MediaFax.ro

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat pe platforma Facebook că toate componentele prevăzute în PNRR pentru proiect au fost realizate și recepționate. Investiția are o valoare totală de 272,605 milioane de lei, iar sistemul informatic este interconectat cu SUMAL, platforma utilizată pentru urmărirea materialelor lemnoase.

Una dintre principalele componente permite monitorizarea prin satelit a aproximativ 70.000 de kilometri pătrați de vegetație forestieră.

Sistemul va compara imaginile obținute în momente diferite și va putea semnala automat modificările apărute în vegetația forestieră. Alertele vor viza în special situațiile în care sunt identificate schimbări în zone pentru care nu există avize corespunzătoare.

Informațiile ar urma să permită autorităților să localizeze mai rapid zonele suspecte și să direcționeze controalele în teren acolo unde există indicii privind posibile nereguli.

Inteligență artificială și 350 de puncte de supraveghere a transporturilor

O altă componentă importantă vizează transporturile de material lemnos. La nivel național vor exista 350 de puncte de monitorizare dotate cu camere video.

Datele captate de acestea vor fi analizate și corelate cu informațiile declarate în SUMAL. Sistemul va putea genera alerte atunci când identifică vehicule care transportă lemn fără existența unui aviz în sistem.

Inteligența artificială va fi astfel utilizată pentru automatizarea unei părți a procesului de verificare, în condițiile în care controlul exclusiv prin mijloace clasice presupune resurse importante și nu permite supravegherea permanentă a tuturor transporturilor.

Pădurile României, scanate cu tehnologie LiDAR

Cea de-a treia componentă a proiectului presupune folosirea tehnologiei LiDAR pentru scanarea fondului forestier. Datele obținute vor permite realizarea unui model digital al pădurilor României și obținerea unor informații mai precise privind starea acestora.

Ministra Mediului subliniază că noile tehnologii nu vor înlocui controalele efectuate în teren, ci ar trebui să le facă mai eficiente, prin identificarea rapidă a zonelor și transporturilor care necesită verificări.

Potrivit Dianei Buzoianu, proiectul reprezintă un instrument important în combaterea tăierilor ilegale și în trecerea către un management forestier bazat pe date. Eficiența sa va depinde însă și de modul în care alertele generate automat vor fi transformate în controale și intervenții concrete ale autorităților.

Conducerea ROMGAZ a anunțat, luni, la Bursa de Valori București, îndeplinirea tuturor condițiilor pentru finalizarea tranzacției de preluare a combinatului AZOMUREȘ.

Cel mai mare producător național de gaze, Romgaz, transmisese, în prima parte a lunii iulie, celor două entități responsabile ale statului – Consiliul Concurenței și Comisia pentru examinarea investițiilor directe (CEID) – notificările oficiale privind decizia de preluare a combinatului Azomureș, pentru obținerea avizelor decisive pentru ca tranzacția să fie considerată finalizată, conform declarației directorului general al companiei, Răzvan Popescu, pentru Mediafax.

Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%). Compania este listată la Burse de Valori București și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale.

Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) Romgaz aprobase, cu 90,18% din voturile valabil exprimate, acordul privind transferul de activitate încheiat de Romgaz, în calitate de cumpărător, cu Azomureș, în calitate de vânzător, și i-a împuternicit pe directorul general, pe directorul general adjunct și pe directorul economic al companiei să semneze orice document prevăzut de Acordul privind transferul de activitate sau orice alt document necesar finalizării tranzacției, și să realizeze toate formalitățile necesare și utile finalizării tranzacției.

Conform legii, tranzacția este  însă finalizată după ce este avizată de Consiliul Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), aflată sub umbrela Cancelariei premierului.

Cât costă Azomureș

Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din sursele proprii ale Romgaz.

Prețul tranzacției, în urma negocierilor, este format din: 46,459 milioane euro, la care se adaugă nu mai mult de 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane de euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime, precum și nu mai mult de 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane de euro), reprezentând echivalentul costurilor necesare menținerii activității în perioada dintre semnarea Contractului și data finalizării tranzacției, conform bugetului prevăzut în Contract”, conform documentului trimis de conducerea executivă a Romgaz la BVB pe 29 mai, la finalul negocierilor pentru preluarea afacerii.

Avantajele și riscurile preluării Azomureș

Cumpărarea celui mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012, este una dintre investițiile avute în vedere de Romgaz ca parte a strategiei de diversificare a activității, după ce contractul pentru serviciile de consultanță în acest sens a fost semnat în iulie 2025.

Interesul pentru achiziția activelor ce concură la activitatea de producție de îngrășăminte chimice fusese exprimat de Romgaz în ianuarie 2025, într-o adresă transmisă către TIPA Holding AG, acționarul companiei AZOMUREȘ, parte a grupului AMEROPA.

Potrivit datelor oficiale, platforma industrială, situată în Târgu Mureș, se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.

Referatul Romgaz: Rațiunea strategică, beneficiile potențiale și riscurile asociate integrării Activelor Țintă

Referatul supus aprobării acționarilor pentru ședința în care au aprobat tranzacția detaliază însă, pe lângă oportunitatea investiției, și constrângerile, în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, începând din 2027, și riscurile asociate acesteia, care țin, în mare, de startul producției și actualele prevederi privind limitarea angajărilor.

DOCUMENTUL detaliat, AICI.

Anunțul de la BVB:

„Finalizarea tranzacției privind achiziția activelor ce concură la activitatea de producție a S.C. AZOMUREȘ S.A., precum și preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 234 alin. (1) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (denumită în continuare „ROMGAZ”) informează investitorii și piața de capital cu privire la finalizarea tranzacției având ca obiect achiziția activelor care concură la activitatea de producție a S.C. AZOMUREȘ S.A. (denumită în continuare „AZOMUREȘ”), precum și preluarea contractelor și transferul salariaților necesari activității preluate (denumită în continuare „Tranzacția”).

Tranzacția este realizată în baza Acordului privind transferul de activitate (Transfer of Business Agreement – „TBA”), semnat la data de 29 mai 2026 între ROMGAZ, în calitate de cumpărător, și AZOMUREȘ, în calitate de vânzător.

Finalizarea Tranzacției are loc ca urmare a îndeplinirii condițiilor suspensive prevăzute contractual, respectiv aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor ROMGAZ, obținerea deciziei necondiționate a Consiliului Concurenței prin care este aprobată tranzacția și a aprobării necondiționate a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe confirmate prin Ordinul de autorizare emis de Cancelaria Prim-Ministrului.

Ultima condiție suspensivă necesară finalizării Tranzacției a fost îndeplinită la data de 28 august 2026.

Astfel, potrivit TBA, data finalizării Tranzacției este 1 septembrie 2026.

Prin finalizarea Tranzacției, ROMGAZ preia începând cu 1 septembrie 2026 activele care concură la activitatea de producție a AZOMUREȘ, precum și contractele și salariații necesari activității transferate.

Tranzacția vizează preluarea activității de producție a îngrășămintelor chimice și a produselor industriale conexe ca ansamblu economic funcțional, ROMGAZ urmărind reluarea și continuarea activității de producție a combinatului.

Ca urmare a finalizării Tranzacției, ROMGAZ realizează un pas important în diversificarea activității și integrarea pe verticală, creând premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea activității de producție a combinatului.

