„Donald Trump culege ce a semănat. A avut dispreț pentru europeni, a vorbit urât despre ei, a pus sub semnul întrebării existența NATO, a vrut să ocupe Groenlanda, teritoriul care aparține Uniunii Europene Nu cred că vreunul dintre liderii europeni a avut o atitudine de respingere față de Statele Unite. Respingerea este față de Donald Trump”, a spus fostul președinte despre refuzul mai multor state europene de a sprijini Statele Unite în deblocarea Strâmtorii Ormuz.
Strategie „puerilă” și comportament „arogant”Traian Băsescu a calificat modul în care Trump a gestionat situația din Orientul Mijlociu drept „pueril”. „ S-a apucat de un război fără să știe ce face, nici acum nu-i conștient ce a făcut în Orient. Iranul trebuia deposedat de arme nucleare. Dar modul în care Trump a conceput rezolvarea acestei probleme, este unul pueril”, a spus Băsescu, marți la B1 TV.
De asemenea, Băsescu a criticat și comportamentul președintelui american. „Deci omul ăsta nu știe nici acum ce a făcut și continuă să fie arogant în loc să spună fraților am greșit, hai veniți să rezolvăm problema”, a spus Băsescu, precizând că există un interes internațional ca prestigiul Statelor Unite să nu fie afectat de acest conflict.
„Noi toți avem interes ca Statele Unite să nu fie umilite în acest conflict. În realitate, Trump se îndreaptă cu toată energia către un astfel de deznodământ în care a intrat să rezolve două probleme, nu le-a rezolvat și iese din conflict cu zece probleme pe care le-a creat prin intervenția lui”, spune fostul șef de stat.
Eșecul obiectivelorFostul președinte a mai declarat că intervenția SUA nu și-a atins obiectivele principale și ca Trump iese cu o imagine afectată din conflict.
„Trump iese umilit că schimbarea de regim n-a reușit să facă. Uraniul n-a reușit să-l captureze. În afară de faptul că n-a atins cele două obiective. Ormuz a rămas blocat, iar cea mai puternică probă a dat-o că a fost incapabil să-și apere aliații. Toți aliații din Golf se vedeau protejați de America. Au fost loviti de Iran fără limite aproape. Ori de câte ori a vrut Iranul, fără ca Statele Unite să reușească să-i apere. Deci domnul Trump iese cu un bilanț groaznic”, spune Traian Băsescu.
Nevoia de diplomațieFostul lider a subliniat că este nevoie de dialog diplomatic pentru gestionarea problemelor invocând exemplul celorlalte administrații americane.
„Biden a fost un negociator cu Iranul. Președintele Obama a negociat cu Iranul. Președintele Bush, tot republican, a negociat cu Iranul. Singurul care crede că o rezolvă aruncând bombe este Trump Trump a greșit complet strategia, crezând că bombardând Iranul o să obțină vreo victorie. Și ar trebui să-i spună ceva chiar experiența americană. Din Afganistan au plecat rușinos, din Vietnam au plecat rușinos, peste tot și-au abandonat aliații”, a declarat Băsescu.
Prin actul normativ adoptat marți, sunt declarate de interes strategic comapaniile Liberty Galați S.A., Liberty Tubular Products Galați S.A., Romaero S.A. și Damen Shipyards Mangalia S.A., în insolvență sau în concordat, astfel că se dă o gură de aer celor câteva mii de angajați cu salarii restante.
„În virtutea acestei hotărâri de Guvern, fondul de garantare va putea să plătească drepturile salariale pentru angajații acestor societăți comerciale de interes strategic, doi dintre ei aflați în concordat preventiv, doi dintre ei aflați în insolvență. Și e foarte bine, cred și cred că credeți și dumneavoastră același lucru, că oamenii își vor primi banii până de Paști”, a declarat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Palatului Victoria.
Potrivit documentelor guvernamentale, cuantumul drepturilor salariale care vor fi achitate din Fondul de Garantare este de 257,7 milioane lei și se încadrează în bugetul aprobat pentru ANOFM pentru această categorie de cheltuieli, astfel:
„Adoptarea acestei hotărâri are ca obiectiv consolidarea cadrului de identificare și susținere a operatorilor economici cu rol esențial în economia națională, contribuind la creșterea rezilienței economice și la protejarea intereselor strategice ale României”, a transmis Guvernul după ședința de marți.
„Pierderea acestor capacități nu înseamnă doar închiderea unor companii”Prin decizia de azi, statul protejează direct – indiferent de greșelile trecutului, de locuri de muncă și menține în funcțiune capacități industriale esențiale pentru economia României, a transmis ministrul de resort, la finalul ședinței de Guvern.
„Este oficial, tocmai a fost aprobat în ședința extraordinară de guvern: peste 4500 de oameni își vor lua salariile, iar forța de muncă strategică va fi păstrată. Liberty Galați, Damen Shipyards Mangalia și Romaero au fost incluse pe lista operatorilor economici de interes strategic. Urmează o miză la fel de grea: viitorul de acum trebuie să îndemne dezvoltarea economică și atragerea de investiții sustenabile. Prin decizia de azi, protejăm direct mii de locuri de muncă și menținem în funcțiune capacități industriale esențiale pentru economia României”, a transmis ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o postare pe Facebook.
„Vorbim despre mii de locuri de muncă directe protejate prin această decizie. Concret, salariile restante pot fi plătite din Fondul de garantare, inclusiv în situațiile concrete de concordat preventiv sau insolvență. Aceste companii nu sunt doar angajatori mari. Ele susțin lanțuri industriale întregi și sectoare esențiale din economie. Și, indiferent de erorile trecutului, au dreptul la un viitor și vom face tot ceea ce e posibil pentru a avea șansa unor investiții serioase”, a precizat membrul Guvernului.
Potrivit ministrului, oțelul produs la Galați intră în construcții, infrastructură și industrie prelucrătoare, activitatea Romaero este direct legată de mentenanța și funcționarea capabilităților aeriene, șantierul de la Mangalia are un rol important în industria navală și în capacitatea de producție și reparații.
„Pierderea acestor capacități nu înseamnă doar închiderea unor companii. Înseamnă dependență mai mare de importuri, pierderea de competențe industriale și costuri economice pe termen lung. În mod evident, niciodată nu mai trebuie să se ajungă în situațiile disperate de acum, iar o dezvoltare sustenabilă va fi posibilă doar prin atragerea de investiții majore. Această decizie nu este despre a susține o companie, ci despre a proteja un interes strategic: locuri de muncă, competențe industriale și capacitatea României de a produce. Statul trebuie să intervină atunci când riscul este pierderea unor capacități industriale pe care nu le mai putem reconstrui ușor. Este un pas necesar pentru a menține funcționale industrii esențiale și pentru a consolida reziliența economică a României”, a conchis Irineu Darău.
Traseul decizieiExtinderea posibilității de acordare a salariilor din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale la societățile în concordat preventiv s-a făcut prin ordonanță de urgență acum o lună și aproape două săptămâni, pe 19 februarie, când Florin Manole, ministrul Muncii, șeful instituției inițiatoare, deja anunța că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.
Documentul a apăruse pe masa Guvernului la o săptămână după ce Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan, a declarat că Executivul intenționează să declare Combinatul Siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, drept obiectiv de importanță strategică, în contextul intrării în procedura de concordat și al unei posibile licitații internaționale anunțate pentru 12 mai.
Cu acea ocazie s-a făcut referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.
Noua OUG adoptată pe 19 februarie include excepții de la legea de bază în cazul acestei categorii de angajați, respectiv suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără să depășească cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
În același timp, documentul prevede că pentru angajatorii împotriva cărora s-a deschis procedura de concordat preventiv suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.
Ordonanța de urgență definea și noțiunea de operator economic de interes strategic – în cazul cărora se pot plăti sumele stabilite -respectiv „operatorul economic, indiferent de forma de proprietate, a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul de activitate – Ministerului Economiei – în baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (14) și (15 ) și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare”.
