MediaFax.ro

Prefectul Brașovului, Cătălin Văsii, spune că, în ultimii doi ani, nu a fost înregistrată nicio reclamație privind consumul de droguri în unitățile de învățământ din județ, potrivit educatieprivată.ro.

Motivul este acela că părinții evită sesizările oficiale atât în privința consumului de substanțe, cât și în privința incidentelor violente.

Cătălin Văsii a spus joi, la întâlnirea grupului de lucru privind elevii cu probleme de comportament, că sesizările oficiale formulate de părinți lipsesc de doi ani, în ciuda faptului că dinamica dintre instituții s-a îmbunătățit și că intervenția lor ar putea avea efecte semnificative.

„Încă avem cazuri de reticență în a face sesizări oficiale către instituțiile abilitate”, a spus prefectul de Brașov pentru publicația citată.

„Sunt părinți care semnalează anumite aspecte, dar, când sunt puși în situația de a formula o plângere, se abțin”, a spus prefectul, adăugând că, de multe ori, părinții îi cer prefectului să intervină direct.

De multe ori, comportamentul agresiv al copiilor este încurajat chiar de părinți, spune acesta, insistând pe ideea că, în lipsa unei atitudini ferme din partea părinților, soluția la care recurge este prevenția:

„Am spus să lucrăm foarte mult pe prevenție, instituțiile să semnaleze consecințele”, a spus prefectul Brașovului.

Chiar înainte de miezul nopții, pe 23 martie, o mașină goală a fost incendiată în cartierul evreiesc din Anvers, Belgia. Poliția a arestat rapid doi adolescenți . Câteva ore mai târziu, au apărut online imagini neclare ale incidentului, care arătau o persoană turnând lichid pe o mașină și o a doua persoană dându-i foc.

24 March 2026, United Kingdom, London: The burnt out remains of Hatzola ambulances at the Jewish Community Ambulance service in in Golders Green, after an apparent arson attack on four ambulances on Monday. Photo: Jamie Lashmar/PA Wire/dpa

În videoclip, un grup care era necunoscut în urmă cu doar câteva luni își asumă responsabilitatea. Grupul, care se autointitulează Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya, și-a asumat, de asemenea, responsabilitatea pentru o serie de alte atacuri în Europa, inclusiv unul de miercuri, când două persoane au fost înjunghiate într-o zonă evreiască din Londra.

Acum, oficialii antitero spun că investighează dacă gruparea are legături cu Iranul – și dacă aceste acte criminale reprezintă cea mai recentă dezvoltate a războiului asimetric purtat de Iran sau de un alt actor malign, toate folosind metode ieftine și nesofisticate pentru a semăna frică în comunitățile evreiești din Europa, relatează The New York Times.

Cei acuzați de comiterea atacurilor nu păreau să aibă loialitate față de o cauză extremistă și probabil au fost recrutați să acționeze cu promisiunea unor bani, spun autoritățile de aplicare a legii și avocații.

Suspiciunile autorităților cu privire la implicarea Iranului sau a unuia dintre intermediarii săi în Irak sugerează că războiul din Orientul Mijlociu are un efect de domino neprevăzut în întreaga Europă.

Crimele pentru care grupul și-a revendicat responsabilitatea nu au provocat decese și, până la înjunghierile de miercuri, nicio rănire (deși acest ultim atac nu s-a încadrat în tiparul celor anterioare, au subliniat analiștii, iar revendicarea responsabilității ar putea fi falsă). Pagubele materiale au fost limitate.

Însă episoadele au obligat autoritățile să mobilizeze resursele serviciilor de informații și să apeleze la echipe de poliție britanice pentru a investiga, punând la încercare resursele limitate.

Zeci de atacuri din ultimele două luni în Marea Britanie , Olanda , Belgia , Franța și Germania, care au vizat în mare parte comunitatea evreiască, au fost revendicate online de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya, cunoscută și sub numele de Mișcarea Islamică a Companioanelor Dreptei.

Acestea includ explozii la școli evreiești și în fața sinagogilor din Belgia și Olanda, precum și vehicule incendiate în mai multe orașe europene. Totuși, nu se știe dacă grupul se află de fapt în spatele fiecăruia dintre atacuri.

Adrian Shtuni, cercetător asociat la Centrul Internațional pentru Contraterorism, care a urmărit gruparea, a declarat că tacticile, alegerea țintelor și răspândirea geografică, precum și rețelele specifice care răspândesc afirmațiile, „indică puternic în direcția Iranului”.

Atacurile, efectuate mai ales noaptea asupra unor ținte evreiești sau legate de Israel, sunt calibrate pentru a „genera frică și presiune psihologică fără a declanșa o escaladare majoră” – o caracteristică a eforturilor hibride legate de Iran, a spus Shtuni. Și, în multe cazuri, cei acuzați de comiterea crimelor sunt adolescenți sau tineri adulți, probabil recrutați „prin canale online ocazionale de «economia colaborativă», cum ar fi Snapchat sau Telegram”, a remarcat el.

Războiul hibrid implică tactici, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj, asasinate și campanii de dezinformare, care sunt folosite în mod ascuns pentru a destabiliza țările, a eroda încrederea în instituții și a submina adversarii fără a provoca un răspuns militar major.