Director General,

Răzvan POPESCU

Director General Adjunct,

Aristotel Marius JUDE

Director Economic,

Gabriela TRÂNBIȚAȘ”

 

„Domnul Siegfried Vasile Mureșan, propunerea, dar nu știu dacă mai e, propunerea PNL, USR, UDMR pentru funcția de prim-ministru, vorbește prostii”, a declarat Grindeanu, după Consiliul Politic Național al PSD de la Sinaia.

Grindeanu: PSD va duce România în zona euro

Liderul PSD a răspuns criticilor lui Mureșan susținând că social-democrații au avut un rol important în principalele etape ale integrării euro-atlantice a României.

„Dacă s-ar uita în trecut, ar vedea că PSD a fost cel care, în istoria sa, a făcut ca România să fie membră NATO. PSD a fost cel care a făcut și a încheiat toate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, când a condus guvernul. PSD este cel care a dus România în Schengen”, a spus Grindeanu.

El a susținut că PSD va conduce România și către aderarea la OECD și, ulterior, la zona euro.

„PSD, cu următorul guvern, va duce România în OECD. Și tot PSD va fi cel care va duce România în zona euro. Alții nu pot să facă lucrul acesta, pentru că au o singură politică publică: să înjure PSD. Asta îi definește de ani buni de zile”, a afirmat liderul social-democrat.

Critici la adresa PNL și USR

Grindeanu și-a îndreptat apoi criticile spre USR, despre care a spus că s-a construit pe trei piloni.

„S-a format un partid undeva în 2016 care s-a format pe trei piloni, și anume USR. Primul pilon este înjurătura la PSD. Nimic altceva. Al doilea este «Fără penali în funcții publice». Serios? Dar e vorba doar de alții, probabil. Și al treilea, cel legat de fără pensii speciale, fără protejați ai sistemului. Iar USR, ca să vă dau doar un exemplu, a propus Parlamentului pentru Avocatul Poporului o pensionară specială. Asta ca să dau un singur exemplu. Sigur că toate lucrurile astea sunt valabile doar când e vorba de altcineva”, a declarat Grindeanu.

Grindeanu a continuat apoi criticile la adresa lui Mureșan și a PNL, despre care a spus că are o „aripă progresistă, neomarxistă” preocupată în principal de atacurile la PSD.

„Și PNL-ul, mai nou, această aripă progresistă, neomarxistă din PNL, reprezentată și de domnul Mureșan, nu are decât o singură politică publică: înjurătura la adresa PSD”, a spus liderul social-democrat.

El a susținut că atacurile la adresa PSD nu pot înlocui măsurile economice și sociale.

„Asta nu ține loc de salarii mai mari pentru români. Asta nu ține loc de scăderea prețului la motorină. Asta nu ține loc de energie mai ieftină. Asta nu ține loc de nimic. Poate doar în mintea lor. Dar noi suntem obișnuiți”, a afirmat Grindeanu.

Mureșan: „Fondurile europene pentru România sau guvern PSD”

Reacția lui Grindeanu vine după ce Siegfried Mureșan a scris duminică pe Facebook că următoarele trei luni vor fi decisive pentru stabilirea fondurilor europene pe care România le va primi în următorii șapte ani.

Europarlamentarul PNL a susținut că un viitor guvern PSD nu ar fi capabil să apere interesele României în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene.

„Alegerea este simplă: fondurile europene pentru România sau guvern PSD”, a transmis europarlamentarul PNL.

The consolidated general budget deficit stood at 48.08 billion lei in the first seven months of 2026, representing 2.34% of GDP, according to the budget execution report published by the Ministry of Finance. During the same period last year, the deficit was 76.44 billion lei, or 3.99% of GDP.

At the same time, budget revenues increased by 11.2%, while total expenditures rose by only 2.9%, the Ministry of Finance also announced.

“The seven-month data show that we are consistently maintaining the trend of reducing the budget deficit and stabilizing public finances. The 1.65 percentage point reduction in the deficit is evidence of balanced management, in which fiscal responsibility is combined with direct support for the economy. We have continued VAT refunds without interruption, returning over 20.4 billion lei to companies to ensure they have the necessary liquidity, and we have prioritized directing resources toward the major pillars of development, where investments from European funds and the National Recovery and Resilience Plan (PNRR) have increased by over 60%. “As we consolidate this healthier foundation for public finances, the next step is to transform stabilization into healthy and sustainable economic growth,” said Alexandru Nazare, Minister of Finance.

Revenues of the consolidated general budget

According to data published by the Ministry of Finance, consolidated general budget revenues totaled 412.31 billion lei in the first seven months, up 11.2% compared to the same period in 2025. Tax revenues rose by 15.4% to 214.32 billion lei, and their share of GDP increased from 9.69% to 10.42%.

Furthermore, net VAT collections reached 88.55 billion lei, 26.5% higher than the level recorded during the same period last year. Gross VAT collections increased by 21.7%, while VAT refunds to the private sector rose by 4.6%, to 20.48 billion lei.

Excise tax revenue totaled 28.37 billion lei, up 6.4%, mainly due to a 10.9% increase in revenue from energy products.

Funds reimbursed by the European Union for payments made and donations reached 37.28 billion lei, 30.3% more than in the first seven months of 2025.

Revenues from payroll and income taxes totaled 38.34 billion lei, up 8.6%, while social security contributions reached 129.14 billion lei, 6.7% higher than last year’s level. Corporate income tax totaled 28.35 billion lei, up 8.3%.

Expenditures of the consolidated general budget

On the expenditure side, the consolidated general budget recorded payments of 460.39 billion lei, a nominal increase of 2.9%. As a share of GDP, public expenditures fell from 23.3% in the first seven months of 2025 to 22.4% in the same period of 2026.

Personnel expenses totaled 95.67 billion lei, down 4.1% from the previous year. Their share of total public spending fell from 22.3% to 20.8%.

In contrast, spending on goods and services rose by 11.2% to 59.6 billion lei, a trend driven primarily by payments in the healthcare system. On the other hand, interest expenses reached 40.12 billion lei, up 26.5%, representing 2% of GDP.

Social assistance expenditures reached 146.59 billion lei, down 0.6% compared to the first seven months of 2025.

Investments and projects financed by non-repayable external funds

Projects financed by non-repayable external funds totaled 45.88 billion lei, covering the 2014–2020 and 2021–2027 programming periods, the Modernization Fund, agricultural subsidies, and non-repayable assistance under the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). Within this trend, payments for projects financed by non-reimbursable external funds increased by 39.1%, and expenditures related to the non-reimbursable component of the PNRR were more than twice as high as in the same period last year.

Investments reached 76.51 billion lei, an increase of 14.83 billion lei compared to the same period in 2025, representing a rise of approximately 24% in investments, while the budget deficit was reduced by 37%.

The Ministry of Finance notes that 71.05% of the total investment volume consisted of projects supported by European funds and the National Recovery and Resilience Plan (PNRR), in the form of grants and loans. Payments for these projects increased by 20.40 billion lei, or 60.08%.

