Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins joi, într-o conferință de presă, informațiile potrivit cărora Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-ar fi întâlnit cu liderul AUR, George Simion, pentru a discuta despre o posibilă formulă de guvernare PSD-AUR.
Potrivit surselor politice, acum aproximativ trei săptămâni, la Craiova, ar fi avut loc o întâlnire discretă între președintele AUR, George Simion, și doi lideri importanți ai PSD, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.
Discuțiile s-ar fi concentrat pe o posibilă formulă de guvernare comună între cele două partide, însă cu un detaliu esențial: actualul președinte al PSD, Sorin Grindeanu, nu ar face parte din această înțelegere. Potrivit informațiilor publicate, planul ar fi vizat continuarea alianței după alegerile din 2028.
Joi, liderul PSD a spus că a auzit declarațiile Olguței Vasilescu, potrivit cărora o astfel de întâlnire nu a avut loc, și că are încredere în explicațiile colegei de partid.
„Bun, eu am ascultat-o pe Olguța, spunând că nu a existat o asemenea întâlnire între George Simion, Olguța și Claudiu Manda. Asta e unul. Doi, Partidul Social-Democrat e cel mai disciplinat partid din România așa cum ați văzut în acești 30 și ceva de ani. Partidul Social-Democrat, când ia o decizie, o urmează și membrii de partid”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a spus că, în acest moment, „lucrurile acestea pentru mine nu sunt importante în aceste zile, mai ales că am auzit precizările Olguței”.
„Eu o cred pe Olguța”Întrebat dacă este sigur că întâlnirea dintre Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și George Simion nu a avut loc, Sorin Grindeanu a spus că se bazează pe declarațiile făcute de lidera PSD Craiova.
„Eu o cred pe Olguța, evident, pe care am auzit-o cu urechile mele, spunând că nu a existat o întâlnire între George Simion, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda”, a spus liderul PSD.
„Asta nu înseamnă că nu pot să se întâlnească. La noi e democrație în partid. Nu pot să mă opresc, nu dau oamenii afară”, a afirmat președintele PSD.
Întrebat despre eventualele reproșuri venite din partea președintelui privind modificările aduse de PSD unor legi din jaloanele PNRR, inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională, Grindeanu a respins acuzațiile și a acuzat PNL de dezinformare. „PSD-ul este independent și își decide în funcție de politicile publice pe care și le dorește să le promoveze, nu în funcție de ce vrea cineva sau altcineva”, a declarat Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a insistat că poziția partidului poate fi verificată prin voturile din Parlament. Potrivit acestuia, PSD a votat pentru fiecare dintre legile care au făcut parte din PNRR și nu a votat împotriva niciuneia dintre acestea. „Vă rog să luați voturile din Parlament. Am fost să votăm la fiecare lege, iar la fiecare lege care era parte a PNRR-ului, am votat pentru. PSD-ul n-a fost la nicio lege împotrivă”, a spus Grindeanu.
Grindeanu: PSD își stabilește singur prioritățileGrindeanu a dat ca exemple mai multe acte normative adoptate în perioada recentă, între care Codul urbanismului, Codul administrativ și măsurile referitoare la bonusurile de la ANAF și Vamă. Potrivit acestuia, PSD a susținut prin vot aceste proiecte, chiar dacă alte formațiuni politice au avut poziții diferite. „PSD-ul își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal a fi pentru politicile publice potrivite a fi promovate de către noi”, a afirmat liderul PSD. Mesajul lui Grindeanu vine în contextul în care respectarea jaloanelor PNRR a devenit una dintre temele importante ale guvernării, în condițiile în care anumite acte normative trebuie adoptate sau modificate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.
„Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”Întrebările jurnaliștilor au vizat și o eventuală discuție între Grindeanu și președintele Nicușor Dan pe tema acestor legi. Liderul social-democrat nu a confirmat existența unei asemenea discuții și a răspuns ironic întrebării privind faptul că președintele ar fi încercat să influențeze poziția PSD. „Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”, a declarat Grindeanu. El a revenit și asupra acuzațiilor de dezinformare susținând că afirmațiile PNL privind poziția PSD față de legile din PNRR sunt incorecte. „PNL-ul face dezinformări”, a spus Grindeanu, adăugând că partidul (PNL, n.e.) ar trebui să fie „mai profesionist când promovează fake news-uri”.
„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a declarat Sorin Grindeanu, întrebat despre decizia președintelui de a cere reexaminarea legii.
Liderul PSD a insistat ulterior că poziția partidului rămâne neschimbată.„PSD nu-și schimbă punctul de vedere. Apropo și de legea hidrocentralelor”, a spus Grindeanu.
Întrebat dacă îl consideră pe Nicușor Dan „prea încăpățânat” în disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa șefului statului.
„Fiecare își gestionează sau își face politicile publice pe care le consideră necesare. (…) Dar noi nu ne schimbăm punctul de vedere apropo de această lege a hidrocentralelor. Mai ales că a trecut și de control de constituționalitate”, a răspuns Grindeanu.
Nicușor Dan a retrimis legea în Parlament după ce pierduse la CCRDeclarațiile liderului PSD vin la o zi după ce președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007.
Mediafax a scris miercuri că șeful statului cere Parlamentului inclusiv să analizeze din nou dacă derogarea prevăzută de lege mai este necesară și justificată, dar și să introducă verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.
Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată anumite suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările fuseseră deja începute.
Practic, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea unor hidrocentrale începute înainte ca terenurile pe care se află să intre sub un regim mai strict de protecție.
CCR a respins sesizarea lui Nicușor DanNicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională.
CCR a decis însă pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte și a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august.
După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii susținători ai actului normativ, anunța că legea se apropie de intrarea în vigoare.
Președintele a ales însă să folosească și procedura cererii de reexaminare și a trimis pe 12 august legea înapoi Parlamentului.
Ce vrea Nicușor Dan schimbatPrintre problemele semnalate de Administrația Prezidențială se află lipsa unor criterii prin care să fie verificat dacă proiectele hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic și justificate din punct de vedere energetic.
Președintele cere, între altele, verificarea stadiului lucrărilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului.