Atacurile au amplificat temerile în rândul evreilor din întreaga Europă. Poliția a sporit securitatea la sinagogi și alte locuri evreiești. În orașele belgiene, soldații au fost desfășurați alături de poliție pentru a securiza instituțiile evreiești de la mijlocul lunii martie.

La Londra, a avut loc o serie de incidente antisemite, mai ales într-o zonă a orașului care găzduiește puțin peste jumătate din cei aproximativ 300.000 de evrei din Marea Britanie.

Patru ambulanțe care deserveau o organizație caritabilă evreiască au fost incendiate în fața unei sinagogi din nordul Londrei pe 23 martie. Apoi, în decurs de patru zile, la mijlocul lunii aprilie, a avut loc un atac incendiar la Sinagoga Reformă Finchley, un presupus atac incendiar la un loc folosit cândva de o organizație caritabilă evreiască, un atac incendiar la Sinagoga Unită Kenton și un atac asupra unei posturi de radio în limba persană – toate revendicate de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya.

Poliția antiteroristă din Marea Britanie a arestat un total de 28 de persoane în legătură cu seria de atacuri, iar opt au fost acuzate de infracțiuni legate de incendiere, a anunțat miercuri Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra într-un comunicat.

Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra și oficialii antiterorism au declarat în declarații că investighează dacă grupul are legături cu Iranul, deși nu au ajuns la a atribui atacurile Iranului.

Existau îngrijorări crescânde cu privire la aceste tipuri de atacuri, chiar înainte ca Statele Unite și Israelul să atace Iranul în urmă cu două luni, declanșând un război în Orientul Mijlociu. Ken McCallum, directorul general al MI5, serviciul de informații interne al Marii Britanii, a declarat într-o evaluare din octombrie 2025 că agresiunea transnațională iraniană este în creștere și că agenția sa a fost forțată să își intensifice eforturile pentru a o contracara.

Într-un interviu acordat Economedia, joi, șefa OMV Petrom Christina Verchere a declarat că „Benzinăriile Petrom au rămas fără motorină în martie nu din cauza unor probleme reale de aprovizionare sau a războiului din Orientul Mijlociu, ci pe fondul intervenției statului în piața carburanților. Plafonarea marjelor atât la rafinare, cât și la retail a creat dezechilibre în distribuție și lipsuri temporare în anumite stații”, potrivit Economedia.

Verchere afirmă că nu există un deficit în ceea ce privește aprovizionarea pieței, însă intervenția administrativă în formarea prețurilor a distorsionat fluxurile normale de distribuție.

Această structură a forțat compania să afișeze cele mai mici prețuri din piață, iar livrările de motorină la benzinării nu au putut ține pasul cu cererea artificial crescută, ducând la penurii temporare la pompă.

Compania transmite că fluxurile de aprovizionare ale OMV Petrom nu au fost afectate semnificativ de tensiunile din Orientul Mijlociu, fiind diversificate global. Compania aduce țiței din Norvegia, Canada sau Africa, nu din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse.

Christina Verchere afirmă că riscul major rămâne volatilitatea și competiția pentru resurse la nivel global, ceea ce se va traduce mai degrabă în presiune pe prețuri decât în întreruperi de aprovizionare.

Șefa OMV Petrom avertizează, totodată, că intervențiile administrative din România riscă să afecteze investițiile, dacă aceste măsuri sunt continuate pe termen lung, măsurile temporare precum taxa pe cifra de afaceri și contribuția de solidaritate adaugând presiune fiscală.

Ea susține și că România are deja unele dintre cele mai ridicate taxe specifice pentru petrol și gaze din Europa.

Potrivit anunțului oficial făcut joi de Federația Europeană de Handbal, Simona Stancu va forma cuplul de arbitri alături de italianca Andrea Pepe.

Cele două vor conduce semifinala a doua, programată sâmbătă, 16 mai, de la ora 19:00, între JDA Bourgogne Dijon Handball și MOL Esztergom.

Turneul final al competiției se va desfășura la Palais des Sports JM Geoffroy din Dijon.

Prima semifinală, programată tot sâmbătă, de la ora 16:00, va opune echipele Thüringer HC și Viborg HK.

Finala competiției va avea loc duminică, 17 mai, de la ora 19:00, și va fi arbitrată de polonezele Malgorzata Lidacka și Urszula Lesiak.

În 2025, Simona Stancu, alături de Cristina Lovin, a arbitrat la Mondialele masculine de handbal, premieră pentru un cuplu feminin de arbitri.

În plus, cele două au condus și finala Ligii Campionilor la handbal feminin din 2024.

Ciprian Ciucu a afirmat joi că PNL nu își va schimba poziția față de președintele partidului Ilie Bolojan, subliniind totodată că liberalii resping orice fel de colaborare cu PSD după ce au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. 

„Nu cred că partidul nostru își va trăda liderul. Vă dați seama cât de penibile am fi, dacă după două decizii consecutive, clare, în care am spus PSD-ului care este condiția noastră, să ne întoarcem unu la mână. Este exclus așa ceva. Exclud noi discuții cu PSD. Deja au inițiat moțiunea, deja au ajuns mult prea departe, deja au jignit fiecare membru al partidului nostru prin comportament”, spune Primarul General, joi, la Digi24. 