“The results for the first seven months send an important signal of stability and fiscal responsibility. Romania is strengthening its credibility, both externally and internally, and this signal is very important for the markets, for investors, and for confidence in the Romanian economy. A country that conveys confidence and fiscal consistency is a stronger country. However, we must also correctly interpret the budget execution figures for the coming months. Starting in August, the annualized effects of the measures adopted in July 2025 will become apparent, so the basis for comparison will change and the differences compared to last year will naturally narrow. It is important to keep budget execution on track and on the path necessary to meet the deficit target for the entire year. The next phase focuses on the structural and sustainable consolidation of the fiscal adjustment. Maintaining spending discipline, a predictable wage policy, accelerating the absorption of European funds, and prioritizing investments are essential components for continuing on this trajectory,” emphasized Minister Alexandru Nazare.

Storia, împreună cu Fundația Comunitară București și cu sprijinul Studio BAAB, lansează „Cartierul Perfect aduce schimbări reale pentru viața la comun!”, un program pilot prin care sunt finanțate proiecte menite să îmbunătățească viața în cartierele din București. Cu o valoare totală de 150.000 de euro, programul se adresează ONG-urilor, grupurilor de inițiativă civică și școlilor care vor să transforme nevoile identificate la nivel local în intervenții concrete. Proiectele pot fi înscrise până pe 5 octombrie 2026, prin intermediul platformei dedicate.

Spațiile verzi, principala prioritate pentru bucureșteni

În cadrul unui chestionar online, oamenii au menționat ce îmbunătățiri și-ar dori în cartierele în care locuiesc, fiind colectate peste 3.000 de răspunsuri la nivel național. Dintre acestea, 42% au venit din București. Spațiile verzi se află în centrul priorităților locuitorilor capitalei: 12,8% își doresc mai multe spații verzi, iar 9,6% reamenajarea celor existente. Alte îmbunătățiri menționate sunt creșterea nivelului de siguranță, indicată de 7,8% dintre respondenți, monitorizarea calității aerului (7%) și reabilitarea trotuarelor (6,4%). Comparativ cu respondenții din afara capitalei, bucureștenii acordă o importanță mai mare monitorizării calității aerului, menționată de 7% dintre aceștia, față de 4,3%, dar și pistelor pentru biciclete, care sunt de peste două ori mai importante în București (6,1% vs. 3%). Totodată, locuitorii capitalei pun mai mult accent pe experiența urbană, menționând reducerea zgomotului, mobilierul urban și spațiile recreative, aspecte care contribuie la calitatea vieții de zi cu zi.

Întrebați cum evaluează evoluția cartierelor în care locuiesc, respondenții din București au acordat, în medie, un scor de 57,7 puncte din 100. În același timp, dacă îmbunătățirile pe care și le doresc ar avea loc, estimează că acestea le-ar influența semnificativ calitatea vieții, impactul fiind evaluat la 82 de puncte din 100. Citeşte comunicatul integral AICI

Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni la Stockholm, în Suedia, unde urmează să semneze, împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson, un acord în valoare de 4,3 miliarde de euro pentru furnizarea a patru fregate franceze.

Acordul face parte dintr-un pachet complex de măsuri prin care Franța și Suedia vor să își consolideze cooperarea strategică, mai ales în domeniul apărării și securității, potrivit Euronews.

Potrivit înțelegerii dintre cei doi, prima fregată construită de grupul industrial francez Naval Group ar urma să fie livrată în 2030.

Tot luni, ministrul francez al Apărării, Catherine Vautrin, și omologul său suedez, Pål Jonson, vor semna un acord pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv în „domeniile operațional, al capacităților și industrial”.

Vizita lui Macron este considerată de Palatul Élysée drept o nouă etapă în aprofundarea parteneriatului strategic dintre Franța și Suedia. Se dorește consolidarea apărării europene, dar și cea a NATO.

Suedia a anunțat în luna mai că va cumpăra cele patru fregate, din motiv că dorește modernizarea forțelor sale armate, având în vedere războiul din Ucraina și aderarea țării la NATO, în 2024.

La momentul anunțului, premierul Ulf Kristersson a descris achiziția drept „una dintre cele mai mari investiții suedeze în domeniul apărării de la introducerea avionului de vânătoare Gripen în anii 1980”.

Fregatele, adică navele militare, produse de Naval Group sunt concepute pentru a răspunde mai multor tipuri de amenințări. Potrivit companiei, acestea pot „detecta și neutraliza toate tipurile de amenințări”, fie ele „de suprafață, aeriene, subacvatice, asimetrice sau cibernetice”.

Cooperarea militară dintre Franța și Suedia s-a extins și în cadrul NATO. La summitul Alianței de la Ankara, din luna iulie, Franța a anunțat că vrea să ajute cu trupe la o misiune NATO condusă de Suedia în Finlanda.

Într-o declarație comună, cele trei țări au precizat că „Franța va contribui cu desfășurări de forțe terestre la rotațiile Forțelor Terestre Avansate din Finlanda, inclusiv cu o unitate de luptă”.

Totalul preliminar reprezintă doar o mică creștere față de bugetul de apărare de 8,8 trilioane de yeni (55 de miliarde de dolari) solicitat pentru acest an fiscal. Acesta va fi mult mai mare în cele din urmă, dar mai multe detalii vor apărea mai târziu în acest an, după ce guvernul prim-ministrului Sanae Takaichi va aproba noua strategie de securitate și apărare care vizează consolidarea capacității de contraatac a Japoniei, relatează AP.

În cadrul strategiei sale de apărare pe cinci ani, stabilită în 2022, Japonia și-a dublat cheltuielile pentru apărare la aproximativ 2% din produsul său intern brut pentru a consolida rolul ofensiv al Forțelor sale de Autoapărare, în vederea contracarării Chinei. Beijingul a criticat consolidarea apărării Japoniei, numind-o „nou militarism”.

Adaptare la noile forme de război

Japonia își propune acum „să își consolideze drastic capacitatea de descurajare și răspuns prin transformarea capacității sale de apărare” prin adaptarea la noile forme de război, cum ar fi în cazul desfășurării de drone de către Ucraina, a declarat ministerul într-o broșură despre solicitarea sa bugetară.

Ministerul afirmă că noile metode de război necesită dezvoltarea internă și producția în masă a armelor fără echipaj la prețuri reduse pentru a reduce costurile, a minimiza numărul de victime și a construi o rețea de apărare aeriană mai eficientă din punct de vedere al costurilor.

Ministerul intenționează să utilizeze drone de atac în coordonare cu rachete cu rază lungă de acțiune pentru contraatacuri mai rentabile. Pentru anul fiscal care începe în aprilie 2027, solicită o sumă nespecificată de finanțare pentru achiziționarea de drone de atac fără pilot, care să fie lansate de deasupra sau de sub apă.

Oficialii spun că armele fără echipaj uman ar putea ajuta, de asemenea, Japonia să compenseze scăderea numărului de personal militar, pe măsură ce populația sa îmbătrânește și se micșorează. Experții spun că dezvoltarea de drone complet artizanale, având în vedere că piața comercială a Japoniei este dominată de importuri din China, ar fi o provocare.

În ultimii ani, Japonia și-a fortificat regiunea de sud-vest cu rachete și interceptoare cu rază lungă de acțiune. Pentru a-și consolida și mai mult capacitatea de contraatac, ministerul urmărește să dezvolte rachete hipersonice care pot fi lansate de pe submarine.

