MediaFax.ro

Președinta interimară a transmis ea timpul unei ceremonii televizate: „Vă spun: ușile Venezuelei, brațele poporului venezuelean sunt deschise celor care vor să se întoarcă în acest proces de vindecare după ură”. Declarația vine în contextul în care 7 milioane de venezueleni au fugit din țară din cauza crizei politice și economice, iar mulți opozanți trăiesc în exil, potrivit Le Figaro.

Sub presiunea Washingtonului, Rodriguez, în timpul președinției sale interimare, a implementat numeroase schimbări, inclusiv adoptarea unei amnistii pentru eliberarea prizonierilor politici și reformarea sectorului petrolier pentru a-l deschide proprietății private.

Luni, însă, ea a avertizat: „Sunt conștientă că unele sectoare (ale opoziției) nu interpretează corect ceea ce se întâmplă… Pe 3 ianuarie, Venezuela  a pierdut. Nu a existat niciun câștigător… Deja văd că există sectoare care interpretează greșit legea amnistiei și procesul de coexistență”.

Ea i-a denunțat pe cei care, „dintr-un hotel de lux din Statele Unite sau Europa, pretind că deraiază acest proces, pretind că perturbă calea către liniște și pace în Venezuela”. Liderul opoziției și laureata Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, precum și Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024, și personalități precum Juan Guaido și Leopoldo Lopez se află cu toții în străinătate, iar guvernul, sub Maduro, i-a acuzat în mod regulat că complotează împotriva lor.

Președinta justifică întâlnirile cu oficiali americani

Delcy Rodriguez a justificat dialogul inițiat cu Washingtonul. „Acest proces (de reconciliere) pe care îl construim cu toții, trebuie să-l păstrăm (…) M-am așezat cu călăii eroilor noștri din 3 ianuarie. „Și am făcut-o pentru Venezuela ”, a subliniat ea, referindu-se la întâlnirile sale cu oficiali americani, inclusiv la vizita de săptămâna trecută a șefului comandamentului militar american pentru America Latină și Caraibe (Southcom), Francis Donovan. Atacul care a dus la capturarea lui Maduro și a Primei Doamne, Cilia Flores, s-a soldat cu aproximativ 100 de morți, potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello.

„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani”, transmite API. Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, indica un stadiu fizic de 55%, iar asociația spune că situația din teren confirmă aproximativ acest nivel.

Întârzieri în zona urbană și controversa „Tăietura Turcului”

Potrivit API, zona urbană este mai întârziată: există „fundația și stâlpii catenarei”, însă „prea puțină șină”. În privința podului din Cluj de la începutul traseului, asociația precizează că acesta nu va fi demolat complet: se păstrează pilele, se refac elemente ale infrastructurii și se montează tablier nou.

În zona Tăietura Turcului, API critică soluția propusă ca fiind „arhaică”, prin menținerea unei treceri la nivel într-o zonă intens circulată, în proximitatea unui parc industrial și a unei stații de tren. „Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități”, mai susține asociația. Conform discuțiilor invocate de API cu oficiali CFR, s-ar încerca un „joint venture” cu proprietarii de utilități pentru a acoperi o parte din costuri.

Progres mai bun în afara zonei metropolitane

După ieșirea din zona metropolitană, API notează că există „destul de multă cale de rulare așezată” — traverse, șină pe fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire — iar două poduri cu zăbrele sunt pe poziție, cu lucrări de consolidare finalizate. Asociația consideră că progresul este „satisfăcător” și spune că există șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină–traversă suficient pentru încadrarea la jaloanele de finanțare din PNRR.

API atrage însă atenția că traseul rămâne cu multe curbe, ceea ce limitează vitezele la 80–100 km/h, față de 140–160 km/h pe sectoare de tip coridor principal, explicând că s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, pentru a eficientiza costurile.

Contract de 1,6 miliarde lei, semnat în 2022

Contractul de modernizare și electrificare pentru lotul Cluj-Napoca – Aghireș a fost semnat de CFR SA pe 30 decembrie 2022 cu asocierea Railworks (Alstom Transport și Arcada Company SA). Lotul are 31 km, iar valoarea contractului este de 1,6 miliarde lei.

Conform datelor din proiect, asocierea trebuie să finalizeze lucrările în 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție). Contractul include lucrări în stațiile Cluj-Napoca și Aghireș, precum și în haltele Baciu Triaj și Gârbău, modernizarea a 13 poduri, a 35 de podețe, plus un pasaj superior nou în zona Tăietura Turcului – Primăria Cluj, un pasaj pietonal subteran în stația CF Cluj-Napoca și o pasarelă pietonală în stația CF Aghireș.