Stabilirea operatorilor economici de interes strategic se realizează având în vedere cel puțin una dintre următoarele condiții cadru generale, după caz:
„Le-am vândut prea devreme. Dar le-am și cumpărat foarte devreme, așa că…”, a afirmat Buffett în cadrul interviului.
Apple a devenit investiția de referință pe Bursa de la New York pentru investitor și pentru compania sa, Berkshire Hathaway, care a ajuns să dețină 9,8 milioane de acțiuni. După ani de succes, începând cu 2024, Buffett a început să vândă o parte semnificativă din titlurile companiei tehnologice, și totuși Apple rămâne una dintre principalele companii din portofoliul Berkshire Hathaway, scrie El Economista.
Conglomeratul și-a redus participația la 61,96 miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, potrivit InsiderScore.
Și Bezos și-a vândut din acțiunile AmazonWarren Buffett a vândut acțiuni Apple în valoare de aproape 2 miliarde de dolari. Jeff Bezos a vândut acțiuni Amazon în valoare de 4 miliarde de dolari. Este adevărat, ar putea fi pur și simplu o coincidență.
Și totuși, doi dintre cei mai inteligenți magnați ai lumii ar putea, de asemenea, să anunțe apogeul boom-ului tehnologic, iar alți investitori ar trebui să fie atenți. La urma urmei, atât Buffett, cât și Bezos au dreptate în ceea ce privește judecățile despre nume mari mai des decât majoritatea dintre noi și ar fi riscant să ignorăm ultimele lor mișcări.
Au existat motive diferite pentru cele două vânzări mari de acțiuni. Conglomeratul Berkshire Hathaway al lui Warren Buffett a fost un acționar major al Apple timp de mulți ani. Chiar și după ultimele vânzări, acesta deține încă acțiuni în valoare de peste 170 de miliarde de dolari.
Compania îndeplinește toate criteriile cheie de investiții ale lui Buffett, cum ar fi marje generoase și o poziție pe piață atât de puternică încât este aproape imposibil ca rivalii să o conteste. I-a adus sume enorme de bani de când a început să-și construiască participația în ultimii 20 de ani, la fel cum Apple a făcut pentru oricine a investit în companie.
Este posibil ca Warren Buffett și Jeff Bezos pur și simplu să își pună ordine în portofoliile lor și să își pună ordine în privința impozitelor. Niciunul dintre investitori nu se retrage complet și ambii vor continua să dețină poziții mari la Apple, respectiv Amazon. Chiar și așa, nu a existat nicio presiune reală asupra lor să vândă și, dacă ar fi crezut că acțiunile lor se vor cvintupla sau chiar mai mult în următorul deceniu, probabil că ar fi rămas pe poziție. În realitate, încep în mod clar să suspecteze că epica creștere a giganților tehnologici se apropie de sfârșit, iar investitorii obișnuiți ar face bine să ia act de această evaluare. De obicei, au dreptate.
Victor Ponta a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a fost depusă „prima sesizare” împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la CNCD, precizând că săptămâna viitoare va urma și o plângere penală la Parchetul General.
Potrivit petiției depuse la CNCD, Irina Ponta reclamă că, în calitate de minor neînsoțit aflat în Emiratele Arabe Unite, într-o zonă afectată de conflict, ar fi fost împiedicată să urce în aeronava de repatriere organizată de Ministerul Afacerilor Externe, deși figura pe lista pasagerilor.
„Mamei subsemnatei, Sârbu Daciana, i s-a comunicat telefonic că subsemnata aș reprezenta «o vulnerabilitate de imagine» pentru Ministrul afacerilor externe, doamna Țoiu Oana-Silvia, care ar fi intervenit pentru ca subsemnata să nu mă aflu la bordul aeronavei de evacuare. Așadar, pentru faptul că subsemnata sunt fiica fostului premier al României, Ponta Victor-Viorel, am fost împiedicată să fiu repatriată cu zborul special organizat de Ministerul Afacerilor Externe, la solicitarea doamnei Țoiu Oana-Silvia, în calitatea acesteia de Ministru al afacerilor externe”, se arată în plângerea depusă la CNCD.
În petiție, Irina Ponta cere CNCD să constate și să sancționeze presupusa faptă de discriminare, să aplice amenda prevăzută de lege și să o oblige pe Oana Țoiu să publice în mass-media un rezumat al hotărârii.
Victor Ponta a spus că demersul nu mai vizează situația fiicei sale, care „a fost admisă la una dintre cele mai prestigioase universități americane din lume”, ci are ca obiectiv ca „niciun minor din România să nu mai fie discriminat”.
Rogobete spune că a participat la evenimentul „Adicțiile la copii și adolescenți” organizat la Palatul Cotroceni – o discuție sensibilă, dar necesară.
„Este al treilea proiect pe care îl construim împreună cu Administrația Prezidențială în zona de sănătate, în cadrul proiectului social și de conștientizare „România în Lumină”. Aceasta arată că abordăm teme importante într-un mod consecvent și pe termen lung, nu doar punctual”, spune ministrul Sănătății.
Acesta afirmă că la eveniment a participat și Mirabela Grădinaru, dar și de Melania Medeleanu și echipa Asociației Zi de Bine, care lucrează direct cu tinerii și au dezvoltat programe dedicate prevenției și intervenției în zona adicțiilor.
„Adicțiile nu pot fi abordate dintr-o singură perspectivă. Ele nu țin doar de medicină, doar de educație sau doar de familie, ci de toate acestea împreună. Rezultatele apar acolo unde medicina, educația și comunitatea merg pe același traseu, nu pe direcții paralele. Iar atunci când intervenția întârzie, costurile sunt reale. De aceea, prevenția timpurie contează. Nu ca idee, ci ca intervenție concretă, înainte ca lucrurile să se agraveze. În sănătate, facem deja pași concreți în această direcție: derulăm programe de screening pentru bolile cardiovasculare, oncologice și diabet și am lansat recent programul de screening neonatal. În același timp, dezvoltăm componenta de sănătate mintală, un domeniu rămas mult timp în urmă. Schimbarea începe atunci când cineva îți acordă suficientă încredere pentru a te lăsa aproape, astfel încât, în timp, să poți construi lucruri durabile”, spune ministrul Sănătății.
„Am fost astăzi la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha și pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, se arată în mesajul publicat marți de Mircea Abrudean.
În cadrul întâlnirii, participanții și-au reafirmat angajamentul față de „de scopurile și principiile Cartei ONU și respectul deplin pentru suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”.
La ceremonie a participat președintele Volodimir Zelenski, alături de delegații care au reprezentat state și organizații precum Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a NATO și Adunarea Parlamentară a OSCE.
„În martie 2022, la Bucha, în Ucraina, peste 500 de civili au fost uciși violent, mulți dintre ei erau copii. Imaginile și mărturiile au arătat civili executați cu mâinile legate la spate și gropi comune. Victimele prezentau urme de tortură sau au fost împușcate de la distanță mică. Dovezile atrocităților au ieșit la iveală la începutul lunii aprilie 2022, după retragerea trupelor ruse din regiune” se mai arată în mesajul publicat de președintele Senatului.
„Masacrul de la Bucea rămâne martorul a tot ceea ce poate fi mai crud și mai inuman din partea forțelor armate ruse în timpul ocupării orașului de la marginea Kievului”, notează Abrudean, adăugând: „Trebuie să nu se mai întâmple vreodată, nicăieri în lumea asta”.
Într-un context în care peste 60% dintre elevi folosesc deja zilnic instrumente AI, dar doar jumătate se simt pregătiți să le înțeleagă și să le evalueze critic, CTRL+ALT+THINK vine ca o intervenție esențială în educația actuală. Programul nu este despre cum să folosești AI, ci despre cum să gândești clar înainte, în timpul și după interacțiunea cu aceasta.