Japonia are în vedere utilizarea inteligenței artificiale

Ministerul intenționează să introducă o platformă integrată de inteligență artificială în comandă și control pentru a îmbunătăți viteza și precizia în luarea deciziilor, inclusiv evaluarea câmpurilor de luptă și alegerea țintelor.

Oficialii au declarat că Japonia are în vedere utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială străine existente, inclusiv cele din SUA, dezvoltând și consolidând în același timp inteligența artificială dezvoltată pe plan intern sau combinându-le.

Tranziția către un stil de viață dominat de ecrane a schimbat radical modul în care consumatorii raportează achiziția de ochelari. Astăzi, cererea tot mai mare pentru colecții moderne de rame ochelari vedere dama și opțiuni masculine elegante reflectă o schimbare clară de comportament: publicul nu mai privește ochelarii doar ca pe o necesitate, ci ca pe o investiție în confortul zilnic și un element esențial al garderobei profesionale.

Digitalizarea accelerată a adus de la sine și o creștere exponențială a cazurilor de oboseală oculară, transformând protecția vizuală într-o prioritate zilnică. Producătorii din optica medicală au redefinit complet conceptele de design: integrarea filtrelor pentru lumina albastră direct în lentile a fost dublată de adaptarea ramelor pentru a rezista unei purtări continue de peste 8-10 ore pe zi. Greutatea redusă, balamalele flexibile și distribuția optimă a presiunii pe puntea nazală au devenit criterii tehnice fundamentale.

Segmentul masculin: funcționalitate, linii curate și materiale de înaltă performanță

Pentru bărbați, alegerea ochelarilor de vedere gravitează tot mai mult în jurul materialelor inovatoare și al durabilității. Trecerea de la ramele grele și rigide la aliaje ultra-ușoare din titan, acetat de înaltă densitate sau oțel inoxidabil a revoluționat experiența de purtare.

În ceea ce privește tendințele de design, stilul minimalist domină preferințele din mediul corporativ și de afaceri. Liniile dreptunghiulare, structurile geometrice subtile și nuanțele sobre – precum negru mat, gri antracit, oliv sau nuanțele de titan lustruit – rămân alegeri de top pentru rame ochelari de vedere barbati.

Atunci când explorează piața de profil, cumpărătorii analizează atent ofertele de rame pentru bărbați, căutând acele modele capabile să ofere un echilibru între sobrietatea necesară la birou și rezistența la șocuri mecanice necesară în timpul activităților zilnice din afara programului. Stilul retro intelectual, inspirat din anii ’50 și ’70, dar reinterpretat prin finisaje contemporane, atrage de asemenea un segment tot mai mare de profesioniști tineri, care doresc să adauge o notă de originalitate ținutei office.

Segmentul feminin: versatilitate, expresivitate și nuanțe pastelate

Pe de altă parte, piața dedicată publicului feminin se remarcă printr-o diversitate remarcabilă de forme, culori și texturi. Ochelarii de vedere pentru doamne nu mai sunt percepuți ca un detaliu neutru, ci ca o piesă centrală de styling, capabilă să pună în valoare trăsăturile fizionomiei și să completeze o ținută elegantă sau casual.

Liniile cat-eye (ochi de pisică), ramele oversized din acetat transparent și modelele hibrid (metal combinat cu inserții colorate) conduc topul preferințelor în acest sezon. Din punct de vedere cromatic, culorile pastelate, tonurile de nude, aurul roz și modelele de tip tortoise oferă o luminozitate deosebită feței, îndulcind trăsăturile.

Doamnele care caută opțiuni adaptate atât pentru munca de birou, cât și pentru evenimentele de seară descoperă o îmbinare fină între greutatea insesizabilă a ramei de ochelari și impactul estetic puternic. Multe femei optează chiar pentru deținerea a două perechi de ochelari diferite: una cu design minimalist și neutru pentru activitatea profesională zilnică și o a doua pereche cu un design îndrăzneț, destinată weekendurilor sau ieșirilor în oraș.

La ce să fim atenți când investim într-o nouă pereche de ochelari

Specialiștii în optică recomandă ca procesul de selecție să nu se bazeze exclusiv pe criteriul estetic. O ramă spectaculoasă poate deveni obositoare dacă nu este corect ajustată după dimensiunile feței sau dacă nu este compatibilă cu tipul de lentilă prescris.

• Puntea nazală și echilibrul: greutatea ochelarilor trebuie să se distribuie egal pe nas, fără a lăsa urme adânci sau a aluneca la mișcările capului.
• Lățimea ramei: brațele ochelarilor nu trebuie să exercite presiune pe tâmple, dar nici să lase rama să se miște liber.
• Compatibilitatea cu dioptriile: în cazul dioptriilor mari, care necesită lentile mai groase, este indicat să se evite ramele metalice foarte subțiri și să se opteze pentru rame din acetat, care pot masca discret grosimea marginii lentilei.
• Stilul de viață: persoanele active sau cele care practică sporturi ar trebui să se orienteze către materiale flexibile (cum este TR90 sau titanul flexibil), în timp ce pentru un mediu formal, finisajele metalice premium rămân alegerea ideală.

Într-o lume în care prima impresie se formează în câteva fracțiuni de secundă, iar eficiența muncii depinde direct de starea de bine fizică, echipamentul optic adecvat joacă un rol dublu. O pereche de ochelari aleasă cu grijă protejează vederea împotriva suprasolicitării, sporește încrederea în sine și întregește stilul personal. Indiferent dacă este vorba despre linii clasice sau despre abordări avangardiste, evoluția materialelor și a designului din optica medicală demonstrează că funcționalitatea și eleganța pot coexista perfect pe puntea nazală a purtătorului modern.

Cercetătorii susțin că persoanele care petrec mult timp interacționând cu inteligența artificială, în special cu roboți utilizați în serviciile de relații cu clienții, ar putea ajunge să își adapteze modul de comunicare astfel încât să fie mai ușor de procesat de algoritmi.

Inteligența artificială și schimbarea comportamentului uman

Echipa internațională de cercetători propune conceptul de „robotoid humanness”, prin care descrie o posibilă influență reciprocă între oameni și roboții cu aspect și comportament tot mai uman.

Roboții și asistenții AI sunt proiectați să imite gesturi, limbaj și indicii emoționale pentru a genera reacții cognitive și emoționale din partea utilizatorilor. Pe măsură ce aceste interacțiuni se repetă, însă, procesul ar putea funcționa în ambele direcții: inteligența artificială devine mai umană, iar oamenii ar putea deveni mai „robotici”, scrie Science Alert.

„Consumatorul acționează, robotul răspunde, iar prin expunerea repetată, în timp, consumatorul internalizează schimbul”, explică Selcen Ozturkcan, cercetător în ingineria managementului la Linnaeus University din Suedia.

Potrivit cercetătorilor, inteligența artificială poate amplifica acest fenomen deoarece sistemele de machine learning își pot ajusta comportamentul în funcție de interacțiunile cu utilizatorii.

Inteligența artificială ar putea încuraja un stil de comunicare mai previzibil

Ipoteza cercetătorilor este că oamenii ar putea începe să își reducă, în mod inconștient, particularitățile, expresiile neobișnuite și comportamentele imprevizibile pentru a obține răspunsuri mai bune din partea sistemelor AI.

