MediaFax.ro

Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN.

Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior.

Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri.

Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ.

În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN.

De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNN

Conducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery.

Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit.

Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network.

Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat.

CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune.

Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global.

Evaluare, profituri și oferte concurente de preluare

Documentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an.

Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari.

Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă.

Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street.

După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat.

Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN.

Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio.

Complicații politice și strategice

Orice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare.

Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat.

Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice.

Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video.

El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță.

CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access.

Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.

Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, la Berlin, faptul că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil, subliniind că aderarea este un proces de lungă durată.

„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.

Cancelarul german a explicat faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative. De regulă, acest proces este unul de lungă durată, putând să se întindă pe ani de zile.

„Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate.

Comentariul lui Merz vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că autoritățile de la Kiev urmăresc aderarea la UE până în anul 2027.

„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre garanțiile cheie de securitate nu numai pentru noi, ci și pentru întreaga Europă. La urma urmei, puterea colectivă a Europei este posibilă, în special, datorită contribuțiilor Ucrainei în materie de securitate, tehnologie și economie. De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră”, a spus Zelenski, după un apel telefonic cu premierul Austriei, Christian Stocker.

Procesul de aderare al Ucrainei la UE, blocat de Budapesta

Ucraina a primit statutul de țară candidat la UE în vara anului 2022, după ce a depus o cerere de aderare la puțin timp după debutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Kievul a finalizat procesul de evaluare legislativă anul trecut și a pledat pentru o aderare rapidă în contextul negocierilor de pace, motivând că aderarea țării la UE este esențială pentru redresarea și securitatea postbelică.

Deși progresul reformelor de la Kiev au fost lăudate de Bruxelles, următoarea etapă din întregul proces, respectiv deschiderea grupurilor de aderare, rămâne blocată de premierul ungar Viktor Orban.

 

Într-un discurs rostit în parlamentul de la Berlin, Merz a subliniat că lumea se îndreaptă spre o nouă eră de competiție geopolitică intensă, mai scrie AP. „Observăm tot mai clar conturarea unei lumi a marilor puteri. O furtună puternică se abate asupra acestei lumi și efectele ei se vor resimți mult timp”, a declarat cancelarul.

În acest cadru, Merz a subliniat că Europa are șansa de a deveni un centru de stabilitate și colaborare pentru democrațiile care caută soluții alternative la regimurile autoritare.

Uniunea Europeană ca model pentru noi alianțe

Merz a subliniat că Uniunea Europeană are capacitatea de a atrage noi parteneri. Acest lucru este posibil prin piețele sale deschise și prin valorile democratice pe care le promovează. „Nu trebuie să subestimăm cât de atrăgător este acest model european pentru potențiale alianțe”, a afirmat el, caracterizând UE drept „o alternativă normativă la imperialism și autocrație”.

Cancelarul a evidențiat, de asemenea, abilitatea blocului comunitar de a reacționa rapid și unit. A menționat în acest sens răspunsul comun al statelor membre la recentele amenințări comerciale.

Merz: Sprijin pentru NATO și relația cu SUA

Merz a reafirmat angajamentul ferm al Germaniei față de NATO. El a subliniat necesitatea unei întăriri a capacităților de apărare europene, fără a renunța la cooperarea transatlantică. „Întotdeauna vom întinde mâna cooperării către Statele Unite, dar nu ca subordonați, ci ca parteneri și aliați pe picior de egalitate”, a spus Merz, făcând referire la tensiunile generate de administrația lui Donald Trump. Cancelarul a respins cu tărie comentariile recente ale președintelui american. Acesta a sugerat că trupele non-americane din NATO ar fi evitat confruntările în Afganistan.

Cancelarul a reamintit că 59 de soldați germani și-au pierdut viața în misiunea de aproape două decenii. „Nu vom permite ca acest angajament, care a fost realizat inclusiv în beneficiul Statelor Unite, să fie discreditat sau minimizat”, a afirmat el.

Pe lângă securitate, Merz a pledat pentru o mai mare independență tehnologică și pentru stimularea creșterii economice în Europa. Germania susține consolidarea acordurilor comerciale ale UE, inclusiv cu blocul sud-american Mercosur și cu India. „Trebuie să învățăm să vorbim limba politicii de putere”, a declarat cancelarul, subliniind că Europa trebuie să-și afirme mai decisiv interesele pe scena internațională.

Promovarea plasează UE pe aceeași bază diplomatică cu Statele Unite, China și Rusia și a fost anunțată în timpul unei vizite la Hanoi a președintelui Consiliului European, António Costa, potrivit AP.

„Într-un moment în care ordinea internațională bazată pe reguli este amenințată din mai multe părți, trebuie să fim alături de ceilalți ca parteneri fiabili și previzibili”, a declarat Costa, adăugând că parteneriatul are ca scop „dezvoltarea unor sfere de prosperitate comună”.

Costa a sosit în capitala Vietnamului, Hanoi, după ce India și Uniunea Europeană au ajuns marți la un acord de liber schimb, după aproape două decenii de negocieri. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a numit această acțiune o „etapă istorică”.

Anunțul vine la mai puțin de o săptămână după ce Vietnamul l-a reales pe secretarul general al Partidului Comunist, To Lam, în funcția de lider principal al țării, susținând viziunea acestuia despre o creștere economică determinată de reforme agresive.

Vietnamul, beneficiar major al globalizării

Vietnamul a fost un beneficiar major al globalizării, devenind un centru cheie de export pentru electronice, îmbrăcăminte și bunuri de consum, pe măsură ce firmele multinaționale și-au mutat producția din China.

Această creștere bazată pe exporturi a contribuit la creșterea veniturilor și la transformarea economiei, însă surplusul comercial mare și persistent al Vietnamului a atras critici, în special din partea SUA și din ce în ce mai mult din partea Europei, unde oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesul pe piață.

