Danemarca, Groenlanda și Statele Unite urmează să semneze marți un acord privind securitatea Groenlandei, acord despre care Danemarca spune că va plasa securitatea Arcticii sub supravegherea NATO, în loc să o lase exclusiv în seama Americii.
Acordul, care urmează să fie semnat marți la Adunarea Generală a ONU de la New York, nu a fost făcut public, deși președintele Donald Trump afirmă că acesta acordă SUA „control permanent”, scrie Reuters.
Danemarca și Groenlanda nu au comentat afirmația lui Donald Trump, dar au declarat că acordul va aduce beneficii insulei arctice, respectându-i suveranitatea.
Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american, care a spus că SUA ar trebui să controleze Groenlanda și, uneori, chiar recurgând la forța militară sau economică pentru a prelua controlul asupra teritoriului danez semi-autonom.
Amenințările lui au declanșat o criză diplomatică în cadrul NATO, determinând Danemarca și Groenlanda să inițieze negocieri cu Washingtonul, cu scopul de a atenua presiunea.
„Acesta (acordul) va fi conceput astfel încât responsabilitatea pentru securitatea din Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite”, a declarat duminică ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, pentru postul național de televiziune TV2.
El a adăugat că, în mare măsură, „NATO va fi cea care se va ocupa de Arctica”.
NATO salută acordulUn purtător de cuvânt al NATO a declarat sâmbătă că alianța a salutat acordul, care „ar contribui la promovarea securității, stabilității și cooperării în această regiune vitală”.
Lars Rasmussen, care a călătorit la New York în cursul nopții, a refuzat să ofere detalii în plus despre conținutul acordului.
„Dar am spus încă de la început că suntem deschiși să ținem cont de interesele legitime de securitate ale Statelor Unite”, a declarat Rasmussen luni pentru agenția de știri daneză Ritzau.
Donald Trump a spus vineri, într-o postare pe Truth Social, că acordul conferă Statelor Unite „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități din Groenlanda”.
El a mai spus că niciun adversar al SUA nu ar putea avea o bază sau o prezență militară acolo fără aprobarea scrisă a Washingtonului.
Potrivit Reuters, Danemarca nu a răspuns la afirmația lui Trump, deși Copenhaga a recunoscut în trecut că, timp de decenii, a investit mult în apărarea Groenlandei, inclusiv prin extinderea prezenței militare pe insulă și suplimentarea trupelor NATO.
Detaliile esențiale nu au fost făcute publice, mai ales dacă acordul modifică tratatul de apărare din 1951, care constituie temeiul juridic al prezenței SUA în Groenlanda.
Cimitirul Strehareți se află de mai mult timp în centrul unui conflict între Primăria Slatina și firma privată care l-a administrat aproximativ 16 ani. Municipalitatea a preluat recent administrarea după o lungă dispută în instanță, iar la scurt timp, în timpul unor lucrări, au fost descoperiți saci cu oseminte umane. Poliția a deschis o anchetă, în timp ce Mario De Mezzo acuză că unele rămășițe ar fi fost scoase din morminte și mutate fără respectarea regulamentului. Fostul administrator contestă acuzațiile, iar separat există și alte litigii și dosare penale generate de conflictul pentru controlul cimitirului.
De Mezzo: „S-au descoperit saci cu cadavre nedescompuse din perioada COVID-ului”„S-au găsit sute, sute de oase umane pe care IPJ-ul le-a luat pentru anchetă. Însă un lucru extrem de grav: s-au descoperit în urma săpăturilor saci cu cadavre nedescompuse din perioada COVID-ului. Au data de înhumare pe ele, sunt saci speciali cum se foloseau în perioada COVID-ului”, a declarat Mario De Mezzo.
Potrivit acestuia, cadavrele ar fi fost găsite în aceeași zonă cu osemintele scoase din alte morminte.
„Să pui în același loc oseminte deshumate, vom vedea mai târziu dacă cu drept sau fără drept, împreună cu cadavre din perioada COVID este de o gravitate uluitoare”, a spus primarul.
De Mezzo a cerut ca acest aspect să fie investigat separat de polițiști și procurori. Stabilirea provenienței cadavrelor, a modului în care au fost înhumate și a existenței unor eventuale infracțiuni aparține însă organelor judiciare.
Primarul invocă regulamentul: osemintele trebuiau păstrate în același locO parte importantă a conferinței a fost consacrată modului în care, potrivit lui De Mezzo, fostul administrator al cimitirului ar fi trebuit să procedeze în cazul osemintelor găsite în locuri de veci ce urmau să fie reutilizate.
Foto: Primarul Slatinei, conferință de presă printre morminte, în scandalul Cimitirului Strehareți
Primarul a citat regulamentul de funcționare al serviciului, susținând că osemintele nu puteau fi mutate într-o groapă comună, ci trebuiau depuse într-o nișă amenajată chiar în locul de înhumare respectiv.
„Locurile pentru înhumarea osemintelor, nișele, vor avea dimensiunea de 0,50 metri pe 0,50 metri”, a spus De Mezzo.
Edilul a prezentat și ceea ce spune că este un proces-verbal întocmit în urma unui control al Primăriei, semnat inclusiv de administrator și de avocatul societății. Potrivit afirmațiilor sale, administratorul declara atunci că nu existau nișe separate în alte zone ale cimitirului și că osemintele erau păstrate în locul inițial de înhumare.
„Ei spun că nu au făcut alte nișe, am respectat legea și regulamentul. (…) Ei bine, sutele de oase în zecile de saci pe care i-am găsit îi contrazic”, a spus De Mezzo.
Anchetatorii trebuie să stabilească dacă osemintele descoperite provin într-adevăr din morminte desființate, în ce condiții au fost mutate și cine a dispus eventualele operațiuni.
Acuzații și la adresa Consiliului Județean Olt. De Mezzo invocă un contract cu spitalulPrimarul l-a acuzat pe Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt și prim-vicepreședinte al PSD, că ar fi „încurajat” relația cu societatea Ecumenic Funerar prin contractele încheiate de Spitalul Județean de Urgență Slatina.