În cazul interacțiunilor cu alte persoane, reacțiile primite sunt adesea neașteptate și nu pot fi controlate de individ. În schimb, răspunsurile oferite de inteligența artificială sunt generate pe baza unor modele statistice și algoritmice.

Prin urmare, utilizatorii s-ar putea adapta treptat la tiparele pe care algoritmul le procesează și le recompensează cel mai bine.

„Pentru oameni, instinctul înnăscut de a imita poate determina preluarea comportamentelor de comunicare ale robotului, făcându-i mai asemănători cu roboții”, afirmă Ozturkcan.

Inteligența artificială și identitatea utilizatorilor

Cercetătorii consideră că interacțiunile repetate cu AI ar putea influența inclusiv modul în care oamenii își construiesc percepția asupra propriei identități.

Sistemele de inteligență artificială sunt capabile să personalizeze conversațiile, inclusiv prin utilizarea informațiilor oferite anterior de utilizator. Acest lucru face ca interacțiunea să pară mai socială și poate estompa diferența dintre comunicarea cu un robot și cea cu o persoană.

În acest context, autorii studiului avertizează că serviciile bazate pe AI ar putea contribui, în timp, la restrângerea modurilor prin care oamenii se exprimă și se prezintă.

Inteligența artificială trebuie testată în studii pe oameni

Cercetătorii subliniază că lucrarea este pur teoretică și că nu au fost realizate experimente pe oameni pentru a măsura efectele interacțiunilor repetate cu inteligența artificială.

Ipoteza se bazează, însă, pe cercetări anterioare privind interacțiunile dintre oameni și roboți. Autorii consideră că teoria trebuie verificată prin studii experimentale înainte ca efectele asupra comportamentului uman să poată fi confirmate.

„Roboții și AI sunt acum omniprezenți în serviciile pentru clienți. Este important să înțelegem modul în care oamenii interacționează cu aceștia”, afirmă Jean-Paul de Cros Peronard, cercetător în dezvoltarea afacerilor la Aarhus University din Danemarca.

Astăzi, la data limită de 31 august 2026, bilanțul PNRR pentru România arată că țara noastră a reușit să termine o parte din proiectele pentru care s-a angajat în fața Comisiei Europene.

Din cele peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4500 de proiecte au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial de astăzi.

Din 20 de miliarde de euro, România a încasat efectiv 13 miliarde de euro

Din bugetul total recalculat al României de circa 20 de miliarde de euro (redus de la cele 29,2 miliarde inițiale), țara a încasat efectiv doar în jur de 13 miliarde de euro, pierzând definitiv sume importante din cauza blocajelor politice și a întârzierilor.

Ilie Bolojan: „Trebuie să tragem niște lecții. Din 19 spitale, am finalizat 8”

Într-o vizită la Târgu Mureș, la recepția unui Centru de chirurgie cardiovasculară, finanțat din PNRR, premierul demis, Ilie Bolojan a declarat:

„Este un final de program PNRR, așa cum spuneam, și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi, nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și prin reduceri succesive am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați.

Și asta înseamnă că, de la 19 spitale, la câte am ajuns după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8, ceea ce înseamnă că celelalte au fost transferate pe alte finanțări, sau din fondurile europene de coeziune sau din bugetele naționale, dar asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesionişti din sănătate, nu au condiții la fel de bune pentru a se trata și sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic”.

„Pe ultima sută de metri”

Ilie Bolojan a vorbit despre simplificarea procedurilor de licitație, de autorizare, de administrarea proiectelor de către profesioniști în domeniu și de parteneriate cu autoritățile locale.

„Pentru a putea însă închide aceste proiecte a fost nevoie de un efort important în această perioadă și cum de multe ori facem noi, și nu întotdeauna este bine, tragem tare pe ultima sută de metri, și în această perioadă am reușit să deblocăm finanțări, să reașezăm linii de credite, să trecem peste aspectele birocratice și le mulțumesc tuturor celor care pe ultima sută de metri au făcut posibil acest lucru”, a spus Ilie Bolojan.

Returnarea banilor

Și Parlamentul României a adoptat de urgență o lege care stipulează că lucrările efectuate după data de 31 august nu mai sunt decontate din bani europeni, ci vor fi plătite din bugetele locale, de stat sau alte fonduri. Dacă beneficiarii nu le termină până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior.

Domeniile în care România a finalizat în majoritate proiectele: infrastructură, dezvoltare, educație și digitalizare România a finalizat la termen 343 de kilometri de autostradă din totalul asumat prin PNRR. Ministerul Dezvoltării a reușit să recepționeze mii de proiecte de eficiență energetică, reabilitări termice, consolidări seismice și infrastructură verde. În privința Educației și Digitalizării, dotările pentru școli și o mare parte din laboratoarele informatice au fost implementate în unitățile de învățământ. Ce proiecte nu a terminat România

• Pe Infrastructură Rutieră, 86,5 kilometri de autostradă au ratat termenul de 31 august și vor trebui terminați până la sfârșitul anului pe banii statului român.
• Sănătate: Din cele 19 spitale sau secții noi programate inițial prin PNRR, doar 8 au fost finalizate la termen. Restul de 11 au fost scoase din PNRR și transferate pe alte surse de finanțare (fonduri de coeziune sau împrumuturi) din cauza întârzierilor.
• Reforme (Legea Salarizării): Din cauza blocajului politic privind noua Lege a salarizării unice în sectorul bugetar, România a pierdut definitiv 770 de milioane de euro atașați acestui jalon. Președintele României, Nicușor Dan a dat vina pe partidele fostei coaliții de guvernământ pentru eșec.
• Investiții locale întârziate: Peste 2.500 de proiecte de utilități, creșe sau reabilitări tehnice gestionate de primării sunt nefinalizate, presiunea picând acum direct pe bugetele primăriilor.

Ultima dată: 30 septembrie 2026 Calendarul PNRR impune acum ca ultimă bornă data de 30 septembrie 2026 pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că ultima cerere de plată a României din cadrul PNRR (Cererea numărul 6) urmează să fie trimisă oficial Comisiei Europene până la data limită de 30 septembrie 2026. Aceasta are o valoare brută estimată la aproximativ 8,8 miliarde de euro (compusă din granturi și împrumuturi), însă suma finală încasată va fi considerabil mai mică din cauza jaloanelor ratate. România, la coada clasamentului UE. Bulgaria ne depășește În comparație cu restul Uniunii Europene, România se situează la coada clasamentului în ceea ce privește procentul de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), reușind să securizeze doar aproximativ 61% din totalul alocării sale revizuite (circa 13 miliarde de euro). Campioanele absolute la obținerea banilor din PNRR sunt Spania și Italia – care au atras 90-100% din fonduri, depunând constant cereri (7-8 tranșe) și au absorbit zeci de miliarde de euro rapid. Celor două state sunt urmate de Portugalia și Grecia – cu o rată de absorție de 80-85%. Majoritatea statelor UE au obținut în jur de 70-75% din fondurile alocate inițial, Polonia a obținut peste 65% din bani, în ultimul an accelerând puternic cererile de finanțare. În tot acest context, România – aflată în coada clasamentului – este depășită doar de Bulgaria – care a obținut doar 53% din fondurile PNRR, țara fiind afectată de instabilitate politică puternică.

Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) a anunțat luni, 31 august, majorarea tarifelor pentru eliberarea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare și a autorizației de circulație provizorie. Noile tarife vor intra în vigoare de la 15 septembrie 2026.

Șoferii și persoanele care solicită aceste documente vor plăti mai mult începând de la această dată. DGPCI spune că sumele achitate înainte de 15 septembrie nu vor mai putea fi folosite după intrarea în vigoare a noilor tarife.

Cât va costa permisul de conducere

Potrivit informațiilor transmise de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, tariful pentru eliberarea permisului de conducere va crește de la 89 de lei la 139 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 50 de lei.

Și certificatul de înmatriculare, cunoscut drept talon, va avea un tarif mai mare. Acesta va costa 76 de lei, față de 49 de lei în prezent, ceea ce înseamnă o creștere de 27 de lei. În cazul autorizației de circulație provizorie, tariful va ajunge la 25 de lei, de la 13 lei în prezent. Majorarea este de 12 lei.

Noile tarife de la 15 septembrie 2026:

• Permis de conducere: 139 de lei, de la 89 de lei
• Certificat de înmatriculare: 76 de lei, de la 49 de lei
• Autorizație de circulație provizorie: 25 de lei, de la 13 lei

Unde pot fi plătite documentele auto

Noile tarife pentru documentele auto, precum și cele pentru plăcile cu număr de înmatriculare, pot fi achitate prin intermediul terminalelor SelfPay sau online, pe platforma Ghișeul.ro.

DGPCI atrage atenția asupra datei la care este făcută plata de către persoană, din motiv că sumele achitate înainte de 15 septembrie 2026 nu vor mai putea fi utilizate după intrarea în vigoare a noilor tarife.

Persoanele care urmează să solicite permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau autorizația de circulație provizorie trebuie să țină cont de noile valori și de momentul efectuării plății.

JURIDICE.ro, platforma de referință a comunității juridice din România, și T.O.M. Communication, agenție boutique de PR & advertising, anunță încheierea unui parteneriat prin care vor oferi servicii integrate de PR și comunicare, adaptate particularităților pieței. Colaborarea reunește expertiza JURIDICE.ro în ecosistemul juridic din România cu experiența T.O.M. Communication în strategie de comunicare, media relations și brand management, pentru a răspunde nevoilor de vizibilitate, poziționare și reputație ale profesioniștilor din acest domeniu.

Pe ce se axează parteneriatul

Piața juridică are propriile reguli de comunicare. Specificul profesiei impune limite pe care strategiile de PR dezvoltate pentru alte industrii nu le pot aborda în același mod, iar complexitatea subiectelor juridice necesită o transpunere clară și relevantă înainte de a ajunge în atenția presei sau a publicului. Tocmai de aceea, comunicarea în domeniul juridic presupune o abordare strategică, adaptată atât specificului profesiei, cât și obiectivelor fiecărui client.

Prin parteneriatul dintre JURIDICE.ro și T.O.M. Communication, companiile și profesioniștii au acces la servicii integrate de comunicare și consultanță, adaptate particularităților pieței juridice, printre care:

• Strategie de PR corporate și comercial;
• PR de criză;
• Reputation Management;
• Personal Branding & Executive Positioning;
• Media Relations;
• Consultanță în comunicare, marketing, PR, media și brand management;
• Brand Strategy – de la definirea conceptului până la implementare.

Citeşte comunicatul integral AICI

Potrivit datelor citate de Euronews și Box Office Mojo, producția a ajuns la 2,332 miliarde de dolari încasări la nivel mondial, depășind „Titanic”, lansat în 1997, care a acumulat aproximativ 2,264 miliarde de dolari în urma lansării inițiale și a relansărilor. Performanța este cu atât mai importantă cu cât „Titanic”, regizat de James Cameron, a rămas timp de ani unul dintre reperele absolute ale cinematografiei mondiale.

Filmul Titanic”, regizat de James Cameron, a rămas timp de ani unul dintre reperele absolute ale cinematografiei mondiale. Sursa foto: X

„Spider-Man” mai are un singur film de depășit pentru podium

„Spider-Man: Brand New Day” nu s-a oprit însă la detronarea lui „Titanic”. Filmul se află acum la doar aproximativ 2 milioane de dolari de „Avatar: The Way of Water”, care ocupă locul al treilea în clasamentul mondial, cu 2,334 miliarde de dolari. Astfel, pelicula cu Tom Holland în rolul lui Peter Parker ar putea urca în curând pe podiumul celor mai profitabile filme din toate timpurile.

Topul celor mai profitabile filme în prezent

• „Avatar” (2009) – 2,923 miliarde de dolari
• „Avengers: Endgame” (2019) – 2,797 miliarde de dolari
• „Avatar: The Way of Water” (2022) – 2,334 miliarde de dolari
• „Spider-Man: Brand New Day” (2026) – 2,332 miliarde de dolari
• „Ne Zha 2” (2025) – 2,270 miliarde de dolari
• „Titanic” (1997) – 2,264 miliarde de dolari

Filmul Marvel a trecut și de „Ne Zha 2”, animația chineză care ocupă în clasament poziția a cincea.

A doua cea mai rapidă producție care a trecut de 2 miliarde de dolari

Succesul comercial al filmului este și mai impresionant prin viteza cu care a atins pragul de 2 miliarde de dolari. „Spider-Man: Brand New Day” a devenit a doua cea mai rapidă producție din istorie care a depășit această bornă, după „Avengers: Endgame”. Pelicula din 2019 a avut nevoie de numai 11 zile pentru a ajunge la 2 miliarde de dolari.

Acum, următoarea țintă este podiumul. Diferența față de „Avatar: The Way of Water” este atât de mică încât schimbarea pozițiilor ar putea veni foarte curând. Mai mult, competiția din partea filmelor Marvel ar putea deveni interesantă și pentru locul al doilea. „Avengers: Endgame” va reveni în cinematografe pe 25 septembrie, într-o relansare intitulată „Avengers: Endgame (Encore)”, înaintea lansării „Avengers: Doomsday”, programată pentru 18 decembrie.

Tucker Carlson, fost jurnalist TV și o figură importantă a mișcării conservatoare din SUA, a afirmat că președintele american Donald Trump ar trebui demis din funcție „imediat” dacă ia în considerare în mod activ utilizarea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului.

În cadrul unui episod recent din „The Tucker Carlson Show”, el a susținut că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să reprezinte o „linie roșie” pentru un șef de stat.

„În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear”, a spus Carlson, potrivit The Hill. 

El a făcut aceste afirmații într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul.

Comentatorul conservator a precizat că s-a opus ferm celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Trump în timpul primului său mandat. Totuși, Carlson s-a întrebat de ce același principiu nu ar trebui aplicat în cazul în care un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear.

„De ce nu se încearcă demiterea lui din funcție, imediat?”, a spus Carlson, adăugând că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”.

Trump nu a anunțat că ia în calcul un atac nuclear, dar vrea ca Teheranul să nu dețină o armă nucleară

Președintele american Donald Trump nu a declarat public faptul că ia în considerare să lanseze un atac nuclear, ca primă măsură, în războiul împotriva Iranului. Totuși, el a lansat de mai multe ori amenințări militare foarte dure, legându-le de programul nuclear iranian.