Pentru UE, acordul consolidează accesul la unul dintre centrele de producție cu cea mai rapidă creștere din Asia și sprijină eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce tensiunile comerciale cresc.

Comerțul bilateral în primele 11 luni ale anului 2025 a ajuns la peste 66,8 miliarde de dolari, în creștere cu 6,6% față de anul precedent. UE este al patrulea partener comercial al Vietnamului, a treia cea mai mare piață de export și a cincea cea mai mare sursă de import. Vietnamul este cel mai mare partener comercial al UE în Asia de Sud-Est.

Potrivit Reuters, anunțul a fost făcut în timpul vizitei prim-ministrului britanic, Keir Starmer, la Beijing.

Anunțul marchează cea mai mare tranzacție de până acum din cadrul vizitei, în contextul în care Marea Britanie încearcă să consolideze relațiile cu Beijingul într-o perioadă de tensiuni cu Washingtonul.

Starmer a prezentat investiția producătorului de medicamente ca un impuls pentru Marea Britanie, în declarațiile din comunicatul de presă al AstraZeneca.

„Expansiunea și poziția de lider a AstraZeneca în China vor ajuta producătorul britanic să continue să crească, susținând mii de locuri de muncă în Marea Britanie”, a afirmat el.

Chiar dacă AstraZeneca investește masiv în Statele Unite, în frunte cu o tranzacție de producție de 50 de miliarde de dolari anul trecut, compania continuă să-și dezvolte afacerea pe a doua cea mai mare piață, după scandalurile care au inclus arestarea președintelui său din China în 2024.

Soriot a declarat că este cea mai mare investiție a companiei în China, unde activează de peste 30 de ani.

AstraZeneca a investit miliarde de dolari în China în timpul mandatului lui Soriot ca CEO din 2012, inclusiv 2,5 miliarde de dolari într-un centru de cercetare și dezvoltare din Beijing în martie anul trecut, al doilea din China după cel din Shanghai, deschis în 2024.

AstraZeneca a semnat mai multe acorduri cu firme chineze de biotehnologie care dezvoltă medicamente experimentale în stadiu incipient.

Unii producători de medicamente rivali au vândut activele din China în urma perturbărilor lanțului de aprovizionare, încetinirii economice și concurenței puternice din cadrul programului centralizat de achiziții de medicamente al țării.

Meta, compania mamă a WhatsApp, afirmă că funcția va fi lansată treptat în următoarele săptămâni, notează Daily Mail.

Odată activat, modul lockdown blochează atașamentele și fișierele media de la persoane necunoscute. Dezactivează automat toate apelurile primite de la persoane care nu se află în lista de contacte.

WhatsApp va restricționa cine vă poate adăuga într-un grup și va bloca persoanele care nu sunt în contacte să vă vadă fotografia de profil, detaliile „despre” și starea online.

Protecție împotriva Pegasus

Will Cathcart, șeful WhatsApp, a declarat: „Pentru cei câțiva utilizatori – cum ar fi jurnaliștii sau personalitățile publice – care ar putea avea nevoie de protecție extremă împotriva atacurilor cibernetice sofisticate și țintite, lansăm această nouă funcție”.

Malware-ul rar și sofisticat poate fi ascuns în fișiere inofensive: imagini, videoclipuri și PDF-uri. Aceste fișiere conțin în secret coduri care infectează dispozitivul pentru a fura informații sau a instala software de urmărire.

Cea mai infamă utilizare a fost malware-ul Pegasus. Software-ul putea fi instalat pe telefon prin apelare sau mesaj, chiar dacă utilizatorul nu răspundea.

Dispozitivele infectate erau transformate în sisteme de supraveghere, filmând prin cameră, ascultând prin microfon și partajând locația exactă.

Meta a primit 167 milioane dolari despăgubiri

După descoperirea utilizării Pegasus, Meta a dat în judecată NSO Group și a primit 167,25 milioane de dolari despăgubiri.

Recent, WhatsApp a dejucat o campanie similară care viza jurnaliști folosind malware dezvoltat de firma israeliană Paragon Solutions.

Cum activezi modul lockdown

Pentru a activa funcția:

1. Setări
2. Confidențialitate
3. Avansat
4. Activați „Setări stricte ale contului”

WhatsApp avertizează: „Ar trebui să activați această opțiune numai dacă credeți că ați putea fi ținta unei campanii cibernetice sofisticate. Majoritatea oamenilor nu sunt vizați de astfel de atacuri”.

Astfel de atacuri sunt extrem de rare și utilizate de entități naționale, nu de infractori cibernetici obișnuiți.

Un nor uriaș care se învârte într-un sistem stelar apropiat ar putea ascunde o planetă gigantică sau o stea pitică, potrivit Live Science. Astronomii au analizat norul care a întunecat o stea asemănătoare Soarelui timp de aproximativ nouă luni. Norul misterios a făcut ca steaua sa să dispară aproape complet din observațiile telescopului, în perioada în care acesta s-a strecurat între steaua sa și Pământ.

Un nou studiu dezvăluie că norul gigantic de metal vaporizat ar putea ascunde o planetă secretă sau un soare extraterestru. Astronomii au fost alertați pentru prima dată de prezența norului misterios în septembrie 2024, când au detectat un eveniment surpriză „de întunecare” în jurul stelei J0705+0612.

Al doilea soare se află la aproximativ 3.000 de ani-lumină de Pământ

Denumită și ASASSN-24fw, aceasta este o stea asemănătoare Soarelui, aflată la aproximativ 3.000 de ani-lumină de Pământ. Luminozitatea stelei a scăzut brusc de 40 de ori, la aproximativ 3% din luminozitatea sa inițială și a rămas așa timp de peste opt luni și jumătate, înainte de a reveni la strălucirea completă în mai 2025.

