Conform amendamentului, pensionarii militari cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei. Pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei, ajutorul prevăzut este de 800 de lei, iar pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să beneficieze de 1.000 de lei.
Amendamentul a fost susținut de parlamentarii PSD, AUR și de reprezentanți ai grupului PACE. Împotriva propunerii au votat aleșii PNL, USR și UDMR.
Dezbaterile din comisii au fost marcate de schimburi dure de replici între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, dar și între PSD și PNL. Deputatul PSD Adrian Câciu a fost acuzat de populism de deputatul PNL Robert Sighiartău, care i-a reproșat că măsura ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar.
În replică, Adrian Câciu a respins criticile și a susținut că problemele actuale nu pot fi puse în sarcina PSD, trimițând indirect și la fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.
Și reprezentanții USR au criticat amendamentul, susținând că măsura „îi umilește pe pensionarii militari”, deoarece ar reprezenta, în esență, un ajutor social, nu o soluție reală pentru corectarea pensiilor. De altfel, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara recent că pensionarii militari au nevoie de pensii corecte, nu de ajutoare sociale.
Subiectul rămâne unul sensibil în Parlament, pe fondul disputelor privind echitatea sistemului de pensii militare și soluțiile bugetare prin care statul poate interveni pentru sprijinirea celor cu venituri mici.
„Blocarea nemotivată a unei decizii în acest sens determină, pe tot lanțul agroalimentar, efecte negative ce se vor acumula în prețul final al alimentelor”, potrivit unui comunicat de presă.
Campania agricolă de primăvară, menționează social-democrații, este în plină desfășurare, iar fermierii folosesc deja motorină scumpă pentru culturile de porumb și floarea soarelui.
„Fiecare zi fără o decizie din partea premierului implică în final o creștere a prețurilor la alimente! Mecanismul propus de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede ca fermierii să primească tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a 78 de litri de motorină/ha, la un preț fără acciză și TVA. Din perspectivă bugetară, impactul este zero, pentru că sumele scutite prin mecanismul propus ar fi oricum returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare privind motorina folosită în agricultură. Deci nu există nicio justificare economică pentru lipsa unei decizii din partea premierului Bolojan în această chestiune”, se mai arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că diferența este însă importantă pentru fermieri.
„Aceștia nu vor mai trebui să aloce sumele aferente taxelor pe motorină, având astfel o capacitate mai mare de a face față altor provocări, precum creșterea prețurilor la fertilizanți. România este în mod evident afectată de creșterea prețului internațional al țițeiului, determinată de conflictului din Orientul Mijlociu. Este necesară o reacție rapidă din partea Guvernului pentru protejarea populației și a economiei naționale. Din primele momente de la declanșarea crizei internaționale, miniștrii PSD au propus soluții pentru atenuarea creșterii de prețuri la carburanți. Lipsește doar decizia prim-ministrului! Și fiecare zi de întârziere înseamnă costuri mai mari pentru populație și pentru economia națională”, se menționează în finalul comunicatului.
Sursa din guvernul iranian a precizat, pentru Reuters, că ayatollahul Mojtaba Khamenei, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului cu Statele Unite, transmise Teheranului de către două țări intermediare.
Potrivit oficialului, poziția lui Khamenei privind răzbunarea împotriva SUA și Israelului a fost „foarte dură și serioasă” în cadrul primei sale sesiuni de politică externă. Acesta nu a precizat dacă Mojtaba Khamenei a participat personal.
Informațiile apar la doar o zi după declarațiile contondente susținute de Trump, luni, la Casa Albă. Președintele SUA a precizat că Iranul pare să dorească un acord de pace, dar că Washingtonul nu știe cu cine să negocieze. Trump a precizat că există persoane care vor să negocieze, însă identitatea lor rămâne neclară pentru partea americană.
Luni seară, doi lideri au autorităților iraniene au fost uciși, în atacuri ale Israelului. Doi dintre aceștia sunt Ali Larijani, șeful Consiliului de securitate și Gen. Gholam Reza Soleimani, șeful miliției Basij. Anunțul a fost dat marți, Israel Kratz, ministrul Apărării din Israel.
Anunțul a fost dat după ce armata israeliană (IDF) a anunțat anterior că a lansat o „serie de atacuri la scară largă” asupra capitalei Iranului și că a intensificat atacurile împotriva militanților Hezbollah din Liban, susținuți de Iran.
Autoritățile turce asigură că infrastructura turistică funcționează normal în întreaga țară, potrivit Le Figaro.
Deși aproape 800.000 de turiști francezi și-au anulat deja călătoriile în străinătate în această vară, potrivit firmei de cercetare Protourisme, Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, în colaborare cu Agenția pentru Dezvoltare și Promovare a Turismului (TGA), reiterează faptul că Turcia nu este implicată în conflictele în curs din Orientul Mijlociu. Principalele destinații turistice – Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și Cappadocia – continuă să primească vizitatori din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific fără întrerupere.
