformele media publice. Au mințit noaptea, au mințit ziua, au mințit pe toate lungimile de undă. Acum s-a terminat”, relatează The Guardian.

Controlul strict asupra presei a fost un pilon central al guvernării de 16 ani a lui Orban, timp în care a transformat țara Ungaria într-o democrație autointitulată „iliberală”, opunând-o normelor UE.

Mesaj pe ecranul negru

Postul de radio Kossuth și M1, principalul canal public de televiziune din Ungaria, au întrerupt transmisia până marți după-amiază, acesta din urmă difuzând mesajul: „Mass-media publică nu ar trebui să mintă. Ne pare rău că am făcut-o atât de mult timp.”

„Mass-media publică va fi acum reformată, astfel încât să fie independentă și demnă de încredere. Programul nostru de știri este suspendat în prezent. Rămâneți pe fază!”, se adaugă pe un ecran negru.

Frecvențele postului de radio Kossuth difuzau un program de muzică clasică de Béla Bartók, au relatat jurnaliștii de la Agence France-Presse, în timp ce site-urile web M1 și Kossuth erau indisponibile.

Conform unui comunicat al grupului media de stat ungar MTVA, televiziunea M1 urma să reia emisiunile seara, fără programe de știri.

Celelalte programe de servicii publice nu vor fi afectate de modificări.

Orban a reacționat

„Încă un exemplu de tiranie Tisza!”, a postat Orban pe rețelele de socializare, sugerând că telespectatorii „interesați de adevăr” ar trebui să urmărească în schimb canalul TV Hír, legat de partidul său, Fidesz.

Partidul maghiar Tisza a câștigat alegerile din aprilie, câștigând o majoritate considerabilă de două treimi în parlament pe baza promisiunii unei „schimbări de regim” și a unei rupturi definitive cu era Orbán.

Maghyar a declarat după alegeri că dorește să creeze „un serviciu de știri cu adevărat echilibrat și obiectiv”. Într-unul dintre primele sale decrete în calitate de prim-ministru, a ordonat o revizuire „cuprinzătoare și imediată” a mass-media de serviciu public și a finanțării acesteia.

Conducerile posturilor au fost înlocuite

Suspendarea posturilor de radiodifuziune de marți a avut loc la scurt timp după ce guvernul maghiar a înlocuit conducerea televiziunii și radioului de stat.

Pe lângă mass-media publică, noua administrație a vizat și instituțiile private deținute de oameni de afaceri aliați cu Orban. La TV2, una dintre cele mai importante posturi private de televiziune din Ungaria, principalii prezentatori de știri au fost înlocuiți, iar directorul de știri a fost demis după  alegerile maghiare.

Duminică, 19 iulie 2026, de la ora 19:00, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, legenda prinde din nou viață într-o producție spectaculoasă a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.

De ce „Carmen” continuă să fascineze milioane de spectatori după aproape 150 de ani?

Pentru că nu este doar o operă. Este o explozie de pasiune, libertate și destin, în care fiecare scenă pulsează de emoție, iar fiecare acord transformă povestea într-o experiență pe care o trăiești din plin.

Cum arată un spectacol în care muzica, dansul și teatrul sunt o singură respirație?

Regizorul Ștefan Vlad Grosu-Munteanu semnează adaptarea regiei, decorului și light designul, construind un univers scenic în care fiecare lumină, fiecare culoare și fiecare mișcare amplifică drama personajelor. Regia artistică este semnată de Răsvana Cernat. Costumele create de Eugenia Tărășescu Jianu și coregrafia semnată de Mihail Motovilov completează un spectacol de o forță vizuală impresionantă.

Cine va da viață uneia dintre cele mai iubite opere din toate timpurile?

Sub bagheta dirijorului Cătălin Toropoc, o distribuție de excepție aduce pe scenă personaje memorabile: Lucia Mihalache, Răzvan Sărăru, Marius Eftimie, Laura Eftimie, Eugen Florea, în debut, Mădălin Băldău, Mihaela Ionescu, Stela Sîrbu, Mihai Teodoru și Mircea Găvan. Fiecare voce adaugă autenticitate unei povești care a emoționat generații întregi.