Liderul liberal a expus și singurele variante rămase pentru PNL: „Avem doar două opțiuni. Guvern minoritar sau opoziție. Altă opțiune nu există în acest moment”.

Întrebat despre șansele de reușită ale moțiunii de cenzură, Ciucu nu s-a exprimat clar invocând funcția pe care o ocupă. „Nu știu, pentru că v-am zis, fiind toată ziua la primărie și foarte angrenat astăzi am avut dezbaterea pe bugetul capitalei, nu am participat la astfel de discuții și momentan nu am discutat cu colegii mei, nu am niciun fel de feedback din acea direcție”, spune edilul. 

Legat de criticile interne privind acțiunile conducerii PSD, Ciucu a declarat: „mi-aduc aminte de momentul în care PNL se afla într-o situație în care membrii lor, inclusiv noi toți, eu, poate ne era teamă să vorbim în fața condiției deschise. Și ne-a costat acest lucru. Dar am învățat din greșelile noastre”. 

Declarațiile lui Ciucu sunt făcute după ce PSD a cerut liberalilor aflați în opoziție față de conducerea lui Ilie Bolojan, să „abandoneze un premier care și-a pierdut sprijinul politic”.

„Facem apel la liderii responsabili să înțeleagă că a-l susține pe Bolojan până în pânzele albe, în fruntea unui guvern nefuncțional, înseamnă a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune. Am văzut în ultimele zile câteva voci importante din PNL, atât la nivel central, cât și din teritoriu, care vorbesc despre necesitatea unui dialog politic post-Bolojan între partidele care compun alianța de guvernare. Îi încurajăm pe toți liberalii care gândesc la fel, dar nu au avut, deocamdată, curajul să se exprime, să o facă în aceste zile”, spuneau social-democrații. 

Marți, plenul reunit al Parlamentului va dezbate și va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea a fost depusă și cu sprijinul PSD, după ce formațiune și-a retras miniștrii și toți reprezentanții din aparatul Guvernului. 

Datele studiului indică o preferință clară pentru libertatea de alegere în activitate.
• 92% dintre respondenți consideră că lucrătorii ar trebui să decidă când și cât muncesc
• 70% susțin menținerea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele clasice care ar putea limita independența

„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, a spus Alina Stepan.

Studiul contrazice ideea că acest tip de muncă ar afecta locurile de muncă tradiționale.
45% dintre respondenți o consideră o soluție pentru nevoi neacoperite de piața clasică.

Mai mult, românii văd aceste platforme ca o oportunitate pentru mai multe categorii:
• 86% spun că sunt utile pentru studenți
• 73% pentru părinții care încearcă să echilibreze viața de familie cu veniturile
• 78% pentru persoanele aflate la început de carieră
• 70% pentru pensionarii care vor să își suplimenteze veniturile

Platformele de livrare devin tot mai importante și pentru economie, în special pentru HoReCa și retail:
• 81% dintre români cred că aceste platforme sprijină restaurantele și magazinele locale
• 83% spun că au descoperit afaceri noi prin intermediul aplicațiilor
• 72% afirmă că serviciile le îmbunătățesc viața de zi cu zi, economisind timp

Rezultatele au fost prezentate pe 29 aprilie, în cadrul evenimentului Romanian Future of Work Policy Lab, într-un context legislativ important. România trebuie să transpună Directiva europeană privind munca pe platforme până în decembrie 2026.

„Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României. Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide”, a declarat Glen Hodgson.

Preferința pentru flexibilitate este și mai puternică în rândul tinerilor:
82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi.

Aceeași tendință se regăsește și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, ceea ce plasează România printre piețele relevante în tranziția către munca digitală.

În România, eșantionul a inclus peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani, reprezentativ la nivel național. La nivel european, studiul a analizat aproximativ 22.500 de respondenți din 25 de țări. Cercetarea a fost comandată de Wolt, în colaborare cu Deliveroo, și realizată de Ipsos în perioada ianuarie–martie 2026, prin interviuri online.

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care prevede o schemă de ajutor de stat în valoare de 5,313 miliarde lei, destinată susținerii investițiilor în capacități de producție, cu scopul reducerii deficitului comercial și consolidării industriei prelucrătoare.

Programul este parte a pachetului de relansare economică adoptat prin OUG nr. 8/2026 și va permite emiterea acordurilor de finanțare până în 2032 și plata ajutoarelor până în 2036.

Un element nou al schemei îl reprezintă flexibilitatea formelor de sprijin, companiile putând opta între granturi directe și credite fiscale, în funcție de nevoile de finanțare.

„Prin acest nou program de peste 1 miliard de euro marcăm trecerea de la o economie bazată pe consum de import la o economie care produce valoare adăugată acasă, în România. Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică. Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unităţi de producţie performante. Obiectivul este să reducem dependenţa de pieţele externe şi să consolidăm capitalul românesc într-o piaţă europeană extrem de competitivă”, declară Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Schema este destinată atât companiilor existente, cât și start-up-urilor, cu condiția realizării unei investiții inițiale de 50 milioane lei în unități de producție noi.

Pentru firmele active, eligibilitatea depinde de capitaluri proprii pozitive și profitabilitate în cel puțin unul dintre ultimii trei ani, în timp ce start-up-urile trebuie să aibă un capital social minim de 100.000 lei.