Aceasta este o problemă majoră pentru economia turcă, turismul fiind o piatră de temelie. Sectorul reprezintă aproape 10% din activitatea națională și joacă un rol vital în veniturile țării. În 2025, Turcia a atins un nivel fără precedent al turismului, cu aproape 63,9 milioane de vizitatori, generând venituri de peste 65 de miliarde de dolari.
Ajustări de rute aerieneÎn domeniul transportului aerian, repercusiunile tensiunilor regionale se reflectă în principal în ajustări specifice ale anumitor rute din Orientul Mijlociu: mai multe companii aeriene au redus, reprogramat sau suspendat zborurile către hub-uri precum Dubai, Tel Aviv și Amman. Cu toate acestea, aceste ajustări rămân izolate și nu semnifică o paralizie generală a transportului aerian în regiune.
Zborurile internaționale către și dinspre Turcia rămân neîntrerupte. Majoritatea conexiunilor dintre Europa și principalele aeroporturi turcești continuă să funcționeze conform orarelor programate, fără restricții operaționale semnificative.
Turcia menține promovarea destinațieiÎn ceea ce privește distribuția, operatorii turistici, agențiile de turism și alți parteneri sunt invitați să mențină promovarea destinației pe tot parcursul sezonului estival 2026. Autoritățile turce indică faptul că sunt pregătite să îi sprijine cu date actualizate și informări la cerere, pentru a răspunde la întrebările clienților și echipelor de vânzări.
O dronă a fost găsită marți dimineața în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă din republica Moldova, la aproximativ 2 km de linia de frontieră,
Poliția de Frontieră informează că aparatul este activ și, conform evaluării vizuale, este posibil să fie dotat cu încărcătură explozivă.
Specialiștii Secției tehnico-explozive vor efectua o explozie controlată, iar zona este asigurată prin paza perimetrului pentru siguranța localnicilor.
„În dimineața zilei de 17 martie 2026, ora 01:30, în zona de responsabilitate a SPF Olănești, flancul drept, la aproximativ 200 m de la frontiera de stat, pe direcția Iaskî (UA) – Crocmaz (RM), polițiștii de frontieră au observat și auzit un aparat de zbor necunoscut, asemănător unei drone de tip Shahed. Potrivit datelor constatate la fața locului, obiectul aerian a fost detectat la o înălțime de până la 150 m, survolând spațiul aerian al Republicii Moldova în sectorul menționat, ulterior deplasându-se în direcția localității Căplani”, a transmis Poliția de frontieră.
Reprezentanții Guvernului transmit că localnicii din zonă sunt evacuați.
Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters.
Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”.
Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat.
În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi.
În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19.
Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.
Un petrolier rusesc fără echipaj, grav avariat în urma unui presupus atac cu drone, plutește în derivă de mai multe zile în Marea Mediterană, între Italia și Malta și ridică temeri serioase privind o catastrofă ecologică de proporții, potrivit CNN.
Nava, Arctic Metagaz, transportă o încărcătură uriașă: aproximativ 900 de tone de motorină și peste 60.000 de tone de gaz natural lichefiat – considerată extrem de periculoasă de autoritățile europene.
Imaginile surprinse de la distanță arată vasul înnegrit, fumegând și înclinat, cu o spărtură majoră în bord și urme vizibile de substanțe în apă.
Echipajul a fost evacuatPotrivit Ministerului rus de Externe, incidentul a avut loc pe 3 martie, în ape internaționale din centrul Mediteranei, la aproximativ 168 de mile marine sud-est de Malta.
Moscova susține că petrolierul a fost atacat de drone maritime și aeriene.
Cei 30 de membri ai echipajului au abandonat nava după izbucnirea incendiului.
Unii dintre ei au suferit arsuri, iar toți au fost salvați de Garda de Coastă libiană și transportați la Benghazi.
Autoritățile ruse au acuzat Ucraina de atac, calificând incidentul drept „act de terorism” și „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Kievul nu a comentat până în prezent aceste acuzații.
„O bombă cu ceas” în largul EuropeiÎntre timp, petrolierul a rămas fără propulsie și sistem de navigație, fiind complet în derivă. Oficialii italieni avertizează că schimbările de vânt ar putea împinge nava spre țărmurile Italiei.
În cadrul unei reuniuni de urgență convocate de premierul italian Giorgia Meloni, situația a fost descrisă drept extrem de periculoasă.
Un oficial prezent la discuții a numit vasul „o bombă cu ceas umplută cu gaz”.
Italia și Malta monitorizează permanent situația și au trimis remorchere și echipamente antipoluare în zonă, pregătite să intervină în caz de urgență. Nava se afla recent la aproximativ 20 de mile marine de insula italiană Linosa.