Ce transformă această producție într-un adevărat spectacol total?

Pe scenă se reunesc Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, iar sub îndrumarea maestrului de cor Adrian Stanache, muzica și mișcarea se împletesc într-o desfășurare artistică impresionantă. Este acel tip de spectacol în care fiecare detaliu contribuie la o experiență care captivează de la primul până la ultimul acord.

De ce este imposibil să rămâi indiferent în fața poveștii lui Carmen?

Pentru că este povestea unei femei care refuză să-și sacrifice libertatea, indiferent de preț. Iubirea, gelozia, dorința, curajul și destinul se înfruntă într-o dramă care vorbește despre cele mai puternice emoții umane și care rămâne la fel de actuală astăzi ca în ziua premierei sale.

Ce vei simți când luminile se vor stinge și orchestra va începe să cânte?

Vei păși într-o lume în care fiecare privire spune o poveste, fiecare dans ascunde o provocare și fiecare notă muzicală îți accelerează bătăile inimii.

Unele povești se citesc, iar altele se ascultă. „Carmen” se trăiește cu sufletul.

Duminică, 19 iulie 2026, de la ora 19:00, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, lasă-te cucerit de una dintre cele mai iubite opere din istoria muzicii, într-o montare spectaculoasă semnată de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”!Este o seară în care pasiunea, muzica și emoția se întâlnesc într-un spectacol care promite să ridice publicul în picioare și să demonstreze, încă o dată, că marile capodopere nu îmbătrânesc niciodată. Pe 19 iulie, nu veni doar la operă, vino să trăiești legenda numită „Carmen”!

Biletele sunt disponibile acum pe tnobconstanta.ro/bilete- prin platforma https://ticketstore.ro. Se pot achiziționa și de la casa de bilete a Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța (în intervalul 10-18 de luni până vineri), precum și de la locația desfășurării spectacolului, cu 3 ore înainte de începerea reprezentației.

Horoscop 8 iulie Rac

Racii sunt încurajați să se bucure de activități relaxante și plăcute. Investițiile făcute în trecut pot începe să aducă rezultate, îmbunătățind situația financiară.

Cei implicați în afaceri internaționale pot primi vești încurajatoare din străinătate. Spre seară, Racii vor aprecia și mai mult sprijinul și iubirea oferite de partenerul de viață.

Horoscop 8 iulie Leu

Leii au parte de o zi favorabilă, în care optimismul și buna dispoziție contribuie inclusiv la starea lor de sănătate. Veniturile pot fi consistente, însă și cheltuielile cresc, ceea ce face mai dificilă economisirea.

La locul de muncă, un gest de bunăvoință poate transforma un rival într-un aliat. Dacă intenționează să înceapă un proiect nou, este recomandat să ceară sfatul unor persoane cu experiență. În plan sentimental, Leii au ocazia să petreacă momente deosebite alături de partener.

Horoscop 8 iulie Fecioară

Fecioarele trebuie să renunțe la pesimism și la gândurile negative, care le pot încetini progresul și le pot afecta încrederea în propriile forțe.

Problemele financiare pot genera discuții cu partenerul, însă calmul și diplomația vor contribui la rezolvarea situației. Este recomandat să nu își dezvăluie problemele personale persoanelor pe care nu le cunosc foarte bine.

Horoscop 8 iulie Balanță

Balanțele sunt avantajate de optimism și de încrederea în propriile capacități. Dacă au așteptat aprobarea unui credit sau a unui împrumut, există șanse să primească vești bune.

Pe plan profesional, își pot demonstra competențele și pot face pași importanți în carieră. Totodată, este o zi bună pentru activități sportive sau pentru relaxare.

Horoscop 8 iulie Scorpion

Scorpionii trebuie să acorde prioritate echilibrului emoțional și sănătății psihice. O atitudine pozitivă îi va ajuta să ia decizii inspirate.

În plan financiar este recomandată prudența, mai ales în privința tranzacțiilor sau a angajamentelor importante. Ziua poate aduce surprize plăcute din partea rudelor sau prietenilor.

