Ministerul Afacerilor Externe al Qatarului a emis o nouă declarație în urma atacului Iranului asupra instalației sale de gaze din Ras Laffan, potrivit Al Jazeera.
„Atacurile brutale ale Iranului asupra țărilor din regiune au depășit toate liniile roșii, vizând civili, infrastructura civilă… și instalații vitale”, se arată în declarație.
„Ministerul subliniază necesitatea de a scuti regiunea de consecințele acestor atacuri nejustificate… și de a depune eforturi pentru dezamorsarea conflictului, în vederea restabilirii securității și stabilității regionale și internaționale”.
UPTADE. Explozii în centrul Israelului, în timp ce armata avertizează asupra unui nou val de rachete iranienePostul de televiziune israelian Channel 2 relatează despre explozii în zona centrală a țării, pe fondul sirenelor de raid aerian din regiune, potrivit Al Jazeera.
Aceste evenimente au avut loc la scurt timp după ce armata israeliană a anunțat că a detectat un nou val de rachete provenite din Iran.
UPTADE. Emiratele Arabe Unite consideră atacurile asupra instalației de gaze din Habshan și a câmpului petrolier Bab „o escaladare periculoasă”Emiratele Arabe Unite au condamnat, joi dimineața, atacurile Iranului asupra instalației de gaze Habshan și a câmpului Bab, calificându-le drept o „escaladare periculoasă”, pe fondul intensificării războiului dus de Israel și Statele Unite împotriva Republicii Islamice.
Rezumatul ultimelor oreLiderii UE au aprobat împrumutul în decembrie, dar Orban – care a menținut relații cordiale cu Rusia și s-a ciocnit în repetate rânduri cu Volodimir Zelenski – a blocat punerea sa în aplicare în februarie, invocând o dispută privind o conductă avariată de război, scrie Reuters.
Conducta Drujba transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia, dar a fost avariată de un atac rusesc în ianuarie, spun oficialii.
Ucraina afirmă că repararea va dura ceva timp, dar Ungaria insistă că acesta este deja gata de funcționare.
La summitul de joi de la Bruxelles, se așteaptă ca alți lideri ai blocului celor 27 de state să facă referire la un acord încheiat de Zelenski săptămâna aceasta pentru repararea conductei cu ajutorul tehnic și finanțarea UE și să-l preseze pe Orban să renunțe la opoziția sa față de împrumut, spun diplomații.
Riscuri pentru Kiev și credibilitatea liderilor UEPoziția lui Orban a stârnit furia celorlalți lideri ai UE, întrucât se preconizează că Ucraina va rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar schimbarea sa de poziție a pus sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European, cel mai înalt organism decizional al UE.
Orban, un aliat naționalist al lui Donald Trump, aflat în mijlocul unei campanii electorale dure pentru realegere, a fost adesea o piatră de încercare pentru politicienii mainstream din UE, dar nu s-a mai răzgândit până acum cu privire la un acord convenit între liderii UE, spun diplomații.
„În decembrie, am luat o decizie politică – o decizie politică la nivelul Consiliului European. Acum este momentul să o punem în aplicare”, a declarat miercuri președintele cipriot Nikos Christodoulides.
„Nu vreau să mă gândesc la un scenariu în care Uniunea Europeană decide ceva la nivelul Consiliului European, la nivelul celor 27 de lideri, iar această decizie politică nu este pusă în aplicare”, a spus el la un eveniment organizat la Bruxelles.
Mulți oficiali ai UE sunt deosebit de exasperați de blocajul impus de Orban, întrucât acesta a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Republica Cehă și Slovacia.
Orban, însă, nu a dat până acum niciun semn că ar ceda. „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”, a postat el marți pe X.
Iranul a atacat, de asemenea, instalații de gaze din Qatar, după ce Israelul a lansat un atac împotriva câmpului de gaze naturale offshore South Pars al Iranului din Golful Persic, pe care îl împarte cu Doha, potrivit AP.
Instalațiile de gaze Habshan din Abu Dhabi au fost închise în urma unui incident cauzat de căderea de resturi provenite de la interceptarea unor rachete, a anunțat Biroul de presă din Abu Dhabi.
Autoritățile intervin în urma incidentelor de la instalațiile de gaze și de la câmpul petrolier Bab.
„Operațiunile la instalațiile de gaze au fost suspendate și nu au fost raportate victime”, a declarat biroul de presă.
Autoritățile polițienești braziliene au declarat că în urma raidului de miercuri a fost ucis Claudio Augusto dos Santos, unul dintre comandanții puternicului grup criminal „Comando Vermelho” (Comandamentul Roșu), potrivit Al Jazeera.
Șeful poliției militare, Marcelo Menezes Nogueira, a declarat că raidul a dus la o „confruntare armată majoră”. Dos Santos și alți șase suspecți au fost uciși, iar un localnic ar fi fost prins în focul încrucișat după ce a fost luat ostatic.
Un autobuz incendiatMartori locali au descris cum persoane afiliate Comandamentului Roșu au ripostat la raid blocând drumurile și dând foc unui autobuz.
„Au urcat în autobuz, mi-au spus să dau jos pasagerii și au dat foc autobuzului. Totul s-a întâmplat foarte repede”, a declarat șoferul de autobuz Marcio Souza pentru agenția de știri AFP.
Poliția a declarat că cinci persoane au fost arestate pentru presupuse acte de vandalism. Aproximativ 150 de ofițeri de poliție militară au participat la raid în zone precum Prazeres, Fallet, Fogueteiro, Coroa, Escondidinho și Paula Ramos.
Dos Santos era implicat în traficul de droguri din favela Prazeres și, potrivit relatărilor mass-media, existau 10 mandate de arestare pe numele său. Poliția l-a acuzat pe Dos Santos de implicare în uciderea unui turist italian, Roberto Bardella.
Un raid din octombrie, descris ca „masacru”Operațiunea de miercuri are loc la câteva luni după ce, în octombrie, un raid al poliției a dus la moartea a peste 130 de persoane în favela Complexo da Penha din Rio, ridicând semne de întrebare cu privire la metodele forțelor de securitate ale statului.
Președintele Luiz Inacio Lula da Silva a criticat dur acel raid, calificându-l drept un masacru. Unii politicieni de stânga din Brazilia au criticat raidul de miercuri, considerându-l o continuare a tendinței de confruntări nesăbuite între poliție și crima organizată.