De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat, se mai menționează în comunicatul de presă.

Potrivit Ministerului Finanțelor, cererile de finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală.

Ierarhizarea analizării proiectelor depuse are în vedere mai multe direcţii strategice, printre care: „fabricarea produselor care înregistrează un sold comercial negativ la nivel naţional contribuie direct la diminuarea dependenţei de importuri; adoptarea unui grad ridicat de automatizare şi digitalizare asigură implementarea proceselor industriale inteligente şi creşterea eficienţei operaţionale; aprovizionarea cu materii prime şi materiale din Spaţiul Economic European consolidează autonomia economică şi rezilienţa lanţurilor de distribuţie”.

Cererile de finanțare vor fi depuse anual, în sesiuni de câte 30 de zile lucrătoare, iar fondurile vor putea fi utilizate pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale.

Odată cu intrarea în vigoare a noii scheme, acordarea de finanțări în baza HG nr. 300/2024 va fi suspendată, pentru a permite tranziția către noul mecanism adaptat obiectivelor actuale de dezvoltare industrială.

AnimaWings a anunțat că BT Asset Management SAI, Winners Holding Investments și EVERGENT Investments vor intra în acționariatul companiei. În urma tranzacției, cele trei entități ar urma să dețină împreună 50% din companie.

Acordul a fost semnat la București și urmează să fie analizat și aprobat de Consiliul Concurenței și de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.

Fondatorii companiei, Marius Pandel și Cristian Pandel, își păstrează participațiile, iar Marius Pandel va continua să ocupe funcția de CEO. Structura de management rămâne aceeași, în condițiile în care compania își continuă planurile de dezvoltare.

AnimaWings a fost fondată în 2020 și face parte din Memento Group, alături de Christian Tour.

Compania operează în prezent 7 aeronave Airbus și are în plan extinderea flotei la 14 aeronave până la finalul anului 2027. Aeronavele sunt configurate pe trei clase de servicii: Business, Premium Economy și Economy.

În sezonul de vară, operatorul va avea 60 de rute către 30 de destinații, incluzând zboruri interne între București și orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Oradea, dar și curse externe către destinații europene.

Pentru vara 2026, compania a anunțat și un program extins de zboruri charter către destinații din Grecia, Italia, Turcia și Spania, cu plecări din București și alte orașe din țară.

La jumătatea lunii aprilie, Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că TAROM generează pierderi de mai bine de 10 ani și anunța că Guvernul urma să decidă ce va face în cazul acestei companii, în cazul în care planul de restructurare a acestei companii nu ar fi fost prelungit de Comisia Europeană și aceasta ar fi fost nevoită „să își regândească întregul flux”.

Ministerul Transporturilor analizează în prezent situația companiei, iar Guvernul așteaptă un răspuns oficial privind direcția de urmat. Tarom este singura companie din portofoliul ministerului pentru care nu există încă o poziție clară.

Executivul ia în calcul și un scenariu negativ, în care Comisia Europeană nu va aproba prelungirea planului de restructurare. În acest caz, autoritățile spun că vor fi necesare decizii rapide.

Există semnale că implementarea este întârziată, iar echilibrul financiar rămâne fragil. TAROM funcționează în continuare sub controlul statului și este inclusă într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană, care vizează reducerea pierderilor și stabilizarea operațiunilor, însă finalizarea acestuia depinde de deciziile politice și de capacitatea de a atrage capital sau parteneriate externe.

„Astăzi se împlinesc șase luni de când am intrat în guvern. Șase luni în care nu mi-am schimbat cu nimic convingerea că România merită mai mult decât a primit în ultimii 36 de ani. Niciodată în viață nu am fugit după vreo funcție și, cu atât mai puțin una, după una publică. Am venit cu o singură credință: că există un moment în care oamenii politici, indiferent de partid, au înțelepciunea să accepte faptul că jocul vechi s-a terminat”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de vicepremierul Oana Gheorghiu. 

Vicepremierul și-a prezentat bilanțul celor șase luni de mandat și a detaliat ostilitatea cu care demersurile sale au fost întâmpinate. „Am demarat proiectul-pilot pentru diagnosticarea celor 22 de companii și stabilirea soluțiilor optime. Am pus umărul la funcționarea reală a AMEPIP după ce noua conducere a fost selectată. Am început să săpăm. Să cerem documente. Să înțelegem mecanisme.Să vedem cum se manipulează selecțiile în consiliile de administrație, cum se ascund pierderile, cum funcționează un sistem construit ca să protejeze incompetența și să recompenseze loialitatea politică”, spune Gheorghiu, subliniind că aceste demersuri au fost întâmpinate de blocaje, ostilitate, întâlniri evitate și minciuni. 

Gheorghiu a criticat reacția PSD în ceea ce privește limitarea unor pachete minoritare din companiile de stat, evidențiind că demersul a fost discutat cu vicepremierul social-democrat, Marian Neacșu, iar după trimiterea unei propuneri oficiale, formațiunea nu a răspuns. 

Vicepremierul a evidențiat diferența dintre performanțele financiare ale companiilor listate și cele nelistate: „Companiile de stat nelistate au generat pierderi cumulate de 14 miliarde lei.  Companiile de stat listate au generat 8 miliarde de lei aduse la buget într-un singur an”. 