În dragoste, Scorpionii se vor bucura de afecțiune și stabilitate. Participarea la cursuri, conferințe sau seminare le poate oferi idei noi și oportunități valoroase pentru viitor.

Horoscop 8 iulie Săgetător

Situația financiară a Săgetătorilor este promițătoare, fiind posibile câștiguri din investiții sau din surse neașteptate. Energia pozitivă îi transformă într-o companie plăcută pentru cei din jur.

Ziua este favorabilă și pentru carieră. Cei care își caută un loc de muncă sau participă la interviuri pot primi oportunități interesante.

Horoscop 8 iulie Capricorn

Capricornii sunt plini de energie și motivație, iar acest lucru îi ajută să rezolve cu succes sarcini importante.

Pot apărea mai multe oportunități financiare, însă fiecare trebuie analizată atent înainte de luarea unei decizii.

Persoanele singure pot avea parte de o întâlnire romantică neașteptată. Totodată, contactele cu persoane influente le pot deschide noi perspective profesionale.

Horoscop 8 iulie Vărsător

Vărsătorii reușesc să își recapete încrederea și să privească problemele cu mai mult calm. Odată ce iau inițiativa, vor descoperi că dificultățile sunt mai ușor de depășit decât păreau.

În dragoste este recomandată discreția, iar la serviciu responsabilitățile cresc, oferindu-le șansa să își demonstreze profesionalismul. Nostalgia îi poate determina să reia hobby-uri din copilărie.

Horoscop 8 iulie Pești

Peștii sunt încurajați să facă mișcare și să își acorde timp pentru sănătate. O plimbare sau o activitate fizică ușoară le va reda energia.

În plan financiar, Peștii trebuie să fie foarte atenți la documente și la tranzacțiile bancare. Este indicat să evite deciziile luate în grabă.

Horoscop 8 iulie Berbec

Din punct de vedere financiar, există riscul unor cheltuieli impulsive, astfel că este recomandată o discuție cu partenerul sau cu familia despre economii și administrarea banilor.

În dragoste, atmosfera este una plăcută, iar persoana iubită poate oferi sprijin și momente frumoase. Totodată, pot apărea idei interesante pentru obținerea unor venituri suplimentare.

Horoscop 8 iulie Taur

Taurii au nevoie de răbdare și perseverență. Munca susținută și deciziile bine cântărite vor aduce rezultate pe termen lung.

Pe plan financiar, o sumă de bani primită pe neașteptate poate rezolva unele probleme care îi preocupau de ceva vreme. În relația de cuplu sunt posibile mici tensiuni, deoarece partenerul poate avea o stare mai puțin bună.

La locul de muncă, unele persoane nu sunt pe deplin de acord cu ideile nativilor, chiar dacă nu își exprimă deschis nemulțumirile. Este un moment bun pentru reevaluarea planurilor și ajustarea strategiilor.

Horoscop 8 iulie Gemeni

Gemenii trebuie să acorde mai multă atenție alimentației și sănătății. O mică neglijență poate crea disconfort, așa că prudența este recomandată.

Ziua este favorabilă și pentru organizarea finanțelor. Nativii pot descoperi metode eficiente de economisire și administrare a banilor.

La serviciu, ideile lor sunt apreciate, iar sprijinul oferit altora în trecut le poate aduce recunoaștere și respect.

Într-o postare făcută pe Facebook marți seara, europarlamentarul PNL susține că reducerea deficitului bugetar ar fi putut fi realizată prin tăierea risipei, digitalizarea administrației și stimularea creșterii economice, nu prin creșterea poverii fiscale.

El a subliniat că măsurile adoptate afectează atât mediul de afaceri, cât și populația, și afirmă că tot mai mulți români, inclusiv antreprenori, iau în calcul plecarea din țară.

„Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz. (…) Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”, a scris Rareș Bogdan în mesajul postat pe Facebook.

Reproșurile lui Rareș Bogdan pentru Bolojan

Eurodeputatul îi mai reproșează lui Bolojan că nu s-a consultat cu specialiști, care l-ar fi putut sfătui să nu aleagă ca soluție austeritatea.