„Am în mână achiziția serviciului de transport cadavre al Spitalului Județean. (…) Este Ecumenic Funerar, aceeași firmă”, a declarat De Mezzo.
Datele publice privind achizițiile, consultate de Mediafax, arată că Spitalul Județean de Urgență Slatina a atribuit firmei Ecumenic Funerar contracte pentru servicii funerare și conexe în perioada 2024-2026, inclusiv un contract înregistrat în ianuarie 2026.
De Mezzo a mai afirmat că „fosta administrație” ar fi mimat conflictul cu societatea concesionară și a susținut că tatăl fostului primar ar fi reprezentat juridic firma. Aceste afirmații fac parte din acuzațiile politice formulate de edil și nu reprezintă concluzii ale anchetei penale.
Povestea sicriului tăiat cu drujba, reluată de primarÎn timpul conferinței, De Mezzo a reluat și una dintre cele mai grave povești pe care spune că le-a primit de la familiile care au avut rude înmormântate în cimitir.
Edilul a susținut că, într-un caz, groapa ar fi fost săpată prea mică pentru sicriu, iar fostul administrator ar fi intervenit cu o drujbă.
„Când familia a vrut să introducă sicriul în groapa de înhumare, a constatat că nu are loc. Și atunci (…) a venit cu drujba, a tăiat coșciugul în fața familiei și a spus: «Băgați-l, că acum intră»”, a afirmat De Mezzo.
Atac direct la șeful IPJ Olt: „Să nu încerce să mușamalizeze acest caz”Spre finalul conferinței, De Mezzo a lansat un atac dur la adresa anchetatorilor. Primarul a susținut că poliția și parchetul s-ar mișca prea lent și a acuzat instituțiile că ar fi respins solicitări ale Primăriei.
„Astăzi Parchetul împreună cu IPJ-ul se mișcă cu viteza melcului și resping solicitări legitime ale Primăriei Slatina de parcă nu-și doresc să afle adevărul”, a declarat primarul.
El s-a adresat direct comisarului-șef Nicolae Ionuț Ilinca, șeful IPJ Olt.
„Îl somez public pe domnul comandant al IPJ (…) să nu încerce să mușamalizeze acest caz. Este un caz care este în atenția Slatinei, în atenția țării și va fi în atenția mea până când va fi soluționat”, a afirmat De Mezzo.
Un scandal vechi, cu procese și două dosare penale diferiteCimitirul Strehareți a fost administrat timp de aproximativ 16 ani de o societate privată. Pe 2 septembrie, municipalitatea a revenit în administrarea obiectivului după evacuarea fostului administrator prin executor judecătoresc. Hotărârea Judecătoriei Craiova care a permis evacuarea era executorie, dar nu definitivă și fusese atacată.
Conflictul dintre Mario De Mezzo și societatea care administra cimitirul precede însă descoperirea osemintelor.
Primarul Slatinei a devenit în august inculpat într-un dosar penal legat de incidentele petrecute la începutul anului, când reprezentanții municipalității și ai Poliției Locale au încercat să pună în aplicare decizia de preluare a cimitirului. În aceeași cauză au fost puși sub acuzare șeful Poliției Locale și trei agenți. Procurorii anunțaseră anterior cercetări privind mai multe posibile infracțiuni, între care abuz în serviciu, purtare abuzivă, lipsire de libertate, furt calificat și violarea sediului profesional. Calitatea de inculpat nu înseamnă stabilirea vinovăției.
Dosarul respectiv este distinct de ancheta deschisă după descoperirea osemintelor din 16 septembrie.
Oficialul american Scott Bessent a făcut aceste comentariile cu privire la inteligența artificială după ceea ce a numit discuții „de succes” cu vicepremierul chinez He Lifeng la New York, potrivit BBC.
Întâlnirea a avut loc în contextul în care președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping urmează să aibă un summit la Washington la sfârșitul acestei săptămâni.
Inteligența artificială a fost supusă unei analize intense în ultimele zile, după ce cercetătorii au avertizat cu privire la riscurile potențiale prezentate de tehnologie , iar unele dintre cele mai importante personalități din industrie au cerut dezvoltatorilor să adopte o abordare mai prudentă.
„Credem că, la fel ca în cazul oricărei activități transfrontaliere, trecerea de la o transparență mai mare între puterea numărul unu și a doua în domeniul inteligenței artificiale din lume este foarte importantă”, a declarat Bessent reporterilor după discuții.
El a spus că întâlnirea a acoperit și alte subiecte, inclusiv planuri de „operaționalizare” a unui proces de identificare a potențialelor reduceri tarifare la mărfuri, numit Board of Trade.
Discuții pe teme economice și comerciale cheie, inclusiv inteligența artificialăUn armistițiu în războiul tarifar dintre cele mai mari două economii ale lumii urmează să expire pe 10 noiembrie.
Agenția de știri de stat chineză Xinhua a declarat că cele două părți au avut „schiburi de discuții sincere, aprofundate și constructive pe teme economice și comerciale cheie”, menționând că au discutat despre inteligența artificială.
Bessent a declarat duminică, într-o postare pe X, că discuțiile „ajută la stabilirea bazei pentru ca președintele Trump să promoveze interesele economice ale Americii și să obțină rezultate pentru poporul american”.
In New York City, Vice Premier He Lifeng and I are continuing our discussions on the U.S.-China economic and trade relationship ahead of @POTUS’ historic summit with President Xi in Washington. These talks help lay the groundwork for President Trump to advance America’s economic… pic.twitter.com/phmF11Aoxi
— Treasury Secretary Scott Bessent (@SecScottBessent) September 20, 2026
SUA și China sunt angajate într-o cursă pentru dominarea industriilor de inteligență artificială și tehnologie.
Trump respinge temerileÎn ultimele zile, Washingtonul s-a confruntat cu apeluri de a încetini dezvoltarea inteligenței artificiale din cauza temerilor legate de potențialul său impact negativ asupra umanității.