O altă solicitare importantă privește rețeaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevăzut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, însă Președinția cere ca această excludere să fie scrisă explicit în lege, în special în situațiile în care aceleași suprafețe se suprapun.
Administrația Prezidențială mai solicită garanții suplimentare privind studiile și avizele de mediu și reanalizarea excepțiilor acordate lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în zone protejate.
Printre proiectele hidroenergetice aflate de mai mulți ani în centrul disputei se numără Răstolița, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz și Cerna-Belareca, unele dintre acestea beneficiind deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.
Declarațiile au fost făcute joi în cadrul unei conferințe de presă. Sorin Grindeanu a criticat Guvernul Bolojan susținând că a distrus capitalul autohton și că a provocat prăbușirea investițiilor străine. De asemenea, Grindeanu a susținut că zeci de români își pierd locul de muncă în fiecare zi.
„Toate au efecte asupra românilor, asupra angajaților, aproape 173 de români își pierd joburile în fiecare zi, trei din patru fiind din industrie”, a declarat Sorin Grindeanu.
În ceea ce privește consumul, președintele PSD a spus că „suntem în a 11-a luna de scădere, astfel producția nu are nicio șansă de redresare”. De asemenea, el a vorbit despre scăderea inflației.
„Tot Bolojan a dublat-o, a adus-o de una a luat-o”, a explicat Sorin Grindeanu, adăugând că împrumuturile României cresc rapid.
„Guvernul se împrumută cu o mie de euro pe secundă, românii ar fi bine să se gândească (…) 434 de milioane de lei în plus la datoria publică a românilor pe zi”, a spus Sorin Grindeanu.
El a tras concluzia că în septembrie Guvernul interimar trebuie să plece de la Palatul Victoria.
„Începând cu sesiunea ordinară de toamnă e clar pentru toată lumea că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, nu ne mai permitem ca Bolojan și camarila useristă să rămână la Palatul Victoria”, a precizat Grindeanu care a dat asigurări că „PSD este pregătit să fie parte a unei soluții”.
Întrebat dacă este posibil să ne așteptăm și anul acesta la o scădere a dobânzii cheie, Mugur Isărescu a precizat:
„În momentul ăsta nu pot să vă spun, pentru că avem multe incertitudini. Dar formularea mea o repet. Pe măsură ce rata inflației scade, bineînțeles, după ce ea se duce sub rata de dobândă de politică monetară, ne putem aștepta la acest lucru. Așa cum o văd eu acum, probabil până la începutul anului următor”, a declarat Mugur Isărescu.
Întrebat în ce măsură criza energetică ar putea să ducă la o ar putea să ducă la o creștere a ratei inflației peste nivelul prognozat, Guvernatorul BNR a declarat:
„Bineînțeles că ar putea, dacă lucrurile nu se calmează”, a declarat Isărescu.
Acesta a afirmat că „este o perioadă, a plouat mai puțin, e secetă, Dunărea a scăzut”, însă a amintit și deciziile guvernului de compensare.
„Este clar că ar influența inflația”, a declarat Isărescu.
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit complet, joi, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Cu toate acestea, populația nu va fi afectată de schimbare, ci energia va fi limitată doar pentru marii consumatori industriali.
Guvernatorul BNR a fost întrebat ce rată de incertitudine are noua prognoză care estimează o inflație de 6,1% până la sfârșitul anului.
Mugur Isărescu a precizat că, pe măsură ce inflația scade, nu se știe încă perioada, „vom gândi și vom hotărî și o reducere de rată de politică monetară și vor scădea și dobânzile”.
„În piața monetară, ați văzut că nu au fost exagerate. Am lăsat suficientă lichiditate în piață și cursul a rămas stabil. Lichiditate și pentru finanțarea deficitului și pentru finanțarea economiei. O creștere a creditului de 20% la nivelul corporate. Cât arată cifrele, ne arată că mulți oameni, specialiști într-adevăr – nu oricine știe să facă calcul. Că dacă ai o rată de dobândă 7% și inflație de 10%, nu ești în pierdere”, a declarat Mugur Isărescu.
Acesta precizează că, la nivelul populației fenomenul se resimte mai accentuat pe fondul scăderii veniturilor și o eventuală creștere a prețului la energie electrică.
Guvernatorul BNR a a precizat, totuși că, la nivelul populației, creditul de consum, dar și creditul pentru ipotecare este cvasi-stagnant.
Acesta a precizat că, în acest an, speră ca România să nu aibă parte de o recesiune dramatică.
„La nivelul corporațiilor, creșterea de 20% ne arată că lumea gândește. Și gândește pozitiv. Și sperăm să nu avem o cădere dramatică. O vom avea, probabil. O creștere zero sau cu minus în acest an. Dar nu o recesiune dramatică”, a conchis Isărescu.
Joi, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, ediția august 2026, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un apel către partidele de guvernare, subliniind că acestea trebuie să se reașeze la masa negocierilor și să ajungă la compromisurile necesare pentru continuarea procesului de consolidare fiscală.
„Dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliției trebuie să se reașeze la masă. Fiecare trebuie să facă concesii necesare și să ducă țara mai departe. Nu pentru că avem neapărat o problemă de credibilitate, ci pentru că investitorii, agențiile de rating, dar și Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”, a explicat Isărescu.
Isărescu: Se pot părui, că e absolut normal, dar în public să închidă toate discuțiile inutileEl a explicat că formațiunile politice trebuie să țină cont de propriile electorate, care pot avea opinii diferite asupra măsurilor fiscale, dar că acest lucru nu trebuie să blocheze guvernarea.
„În interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal, dar în public trebuie închise toate discuțiile astea care sunt și inutile până la urmă. Nu-i folosesc nimănui, niciunui partid”, a afirmat guvernatorul.
În opinia sa, problemele de credibilitate ale României nu provin din decizia agențiilor de rating, ci din modul în care sunt purtate public discuțiile despre viitoarele măsuri economice și fiscale.
„Nu e vorba numai de decizie, e vorba și de vorbe care trebuie mai bine cântărite când sunt spuse în spațiu public. Altfel, o să o pățim”, a spus el.
Isărescu: Deciziile Fitch și Moody’s au fost corecteMugur Isărescu a comentat și deciziile luate de agențiile Fitch și Moody’s în privința ratingului suveran al României, apreciind că acestea au fost corecte.