Oana Gheorghiu a lansat atacuri dure și la retorica Partidului Social Democrat, dar și ipocrizia formațiuni în privința acestui subiect. „Sub sloganul „nu ne vindem țara” vor de fapt un singur lucru: să îi țină în beznă pe cei care nu au acces la minime cunoștințe financiare, nu au acces la date, care nu înțeleg mecanismele piețelor de capital, care aud „bursă” și se gândesc la ceva rău și amenințător. Sunt cei care vă spun că listarea la bursă e vânzare ascunsă a țării, deși ei înșiși au făcut-o de patru ori când erau la putere”, se arată în mesajul vicepremierului. 

„Lupta PSD nu e cu Bolojan. Nu e cu mine. Nu e cu ideea de reformă. E lupta pentru a păstra controlul politic asupra companiilor de stat. Pentru a îndestula buzunare, orgolii și sete de putere”, conchide Oana Gheorghiu. 

În martie 2026 au fost eliberare 3.112 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale, numărul din această lună înregistrând o creștere cu un procent de 30,4% față de luna februarie 2026. Autorizațiile au fost eliberate pentru o suprafață utilă totală de 713450 mp.

 Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 71,7% sunt pentru zona rurală.

În luna martie 2026 numărul de autorizații eliberate de primăriii pentru clădiri rezidențiale a crescut, fiind acordate 726 de autorizații în plus. 

Potrivit INS, creșterea eliberării autorizațiilor de construire pentru clădiri s-a văzut cel mai mult în regiunile din Nord-Vestul țării, în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj – fiind eliberate 175 de autorizații în plus.

În județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea au fost eliberate 141 de autorizații în plus, în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman au fost eliberate peste 137 de autorizații, în timp ce în București – Ilfov au fost eliberate 109 autorizații în plus. 

În Sud-Vestul Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea au fost eliberate doar 67 de autorizații de construire în plus, iar în centrul țării fost eliberate doar 3.

O scădere a numărului de autorizații eliberate pentru clădirile rezidențiale s-a înregistrat în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, fiind eliberate cu 32 de autorizații mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ceea ce privește clădirile nerezidențiale, în luna martie a acestui an au fost eliberate 531 autorizaţii de construire, în crește cu un procent de 8.8% față de luna februarie a acestui an. Acestea au fost acordate pentru o suprafață totală de 605237 mp. 

Comparativ cu luna februarie, au fost acordate autorizații pentru suprafețe utile mai mari a clădirilor nerezidențiale, acestea ajungând să aibă cu 326703 mp în plus.

În ceea ce privește zonele țării, suprafețele utile la clădirile nerezidențiale au crescut cel mai mult în regiunea Nord-Vest a țării, compusă din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, unde suprafața utilă pentru care s-au acordat autorizații pentru clădiri nerezidențiale a crescut cu 31.3305 mp în plus. 

Creșteri ale suprafeței utile pentru clădirile nerezidențiale au mai fost înregistrate și în Municipiul București și județul Ilfov, unde suprafața a crescut cu 34.945 în plus. De asemenea, suprafața autorizată a crescut și în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, din regiunea Vest, unde au fost înregistrate autorizații pentru clădiri nerezidențiale cu o suprafață de 22.919 mp în plus. 

Creșteri au fost și în Centrul țării, în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, acolo unde suprafața autorizată a clădirilor nerezidențiale a crescut cu peste 16.928 de mp, potrivit INS. 

La polul opus, scăderi ale suprafeței pentru care au fost eliberate autorizații de construire se înregistrează în regiunea de Sud-Vest a Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, unde au fost autorizate clădiri nerezidențiale a căror suprafață au scăzut cu 23.286 mp. 

În regiunea de Nord-Est a țării, județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, suprafața autorizată a cădirilor nerezidențiale a scăzut cu 23.123mp. Scăderi ale suprafeței de construire au fost înregistrate și în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, unde suprafețele aprobate pentru clădiri nerezidențiale au scăzut cu 11.362 de mp. 

De asemenea, suprafețele autorizate pentru construcția clădirilor nerezidențiale au scăzut și în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, fiind autorizată construirea unor clădiri cu 3.623 mp. mai puțin. 

Autoritățile avertizează că, în perioada minivacanței de 1 Mai, valorile de trafic ar putea crește semnificativ. Acestea vor duce la timpi de așteptare mai mari decât în mod obișnuit pentru traversarea podului. Pentru a evita blocajele și întârzierile, șoferii și operatorii de transport sunt sfătuiți să își planifice din timp traseele și să ia în calcul rute alternative.

Pentru traversarea frontierei cu Bulgaria, autoritățile indică mai multe puncte de trecere:

• Dolj: Calafat, Bechet
• Teleorman: Zimnicea, Turnu Măgurele
• Călărași: Călărași
• Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acționează zilnic, împreună cu celelalte instituții competente, pentru prevenirea activităților ilegale și pentru gestionarea eficientă a traficului în zona de frontieră. Totodată, instituția colaborează permanent cu autoritățile de frontieră din Bulgaria pentru fluidizarea circulației și menținerea unui climat de siguranță. Reprezentanții Poliției de Frontieră subliniază că echipele sunt în teren pentru a oferi sprijin participanților la trafic și recomandă respectarea indicațiilor autorităților pentru evitarea aglomerației.