Proprietarul navei e de negăsitResponsabilitatea pentru salvarea navei revine companiei ruse care o deține, însă autoritățile italiene și malteze nu au reușit până acum să stabilească un contact clar cu proprietarul.
Experți maritimi analizează mai multe scenarii: remorcarea navei către un port sigur sau, în cel mai rău caz, scufundarea controlată în ape adânci pentru a evita un dezastru.
O catastrofă ecologică „devastatoare”Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă.
Potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), o eventuală scurgere ar putea avea consecințe devastatoare.
Vorbim de incendii la suprafața apei, formarea de nori criogenici letali pentru fauna marină și de poluare severă și de lungă durată a apei și atmosferei.
Zona în care plutește petrolierul este una dintre cele mai bogate în biodiversitate din Marea Mediterană, fiind habitat pentru numeroase specii protejate și rută de migrație pentru tonul roșu și peștele spadă.
Ecologiștii avertizează că un accident ar putea afecta grav economia locală a insulelor din zonă, dependente de pescuit și turism, iar impactul asupra ecosistemelor ar putea fi ireversibil.
Japonia a pierdut un număr uriaș de turiști chinezi într-o singură lună, dar turismul național nu a fost foarte afectat, potrivit CNBC. Sosirile în Japonia din China au scăzut cu peste 60% în ianuarie, în comparație cu perioada similară a anului trecut, așa cum arată datele de la Organizația Națională de Turism din Japonia (JNTO). În mod neașteptat, numărul total al turiștilor care au intrat în Japonia a scăzut cu doar 4,9% în ianuarie.
Turiștii din Coreea de Sud și din Taiwan au umplut golul provocat de chinezi. Statistica arată că sosirile turiștilor din Coreea de Sud au crescut cu 21,6%, depășind China în clasamentul celei mai mari surse de vizitatori străini. De asemenea, în ianuarie au fost de două ori mai mulți vizitatori din Taiwan decât din China, numărul lor crescând cu 17%.
Întrebarea este dacă turiștii chinezi vor redeveni interesați de Japonia. Experții cred că pe termen scurt acest lucru nu este posibil din cauza condițiilor economice și politice, dar și a influențelor de pe rețelele de socializare. De aceea, japonezii au început să se reorienteze încercând să atragă atenția altor asiatici și europenilor.
În comunicatul oficial se arată că „polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Prahova – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase desfășoară, în această dimineață, o amplă acțiune operativă”, într-un dosar penal coordonat de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
De asemenea, „în baza mandatelor de percheziție domiciliară emise de instanța competentă, polițiștii pun în executare 17 mandate de percheziție, în județul Prahova”, mai precizează comunicatul.
Vizate: firme de gestionare a deșeurilor și persoane suspectePotrivit autorităților, „activitățile vizează punctele de lucru a două societăți comerciale care desfășoară activități în domeniul colectării, tratării și eliminării deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și domiciliile unor persoane fizice bănuite de implicare în activități infracționale”.
La acțiune participă polițiști din mai multe structuri, inclusiv Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Criminalistic, dar și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Suspiciuni de deversări ilegale într-un râu din PloieștiÎn comunicat se arată că ancheta vizează infracțiuni legate de „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii privind gestionarea deșeurilor periculoase, precum și de abandonare, aruncare sau ascundere a deșeurilor”. Potrivit verificărilor efectuate, „cele două societăți comerciale ar fi deversat deșeuri, atât periculoase, cât și nepericuloase, în perioada octombrie 2025 – prezent, în albia unui râu din municipiul Ploiești”, mai spune comunicatul.
În urma perchezițiilor, 7 persoane urmează să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova pentru audieri și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun, sub coordonarea procurorilor. Acțiunea beneficiază de sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Prahova.
Autoritățile subliniază că cercetările continuă, iar „pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor legale”. Cazul vizează posibile încălcări grave ale legislației privind regimul deșeurilor, cu impact asupra mediului și sănătății publice.
Prețul petrolului și-a revenit marți, accelerându-și redresarea și crescând cu peste 5%, după o scădere bruscă din ziua precedentă, determinată de îngrijorările persistente cu privire la aprovizionarea cu țiței din Orientul Mijlociu, unde instalațiile energetice strategice sunt atacate din nou, potrivit Le Figaro. În jurul orei 06:15 GMT, prețul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), referința SUA, a crescut cu 5,16%, ajungând la 98,32 dolari pe baril. Țițeiul Brent, referința globală, a crescut și el, ajungând la 104,88 dolari pe baril. Luni scăzuse cu 2,84%.
La închiderea tranzacțiilor din Asia, piața a înregistrat o creștere bruscă, iar prețurile au crescut din nou pe fondul atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice strategice din Orientul Mijlociu, alimentând și mai mult îngrijorările cu privire la întreruperile aprovizionării cu țiței.