„O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie. 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a probușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps”, mai notează Rareș Bogdan.

Potrivit acestuia, reducerea deficitului ar fi trebuit să înceapă cu restructurarea aparatului administrativ și combaterea evaziunii fiscale.

„Existau – și încă există – alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale (…) și digitalizarea pe bune a ANAF”, a afirmat europarlamentarul.

Cu ce mesaj ar fi trebuit să se ducă Bolojan la Comisia Europeană, în opinia lui Rareș Bogdan

Rareș Bogdan susține, de asemenea, că Guvernul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de consolidare fiscală, bazat pe reforme și investiții, nu pe creșterea taxelor.

„Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”, a conchis Rareș Bogdan.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a declarat că va candida la alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Anunțul a fost făcut într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.

O curte de apel din Paris a decis marți că Le Pen este vinovată de deturnare de fonduri publice. Le Pen, în vârstă de 57 de ani, a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Dosarul vizează acuzații potrivit cărora fonduri europene au fost folosite pentru plata unor asistenți care lucrau, cel puțin parțial, pentru partidul său și nu pentru activități legate de Parlamentul European.

Ce conține sentința care o vizează pe lidera extremei drepte

Totuși, instanța a decis marți să reducă interdicția de a deține o funcție electivă la 45 de luni, cu 30 de luni suspendate. Hotărârea înseamnă că Le Pen va putea candida la alegerile prezidențiale, dar va trebui să își facă campanie electorală purtând o brățară electronică de monitorizare.

În februarie, Marine Le Pen a declarat că nu va mai desfășura o nouă campanie prezidențială dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică. Ea s-a răzgândit și a anunțat că va candida. Președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, ar fi înlocuit-o în cursa prezidențială dacă Le Pen se retrăgea.

NATO a publicat marți estimările privind cheltuielile pentru apărare ale statelor membre pentru 2026.

Potrivit datelor, cinci state membre NATO vor îndeplini obiectivul alianței de a cheltui 3,5% din PIB  pentru apărarea de bază chiar din acest an.

Concret, Lituania este țara din Alianță cu cele mai mari cheltuieli ca procent din PIB, cheltuielile esențiale pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an. Este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%).

În plus, se estimează că Statele Unite vor cheltui 3,17% din PIB, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.

Țările care nu au îndeplinit vechiul obiectiv de 2%

Pe de altă parte, raportul a arătat că în 2025, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Estimările NATO arată că Europa și Canada vor cheltui în acest an la 634 de miliarde de dolari, față de 571 de miliarde de dolari în 2025. Chiar și așa, această valoare rămâne cu mult sub nivelul cheltuielilor militare ale Statelor Unite, estimat la 850 de miliarde de dolari în 2026.

Se preconizează ca Albania și Republica Cehă să cheltuiască peste 2% în acest an, fiind inclusă o notă care precizează că noul guvern al Sloveniei intenționează să cheltuiască mai mult de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că Statele Unite vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.

Cât va aloca România în acest an, potrivit estimărilor

Raportul publicat marți de NATO evidențiază că România se află aproximativ la jumătatea clasamentului, după ce a îndeplinit vechiul obiectiv, de 2%, încă din 2024.

Estimările pentru acest an arată că țara noastră va aloca 2,43% din PIB, în creștere față de 2025, când cheltuielile pentru apărare s-au situat la 2,17% din PIB.

Presiuni din partea lui Trump pentru majorarea cheltuielilor de apărare

Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, aliații NATO s-au confruntat cu presiuni din partea acestuia, cerându-le să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2% la 5% din PIB.

La summitul NATO de la Haga din 2025, statele NATO au răspuns solicitării lui Trump și s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare, precum armament și trupe, până în 2035 – o creștere față de obiectivul anterior de 2%.