Trump a respins în mare parte aceste îngrijorări, argumentând că există suficiente politici în domeniul inteligenței artificiale și că SUA nu își pot pierde avantajul în fața Chinei.
El a spus la începutul acestei luni că „oricine câștigă în domeniul inteligenței artificiale, câștigă”.
În mai, când Xi l-a găzduit pe Trump la Beijing, modalitățile de colaborare în domeniul inteligenței artificiale au fost una dintre temele discutate de cei doi lideri.
Discuțiile s-au încheiat cu un acord prin care China urma să cumpere avioane Boeing și produse agricole americane în schimbul unor tarife mai mici.
După echinocțiu, în emisfera nordică, zilele vor continua să se scurteze, iar nopțile să devină mai lungi până la solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie 2026.
La echinocțiu, Soarele răsare și apune în apropierea punctelor cardinale est și vest, iar durata zilei este apropiată de cea a nopții, potrivit Observatorului Astronomic „Victor Anestin” din Bacău.
Echinocțiul din septembrie marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică și al primăverii astronomice în emisfera sudică. Din punct de vedere astronomic, este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, deplasându-se spre sud.
Trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, de la 4.00 la 3.00.
Demersul urmărește realizarea unei noi legături rutiere care să preia o parte din fluxul de mașini de pe Iuliu Maniu, anunță Primăria Sectorului 6 București. Proiectul prevede și asocierea Sectorului 6 cu Municipiul București pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). În acest moment, nu este vorba despre începerea lucrărilor, ci despre pregătirea documentației necesare pentru proiect. Inițiativa a fost promovată de primarul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan. Acesta a susținut că bulevardul Iuliu Maniu are nevoie de noi alternative pentru preluarea traficului.
Continuarea Pasajului Ciurel, pusă din nou pe masa administrațieiProiectul urmărește integrarea viitoarei legături rutiere în infrastructura existentă și în dezvoltarea zonei. Documentația ar urma să fie elaborată prin colaborarea dintre Sectorul 6 și Municipiul București. Primăria Capitalei ar urma să pună la dispoziție documentațiile și informațiile pe care le deține și să ofere sprijin instituțional și tehnic.
Sectorul 6 ar urma să realizeze demersurile tehnice și administrative care îi revin. Pentru asocierea dintre cele două administrații este însă necesară împuternicirea Consiliului General al Municipiului București. Prin urmare, proiectul nu a ajuns încă în etapa de execuție. Continuarea Pasajului Ciurel până la Centură este una dintre cele două soluții rutiere menționate de administrația Sectorului 6 pentru reducerea presiunii asupra bulevardului Iuliu Maniu. Cealaltă este Drumul Radial 1, proiect despre care administrația Sectorului 6 spune că se află într-un stadiu mai avansat.
Pasajul Ciurel Bucuresti sector 6. Traficul se oprește la capătul pasajului iar continuarea acestuia ar decongestiona bulevardul Iuliu Maniu. Sursa foto: Youtube
Ce trebuie să se întâmple înainte de lucrăriPasajul Ciurel face parte dintr-un proiect rutier mai vechi. Construit între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții, acesta a fost inaugurat în 2020, însă legătura până la Centura București nu a fost realizată în cadrul proiectului inițial.
Noua inițiativă încearcă să ducă mai departe această conexiune. Primul pas este elaborarea documentației urbanistice și pregătirea PUZ-ului. Pentru colaborarea dintre Sectorul 6 și Municipiul București este necesară apoi aprobarea Consiliului General. Abia după parcurgerea etapelor administrative și tehnice se poate ajunge la fazele următoare ale proiectului.
Miza este traficul din vestul Capitalei, unde Bulevardul Iuliu Maniu reprezintă una dintre principalele artere de acces și ieșire din București. O nouă conexiune spre Centură ar putea oferi o rută alternativă pentru o parte dintre șoferii care folosesc în prezent această zonă.
Pentru milioane de americani care depind de programul SNAP, cumpărarea produselor alimentare presupune o simplă trecere prin cititor a cardului de beneficii emis de guvern. Această operațiune a devenit o oportunitate pentru crima organizată, potrivit Wall Street Journal.
Grupurile infracționale din România folosesc dispozitive de skimming pentru a fura numerele de cont și codurile PIN ale beneficiarilor SNAP, ca parte a unei rețele extinse de escrocherii care, potrivit autorităților, a sustras sute de milioane de dolari din fondurile publice în întreaga SUA.
Astfel românii au profitat de tehnologia învechită a cardurilor emise de guvernul american, a căror bandă a fost inventată în anii 60 și încă se folosește în prezent.
Anchetatorii afirmă că bandele se bazează pe „constructori” discreți, care realizează cu meticulozitate dispozitive de sustragere a banilor, pe care chiar și comercianții cei mai atenți le pot trece cu vederea.
Banii sunt folosiți pentru închirierea mașinilor de lux și caselor cu piscinăPotrivit autorităților, veniturile ilicite sunt folosite pentru închirierea de mașini de lux și a unor case cu piscine. Banii lichizi sub formă de criptomonede sunt transferați înapoi în România și ajung în sectorul imobiliar, în industria jocurilor de noroc și la șefii grupărilor criminale.
În martie, un cetățean român expulzat de două ori a intrat într-un magazin 7-Eleven din Toledo, Ohio, și a montat în secret un dispozitiv numit „skimmer” pe un terminal de plăți cu cardul, susțin procurorii. Bărbatul ar fi făcut parte dintr-o grupare criminală cu sediul în California, condusă de un compatriot român poreclit „Piranha”.
Scopul bandei, conform acuzațiilor penale, era să fure beneficiile din programul de cupoane alimentare de la clienții care își foloseau cardurile de debit emise de guvern la magazinul de proximitate.
Cum acționează făptașii?Pentru a fura datele bancare ale cetățenilor, aceștia acoperă terminalul de plată a cardului de la casa de marcat cu unul fals, dispozitiv ce reușește să rețină atât PIN-ul cardului, dar și să copieze și stocheze informațiile de pe banda magnetică, atunci când victima vizată glisează cardul pe marginea terminalului de plată.