De ce este necesar CTRL+ALT+THINK?
Date recente arată că:
Aceste realități indică un „gap de gândire”, nu doar unul tehnologic. Elevii știu să folosească instrumentele, dar nu sunt pregătiți să le evalueze sau să colaboreze eficient cu ele. (Cercetare națională, 2025)
Citeşte comunicatul integral AICI
Femeia a fost atacată după ce a încercat să ajute un lup părea dezorientat și se lovise repetat de un perete de sticlă. Animalul a mușcat-o pe femeie de față, fugind de la fața locului. Cu toate acesta lupul a fost capturat de autoritățile responsabile, relatează Politico.
Victima a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost ulterior transportată la spital pentru suturi, fiind externată în aceeași zi.
Poliția germană a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului.
Agenția Federală pentru Conservarea Naturii din Germania a anunțat că acesta este primul astfel de caz înregistrat de la reintroducerea lupilor în fauna Germaniei, în 1998.
După ce au fost aproape exterminați în secolul al XIX-lea, lupii au revenit în Germania în ultimele decenii, populația lor crescând semnificativ.
În prezent, există peste 200 de haite în țară, parte a unei reveniri mai ample la nivel european, unde se estimează că trăiesc peste 21.500 de exemplare.
În 2022, poneiul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost ucis în urma unui astfel de atac, fapt ce a determinat executivul de la Bruxelles să ceară relaxarea legislației de conservare.
După ani de întârzieri și promisiuni, CNAS anunță că dosarul electronic de sănătate va deveni, în sfârșit, accesibil direct pacienților, care își vor putea consulta istoricul medical de pe telefon, tabletă sau computer.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat că platforma va fi disponibilă pentru toți românii începând din vara acestui an, accesul urmând să se facă simplu, pe bază de utilizator și parolă.
Până acum, sistemul era utilizat aproape exclusiv de medici și furnizori de servicii medicale.
Fiecare pacient va avea user și parolă în aplicațieOdată cu modificările anunțate, acesta va deveni un instrument direct pentru pacienți, care vor putea vedea propriul dosar medical și îl vor putea pune la dispoziția oricărui medic.
Autoritățile susțin că modernizarea platformei face parte din reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care infrastructura informatică a sistemului de sănătate are o vechime de peste 20 de ani.
„Vom deschide această platformă pentru întreaga populație a României.
Fiecare pacient va putea să intre de pe telefonul mobil sau de pe computer, cu user și parolă, în propriul dosar medical”, a declarat Horațiu Moldovan.
Dezechilibru de 11 miliarde de lei în sistemul sanitarPe lângă componenta de digitalizare, șeful CNAS a atras atenția asupra dificultăților financiare din sistemul de sănătate.
Potrivit acestuia, anul trecut a fost înregistrat un dezechilibru major între venituri și cheltuieli, în valoare de aproximativ 11 miliarde de lei, ceea ce a pus presiune pe spitale și farmacii.
Situația a fost parțial echilibrată ulterior, în contextul implicării autorităților, însă structura sistemului rămâne problematică: în prezent există peste 11 milioane de contribuabili, în timp ce aproximativ 7–8 milioane de beneficiari nu plătesc contribuții.
Tratamente de până la 1,7 milioane de euro, decontate integralÎn ciuda acestor presiuni financiare, sistemul public de sănătate continuă să acopere integral costuri foarte ridicate pentru anumite terapii.
Potrivit CNAS, tratamentele pentru pacienți cu afecțiuni grave, inclusiv copii, pot ajunge la valori de până la 1,7 milioane de euro și sunt decontate integral de stat.
Trăim într-o lume a incertitudinilor, marcată de războaie la granițele noastre, de reconfigurări brutale ale sferelor de influență și de o trecere din ce în ce mai evidentă spre conflicte hibride și asimetrice. În acest zgomot de fond asurzitor, alimentat adeseori de dezinformare și analize superficiale, vocea rațiunii academice și a expertizei strategice este singura care ne poate ajuta să înțelegem imaginea de ansamblu.
Astăzi, nu mai vorbim doar despre crize regionale izolate, ci despre un sistem internațional în care fiecare șoc se propagă global. Competiția pentru resurse, redesenarea rutelor comerciale vitale și cursa pentru supremația tehnologică au transformat planeta într-o tablă de șah pe care marile puteri mută cu o agresivitate tot mai asumată. În acest vârtej, democrațiile trebuie să învețe nu numai să răspundă unor atacuri convenționale, ci să facă față unui nou tip de război: cel cognitiv, dus pentru mințile și percepțiile cetățenilor lor. Înțelegerea acestor mecanisme nu mai este un lux rezervat cercurilor academice, ci o necesitate de supraviețuire pentru orice stat modern.
Pentru a decripta aceste realități complexe, am realizat un amplu interviu cu profesorul universitar doctor Alba Popescu, o voce în domeniul studiilor de securitate și o prezență academică distinsă în cadrul Colegiului Național de Apărare.
Cu o carieră dedicată analizei fenomenelor geopolitice, geostrategiei și relațiilor internaționale, Alba Popescu este un fin observator al dinamicilor globale. Expertiza sa acoperă arii de o importanță critică, mai ales în contextul actual: de la geopolitica regiunii extinse a Mării Negre și strategiile de proiecție a puterii în spațiul ex-sovietic, până la analiza războiului hibrid, securitatea energetică și dinamicile mereu incandescente din Orientul Mijlociu. Într-un moment în care flancul estic al NATO și, în special, Marea Neagră au devenit centrul de greutate al securității euro-atlantice, cărțile, studiile și analizele sale ne oferă instrumentele necesare pentru a înțelege mutările adeseori opace de pe tabla de șah a puterii mondiale.
În interviul pe care vi-l prezentăm în rândurile următoare, conceput ca un dialog mai amplu, ne-am propus să trecem dincolo de titlurile de breaking news și să abordăm ”butoiul cu pulbere” al lumii contemporane: Orientul Mijlociu. Am discutat despre reconfigurarea sferelor de putere în regiune, despre jocurile de alianțe care se schimbă peste noapte, despre interesele actorilor statali și non-statali, dar mai ales despre modul în care undele de șoc ale crizelor de acolo ne afectează direct, aici, în Europa și în România.
Vă invităm să parcurgeți un dialog lucid, dens și revelator, care vă va ghida cu profesionalism prin prima etapă a acestui complicat labirint geopolitic.
Ciprian Demeter: Marile puteri își regândesc strategiile de securitate, iar alianțele tradiționale sunt puse sub presiune de interese divergente și crize suprapuse. În acest context, statele mai mici devin adesea teren de confruntare indirectă. Cum ar trebui să navigheze țările de dimensiuni medii sau mici într-o lume dominată de competiția marilor actori geopolitici?
Alba Popescu: Cu mare atenție și cu știința de carte a decidenților. Marele Gheorghe I. Brătianu, cel martirizat de troțkiști pentru că și-a servit patria până la capăt, spunea, referindu-se la România, că ”suntem, prin poziția noastră pe glob, dar și prin cele ce poartă și ascund măruntaiele pământului nostru, ca o stână carpatică la un vad de lupi. Ciobanii, drept aceea, trebuie să aibă ghioagă bună toți și… să doarmă cât mai puțin. Se înțelege, deci: un stat cu o astfel de situație, în care te urmează în tot locul vânturile, valurile, dator este, el cel dintâi, să cunoască această situație, să-și dea permanent seama de toate, bune și rele, câte se ascund într-însa. Toți membrii acestui stat, și în primul rând pătura lui conducătoare, trebuie să-și aibă gândul mereu ațintit la ele.” Dar, nu este suficientă doar atenția, mai este necesară și știința de carte a decidenților, pregătirea lor în deslușirea problematicii ”politikon”-ului, în înțelegerea informațiilor furnizate de serviciile de profil și a legităților geopoliticii, pentru că doar așa nu vor fi surprinși strategic, făcându-se utili mai-marilor acestei lumi și asigurând supraviețuirea statelor lor și pentru că, în cazul statelor mici și mijlocii, principalul obiectiv este supraviețuirea statală în granițele existente.