„Deciziile finale au fost cele corecte. Nu au fost o binefacere dată României. Nu a fost vorba de concesie. Procedura este cea absolut normală”, a declarat guvernatorul BNR.
Declarațiile lui Mugur Isărescu vin deciziile Fitch și Moody’s privind ratingul suveran al țării noastre. Vinerea trecută, Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția spune însă că România a făcut progrese peste așteptări în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările Moody’s, cât și propriile ținte ale Guvernului.
Totodată, Fitch a confirmat pe 31 iulie ratingul „BBB-”, însă a atras atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și asupra dificultății continuării reducerii deficitului după 2026. Următoarea evaluare importantă, după Moody’s, este cea programată de Standard & Poor’s pentru 2 octombrie.
Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) și Televiziunea Națională Bulgară (BNT) au anunțat că Burgas va fi gazda celei de-a 71-a ediții a Eurovision Song Contest, care va avea loc în perioada 11-15 mai 2027.
Cele două semifinale sunt programate pentru marți, 11 mai, și joi, 13 mai, iar marea finală va avea loc sâmbătă, 15 mai 2027. Competiția se va desfășura la Arena Burgas, cea mai nouă arenă sportivă și de divertisment din Bulgaria, inaugurată în 2023.
Alegerea orașului Burgas vine după victoria obținută de Bulgaria la Eurovision 2026, desfășurat la Viena. Artista DARA a câștigat competiția cu piesa „Bangaranga”, aducând Bulgariei prima victorie din istoria participării sale la Eurovision și, implicit, dreptul de a organiza pentru prima dată concursul.
Burgas a învins Sofia, Varna și PlovdivBurgas a fost desemnat în urma unui proces competitiv de selecție la care au participat patru orașe bulgare: Burgas, Sofia, Varna și Plovdiv.
În etapa finală au ajuns Burgas și Sofia. Evaluarea a luat în calcul mai multe criterii, printre care capacitatea și dotările arenei, cerințele tehnice și de producție, infrastructura locală, numărul de locuri de cazare, transportul și conexiunile internaționale.
Potrivit EBU și BNT, Burgas s-a impus prin combinația dintre infrastructura necesară organizării concursului, capacitatea de cazare, transportul, sprijinul autorităților locale și planul de a transforma întregul oraș într-o parte importantă a experienței Eurovision.
„Burgas aduce ceva cu adevărat special la Eurovision Song Contest. Este un oraș vibrant și primitor de la Marea Neagră, cu o identitate muzicală și culturală puternică”, a declarat Martin Green CBE, directorul Eurovision Song Contest.
Acesta a precizat că, pentru prima ediție organizată vreodată în Bulgaria, organizatorii își doresc un eveniment care să fie „cu adevărat bulgăresc”, dar care să păstreze în același timp identitatea Eurovision.
Eurovision „la plajă”Burgas, al patrulea cel mai mare oraș al Bulgariei, este cunoscut pentru plajele sale, parcuri, evenimentele culturale și festivalurile de vară.
Organizatorii pregătesc un program amplu pentru săptămâna Eurovision, inclusiv Eurovision Village, EuroClub, ceremonia de deschidere și alte evenimente culturale și de divertisment.
Și celelalte orașe care au candidat pentru găzduirea competiției vor fi implicate în programul din 2027. Sofia, Plovdiv și Varna vor găzdui activități conexe, în încercarea de a transforma Eurovision într-un eveniment la nivel național.
„Nu este vorba despre un singur oraș care găzduiește Eurovision. Este Bulgaria care găzduiește Eurovision”, a declarat Dimitar Nikolov, primarul orașului Burgas.
Mii de turiști sunt așteptați la BurgasOrganizarea Eurovision este considerată o oportunitate economică importantă pentru orașul de la Marea Neagră. Mii de turiști, artiști, delegații, jurnaliști și fani sunt așteptați să ajungă în Burgas în perioada competiției.
Orașele care au găzduit edițiile recente au înregistrat beneficii economice importante. Liverpool a avut un impact economic estimat la 66 de milioane de euro în 2023, Malmö – 40 de milioane de euro în 2024, iar Basel – 58 de milioane de euro în 2025.
Pentru ediția din 2026, organizată la Viena, estimările preliminare indică 88.000 de vizitatori suplimentari, 160.000 de camere de hotel vândute și un impact economic de aproximativ 57 de milioane de euro.
Când se pun în vânzare biletele la Eurovision 2027Pe lângă cele trei spectacole televizate, fanii vor putea cumpăra bilete la șase show-uri de previzualizare, programate între 10 și 15 mai 2027.
Pentru a putea participa la vânzarea biletelor, cei interesați trebuie să se înscrie în Eurofan, clubul oficial și gratuit al fanilor Eurovision. Detaliile privind vânzarea biletelor și programul complet al evenimentelor urmează să fie anunțate în lunile următoare.
Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.
Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.
43.80% Foto – 2227 MW
19.13% Hidrocarburi – 973 MW
13.49% Cărbune – 686 MW
13.31% Eolian – 677 MW
8.44% Hidro – 429 MW
1.04% Biomasa – 53 MW
0.79% Instalații de stocare – 40 MW
0.00% Nuclear – 0 MW
Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57
Sursa: Transelectrica
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Ce s-a întâmplat în 2003Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.
În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.
În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.
Principalele repere ale acelui episod au fost:
În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.
Știre în curs de actualizare.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că România nu are o alternativă la trecerea la moneda euro, însă țara nu este pregătită în acest moment pentru acest pas.
Potrivit guvernatorului BNR, România trebuie mai întâi să își reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală. El a spus că Banca Națională a sprijinit și în trecut pregătirea României pentru adoptarea euro.
„Este foarte bună. Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente sau depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar. Deci el s-a întrerupt în 2018, când, practic, altele au devenit prioritățile”, a explicat guvernatorul BNR.
România a mai îndeplinit criteriile în 2014Mugur Isărescu a spus că România a avut în trecut un moment în care îndeplinea criteriile pentru adoptarea euro. Acesta a povestit despre anul 2014, când deficitul bugetar a fost redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit și prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, care ocupa atunci funcția de ministru al Finanțelor.