În schimb, Trump a repetat foarte clar că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară.

Comentariile lui Carlson vin în contextul în care acesta și-a exprimat îngrijorarea atât cu privire la abordarea administrației față de Iran, cât și la strategia nucleară elaborată la Pentagon.

Statele Unite au reluat atacurile asupra Iranului

În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz, în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună.

Gardienii Revoluției au anunțat ulterior un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube în urma ripostei iraniene.

Mai multe publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, situată în strâmtoarea Ormuz.

Ultimul atac american confirmat asupra unor obiective iraniene avusese loc pe 29 iulie. Atunci, armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă.

Pe 1 august, Donald Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, printre care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

În videoclip, una dintre membrele misiunii îi cere unui asistent AI să traducă în limba română expresii lungi care descriu stări și emoții. Prima este o formulare elaborată pentru sentimentul de nostalgie față de un loc și un timp îndepărtat, plin de iubire și dor.

Răspunsul AI-ului este însă surprinzător de scurt: „Dor”.

„A rezumat întregul meu paragraf în trei litere?”, reacționează, amuzată, vorbitoarea.

Experimentul continuă cu o descriere la fel de complicată: o stare de liniște absolută, de armonie cu lumea, căldură, calm și tihnă sufletească. Asistentul oferă din nou un răspuns foarte scurt: „Tihnă”.

„Așteaptă. Tocmai a rezumat întregul meu paragraf în cinci litere?”, spune aceasta.

Ultimul exemplu este și cel care încheie clipul. Se descrie un sentiment de afecțiune pură, blândă și dulce, care face o persoană extrem de prețioasă pentru inima ta. Răspunsul este un singur cuvânt: „Drag”.

Când i se cere să traducă termenul înapoi în engleză, cuvânt cu cuvânt, asistentul AI refuză.

„Unele frumuseți există doar în limba română”, este replica de final.

Mesajul Ambasadei SUA pune astfel în evidență, într-o manieră relaxată și cu umor, nuanțele unor cuvinte românești care pot fi dificil de transpus fidel într-o altă limbă.

Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la 31 august și reprezintă un prilej de promovare și apreciere a limbii române și a patrimoniului cultural asociat acesteia.

Specialiștii avertizează că un ghiozdan supraîncărcat poate solicita organismul copiilor, iar anumite semne ar trebui să le atragă atenția părinților, scre Euronews.

Cum îți dai seama că ghiozdanul este prea greu

Unul dintre cele mai importante semne este poziția copilului în timp ce merge. Potrivit recomandărilor citate de presa internațională, dacă un copil se apleacă înainte pentru a susține greutatea ghiozdanului sau întâmpină dificultăți la mers, încărcătura poate fi prea mare. Un alt semnal este reprezentat de bretelele care apasă sau se înfig în umeri. Un ghiozdan corect ajustat trebuie să stea apropiat de corp, iar partea inferioară ar trebui să ajungă puțin deasupra taliei.

Leziunile grave de spate sunt neobișnuite, însă greutatea suplimentară poate deveni deosebit de problematică în cazul unei căzături. Medicul Sadika Kendi, care coordonează activitatea de prevenire a accidentărilor din cadrul American Academy of Pediatrics, explică faptul că un ghiozdan foarte greu poate crește severitatea unei accidentări dacă un copil se împiedică și cade.

Cât ar trebui să cântărească ghiozdanul?

Probabil cea mai cunoscută regulă spune că ghiozdanul ar trebui să reprezinte 10-15% din greutatea copilului. Specialiștii citați în material atrag însă atenția că nu există suficiente dovezi pentru a stabili o limită universală care să se potrivească tuturor copiilor.

Motivul este simplu: copiii diferă prin înălțime, forță, dezvoltare fizică și activitățile pe care le desfășoară într-o zi. Prin urmare, recomandarea generală este ca ghiozdanul să fie cât mai ușor posibil, ținând cont de nevoile reale ale copilului.

Ghiozdanul ar trebui să reprezinte 10-15% din greutatea copilului. Imagine ilustrativă. Foto: Eduardo Parra/Contacto via ZUMA Press

Ce pot face părinții pentru a reduce greutatea

Un prim pas este verificarea conținutului ghiozdanului. Nu tot ceea ce ajunge în el trebuie transportat zilnic. Pe lista obiectelor care pot contribui rapid la greutate se află:

• manualele și caietele;
• laptopul și încărcătorul;
• sticla de apă;
• recipientul pentru mâncare;
• echipamentul sportiv;
• instrumentele muzicale;
• obiectele personale care nu sunt necesare la școală.

Profesorii citați de Euronews recomandă ca părinții să verifice periodic ce transportă copilul și să elimine lucrurile care nu sunt necesare pentru ziua respectivă. Odată cu folosirea tot mai frecventă a dispozitivelor electronice la școală, laptopul și încărcătorul pot reprezenta, de asemenea, o parte importantă din greutate.

Cum trebuie ales și purtat ghiozdanul

Specialiștii recomandă ghiozdane cu două bretele late, căptușite și ajustabile. Acestea trebuie strânse astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de corp, iar partea de jos să nu coboare mult sub talie. Un model cu centură pentru talie poate ajuta la susținerea unei părți din greutate. Ghiozdanele cu roți pot fi o alternativă pentru unii copii, însă nu sunt întotdeauna practice în școli cu scări sau pe culoare aglomerate, unde pot deveni un risc de împiedicare.

Înainte de prima zi de școală, părinții ar putea face un test simplu: să cântărească ghiozdanul complet echipat și apoi să verifice dacă micuțul îl poate purta fără să se aplece înainte, fără să meargă dificil și fără ca bretelele să îi provoace disconfort.

Subiectul devine cu atât mai important cu cât greutatea este purtată zi de zi, nu doar ocazional. Un ghiozdan mai ușor înseamnă mai puțină presiune inutilă asupra copilului, iar multe kilograme pot fi eliminate pur și simplu printr-o verificare a lucrurilor pe care le ia cu el la școală.

Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant a inaugurat un nou corp luni, 31 august, la Târgu Mureș. Recepționat la limită și construit cu banii din PNRR, noul corp chirurgical se alătură spitalului.

„Un proiect complex, dedicat pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, adulți și copii, construit la standarde moderne, cu echipamente de ultimă generație și săli de operație performante pentru chirurgia cardiacă și transplant”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Fostul ministru PSD a participat și el la inaugurare.

Ce atribuții va avea noua clădire

Noul corp al Institutului are șapte nivele. La subsol include spații tehnice și o parcare auto, la demisol se află recepția, ambulatoriul, dar și spații pentru imagistică și radiologie, etajul unu al clădirii este destinat secției pentru copii, următoarele etaje sunt destinate adulților, iar la ultimul etaj se află blocul operator.

34 de noi posturi, disponibile la spitalul din Târgu Mureș

Construcția aduce și locuri noi de muncă în sistemul public de sănătate. Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant a anunțat că dispune de 34 de posturi libere, care vor fi ocupate prin concurs.

Locurile libere sunt pentru asistente medicale, infirmiere și îngrijitoare.