Ciprian Demeter: Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii, cu conflicte care se reactivează ciclic și cu tensiuni religioase, etnice și strategice suprapuse. Interesele externe complică și mai mult tabloul regional. Care considerați că sunt cauzele profunde ale instabilității cronice din Orientul Mijlociu și ce elemente sunt adeseori ignorate în analiza publică?
Alba Popescu: Instabilitatea cronică a Orientului Mijlociu este rezultatul istoriei acestei regiuni și al identității sale geopolitice, civilizaționale, geostrategice și geoeconomice. Orientul Mijlociu este un concept geopolitic, eurocentric, ale cărui granițe diferă în funcție de interesele hegemonice de moment. Inițiatorul acestui concept, amiralul american Alfred Thayer Mahan, îl definea ca fiind teritoriul circumscris Golfului Persic, alcătuit din Peninsula Arabă și India. Ulterior, conceptul s-a modificat, ajungând ca în forma sa maximală – Greater Middle East – să includă Nordul Africii, Transcaucazia și Asia Centrală. Astăzi, conceptul de Orient Mijlociu descrie spațiul alcătuit din Egipt, Cipru și Levant, Turcia, Mesopotamia, Scutul Arab și Iran. Spun toate acestea pentru a scoate în evidență fluiditatea acestui concept, fluiditate care, din start, induce ideea de instabilitate.
Dar, revenind la întrebare, trebuie spus că Orientul Mijlociu este adevăratul axis mundi, cu o istorie de 25000 de ani, locul în care s-a născut civilizația umană, lalolaltă cu primele religii. În Centura Fertilă s-au construit primele cetăți și s-au organizat primele state. Aici, omul a domesticit animalele și a construit roata, a început să scrie, să dea legi, a descoperit agricultura, administrația, știința războiului. Tot aici au ființat marile biblioteci ale antichității și au fost construite șase dintre cele șapte minuni ale lumii. Și, tot în Orientul Mijlociu, omul a înlocuit cohorta de zeități zoomorfe și antropomorfe cu un zeu unic, pe care l-a numit Ahura Mazda, Aton, Yahve, Dumnezeu, Allah, un demers curajos, care a schimbat din temelii umanitatea, aducând în prim plan miza confesională. Dacă înainte, zeii se împrumutau de la o civilizație la alta, ca de pildă în antichitatea greco-romană, odată cu apariția zeului unic s-a născut excepționalismul religios, pentru că zeul nu se mai putea împrumuta, nu se mai putea împărți, nu se mai putea înlocui. Și astfel a apărut excepționalismul popoarelor care dețin adevărurile absolute și credințele cele mai adevărate, credințe care îi exclud automat pe ceilalți, considerați impuri, neinițiați, eretici, barbari, subumani, divizând neîntrerupt popoare, culturi și civilizații. Nicăieri altundeva nu găsim o mai profundă fractură confesională ca în Orientul Mijlociu.
Pe de o parte, Islamul, majoritar în Orientul Mijlociu, vine cu marile sale falii dogmatice și juridice, cu denominațiunile sale divizate în școli juridice care își clamează puritatea și superioritatea față de celelalte și față de restul lumii. Este suficient să îi amintesc pe hanabillahii sunniți și pe akhbarii shiiți. Dar, lumea islamică mai vine și cu faliile sale etno-istorice dintre turci, arabi, iranieni, pakistanezi, cu faliile dintre moderniștii liberali și conservatorii tradiționaliști, cu disputa legitimității sharifatului Meccăi și Medinei dintre hashemiți și saudiți. Sau cu disputa dintre saudiți și palestinieni privind statutul de cel mai sfânt loc al Islamului atribuit moscheii Al-Aksa, care l-ar poziționa pe shariful locului, Marele Muftiu al Ierusalimului (palestinian), la egalitate cu monarhul saudit, și i-ar conferi prerogativa declarării jihadului global în cazul desacralizarii sfântului locaș. Sau cu disputa dintre qatarezi și saudiți în privința rigorilor wahhabite – hanabillah și cu disputa dintre emirieni și saudiți privind politica de putere în zona Golfului. Iată, o multitudine de falii care mărunțesc din interior lumea islamică, șubrezind-o, vulnerabilizând-o.
Pe de altă parte, societatea israeliană este profund divizată între sioniști și anti-sioniști, între evrei și arabii palestinieni, între reprezentanții dreptei politice conduși de actualul premier, care visează la un Mare Israel, și reprezentanții stângii premierului Itzhak Rabin, cei care și-ar dori un stat laic, modern, pacificat.
La fel se întâmplă în Turcia, cu marea sa falie etnică dintre turci și kurzi și cu disputa dintre kemaliști, gulleniști și tradiționaliștii fideli actualului președinte, apropiați de Frăția Musulmană Egipteană, hanabillah, sau în Iranul cel suspendat între memoria imperiului civilizator și dogma impusă de o teocrație ce se autodefinește drept mujahedinul planetar. Mai sunt și kurzii, cele 40 de milioane de suflete fără de țară, obidite și decimate periodic în tot soiul de războaie locale și, desigur, creștinii medio-orientali, al căror martiriu nu a contenit din antichitate și până în prezent.
Și, dacă ar fi fost doar acest război ”sfânt” dus în numele câte unui zeu, care mai de care mai îndreptățit să stăpânească lumea, poate că instabilitatea nu ar fi fost atât de accentuată. Dar, peste aceste falii etno-religioase se suprapune condiția de răspântie – geografică, geopolitică, geostrategică, civilizațională, geo-economică – a acestei regiuni. O răspântie între 3 continente (Europa, Asia, Africa) și 3 lumi geopolitice (maritimă, continentală și continental-maritimă), un pivot global de o valoare strategică uriașă, delimitat de cele 5 mări strategice (Marea Mediterană, Marea Caspică, Marea Neagră, Golful Persic și Marea Roșie) de care depinde buna funcționare a lanțurilor globale de producție și aprovizionare. Un spațiu ce înglobează 4 dintre cele 7 puncte de sufocare maritimă (strâmtorile turcești, Bab el-Mandeb, Hormuz și Canalul Suez) și colosale rezerve de hidrocarburi, dar și de aur, argint, minereuri strategice, fosfați, perle, tămâie. Este o zonă de compresie civilizațională în care sunt concentrate cele mai sfinte locuri și artefacte ale tuturor religiilor abrahamice și un spațiu strategic și geo-economic de care depinde status-quo-ul politic al emisferei estice și nu numai. Este o răspântie peste care nu se poate trece, vizată de toate Marile Strategii politico-militare ale actualilor jucători geostrategici globali, motiv pentru care, de decenii, a fost transformată într-o adevărată centură de ruine, precum observa Saul Cohen, adică un loc al războaielor și crizelor, al suferinței umane în formele sale sistemice, al infracționalității și terorismului, al fundamentalismului religios, războiului sectar și al masacrelor în numele religiei ș.a.m.d. Este un pivot global asupra căruia atrăgeau atenția toți marii geopoliticieni anglo-americani, de la Mahan, Mackinder și Spykman, la Brzezinski și Cohen. Cu toții, într-o formă sau alta, au avertizat Washingtonul asupra riscului pierderii hegemoniei globale în cazul unificării și pacificării Orientului Mijlociu sub o putere competitoare. Uitați-vă la masterplanul chinez al Belt and Road Initiative, pe unde trece și ce scop are, și veți găsi răspunsul la tot ceea ce se întâmplă în prezent.