„Și președintele Băsescu a avut proiectul 2014, însă contextul, vă aduc aminte și aduc aminte la toată lumea, că dacă chiar se discută cu îndeplinirea criteriilor, atunci s-au îndeplinit criteriile. Și noi am contribuit la asta. Prim-vicele guvernator al Băncii Naționale, domnul Florin Georgescu, a fost exportat, așa între ghilimele, a devenit vice-prim-ministru și ministru de Finanțe. A contribuit la acele reduceri ale deficitului bugetar în 2014. Dar în 2013-2014, contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro. Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a spus Mugur Isărescu.
Acesta a spus că, după 2014, România a intrat într-o perioadă în care au fost reduse taxele și au crescut cheltuielile. Asta a dus din nou la majorarea deficitului. Ulterior, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat prioritățile economice.
„Și din 2015 a început o cursă care reduce mai mult… S-a redus și TVA-ul. A fost chiar o formulare să dăm înapoi românilor banii pe care i-a luat Băsescu prin majorarea TVA-ului de aici. A fost o cursă care reduce mai mult impozitele și care crește mai mult cheltuielile. Și s-a ajuns din nou la deficit mare. Iar apoi a intervenit pandemia, războiul și s-au creat alte priorități”, a declarat Isărescu.
BNR este pregătită să reia pregătirileMugur Isărescu a transmis că BNR este pregătită să reia activitatea de pregătire pentru trecerea la moneda euro, menționând însă că „este un proces politic complicat”.
„Nu numai că sprijinim în continuare. Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat. Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leu cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente și politice și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat guvernatorul BNR.
„Mai este un lucru, ca să nu fie confuzii, nu avem altă alternativă. Deci în momentul în care am semnat tratatul de aderare este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare. Când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca să ne păstrăm moneda națională. Deci decizia este deja luată. O discuție este să vedem. Poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile. Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită”, a mai spus Mugur Isărescu.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”Întrebat dacă România este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro, guvernatorul BNR a răspuns că „nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită”.
Prioritatea, spune Isărescu, este reducerea deficitului și menținerea corecției fiscale, astfel încât România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.
„Acum mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită. Și prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm. Pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat guvernatorul.
Când va trece România la euroÎntrebat cât ar putea dura, în mod realist, până când România va adopta moneda euro, Mugur Isărescu a spus că „acum nu pot să spun”. El a precizat că primul obiectiv este ca deficitul bugetar să coboare sub pragul de 3%.
„Acum nu pot să spun. Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să trag toate. Și deficitul extrem, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat, de asemenea, că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte și asupra deficitului extern și asupra inflației.
„Dar din deficitul extern, din deficitul fiscal se trage și deficitul extern, și inflație, o parte din inflație, că n-ai un deficit de 9%, dar nu poți să spui că ți-e ușor să combați inflația numai cu politică monetară și în plus, ceea ce este foarte important, o instabilitate legislativă în domeniul fiscal remarcabilă. Atunci, în 2014, când se spunea că intrăm în zona euro, în anul imediat următor s-a redus TVA-ul”, a mai spus Mugur Isărescu.
Investigația Consiliului Concurenței a vizat piața producției și comercializării semințelor de cultură și cea a produselor pentru protecția culturilor.
Potrivit autorității, producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM – fosta DuPont România – și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii lor privind condițiile în care aceștia puteau vinde sau revinde anumite produse.
Concret, prețurile de revânzare către fermieri ar fi fost stabilite prin clauze contractuale și printr-un sistem de vouchere utilizat în campaniile agricole.
Cum funcționa sistemul de vouchereProducătorii ofereau direct fermierilor cupoane care indicau produsele eligibile și reducerile disponibile. Fermierul putea alege distribuitorul de la care cumpăra, însă prețul final în cazul utilizării voucherului fusese stabilit anterior între producător și distribuitor, potrivit concluziilor investigației.
În acest fel, arată Consiliul Concurenței, producătorii puteau influența nivelul prețurilor de pe piață, iar distribuitorii obțineau un volum mai predictibil al vânzărilor și, în anumite situații, discounturi pentru participarea la campanii.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, subliniază că problema nu este existența voucherelor, ci transformarea unui preț recomandat într-unul obligatoriu.
„Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu”, a declarat Chirițoiu. Distribuitorii trebuie să își poată stabili independent prețurile, astfel încât fermierii să poată beneficia de concurența dintre aceștia și de eventuale discounturi suplimentare, a explicat șeful autorității.
Cine a primit cele mai mari amenziCea mai mare sancțiune a fost aplicată Agrii – aproape 17,9 milioane de lei, urmată de Pioneer – 14,47 milioane de lei și Corteva – 6,32 milioane de lei.
Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt:
Un caz separat este Agricover, companie care a aplicat la programul de clemență al Consiliului Concurenței și, în consecință, a beneficiat de imunitate la amendă.
Alte 15 dintre cele 21 de companii sancționate și-au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au primit reduceri ale sancțiunilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun.
Consiliul precizează că producătorilor le-au fost aplicate procente mai mari din cifra de afaceri decât distribuitorilor, deoarece autoritatea a considerat că aceștia au avut un grad mai ridicat de implicare și au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor.
În cazul Monsanto nu au fost găsite suficiente doveziInvestigația a analizat și relația dintre Monsanto România și distribuitorii companiei. În acest caz, Consiliul Concurenței spune că nu a identificat suficiente dovezi pentru a concluziona că prețurile recomandate de producător au funcționat, în urma unei înțelegeri anticoncurențiale, ca prețuri fixe și obligatorii pentru revânzarea semințelor către fermieri.
Ancheta a început în 2022 și a fost extinsăCazul are o istorie de aproape patru ani. În noiembrie 2022 devenea public faptul că autoritatea de concurență deschisese investigația, având indicii privind posibile înțelegeri de fixare a prețurilor între furnizori precum Pioneer, DuPont/Corteva, Syngenta, Monsanto și Maisadour și distribuitori. La momentul respectiv au avut loc și inspecții inopinate.