Deși pare simplu la prima vedere, definirea limitei galaxiei este dificilă, deoarece densitatea stelelor și a gazelor scade treptat pe măsură ce ne îndepărtăm de centrul galactic.

Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Astronomy & Astrophysics, marginea Căii Lactee poate fi definită ca zona în care încetează formarea activă de stele. Cercetătorii au stabilit că această limită se află între 11,28 și 12,15 kiloparseci de centrul galaxiei, echivalentul a aproximativ 40.000 de ani-lumină.

Pentru a determina cu precizie marginea Căii Lactee, oamenii de știință au analizat vârsta a peste 100.000 de stele gigant. Datele au fost colectate din mai multe proiecte astronomice importante, printre care APOGEE-DR17, LAMOST-DR3 și Gaia.

Analiza a evidențiat o relație interesantă între vârsta stelelor și distanța acestora față de centrul galaxiei. Cercetătorii au identificat un model în formă de „U”, care arată că stelele din apropierea centrului sunt foarte vechi, apoi devin progresiv mai tinere către exterior, până la un anumit punct. După această limită, stelele încep să fie din nou mai vechi.

Acest punct reprezintă, potrivit autorilor studiului, marginea Căii Lactee din perspectiva formării de stele.

Explicația pentru acest model ține de istoria formării galactice. În apropierea găurii negre supermasive din centrul galaxiei, gazul și praful cosmic erau mult mai dense, ceea ce a favorizat formarea rapidă a stelelor în urmă cu miliarde de ani.

În regiunile mai îndepărtate, materia este dispersată, iar procesele gravitaționale care duc la apariția stelelor se desfășoară mai lent. Astfel, stelele devin mai tinere pe măsură ce ne apropiem de limita zonei de formare.

Dincolo de marginea Căii Lactee, cercetătorii au descoperit totuși stele mai vechi. Acestea nu s-au format în acea regiune, ci au migrat de-a lungul timpului din zonele interioare ale galaxiei.

Oamenii de știință cred că stelele care există dincolo de marginea Căii Lactee au fost împinse spre exterior de forțele gravitaționale ale brațelor spirale sau de bara centrală a galaxiei.

Aceste mecanisme acționează asemenea unui efect de „praștie cosmică”, mutând stelele din regiunile active de formare către zonele periferice. Astfel, regiunile exterioare ale galaxiei sunt populate de stele bătrâne, care au migrat în decursul a miliarde de ani.

Studiul propune trei explicații principale pentru existența unei limite clare în procesul de formare a stelelor.

Prima ipoteză se referă la rezonanța Outer Lindblad produsă de bara centrală a galaxiei, care poate perturba fluxul de gaz și îl poate concentra în zonele interioare.

A doua explicație vizează deformarea planului galactic, cunoscută drept „warp galactic”, care dispersă gazul cosmic pe o suprafață mai mare.

A treia ipoteză sugerează că gazul din regiunile exterioare devine prea rarefiat pentru a se răci și condensa suficient încât să formeze noi stele.

Descoperirea ajută astronomii să înțeleagă mai bine structura galaxiei noastre și să clasifice Calea Lactee drept o galaxie de tip II, caracterizată printr-o scădere accentuată a densității stelare spre exterior.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță, joi, lansarea licitației pentru construirea unei noi parcări „Long Term” la Aeroportul Henri Coandă.

Potrivit unui comunicat de presă, parcarea va fi supraetajată, va avea 4 niveluri și va oferi 795 de locuri pentru staționare pe termen lung.

„Noua infrastructură va fi amplasată pe terenul aeroportului, în proximitatea stației CFR „Aeroport Henri Coandă”, cu ieșiri directe la drumul spre DN1. Accesul pasagerilor spre parcare se va realiza facil, prin rețeaua de drumuri interioare ale aeroportului, terenul aflându-se în apropierea sensului giratoriu „Sud”. Atât construcțiile existente pe teren, în suprafață totală construită la sol de 535.00 m², cât și sistemul rutier și pietonal de acces către clădirea Tarom Training Center vor fi păstrate integral”, mai menționează CNAB.

Pentru reducerea duratei de execuție, CNAB poate solicita ca unele lucrări să se desfășoare „în regim de 24 de ore, iar constructorul trebuie să aibă în vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale”.

Potrivit CNAB, termenul de realizare a parcării este de maximum 2 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a investiției se ridică la 62,6 milioane de lei.

Proiectul privind construirea acestei noi parcări face parte din programul amplu de modernizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Totodată, CNAB a anunțat că a inițiat demersuri și pentru construirea altor parcări, precum și pentru modernizarea și consolidarea parcării etajate „Sosiri”.

„V-aș da un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri pentru că, oricum, apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiții. Și gândiți-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcționeze pentru că nu poți opri apa, am fi montat de un an-doi niște baterii de stocare, în așa fel încât toată producția între orele de la prânz să fie stocată, să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățenii noștri.

Dar au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut, de 150.000-180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiții. Dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte puține spații de tranzacționat pe piațe și cei care fac bani din operațiuni care se întâmplă pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare și prețul energiei ar fi scăzut.”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul susține că problema nu este izolată și că același tip de management afectează mai multe companii de stat, inclusiv din transporturi, unde costurile sunt transferate către populație.