„Stelele precum soarele nu se opresc pur și simplu fără motiv”, a declarat autoarea principală a studiului, Nadia Zakamska, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, într-un comunicat.

Norul a fost analizat cu telescoape moderne

În studiul publicat în ianuarie în The Astronomical Journal, Zakamska și echipa sa au analizat evenimentul straniu folosind date captate de telescopul Gemini South și de telescoapele Magellan din Chile. Astfel, au descoperit că un obiect masiv a trecut prin fața lui J0705+0612. După ce au exclus lucruri precum planetele gigantice și centurile de asteroizi, care erau fie prea mici, fie prea difuze pentru a bloca atât de multă lumină pentru atât de mult timp, cercetătorii au concluzionat că obiectul ocult este un nor gros de gaz.

Norul fără nume are un diametru de aproximativ 200 de milioane de kilometri și este poziționat la aproximativ 13,3 unități astronomice de J0705+0612. Spre comparație, ar fi la jumătatea distanței dintre Saturn și Uranus dacă ar fi situat în sistemul nostru solar. La această distanță, norul are nevoie de aproximativ 44 de ani pentru a orbita complet steaua sa, au calculat astronomii
Instrumentul Gemini High-resolution Optical Spectrograph (GHOST) a jucat un rol cheie în studiu.

Norul uriaș va putea fi analizat din nou peste zeci de ani

Acesta a privit mai adânc în nor decât pot alte telescoape, permițând cercetătorilor să investigheze exact din ce este alcătuit norul. Rezultatele „au depășit toate așteptările”, dezvăluind o abundență de metale, a spus Zakamska.

Următorul mister este cum s-a format norul. Cercetătorii cred că norul are o vechime de aproximativ 2 miliarde de ani, ceea ce sugerează că este mai tânăr decât J0705+0612. De asemenea, experții bănuiesc că norul s-a format în urma unei coliziuni planetare, similară cu cea care a dat naștere Lunii. Acest lucru ar explica nu numai vârsta norului, ci și conținutul său surprinzător de ridicat de metale, susțin cercetătorii.

„Acest eveniment ne arată că peste tot, chiar și în sistemele planetare mature, pot apărea coliziuni dramatice, la scară largă. Este o amintire vie a faptului că universul este departe de a fi static – este o poveste continuă de creație, distrugere și transformare”, a fost concluzia lui Zakamska.

Cercetătorii ar putea afla mai multe despre norul misterios în 2068, atunci când acesta se va poziționa din nou între J0705+0612 și Pământ.

Aryna Sabalenka s-a desprins în game-ul patru în primul set, reușind primul break al partidei.

Game-ul a avut și un moment controversat. Sabalenka a fost sancționată pentru o intervenție verbală înaintea returului adversarei. Aceasta a cerut revizuirea fazei la video, însă decizia arbitrului a rămas neschimbată. Sportiva din Belarus a depășit momentul și a obținut, în cele din urmă, break-ul.

Apoi, jucătoarea belarusă a controlat partida, desprinzându-se la 4-1 și închizând setul cu un nou break, după ce a fructificat una dintre cele trei șanse avute.

În setul secund, Svitolina a început mai bine și chiar a condus cu 2-0, după un break rapid.

Sabalenka a revenit, câștigând cinci game-uri consecutive, care au adus-o la un pas de finală. Ucraineanca a oprit seria liderului mondial, făcând 5-3, dar Sabalenka a închis meciul fără emoții, pe propriul serviciu.

Dublă campioană la Melbourne (2023, 2024) a impresionat prin statistici. A încheiat cu 70% puncte câștigate cu primul serviciu, 27 de lovituri câștigătoare și o singură dublă greșeală.

Belarusa a ajuns astfel la a opta finală de Grand Slam din carieră, reușind performanța de a se califica în ultimul act fără să piardă vreun set, la fel ca în edițiile precedente câștigate.

Prin acest succes, Sabalenka și-a îmbunătățit bilanțul direct cu Svitolina la 6-1 în circuitul WTA.

Sabalenka a devenit prima jucătoare după Martina Hingis care ajunge în patru finale consecutive la Australian Open.

În finala de sâmbătă, Aryna Sabalenka se va confrunta cu învingătoarea dintre Jessica Pegula (favorita nr. 6) și Elena Rybakina (cap de serie nr. 5).

Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail.

Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică.

Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea.

Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă.

Descoperirea revoluționară

Folosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice.

Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut.

Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”.

Milioane de consultații medicale anual

Durerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual.

Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă.

Editarea genelor a oprit durerea

Cercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om.

Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”.

Speranță pentru noi tratamente

Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC.

„Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el.

Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.

Planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial, iar activele Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru 690 de milioane de euro, într-o licitație internațională programată în luna martie. Tranzacția este una dintre cele mai mari posibile vânzări de active industriale din ultimii ani, cu implicații directe pentru industria construcțiilor și pentru finanțele publice.

„Vom organiza licitația internațională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian, specializată în evaluări de active industriale și imobiliare. În cadrul procedurii de vânzare, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea combinatului, până în prezent.

Interes din Europa și Asia

Printre cei interesați se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, dar și o companie românească. Este vorba despre UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu.

Pe lista potențialilor cumpărători se mai află JSW Steel și Jindal Group din India, DeLong Steel din China, KMC Steel din Turcia, Galiawa Group din Irak și Metinvest din Ucraina, controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Grupul ucrainean este deja prezent în România, după ce a preluat fabrica ArcelorMittal Tubular Products Iași, achiziție finalizată în decembrie 2025.

Interesul unor grupuri industriale mari arată că activele Liberty Galați rămân atractive, în pofida pierderilor și a blocajelor financiare din ultimii ani.