De asemenea, aceștia au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, cum ar fi consolidarea securității cibernetice.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că a participat, în aprilie 2026, la o posibilă negociere cu Pfizer în interesul României, având un mandat clar din partea Guvernului. El susține că discuțiile au avut caracter exploratoriu și au vizat identificarea unei soluții pentru diminuarea pierderilor generate de contractele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Rogobete respinge acuzațiile de „trădare de țară”, pe care spune că i le-ar fi adus fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

„Nu a existat nicio clauză de confidențialitate în întâlnirea exploratorie avută la Washington, unde am prezentat alături de ministrul Finanțelor deschiderea României la o eventuală negociere. Nu a existat niciun agreement scris, un NDA sau o condiționalitate de vreun fel atașată discuției”, afirmă Rogobete.

Acesta mai susține că lista cu medicamente inovatoare produse de Pfizer, despre care spune că ar fi putut constitui baza unei negocieri, este un document emis de direcția farmaceutică din Ministerul Sănătății și se află în instituție.

„Ea există în Ministerul Sănătății, nu am plecat cu ea acasă”, precizează fostul ministru.

Rogobete afirmă, de asemenea, că transparența a reprezentat unul dintre principiile mandatului său, în limitele impuse de lege și de normele aplicabile.

În același mesaj, fostul ministru îl acuză pe Vlad Voiculescu că încearcă să deturneze atenția de la responsabilitatea privind contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID și susține că acestea au generat costuri de ordinul miliardelor de euro pentru statul român.

„Nu eu trebuie să dau explicații pentru contractele care au costat România miliarde. Nu eu am creat această problemă. Eu am încercat să găsesc o soluție”, afirmă Rogobete.

El invocă și un răspuns oficial al Pfizer, potrivit căruia „Hotărârea instanței belgiene reflectă importanța obligațiilor contractuale”, susținând că acesta se referă la contractele existente și nu la negocierile inițiate ulterior.

La finalul postării, Rogobete afirmă că a răspuns solicitării unui jurnalist referitoare la acest subiect și susține că, dacă informațiile publicate au avut drept sursă pe Vlad Voiculescu, aceasta este „o sursă mincinoasă”.

Până la momentul publicării acestei știri, Vlad Voiculescu nu a reacționat public la noile afirmații formulate de Alexandru Rogobete.

Partida s-a încheiat cu victoria argentinienilor, scor 3-2. Egipteanul Yasser Ibrahim a deschis scorul în minutul 15. Șase minute mai târziu Leo Messi a ratat o lovitură de la 11 metri. Tot Messi a trimis mingea în bară în minutul 31.

În minutul 58, Mostafa Ziko a înscris pentru Egipt, dar golul a fost anulat din cauza unui fault în atac în urma consultării sistemului VAR. Ziko a reușit totuși să înscrie în minutul 67 la capătul unui contraatac.

Apoi, Argentina a revenit în mod spectaculos. Cristian Gabriel Romero a punctat în minutul 79 din centrarea lui Messi. Vedeta argentiniană a egalat în minutul 82. Enzo Fernandez a dat lovitura în minutul 92 și a consfințit calificarea Argentinei în sferturile Cupei Mondiale.

Programul sferturilor Cupei Mondiale

Optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal 2026 au avut următoarele meciuri: Canada – Maroc 0–3, Paraguay – Franța 0–1, Brazilia – Norvegia 1–2, Mexic – Anglia 2–3, Portugalia – Spania 0–1 și Statele Unite – Belgia 1–4.

Ultimul meci din optimi este Elveția – Columbia. Acesta se va desfășura tot marți (ora 23.00, ora României) pe stadionul BC Place din Vancouver, Canada.

Meciurile din sferturile de finală ale Cupei Mondiale 2026 sunt Franța – Maroc, Spania – Belgia și Norvegia – Anglia. Argentina va întâlni câștigătoarea dintre Elveția și Columbia.

Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld.

Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA

De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut.

„Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta.

Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953.

Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior.

Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel.

Consolidarea capacităților militare

Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA.

În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.

UPDATE Cinci țări membre NATO ar urma să îndeplinească obiectivul de 3,5% privind cheltuielile pentru apărare

Se estimează că cinci țări membre NATO vor îndeplini încă din 2026 obiectivul Alianței de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare.

Potrivit datelor NATO publicate astăzi, Lituania se află pe primul loc în cadrul alianței în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării, cheltuielile de bază pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an.