„Sunt foarte multe zone de genul acesta. Domnul ministru Miruță a prezentat ieri cazul de la Metrorex. Ce a găsit acolo? Sunt niște anormalități, în loc să îți faci reducerea de cheltuieli, să-ți controlezi cheltuielile, să muți ineficiența în prețul final. În cazul companiilor monopoliste din energie care nu-i interesează, pentru că oricum nu sunt alți producători și oricum produc 60% din energia României, trei companii de stat, iar în prețul biletelor la companiile monopoliste din transporturi sau în subvenții de milioane de euro pe care le dăm anual în pierderi enorme.”, a afirmat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan avertizează că lipsa controlului asupra cheltuielilor are un efect direct asupra populației, fie prin facturi mai mari, fie prin bani din bugetul de stat.

„Și orice companie care este în această situație, dacă nu are o conducere, care într-adevăr se uită la cheltuieli și nu își bat joc de banii pe care îi încasează, dacă nu fac asta, ce fac? Se mută cu pierderile, se mută cu găurile negre în prețuri la populație, prețuri de tarife, prețuri de megavat sau în subvenții de la bugetul de stat.”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a dat și un exemplu punctual pentru a ilustra dimensiunea problemelor din sistem.

„Și v-am spus, oricât am aduna, oricât ne-am speti să creștem colectarea, să creștem taxe, oricât am reduce cheltuieli, dacă aceste lucruri nu le corectăm, înseamnă că gândiți-vă doar la o singură companie. Complexul Oltenia, anul trecut pierderile au fost de 200 de milioane de euro. La o singură entitate.”, a precizat Ilie Bolojan.

În final, premierul a atras atenția că fără reforme reale, statul riscă să nu mai aibă resurse pentru investiții esențiale.

„Dacă luăm fiecare companie cu subvenții, cu tot ce înseamnă asta, cheltuielile enorme pe care le face statul român, într-o formă sau alta, se mută, direct sau indirect, în buzunarul cetățenilor. Dacă nu le corectăm aceste lucruri, indiferent cine vine la guvernare, va ajunge să aibă niște spații tot mai mici. Pentru că noi ne-am împrumutat cu viteză foarte mare, nu ne putem opri de la un an la altul să nu ne mai împrumutăm, indiferent ce guvern vine.

Trebuie să ne controlăm acest serviciu al datoriei, în așa fel încât să rămână spații pentru guvernele care vor veni, să aibă resurse să investească în energie, să investească în educație, să investească în sănătate, să creeze condiții de dezvoltare. Pentru că altfel guvernele vor fi niște agenții de plăți, în care să plătească drepturi sociale, în care să plătească dobânzi și să mai facă câte ceva. Dar asta nu e suficient.”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters. 

Măsura prevede și obligativitatea evaluărilor medicale periodice, precum și asigurarea hranei și muniției pentru trupele din prima linie. 

Decizia șefului armatei ucrainene vine pe fondul intensificării războiului cu drone care provoacă dificultăți ucrainenilor în eforturile de aprovizionare și deplasare a trupelor. 

Ordinul a fost dat și în urma relatărilor despre soldați care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții extrem de dificile, care se confruntă cu presiunea avansului lent, dar susținut al armatei ruse. 

Armata Ucrainei continuă să se confrunte cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare. 

Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu joi, la Rock FM, în care a fost întrebat despre actuala situație politică din România, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de PSD prin retragerea sprijinului politic pentru premier și depunerea demisiilor a miniștrilor PSD din Guvern.

Spre finalul interviului, Bolojan a fost întrebat ce citește în prezent sau ce volume are în așteptare.  Premierul a precizat că a cumpărat recent cartea „Constituția Libertății”, de Friedrich Hayek, însă nu a reușit să citească, dat fiind contextul politic tensionat din ultima perioadă.

„Să știți că a apărut o carte pe care am apucat să o răsfoiesc, dar dat fiind turbulențele nu am apucat să intru în ea. Am luat-o cred că săptămâna trecută. Este [scrisă de] Hayek, Constituția Libertății”, a declarat acesta la Rock FM.

Bolojan l-a descris pe Friedrich Hayek drept „un autor, totuși, inspirațional, economic” și a adăugat că își propune să revină la lectură în perioada următoare.

Referindu-se la obiceiurile sale, premierul a subliniat rolul lecturii în viața personală.

„În general, citesc pentru că asta, pentru mine, e o formă de delectare. Unii oameni aleargă, unii se delectează într-un fel sau altul. Pentru mine, cititul reprezintă ceva și e o formă de delectare”, a conchis acesta.

Cel mai mare portavion al Marinei SUA, USS Gerald R. Ford, va fi retras din Orientul Mijlociu și se va întoarce acasă, după o misiune de peste 300 de zile în regiune.

Potrivit unor surse citate de ziarul The Washington Post, portavionul Gerald R. Ford va părăsi Orientul Mijlociu în perioada următoare și se va întoarce în portul din Virginia la jumătatea lunii mai.

Portavionul Ford a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane, respectiv USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln, care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor care transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene.