Uzina de procesare a petrolului din Fujairah, de pe coasta de est a Emiratelor Arabe Unite, a fost vizată marți de un alt atac cu drone care a provocat un incendiu, potrivit autorităților locale. Instalația, situată dincolo de Strâmtoarea Ormuz, fusese deja lovită cu o zi înainte de un atac cu drone, determinând compania națională de petrol ADNOC să își suspende transporturile de țiței la fața locului. Aceste tipuri de atacuri întunecă și mai mult perspectivele aprovizionării globale cu energie, deoarece războiul intră în a treia săptămână, iar traficul rămâne practic paralizat în Strâmtoarea strategică Ormuz.
Petrol din rezervele strategiceAgenția Internațională pentru Energie (AIE) și-a declarat într-adevăr disponibilitatea de a elibera mai mult din rezervele sale strategice de petrol „dacă este necesar”, în urma anunțului de miercuri privind o eliberare de 400 de milioane de barili și având în vedere că Japonia și-a deschis deja rezervele strategice. Cu toate acestea, situația rămâne incertă, iar tensiunile sunt mari.
Luni, președintele american Donald Trump și-a reiterat apelul către țările din Golf dependente de petrol de a securiza Strâmtoarea Ormuz, acuzând unele că „nu vor să se implice”. Această situație alimentează anticiparea unor acțiuni concrete. Mai mult, Donald Trump a amenințat că va extinde atacurile asupra insulei iraniene Kharg pentru a viza infrastructura petrolieră strategică crucială pentru exporturile Teheranului, pe care Washingtonul o cruțase weekendul trecut. „Aceasta nu este o piață concentrată pe o singură știre”.
Incidentul, relatat de Reuters, ar fi avut loc luni noaptea, în contextul tensiunilor crescute dintre Afganistan și Pakistan.
Guvernul taliban susține că cel puțin 400 de oameni au murit și alți 250 au fost răniți în urma atacului. De cealaltă parte, autoritățile de la Islamabad neagă că ar fi vizat un obiectiv civil, afirmând că loviturile au fost îndreptate exclusiv asupra unor instalații militare și infrastructuri de sprijin pentru terorism.
Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilorAhmad, un bărbat de 50 de ani aflat în tratament în centrul lovit, a descris scenele dramatice trăite în timpul bombardamentului. Acesta a povestit că flăcările au cuprins rapid clădirea, iar colegii săi au murit fără a putea fi salvați.
„Totul a luat foc. Era ca în Ziua de Apoi”, a declarat el, menționând că era singurul supraviețuitor dintre cei 25 de colegi de cameră.
Alți martori confirmă amploarea tragediei. Un angajat al departamentului de radiologie a precizat că majoritatea pacienților locuiau în containere amplasate în incinta centrului, iar zonele lovite direct nu au lăsat aproape niciun supraviețuitor.
Distrugeri masive și intervenții limitateLa fața locului, clădirile au fost reduse la ruine, iar pereții înnegriți și obiectele personale împrăștiate indică violența exploziilor. Medicii au relatat că au avut loc cel puțin trei explozii puternice, care au aruncat oamenii de la un perete la altul.
Dr. Ahmad Wali Yousafzai a declarat că unitatea medicală găzduia aproximativ 2000 de pacienți în momentul atacului. În haosul creat de incendii și explozii, personalul medical a fost depășit numeric și nu a reușit să salveze toate victimele.
Un șofer de ambulanță a transportat mai multe cadavre către un spital din apropiere, însă a avertizat că sub dărâmături se află încă numeroase trupuri neînsuflețite.
Irlanda a înregistrat cea mai mare creștere economică din Europa în 2025, cu un avans de 12,3% al PIB-ului real. Economiștii explică însă că acest rezultat este influențat în mare măsură de activitatea companiilor multinaționale, în special americane, care își desfășoară operațiunile financiare prin Irlanda, mai arată Euronews.
După Irlanda, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de:
Specialiștii spun că aceste rezultate sunt normale, deoarece economiile mai puțin dezvoltate tind să crească mai rapid, recuperând decalajele față de statele bogate.
Spania, cea mai performantă economie mare din UEDintre marile economii europene, Spania a avut cea mai bună evoluție, cu o creștere de 2,8%. Creșterea a fost susținută de mai mulți factori. Turismul puternic, politicile de imigrație care au crescut populația activă și investițiile publice au fost factorii decisivi. Totuși, experții avertizează că productivitatea a rămas relativ scăzută, ceea ce limitează creșterea veniturilor individuale.
La polul opus, Germania și Finlanda au înregistrat cele mai slabe performanțe, cu doar 0,2% creștere economică. Italia a avut un avans modest de 0,5%, iar Franța a crescut cu 0,8%. Economiștii explică această stagnare prin impactul așa-numitului „șoc China”, adică creșterea exporturilor chineze care afectează competitivitatea industriilor europene, în special în Germania.