Cardurile PETA, fiind mai vechi, nu conțin cip, așa că informația este stocată doar pe banda magnetică de pe spatele cardului.
Apoi hoții au acces la date prin recuperarea dispozitivului sau prin utilizarea unui dispozitiv Bluetooth din apropiere pentru a descărca informațiile.
Începând din 2020, zeci de cetățeni români au fost urmăriți penal pentru fraudarea cardurilor de ajutor social în orașe precum McComb (Mississippi), Laurel (Maryland) și Portland (Oregon).
Nu sunt primii români sau persoane cu legături românești acuzați în SUAPeste 50 de persoane, multe dintre ele având legături cu România, au fost acuzate în sudul Californiei, unul dintre primele epicentre ale acestor infracțiuni și locul în care își desfășoară activitatea mulți astfel de infractori.
În ciuda măsurilor severe luate de administrația Trump împotriva fraudei cu ajutoare sociale, infractorii și-au diversificat tacticile, au declarat autoritățile americane.
Aceștia folosesc roboți pentru a ghici numerele de cont ale beneficiarilor de ajutoare sociale. De asemenea, aceștia fac tranzacții false cu conturile de cupoane alimentare ale oamenilor prin intermediul unor aparate de carduri de credit clonate, apoi transferă fondurile în propriile conturi bancare.
Liderul cecen Ramzan Kadîrov și-a asigurat din nou o victorie electorală cu un rezultat de peste 99% din voturi, potrivit Ukrainska Pravda. Actualul șef al Republicii Cecene a fost reales în funcția de lider regional după numărarea tuturor voturilor, așa cum a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC).
„Conform datelor de pe panoul electronic, după procesarea a 100% din voturi, Kadîrov obține 99,85% din sufragii. Ceilalți doi candidați au primit câte 0,05%”, transmite sursa menționată.
Kadîrov a candidat din partea partidului „Rusia Unită”, al președintelui rus Vladimir Putin.
Pe lângă Kadîrov, la alegerile pentru funcția de șef al Ceceniei au mai participat doi candidați. Primul este Ismail Denilhanov, președintele Camerei Civice a Republicii Cecene din partea partidului „O Rusie Corectă”. Al doilea este Khalid Nakaev, membru al Parlamentului Republicii Cecene din partea Partidului Comunist al Federației Ruse).
Istoria alegerilor din CeceniaKadîrov conduce Cecenia din 2007. El a fost „reales” de trei ori. De fiecare dată, candidatura sa a fost susținută de majoritatea cetățenilor. În 2021 au fost 99,7% din voturi și o prezență la urne de 94,61%, iar în 2016 s-au înregistrat 97,94% și o prezență de 94,8%.
Ramzan Kadîrov este fiul lui Ahmat Kadîrov un colaboraționist și primul șef al administrației pro-ruse din Cecenia. În timpul celui de-al Doilea Război Cecen, Ahmat Kadîrov a trecut de partea Rusiei.
Cum s-a remarcat KadîrovRamzan Kadîrov conduce Cecenia cu o mână de fier. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului îl acuză de reprimarea brutală a opoziției, răpiri, tortură și execuții extrajudiciare. El și-a numit rudele în funcții cheie ale administrației și dispune de trupe paramilitare. Trupele s-au implicat în războiul din Ucraina, Kadîrov fiind acuzat oficial de Kiev de crime de război.
În cursul anului 2026, au apărut numeroase speculații și rapoarte media privind starea gravă de sănătate a lui Kadîrov. Informațiile menționau probleme renale severe. Ulterior, au apărut zvonuri conform cărora Moscova analizează o listă cu potențiali succesori pentru a menține stabilitatea în regiune. De asemenea, s-a spus că o luptă pentru putere în Cecenia ar putea provoca mari probleme la Kremlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că va discuta, la Adunarea Generală a ONU, despre modul în care poate fi obținută pacea prin eforturi comune, având în vedere ultimele atacuri ale Rusiei asupra țării.
Potrivit lui, aceasta este principala sarcină la care ar trebui să lucreze toți liderii lumii. Volodimir Zelenski a făcut declarațiile într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Rusia nu renunță la escaladare și transmite numeroase semnale că este pregătită să extindă războiul. Toate acestea se întâmplă în timp ce stabilitatea mondială a fost deja zdruncinată de acest război. Trebuie să continuăm să exercităm presiuni asupra agresorului pentru a pune capăt acestui conflict. Fiecare reacție și fiecare sancțiune cu efect pe termen lung fac parte din presiunea care dă cu adevărat rezultate, iar lumea resimte acest lucru. Însă diplomația trebuie să acționeze în paralel. La Adunarea Generală a ONU, vom discuta despre cum putem obține pacea prin eforturi comune. Aceasta este sarcina principală la care ar trebui să lucreze toți liderii”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a mai spus că Rusia atacă zilnic orașele din Ucraina. În ziua precedentă, forțele rusești au lansat un atac foarte violent și deliberat asupra orașului Zaporojie.
În urma atacului au fost avariate blocuri de locuințe cu nouă etaje, o clădire universitară, un centru comercial și o centrală termică.
„În Lozova, regiunea Harkov, o femeie a fost ucisă într-un atac cu dronă. Transmit condoleanțe familiei și celor dragi. Alte trei persoane au fost rănite. În total, rușii au lovit 10 dintre regiunile noastre în cursul serii și al nopții”, a declarat președintele.
Zelenski, așteptat la Adunarea Generală a ONUPotrivit Ukrinform, pe 22 septembrie începe săptămâna la nivel înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la sediul Națiunilor Unite din New York. La reuniune este programată și participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Acesta va susține un discurs în cadrul dezbaterilor generale miercuri, 23 septembrie. În aceeași zi, el va participa la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, dedicată temei „Menținerea păcii și securității în Ucraina”.