Ford și-a început desfășurarea îndreptându-se spre Marea Mediterană, ulterior fiind redirecționat spre Caraibe în octombrie. De asemenea, portavionul a luat parte la operațiunea de capturare a fostul lider din Venezuela, Nicolas Maduro. Ulterior, portavionul s-a îndreptat spre Orientul Mijlociu pe măsură ce tensiunile cu Iranul s-au intensificat.

Potrivit Associated Press și The Washington Post, un incendiu izbucnit într-una dintre spălătoriile sale a obligat portavionul să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații. În plus, nava a avut probleme repetate cu toaletele. Odată ce nava se va întoarce în port, se așteaptă să fie supusă unor reparații și lucrări de întreținere ample.

Atacurile au provocat cele mai grave pagube în districtul central Prymorskyi, unde au fost afectate blocuri înalte și clădiri rezidențiale cu cinci etaje, a declarat Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale, scrie Reuters.

Potrivit acestuia, atacurile au declanșat incendii puternice la etajele superioare și pe acoperișuri, care între timp au fost ținute sub control. El a făcut declarațiile pe Telegram.

Serviciile de urgență au precizat că numărul răniților ar putea crește.

Odesa, un important port la Marea Neagră și un punct esențial pentru exporturile ucrainene, a fost ținta repetată a atacurilor rusești pe parcursul celor peste patru ani de război declanșat de Rusia.

Paisprezece persoane au fost rănite într-un atac produs luni.

Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat, începând de miercuri ora 18:00, o rachetă balistică și 206 drone asupra țării, dintre care 172 au fost doborâte sau neutralizate. Potrivit armatei, o rachetă și 32 de drone au lovit 22 de locații.

Lysak a declarat că printre răniți se află și un băiat de 17 ani, iar două persoane sunt internate la terapie intensivă, în stare gravă.

El a adăugat că o grădiniță a fost grav avariată și că au fost raportate distrugeri la un centru comercial, un hotel și mai multe clădiri administrative.

Oficialul a publicat fotografii care surprind un incendiu violent într-o clădire cu etajul superior avariat, precum și flăcări și fum dens ieșind dintr-un bloc înalt.

De asemenea, zeci de autobuze și autoturisme au fost distruse sau avariate în mai multe parcări.

Într-un alt district, au fost raportate lovituri asupra unor facilități de infrastructură, depozite și garaje cooperative, a mai spus acesta.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că în noaptea de miercuri spre joi a nins pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna. Este vorba despre drumurile aflate în zonele montane. Autoritățile au fost nevoite să trimită utilajele de deszăpezire în misiune.

„Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook.

România se confruntă cu un episod de vreme rea la finalul lunii aprilie și la începutul lunii mai. Temperaturile sunt mai scăzute față de mediile normale ale perioadei în întreaga țară, iar în unele zone sunt precipitații mixte, ploi, lapoviță și ninsoare.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că a fost numită o nouă conducere a Consulatului General al României la Odesa în Ucraina.

Numirea vine după o perioadă lungă în care activitatea oficiului consular a fost gestionată interimar.
„Prin Hotărărea de Guvern adoptată în ședința de miercuri, 29 aprilie 2026, domnul Doru Liciu a fost numit consul general al României la Odesa.
Anterior, Doru Liciu a fost însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României în Republica Turcia. A intrat în Ministerul Afacerilor Externe în 2007, a fost consul al României la Toronto în perioada 2008-2017 și a deținut ulterior funcția de șef serviciu al Unității Arhivelor Diplomatice din cadrul MAE”, a transmis Ministerul de Externe.

Potrivit ministerului, pe fondul declanșării de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022, MAE a decis suspendarea activității Consulatului General de la Odesa, cu relocarea la Ambasada României la Kiev a gerantului interimar, care gestiona în acea perioadă activitatea oficiului consular.
„Consulatul General al României la Odesa și-a reluat activitatea în toamna anului 2025, în regim limitat, (prezență pe spațiu a gerantului timp de 14 zile/lună), pe fondul situației de securitate din Ucraina.
MAE își propune revenirea graduală la funcționare normală a CG Odesa, ținând cont și de condițiile de siguranță. Este un obiectiv dorit de comunitatea românească din regiunea Odesa (peste 120.000 de persoane, conform recensământului din 2001) și menționat, de altfel, președintelui Nicușor Dan la întâlnirea avută cu reprezentanții comunității românești, în iunie 2025”, a precizat MAE.
Chiar și în condiții de funcționare limitată, Consulatul General de la Odesa a reușit în ultimele luni să reia și să susțină activități culturale importante pentru comunitatea locală, să identifice proiecte de asistență finanțate de MAE/RoAid și să întreprindă vizite regulate în comunitățile locale majoritar românești.
Ministerul de Externe transmite, de asemenea că reprezentarea României la Odesa la nivel de consul general este importantă și din perspectiva importanței strategice a regiunii, aici aflându-se cel mai mare port al Ucrainei, cel mai important conector al acestei țări cu piața globală, inclusiv în ce privește transportul de cereale.
Cu privire la activitatea consulară, aceasta s-a realizat în regim de consulat itinerant, cu deplasări lunare, pentru perioade de aproximativ de două săptămâni, ale șefului oficiului consular de la Kiev la Odesa. Până în prezent au fost realizate șapte astfel de consulate itinerante.