Un studiu realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center arată că o parte relativ mică dintre români se așteaptă ca războiul din Ucraina să se termine în viitorul apropiat.

Cercetarea, denumită „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, arată diferențe între grupurile sociale în ceea ce privește așteptările legate de evoluția conflictului.

Astăzi se împlinesc patru ani de când armata Rusiei a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. De atunci, Ucraina a colaborat cu instituțiile europene pentru a se apăra, prin sprijin militar, umanitar, financiar, care continuă să fie permanent chiar și în prezent.

Datele INSCOP arată faptul că aproximativ trei din zece respondenți cred că războiul s-ar putea încheia în 2026 printr-un acord de pace. În același timp, un număr mare de persoane consideră că acest lucru este puțin probabil sau chiar imposibil într-un termen atât de scurt.

Rezultatele arată că cei mai optimiști în privința unui acord de pace sunt votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu nivel redus de educație, locuitorii orașelor mici și angajații din sectorul public. În schimb, votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din mediul privat sunt mai sceptici.

Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”

Potrivit sondajului, 8,9% dintre respondenți spun că războiul se va încheia în foarte mare măsură în 2026, iar 21,5% cred acest lucru în destul de mare măsură. Aproximativ un sfert consideră că șansele sunt reduse (24,5%), iar 38,5% spun că un acord de pace anul viitor este foarte puțin probabil sau imposibil. Restul participanților nu au oferit un răspuns.

Studiul analizează și percepția asupra unui posibil nou conflict în Europa. Aproximativ 30,1% dintre respondenți cred că Rusia ar putea declanșa un nou război pe continent în următorii trei ani, în timp ce 58.8% sunt de părerea contrarie. 11% nu știu iar 0.1% nu au răspuns.

Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”

Temerile legate de un nou conflict sunt mai frecvente în rândul votanților PSD, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. La polul opus se află votanții PNL, tinerii, persoanele cu studii superioare și locuitorii marilor orașe, care consideră mai puțin probabil un nou conflict.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026 pe un eșantion de 1100 de persoane adulte. Interviurile au avut loc prin telefon, iar rezultatele sunt reprezentative pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.

Informația a fost confirmată de Ministerul de Interne rus, într-un comunicat oficial citat de BBC.

Potrivit autorităților, explozia în Moscova s-a produs la scurt timp după miezul nopții, ora locală, în Piața Gării Savelovski, situată în partea de nord a orașului.

O patrulă de poliție aflată în misiune a fost surprinsă de detonarea unui dispozitiv exploziv neidentificat, declanșat de o persoană necunoscută care s-a apropiat de agenți.

Ministerul de Interne a precizat că ofițerul decedat este Denis Bratușcenko, în vârstă de 34 de ani, locotenent de poliție și inspector principal în cadrul poliției rutiere. Ceilalți doi ofițeri răniți au fost transportați de urgență la spital, unde primesc îngrijiri medicale pentru diverse leziuni provocate de explozie. Starea lor nu a fost detaliată oficial.

Inițial, autoritățile au transmis că atacatorul a fugit de la locul faptei, însă ulterior au revenit asupra informației, precizând că suspectul a murit la fața locului. Până în prezent, nu au fost făcute publice date despre identitatea acestuia sau despre motivația din spatele atacului.

În urma exploziei a fost deschis un dosar penal pentru tentativă de omor asupra unui ofițer de poliție, precum și pentru infracțiuni legate de utilizarea unui dispozitiv exploziv. Agențiile de aplicare a legii colaborează pentru a stabili toate circumstanțele producerii incidentului.

Autoritățile ruse nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare despre tipul dispozitivului folosit sau despre posibile legături cu alte incidente similare. Zona a fost securizată, iar investigațiile sunt în desfășurare.

Ministerul pentru Securitatea Statului (Stasi) a monitorizat și documentat cu minuțiozitate producția cinematografică de la Checkpoint Charlie, un punct nevralgic al Războiului Rece. Potrivit dosarelor, în dimineața zilei de filmare, între orele 7:30 și 8:30, un convoi de 12 vehicule a sosit la punctul de trecere Friedrich/Zimmerstrasse. Agenții Stasi au înregistrat fiecare detaliu, de la pregătirile echipei de filmare, la mișcările cameramanilor și amplasarea echipamentelor pe Kochstraße. Aceasta era o arteră intens supravegheată din Berlinul divizat, arată Euronews.