Mii de angajați trimiși în șomaj

Liberty Galați este controlat de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta și a intrat în concordat preventiv în martie 2024, în încercarea de a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever afectată.

Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj, iar în prezent mai puțin de 200 de salariați mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate, situație care a generat tensiuni sociale în rândul angajaților.

EximBank, principal creditor

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, situația financiară a combinatului s-a deteriorat accentuat în ultimii ani. După un vârf în 2021, când Liberty Galați a raportat o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de aproximativ 1,36 miliarde de lei, compania a intrat pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, iar pierderile s-au menținut la peste 1,6 miliarde de lei.

Statul se numără printre principalii creditori ai companiei. ANAF are de recuperat aproximativ 150 de milioane de euro, iar EximBank 300 de milioane de euro.

Recuperarea acestor sume depinde în mare măsură de succesul procedurii de vânzare, statul fiind expus atât ca creditor, cât și ca actor implicat în restructurarea combinatului.

Încă din septembrie 2024, guvernul a constituit un comitet interministerial pentru a gestiona situația combinatului, considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Inter Milano a încheiat pe locul 10 faza ligii din Champions League, după meciurile din ultima etapă, disputate miercuri noapte. Astfel, echipa antrenată de Chivu va juca în play-off și a fost împerecheată, alături de Real Madrid (locul 9), cu Bodø/Glimt (23) și Benfica (24).

Dacă va ajunge în optimile de finală, Inter va întâlni una dintre echipele Manchester City (locul 7) și Sporting Lisabona (locul 8).

În celelalte dispute din play-off, echipele calificate sunt împerecheate astfel:

PSG (locul 11) și Newcastle (locul 12) cu Monaco (locul 21) și Qarabag (locul 22) / în optimi – cu Barcelona (5) sau Chelsea (6)

Juventus (locul 13) și Atletico Madrid (locul 14) cu Club Brugge (locul 19) și Galatasaray (locul 20) / în optimi – cu Liverpool (3) sau Tottenham (4)

Atalanta (locul 15) și Bayer Leverkusen (locul 16) cu Borussia Dortmund (locul 17) și Olympiakos (locul 18) / în optimi – cu Arsenal (1) sau Bayern München (2)

Echipele clasate pe locurile 9–24 în faza principală vor disputa un play-off în dublă manșă, programat pe 17/19 și 24/26 februarie 2026.

Tragerea la sorți pentru stabilirea partidelor este programată vineri, la Nyon, de la ora 13:00.

O femeie de 25 de ani a fost reținută pentru 24 de ore și va fi prezentată magistraților cu propunere legală.

La data de 3 mai 2025, femeia de 25 de ani a contactat, prin intermediul rețelelor de socializare, o altă femeie, în vârstă de 26 de ani. A determinat-o să cumpere patru vouchere Abon, prin aplicația Aircash, declară surse judiciate pentru MEDIAFAX.

Deși voucherele au fost cumpărate în mod legal, acestea nu au ajuns la persoana care le-a plătit. Au rămas în posesia femeii de 25 de ani, care le-a folosit ulterior în interes personal.

Pentru a-și recupera suma plătită pentru vouchere, respectiv 1.000 de lei, femeia de 26 de ani a fost ulterior convinsă să îi furnizeze datele cardului bancar.

Profitând de aceste informații, femeia de 25 de ani a făcut transferuri neautorizate în valoare totală de aproximativ 12.500 de lei. Prejudiciul total cauzat este de aproximativ 14.000 de lei.

Percheziție și reținere

Miercuri, polițiștii de la Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice, cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău, au executat mandatul de percheziție.

Persoana vizată a fost depistată și condusă la audieri. Față de aceasta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore.

Acuzații grave de crimă informatică

Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Femeia este cercetată pentru acces ilegal la un sistem informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și înșelăciune.

Ceaiul a fost mult timp asociat cu o stare bună de sănătate, însă cercetări recente sugerează că modul de consum face o diferență esențială, scrie ScienceDaily.

O amplă analiză științifică arată că consumul regulat de ceai, în special ceaiul verde, este asociat cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un metabolism îmbunătățit și un risc mai scăzut de boli cronice.

Totuși, beneficiile sunt maxime atunci când ceaiul este proaspăt preparat, nu procesat sau îndulcit excesiv.

Rolul ceaiului verde în sănătatea inimii și a metabolismului

Potrivit analizei, ceaiul verde se remarcă prin efectele sale protectoare asupra sistemului cardiovascular.

Studiile indică faptul că poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea nivelului colesterolului și la reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Cercetările pe populații largi asociază, de asemenea, consumul regulat de ceai cu o mortalitate generală mai scăzută și cu rate reduse de obezitate, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer.

Specialiștii atribuie aceste efecte conținutului ridicat de polifenoli, în special catechine, care susțin metabolismul și ajută la reglarea greutății corporale.

În cazul persoanelor cu obezitate, compușii din ceaiul verde au demonstrat îmbunătățirea unor markeri metabolici și susținerea unei scăderi moderate în greutate.

Beneficii pentru sănătatea creierului și procesul de îmbătrânire

Dincolo de inimă și metabolism, consumul de ceai poate sprijini și îmbătrânirea sănătoasă.

Dovezile sugerează că persoanele care consumă ceai în mod regulat, în special vârstnicii, prezintă un declin cognitiv mai lent și mai puțini markeri biologici asociați cu boala Alzheimer.

Catechinele din ceai pot contribui și la menținerea masei musculare, reducând pierderea musculară odată cu înaintarea în vârstă și susținând forța fizică.

De ce ceaiurile procesate pot diminua beneficiile

Analiza avertizează că nu toate produsele pe bază de ceai oferă aceleași avantaje.