Reacțiile politicienilor din Brazilia„O altă zi de panică și frică în Rio de Janeiro”, a scris online Renata da Silva Souza, deputată statală pentru Rio de Janeiro.
„Este o dovadă a lipsei de pregătire a poliției, care a desfășurat o operațiune în Morro dos Prazeres fără a planifica reacția inevitabilă. Rezultatul a fost pe deplin previzibil: populația locală prinsă în focul încrucișat, străzi blocate și un autobuz incendiat”.
Souza a adăugat că a depus o plângere oficială la parchet pentru a cere tragerea la răspundere pentru perturbarea vieții civile și numărul mare de victime.
Între timp, politicienii de dreapta din Brazilia au cerut utilizarea unei forțe mai mari împotriva infractorilor din țară.
„Ceea ce este cu adevărat revoltător este ceea ce acești infractori le fac celor care nu au absolut nimic de-a face cu activitățile lor”, a postat pe rețelele sociale guvernatorul statului Rio de Janeiro, Claudio Castro.
Guvernul brazilian, împotriva lui TrumpRapoartele mass-media au indicat că guvernul brazilian încearcă în prezent să-l descurajeze pe Donald Trump, să eticheteze grupuri precum Comandamentul Roșu drept „organizații teroriste străine”, o denumire folosită anterior pentru a identifica grupurile care amenință securitatea națională a SUA.
Însă, din ce în ce mai des, administrația Trump a aplicat această etichetă rețelelor criminale și cartelurilor de droguri din America Latină, plasându-le în aceeași categorie cu organizații precum Al-Qaeda.
Criticii avertizează că eticheta de „organizație teroristă străină” a fost folosită pentru a promova acțiuni militare împotriva grupurilor criminale din America Latină.
Deja, o serie de țări din întreaga lume lucrează la planuri de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, după ce, în decembrie, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, potrivit Reuters.
Cele mai recente cercetări publicate în Raportul anual privind fericirea mondială se bazează pe date furnizate de compania americană de cercetare de piață Gallup și de alte studii, analizate de o echipă globală condusă de Universitatea Oxford din Anglia.
Legăturile sociale reale conteazăRaportul nu a stabilit o legătură directă. Cu toate acestea, cercetătorii care au elaborat versiunea din acest an a raportului au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor al OCDE și din alte studii, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a rețelelor sociale pare să reducă fericirea.
„Mesajul care reiese clar și răspicat este că ar trebui să încercăm să readucem aspectul social în rețelele sociale”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea din Oxford și unul dintre editorii Raportului mondial privind fericirea.
De Neve a adăugat că conținutul promovat algoritmic, consumat pasiv și în mare parte de tipul celui creat de influenceri a avut un impact mai negativ asupra utilizatorilor decât o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.
Cu mențiunea că impactul rețelelor sociale asupra bunăstării este complex, el a spus că datele combinate au arătat că fetele de 15 ani, care foloseau platformele de socializare mai mult de cinci ore pe zi, au raportat un nivel mai scăzut de satisfacție față de viață în comparație cu fetele de aceeași vârstă care folosesc rețelele sociale mai puțin.
Datele sondajului mondial realizat de Gallup au arătat că evaluările vieții, sau modul în care oamenii își evaluează satisfacția față de viață, în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut „dramatic”, cu aproape un punct pe o scară de la 0 la 10, în ultimul deceniu.
Wyatt James Brzoska, în vârstă de 20 de ani, ar fi publicat o serie de postări pe TikTok care făceau referire la împușcături în masă și simboluri extremiste, inclusiv „soarele negru”, un simbol neonazist, potrivit unei plângeri penale depuse la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul de Nord al statului Ohio, potrivit Reuters.
Apărătorii drepturilor omului din SUA au avertizat cu privire la creșterea islamofobiei și a antisemitismului în ultimii ani, din cauza intensificării sentimentelor anti-imigrație și a retoricii supremaciste albe, precum și a consecințelor războiului Israelului în Gaza după un atac al Hamas din 2023.
Acuzațiile au fost raportate miercuri de o filială a NBC. Reprezentantul lui Brzoska nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta.
FBI a primit prima dată o informație despre Brzoska la mijlocul lunii noiembrie. La acea vreme, Brzoska a spus că „amenințările erau o glumă”, se arată în plângere.
La sfârșitul lunii noiembrie, Brzoska a postat un videoclip cu referiri la atacul armat din 2019 asupra unei moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, comis de un supremacist alb care a ucis 51 de persoane, se arată în plângere.
FBI-ul l-a interogat din nou, iar el a recunoscut că deține o pușcă AR15, două puști de vânătoare și o pușcă Springfield cu încărcare prin bolt, potrivit plângerii.
Conform plângerii, pe 10 martie, el a postat un videoclip în care îndrepta camera către o moschee din Ohio, cu un text care spunea: „O să simțiți asta”.
Brzoska se confruntă cu acuzații federale pentru amenințări interstatale și deținere ilegală de arme de foc în timp ce consuma o substanță controlată. Plângerea menționează că postările lui Brzoska arătau dorința sa de a-l imita pe Brenton Tarrant, autorul atacului armat din Christchurch.
Este o nouă solicitare de proporții care va întâmpina, aproape sigur, rezistența parlamentarilor opuși conflictului.
Această sumă ar depăși cu mult costurile campaniei masive de atacuri aeriene a administrației de până acum și ar viza, în schimb, creșterea urgentă a producției de armament esențial consumat pe măsură ce forțele americane și israeliene au lovit mii de ținte în ultimele trei săptămâni, potrivit altor trei persoane familiarizate cu problema, care au confirmat că Pentagonul solicită pachete de această dimensiune, arată Washington Post.
Oficialii consideră că cererea nu are șanse realisteRămâne neclar cât va cere în cele din urmă Casa Albă legislatorilor din Congres să aprobe.
Unii oficiali de la Casa Albă nu cred că cererea Pentagonului are șanse realiste de a fi aprobată în Congres, a spus înaltul oficial al administrației.
Pentagonul a lansat mai multe propuneri diferite de cereri de finanțare în ultimele două săptămâni, potrivit oficialului și altor trei persoane familiarizate cu problema.
Republicanii și-au exprimat sprijinulCererea de finanțare va declanșa probabil o bătălie politică majoră în Congres, întrucât sprijinul public pentru acest efort rămâne slab, iar democrații au fost extrem de critici.