„Încălcarea” frontierei RDG

Momentul care a captat cel mai mult atenția Stasi a fost repetata „trecere” a frontierei. Un Mercedes negru, parte a recuzitei de film, a depășit de patru ori linia care marca granița RDG. El a avansat cu aproximativ patru-cinci metri în teritoriul est-german. Ironia situației era evidentă: James Bond a realizat, chiar și într-un context ficțional, ceea ce mulți locuitori din Berlinul de Est nu reușiseră în tentativele lor disperate de evadare – să traverseze granița.

Conform documentelor, autoritățile locale au tolerat aceste incidente după ce un diplomat prezent la fața locului a confirmat că era vorba despre o producție cinematografică. Filmările s-au încheiat la ora 13:33, iar raportul Stasi a consemnat că „nu a existat niciun impact asupra traficului transfrontalier”.

Intersecția dintre cinematografie și geopolitică

În „Octopussy”, agentul 007 investighează un complot sovietic de detonare a unei bombe nucleare într-o bază NATO din Europa Occidentală. Era o intrigă ce reflecta cu fidelitate tensiunile și temerile reale ale epocii Războiului Rece.

Roger Moore, în rolul lui Bond, s-a trezit astfel protagonistul unei situații paradoxale: un simbol al lumii occidentale, supravegheat atent de unul dintre cele mai temute aparate de securitate ale blocului estic. Dosarele Stasi demonstrează nivelul extrem de control din zonă. S-a văzut astfel cum chiar și o producție hollywoodiană de anvergură putea deveni subiect de raport operativ detaliat.

La peste patru decenii de la evenimente, aceste documente oferă o perspectivă rară asupra climatului de suspiciune și control care definea Berlinul divizat – un oraș unde chiar și un spion fictiv precum James Bond era urmărit pas cu pas.

Procurorii susțin că femeia și-a ucis soțul pentru bani, potrivit AP. Anchetatorii au prezentat-o pe autoarea de cărți pentru copii drept o ucigașă obsedată de bani. Acuzațiile au fost prezentate luni, în prima zi a unui proces de crimă.

Kouri Richins, în vârstă de 35 de ani, se confruntă cu o serie de acuzații grave. Printre acestea, ea este acuzată că și-a ucis soțul, Eric Richins, cu fentanil în martie 2022, la domiciliul lor de lângă stațiunea de schi Park City.

Procurorii spun că femeia a strecurat de cinci ori doza letală într-un cocktail pe care victima l-a băut. De asemenea, ea este acuzată că a încercat să-l otrăvească cu o lună mai devreme, de Ziua Îndrăgostiților, cu un sandviș îmbibat cu fentanil. Atunci, bărbatul a supraviețuit, dar a avut probleme medicale, conform documentelor instanței.

Procurorul le-a spus juraților că Richins avea datorii de 4,5 milioane de dolari și a crezut în mod eronat că, dacă soțul ei murea, ea va moșteni averea în valoare de peste 4 milioane de dolari. Procurorii au susținut că ea plănuia un viitor cu un alt bărbat cu care se întâlnea.

„Probele vor dovedi că Kouri Richins l-a ucis pe Eric pentru banii lui și pentru a avea un nou început în viață. Mai mult decât orice, ea își dorea ca banii lui să-i perpetueze imaginea unei vieți cu privilegii, bogăție și succes”, a explicat procurorul.

Femeia a negat vehement toate acuzațiile. După moartea soțului ei, Kouri Richins a publicat o carte pentru copii despre durere, pentru a-și ajuta fiii să treacă peste pierderea unui părinte.

Indotek vizează componenta imobiliară a centrelor comerciale care găzduiesc magazinele ATAC – formatul de hiperdiscount lansat de Auchan în România din primăvara anului 2024. Conceptul a fost implementat inițial la Brașov, urmat de Ploiești și Timișoara, iar ulterior extins la Târgu-Mureș, Galați, Satu Mare, Sibiu, București și Oradea, ajungând la nouă unități. Formatele ATAC au rezultat din conversia unor hipermarketuri Auchan în magazine cu prețuri agresive, cu un sortiment de aproximativ 17.000 de produse, expuse la palet și bax, și cu costuri operaționale reduse, potrivit ZF.