Ceaiurile îmbuteliate și ceaiurile de tip bubble tea conțin adesea zahăr adăugat, îndulcitori artificiali și conservanți, care pot contracara beneficiile naturale ale ceaiului.

Consumul excesiv de zahăr este asociat cu un risc crescut de boli metabolice.

Cercetătorii menționează și posibile contaminări cu reziduuri de pesticide, metale grele sau microplastice.

Deși acestea nu reprezintă un risc major la un consum moderat, pot deveni relevante pentru consumatorii frecvenți pe termen lung.

Ceaiul proaspăt preparat rămâne cea mai bună alegere

În concluzie, ceaiul poate susține sănătatea pe termen lung și longevitatea atunci când este consumat cu moderație și în forma sa tradițională, proaspăt preparată.

Alegerea ceaiului neîndulcit și limitarea variantelor procesate par esențiale pentru maximizarea beneficiilor.

Administrația Donald Trump promovează eliminarea impozitului pe venit la nivel de stat, susținând acesta descurajează activitatea economică și determină migrația populației și a capitalului către state cu fiscalitate mai redusă.

Statele americane care nu percep impozit pe venitul personal – precum Texas, Florida sau Tennessee – au înregistrat creșteri economice peste medie și au atras mai mulți rezidenți și investitori. În SUA, dintre cele nouă state fără impozit pe venit, cinci se află în top 10 la creșterea PIB din ultimul deceniu, iar patru sunt în top la migrația netă din alte state.

Casa Albă: impozitul pe venit frânează economia

Impozitul pe venit este „mai dăunător pentru economie decât taxele pe consum sau pe proprietate”, a transmis miercuri administrația americană, care arată că această formă de taxare descurajează munca, investițiile și inițiativa antreprenorială și contribuie la „exodul forței de muncă și al capitalului”.

„Statele cu impozite ridicate pe venit pierd populație, în timp ce statele fără acest impozit atrag oameni și afaceri”, a comunicat Casa Albă, explicând că majorările de impozite pe venit duc adesea la venituri bugetare volatile și la cicluri de tip „abundență și penurie”.

Alte două opțiuni fiscale

Sunt luate în calcul două variante pentru eliminarea treptată a impozitului pe venit la nivel de stat. Prima prevede înlocuirea integrală a veniturilor prin extinderea bazei de impozitare a taxei pe vânzări. A doua opțiune combină extinderea taxei pe vânzări cu limitarea creșterii cheltuielilor publice.

Extinderea taxei pe vânzări nu s-ar aplica pentru chirii sau locuințe, alimente de bază ori investiții realizate de companii, precum echipamentele sau cheltuielile de cercetare și dezvoltare.

Salarii mai mari și mai multe firme

Potrivit Casei Albe, eliminarea impozitului pe venit ar putea duce, pentru un stat mediu, la o creștere a PIB de până la 1,6%, la majorarea salariului mediu cu aproximativ 4.000 de dolari și la o creștere de până la 19% a numărului de afaceri noi.

Estimările privind migrația contribuabililor cu venituri ridicate și creșterea numărului de afaceri pornesc de la ipoteza că reforma este aplicată individual de fiecare stat și, dacă toate statele ar elimina impozitul pe venit, aceste efecte s-ar reduce.

Administrația federală nu poate impune statelor schimbarea sistemului fiscal, însă „argumentul economic” este adresat guvernatorilor și parlamentelor statelor care analizează reforme fiscale.

Este așteptată aprobarea din partea guvernului SUA, potrivit Reuters.

Lukoil a transmis că a convenit cu Carlyle să vândă unitatea LUKOIL International GmbH, care supraveghează activele internaționale ale companiei.

Activele internaționale totale ale Lukoil sunt evaluate de analiști la aproximativ 22 de miliarde de dolari.

„Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv permisiunea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle”, a transmis Lukoil.

Lukoil și cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, au fost sancționați de SUA în octombrie 2025, în ceea ce Washingtonul a numit o reacție la progresul lent al negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Sancțiunile fac parte din strategia lui Donald Trump de a forța Rusia să accepte un acord de pace pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, cel mai sângeros război european de după al Doilea Război Mondial.

Trezoreria SUA a blocat până acum două încercări de tranzacții, prima între Lukoil și grupul comercial elvețian Gunvor în octombrie și o propunere de schimb de acțiuni inițiată de Xtellus Partners, fosta filială americană a băncii ruse VTB, în decembrie.

Trezoreria SUA a acordat Lukoil termen până la 28 februarie pentru a-și vinde portofoliul global.

Sebastian Gomez-Pena este voluntar în primul test din Marea Britanie al dispozitivului dezvoltat de compania Neuralink. „Este o schimbare uriașă în viața ta, când brusc nu mai poți mișca niciun membru”, a spus el, titrează Sky News.

„Acest tip de tehnologie îți oferă o nouă speranță”.

Seb tocmai terminase primul semestru la facultatea de medicină când un accident l-a lăsat paralizat de la gât în jos. El este una dintre cele șapte persoane cărora li s-a implantat cipul în cadrul studiului din Marea Britanie.

Studiul este conceput pentru a evalua siguranța și fiabilitatea dispozitivului. Cipul Neuralink este conectat la 1.024 de electrozi implantați în creierul său.

Dispozitivul a fost montat în cadrul unei operații de cinci ore la University College London Hospital (UCLH). Au fost implicați chirurgi britanici și ingineri de la Neuralink.

Robot chirurgical pentru implanturi de precizie

Dispozitivul în sine a fost implantat de robotul R1 al Neuralink. A fost dezvoltat pentru a insera electrozii microscopici în țesutul cerebral fragil.