Ciprian Demeter: Războaiele din Orientul Mijlociu sunt adeseori prezentate drept conflicte locale, însă efectele lor se resimt la nivel global, de la energie la migrație și securitate. Realitatea arată o interdependență tot mai accentuată. În ce măsură conflictele din Orientul Mijlociu influențează direct stabilitatea Europei și a ordinii globale?
Alba Popescu: Uitați-vă pe hartă, luați un creion și o riglă. Dacă uniți Parisul cu Capul Bunei Speranțe și Vladivostok veți obține un triunghi isoscel cu laturile egale de 6000 de mile. Dacă ridicați înălțimile acestui triunghi, veți vedea că se intersectează în dreptul Ierusalimului. Cu alte cuvinte, Ierusalimul reprezintă centrul de greutate al masei continentale a emisferei estice. A spus-o Mackinder, acum 100 de ani. Pe cale de consecință, pe principiul reverberației concentrice a crizelor și conflictelor, orice dinamică geopolitică ce antrenează Israelul/Palestina, sfârșește prin a afecta întreaga emisferă și nu numai. Desigur, primele zone vizate sunt cele din imediata vecinătate. România, spre exemplu, este direct vizată prin poziționarea sa pontică, deoarece regiunea Mării Negre este intim conectată la Orientul Mijlociu prin Turcia – stat cu dublă afiliere regională, pontică și medio-orientală și dublă afiliere continentală, eur-asiatică. În cazul unei destabilizări a Turciei, România intră în linia dreaptă a consecințelor. Din punctul meu de vedere, o destabilizare a Turciei este mai periculoasă pentru România decât orice alt război sau conflict pontic, pentru că atunci, unda de șoc dinspre Orient, migraționistă sau nu, nu va mai avea nici o barieră și va izbi din plin coastele pontice.
Și, așa cum am spus deja, Orientul Mijlociu deține resurse uriașe de hidrocarburi, 4 puncte de sufocare maritimă și este înconjurat de 5 mări strategice de care depinde economia globală. Pe cale de consecință, un război în această regiune nu are cum să nu producă efecte periferice și, în final globale. Este o chestiune matematică și faptul că unii decidenți occidentali au fost surprinși de impactul geoeconomic al atacării Iranului denotă lipsa noțiunilor elementare de geopolitică și geostrategie, o chestiune explicabilă prin ideologizarea iresponsabilă a învățământului de specialitate.
Ciprian Demeter: Iranul este unul dintre cei mai importanți actori regionali, cu o influență extinsă prin rețele politice, militare și ideologice. În același timp, este supus sancțiunilor și presiunilor internaționale constante. Cum evaluați poziția actuală a Iranului în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu?
Alba Popescu: Henry Kissinger, bine-cunoscuta eminență cenușie a politicii externe americane din perioada Războiului Rece, spunea în cartea sa despre ordinea mondială că status quo-ul Orientului Mijlociu este asigurat de echilibrul strategic dintre liderii celor două mari denominațiuni islamice, în speță Arabia Saudită și Iranul. El atrăgea atenția americanilor să evite orice poziționare partizană, pentru a nu deschide calea vreunui competitor în chiar ”inima” pivotului global. Evident, actuala administrație americană nu l-a citit pe Kissinger sau dacă a făcut-o, nu l-a luat în considerație. Și, mai mult, nu a luat în considerație nici “efectul Gaza” asupra opiniei publice din Orientul Mijlociu, Europa, SUA, Canada, Australia etc. Astfel că, în acest moment, America își numără pe degetele de la o mâna aliații regionali, mai exact regimurile aflate la conducerea statelor care le găzduiesc bazele militare, pentru că populațiile nu sunt neapărat de partea SUA și a Israelului, un aspect foarte important și pe deplin vizibil în Bahrein, unde o monarhie sunnită conduce un popor majoritar shiit, fidel teocraților iranieni, în Kuwait, unde casa al-Sabah a adoptat măsuri de forță pentru a limita manifestările pro-iraniene ale populației, sau în Qatar, unde a fost nevoie de o lege marțială pentru a preveni eventualele acțiuni de protest. De asemenea, în Iordania, monarhul hashemit este tot mai contestat de popor din cauza relațiilor sale cu Occidentul, iar, în Arabia Saudită, casa dinastică gestionează nemulțumirea internă generată de acțiunile Israelului în regiune printr-o retorică oficială împotriva Tel-Aviv-ului, mai ales după devoalarea în presă a rolului jucat de prințul moștenitor saudit în decizia administrației Trump de a ataca Iranul. Și toate acestea în timp ce Rusia și China își consolidează imaginea în regiune, iar formatele așa-zis multipolare devin tot mai atractive pentru jucătorii regionali.
În acest moment Iranul poartă un război pentru care s-a pregătit din 1979 încoace, un război total, nelimitat, hibrid, cu reale șanse de a se transforma în război civilizațional. Este un război în care Iranul se autodefinește ca fiind un soi de Mahdi planetar, ce va învinge Răul Suprem prin martiriul sfințitor al poporului său, un război geoeconomic, informațional, cognitiv, cu accente escatologice, menit să discrediteze imaginea de hegemon atotputernic a Americii și să-i chestioneze superioritatea tehnologică militară. Este, de asemenea, un război în care îi are de partea sa pe musulmanii de rând, indiferent de denominațiune, laolaltă cu facțiuni importante din Frăția Musulmană Egipteană, la care se adaugă statele vizate de nevoile securitare ale Israelului, precum Turcia, Libanul și Egiptul, puteri nucleare precum China, Rusia, Coreea de Nord, Pakistan, și o parte importantă a opiniei publice globale, care folosește contextul pentru a lovi politic în președintele Trump și în premierul Netanyahu, pentru că, inexorabil, decizia neinspirată a administrației Trump de a ataca Iranul se contabilizează politic și anunță o victorie radicală a democraților în alegerile parțiale din noiembrie. Poziționarea partidelor de partea ”cauzei palestiniene” și acum a iranienilor, valabilă nu doar în SUA, ci și în restul Occidentului Colectiv, beneficiază de un spor de simpatie în rândurile electoratului indecis.
Dacă va supraviețui, Iranul își va consolida rolul de hegemon regional, devenind axul unei viitoare integrări a Orientului Mijlociu în Blocul Asiatic. Dacă nu, locul său va fi luat de Turcia, o Turcie timorată însă, conștientă de marile sale vulnerabilități, dintre care se evidențiază problema kurdă. Per ansamblu, într-un astfel de deznodământ, lumea islamică va fi mult șubrezită, sporind valențele de hegemon regional ale Israelului și șansele reconfigurării granițelor sale în conformitate cu hărțile mentale ale Israelului biblic. În oricare dintre cazuri, însă, Iranul își va menține statutul de lider al lumii shiite.
Ciprian Demeter: Dosarul nuclear iranian rămâne un punct sensibil, care generează tensiuni între Teheran și Occident, dar și neliniști în rândul statelor din regiune. Negocierile par blocate într-un cerc vicios. Credeți că mai există spațiu real pentru o soluție diplomatică în problema nucleară iraniană?
Alba Popescu: În acest moment, al confruntării cinetice dintre Iran și binomul SUA-Israel, problema soluționării diplomatice pare depășită. Dar, nimic nu este imposibil. Cred în continuare în capacitatea americanilor de a gestiona situația și de a găsi o cale de a încheia acest război, care amenință însăși ordinea mondială. Este un război care nu ar fi trebuit să urmărească o schimbare de regim la Teheran, ci mai degrabă, găsirea unor parteneri de dialog rezonabili, doar că lichidarea Marelui Ayatollah Ali Khamenei și înlocuirea sa cu fiul acestuia a tăiat orice șansă de reconciliere directă. Prin urmare, soluția diplomatică nu se va putea găsi în relația dintre beligeranți și nici în intervenția celorlalte state medio-orientale, ci în medierea Chinei și a Rusiei, puternicii aliați ai regimului de la Teheran, mediere care ar putea pune în discuție și viitorul nuclear al Iranului.