Țările nordice, evoluții mixteÎn regiunea nordică, rezultatele au fost diferite de la o țară la alta:
Aceste diferențe reflectă structura economică variată a statelor nordice și expunerea diferită la piețele globale. Specialiștii avertizează că o creștere a PIB-ului nu se traduce automat în venituri mai mari pentru populație.
În cazul Spaniei, de exemplu, creșterea economică a fost susținută în mare parte de creșterea populației, nu de productivitate. Astfel, veniturile individuale pot rămâne stagnante, chiar dacă economia per ansamblu crește. Potrivit estimărilor OECD, Spania ar putea rămâne liderul creșterii economice și în 2026, cu un avans de 2,2%, depășind alte economii majore europene.
Sursa: Eurostat • Growth rate of GDP
În ansamblu, datele arată o Europă cu ritmuri de creștere inegale, în care statele din sud și est recuperează rapid, în timp ce economiile tradițional puternice se confruntă cu provocări structurale tot mai mari.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat marți la Londra, unde are programată o întâlnire cu premierul britanic Keir Starmer, relatează dpa.
În această perioadă, atenția internațională se îndreaptă tot mai mult către conflictul din Iran, care continuă să escaladeze, în timp ce războiul din Ucraina rămâne o preocupare majoră pentru aliații occidentali.
Prim-ministrul britanic își dorește menținerea conflictului din Ucraina pe agenda globală, în ciuda evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În același context, Statele Unite au decis să relaxeze temporar sancțiunile impuse țărilor care importă petrol rusesc.
Măsura aceasta urmărește, de fapt, stabilizarea pieței energetice, care oferă și un avantaj indirect președintelui rus, Vladimir Putin.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Downing Street 10, Keir Starmer a făcut o precizare despre riscurilor generate de această situație, spunând că „nu putem permite ca războiul din Golf să se transforme într-un câștig neașteptat pentru Putin”.
Ministrul britanic al apărării, John Healey, a confirmat vizita liderului ucrainean și a menționat sprijinul semnificativ acordat recent Kievului.
El a precizat în fața Parlamentului că „luna trecută am livrat Ucrainei 3.500 de drone, 18.000 de proiectile de artilerie și trei milioane de bucăți de muniții mici”.
Despre nivelul de dificultate care se instalează treptat la nivel internațional, el a afirmat că „ne confruntăm cu două conflicte pe două continente, susținute de o axă a agresiunii cu tactici similare și tehnologii similare”.
„În numele Regatului Unit”, a mai declarat el, „nu vom uita de războiul din Europa, iar hotărârea noastră totală de a fi alături de Ucraina rămâne neclintită”.
Președintele american Donald Trump a solicitat amânarea cu „aproximativ o lună” a vizitei sale programate la Beijing, în contextul războiului în desfășurare în Orientul Mijlociu.
„Din cauza războiului, simt că vreau să fiu aici, că trebuie să fiu aici. Așa că am solicitat amânarea întâlnirii cu aproximativ o lună. Și aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu el. Avem o relație foarte bună”, a spus Trump, referindu-se la președintele chinez Xi Jinping, notează BBC.
China a declarat că se află în contact cu SUA în legătură cu vizita lui Trump. „Diplomația la nivel de șef de stat joacă un rol strategic de orientare de neînlocuit în relațiile dintre China și SUA. Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al țării, Lin Jian, potrivit The Guardian.
Anterior, președintele Trump sugerase că vizita sa în China ar putea fi suspendată dacă Beijingul nu răspundea la solicitarea SUA de a obține ajutor din partea unor țări terțe pentru securizarea strâmtorii Ormuz.
Luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că au loc discuții „de la lider la lider” între președintele Trump și președintele chinez Xi Jinping și că, „în acest moment”, Trump așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Totuși, ea a punctat că aceste date „ar putea fi modificate”, potrivit AP.
Momentan, întâlnirea dintre Trump și omologul său chinez este programată să aibă loc între 31 martie și 2 aprilie, după ultimele lor discuții față în față din octombrie anul trecut.
Ambasada Chinei la Washington a declarat pentru BBC că a văzut știrile referitoare la întâlnire, însă nu a venit cu informații suplimentare privind o confirmare oficială a amânării vizitei.
Serviciile secrete americane l-au avertizat pe Donald Trump, înainte de atacul asupra Iranului, că represaliile împotriva aliaților SUA din Golf erau un efect aproape sigur, potrivit Reuters.
Informația contrazice poziția oficială. După primele atacuri israeliene și americane, Donald Trump s-a declarat surprins de faptul că Iranul a atacat țări din Orientul Mijlociu precum Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Inițial, statele din Golf nu au susținut războiul cu Iranul. Între timp, poziția s-a schimbat radical. În prezent, liderii țărilor apropiate de SUA îl îndeamnă pe Trump să nu se oprească până când Iranul nu va mai putea amenința rutele petroliere regionale.