Investiția valorează 100 de milioane de euro, bani din PNRR, și avea ca termen de finalizare 30 iunie 2026.

Președinta Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, a transmis un mesaj de felicitare pentru sportivii români după rezultatele obținute la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Amsterdam. România a încheiat competiția cu trei medalii de aur, un record mondial și locul 4 în clasamentul pe medalii.

„Sunt emoții pe care cu greu le poți pune în cuvinte. Emoții pe care, poate, le-am mai trăit cu o asemenea intensitate doar atunci când eu însămi urcam pe podium și vedeam Tricolorul ridicându-se pentru România. Așa am trăit acest weekend. Cu sufletul la gură. Cu pumnii strânși. Cu speranță până la ultima lovitură. De la agonie la extaz. Iar la final, o imensă mândrie: România pleacă de la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Amsterdam cu trei medalii de aur, un record mondial și o performanță care va rămâne în istoria canotajului!”, a scris Elisabeta Lipă pe Facebook.

Primul titlu mondial a fost câștigat de Simona Radiș și Adriana Adam, în proba de dublu rame feminin (W2-). Cele două au încheiat cursa cu timpul de 6:49.86.

Al doilea aur a venit în proba de 8+1 feminin (W8+), unde au concurat Cristina Drugă, Geanina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș și Victoria Petreanu, cârmaci.

Echipajul României a stabilit și un record mondial, cu timpul de 5:51.88. „Un timp care de acum înainte va purta în dreptul lui numele ROMÂNIEI”, a transmis Elisabeta Lipă.

România a câștigat al treilea aur în proba de 8+1 mixt (Mix8+), unde au concurat Cristina Drugă, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Florin Lehaci, Cosmin Iulian Pleșescu, Ciprian Tudosă, Ștefan Berariu, Simona Radiș și Victoria Petreanu, cârmaci. Echipajul a încheiat cursa cu timpul de 5:35.75.

„Simona Radiș și Adriana Adam au reușit ceva cu adevărat extraordinar: trei titluri mondiale la aceeași ediție a Campionatelor Mondiale, o performanță istorică! Trei curse de aur. Trei momente în care Tricolorul a fost dus pe cea mai înaltă treaptă. Sunt tare mândră de voi! Știu cât ați muncit pentru aceste rezultate. Știu câte ore de antrenament sunt în spatele unei curse de câteva minute. Știu câte sacrificii, câte dimineți grele, câtă oboseală și câtă disciplină se ascund în spatele unei medalii”, a scris președinta Federației Române de Canotaj.

Ea a avut un mesaj și pentru sportivii români care nu au reușit să urce pe podium, precizând că o „clasare nu poate măsura întotdeauna munca unui sportiv”.

„Dar astăzi vreau să îi felicit din tot sufletul și pe cei care nu au reușit să urce pe podium. Pe cei care au terminat la un singur loc de medalie, pe cei care au luptat în fiecare cursă și pe toți cei care au reprezentat România cu demnitate la aceste Campionate Mondiale. O clasare nu poate măsura întotdeauna munca unui sportiv. Iar locul 4, atât de aproape de podium, poate să doară enorm. Dar știu că tocmai astfel de momente clădesc marii campioni. Să nu uitați nicio clipă cât valorează drumul vostru și câtă mândrie ne aduceți prin felul în care luptați pentru România”, a transmis Elisabeta Lipă.

Președinta Federației le-a mulțumit sportivilor pentru efortul depus, dar și antrenorilor, staffului medical, colegilor din Federația Română de Canotaj, partenerilor și jurnaliștilor care au contribuit la parcursul echipei.

„Vă mulțumesc vouă, sportivilor, pentru devotament, pentru sacrificii și pentru fiecare strop de energie lăsat pe apă pentru această țară. Le mulțumesc antrenorilor, care v-au fost alături zi după zi, staff-ului medical, colegilor din Federația Română de Canotaj, partenerilor, jurnaliștilor și tuturor celor care, departe de lumina reflectoarelor, au contribuit la aceste rezultate extraordinare”, a mai scris Lipă.

„România încheie Campionatele Mondiale cu trei titluri mondiale, un record mondial și locul 4 în clasamentul pe medalii. Dar dincolo de cifre, rămâne ceva mult mai puternic: imaginea unor sportivi care au luptat până la ultima lovitură pentru țara lor.”, a mai precizat ea.

Atacul a avut loc în acest oraș din statul Zacatecas, unde cartelurile Jalisco New Generation și Sinaloa, cele mai mari două din țară, se luptă pentru controlul multor rute cheie de trafic de droguri către Statele Unite, potrivit Le Figaro.

„Dispozitivul exploziv a fost plasat într-o mașină și a provocat pagube materiale sediului poliției și clădirilor din jur”, a declarat pe Facebook secretarul de guvern al statului, Rodrigo Reyes. El a adăugat într-o postare anterioară că șase civili „ar fi fost răniți” și „primesc deja tratament”. După ani de calm relativ, violența a revenit în prim-plan în Zacatecas.

Totul s-a schimbat odată cu descoperirea, pe 18 iulie, a cinci cadavre într-un pod din Pozo de Gamboa, o localitate agricolă, situată la aproximativ 75 de kilometri de Ojocaliente: printre victime s-au numărat un fost primar, funcționari publici și proprietari de afaceri din alte părți ale Zacatecasului. Alte cinci cadavre au fost găsite în zona înconjurătoare.

După acest eveniment, care amintește de cei mai grei ani de violență din Mexic în timpul „războiului împotriva drogurilor” lansat în 2006, Zacatecas a devenit un nou punct fierbinte pentru guvernul președintelui Claudia Sheinbaum.

Mesajul Phenianului indică faptul că regimul nord-coreean nu intenționează să își schimbe poziția față de Washington și își menține strategia privind dezvoltarea capacităților nucleare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian, citat de presa de stat KCNA, Coreea de Nord consideră că orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, scrie Reuters.

Coreea de Nord își menține politica față de Statele Unite

Ministerul nord-coreean de Externe a precizat că politica Phenianului față de Statele Unite „nu s-a schimbat deloc”. Declarația vine într-un context în care relațiile dintre cele două țări rămân tensionate, iar Coreea de Nord continuă să își prezinte programul nuclear drept un element esențial pentru securitatea și suveranitatea sa.

Regimul de la Phenian susține că armele nucleare reprezintă o garanție absolută a suveranității Coreei de Nord și afirmă că această capacitate va continua să fie consolidată.

Poziția exprimată de autoritățile nord-coreene sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru modificarea politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Washington.

Coreea de Nord respinge așteptările privind reducerea tensiunilor

În comunicatul transmis de KCNA, Ministerul de Externe nord-coreean a calificat drept „lipsită de sens” așteptarea unei reduceri a tensiunilor regionale.

Coreea de Nord afirmă, astfel, că politica sa față de Statele Unite rămâne neschimbată, în timp ce armele nucleare continuă să fie prezentate drept principalul garant al suveranității țării.

Declarațiile Phenianului reprezintă o reafirmare a poziției sale oficiale privind relația cu Washingtonul și programul nuclear. Regimul nord-coreean transmite că nu intenționează să renunțe la consolidarea capacităților sale nucleare și că nu consideră că politica americană față de Coreea de Nord s-a modificat.