Ciprian Demeter: Iranul nu este doar un actor extern, ci și o societate complexă, cu tensiuni interne, generații tinere și presiuni sociale tot mai vizibile. Aceste dinamici interne sunt adeseori ignorate în analiza geopolitică. Cât de mult pot influența evoluțiile interne din Iran direcția sa geopolitică externă?
Alba Popescu: Poporul iranian are o istorie multimilenară, imperială, civilizatoare, de care este foarte mândru. A trecut prin mari încercări istorice și, chiar dacă a sfârșit prin a împărtăși Islamul în detrimentul religiei sale străvechi, zoroastriste, a ales shiismul, pesemne și dintr-o reacție de frondă față de agresorii săi arabi, sunniți, shiism care a împrumutat din hagiografia creștină și a inclus martiriul în dogmă, ca o cale sigură spre mântuire. Iranienii sunt oameni de munte, duri, rezistenți, conservatori, oameni obișnuiți cu vicisitudinile naturii, cu penuria și sacrificiile. Moartea nu îi sperie ca pe majoritatea oamenilor, pentru că îi va aduce alături de Allah, în lumina lui. Chiar dacă există o propensiune firească a tineretului educat spre modernism și eliberare vestimentară din chingile dogmei islamice, în special în rândul locuitorilor din urbanul mare, aceasta nu anulează conservatorismul specific societății iraniene, cu atât mai mult cu cât troțkismul cultural a demolat șansele Occidentului de a mai seduce geopolitic alte spații. Prin urmare, oricât de mult și-ar dori tinerii iranieni să iasă de sub patronajul mullahilor, alternativa oferită de un Occident decadent, zguduit de scandaluri de tip Epstein, este din start respinsă, cu atât mai mult cu cât această alternativă gravitează în jurul fiului fostului Șah, Mohammad Reza Pahlavi, a cărui memorie este respinsă de mulți iranieni, din cauza opulenței deșănțate și a modului brutal în care a condus țara. În plus, în actualul context geopolitic, Iranul este înconjurat de state interesate în menținerea orânduirii sale. Așadar, este puțin probabil ca minoritățile naționale, dispuse compact mai ales în nordul și estul țării, să fie antrenate în acțiuni destabilizatoare. Poate cu excepția kurzilor, care ar putea fi, din nou, mesmerizați cu promisiunea statalității mult visate. Și, să nu uităm că, în lumea musulmană, identitatea religioasă excede în importanță identitatea etnică și că lichidarea Marelui Ayatollah este echivalentă cu uciderea Papei, a lui Dalai-Lama sau a oricărui întâi-stătător al vreunei confesiuni, având efecte majore în direcția sporirii coeziunii societale.
Pe cale de consecință, este greu de crezut că va există o revoltă internă menită să dărâme regimul și să schimbe alianțele Iranului. Dar nimic nu este imposibil.
Ciprian Demeter: Statele Unite au jucat decenii la rând rolul de arbitru și forță dominantă în Orientul Mijlociu, însă implicarea lor pare tot mai selectivă. Prioritățile globale ale Washingtonului se schimbă. Asistăm la o retragere strategică a SUA din Orientul Mijlociu sau la o redefinire a prezenței sale?
Alba Popescu: La ora actuală, SUA își apără poziția de hegemon global în fața Chinei și încearcă să implementeze o contra-strategie menită să blocheze masterplanul hegemonic chinez. Este vorba despre ”comunitatea destinului comun al omenirii”, sintagma care definește sfera de influență pe care Beijingul o construiește pe 4 continente (Asia, Europa, Africa, America de Sud) și 4 oceane (Pacific, Indian, Atlantic, Arctic), sferă de influență care are la bază Inițiativa geoeconomică a Drumului și Centurii Mătăsii, peste care s-au suprapus Inițiativa de Securitate Globală, Inițiativa de Guvernanță Globală și multitudinea de inițiative menite să îi asigure supremația globală tehnologică și civilizațională.
Plan contrastrategic ce presupune atât scoaterea din joc a hub-urilor, a pivoților de tipul Iranului, de exemplu, de care depind buna funcționare a coridoarelor strategice și geo-economice chinezești, cât și asigurarea resurselor necesare supremației tehnologice. Resurse care includ atât minereurile strategice, cât și hidrocarburile fără de care super-computerele și toate celelalte echipamente ce produc așa-numita inteligență artificială nu pot performa. Prin urmare, tot acest tumult geopolitic este parte integrantă a acestei contra-strategii americane, care a început în perioada primei administrații Trump, când relațiile sino-americane s-au gripat în plan tarifar și economic și au continuat acum, prin scoaterea din joc a surselor ieftine de hidrocarburi ale Chinei. Și amintesc aici Sudanul, Nigeria, Venezuela, Iranul. În aceeași cheie contra-strategică trebuie înțeleasă și problema Groenlandei, a Albertei și redobândirea controlului de către americani a Canalului Panama, zone strategice în care prezența chineză devenise foarte intensă. Doar că, la fel ca într-o boală, este mai ușor să previi decât să vindeci. Americanii au lăsat lucrurile să se întâmple, orbiți de mercantilism, autosuficiență și troțkism, iar acum s-au trezit că istoria se repetă și că Războiul Peloponeziac este mai actual ca oricând.
Am scris despre planul geostrategic chinez de ani buni. Am scris și despre planul geostrategic rusesc de ani buni. Am avertizat cu privire la pierderea Africii de către Occidentul Colectiv și împărțirea emisferei estice pe direcția nordului rusesc și a sudului chinez, pe axa Tropicului Cancerului, urmată de prinderea Europei într-un clește geopolitic ruso-chinez. Am avut, se pare, dreptate. Atacarea Iranului, urmată de perturbarea capacităților de producție și transport ale hidrocarburilor din Golful Persic și a traficului naval prin 2 din cele 7 puncte de sufocare maritimă ale lumii au repus Rusia pe poziția sa anterioară, de influență, în raport cu Europa. Poziție pierdută după invadarea Ucrainei în 2022 și recâștigată acum, după ce câmpurile gazifere ale Qatarului au fost vizate de rachetele iraniene, hidrocarburile Orientului Mijlociu ajung tot mai greu în Europa, iar Ucraina este prinsă în menghină, între nevoile sale de țară aflată în război și cererile aliaților săi de a da drumul transporturilor de gaze dinspre agresorul său. Este o poziție recâștigată de Rusia atât în raport cu Europa, cât și în raport cu China, care o subordonase și o transformase într-un proxy al său în competiția hegemonică cu SUA. Astfel că, la ora actuală, trilaterala SUA-Rusia-China s-a refăcut și nu ar fi exclus ca, la un moment dat, să asistăm la implementarea modelelor globale concepute de Kalergi, Haushofer și Dughin, care închideau SUA în emisfera lor vestică, lăsând estul global la dispoziția puterilor acestei emisfere. La fel cum nu ar fi câtuși de puțin exclus ca planul contra-strategic american să reușească și Israelul, care este capul său de pod medio-oriental, să domine nestingherit pivotul global.
Dar, pentru aceasta este nevoie de luciditate și de înțelegerea faptului că NATO este o sursă de putere pentru SUA și nu o povară, că fără NATO, SUA devin esențialmente o putere a emisferei vestice și că, în geopolitică, sentimentele personale și eresurile mesianice ale unor minți tulburate sunt căile sigure spre dezastru. Și nu pot să nu atrag atenția asupra riscului atragerii în conflict a Turciei, vizată de declarațiile belicoase ale unor politicieni înfierbântați, care ar spulbera efectiv Alianța și ar crea terenul fertil pentru o viitoare ordine ruso-chineză a emisferei estice. Dar și asupra distrugerii moscheii Al-Aksa, loc simbolic al Islamului, care ar putea declanșa războiul civilizațional și ar detona efectiv toate regimurile pro-americane din lumea islamică – o adevărată catastrofă geopolitică pentru SUA, care și-ar pierde orice relevanță într-un spațiu atât de valoros geopolitic. Acest spațiu ar glisa in corpore spre blocul ruso-chinez, situație în care, Europa, cu crizele sale suprapuse, cu troțkismul care i-a șubrezit liantul civilizațional și politicile sale verzi ce i-au distrus sursele convenționale de energie, cu eresurile sale eurocentrice bazate pe cupola de securitate asigurată de alții (SUA), ar putea fi doar o nucă moale, prinsă în cleștele geopolitic ruso-chinez.