Iranienii au atacat cu rachete și drone aeroporturile, porturile și instalațiile energetice din Golf. De asemenea, au dat peste cap circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz.
De aceea, liderii din Golf văd regimul din Iran ca pe o amenințare directă.
Conform informațiilor citate de Reuters, arestările au fost efectuate de organizația de informații a Gardienilor Revoluției, una dintre principalele structuri de securitate ale statului iranian.
Raportul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea sau naționalitatea persoanelor reținute și nici despre natura exactă a presupuselor activități desfășurate de acestea.
Autoritățile iraniene nu au emis, până în prezent, un comunicat oficial extins privind cazul.
Mehdi Taj, președintele Federației Iraniene de Fotbal, a declarat într-o postare pe rețeaua X, că „Având în vedere că Trump a declarat explicit că nu poate asigura securitatea echipei naționale iraniene, cu siguranță nu vom călători în America”, potrivit BBC.
El a adăugat: „În prezent, negociem cu FIFA pentru a găzdui meciurile Iranului la Campionatul Mondial în Mexic”.
Săptămâna trecută, ministrul sportului din Iran a declarat că nu a fost posibil ca jucătorii iranieni să participe la turneu după ce SUA au lansat atacuri aeriene alături de Israel asupra Iranului.
Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul va fi „binevenit la Cupa Mondială”, dar că nu crede că ar fi „adecvat ca ei să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”.
Echipa iraniană are programate două meciuri din grupă la Los Angeles și unul la Seattle.
Proiectul „KPop Demon Hunters” a pornit în 2020 ca o idee neobișnuită: o trupă de fete k-pop care vânează demoni. Deși inițial a stârnit scepticism în cadrul Sony, filmul a intrat în producție. Un an mai târziu compania a decis să vândă către Netflix o mare parte din drepturile de distribuție, muzică și merchandising. La acel moment, suma de 120 de milioane de dolari părea avantajoasă pentru Sony, mai ales în contextul pandemiei, când cinematografele erau închise, iar industria se afla într-o zonă periculoasă, mai screi Il Post.
Un succes uriaș pe platformă și în cinematografe. Muzica, cheia succesului globalDupă lansarea din 2025, filmul a devenit rapid un fenomen global. Netflix a raportat peste 500 de milioane de vizualizări, transformând producția într-unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria platformei. Pe lângă succesul din streaming, filmul a generat și venituri considerabile din cinematografe. Pelicula a depășit 24 de milioane de dolari din bilete, mai ales în urma unor lansări speciale. Dar consacrarea a venit la gala Oscarurilor, unde „KPop Demon Hunters” a câștigat premiile pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună piesă originală.
Un rol esențial în popularitatea filmului l-a avut coloana sonoră. Piesa „Golden”, premiată cu Oscar, a depășit 1,5 miliarde de ascultări pe Spotify. De asemenea, mai multe melodii din film au ajuns în topurile internaționale. Succesul a fost susținut de colaborarea cu producători importanți din industria k-pop, inclusiv artiști și creatori care au lucrat cu trupe celebre precum BTS sau Blackpink.
Decizia Sony de a ceda drepturile este considerată acum una dintre cele mai neinspirate din industrie. La momentul tranzacției, compania se confrunta cu dificultăți generate de pandemie și nu avea o platformă proprie de streaming comparabilă cu Netflix sau Amazon. Astfel, oferta Netflix a părut o soluție sigură pentru salvarea și rentabilizarea proiectului. Privind în retrospectivă, Sony a pierdut controlul asupra unei proprietăți intelectuale originale extrem de valoroase, capabilă să genereze filme, seriale și produse comerciale pe termen lung.
Succesul din strategii atipice de marketing dar și profituri imense pierduteNetflix a adoptat o strategie diferită față de modelul său clasic. Filmul a fost lansat nu doar pe platformă, ci și în cinematografe, inclusiv în versiuni speciale de tip karaoke. Această abordare a contribuit la extinderea audienței și la consolidarea succesului global al producției. Deși Netflix a obținut drepturi importante asupra produselor derivate, compania nu a reușit să capitalizeze complet succesul filmului în perioada inițială. Producția de jucării inspirate din film a fost întârziată, deoarece partenerii industriali nu au anticipat amploarea succesului. Astfel, sezonul de vânzări din perioada sărbătorilor din 2025 a fost ratat.
„KPop Demon Hunters” a devenit rapid mai mult decât un film: o franciză globală cu potențial uriaș. Sony rămâne implicată în producția viitoarelor filme, iar un sequel este deja în pregătire. Însă controlul principal asupra distribuției și exploatării comerciale aparține Netflix. Cazul este acum considerat un exemplu clar despre cum o decizie luată într-un moment de criză poate schimba radical echilibrul de putere într-o industrie și poate transforma un risc aparent într-un succes uriaș.