Electrozii au fost introduși la aproximativ 4 mm în suprafața creierului lui Seb. Țintesc regiunea care controlează mișcările mâinilor.

Semnalele nervoase sunt transmise prin fire de aproximativ 10 ori mai subțiri decât un fir de păr uman către cip. Cipul este montat într-o gaură circulară în craniu lui Seb.

Inteligența artificială învață să interpreteze gândurile

Datele de pe cip sunt transferate fără fir către un computer. Software-ul AI „învață” să interpreteze semnalele. Traduce instrucțiunile lui Seb către mâinile sale, care au fost amputate în urma accidentului, în mișcarea cursorului de pe laptop sau telefon.

„Toți cei care se află în situația mea încearcă să miște o parte a corpului pentru a vedea dacă există vreo formă de recuperare”, a spus el.

„Dar acum, când mă gândesc să-mi mișc mâna, este grozav să văd că se întâmplă ceva. Doar te gândești la asta și se întâmplă”.

Cursorul lui Seb zboară pe ecranul laptopului, răsfoind paginile unei lucrări de cercetare pe care o studiază pentru examenele de la facultatea de medicină. El evidențiază textul, deschide și închide ferestrele la fel de repede sau mai repede decât cineva care folosește un mouse sau un touchpad.

„Nivelul de control este uimitor”

Harith Akram, neurochirurg la UCLH și investigator principal al studiului din Marea Britanie, este impresionat. „Este uimitor – puteți vedea nivelul de control pe care îl are”, a declarat el pentru Sky News.

Este încă devreme. Neuralink a avut nevoie de aproape 20 de ani pentru a dezvolta tehnologia cipurilor și electrozilor, robotul chirurgical și instrumentele de inteligență artificială.

Primul dispozitiv a fost implantat unui voluntar american în urmă cu doi ani. Acum, 21 de persoane din SUA, Canada, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite au unul.

Toți suferă de paralizie severă, fie din cauza leziunilor la coloana vertebrală, a accidentelor vasculare cerebrale, fie a afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi SLA.

Rezultate preliminare promițătoare

Rezultatele studiilor nu au fost încă publicate în reviste științifice evaluate de colegi sau prezentate autorităților de reglementare. Neuralink a acceptat să ofere acces la studiu, dar a refuzat să fie intervievat.

Cu toate acestea, în opinia lui Akram, rezultatele preliminare sunt promițătoare. „Această tehnologie va schimba radical situația pacienților cu dizabilități neurologice severe”, a spus el.

„Acești pacienți au foarte puține posibilități de a-și îmbunătăți independența”.

Utilizatori care tastează cu gândul și se hrănesc singuri

Neuralink afirmă că misiunea sa este de a „reda autonomia celor cu nevoi medicale nesatisfăcute și de a debloca noi dimensiuni ale potențialului uman”.

Unii utilizatori au stăpânit deja tehnologia suficient pentru a tasta pe o tastatură virtuală „gândindu-se” la apăsarea tastelor cu degetele. Alții au folosit dispozitivul pentru a se hrăni cu ajutorul unui braț robotic.

Pe lângă acest studiu care vizează zonele creierului care controlează mișcarea, un alt studiu vizează regiunile creierului implicate în vorbire. Speranța este că vorbirea poate fi restabilită la persoanele care și-au pierdut capacitatea în urma unui accident vascular cerebral sau a altor leziuni cerebrale.

Planuri de inversare a orbirii

Compania are planuri de a cerceta inversarea orbirii prin trimiterea de date de la camere, prin intermediul cipului, către centrele de procesare a vederii din creier.

Accesarea altor zone ale creierului implică implantarea de electrozi mai adânc în creier în mod sigur și fiabil. Este o provocare pe care compania recunoaște că nu a depășit-o încă.

Musk: utilizatorii ar putea „locui” în roboți Optimus

Elon Musk, controversatul fondator al Neuralink, are mari speranțe pentru această tehnologie. La un eveniment organizat anul trecut, el a lansat ideea ca utilizatorii să își conecteze dispozitivul la un robot Optimus fabricat de Tesla.

„Ar trebui să poți avea controlul complet al corpului și senzori de la un robot Optimus. Practic, ai putea locui într-un robot Optimus”, a spus Musk. „Nu este vorba doar de mână. Este vorba de întregul corp. Ar fi destul de mișto. Viitorul va fi ciudat. Dar destul de mișto”.

Întrebări despre siguranță și confidențialitate

Nu există nicio îndoială cu privire la potențialul acestei tehnologii pentru persoanele cu paralizie severă sau sindromul „locked-in”. Poate, într-o zi, chiar pentru cei nevăzători.

Dar tehnologia ridică și întrebări importante despre siguranța și confidențialitatea viitorilor utilizatori. Acestea rămân însă departe.

Neuralink va trebui să efectueze teste mai ample pentru a demonstra că dispozitivele sunt sigure și fiabile pe termen lung. Doar după aceea vor putea fi autorizate pentru utilizare pe scară largă.

Spre deosebire de alte proiecte inginerești ale lui Elon Musk, acesta depinde de voluntari curajoși și hotărâți, precum Seb, pentru a fi realizat.

Familia Ming era una dintre așa-numitele patru familii din nordul Myanmarului, potrivit CNN.

Sindicatele criminale conduceau sute de complexe care se ocupau cu fraude pe internet, prostituție și producție de droguri. Membrii dețineau poziții importante în administrația locală și miliția aliniată cu junta aflată la putere în Myanmar.

Condamnați pentru omucidere, detenție ilegală și fraudă

Cele 11 persoane executate au fost condamnate la moarte în septembrie. Au fost găsite vinovate de crime, inclusiv omucidere, detenție ilegală și fraudă, a raportat agenția de știri Xinhua.