Prin urmare, că să revin la întrebarea dvs, în acest moment SUA nu au nicio intenție de a se retrage din Orientul Mijlociu. Din contră, Washingtonul încearcă să scoată din joc furnizorii de energie ieftină ai Chinei și să blocheze atragerea Orientului Mijlociu în sfera de influență a Blocului Asiatic. Cât succes vor avea… râmâne de văzut în perioada următoare.
Proiectată pentru a rezista celor mai aspre condiții meteorologice, inclusiv vânturi de intensitatea unui uragan, AXIS M2048-LE este optimizată pentru analitica la marginea rețelei (edge analytics) și vine echipată cu AXIS Object Analytics și AXIS Image Health Analytics. Noua cameră este disponibilă în variantele alb și negru și este planificată să devină disponibilă prin canalele de distribuție Axis în T2 2026.
Calitate superioară a imaginii și vizibilitate în orice condiții
AXIS M2048-LE oferă rezoluție 4K la 15 fps, asigurând detalii precise chiar și în scene complexe. Senzorul de înaltă sensibilitate la lumină de 1/1,8 inch, combinat cu tehnologiile Wide Dynamic Range (WDR) și Lightfinder, garantează culori naturale și claritate în zonele cu contraste puternice sau lumină slabă. Sistemul integrat de iluminare IR permite supravegherea în întuneric complet, fără a fi necesară iluminare suplimentară. Câmpul larg de acoperire al camerei face din aceasta o soluție ideală pentru monitorizarea perimetrelor extinse.
Citeşte comunicatul integral AICI
MAE îi informează pe cetățenii români care se află, tranzitează ori intenționează să călătorească în Croația asupra faptului că Institutul Hidro-Meteorologic Croat (DHMZ) a emis o alertă de cod roșu de vânt puternic pentru regiunile Kvarner, Canalul Velebit, Rijeka și Split, valabilă în perioada 31 martie – 2 aprilie 2026.
În context, sunt preconizate perturbări ale traficului rutier și maritim.
MAE recomandă cetățenilor români să manifeste precauție și să respecte indicațiile autorităților locale.
Informații actualizate cu privire la condițiile meteorologice sunt disponibile pe pagina web a Institutului Hidro-Meteorologic Croat (DHMZ): https://meteo.hr/naslovnica-upozorenja.php?lang=en&tab=upozorenja&dan=1#featured-panel.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Zagreb: +385 14 677 660, +385 14 610 009 și +385 14 677 155, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Croația: +385 98 414 341.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: http://zagreb.mae.ro , www.mae.ro şi reamintește cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că aceștia au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat” (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.mae.alerte&hl=ro , https://apps.apple.com/ro/app/c%C4%83l%C4%83tore%C8%99te-informat/id6452016795 ), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Comentariile sale vin în contextul în care Bruxellesul pregătește o posibilă interdicție pentru unele echipamente de telecomunicații chineze pe teritoriul UE și se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului pentru a relaxa reglementările digitale, scrie Brusseles Signal.
„Trăim cu adevărat într-o lume în care astfel de dependențe foarte puternice pot fi folosite ca armă împotriva noastră”, a declarat Virkkunen jurnaliștilor în orașul Lille.
„De aceea este important să analizăm cu atenție sectoarele noastre critice și dependențele pe care le avem”, a adăugat aceasta.
Virkkunen și-a reiterat apelul din ianuarie pentru revizuirea legislației UE privind securitatea cibernetică, inclusiv prin introducerea unor cerințe care să elimine echipamentele de telecomunicații provenite de la anumiți furnizori considerați „cu risc ridicat”.
Companiile chineze Huawei și ZTE nu sunt menționate explicit, însă observatorii se așteaptă ca acestea să fie incluse în categoria „risc ridicat” din textul propus.
Serviciile de cloud depind de furnizori americaniÎn ceea ce privește serviciile de cloud, unde multe companii și guverne europene depind de furnizori americani, „este important să avem controlul în Europa și ca datele să fie localizate tot în Europa”, a subliniat Virkkunen.
Se așteaptă ca aceasta să propună, în luna mai, măsuri privind „suveranitatea tehnologică”, care vor acoperi domenii precum cloud-ul, inteligența artificială și sectorul semiconductorilor.
Comisarul a respins ideea unor negocieri cu Statele Unite privind modul în care UE își elaborează regulile digitale, după ce ambasadorul american la Bruxelles, Andrew Puzder, a declarat pentru Politico că dorește deschiderea unui dialog.
„Când vine vorba despre regulile noastre digitale, lucrurile sunt foarte clare. Este dreptul nostru suveran, în Uniunea Europeană, să decidem singuri asupra acestor reguli”, a afirmat Virkkunen.
„Nu este ceva ce putem negocia sau oferi la schimb, pentru că știm că, din partea SUA, se propune adesea ca regulile noastre digitale să fie incluse în negocierile comerciale.”
Regele Charles al III-lea și Regina Camilla vor merge în Statele Unite, cu scopul de a consolida relațiile istorice și cooperarea bilaterală dintre Regatul Unit și SUA.
„La recomandarea Guvernului Majestății Sale și la invitația Președintelui Statelor Unite, Regele și Regina vor efectua o vizită de stat în Statele Unite ale Americii. Programul Majestăților Lor va celebra legăturile istorice și relația bilaterală modernă dintre Regatul Unit și Statele Unite, marcând cea de-a 250-a aniversare a Independenței Americii”, se arată în comunicatul emis de Palatul Buckingham, citat de BBC.
Anunțul oficial a fost întârziat pe fondul tensiunilor politice generate de conflictul din Iran, în contextul în care președintele Donald Trump a criticat recent Regatul Unit și alte state pentru poziția lor față de război.
Președintele american a lansat atacuri la adresa premierului Keir Starmer, susținând că „nu este un Winston Churchill”. Liderul de la Washington a mai fost criticat de britanici și pentru comentariile sale privind implicarea Regatul Unit în Războiul din Afganistan, după ce a declarat că aliații Statelor Unite „au stat puțin mai în spate”.
Mai mulți parlamentari s-au opus vizitei. Liderul liberali democrați, Ed Davey, a declarat că „o astfel de onoare nu ar trebui acordată cuiva care insultă și subminează în mod repetat țara noastră”.
În plus, potrivit unui sondaj de opinie realizat de YouGov, 49% dintre respondenți au susținut că vizita nu ar trebui să aibă loc, în timp ce 33% o susțin.
Astăzi, în 2026, criza deficitului de cipuri a evoluat; nu mai este vorba doar despre lipsa materialelor după pandemie, ci despre concurența acerbă pentru capacitatea de producție, scrie El Economista.
Acest lucru se întâmplă, în principal, din cauza exploziei Inteligenței Artificiale, deoarece centrele de date gigantice care antrenează modele de IA (precum cele ale Google, Microsoft sau Meta) au nevoie de cantități masive de memorie de înaltă performanță.
Fabrici precum TSMC sau Samsung preferă să își folosească liniile de producție pentru cipuri de inteligență artificială sau memorii de server (HBM), care sunt mult mai rentabile, decât să producă cipuri ieftine pentru carduri SD.
Sony suspendă temporar vânzarea de carduri de memorieȘi printre cele mai notabile consecințe, tocmai am aflat că divizia japoneză a Sony a anunțat că suspendă temporar vânzarea de carduri de memorie CFexpress și SD din cauza crizei pe care o traversează sectorul tehnologic din cauza deficitului de semiconductori.