Republicanii și-au exprimat sprijinul pentru viitoarea cerere suplimentară, dar nu s-au angajat într-o strategie legislativă și nici nu au găsit o cale clară de a depăși pragul de 60 de voturi din Senat.
Donald Trump a promovat în campania electorală încetarea aventurismului american în străinătate și a criticat frecvent administrația Biden pentru suma de bani aprobată pentru finanțarea războiului din Ucraina. Până în decembrie, Congresul aprobase cheltuieli de aproximativ 188 de miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, potrivit inspectorului general special al SUA pentru Operațiunea Atlantic Resolve.
Cât a costat războiul din Iran până acumCostul războiului din Iran a crescut rapid, depășind 11 miliarde de dolari numai în prima săptămână, potrivit mai multor oficiali.
La scurt timp după ce campania comună SUA-Israel a început la sfârșitul lunii trecute, administrația Trump a început să pregătească o cerere de finanțare suplimentară pentru a ajuta la acoperirea costurilor, un proces adesea necesar pentru a se asigura că armata își poate menține pregătirea de a se apăra împotriva amenințărilor din întreaga lume, chiar și în timp de război.
În interiorul Pentagonului, efortul a fost condus de secretarul adjunct al Apărării, Steven Feinberg, care s-a concentrat în ultimul an pe industria americană de apărare și pe creșterea producției de muniții de precizie, care au fost rapid epuizate de război, potrivit a două persoane.
Biroul lui Feinberg a elaborat o serie de pachete în încercarea de a remedia rapid lipsa de muniții a Pentagonului și de a stimula industria de apărare a țării, uneori lentă, a spus una dintre persoane.
Bugetul cerut de Trump înainte de războiChiar înainte de războiul din Iran, Trump ceruse un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari, o creștere de peste 50% față de anul precedent. Rămâne neclar cum și dacă suplimentul se va lua în calcul la această sumă totală.
Biroul de Management și Buget al Casei Albe s-a opus acestei sume totale în cadrul discuțiilor interne, sugerând că este prea mare.
Senatorul Tom Cotton (R-Arkansas), președintele Comisiei de Informații a Senatului, a insistat, de asemenea, ca administrația să includă fonduri suplimentare pentru comunitatea de informații în pachetul său final.
Ce spun experțiiExperții spun că viitoarea luptă privind cererea de finanțare a Pentagonului va fi probabil un test al popularității războiului, deoarece se așteaptă ca criticii să încerce să respingă măsura ca un semnal al opoziției lor față de implicarea SUA în conflict.
„Am făcut câteva estimări ale costurilor războiului pe baza datelor limitate disponibile, dar există o incertitudine enormă, iar Congresul vrea să știe care este suma totală”, a declarat Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank cu sediul la Washington. „Dacă administrația va solicita mai mulți bani, va avea loc o luptă politică aprigă, deoarece toate sentimentele anti-război se vor concentra asupra acestei cereri”.
O problemă suplimentară legată de orice cerere va fi reprezentată de limitările privind viteza cu care industria de apărare a SUA va putea crește producția, un interval de timp limitat de numărul de muncitori disponibili, de facilitățile de producție și de materialele critice necesare pentru a construi cele mai sofisticate arme militare, au spus experții.
„Simpla injectare a unor sume mari de bani în baza industrială nu garantează neapărat obținerea mai rapidă a lucrurilor, dar cu siguranță nu le vei obține mai repede dacă nu o faci”, a spus Elaine McCusker, fostul controlor financiar interimar al Pentagonului, care analizează acum bugetul apărării la American Enterprise Institute.
Cu toate acestea, există dovezi că această substanță neagră și lipicioasă avea și o serie de alte întrebuințări, iar noi cercetări sugerează că neanderthalienii ar fi putut chiar să-și trateze rănile cu ea pentru a preveni infectarea acestora, potrivit IFL Science.
Distilat din scoarța de mesteacăn, gudronul de mesteacăn, cunoscut și sub numele de smoală, a fost identificat în situri neanderthaliene datând de cel puțin 180.000 de ani.
Acesta a fost folosit și de Homo sapiens din antichitate și continuă să fie utilizat de unele comunități indigene și în prezent.
Bacterii cunoscute în prezent, tratate cu gudron de meastecănPoporul Mi’kmaq din estul Canadei și poporul Saami din Laponia, de exemplu, sunt cunoscuți pentru faptul că folosesc extracte de gudron de mesteacăn pentru a preveni infectarea rănilor cu bacterii gram-pozitive, precum Staphylococcus aureus.
Acestea se numără printre cele mai comune bacterii care infectează rănile și se deosebesc de rudele lor gram-negative prin faptul că nu au o membrană exterioară suplimentară care să le protejeze de agenții antimicrobieni.
Prin urmare, cercetătorii au decis să distileze gudronul de mesteacăn din două specii de mesteacăn despre care se știe că erau comune în Europa în timpul Pleistocenului târziu, când neandertalienii încă mai cutreierau.
Ei au distilat gudronul folosind două metode preistorice care se bazau pe materiale din lut și piatră, precum și o tehnică mai modernă folosită de poporul Mi’kmaq, care utilizează cutii de conserve.
Rezultatele au indicat că gudronul de mesteacăn produs folosind toate cele trei metode a inhibat proliferarea S. aureus, dar nu și a bacteriilor gram-negative precum E. coli.
Acest lucru sugerează că gudronul produs de neandertali era la fel de eficient ca cel produs de triburile Mi’kmaq și Saami în prevenirea infecțiilor.
Dovezile găsite de cercetătoriȘi, deși este imposibil să se afirme cu certitudine dacă neanderthalienii au folosit într-adevăr gudronul de mesteacăn ca antibiotic de uz local, autorul studiului, Tjaark Siemssen, a declarat pentru IFLScience că aceste descoperiri se aliniază bine cu cercetările recente privind expertiza medicală a acestor hominizi dispăruți.
De exemplu, mucegaiurile de penicilină găsite în placa dentară a unui neanderthalian din Spania indică faptul că acest individ ar fi putut mesteca material mucegăit pentru a valorifica acest antibiotic binecunoscut în tratarea unui abces dentar.
În același timp, descoperirea unui schelet de neanderthalian cu un picior rupt și vindecat în celebra peșteră Shanidar sugerează că această specie umană arhaică poseda atât inteligența, cât și compasiunea necesare pentru a îngriji membrii răniți ai comunităților lor.