Dronele de atac ieftine încep să erodeze acest avantaj, oferind forțelor mai mici și mai puțin înstărite o capacitate mai mare de a provoca daune, potrivit unei analize Reuters.
Arsenalul convențional al SUA în „Operațiunea Epic Fury”Statele Unite, prin contrast, s-au bazat mult timp pe bugetul său militar vast pentru a desfășura unele dintre cele mai scumpe aeronave din lume.
SUA au trimis aproximativ 200 de avioane de vânătoare în misiuni de atac. Pentru prima dată, F-35 este utilizat pe scară largă în luptă de către forțele americane, după probleme legate de costuri și întârzieri.
Bombardierele B-2 sunt aeronave stealth cu rază lungă de acțiune, capabile să transporte până la 40.000 de livre de bombe ghidate de precizie. Unele dintre aeronavele mai mari sunt destinate realimentării sau supravegherii.
O altă aeronavă mare este bombardierul B-1, poreclit „Bone”, care poate transporta până la 75.000 de livre de echipament de misiune și muniție mixtă și poate transporta până la 24 de rachete de croazieră.
Printre vehiculele americane fără pilot se numără dronele Reaper, care sunt operate de un pilot de la o stație de sol. Și, fiind utilizată pentru prima dată, este FLM-136 LUCAS, o dronă de atac unidirecțională, care este izbitor de asemănătoare cu dronele Shahed ale Iranului. O dronă de atac unidirecțională zboară către o țintă și explodează la impact.
Strategia Iranului: Volumul în fața precizieiIranul a petrecut ani de zile fabricând și furnizând drone fără pilot aliaților săi, iar acum le desfășoară el însuși la scară largă.
De când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, Teheranul a lansat sute de rachete și peste 1.000 de drone asupra Israelului și a statelor din Golf aliate cu Washingtonul.
Abordarea se bazează pe volum mai degrabă decât pe precizie, cu un număr mare de drone lansate simultan pentru a copleși apărările aeriene. Prin comparație, dronele în sine sunt ieftin de produs.
O dronă Shahed costă între 20.000 și 50.000 de dolari, conform estimărilor Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Pentru a ilustra modul în care se schimbă bariera de intrare pentru controlul spațiului aerian militar, Reuters a calculat câte drone ar putea fi fabricate cu fondurile utilizate pentru un singur interceptor Patriot.
Costul unui interceptor Patriot, de 4 milioane de dolari, ar putea asigura 115 drone unidirecționale care costă aproximativ 35.000 de dolari fiecare. În doar prima săptămână a conflictului, Iranul a lansat peste 1.000 de drone și se estimează că are capacitatea de a produce în jur de 10.000 pe lună.
Lecția ucraineană și noua economie a războiuluiTehnologia războiului a evoluat rapid în ultimii ani, o schimbare ilustrată clar de lupta Ucrainei împotriva Rusiei. Ceea ce a început ca un conflict dominat de tancuri și artilerie a devenit tot mai mult un război al dronelor.
Depășită la capitolul blindate și aeronave convenționale, Ucraina s-a orientat către sisteme fără pilot ieftine pentru recunoaștere și atac. Se estimează că dronele reprezintă aproximativ 70% din pierderile rusești, permițând efectuarea atacurilor de la distanță și reducând riscul pentru piloți și echipaje.
Factorul uman și riscul strategicCele mai puternice aeronave ale Americii se bazează pe echipaje înalt calificate. De exemplu, un F-15 cu două locuri necesită aviatori care să urmeze ani de pregătire cu costuri semnificative.
Dacă una dintre acele aeronave este doborâtă, Statele Unite pierd nu doar avionul, ci posibil și echipajul de la bord. Prin contrast, dronele cu cost redus sunt pilotate de la distanță. Dacă drona este distrusă, operatorul nu este ucis, iar costul de înlocuire poate fi de ordinul zecilor de mii de dolari. Acest dezechilibru a devenit o problemă strategică.
Atacul a devenit ieftin în timp ce costul relativ al apărării a explodat, Statele Unite și aliații săi lansând uneori interceptoare în valoare de milioane de dolari pentru a doborî drone asamblate din componente comerciale la o fracțiune din preț.
Cursa pentru recuperarea decalajului tehnologicPrima utilizare a unei drone LUCAS arată că SUA încearcă să recupereze terenul în fața Iranului. Statele Unite se grăbesc să prindă din urmă. Washingtonul a acționat pentru a accelera dronele militare mici, aprobând sisteme precum Sistemul Aerian de Luptă Fără Pilot cu Cost Redus (LUCAS) mai rapid decât este obișnuit.