Compania a declarat, într-un comunicat de presă de pe site-ul său web, că decizia a fost luată deoarece oferta nu va putea satisface cererea în viitorul apropiat. „Am decis să suspendăm temporar acceptarea comenzilor de la distribuitorii și clienții noștri autorizați la Sony Store începând cu 27 martie 2026”, a anunțat aceasta.
În ceea ce privește data reluării comenzilor, Sony a explicat că aceasta va fi stabilită în funcție de situația aprovizionării și va fi anunțată pe pagina cu informații despre produs atunci când va avea loc. „Ne cerem sincer scuze pentru orice inconvenient pe care acest lucru l-ar putea cauza clienților noștri”, a adăugat compania în comunicat.
Mai exact, Sony a indicat că a fost suspendată vânzarea următoarelor carduri de memorie: CFexpress
Vinerea trecută, Sony a anunțat o creștere a prețurilor pentru consolele PlayStation 5, PlayStation 5 Pro și PlayStation Portal din cauza „presiunilor continue” din climatul economic global.
În acest sens, deficitul de RAM și stocare a cauzat deja alte probleme companiei, cum ar fi amânarea lansării următoarei generații de console PlayStation până cel puțin în 2028 sau 2029.
Nava Anatoly Kolodkin, supusă sancțiunilor SUA, a intrat în apele teritoriale cubaneze duminică seara, nu departe de baza Marinei SUA din Golful Guantanamo. Statele Unite au declarat că permit petrolierului să livreze combustibil din motive umanitare, scrie Reuters.
Petrolierul Aframax a intrat în Golful Matanzas – cel mai mare port de superpetroliere și depozitare a combustibilului din țară – sub un cer senin și vânt slab, la răsăritul soarelui. O mare parte a orașului din apropiere – și majoritatea Cubei – era fără curent electric când petrolierul a ajuns în zona portuară.
Cuba nu a mai primit un petrolier de trei luni, potrivit președintelui Miguel Diaz-Canel, ceea ce a agravat o criză energetică care a dus la întreruperi de curent aparent nesfârșite în toată țara de 10 milioane de locuitori și a adus spitalele, transportul public și producția agricolă în pragul colapsului.
Dacă va fi livrat, combustibilul ar oferi guvernului comunist al Cubei o gură de oxigen în contextul presiunii crescânde din partea administrației Trump, care a promis schimbări în Cuba.
Vor trece câteva zile până când țițeiul de la bordul navei Anatoly Kolodkin va putea fi prelucrat pe plan intern și transformat în combustibil pentru motoare și produse rafinate, precum motorină și păcură pentru producerea de energie electrică.
Nava transportă țiței rusesc Urals, un țiței mediu acid, care se potrivește bine rafinăriilor învechite din Cuba.
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan.
În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității.
Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară.
„I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.
Meciul amical dintre România și Slovacia se joacă la Bratislava, de la ora 21:45.
Partida vine după ce ambele reprezentative au ratat calificarea la Cupa Mondială din 2026. România a pierdut în Turcia, scor 0-1, iar Slovacia a cedat pe teren propriu, 3-4, în fața Kosovo.
În absența lui Mircea Lucescu, care are probleme medicale, echipa va fi condusă de secundul Ionel Gane. Căpitanul echipei naționale, Nicolae Stanciu, a declarat luni seară, în conferința premergătoare partidei de la Bratislava, că jucătorii vor evolua cu gândul la selecționerul Mircea Lucescu.
„Meciul de mâine va fi pentru Mircea Lucescu, vrem să îi facem o bucurie. Pentru el dorim să facem un meci bun, iar la final să putem să îi dedicăm victoria”, a spus Stanciu.
Meciul Slovacia – România este transmis în direct de Antena 1 și Radio România Actualități.
Pentru acest meci, cele două echipe au convenit să poată face până la opt înlocuiri de fiecare parte, în cel mult 3 întreruperi ale jocului, conform noilor reglementări privind meciurile internaționale amicale.
Lotul RomânieiPORTARI: Ionuț Radu (Celta Vigo), Marian Aioani (Rapid), Laurențiu Popescu (Universitatea Craiova)
FUNDAȘI: Andrei Rațiu (Rayo Vallecano), Deian Sorescu (Gaziantep), Radu Drăgușin (Tottenham), Andrei Burcă (Yunnan Yukun), Virgil Ghiță (Hannover), Adrian Rus (Universitatea Craiova), Andrei Coubiș (Universitatea Cluj), Nicușor Bancu (Universitatea Craiova), Kevin Ciubotaru (Hermannstadt)
MIJLOCAȘI: Vladimir Screciu (Universitatea Craiova), Vlad Dragomir (Pafos), Răzvan Marin (AEK Atena), Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo), Florin Tănase (FCSB), Ianis Hagi (Alanyaspor), Dennis Man (PSV), Alexandru Dobre (Rapid), Valentin Mihăilă (Rizespor), Claudiu Petrila (Rapid), Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova)
ATACANȚI: Daniel Bîrligea (FCSB), David Miculescu (FCSB), Marius Coman (UTA Arad).
Comisia Europeană a condamnat, marți, Israelul pentru adoptarea unui proiect de lege controversat privind pedeapsa cu moartea.
„Aceasta reprezintă o tendință clar negativă în ceea ce privește obligația Israelului de a respecta drepturile omului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Anouar El Anouni, potrivit POLITICO.
Acesta a mai subliniat faptul că proiectul de lege „este un pas clar înapoi”.
„Solicităm Israelului să respecte poziția sa principială anterioară, obligațiile sale în temeiul dreptului internațional și angajamentul său față de principiile democratice”, a spus el, notează Reuters.
Reacția din partea Comisiei Europene vine după ce mai multe țări europene au criticat legea în această săptămână, exprimându-și „profunda îngrijorare…cu privire la caracterul discriminatoriu de facto al proiectului de lege”.
Concret, luni, parlamentul israelian a adoptat o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, o măsură promovată de ani de zile de partidele de extremă dreapta din coaliția de guvernare.
Noua legislație extinde pedeapsa capitală pentru atacurile teroriste care au ca rezultat moartea cetățenilor israelieni și se aplică numai celor care „provoacă intenționat moartea unei persoane cu scopul de a nega existența Statului Israel”.
Reacții dure din partea societății civileLegea a fost condamnată de organizații israeliene și palestiniene pentru drepturile omului, dar și de organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.
La scurt timp după adoptare, Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a anunțat că a contestat actul normativ la Curtea Supremă, susținând că este „intenționat discriminatoriu”. Adoptarea legii a fost întâmpinată cu aplauze în Parlament, însă opoziția avertizează că măsura ar putea afecta negocierile viitoare privind schimburile de prizonieri și ostatici.
„Guvernul spaniol condamnă legea care introduce pedeapsa cu moartea împotriva palestinienilor, recent aprobată de parlamentul israelian”, se arată în mesajul publicat pe X de șeful guvernului de la Madrid.
Reacția lui Sanchez vine după ce parlamentul israelian a adoptat luni legea care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor în acte teroriste.
Potrivit noului act normativ, instanțele militare, care judecă palestinienii din Cisiordania, vor aplica în principal pedeapsa capitală, în timp ce instanțele civile israeliene pot alege între pedeapsa cu moartea și închisoarea pe viață pentru cetățenii israelieni.
Legat de acest aspect, premierul spaniol susține: „Aceasta este o măsură asimetrică ce nu s-ar aplica israelienilor care comit aceleași crime. Aceeași crimă, pedeapsă diferită”, subliniind: „Aceasta nu este dreptate. Este un nou pas către apartheid”.
Legea a atras critici atât din partea organizațiilor israeliene, cât și a celor palestiniene pentru drepturile omului, dar și din partea organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.