Cifra fără precedent evidențiază prioritățile concurente ale administrației, de la adoptarea unei legi fiscale masive și creșterea cheltuielilor pentru apărare și aplicarea legilor privind imigrația până la reducerea datoriei în sine, lucru pe care Donald Trump a promis să îl facă atât în calitate de candidat, cât și de președinte, potrivit AP.
Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) subliniază unele dintre impacturile creșterii datoriei publice asupra americanilor, inclusiv costuri mai mari de împrumut pentru lucruri precum ipoteci și mașini, salarii mai mici din partea companiilor care au mai puțini bani disponibili pentru investiții și bunuri și servicii mai scumpe.
Susținătorii unui buget echilibrat avertizează, de asemenea, că tendința pe termen lung de a împrumuta mai mult și de a plăti mai mult în dobânzi îi va obliga pe americani să se confrunte cu compromisuri fiscale mai dure în viitor.
Michael Peterson, președinte și director executiv al fundației non-profit Peter G. Peterson Foundation, creată pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la provocările fiscale pe termen lung ale Americii, a declarat că „trebuie să recunoaștem această rată alarmantă de creștere și povara financiară semnificativă pe care o punem pe umerii generației viitoare”.
Traiectoria creșterii costurilor este, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Datoria federală a crescut atât sub președinții republicani, cât și sub cei democrați, alimentată cel mai recent de războaie, cheltuieli pe scară largă legate de pandemie și reduceri de impozite.
Datoria națională a SUA a atins 38 de trilioane de dolari în urmă cu cinci luni.
Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a estimat duminică că războiul din Iran a costat SUA peste 12 miliarde de dolari până în prezent. Nu este clar când se va încheia războiul.
Aproximativ 3.100 de megawați au fost deja retrași din rețeaua electrică a Irakului, care depindea de vecinul său pentru aproximativ o treime din necesarul său de gaze, în mare parte pentru producerea de energie, potrivit NewYorkTimes.
Reducerile de gaze sporesc riscul unei crize economice în Irak, care a trebuit să oprească o mare parte din exporturile sale de petrol în contextul crizei actuale.
Mai devreme în cursul zilei, atacurile aeriene au lovit infrastructura vastului câmp de gaze offshore South Pars din Iran, cea mai importantă sursă de gaze naturale a țării, ceea ce ar putea agrava și mai mult penuria de energie internă deja acută cu care se confruntă țara.
Un amplu studiu a examinat datele a 131.821 de participanți la Nurses’ Health Study (NHS) și Health Professionals Follow-Up Study (HPFS), potrivit ScienceDaily.
Rezultatele au arătat că consumul moderat de cafea cu cofeină (2-3 cești pe zi) sau ceai (1-2 cești pe zi) a fost asociat cu un risc redus de demență, un declin cognitiv mai lent și o mai bună conservare a abilităților cognitive.
„În căutarea unor posibile instrumente de prevenire a demenței, ne-am gândit că ceva atât de răspândit precum cafeaua ar putea fi o intervenție alimentară promițătoare – iar accesul nostru unic la date de înaltă calitate prin studii care se desfășoară de peste 40 de ani ne-a permis să ducem la bun sfârșit această idee”, a declarat autorul principal Daniel Wang, MD, ScD, cercetător asociat la Divizia Channing de Medicină de Rețea din cadrul Departamentului de Medicină al Mass General Brigham și profesor asistent la Harvard Medical School.
De ce prevenirea este importantă în cazul demențeiPrevenirea timpurie a demenței este deosebit de importantă, deoarece tratamentele actuale sunt limitate și, în general, oferă doar beneficii modeste după apariția simptomelor. Drept urmare, oamenii de știință se concentrează din ce în ce mai mult pe factorii legați de stilul de viață, inclusiv dieta, care pot influența dezvoltarea declinului cognitiv.
Cafeaua și ceaiul conțin compuși precum polifenolii și cofeina, despre care se crede că susțin sănătatea creierului. Aceste substanțe pot ajuta la reducerea inflamației și la limitarea leziunilor celulare, ambele fiind legate de declinul cognitiv. Cu toate acestea, cercetările anterioare privind cafeaua și demența au produs rezultate mixte, adesea din cauza perioadelor de studiu mai scurte sau a datelor limitate privind modelele de consum pe termen lung și diferitele tipuri de băuturi.
Datele pe termen lung oferă perspective mai clareSeturile de date NHS și HPFS au contribuit la acoperirea acestor lacune. Participanții au fost urmăriți timp de până la 43 de ani, cu evaluări repetate ale dietei, diagnosticelor de demență, preocupărilor cognitive subiective și performanței cognitive obiective. Cercetătorii au analizat modul în care consumul de cafea cu cofeină, ceai și cafea decofeinizată se raportează la rezultatele pe termen lung privind sănătatea creierului.
Dintre cei peste 130.000 de participanți, 11.033 au dezvoltat demență pe parcursul studiului. Persoanele care au consumat cantități mai mari de cafea cu cofeină au avut un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență în comparație cu cei care o beau rar sau deloc. De asemenea, aceștia au raportat rate mai mici de declin cognitiv subiectiv (7,8% față de 9,5%) și au obținut rezultate mai bune la anumite teste cognitive obiective.
Cofeina poate juca un rol cheieModele similare au fost observate în rândul consumatorilor de ceai, în timp ce cafeaua decofeinizată nu a prezentat aceleași asocieri.
Cele mai puternice efecte au fost observate la participanții care consumau 2-3 cești de cafea cu cofeină sau 1-2 cești de ceai pe zi. Un consum mai ridicat de cofeină nu părea să provoace efecte negative. Dimpotrivă, acesta a prezentat beneficii comparabile cu cele observate la consumul moderat evidențiat în studiu.
Prețurile petrolului continuă să crească vertiginos, în timp ce măsurile luate de Casa Albă au un impact redus Suspendarea Legii Jones de către Donald Trump, menită să fluidizeze transportul maritim, nu a reușit să calmeze piețele, arată Washington Post.
Prețul mediu al benzinei fără plumb este acum cu 32% mai mare decât în urmă cu o lună.
Creșterea bruscă a prețurilor amenință cu și mai multe dificultăți la pompă pentru șoferii americani. Un galon de benzină fără plumb obișnuită costă deja în medie 3,84 dolari la nivel național, potrivit AAA — o creștere de 32% față de acum doar o lună, înainte ca președintele Donald Trump să lanseze atacuri asupra Iranului alături de Israel.