Lituania este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%), potrivit Sky News.

Raportul a arătat că, anul trecut, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că SUA vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%.

UPDATE Liderii NATO încep să ajungă la dineul organizat de Erdogan

Liderii statelor membre NATO încep să sosească la cina oferită de liderul Turciei la Ankara, cu ocazia summitului NATO.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și soția sa, Emine, i-au întâmpinat pe fiecare lider pe măsură ce aceștia soseau la Complexul Prezidențial Beștepe.

Potrivit Sky News, printre liderii sosiți până în prezent se numără prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, președintele României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit și ea la cină, la fel ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totodată, și Trump a ajuns la dineul oferit de Erdogan, potrivit CNN. 

UPDATE Trump reafirmă că Groenlanda „ar trebui să fie sub controlul SUA”

Președintele american Donald Trump a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să fie sub controlul SUA, nu al Danemarcei, motivând că teritoriul este vital din punct de vedere strategic pentru securitatea americană.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

UPDATE Nicușor Dan: România devine membru fondator al viitoarei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență, care va fi coordonată de Canada

Președintele Nicușor Dan a anunțat marți că România s-a alăturat statelor aliate care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o nouă instituție financiară multilaterală care va fi coordonată de Canada.

România s-a alăturat, marți, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă coordonată de Canada, a anunțat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Această instituție va avea rolul de a sprijini statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității.

UPDATE 16.00. Donald Trump vorbește despre relațiile cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski:

• Trump spune că se înțelege bine și cu Vladimir Putin și cu Zelenski: „Cred că amândoi vor să facă o înțelegere. Păcat că a durat atât de mult.”

• Despre Meloni, susține că relațiile cu premierul Italiei s-au răcit, pentru că Italia nu a ajutat în criza din Iran, dar o place în continuare.
• „Sunt sigur că Erdogan nu dorește ca Iran să aibă o armă nucleară. Sunt sigur de asta”, spune Trump.
• Trump spune că va ridica sancțiunile CAATSA impuse Turciei. „Nu vrem să sancționăm prietenii”
• „Groenlanda mi-a rănit relațiile cu NATO”, susține președintele SUA.

UPDATE. 15.40. Președintele Turciei, R.T.Erdogan, are o întâlnire bilaterală la Palatul Prezidențial cu președintele SUA.

• Erdogan l-a felicitat pe Trump și a spus că sunt prieteni foarte buni.
• Trump a fost impresionat de ceremonie și a spus că va discuta mai multe teme cu omologul său, printre care și cea iraniană. „Astăzi vom vorbi despre comerț. Vom vorbi și despre alte lucruri care au legătură cu armata, o mulțime de lucruri diferite”, spune Trump.
• Președintele Trump: „vom lua o decizie în privința vânzării F35 către Turcia. luăm în considerare”.
• Președintele Trump: „De când ne-am întâlnit prima oară, ne înțelegem. Este o chimie bună între noi”
• Președintele Trump: „Am fost foarte dezamăgit de NATO. Dacă nu era în Turcia, la prietenul meu, e posibil să nu fi participat. Noi nu am fost tratați corect pe Iran. Am investit trilioane de dolari în NATO, pentru a proteja statele europene.”
• Președintele Trump: ” Italia ne-a dezamăgit. Germania ne-a dezamăgit. Franța ne-a dezamăgit. Nu am fost tratați bine. Am fost foarte dezamăgit de NATO. Sincer? Dacă nu ar fi avut loc în Turcia… e posibil să NU fi participat [la NATO]. Am simțit că trebuie să particip pentru că [Erdogan] a dat totul. Într-un fel, testam oamenii! De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, ei nu au fost acolo pentru noi, noi am fost acolo pentru ei. Protejăm țările europene… ai crede că ar fi foarte dispuși să facă ceva pentru a ne ajuta. Și chiar nu au fost”.
• Președintele turc Erdogan despre avioanele F-35 ale Turciei: „Am primit un angajament pentru cinci aeronave, iar președintele Trump și-a respectat, de asemenea, cuvântul în această privință. Președintele Trump își respectă întotdeauna cuvântul. Cred că va fi luată o decizie favorabilă în ceea ce privește programul F-35„

• Donald Trump: „Aș spune că relația cu Turcia este acum probabil mai bună decât a fost vreodată”.