Investigația a fost extinsă ulterior. În august 2025, Consiliul Concurenței a efectuat noi inspecții la Agrii România, Agro-Est Muntenia, Alcedo, Ameropa Grains, Biochem, Chemark ROM, Kwizda Agro România, Moldova Farming și Plantagro-Com, după identificarea unor indicii privind posibila implicare a unor distribuitori suplimentari.
Legea concurenței interzice înțelegerile sau practicile concertate între companii care restrâng sau denaturează concurența, inclusiv stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare ori de vânzare.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar sumele provenite din amenzi ajung la bugetul de stat, executarea sancțiunilor fiind realizată de ANAF.
Pompierii din Arad intervin, joi dimineață, în municipiul Arad, pe Calea Victoriei, unde a avut loc o explozie urmată de un incendiu, informează ISU Arad.
La fața locului au fost mobilizate echipaje din cadrul Detașamentului Arad, cu trei autospeciale de stingere, o autospecială de primă intervenție și comandă și o autospecială de descarcerare. La intervenție se deplasează și o ambulanță SAJ.
„Intervenția este în dinamică”, transmite ISU Arad.
Autoritățile din Arad urmează să stabilească împrejurările în care s-a produs explozia și dacă există victime sau pagube. Intervenția este în desfășurare.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat joi, într-o intervenție la Digi24, că energia eoliană a contribuit semnificativ la acoperirea necesarului de electricitate în seara precedentă, iar producția din această sursă este estimată să rămână importantă și în următoarele zile.
„Aseară (miercuri seara – n.r.) a contat foarte mult energia eoliană și avem prognoze bune și pentru zilele următoare, pentru acest weekend, o medie de 500 de megawatt, cu creștere chiar peste 1000, un minim de 100. Important este că va compensa, într-o bună măsură, cel puțin pentru ziua de astăzi și mâine. În weekend, în general, lucrurile sunt mai calme și importurile au fost mai scăzute, chiar și weekend-urile trecute, destul de călduroase”, a spus Bușoi la Digi24.
Energia eoliană a redus presiunea pe importuriSecretarul de stat a precizat că importurile de energie au fost, miercuri seara, mai mici decât cele prognozate, în condițiile în care unitatea 2 a centralei de la Cernavodă era încă în funcțiune.
„Cel puțin în ceea ce privește seara trecută, lucrurile au stat destul de bine. Evident, aseară încă funcționa unitatea 2 de la Cernavodă, dar importurile au fost mai scăzute decât cumva era prognozat”, a declarat Bușoi.
Întrebat despre energia furnizată în rețea de prosumatorii care dețin sisteme de stocare, Bușoi a subliniat că este dificil de realizat o estimare exactă, pentru că Sistemul Energetic Național nu poate măsura cu precizie această contribuție.
Pe de altă parte, Bușoi a afirmat că vârful de sarcină înregistrat miercuri seara a fost de aproximativ 7.000 de MW, cu circa 300 de MW sub nivelul prognozat al consumului.
Centrala Nucleară de la Cernavodă se oprește joiCentrala Nucleară de la Cernavodă oprește astăzi, 13 august, Reactorul 2 din cauza scăderii nivelului Dunării. România va acoperi necesarul de energie prin importuri.
Procedura de deconectare a început deja la ora 07:00, iar în jurul orei 11:00 este așteptat ca centrala să nu mai furnizeze energie în Sistemul Energetic Național.
Reactorul 2 a produs în ultimele zile aproximativ 680 de megawați. Deocamdată, autoritățile nu pot spune când va putea fi repornit, fiindcă prognozele indică o nouă scădere a nivelului Dunării în perioada următoare. La nivel european, situația este la fel de îngrijorătoare în ceea ce privește canicula.
Autoritățile estimează că centrala ar putea rămâne oprită cel puțin zece zile. După ce condițiile vor permite repornirea, va mai fi nevoie de aproximativ una-două zile pentru ca centrală să livreze la capacitatea maximă energie în sistem.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deja oprită la sfârșitul lunii iulie, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării. Oprirea acesteia a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, într-o perioadă în care consumul a crescut din cauza caniculei.
Vinul cu conţinut redus de alcool (12%) a fost puțin în afara Italiei înainte de începutul secolului XXI. Asta deși sortimentul există și este consumat de mii de ani.
Istoria ProseccoIstoria sa începe din timpul romanilor. Aceștia îl numeau vin Pucino și îl lăudau pentru calitățile sale. Între secolele XVIII-XIX a evoluat spre forma modernă prin metoda de fermentare în tancuri mari de oțel. Metoda este folosită deoarece păstrează aromele și reduce costurile de producție. Produsul se toarnă în sticle doar înainte de comercializare.
Unde și cum se produce ProseccoVinul Prosecco se produce în nord-estul Italiei, în zonele Veneto și Friuli-Venezia Giulia. În zonă există arii protejate precum Conegliano, Valdobbiadene și Asolo.
Vinul spumant trebuie să conțină cel puțin 85% struguri din soiul Glera. Inițial soiul de strugure se numea Prosecco, dar denumirea a fost modificată în 2009 printr-o decizie luată la nivelul UE.
În prezent, soiul Glera este cultivat și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în România. De asemenea, a fost naturalizat în Brazilia, Argentina și Australia. Totuși, vinul rezultat nu poate fi comercializat sub marca Prosecco. Singurii care au acest drept sunt fermierii din nord-estul Italiei.
Guvernul condus de Giorgia Meloni pierde tot mai mult din popularitate în rândul tinerilor italieni, potrivit mai multor sondaje. Schimbarea ar putea să se simtă la alegerile naționale din 2027, care se anunță deja ca o confruntare strânsă între coaliția de dreapta și opoziția de centru-stânga.
Analiștii spun că tinerii sunt nemulțumiți în special de lipsa unor reforme economice care să le ofere mai multe oportunități, dar și de măsurile de securitate adoptate de guvern.
„Alegătorii mai tineri se înclină în mod clar spre centru-stânga”, a declarat pentru Reuters Lorenzo Pregliasco, șeful agenției de sondare Youtrend.
Potrivit acestuia, partidele din coaliția de guvernare, Frații Italiei, Liga și Forza Italia, obțin în prezent mai puțin de 30% din voturile italienilor sub 35 de ani.