O eventuală achiziție a activelor imobiliare asociate centrelor Auchan din România ar consolida relația deja existentă dintre Indotek și brandul francez. La finalul lui 2023, grupul lui Jellinek a preluat 47% din operațiunile Auchan din Ungaria, Indotek indicând atunci că va fi implicat în deciziile strategice, inclusiv în extinderea rețelei, cu focus pe regiuni rurale, folosind sinergiile dintre retail și expertiza sa imobiliară. În Spania, grupul a cumpărat în 2023 două centre comerciale în Valencia și Barcelona de la Merlin Properties, pentru 22 milioane de euro, iar în 2024 a achiziționat centrul comercial Espacio León pentru 50 milioane de euro de la Blackstone. În mai 2025, Indotek a cumpărat trei centre comerciale în Grecia, fiecare găzduind hipermarketuri Sklavenitis, cu un total de 67 de magazine.

În România, Indotek a intrat în 2019 prin achiziția mall-ului Promenada din Târgu Mureș (tranzacție estimată la 43 milioane de euro), ulterior investind 16 milioane de euro în renovarea și rebrandingul centrului, redenumit Plaza M. Complexul are 55.000 mp, găzduiește circa 90 de magazine și o rată de ocupare de aproximativ 92%. Strategia declarată de grup a vizat, în ultimii ani, revitalizarea și extinderea clădirilor existente, în detrimentul dezvoltărilor noi.

Expansiunea locală a continuat cu achiziția clădirilor de birouri Băneasa Business Center și Bucharest Business Center din București, precum și a proiectului industrial Aiud Industrial Park (Alba). Reprezentanții grupului au indicat anterior că investițiile imobiliare gestionate în România au depășit 150 milioane de euro.

La nivel european, Indotek operează în 13 țări și deține un portofoliu extins în Ungaria, cu peste 30 de clădiri de birouri, peste 20 de mall-uri, hoteluri și aproximativ 100 de spații de depozitare. Dániel Jellinek a intrat în 2019 în topul celor mai bogați unguri, cu o avere estimată de Forbes la circa 300 milioane de euro, nivel indicat ulterior la peste 380 milioane de euro.

 

Secretarul de război Pete Hegseth a confirmat faptul că subordonații săi de la Pentagon lucrează la declasificarea informațiilor despre extratereștri.

„Bineînțeles, avem oameni care lucrează chiar acum, nu vreau să promit (un termen limită n.r.), nu știu cât va dura, căutăm informații, vor fi mai multe care vor apărea pe parcurs”, le-a spus Pete Hegseth jurnaliștilor.

Hegseth a fost întrebat dacă el crede în existența extratereștrilor.

„Vom vedea”, a răspuns secretarul de război.

Recent, președintele american Donald Trump a cerut Pentagonului și altor agenții guvernamentale să facă publice documentele referitoare la viața extraterestră și OZN-uri.

„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a anunțat Trump pe Truth Social.

Trump și Obama despre extratereștri

Declarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.

„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.

Fostul președinte a clarificat ulterior pe Instagram spunând că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.

„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.

Când a fost întrebat despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.

Deși invazia lansată în februarie 2022 a permis Rusiei să ocupe rapid teritorii, situația s-a schimbat pe parcurs. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din suprafața Ucrainei, însă linia frontului este în mare parte blocată. Trupele ruse au obținut progrese minore în Donbas, dar nu au reușit să străpungă defensiva ucraineană. Ele au fost chiar forțate să abandoneze anumite poziții în regiuni precum Zaporojie, scrie Politico.

Strategia epuizării reciproce

Abordarea actuală a Kremlinului este una pe termen lung, bazată pe speranța că Ucraina va ceda prima. Rusia dispune de resursele necesare pentru a-și reface pierderile umane și materiale, chiar dacă nu poate accelera ritmul ofensivei. De cealaltă parte, Kievul întâmpină dificultăți tot mai mari în procesul de mobilizare, pe fondul unei populații obosite și al tensiunilor politice interne.

Moscova folosește atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a submina moralul ucrainenilor și insistă pe cedări teritoriale în orice scenariu de pace. În acest context, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari. Lideri ai opoziției, precum Petro Poroșenko, avertizează că eventuale compromisuri privind integritatea teritorială ar putea provoca o criză politică și socială majoră în Ucraina.

Pariul pe factorul extern al lui Vladimir Putin

Strategia lui Putin se bazează pe scăderea interesului Occidentului și pe posibilele schimbări politice din Europa și Statele Unite. Pentru Ucraina, deși recuperarea tuturor regiunilor ocupate este în prezent un obiectiv dificil, supraviețuirea ca națiune independentă rămâne prioritatea absolută.

În prezent, conflictul s-a transformat dintr-o confruntare pentru victorii rapide într-un test dur al rezistenței și al răbdării strategice pentru ambele tabere.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia.