Doi dintre inculpați au făcut apel. Cazul a fost trimis la Curtea Supremă a Poporului, cea mai înaltă instanță din China. Instanța supremă a menținut verdictul inițial, potrivit Xinhua.

Familia criminală era condusă de Ming Xuechang. Grupul era de mult timp legat de un complex infam numit Crouching Tiger Villa din Kokang. Este o regiune autonomă la granița Myanmarului cu China.

La apogeu, grupul avea 10.000 de persoane care se ocupau de escrocherii și alte infracțiuni. Informația a fost confirmată de postul public de televiziune chinez CCTV.

Industria de miliarde de dolari din Laukkaing

Capitala Kokang, Laukkaing, se afla în centrul unei industrii de escrocherii de miliarde de dolari. Activitatea a prins rădăcini în zone fără lege din Myanmar. Muncitorii traficați erau folosiți pentru a înșela străini cu scheme sofisticate online.

După ani de plângeri din partea rudelor lucrătorilor traficați și după o atenție crescândă din partea mass-media internaționale, Beijingul a luat măsuri drastice împotriva complexelor în 2023.

În noiembrie același an, China a emis mandate de arestare pentru membrii familiei. Aceștia au fost acuzați de fraudă, crimă și trafic de persoane. Autoritățile chineze au oferit recompense între 14.000 și 70.000 de dolari pentru capturarea lor.

Șeful familiei s-a sinucis în detenție

Șeful familiei, Ming Xuechang, fusese și membru al parlamentului statului Myanmar. S-a sinucis ulterior în timpul detenției, a raportat la acea vreme presa de stat chineză.

Fiul său, Ming Guoping, era lider al Forței de Pază a Frontierei Kokang, aliniată juntei militare. Nepoata sa, Ming Zhenzhen, s-au numărat printre cei executați, a raportat joi Xinhua.

Înainte de a fi executați, aceștia s-au întâlnit cu rudele apropiate, se arată în raport.

Colaborare cu alte sindicate criminale

Sindicalul familiei Ming a conspirat cu liderul unui alt sindicat, Wu Hongming. Acesta a fost și el executat. Împreună au ucis, rănit și reținut ilegal lucrători implicați în escrocherii. Activitățile lor au dus la moartea a 14 cetățeni chinezi, potrivit Xinhua.

Într-un incident din octombrie 2023, patru persoane au fost ucise. Membrii grupului ar fi deschis focul asupra unor persoane aflate într-un complex de escroci.

Mass-media de stat chineză CCTV a relatat că grupul transfera lucrători din parcul de fraudă cibernetică sub pază armată. Mișcarea a avut loc după ce fusese informat că poliția plănuia un raid asupra complexului.

Industria de escrocherii valorează 43 de miliarde de dolari pe an

Bandițele de escroci din Asia de Sud-Est fură peste 43 de miliarde de dolari pe an. Cifrele au fost publicate de Institutul pentru Pace al Statelor Unite, fondat de Congresul american.

În Myanmar, complexele de escroci au fost protejate de corupția și anarhia care au saturat de mult timp regiunile de frontieră ale țării.

Sindicatele criminale și grupurile armate care le găzduiesc au exploatat aproape cinci ani de război civil devastator. Conflictul le-a permis să-și extindă afacerile.

Măsurile drastice ale Chinei împotriva acestor rețele criminale marchează o schimbare importantă în abordarea Beijingului față de problema traficului de persoane și a escrocherii online din regiunile de frontieră.

Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters.

Competiție directă cu SUA și SpaceX

China și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045.

Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital.

Sateliții, miză de securitate pentru Beijing

Autoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți.

La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China.

O nouă generație de specialiști

Pentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe.

Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu.

Ambiții lunare și standarde internaționale

China își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.

Când Islanda a redus discret săptămâna de lucru în 2019, criticii au considerat măsura nerealistă.

Între timp, datele arată că programul mai scurt a îmbunătățit starea de bine fără a afecta productivitatea, scrie Doubleglazinginbanbridge.

Ceea ce a început ca un experiment influențează acum dezbaterile globale despre muncă, epuizare și performanță.

Cum a redus Islanda orele de lucru fără a reduce rezultatele

Între 2015 și 2019, Islanda a desfășurat unul dintre cele mai ample experimente din lume privind reducerea timpului de lucru.

Peste 2.500 de angajați din sectorul public au trecut de la aproximativ 40 de ore pe săptămână la doar 35.

Salariile au rămas neschimbate, iar nivelul serviciilor și așteptările au fost menținute.

Până în 2019, modelul s-a extins la nivel național.

Aproximativ 86% din forța de muncă a Islandei a obținut program redus sau dreptul de a-l negocia.

Schimbarea a vizat asistente medicale, funcționari, lucrători în educație și angajați ai administrației locale.

Productivitatea a crescut pe măsură ce epuizarea a scăzut

Contrar temerilor, productivitatea nu s-a prăbușit.

În multe instituții, rezultatele au rămas stabile sau chiar s-au îmbunătățit.

Angajații au raportat mai puțin stres, mai puține zile de concediu medical și un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.

Reforma a obligat organizațiile să-și regândească prioritățile.

Ședințele au fost scurtate sau eliminate, sarcinile simplificate, iar timpul de concentrare protejat.

Managerii au renunțat la ideea că prezența îndelungată înseamnă implicare și au început să măsoare rezultatele reale.

Experții spun că esența a fost simplă.

Capacitatea de concentrare scade după perioade lungi de lucru, iar zilele extinse devin ineficiente.

Reducerea programului a ajutat echipele să elimine activitățile inutile.

De ce cererile Generației Z par acum realiste

Ani la rând, Generația Z a fost criticată pentru respingerea culturii suprasolicitării.