În schimb, principalele formațiuni de opoziție, printre care Partidul Democrat, Mișcarea 5 Stele și Alianța Stânga-Verzi, ajung împreună la aproape 50%.
Situația este foarte diferită față de perioada de vârf a popularității Giorgiei Meloni. În 2023, partidul acesteia reușea să obțină singur un nivel de susținere în rândul tinerilor apropiat de cel pe care îl are acum întreaga coaliție de guvernare.
Tinerii spun că nu văd suficiente schimbări în economieUnul dintre principalele motive pentru care tinerii se îndepărtează de guvern este lipsa reformelor economice, susțin analiștii. Lorenzo De Sio, profesor de științe politice la Universitatea Luiss din Roma, spune că guvernul Meloni nu a schimbat politicile care îi afectează pe tineri.
„Meloni nu a făcut reforme economice semnificative. Acest lucru este în regulă dacă beneficiezi de status quo, dar este foarte rău pentru cei mai puțin protejați de acesta, ceea ce înseamnă adesea tineri.”, a spus De Sio.
Datele arată că Italia are cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani din zona euro. Este menționat și că Italia investește, de asemenea, mai puțin în educație decât majoritatea celorlalte state membre.
Potrivit Băncii Italiei, un tânăr absolvent din Germania câștigă, în medie, cu aproximativ 80% mai mult decât unul din Italia. În același timp, zeci de mii de tineri italieni pleacă anual din țară în căutarea unor oportunități mai bune.
Datele Youtrend arată că doar 25% dintre alegătorii sub 35 de ani aprobă activitatea guvernului, față de 35% în rândul întregii populații.
Măsurile de securitate îi îndepărtează pe unii tineriGuvernul Meloni se confruntă și cu nemulțumiri legate de politica sa în domeniul securității și ordinii publice. În ultimii ani, autoritățile au înăsprit regulile privind petrecerile rave, producția de canabis „light”, protestele de stradă, ocuparea ilegală a locuințelor și infracțiunile comise de minori.
În noiembrie anul trecut, mii de studenți au participat la proteste organizate sub denumirea „Ziua fără Meloni”. La acel evenimente, participanții au criticat aspru măsurile de securitate, reducerile din educație, dar și poziția guvernului italian față de războiul din Gaza.
Guvernul a propus recent și modificarea regulilor privind răspunderea penală a minorilor cu vârste între 14 și 17 ani care comit infracțiuni. Un decret adoptat în 2023, prin care au fost înăsprite sancțiunile pentru minorii care comit aceste fapte, a fost urmat de o creștere cu aproximativ 50% a numărului de minori aflați în închisori, potrivit organizației Antigone.
Meloni are probleme chiar și în zona drepteiPremierul italian Giorgia Meloni nu pierde sprijin doar în favoarea partidelor de centru-stânga. O bună parte dintre tinerii care susțin dreapta se îndreaptă către formațiuni mai radicale.
Partidul de extremă dreapta Viitorul Național, fondat în februarie de fostul general Roberto Vannacci, are deja aproximativ 7% în sondaje. Deși principalii săi susținători sunt bărbații de vârstă mijlocie, formațiunea atrage și tineri din mediul urban, în special pe cei care susțin politici dure împotriva imigrației.
„Vannacci se menține cu siguranță mai bine în rândul tinerilor electori decât partidele de guvernământ”, a spus Pregliasco.
Datele arată și o diferență destul de mare între femei și bărbați. Tinerii bărbați tind să susțină mai mult dreapta, în timp ce femeile tinere se orientează mai ales către stânga.
Potrivit Infopolitica.ro, mai multe persoane aflate pe plajă au remarcat aparatul în zona digului. Identitatea și natura obiectului nu au fost însă stabilite oficial.
Situația este cu atât mai atent urmărită cu cât, în ultimele luni, pe litoralul din apropierea Costineștiului au mai fost raportate obiecte sau fragmente despre care s-a presupus că ar avea legătură cu drone.
Un astfel de caz a fost semnalat în februarie, pe sectorul de plajă dintre Costinești și Tuzla. Ulterior, în aprilie, un fragment găsit în aceeași zonă a fost verificat de autorități, care au indicat că acesta ar fi ajuns pe țărm adus de curenții marini.
În iunie, pe fondul unor incidente cu drone maritime raportate în zona Constanței și în stațiunile din apropiere, autoritățile au intensificat verificările pe litoral.
Până la această oră, autoritățile nu au confirmat că obiectul observat joi dimineață la Costinești este o dronă. Informațiile sunt în curs de verificare.
Studiul, realizat de cercetători de la University of East Anglia și Norfolk and Norwich University Hospital, a analizat date de la peste 480.000 de persoane, cu vârste între 35 și 84 de ani, transmite Euronews. Participanții care urcau frecvent scările au avut un risc cu 39% mai mic de deces din cauza bolilor cardiovasculare comparativ cu cei care făceau acest lucru mai rar. Riscul de deces din orice cauză a fost, de asemenea, cu 24% mai mic.
Beneficii pentru inimă chiar și fără antrenamente regulateCercetătorii au observat că urcatul scărilor a fost asociat și cu un risc mai redus de apariție a unor probleme cardiovasculare majore, printre care infarctul, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Analiza a reunit date din nouă studii de calitate, participanții fiind urmăriți pentru o perioadă mediană de 14 ani. Avantajul acestei forme de mișcare este că nu necesită un program special de exerciții. Scările pot fi integrate în activitățile obișnuite, acasă, la serviciu sau în timpul deplasărilor.
Beneficiile includ un risc mai redus de apariție a unor probleme cardiovasculare majore. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels.
„Urcatul scărilor este o modalitate practică și adesea ignorată de a introduce activitatea fizică în viața de zi cu zi”, a explicat Vassilios Vassiliou, de la Norwich Medical School din cadrul University of East Anglia. Cercetătorii subliniază că acest lucru poate fi important mai ales pentru persoanele care nu au suficient timp pentru antrenamente sau nu au acces ușor la o sală de sport.