UPDATE. 15.26. Președintele Erdogan și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au avut o conversație informală după primirea de la aeroport. Președintele Turciei îl întâmpină cu o ceremonie fastuoasă pe Donald Trump la Palatul său prezidențial.

UPDATE. 15.19. La Summitul NATO din Ankara a ajuns și președintele Nicușor Dan, dar și liderul Poloniei, Karol Nawrocki.

UPDATE 15.15.Uniforme ceremoniale turce, reprezentând cele 16 mari state turcice de-a lungul istoriei, au fost văzute la Complexul Prezidențial, aliniate pentru a-l întâmpina pe președintele american Trump.

UPDATE 14.40. Primele imagini din întâlnirea lui Donald Trump, la Ankara, înaintea Summitului NATO cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

UPDATE 14.30. Președintele SUA se va întâlni cu liderul Turciei înainte de summitul NATO. Donald Trump urmează să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia se așteaptă să declare că Statele Unite sunt pregătite să restabilească accesul Turciei la achiziționarea de avioane de vânătoare stealth F-35. O astfel de mișcare s-ar putea confrunta cu opoziția Congresului, care ar putea încerca să blocheze demersul din cauza opoziției Israelului.

UPDATE 14.04. Președintele SUA, Donald Trump, a ajuns la Summitul NATO de la Ankara.

Știrea inițială: Președintele Trump sosește la summitul NATO de la Ankara încă furios pe aliații care au refuzat să-l ajute în lupta împotriva Iranului – și hotărât să se asigure că aceștia știu acest lucru, arată Axios. Ani buni, Trump a pus la îndoială în mod deschis dacă cei mai apropiați aliați ai Americii sunt suficient de puternici, suficient de loiali sau suficient de utili pentru a merita protecția pe care s-au bazat de la al Doilea Război Mondial încoace. Refuzul unor aliați de a deschide baze aeriene pentru atacuri americane asupra Iranului – sau de a trimite forțe pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – i-a întărit scepticismul față de NATO până la un dispreț deschis. Umilirea liderilor UE

Trump și-a petrecut săptămânile de la războiul din Iran umilind public liderii UE, inclusiv pe cei care credeau cândva că relațiile lor personale îi pot proteja de mânia sa.

• El a batjocorit-o pe prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, susținând că aceasta l-a „implorat” să-i facă o fotografie la G7. Luni, Trump a postat un meme cu Meloni cu mesajul: „Este nevoie de un ordin de restricție”.
• El a anunțat demisia prim-ministrului britanic Keir Starmer, apoi l-a numit pe Starmer slab și a sugerat că ezitarea sa în privința Iranului arată că „nu este Winston Churchill”.
• Chiar și șeful NATO, Mark Rutte – proeminentul „șoptitor al lui Trump” în Europa – a dat greș luna trecută când a încercat să-l flateze pe Trump cu un grafic cu litere aurii care lăuda „trilionul Trump” în cheltuielile aliate pentru apărare.

„Vreau doar loialitate” Trump, care a spus că s-a gândit să nu participe complet la summitul NATO, a ignorat acest lucru: „Nu avem nevoie de banii lor – nu avem nevoie de nimic”, a spus el. „Vreau doar loialitate”. În Europa cresc temerile că disprețul lui Trump se va manifesta acolo unde contează cel mai mult: amprenta militară a Americii.

• Pentagonul a redus deja numărul echipelor de luptă ale brigăzilor armatei americane din Europa de la patru la trei, anulând o desfășurare planificată de aproximativ 4.000 de soldați în Polonia.
• SUA au luat măsuri de a reduce numărul de avioane, petroliere și nave de război disponibile NATO în caz de criză – forțând Europa să planifice un război cu o putere de foc americană mai mică.