A fost etichetată drept „pretențioasă” pentru că cere flexibilitate, limite clare și protecție a sănătății mintale.

Experiența Islandei sugerează că aceste cereri se aliniază cu date concrete despre productivitate.

Tinerii angajați tratează odihna ca pe o resursă, nu ca pe o recompensă.

Ei preferă munca integrată într-o viață echilibrată, nu o viață construită în jurul muncii.

Această perspectivă reflectă obiceiurile pe care mulți angajați islandezi le consideră acum normale.

Ce pot învăța alte țări din exemplul Islandei

Modelul islandez nu este o rețetă universală.

Industriile și culturile diferă, iar nu toate domeniile pot face tranziția imediat.

Totuși, dovezile contestă ideea că mai multe ore înseamnă automat muncă mai bună.

Specialiștii spun că inclusiv locurile de muncă cu program de cinci zile pot aplica principiile.

Protejarea timpului de concentrare, eliminarea sarcinilor cu valoare scăzută și stabilirea unor limite clare pot face diferența.

În 2024, doi oameni de știință de la Google DeepMind au împărțit Premiul Nobel pentru Chimie pentru un program de inteligență artificială numit AlphaFold2, potrivit New York Times.

Timp de decenii, oamenii de știință s-au străduit să înțeleagă modul în care lanțurile de blocuri moleculare se pliază în structuri tridimensionale complexe de proteine.

Demis Hassabis, John Jumper și colegii lor de la Google DeepMind au antrenat un program pentru a prezice formele. Când AlphaFold2 a fost introdus în 2020, a funcționat atât de bine în această sarcină încât oamenii de știință din întreaga lume l-au adoptat.

Cum folosesc cercetătorii programul

Oamenii de știință au folosit programul pentru a studia modul în care funcționează în mod normal proteinele și cum disfuncționalitatea acestora poate duce la apariția bolilor. Programul i-a ajutat să creeze proteine complet noi, dintre care unele vor fi testate în curând în cadrul unor studii clinice.

Acum, o altă echipă de cercetători de la Google DeepMind încearcă să facă pentru ADN ceea ce compania a făcut pentru proteine. AlphaFold, fă cunoștință cu AlphaGenome.

Cercetătorii au prezentat AlphaGenome în revista Nature. Ei și-au antrenat inteligența artificială pe o vastă bogăție de date moleculare, permițându-i să facă predicții despre mii de gene. De exemplu, AlphaGenome poate prezice dacă o mutație va opri o genă sau o va activa la momentul nepotrivit – o întrebare crucială pentru înțelegerea cancerului și a altor boli.

Înainte de era computerelor, biologii efectuau experimente minuțioase pentru a descoperi regulile care guvernează genele noastre. Ei au descoperit că genele sunt scrise într-un alfabet genetic format din patru litere numite baze. Pentru a produce o proteină, o celulă citește secvența dintr-un genă, care poate avea mii de baze.

Genomul uman, complicat și dezordonat

Cu cât oamenii de știință studiau mai mult genomul uman, cu atât acesta se dovedea a fi mai complicat și mai dezordonat.

De exemplu, atunci când celulele citesc un gen, ele sar adesea peste secțiuni din secvența acestuia. Prin acest proces, cunoscut sub numele de splicing, celulele pot crea sute de proteine diferite dintr-un singur gen.

O serie de boli apar atunci când celulele își splică incorect genele. Dar nu există o semnătură simplă pentru locurile din gene unde ar trebui să fie splicate, așa că oamenii de știință au petrecut zeci de ani construind un catalog al acestora.

O altă întrebare profundă despre genom este modul în care celulele aleg genele pe care le utilizează pentru a produce proteine. Oamenii de știință au descoperit molecule speciale care se agață de ADN și îl întind în bucle complexe. În unele cazuri, buclele expun o genă la mecanismul de producere a proteinelor din celulă. În alte cazuri, gena ajunge ascunsă într-o spirală.

Cercetări la Google DeepMind

Aceste molecule trebuie să se fixeze cu precizie pe segmente minuscule de ADN pentru a controla genele. Iar aceste blocaje genetice pot fi greu de găsit, deoarece se află adesea la mii sau milioane de baze distanță de genele pe care le controlează. În 2019, cercetătorii de la Google DeepMind s-au angajat într-un proiect care avea să evolueze în AlphaGenome. Până atunci, biologii acumulaseră cantități uriașe de date, incluzând nu numai cele trei miliarde de perechi de baze ale genomului uman, ci și rezultatele a mii de experimente care măsurau activitatea genelor în multe tipuri de celule.

Cercetătorii de la Google DeepMind sperau că, antrenând inteligența artificială pe aceste rezultate existente, ar putea dezvolta un program capabil să facă predicții precise despre porțiuni de ADN pe care nu le văzuse niciodată înainte.

Multe programe de inteligență artificială create pentru a studia genomul abordează doar un singur aspect al acestuia, cum ar fi splicarea. Dar AlphaGenome a fost antrenat să facă predicții despre 11 procese diferite.

Într-un test de performanță, cercetătorii au adăugat mutații la secvența de ADN care include o genă numită TAL1.

La persoanele sănătoase, TAL1 ajută celulele imune să se maturizeze până când pot lupta împotriva agenților patogeni. Odată ce celulele s-au dezvoltat, gena se oprește. Dar oamenii de știință au descoperit că mutațiile aflate la 8.000 de baze distanță de TAL1 pot determina gena să se activeze permanent. Această schimbare poate duce în cele din urmă la multiplicarea necontrolată a celulelor imune, provocând leucemie.

În realitate, orice două persoane au milioane de diferențe genetice în ADN-ul lor. Evaluarea efectelor tuturor acestor variații în organismul unui pacient rămâne cu mult peste puterea industrială a AlphaGenome.