Declarațiile lui Trump, contradictoriiTrump a făcut declarații contradictorii cu privire la cât de curând s-ar putea încheia războiul, iar măsurile Casei Albe de a atenua creșterile prețurilor petrolului au avut un efect redus. Analiștii au majorat constant previziunile privind prețul petrolului.
Miercuri, Trump a încercat să combată creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului prin suspendarea pe 60 de zile a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol și gaze între porturile americane.
Aceasta ar putea mări numărul de nave care pot transporta combustibilii pe teritoriul Statelor Unite. Însă analiștii spun că această măsură este în mare parte simbolică și va reduce prețurile la benzină cu cel mult câțiva cenți.
„Decizia președintelui Trump de a emite o derogare de 60 de zile de la Legea Jones este doar un alt pas pentru a atenua perturbările pe termen scurt ale pieței petrolului, în timp ce armata SUA continuă să îndeplinească obiectivele Operațiunii Epic Fury”, a declarat într-un comunicat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.
„Suntem profund îngrijorați”Industria maritimă americană a protestat imediat împotriva acestei măsuri, avertizând că ar putea fi ilegală.
„Suntem profund îngrijorați că această derogare amplă, de 60 de zile, va fi abuzată și va înlocui în mod inutil lucrătorii și companiile americane”, a scris într-un comunicat American Maritime Partnership, un grup din cadrul industriei.
„Această derogare nu va reduce prețurile la benzină. Impactul potențial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel național este de mai puțin de un cent pe galon”.
Suspendarea pare să fi avut un impact redus asupra piețelor petroliere. Prețul țițeiului Brent, etalonul global, a crescut cu peste 6% până miercuri dimineața târziu, după ce Iranul a amenințat că va ataca instalațiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Garda Revoluționară Islamică a declarat că aceste instalații sunt ținte „legitime și prioritare”, potrivit mass-media de stat iraniană.
Reacția analiștilor„Infrastructura de export de petrol din Golf rămâne în vizorul Iranului, iar primele de risc sunt pe cale să crească în cazul unui atac”, a scris miercuri Capstone, o firmă de cercetare de piață, într-o notă adresată clienților.
Analiștii de la Citi se așteaptă ca prețurile petrolului Brent să urce până la 120 de dolari în următoarele câteva zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari.
Ultimele amenințări ale Iranului vin după ce acesta a avariat deja instalații majore de producție și continuă să forțeze închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, un punct de strangulare pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial.
Incapacitatea armatei americane de a garanta trecerea în siguranță prin strâmtoare a aruncat piețele petroliere în turbulențe.
Perturbările provocate de închiderea strâmtorii OrmuzÎnchiderea prelungită a strâmtorii provoacă perturbări în cascadă în aprovizionarea mondială cu petrol.
Statele din Golful Persic nu au unde să trimită țițeiul sau gazul natural pe care îl produc, deoarece navele stau inactive pe mare, pline de marfă, iar rezervoarele de stocare se apropie rapid de capacitatea maximă. Companiile petroliere sunt forțate să reducă producția și să ia în considerare închiderea completă a unor instalații.
Aceste instalații nu pot fi repuse în funcțiune cu ușurință. Revenirea la producția maximă poate dura săptămâni, determinând analiștii să prevadă perturbări mai lungi și mai acute ale prețurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
Administrația Trump a emis miercuri, de asemenea, o derogare care autorizează firmele americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA), ridicând sancțiunile care îngreunau exportul de țiței al țării. Măsura are scopul de a permite Venezuelei să-și crească vânzările după un blocaj de mai mulți ani.
Săptămâna trecută, Trump a ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja pe mare, într-un efort de a ușura prețurile globale.
Măsura, condamnată pe scară largă de legislatorii din SUA și Europa deoarece va ajuta Rusia să genereze bani pentru războiul său împotriva Ucrainei, pare să fi contribuit puțin la atenuarea consecințelor economice ale închiderii strâmtorii.
Înainte de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, SUA și alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Nici această măsură nu a reușit să oprească traiectoria ascendentă a prețurilor petrolului.
Atât Israelul, cât și Statele Unite folosesc pe scară largă aceste interceptoare pentru a contracara fluxul constant de rachete, drone și proiectile lansate de Iran și Hezbollah. Potrivit experților, citați de Times of Israel, acest tip de conflict, dominat de atacuri aeriene repetate, duce inevitabil la epuizarea stocurilor, chiar și în cazul unor sisteme de apărare avansate.
Israel: Ne-am pregătit pentru un conflict de duratăOficialii israelieni resping însă ideea unei crize imediate. Armata susține că a anticipat un conflict de durată și că monitorizează permanent nivelul stocurilor. „Ne-am pregătit pentru un conflict de durată. Monitorizăm situația în permanență”, a declarat un oficial militar israelian, adăugând că armata nu se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare.
Dimensiunea reală a rezervelor rămâne însă clasificată din motive de securitate.
Stocuri „critic de scăzute”Discuțiile despre o posibilă penurie au fost alimentate de un raport al site-ului american de știri Semafor, care cita oficiali americani potrivit cărora Israelul ar fi informat Washingtonul că nivelul interceptoarelor pentru rachete balistice este „critic de scăzut”. În paralel, guvernul israelian a aprobat alocarea a 2,6 miliarde de șekeli, echivalentul a 826 de milioane de dolari, pentru achiziții urgente în domeniul apărării.
SUA: rezervele de interceptoare, tot mai solicitateInformații apărute în presa americană indică faptul că și stocurile SUA sunt supuse unei presiuni semnificative. În timpul conflictului din iunie 2025, forțele americane ar fi lansat între 100 și 150 de interceptoare THAAD, fiecare evaluat la aproximativ 12,7 milioane de dolari, consumând astfel aproape un sfert din stocul disponibil. Sistemul american de apărare antirachetă THAAD este conceput pentru a intercepta rachete balistice la mare altitudine, inclusiv în afara atmosferei.
Și Washingtonul accelerează eforturile de creștere a producției de muniții, prin intermediul Munitions Acceleration Council, un organism creat de Pentagon pentru a grăbi producția de armament și reconstituirea stocurilor, în încercarea de a adapta industria de apărare la ritmul conflictelor moderne.
Cheia apărării IsraeluluiExperții în apărare subliniază că rachetele interceptoare reprezintă elementul central al strategiei defensive a Israelului. „Cred că numărul rachetelor interceptoare a fost un element luat în considerare atât de SUA, cât și de Israel. Planurile operaționale au ținut cont de durata conflictului și de capacitatea nu doar de a intercepta rachete, ci și de a preveni atacurile”, a declarat Tal Inbar, expert în politici de aviație și sisteme de rachete.