De asemenea, în timpul vizitei la New York, Volodimir Zelenski își dorește să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump.
La volanul unui Citroën C3 Rally2, Maior a câștigat două dintre cele trei battle-uri din finală. În cel decisiv, pilotul de la Napoca Rally Academy a fost mai rapid cu 0,3 secunde decât finlandezul, ajungând la finiș cu timpul de 01:40,164.
„A fost un eveniment fantastic”Podiumul a fost completat de spaniolul Efrén Llarena, câștigătorul ediției inaugurale a Mamaia Rally Show din 2025.
„Sunt extrem de fericit. De dimineață eram fericit dacă intram în sferturile de finală, iar acum am câștigat. A fost un eveniment fantastic, care face cinste motorsportului. Nu am timp să sărbătoresc. Mă voi bucura de un somn bun, fiindcă în următorul weekend avem finala Campionatului Național de Raliuri și deja începem pregătirile”, a spus Maior, care va avea un duel decisiv cu Simone Tempestini pentru titlul de campion național la Raliul Vâlcii.
În drumul spre trofeul de la Mamaia Rally Show, Maior a trecut, pe lângă Heikkilä, de Vali Porcișteanu și de Efrén Llarena, fost campion european absolut de raliuri în 2024.
Peste 20.000 de spectatori la Mamaia Rally ShowCompetiția, susținută de stațiunea Mamaia și Riviera Românească, s-a desfășurat timp de trei zile. Evenimentul a inclus și o cursă de noapte pentru trofeul King of the Night, câștigată de Simone Tempestini după o finală cu finlandezul Mikko Heikkilä. Peste 20.000 de spectatori au urmărit competiția.
Mamaia Rally Show se desfășoară pe un circuit mixt, cu porțiuni de asfalt și macadam. Formatul este bazat pe dueluri directe între piloți, iar toate mașinile de la start au fost din categoria Rally2, modele de ultimă generație folosite și în competițiile europene și mondiale. Formatul bazat pe dueluri directe promite diferențe infime și confruntări pe care publicul nu are ocazia să le vadă într-un raliu obișnuit. Mașinile prezente la start au fost toate din categoria Rally2, de ultimă generație, pregătite inclusiv pentru campionatele europene și mondiale.
Jensen Huang, cofondatorul și directorul general al companiei Nvidia, l-a contrazis pe fostul cercetător Anthropic, Jacob Coxon, și spune că Inteligența Artificială nu ar putea ucide omenirea în următorul deceniu.
„Anul 2030 nu va însemna sfârșitul lumii. Există o șansă de 0% ca acela să fie sfârșitul lumii. A speria oamenii este un gest inutil. Este lipsit de responsabilitate”, a transmis Jensen Huang, într-un interviu acordat CBS News.
Dezvăluiri îngrijorătoare ale fostului angajat AnthropicJacob Coxon și-a dat demisia din compania dezvoltatoare de IA Anthropic și, anterior, a mai lucrat la OpenAI. El a devenit viral pe rețelele de socializare după ce a mărturisit informațiile ascunse din industria în care a lucrat.
Conform jurnaliștilor de la The Guardian, Dario Amodei, directorul general al Anthropic, Sam Altman, șeful companiei OpenAI, și Elon Musk au cerut ca dezvoltarea acestor tehnologii să fie încetinită. În același timp, Donald Trump a respins îngrijorările legate de dezvoltarea AI ca fiind o „farsă” și o „conspirație”, și a mai spus că o încetinire ar putea oferi Chinei un avantaj.
Directorul Nvidia insistă că predicțiile privind o catastrofă la scară largă cauzată de IA „nu sunt bazate pe știință”.
„Succesul companiei noastre este conectat direct la implementarea sigură a produselor și serviciilor. Dacă nu continuăm să facem acest lucru, valoarea noastră s-ar diminua. Aveți tot felul de răspunderi asociate cu securitatea cibernetică. Aplicați-le mai întâi pe acelea. Nu lăsați ca acest narativ apocaliptic să permită cuiva să se sustragă de la legile care există deja”, a mai declarat Huang.
Compania Nvidia produce cipuri, mai nou bazate pe inteligență artificială, iar tehnologiile sale sunt evaluate la 5.000 de miliarde de dolari.
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a declarat la RFI România că vrea ca formarea viitorului Guvern să fie un proces „extrem de transparent”, precizând și că programul de guvernare va fi prezentat în prima parte a acestei săptămâni.
Europarlamentarul PNL susține că, după prezentarea principalelor priorități, va începe dialogul cu partidele parlamentare pentru a obține sprijinul necesar în Parlament.
„În primul rând, pentru mine este foarte important modul în care pregătim formarea guvernului și de aceea, primii pași pe care i-am întreprins după ce președintele m-a anunțat joi că intenționează să mă desemneze, primii pași pe care i-am întreprins a fost dialogul cu cele trei partide care mă susțin. Vreau ca procesul de formare a guvernului să fie un proces extrem de transparent. Oamenii să știe în fiecare etapă unde suntem”, a spus Mureșan.
El a spus că PNL, USR și UDMR au început deja lucrul la programul de guvernare. Cele trei partide aveau încă din primăvară principalele idei, spune Mureșan, însă acestea trebuie actualizate în funcție de situația actuală.
„Ne-am pus de acord cu Partidul Național Liberal, USR și UDMR să începe munca la programul de guvernare. Sigur, avem din cursul primăverii deja idei principale, ele trebuie actualizate la momentul la care cele trei partide au propus, în numirea mea, prioritățile erau închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență, finalizarea programului european de apărare SAFE. În momentul de față, PNRR-ul este închis, dar trebuie finalizat dialogul cu Comisia Europeană, iar SAFE a intrat în etapa de implementare”, a declarat premierul desemnat.
Acesta a spus că principalele elemente ale programului de guvernare urmează să fie prezentate în prima parte a acestei săptămâni, cel mai probabil marți.