FLM-136 LUCAS seamănă cu Shahed-ul Iranului, un sistem de atac unidirecțional care a fost utilizat pe scară largă de către Rusia în Ucraina. Shahed a ajutat la popularizarea unei noi clase de arme care funcționează mult ca o rachetă de croazieră, dar la o fracțiune din cost. Pe măsură ce dronele de atac s-au proliferat și au devenit mai ieftine, sistemele defensive anti-dronă au rămas în urmă, expunând lacune în apărarea aeriană.
Viitorul apărării: Lasere și sisteme anti-dronăMulte dintre aceste sisteme promit să scadă costul apărării bazându-se pe electricitate sau platforme reutilizabile în locul rachetelor scumpe, însă majoritatea rămân limitate ca rază de acțiune, putere, toleranță la condiții meteorologice sau scară, și abia încep să fie desfășurate în afara mediilor de testare.
USS Preble, un distrugător din clasa Arleigh Burke, este prima și singura navă a marinei de până acum echipată cu acest laser începând cu 2 februarie 2026. Iron Beam este o armă laser de înaltă energie din clasa 100kW care angajează ținta cu viteza luminii. Este de obicei integrată în sisteme de apărare multi-stratificate.
Dispozitivul poate fi adaptat la diferite vehicule, atât terestre, cât și maritime. Acest sistem este format din cinci componente, inclusiv un fascicul laser de mare putere pentru a distruge dronele sau un sistem de bruiaj.
Până când acele sisteme se vor maturiza și vor putea fi desfășurate pe scară largă, forțele armate se bazează în continuare pe rachete de apărare aeriană dovedite pentru a opri dronele care amenință navele, bazele și orașele.
Provocarea pentru Statele Unite și aliații săi este dacă tehnologia anti-dronă poate avansa suficient de rapid și de ieftin pentru a se potrivi cu ritmul dronelor de atac, sau dacă apărarea împotriva lor va continua să se bazeze pe interceptoare costisitoare.
Cu alte cuvinte, se teme că instrumentele sale de IA ar putea indica cuiva cum să fabrice arme chimice sau radioactive și dorește ca un expert să se asigure că măsurile de protecție sunt suficient de solide, potrivit BBC.
În anunțul de recrutare de pe LinkedIn, firma precizează că candidații trebuie să aibă o experiență de cel puțin cinci ani în „apărarea împotriva armelor chimice și/sau a explozivilor”, precum și cunoștințe despre „dispozitive de dispersie radiologică”, cunoscute și sub denumirea de bombe murdare.
Firma a declarat pentru BBC că rolul este similar cu posturile din alte domenii sensibile pe care le-a creat deja.
Mai multe companii au adoptat strategiaAnthropic nu este singura firmă de IA care adoptă această strategie.
Un post similar a fost publicat de OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT. Pe site-ul său de recrutare, compania listează un post vacant pentru un cercetător în „riscuri biologice și chimice”, cu un salariu de până la 455.000 de dolari, aproape dublu față de cel oferit de Anthropic.
Însă unii experți sunt îngrijorați de riscurile acestei abordări, avertizând că aceasta oferă instrumentelor de IA informații despre arme, chiar dacă li s-a cerut să nu le folosească.
Industria IA a avertizat în mod continuu cu privire la potențialele pe care le prezintă tehnologia sa, dar nu s-a făcut nicio încercare de a încetini progresul acesteia.
Legăturile cu războiul din IranProblema a căpătat un caracter urgent, întrucât guvernul SUA apelează la firmele de IA în timp ce declanșează războiul în Iran și operațiuni militare în Venezuela.
Anthropic a inițiat o acțiune în justiție împotriva Departamentului Apărării al SUA, pe care a desemnat-o drept un risc pentru lanțul de aprovizionare atunci când firma a insistat că sistemele sale nu trebuie utilizate nici în arme complet autonome, nici în supravegherea în masă a americanilor.
Co-fondatorul Anthropic, Dario Amodei, a scris în februarie că nu crede că tehnologia este încă suficient de bună și că nu ar trebui utilizată în aceste scopuri.
Casa Albă a transmis că armata SUA nu va fi condusă de companii de tehnologie.
Eticheta de risc plasează compania americană în aceeași situație cu firma chineză de telecomunicații Huawei, care a fost, de asemenea, inclusă pe lista neagră din cauza unor preocupări diferite legate de securitatea națională.
OpenAI a declarat că este de acord cu poziția Anthropic, dar a negociat apoi propriul contract cu guvernul SUA, care, potrivit companiei, nu a intrat încă în vigoare.
Asistentul AI al Anthropic, numit Claude, nu a fost încă eliminat treptat și este în prezent încă integrat în sistemele furnizate de Palantir și utilizat de SUA în războiul dintre SUA, Israel și Iran.