Chiar și câteva minute pot contaPotrivit cercetării, câteva minute de urcat scări, repetate de mai multe ori pe săptămână, pot contribui la îmbunătățirea condiției cardiorespiratorii și la reducerea nivelului colesterolului. Analiza sugerează și că beneficiile pot crește odată cu numărul de trepte urcate. Totuși, cercetătorii au observat efecte măsurabile chiar și în cazul unor modificări mici ale activității zilnice. „Dacă ai de ales între scări și lift, alege scările, deoarece îți vor ajuta inima”, a spus Sophie Paddock, cercetătoare la Norwich Medical School. Rezultatele susțin ideea că activitatea fizică nu trebuie să însemne neapărat antrenamente lungi sau intense. Mișcarea acumulată în timpul activităților obișnuite poate contribui, la rândul ei, la un stil de viață mai activ.
Un gest simplu într-o problemă globalăImportanța unor astfel de schimbări este cu atât mai mare cu cât peste un sfert dintre adulții din întreaga lume nu ating nivelurile recomandate de activitate fizică. Autorii studiului consideră că promovarea unor forme simple de mișcare în locuințe și la locurile de muncă ar putea contribui la reducerea riscurilor asociate bolilor cardiovasculare. Concluziile au fost prezentate inițial în cadrul unui congres științific al European Society of Cardiology.
Secretarul american de stat Marco Rubio și secretarul american al Trezoreriei Scott Bessent, doi oameni cu cel mai înalt rang în administrația Trump, au părăsit summitul NATO din luna iulie din Turcia la bordul a ceea ce a fost, de fapt, un avion-momeală, ca urmare a unei amenințări iraniene.
Vorbind sub protecția anonimatului pentru sursa citată, un înalt oficial american a declarat pentru Associated Press că Rubio era la curent cu schimbarea și cu detaliile amenințării care a stat la baza acesteia. Cu toate acestea, nu a putut sau nu a vrut să spună de ce a rămas în avion.
Cine a zburat cu TrumpÎn paralel, președintele american Donald Trump a fost mutat în secret într-un avion militar mai mic. Alături de el a zburat și Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. De asemenea, consilierii de la Casa Albă Natalie Harp, Walt Nauta și Dan Scavino au zburat alături de liderul de la Casa Albă, potrivit CBS News.
În timp ce avionul cu care călătorește președintele ar trebui să fie identificat ca Air Force One, zborul momeală a fost, de fapt, identificat public în acest fel.
Air Force One a decolat cu doisprezece jurnaliști la bord, crezând în mod eronat că aceștia călătoresc cu Donald Trump.
Întoarcerea președintelui american din Turcia fusese deja marcată de un incident anterior. El trebuia să plece din Ankara spre Regatul Unit cu același Boeing 747 care îl adusese acolo. Totuși, îngrijorările legate de siguranța sa au determinat Casa Albă să schimbe planul în ultimul moment. Astfel, Trump a călătorit cu aeronava mai veche, considerată mai sigură.
Foști agenți Secret Service explică de ce Trump a fost mutatRobert McDonald, care a lucrat 21 de ani în cadrul Secret Service, inclusiv în Divizia de Protecție Prezidențială, consideră că schimbarea avionului reflectă mai degrabă o improvizație în timp real decât o procedură standard.
„Sunt sigur că au început pregătirile imediat ce au aflat de amenințare”, a declarat McDonald, potrivit Time.
Potrivit fostului agent, decizia ar fi fost rezultatul colaborării dintre Secret Service, Biroul Militar al Casei Albe și personalul Casei Albe. În astfel de situații, planurile de securitate pot fi adaptate rapid în funcție de informațiile primite de serviciile de informații.
McDonald a respins și ideea că Air Force One și persoanele rămase la bord, inclusiv jurnaliștii, ar fi fost lăsate fără protecție. El a considerat improbabil ca aeronava să nu fi beneficiat de escortă sau de alte mijloace de protecție puse la dispoziție de armata americană ori de aliați.
Volodimir Zelenski a făcut dezvăluirile în timpul unui interviu acordat CNN. El a spus că 10% din rachetele americane Patriot ar fi suficiente pentru a distruge întreaga capacitate balistică rusă. Președintele ucrainean a mai spus că pentru ca țara sa să treacă de iarnă, ar fi suficiente aproximativ 5% din rachetele interceptoare americane.
În timpul interviului, Zelenski a arătat că o parte semnificativă a timpului său este dedicată convorbirilor și negocierilor cu aliații, în vederea obținerii de noi livrări de rachete.
„Încerc să obțin rachete în schimbul a ceva… Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi. Nu înseamnă că sunt ilegale. Dar nu pot vorbi despre asta”, a declarat Volodimir Zelenski.
Discuții Zelenski-Trump despre licența PatriotÎn timpul summitului NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a declarat că va permite Ucrainei să obțină o licență pentru a fabrica rachetele Patriot. Ulterior, liderul american și-a nuanțat declarația spunând că nu este sigur de idee. Producătorii sistemelor de rachete Patriot au trimis reprezentanți la Kiev pentru a discuta ideea, dar rezultatele au întârziat să apară.
Se pare că una dintre probleme este că producătorii Patriot se tem că Ucraina ar putea produce rachete mai repede și mai ieftin decât SUA. Recent, un reprezentant al Partidului Republican, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru publicația The Atlantic motivele pentru care Washingtonul nu a transferat încă Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot.
Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin se tem că inginerii ucraineni ar putea perfecționa tehnologia. În plus, ucrainenii ar putea organiza producția în masă, mai rapid și semnificativ mai ieftin decât o fac fabricile americane.
Ucraina este în mare măsură dependentă de sistemul american Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. În paralel cu discuțiile despre licența Patriot, unele companii ucrainene încearcă să-și procure propria tehnologie antirachetă.
Potrivit Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS), ICE intenționează să cheltuiască între 10 și 20 de milioane de dolari pentru achiziționarea unor dispozitive descrise drept „dispozitive conductive de distragere și de-escaladare”. Echipamentele ar urma să fie furnizate agenților până în luna martie.
Dispozitivele, cunoscute sub denumirea de Generated Low Output Voltage Emitter (GLOVE), arată și funcționează inițial ca niște mănuși obișnuite pentru patrulare. Acestea pot fi însă activate prin apăsarea unui buton, moment în care generează un șoc electric, scrie Sky News.