Oficial SUA: „Președintele Trump este nemulțumit de europeni. Retragerea forțelor NATO nu este pe masă la Summit”

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire la 6 luni a forțelor americane din Europa, calificându-i pe aliați drept „o rușine” pentru că refuză să acorde acces la baze pentru atacurile iraniene.

• Un oficial american a declarat pentru Axios că revizuirea ar putea duce la ajustări în Europa. Un al doilea oficial american a spus că „o retragere a forțelor NATO nu este cu adevărat pe masă” pentru summit, dar a adăugat: „Președintele nu este mulțumit de europeni. Este aceeași poveste veche”.
• Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat duminică reporterilor că Trump își va îndemna aliații să accelereze procesul de cheltuire a 5% din PIB pentru apărare – parte a unui obiectiv mai amplu, a spus el, de a transfera „povara apărării convenționale a Europei” către Europa și Canada.
• În cadrul acelei convorbiri, un alt oficial al administrației a precizat că Trump încă dorește să preia controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, considerând-o „cea mai bună modalitate de a satisface nevoile de apărare ale NATO”, deoarece permite SUA să blocheze Rusia în Oceanul Arctic. Danemarca și aliații NATO se opun.

Trump, la Ankara Trump a sosit la Ankara marți după-amiază. În Turcia se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan , unul dintre puținii lideri NATO care se află în grațiile sale.

• Consecințele Iranului îl vor urmări și la acea întâlnire: premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut lui lui Trump vineri să se abțină de la vânzarea de sisteme de armament avansate pentru Turcia, invocând escaladarea retoricii anti-Israel a lui Erdoğan.

• Miercuri, Trump va participa la o sesiune de lucru a liderilor NATO și va avea întâlniri bilaterale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa.
• El încheie cu o conferință de presă înainte de a zbura spre casă, aterizând înapoi la Casa Albă miercuri seara.

Întâlnirea lui Trump cu Zelenski ar putea deveni cea mai importantă „dramă secundară” a summitului, arată Axios.

• Oficialii ucraineni speră că această întâlnire – a doua în trei săptămâni – va produce progrese în ceea ce privește două priorități urgente: sistemele de apărare aeriană Patriot și o nouă mișcare a SUA pentru un acord care să pună capăt războiului.
• Însă oficialii europeni spun că mesajul transmis de Washington în ultimele săptămâni a fost că Ucraina are avantajul pe câmpul de luptă, ceea ce face ca Casa Albă să fie foarte dornică în a lansa o nouă inițiativă diplomatică.
• „Ucrainenii atacă mai mult și acest lucru ar putea face o diferență”, a declarat un oficial american.

La summitul G7 de luna trecută, Trump și-a exprimat frustrarea față de Vladimir Putin și a semnalat că poate retrage înțelegerile la care au ajuns la summitul din Alaska de anul trecut privind principiile pentru încetarea războiului.

• Trump a vorbit în weekend atât cu Zelenski, cât și cu Putin. „Cred că simte presiune. Vrea să pună capăt acestei situații. Și Ucraina vrea să pună capăt. Discutăm cu ambele părți”, a declarat Trump reporterilor luni.
• Un oficial american a spus-o mai clar: „Credem că Putin vrea să pună capăt la asta pentru că e prea mult. Situația economică. Stagnarea. Morțile. Pierderile sunt pur și simplu uriașe. Rămâne fără carne pentru mașina de tocat carne.”
• „Dar Putin nu gândește așa cum gândesc noi”, a adăugat oficialul. „Așa că, dacă noi credem că este rațional să ne oprim, s-ar putea să nu o facă.”

Donald Trump, președintele SUA, a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să se afle sub control american, nu danez, menționând că teritoriul are o importanță strategică pentru securitatea SUA.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

Liderul de la Casa Albă a continuat să susțină că Danemarca nu a investit suficient în Groenlanda și a avertizat că poziția insulei o face din ce în ce mai importantă, pe măsură ce Beijingul și Moscova își extind prezența în Arctic.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

Anterior, Trump a refuzat să excludă o acțiune militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, însă la începutul acestui an, la Forumul Mondial de la Davos, și-a schimbat poziția, pledând pentru un acord-cadru pe termen lung.