„Deci, practic, transparență, unitate între cele trei partide, un program de guvernare reformator, pro-european, responsabil, dar ambițios, din care vom prezenta principalele elemente mâine, apoi mergem la partidele care mă susțin și apoi mă bucur să am dialog și cu parlamentari de la alte grupuri parlamentare”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Mureșan: Programul și lista Guvernului vor ajunge în Parlament până la finalul săptămâniiAcesta spune că vrea să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor până la finalul acestei săptămâni. Audierile în comisiile parlamentare ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.
„Estimarea mea este că în cursul acestei săptămâni vom avea dialog cu grupurile parlamentare și estimarea mea este că până la finalul acestei săptămâni voi depune programul de guvernare și cabinetul de miniștri în Parlamentul României și că la începutul săptămânii viitoare vom avea audierile în Parlament”, a spus el.
El spune că un candidat pentru o funcție de ministru trebuie să fie pregătit să răspundă întrebărilor parlamentarilor și să își prezinte prioritățile.
„Voi solicita în Parlamentului, voi solicita președinților celor două camere că audierea fiecărui ministru să aibă cel puțin 60 de minute, doresc ca audierile miniștrilor să fie serioase și ca miniștri să aibă șansa să arate parlamentarilor că sunt pregătiți să ocupe aceste portofolii și din respect față de Parlamentul României, cred că și parlamentarii trebuie să aibă șansa unui dialog serios cu candidații pentru poziția de ministru și să aibă șansa să adreseze întrebări”, a declarat premierul desemnat.
Mureșan spune că va cere ca fiecare candidat să aibă timp suficient pentru un dialog cu parlamentarii.
„Niciodată nu mi-au plăcut audieri făcute pe repede înainte de câte 30 de minute, de aceea audierea fiecărui ministru, așa voi solicita Parlamentului, minim 60 de minute pentru a putea fi purtat un dialog serios”, a mai spus Mureșan.
Mureșan, despre eventualele întrebări și atacuri politice: „Miniștrii pe care îi voi propune vor fi bine pregătiți”Întrebat dacă audierile de minimum 60 de minute i-ar putea „vulnerabiliza” pe miniștrii propuși, în condițiile în care aceștia ar putea fi supuși atacurilor politice, inclusiv din partea PSD și AUR, Mureșan a spus că nu se teme de acest lucru.
Un ministru, spune el, trebuie să își cunoască foarte bine domeniul și să poată răspunde întrebărilor parlamentarilor, indiferent de context.
„Miniștrii pe care îi voi propune, vor fi bine pregătiți. Nu ești capabil să fii ministru în Guvernul României dacă ți-e teamă de o sesiune de întrebări și răspunsuri de 60 de minute cu parlamentarii, deci consider că ministrii trebuie să-și cunoască bine portofoliul, trebuie să fie capabil să comunice bine în orice condiții, trebuie să fie capabil să explice oamenilor prioritățile pe care le vor avea, de aceea nu mi-e teamă de audieri serioase, de audieri mai lungi în Parlamentul României”, a afirmat Siegfried Mureșan.
„Și repet, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul. E firesc să existe dialog și e firesc ca miniștrii să se prezinte, să dea socoteală în Parlamentul României și eu, ca prim-ministru, voi fi mereu la dispoziția parlamentarilor pentru dialog, voi primi toate solicitările legitime care vor exista, sunt parlamentari de 12 ani, cred că Parlamentul și parlamentarii trebuie luați în serios”, a mai spus Mureșan.
Volodimir Zelenski a discutat la telefon cu Donald Trump. Cei doi au convenit să se întâlnească la New York. Potrivit Live Ukraine, probabil, Zelenski se referă la Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la New York în perioada 22-28 septembrie. Președinte ucrainean a estimat că următoarea întâlnire „ar putea schimba multe”.
„Există o dinamică diplomatică […] Există idei privind pașii de detensionare și probleme fundamentale de securitate – energie, alimente, protecția vieții oamenilor. Lucrăm împreună cu echipa americană și suntem pregătiți să facem pași cu adevărat importanți”, a explicat Volodimir Zelenski.
Ce i-a cerut Trump lui ZelenskiSe pare că în timpul convorbirii, Trump i-a cerut din nou lui Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești. În schimb, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru vizita recentă efectuată la Kiev de către emisarii săi speciali, dar mai ales pentru promulgarea legii care extinde sancțiunile economice împotriva Rusiei.
Ce vor discuta Zelenski și Trump la New YorkViitoarea întâlnire se va desfășura în contextul în care Washingtonul presează pentru reluarea negocierilor directe de pace între Moscova și Kiev. Eforturile diplomatice au stagnat în ultimele luni.
Întrevederea va continua seria de contacte din ultimul an dintre cei doi lideri, după întâlnirile anterioare de la Biroul Oval și de la reședința Mar-a-Lago unde s-au căutat formule pentru un acord de pace.
Sorana Cîrstea, jucătoarea română de tenis, a coborât un loc în clasamentul WTA de simplu, iar în acest moment ocupă acum poziția 16, după ce săptămâna trecută se afla pe locul 15, potrivit G4Media.
România mai are două jucătoare în Top 100, Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse.
La 36 de ani, Sorana Cîrstea a părăsit în această săptămână locul 15, cea mai bună poziție ocupată până acum în carieră. Cu 2.464 de puncte, românca se află în prezent pe locul 16.
Și Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse au coborât în clasament. Cristian ocupă locul 58, cu 1.051 de puncte, în timp ce Ruse se află pe poziția 66, cu 991 de puncte.
Jucătoarele din România în clasamentul WTA de simplu16. Sorana Cîrstea, 2.464 de puncte (-1 loc)
58. Jaqueline Cristian, 1.051 de puncte (-3)
66. Gabriela Ruse, 991 de puncte (-1)
282. Ruxandra Bertea, 255 de puncte (-3)
338. Miriam Bulgaru, 198 de puncte (+13)
451. Irina Begu, 127 de puncte (-3)
Cum arată Top 10 WTAMoïse, în vârstă de 53 de ani, a fost împușcat mortal pe 7 iulie 2021, în locuința sa privată din Port-au-Prince. Potrivit anchetatorilor americani, citatți de Euronews, complotul a implicat foști militari columbieni, oameni de afaceri și persoane din Haiti și Statele Unite.