Sistemele pe mai multe niveluri, precum Arrow 3, Iron Dome sau David’s Sling, sunt concepute pentru a intercepta rachetele în zbor, înainte ca acestea să lovească țintele. Fără acestea, sutele de rachete lansate de la începutul războiului ar fi provocat distrugeri pe scară largă în Israel.
Rachetele balistice, greu de neutralizatInterceptarea rachetelor balistice rămâne însă o provocare tehnică majoră. „Pentru a preveni daune colaterale sau efectele unei interceptări ratate, racheta trebuie interceptată la distanță mare de țintă”, a explicat Yehoshua Kalisky, cercetător la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv. Acestea pot lansa momeli sau submuniții și urmează traiectorii greu de anticipat, ceea ce obligă la interceptări la mare distanță, inclusiv în afara atmosferei.
În multe cazuri, o singură rachetă necesită mai multe interceptoare pentru a fi neutralizată.
Scumpe și greu de produsCosturile și timpii de producție accentuează presiunea asupra stocurilor. Un interceptor Arrow 3 costă între 2 și 3 milioane de dolari și poate necesita luni pentru a fi produs, în timp ce un interceptor THAAD ajunge la aproximativ 12,7 milioane de dolari.
Schimbare de tactică, spun eperțiiÎn paralel, Iranul și-a adaptat tactica, reducând dimensiunea atacurilor, dar crescând frecvența acestora. „Am observat că intensitatea atacurilor Iranului a scăzut semnificativ, pe măsură ce au trecut de la încercarea de a lansa atacuri de amploare la pregătirea pentru un război mai lung”, a declarat Ari Cicurel, director adjunct pentru politică externă la Institutul Evreiesc pentru Afaceri de Securitate Națională din SUA, adăugând că Iranul „lansează mai puține rachete în fiecare atac, dar mai multe atacuri pe parcursul zilei”.
Războiul, o cursă a interceptărilorRăzboiul este descris de analiști drept o cursă între capacitatea Israelului și a SUA de a intercepta atacurile și eforturile Iranului de a-și menține presiunea asupra apărării aeriene. „În orice război, stocurile se epuizează”, a subliniat Ari Cicurel, subliniind că interceptoarele devin una dintre resursele critice ale conflictului.
Val Kilmer fusese distribuit în rolul părintelui Fintan, un preot catolic nativ american, însă starea sa gravă de sănătate cauzată de cancerul la gât l-a împiedicat să ajungă pe platou. „El era actorul pe care îl voiam pentru acest rol. Totul a fost gândit în jurul lui, inspirat de moștenirea sa nativ americană și de legătura cu sud-vestul american”, a declarat regizorul și scenaristul Coerte Voorhees, potrivit Variety.
Cu sprijinul familiei actorului, inclusiv al fiicei sale Mercedes Kilmer, echipa de producție a utilizat tehnologii de ultimă generație pentru a recrea imaginea și vocea lui Kilmer. Producătorul John Voorhees a explicat că personajul filmului suferă de tuberculoză, reflectând astfel suferința reală a actorului din perioada bolii.
Filmul, o producție independentă care a avut parte de întârzieri din cauza pandemiei de COVID-19, spune povestea arheologilor Ann și Earl Morris și a săpăturilor lor în Canyon de Chelly, Arizona, pentru a reconstrui istoria poporului Navajo. Pe lângă Kilmer, în distribuție se regăsesc Abigail Lawrie, Tom Felton, Wes Studi și Abigail Breslin.
Mercedes Kilmer a afirmat că tatăl său ar fi fost încântat să participe la acest proiect, subliniind că Val Kilmer „a privit tehnologiile emergente ca pe un instrument de extindere a posibilităților povestirii”.
Pe parcursul carierei sale, Kilmer a folosit inteligența artificială pentru a recrea vocea în 2022, în „Top Gun: Maverick”.
Cercetătorii au analizat datele a aproape 6.000 de participanți, urmărind atât ritmul de somn, cât și variațiile glicemiei.
Datele privind somnul au fost colectate prin intermediul unui inel inteligent. Nivelurile de glucoză au fost monitorizate cu un sistem de măsurare continuă. Această abordare dublă a permis o comparație directă între obiceiurile de somn și sănătatea metabolică, potrivit Tecnoandroid.it.
O diferență de 60 de minute poate schimba totulPotrivit cercetătorilor, este suficientă o variație de 60 până la 90 de minute în ora de culcare pentru a produce profiluri metabolice complet diferite. Pe de o parte, persoane cu un control glicemic comparabil cu cel al unui atlet. Pe de altă parte, persoane cu valori apropiate de prediabet.
Când somnul era neregulat, datele arătau o glicemie nocturnă mai mare cu 6,4 mg/dL în medie. Totodată, timpul petrecut într-un interval glicemic sănătos scădea cu aproape 14%. Frecvența cardiacă în timpul somnului era cu aproximativ 9 bătăi pe minut mai ridicată, iar variabilitatea ritmului cardiac se reducea cu 7 ms.
Toate aceste semne indică un stres metabolic și cardiovascular mai mare. Îngrijorător este că mulți dintre participanții cu aceste valori se considerau perfect sănătoși.
Somnul de recuperare din weekend nu ajutăStudiul pune sub semnul întrebării și obiceiul de a dormi mai mult în weekend pentru a „recupera” orele pierdute în cursul săptămânii. Cercetătorii sugerează că această practică nu este atât de benefică pe cât se crede și că regularitatea ritmului somn-veghe este mai valoroasă decât compensarea punctuală.
Autorii nu minimalizează importanța duratei somnului. Somnul suficient rămâne esențial pentru procese biologice fundamentale, precum detoxifierea cerebrală, formarea neuronală și repararea țesuturilor. Concluzia cercetătorilor este că cele două aspecte sunt complementare: este important să dormim suficient și să o facem cu ritmuri constante.
Studiul se află în prezent în faza de evaluare inter pares și urmează să fie publicat.
Aproximativ 840.000 de decese cauzate de COVID-19 au fost raportate pe certificatele de deces în 2020 și 2021. Însă un grup de cercetători – folosind o formă de inteligență artificială – estimează că până la 155.000 de decese suplimentare nerecunoscute au avut loc probabil în acea perioadă în afara spitalelor, scrie AP. Aceasta ar însemna că aproximativ 16% din decesele cauzate de COVID-19 nu au fost numărate în acei ani.