Spre deosebire de dispozitivele de tip Taser, mănușile ICE trebuie aplicate direct pe pielea unei persoane pentru a produce șocul și, potrivit producătorului, nu lasă arsuri sau urme de contact.
Astfel de mănuși au fost utilizate anterior de unele structuri locale de aplicare a legii din SUA, inclusiv în unități de detenție.
DHS susține că ICE evaluează permanent nevoile agenților săi și urmărește să le ofere instrumentele necesare pentru efectuarea în siguranță a arestărilor și operațiunilor de deportare.
Mănușile, criticate de politicieni și experțiPlanul privind mănușile ICE cu șocuri electrice a provocat îngrijorări privind posibilitatea ca acestea să fie utilizate abuziv în timpul operațiunilor de imigrație.
Procurorul general al statului New York, Letitia James, s-a declarat revoltată de propunere și a avertizat că agenții ICE care ar folosi în mod abuziv dispozitivele în statul său ar putea suporta consecințe penale și civile.
Fostul director interimar al ICE, John Sandweg, a declarat că există riscul ca mănușile să fie folosite împotriva unor persoane care nu reprezintă o amenințare.
Și congresmena democrată Pramila Jayapal a criticat măsura, afirmând că dispozitivele nu vor contribui la creșterea siguranței și că ar putea deveni „un alt instrument periculos” folosit împotriva cetățenilor și imigranților.
Michael Mannheimer, profesor de drept la Northern Kentucky University și specialist în legislația privind folosirea forței de către poliție, a ridicat o altă problemă: disponibilitatea imediată a dispozitivului ar putea determina agenții să recurgă la șocuri electrice înainte de a încerca metode de intervenție mai puțin agresive.
Avertismentele producătoruluiProducătorul dispozitivului, Compliant Technologies LLC, precizează că mănușile cu șoc electric nu ar trebui utilizate împotriva anumitor categorii de persoane, printre care copii, persoanele vârstnice și femeile însărcinate.
Manualul de utilizare avertizează, de asemenea, că dispozitivele nu trebuie folosite ca răspuns la simpla sfidare verbală și nici pentru pedepsirea sau torturarea unei persoane.
Controversele sunt amplificate de un proces aflat în desfășurare. Potrivit documentelor judiciare, un bărbat în vârstă de 43 de ani ar fi murit în 2024 după ce ar fi fost electrocutat de 27 de ori cu mănușile și de alte 13 ori cu un Taser, într-un centru de detenție din Richmond, Kentucky.
O investigație internă a stabilit că două dintre șocurile administrate cu mănușa au durat 45, respectiv 99 de secunde, cu mult peste limita de 15 secunde recomandată de producător.
ICE, în centrul controverselor privind deportărilePlanul de achiziționare a mănușilor ICE cu șocuri electrice vine într-un moment în care agenția se află deja sub o atenție publică intensă, pe fondul campaniei administrației Trump de intensificare a arestărilor și deportărilor.
În ultimele luni au fost raportate mai multe incidente în care agenți federali au folosit arme de foc în timpul unor operațiuni de imigrație. În ianuarie, cetățeana americană Renee Good, în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată mortal de agenți ICE în Minneapolis. Două săptămâni mai târziu, Alex Pretti, asistent medical ATI în vârstă de 37 de ani, a fost ucis de agenți ai Poliției de Frontieră.
Luna trecută, un alt bărbat a murit după ce a fost împușcat de un agent ICE în Houston, Texas.
Centrala nucleară de la Cernavodă va fi oprită în mod complet joi, după ce nivelul Dunării a scăzut sub limitele necesare pentru funcționarea Reactorului 2. Procedura de deconectare a început deja la ora 07:00, iar în jurul orei 11:00 este așteptat ca centrala să nu mai furnizeze energie în Sistemul Energetic Național.
Reactorul 2 a produs în ultimele zile aproximativ 680 de megawați. Deocamdată, autoritățile nu pot spune când va putea fi repornit, fiindcă prognozele indică o nouă scădere a nivelului Dunării în perioada următoare. La nivel european, situația este la fel de îngrijorătoare în ceea ce privește canicula, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
Directorul Centralei de la Cernavodă, Romeo Urjan, a spus că puterea Reactorului 2 va fi redusă treptat începând din această dimineață, până la oprirea completă a acesteia. În aceste condiții, România va trebui să se bazeze mai mult pe importurile de energie pentru acoperirea consumului.
Autoritățile spun că populația nu va fi afectatăSecretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că oprirea centralei nu ar trebui să afecteze alimentarea cu energie a populației sau funcționarea serviciilor publice.
„În cel mai rău caz, pe care nici pe acesta nu-l văd posibil, se va face o limitare de la marii consumatori industriali. Altfel, producţie pentru consumul casnic, pentru oamenii care nu vor simţi nimic în ceea ce priveşte consumul lor, electricitatea la care au acces, serviciile esenţiale, spitale, şcolile sunt închise în această perioadă. Farmacii, fabrici de medicamente, poliţie, instituţii, care asigură funcţionarea statului, nu există nici cel mai mic pericol”, a afirmat Cristian Buşoi.
Potrivit acestuia, România se confruntă cu o perioadă grea din punct de vedere energetic, pe fondul temperaturilor ridicate și al scăderii debitelor Dunării.
Prognozele hidrologice arată în acest moment că nivelul Dunării va continua să scadă în următoarele zile. Din acest motiv, Reactorul 2 nu va putea fi repornit imediat.
Autoritățile estimează că centrala ar putea rămâne oprită cel puțin zece zile. După ce condițiile vor permite repornirea, va mai fi nevoie de aproximativ una-două zile pentru ca centrală să livreze la capacitatea maximă energie în sistem.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deja oprită la sfârșitul lunii iulie, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării. Oprirea acesteia a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, într-o perioadă în care consumul a crescut din cauza caniculei.
Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Reactorul 2, autoritățile au intervenit pe Dunăre. Au fost luate măsuri pentru direcționarea unui debit mai mare de apă către centrală, prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje.
În tot acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la finalul săptămânii trecute că situația de acum este rezultatul mai multor „decizii greșite”.
„A fost o combinație de decizii greșite, de schimbări de miniștri, de politici, de incompetență, poate uneori și de rea-voință”, spunea Ilie Bolojan.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.