Departamentul de Justiție al SUA a anunțat că cei 18 inculpați au fost transportați în Florida într-o operațiune coordonată de FBI și Homeland Security Investigations. Autoritățile americane spun că ancheta urmărește toate persoanele care ar fi finanțat, sprijinit sau facilitat asasinatul.
Unul dintre principalii suspecți, adus în SUAPrintre persoanele transferate se află Joseph Felix Badio, fost oficial anticorupție în Ministerul Justiției din Haiti și unul dintre principalii suspecți din anchetă. Ceilalți 17 sunt cetățeni columbieni, potrivit autorităților citate de presa internațională. Ministerul de Externe al Columbiei a confirmat transferul a 17 cetățeni columbieni din Haiti în Statele Unite și a precizat că Bogota nu a intervenit în decizia sau procedura de transfer.
Joseph Félix Badio, unul dintre principalii acuzați în cazul asasinării președintelui haitian Jovenel Moïse. Sursa foto: X
Cazul are deja un istoric important în instanțele americane. În mai 2026, un tribunal federal din Miami a condamnat patru bărbați pentru rolurile lor în complotul care urmărea înlăturarea violentă a lui Moïse. Printre acuzații s-au numărat conspirația pentru uciderea sau răpirea președintelui și sprijinirea materială a operațiunii. Cei patru riscă închisoarea pe viață.
Anchetatorii americani au susținut că planul nu urmărea doar uciderea președintelui. Conform probelor prezentate în proces, conspiratorii voiau să îl înlăture pe Moïse și să instaleze un succesor care le-ar fi putut facilita obținerea unor contracte guvernamentale profitabile în Haiti. Pentru punerea în aplicare a planului au fost recrutați aliați din Statele Unite, Columbia și Haiti, inclusiv 22 de foști militari columbieni și membri ai unor grupări armate haitiene.
Cinci ani de la asasinat, ancheta americană continuăAutoritățile americane spun că nu consideră cazul încheiat. Procurorul federal Jason A. Reding Quiñones a transmis că, la cinci ani de la asasinat, noi inculpați continuă să fie aduși în fața instanțelor americane. În total, 30 de persoane au fost puse sub acuzare până acum în legătură cu asasinarea lui Moïse, potrivit autorităților americane.
Statele Unite au jurisdicție asupra unor persoane implicate în complot deoarece o parte a planificării și activităților logistice s-a desfășurat pe teritoriul american. Asasinarea lui Moïse a avut consecințe majore pentru Haiti. Țara s-a confruntat ulterior cu o agravare a crizei de securitate, în timp ce grupările criminale au ajuns să controleze o mare parte din capitala Port-au-Prince.
Jovenel Moïse a fost ucis în iulie 2021, iar țara a căzut sub controlul bandelor în timp ce dosarul stagna la Port-au-Prince. Sursa foto: X
Haiti, o țară distrusă de anarhieHaiti nu are în prezent un președinte ales în funcție și se pregătește pentru primele alegeri prezidențiale și legislative din 2016, precum și pentru un referendum constituțional. Scrutinul este programat pentru 13 decembrie, dacă situația de securitate va permite organizarea lui.
În Port-au-Prince, grupările armate controlează aproximativ 80% din capitală, potrivit informațiilor citate de presa internațională. Răpirile pentru răscumpărare, jafurile armate și furturile de mașini continuă să afecteze populația. O forță internațională sprijinită de ONU încearcă să ajute poliția haitiană să combată grupările armate. Misiunea nu urma însă să atingă efectiv nivelul complet de personal până în octombrie, potrivit informațiilor disponibile la momentul relatării.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că România are nevoie de o „guvernare competentă”, care să acționeze în „interesul oamenilor”, precizând, într-o postare pe Facebook, care ar trebui să fie principalele priorități ale viitorului program de guvernare.
„România are nevoie de o guvernare competentă, în interesul oamenilor”, a transmis Mureșan într-un mesaj publicat pe Facebook.
Potrivit premierului desemnat, continuarea reformelor trebuie să fie una dintre principalele direcții ale viitorului Guvern.
„Continuarea reformelor. Reformele sunt necesare pentru modernizarea României, dar și pentru a ne asigura că nu pierdem fondurile europene din PNRR”, a scris Siegfried Mureșan.
O altă prioritate este reducerea deficitului bugetar și a risipei. Siegfried Mureșan spune că România trebuie să continue măsurile pentru îmbunătățirea finanțelor publice, astfel încât statul să aibă resurse pentru investiții.
„Reducerea deficitului și a risipei. Trebuie să continuăm drumul început. Doar cu finanțe publice sănătoase putem avea bani pentru investiții și pentru creșteri sustenabile ale salariilor și pensiilor”, a transmis premierul desemnat.
Siegfried Mureșan pune pe lista priorităților și securitatea României, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, precizând cât de importantă este investirea în „securitatea și apărarea României”.
„Întărirea siguranței oamenilor. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne arată cât de important este să investim în securitatea și apărarea României. Trebuie să folosim integral cele 16,7 miliarde de euro pe care le avem la dispoziție prin SAFE”, a precizat Mureșan.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan, pe 17 septembrie, pentru funcția de prim-ministru. Șeful statului a spus că europarlamentarul PNL a fost persoana care a primit cele mai multe voturi din partea partidelor la consultările de la Cotroceni.
Astăzi, Biroul Permanent Național al PSD se reunește, de la ora 11:00, pentru a analiza nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Va fi analizată și poziția partidului față de un eventual Guvern condus de Mureșan.
Eugen Tomac, consilier prezidențial, s-a întâlnit cu trei foști ambasadori SUA în România, la New York, unde a călătorit în acest week-end alături de Nicușor Dan. După discuțiile purtate cu diplomații americani, Tomac a ajuns la concluzia că aceștia au rămas atașați de România, chiar și după întoarcerea peste ocean.