Concluziile generale, publicate miercuri de revista Science Advances, au fost apropiate de estimările din alte studii privind decesele cauzate de pandemie în acea perioadă. Dar autorii noului studiu au încercat să determine exact care decese erau mai susceptibile să lipsească din bilanțurile oficiale.
Răspunsul? Morții nediagnosticați erau mai probabil persoane hispanice și alte persoane de culoare, care muriseră în primele luni ale pandemiei și care se aflaseră în anumite state din Sud și Sud-Vest – inclusiv Alabama, Oklahoma și Carolina de Sud.
Unii morți nu au fost declarațiLa șase ani după ce coronavirusul a cuprins SUA, barierele rămân pentru multe dintre aceleași persoane, a declarat Steven Woolf, un cercetător de la Universitatea Virginia Commonwealth care nu a fost implicat în studiu.
„Persoanele marginalizate continuă să moară în rate disproporționate pentru că nu au acces la îngrijire”, a spus el într-un e-mail.
Deși pacienții din spitale au fost testați în mod curent pentru COVID-19, mulți dintre cei care s-au îmbolnăvit și au murit în afara spitalelor nu au fost testați – adesea pentru că testarea la domiciliu nu era disponibilă la începutul pandemiei, a declarat una dintre autoarele studiului, Elizabeth Wrigley-Field de la Universitatea din Minnesota.
În unele părți ale țării, investigațiile privind decesele sunt gestionate de medici legisti aleși, care nu au neapărat pregătirea specializată pe care o au medicii legiști. Unele cercetări au sugerat că opiniile partizane ar putea influența solicitarea de testare pentru COVID-19 de către o persoană bolnavă sau membrii familiei sale și efectuarea de teste post-mortem pentru coronavirus. Într-adevăr, unii medici legiști au spus că familiile i-au presat să nu includă COVID-19 drept cauză a decesului.
„Sistemul nostru învechit de investigare a deceselor este unul dintre motivele cheie pentru care nu am reușit să obținem numărări precise, în special în afara marilor zone metropolitane”, a declarat Andrew Stokes de la Universitatea din Boston, autorul principal al lucrării.
Două din trei din decesele raportate au avut loc în 2020 și 2021Datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor numără peste 1,2 milioane de decese cauzate de COVID-19 de la izbucnirea pandemiei la începutul anului 2020. Peste două treimi din decesele raportate au avut loc în 2020 și 2021.
Numărul a fost mult timp dezbătut, deoarece afirmațiile false de pe rețelele de socializare susțineau că numărul deceselor cauzate de COVID-19 a fost umflat. La această indignare a contribuit președintele Donald Trump, care în august 2020 a retweetat o postare care susținea că doar 6% din decesele raportate au fost de fapt cauzate de COVID-19 – o postare pe care Twitter a eliminat-o ulterior.
Cu siguranță, au existat și alte tipuri de decese cauzate de pandemie. De exemplu, persoanele neinfectate au murit din cauza altor afecțiuni medicale, deoarece nu au putut primi îngrijiri în spitalele supraîncărcate cu pacienți cu COVID-19. Persoanele cu dependență de droguri au murit din cauza supradozelor ca urmare a izolării sociale și a pierderii accesului la tratament. Alte studii care au estimat numărul real de decese cauzate de pandemie au luat în considerare aceste decese.
Însă Stokes și colaboratorii săi au dorit să se concentreze asupra deceselor persoanelor infectate cu coronavirus. Au folosit învățarea automată pentru a analiza certificatele de deces ale pacienților infectați care au murit în spitale și apoi au folosit tiparele observate în aceste înregistrări pentru a evalua certificatele de deces ale persoanelor care au murit în afara spitalelor și ale căror decese au fost atribuite unor factori precum pneumonia sau diabetul.
Înțelegerea oamenilor de știință cu privire la punctele forte și punctele slabe ale cercetării bazate pe învățarea automată este încă în evoluție, dar Woolf a numit utilizarea acesteia de către această echipă „interesantă”.
„Clubul Dinamo 1948 dorește să își exprime punctul de vedere cu privire la evenimentele petrecute în cadrul partidei disputate sâmbătă, 14.03.2026, între Rapid și Dinamo”, se arată în comunicatul oficial.
Clubul reclamă „controverse generate de maniera de arbitraj, de deciziile luate de arbitrul central al meciului și de impactul pe care acestea l-au avut nu doar asupra desfășurării jocului, ci și asupra rezultatului final”.
Totodată, precizează că a transmis „o adresă oficială către Comisia Centrală a Arbitrilor, solicitând clarificări cu privire la fazele care au influențat în mod decisiv cursul partidei și, implicit, deznodământul acesteia”.
Dinamo afirmă că „au trecut mai bine de 48 de ore de la transmiterea acestei solicitări, iar clubul nu a primit până în acest moment niciun răspuns oficial cu privire la adresa înaintată”.
Clubul solicită „punerea la dispoziție a dialogului integral purtat între arbitrul de centru și arbitrul din camera VAR în legătură cu faza din minutul 65”.
Dinamo reclamă faptul că arbitrul Istvan Kovacs a validat golul marcat de Claudiu Petrila, care a egalat la 2, susținând că ar fi golul ar fi trebuit anulat după un fault al lui Andrei Borza asupra lui Alex Musi.
În comunicatul clubului dinamovist se mai arată că solicitarea vizează comunicarea completă a schimbului de replici referitor la analiza duelului premergător fazei, „existența sau inexistența unui fault asupra jucătorului nostru”, evaluarea condițiilor pentru intervenție sau neintervenție conform protocolului VAR și „justificarea validării golului în urma acestei analize”.
Dinamo solicită ca Istvan Kovacs să nu mai fie delegat la meciurile echipeiDinamo mai cere ca „arbitrul central să nu mai fie delegat la meciurile echipei până la clarificarea completă a incidentului și până la restabilirea încrederii minime în obiectivitatea și imparțialitatea arbitrajului”.
De asemenea, solicită „analizarea de urgență a prestației întregii brigăzi de arbitri și dispunerea unor măsuri disciplinare severe, proporționale atât cu gravitatea erorilor comise, cât și cu efectele acestora asupra competiției”.
„Astfel de erori, susceptibile să influențeze decisiv rezultatul final al unui meci, pot produce consecințe ireversibile în economia campionatului. Punctele obținute în urma unor asemenea decizii pot deveni decisive inclusiv în ipoteza unei egalități de puncte la finalul sezonului (…) Clubul Dinamo 1948 își rezervă dreptul de a sesiza inclusiv forurile superioare ale fotbalului european, în lipsa unei reacții prompte și temeinice la solicitarea înaintată către Comisia Centrală a Arbitrilor”, încheie clubul.
Pe plan personal, adaptabilitatea și răbdarea fac diferența, iar deciziile luate cu calm și luciditate au cele mai bune șanse de reușită.
Berbec (21 martie – 20 aprilie)Acordă atenție semnalelor pe care ți le transmite corpul. Dacă te-ai forțat prea mult la antrenamente, o pauză sau o reducere a intensității este înțeleaptă. Cunoaște-ți limitele – este primul pas spre rezultate durabile.
Taur (21 aprilie – 20 mai)Poftele alimentare te pot tenta, dar disciplina la masă îți va menține energia stabilă pe parcursul zilei. Alege opțiuni ușoare și evită excesele care te pot lăsa fără chef de lucru după-amiaza.
Gemenii (21 mai – 21 iunie)Drumul spre serviciu s-ar putea să dureze mai mult decât de obicei. Pleacă mai devreme și adaptează-ți programul cu calm. Pregătirea din timp îți va salva ziua.
Rac (22 iunie – 22 iulie)Micile reparații din casă nu mai pot fi amânate. Rezolvă-le acum, înainte să devină probleme mai mari. Un mediu ordonat îți aduce claritate și liniște interioară.
Leu (23 iulie – 23 august)Aspectul tău contează astăzi mai mult decât crezi. Îmbracă-te cu grijă înainte de orice întâlnire — încrederea în sine se vede și influențează modul în care ești perceput de ceilalți.
Fecioara (24 august – 23 septembrie)Dezordinea din fișiere îți poate crea confuzie. Reorganizează-ți documentele digitale și pe hârtie înainte de a începe ziua. Un sistem ordonat îți îmbunătățește eficiența și reduce erorile.
Balanță (24 septembrie – 23 octombrie)Spațiile comune de lucru au nevoie de atenția ta. Câteva ajustări simple pot crea un mediu mai plăcut pentru toți. Ordinea din jur se reflectă direct în capacitatea ta de concentrare.
Scorpion (24 octombrie – 22 noiembrie)Vei căuta liniște, dar întreruperile vor fi inevitabile. Gestionează-le cu profesionalism și răbdare. Dacă rămâi calm, vei găsi momentul de reflecție pe care îl cauți spre finalul zilei.
Săgetător (23 noiembrie – 21 decembrie)Rutina te poate face să te simți blocat. Sparge monotonia cu mici schimbări – o plimbare, un alt loc de lucru, o pauză neplanificată. Ideile noi apar când ieși din tipare.
Capricorn (22 decembrie – 21 ianuarie)Ceva neașteptat îți va devia atenția pentru scurt timp. Nu pierde calmul – gestionează situația și revino la planul inițial. Adaptabilitatea ta este cel mai mare atu al zilei.
Vărsător (22 ianuarie – 19 februarie)O mică reorganizare a spațiului de lucru poate face minuni pentru productivitate. Mută biroul, reașează dosarele – schimbarea mediului deschide mintea spre soluții noi.
Pești (20 februarie – 20 martie)Un scurt moment de odihnă în cursul zilei îți va reîncărca bateriile. Nu te suprasolicita. Odihna nu este pierdere de timp -este investiție în eficiența ta din a doua parte a zilei.
Centura verde se referă la distribuția globală a biomasei vegetale și la ritmurile sezoniere ale vegetației terestre. Cercetătorii urmăresc mișcările vegetației între emisfera nordică și cea sudică folosind observații satelitare și date din modele climatice, scrie elEconomista.es.
Echipa a aplicat un sistem nou care calculează centrul de masă al verziului planetei. Plecând de la acest punct, oamenii de știință au creat o busolă pentru a măsura cum și cu ce viteză se schimbă această centură verde.
Biosfera vegetație deplasare nord — ce arată dateleStudiul a detectat un model de mișcare neașteptat. Pe lângă avansul evident spre nordul planetei, s-a identificat și o deplasare spre est. Cercetătorii leagă această mișcare de înverzirea unor regiuni precum India, Europa, Rusia și China. Un factor important este „dispariția progresivă” a deșertului Gobi.
„Am comprimat complexitatea biosferei într-o singură pulsație în mișcare”, a declarat profesorul Gustau Camps-Valls, de la Universitatea din Valencia.
De ce se întâmplă și ce înseamnăMișcarea indică o creștere generală a densității vegetației la scară mondială. Principalele cauze sunt sezonurile de creștere mai lungi și iernile mai blânde. Creșterea concentrațiilor de CO2 din atmosferă acționează ca un fertilizant. Aceasta extinde centura verde spre zone care înainte erau mai aride.
Deși o vegetație mai densă poate părea un semn pozitiv, cercetătorii avertizează că dezechilibrul biosferei reflectă schimbări climatice profunde.
SCM Zalău, finalistă în ediția anterioară a Cupei României, a învins campioana en-titre CS Dinamo București, cu 3-1 (20-25, 25-22, 25-13, 25-23), într-un meci disputat în Sala Polivalentă „Gheorghe Tadici”.
Renee Teppan a fost principalul realizator al echipei pregătite de Adrian Feher, cu 23 de puncte.
Pentru gazde, Bozidar Cuk a adăugat 13 puncte, iar Albert Hurt – 12 puncte.
De la Dinamo, lider a fost Branimir Grozdanov, cu 16 puncte.
La Galați, CSM Arcada a câștigat surprinzător de clar, scor cu 3-0 (25-16, 25-19, 25-16), cu deținătoarea trofeului, CSM Corona Brașov, într-un meci desfășurat în Sala Polivalentă „Dunărea”.
Formația antrenată de Sergiu Stancu a arătat o dominare clară la toate capitolele – serviciu, atac și blocaj.
Saso Stalekar, cu 9 puncte, Marian Peța și Dmytro Shapoval, ambii cu câte 7 puncte, au fost principalii realizatori ai gazdelor.
De la Corona Brașov, Alejandro Gonzalez Rodriguez a încheiat cu cele mai multe puncte – 6.
Manșa retur a meciurilor din semifinalele Cupei României este programată pe 25 martie.