„A fost o bucurie deosebită să îi reîntâlnesc pe trei dintre foștii ambasadori ai Statelor Unite în România, oameni care au contribuit enorm la consolidarea relației dintre țările noastre. Hans Klemm, Kathleen Kavalec și neobositul Adrian Zuckerman au descoperit România în profunzime din poziția de ambasador și au rămas atașați de ea și după încheierea mandatului”, a transmis Eugen Tomac, într-o postare pe Facebook.
Ce impresie le-a lăsat România ambasadorilor americani
Consilierul lui Nicușor Dan spune că experiența în România i-a marcat plăcut și, chiar și după ani de la încheierea mandatelor, aceștia încă sunt atașați de țara în care au fost repartizați. Acesta a mai subliniat că parteneriatul strategic cu SUA este miza securității naționale.
„Parteneriatul strategic cu Statele Unite este garanția securității noastre, iar el se sprijină pe oameni care au crezut în el și care continuă să îl susțină. Le mulțumesc pentru prietenia lor față de România”, a concluzionat Tomac.
Atât la New York, cât și la Washington, Eugen Tomac a avut mai multe întâlniri pe 21 și 22 septembrie cu oficialii americani, unde a reprezentat România alături de șeful statului.
În urma incidentelor produse la partida dintre FC Dinamo 1948 București și Farul Constanța, jandarmii au întocmit șapte acte de sesizare a organelor de urmărire penală, ca urmare a încălcării prevederilor legale.
Trei dintre actele de sesizare au fost întocmite în baza Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Acestea au fost predate polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, pentru luarea măsurilor legale, potrivit competențelor.
Alte trei acte de sesizare au fost întocmite în baza Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice. Un alt act de sesizare vizează prevederile articolului 257 din Codul Penal, referitor la ultraj.
Iulius Marginean, de la Dinamo, reactioneaza dupa ce a inscris un gol in timpul meciului de fotbal contra echipei Farul Constanta, din etapa a X- a a Superligii, disputat pe Arena Nationala din Bucuresti, sambata, 5 septembrie 2026. COSMIN IFTODE / MEDIAFAX FOTO
Amenzi de 14.700 de lei și interdicții la competițiiJandarmii au aplicat, de asemenea, șapte sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 14.700 de lei. Dintre acestea, o amendă de 7.500 de lei a fost aplicată organizatorului evenimentului sportiv. O altă sancțiune, în valoare de 5.000 de lei, a fost aplicată societății specializate de pază și protecție, pentru nerespectarea obligațiilor care îi revin.
Au fost aplicate și patru sancțiuni complementare prin care persoanelor sancționate le este interzis accesul la competițiile sportive timp de un an. Verificările continuă pentru identificarea și sancționarea altor persoane care au încălcat cadrul legal în vigoare. Jandarmeria a transmis, totodată, mulțumiri persoanelor care au respectat prevederile legale pe durata evenimentului sportiv.
Știrea inițială:La începutul partidei, suporterii echipei oaspete au folosit materiale pirotehnice, respectiv torțe, fumigene și stroboscoape.
Una dintre torțe a fost aruncată în sectorul 143, ocupat de suporteri dinamoviști. Materialul pirotehnic a lovit două persoane, mamă și fiu.
Cele două persoane au fost conduse la ambulanță pentru acordarea de îngrijiri medicale. Acestea au suferit arsuri minore la nivelul părului și au refuzat transportul la spital.
Autoritățile verifică imaginile operative pentru identificarea persoanei care a aruncat torța și dispunerea măsurilor legale.
Deținerea și folosirea materialelor pirotehnice interzise constituie infracțiune și este sancționată potrivit Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.
Autoritățile atrag atenția că introducerea și folosirea ilegală a materialelor pirotehnice pe stadioane reprezintă un risc pentru viața și integritatea fizică a spectatorilor.
Reuniunea anuală la nivel înalt din cadrul Adunării Generale a ONU se va desfășura sîn contextul războaielor majore din Iran, Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar și cu o întrebare persistentă: Pot liderii să facă ceva pentru a le pune capăt?, relatează AP.
Și ce pot face ei în privința creșterii neîncetate a încălzirii globale care amenință viitorul planetei, a inegalităților tot mai mari din cadrul și între națiuni și a șocurilor asupra economiei globale, deoarece rutele de transport maritim și lanțurile de aprovizionare blocate cresc costul vieții și încetinesc creșterea economică?
Pachet amplu de reformeViitorul Națiunilor Unite va fi, cu siguranță, și el pe ordinea de zi. La 81 de ani, puterile sale sunt încă națiunile victorioase din al Doilea Război Mondial, nu principalii actori globali ai secolului XXI. Cele 193 de națiuni membre ale ONU au convenit asupra unui pachet amplu de reforme care include actualizarea instituțiilor cheie, cum ar fi puternicul Consiliu de Securitate al ONU, unde SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța dețin o influență exagerată datorită puterii lor de veto. Reforma, însă, este mai ușor de spus decât de implementat.
Se caută succesor pentru secretarul general ONUÎn culise, vor exista speculații despre cine va conduce Națiunile Unite. Al doilea mandat de cinci ani al secretarului general Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie și nu a apărut încă un succesor clar.
Încă nu există nicio îndoială că ONU rămâne locul de întâlnire pentru cele 193 de națiuni membre și liderii acestora. Aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să vorbească la Adunarea Generală începând de marți, împreună cu zeci de miniștri.
Printre capetele de afiș se vor număra președintele american Donald Trump și președintele francez Emanuel Macron. Ambii vor vorbi marți după discursul de deschidere al lui Guterres despre „starea lumii”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, vor vorbi miercuri.
Potrivit informațiilor transmise de DIICOT, ancheta vizează trei persoane doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani – care ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat.
Anchetatorii susțin că gruparea ar fi acționat în România și Marea Britanie și că membrii acesteia s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi, administratori ai unor societăți străine care ar fi putut facilita obținerea unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este menționat în legătură cu această anchetă.