Mesajul a fost publicat pe pagina sa de X, unde Maia Sandu a spus că susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene.

În mesajul video postat, Maia Sandu a spus că rezistența Ucrainei nu privește doar propria independență, ci are implicații mai largi pentru întreaga regiune.

Ea a declarat că lupta pe care ucrainenii o duc zilnic contribuie la menținerea păcii în statele vecine, inclusiv în Republica Moldova.

„De patru ani lungi, Ucraina apără nu numai libertatea sa, ci și pacea dincolo de granițele sale. Vă mulțumim că ați ținut Rusia departe de țara noastră și că ați protejat Europa. Ucraina merită o pace justă și durabilă. Suntem alături de voi, astăzi și în fiecare zi.”, a transmis Maia Sandu.

For four long years, Ukraine has defended not only its own freedom, but peace beyond its borders.

Thank you for keeping Russia away from our country — and for protecting Europe.

We stand with you — today and every day. pic.twitter.com/kMHuBEZXVN

— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 24, 2026

Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Declarația Maiei Sandu este una dintre multele mesaje de susținere pentru statul ucrainean în aceste zile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis și ea, marți, un mesaj de solidaritate cu Ucraina.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.

O boală oculară inflamatorie rară, asociată tatuajelor, atrage tot mai multă atenție după ce zeci de cazuri au fost identificate în Australia. Cercetătorii au documentat 40 de cazuri de uveită asociată tatuajelor, o afecțiune care poate amenința vederea și care ar putea fi mai frecventă decât se credea anterior, scrie ZME.

Cazurile au intrat în atenția medicilor după ce pacienți au început să-și piardă vederea fără o cauză evidentă. Inițial, medicii au suspectat infecții comune, însă investigațiile suplimentare au indicat o inflamație de natură imună. În cazul acesteia, declanșatorul a fost identificat într-un tatuaj realizat cu ani în urmă.

Cum se dezvoltă uveita asociată tatuajelor

Uveita apare atunci când sistemul imunitar provoacă inflamația uveei, stratul mijlociu al ochiului, care include irisul, corpul ciliar și coroida. Simptomele includ vedere încețoșată, roșeață, durere și sensibilitate la lumină. Fără tratament prompt, afecțiunea poate duce la glaucom sau la pierderea permanentă a vederii.

Specialiștii consideră că pigmenții din tatuaje pot declanșa o reacție imună care afectează, din greșeală, țesutul ocular. Mecanismul biologic exact rămâne neclar. Cazurile raportate implică cel mai frecvent cerneala neagră, dar au fost asociate și pigmenți roșii sau roz.

Simptomele apar, de regulă, la unu-doi ani după realizarea tatuajului, însă în unele situații au fost raportate chiar și după decenii. Mulți pacienți aveau tatuaje realizate în străinătate, ceea ce îngreunează identificarea compoziției pigmenților.

Provocări în tratament și riscuri pe termen lung

Majoritatea pacienților necesită tratament îndelungat cu medicamente care suprimă sistemul imunitar. Doar un număr redus a reușit să-și mențină vederea normală pe parcursul terapiei. Medicii semnalează dificultăți în reducerea tratamentului fără reapariția simptomelor.

Deși riscul general rămâne scăzut, având în vedere numărul mare de persoane tatuate, concentrarea cazurilor ridică îngrijorări în rândul comunității medicale.

Cercetătorii analizează și posibile legături cu sarcoidoza, o altă boală inflamatorie. Factorii genetici și particularitățile răspunsului imun ar putea influența susceptibilitatea la complicații.

Conștientizare și diagnostic precoce

Oftalmologii subliniază importanța diagnosticării timpurii la pacienții tatuați care prezintă inflamații oculare inexplicabile. În timp ce tatuajele rămân extrem de populare, experții speră că o mai bună informare și reglementare a pigmenților ar putea reduce riscurile.

Pentru funcția de procuror-șef DNA s-a înscris „echipa Voineag” formată din adjuncții Viorel Cerbu și Tatiana Toader dar și un procuror care a părăsit instituția, Vlad Grigorescu.

Pentru cele 2 funcții de adjunct DNA candidează alți 3 procurori: 2 din „echipa Voineag” – Marinela Mincă și Marius Ștefan dar și Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției din echipa Dacian Cioloș, Raluca Prună.

Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef DNA?

De la dreapta la stânga: Tatiana Toader, Viorel Cerbu (mijloc), Marius Voineag

Viorel Cerbu, un veteran al instituției, a activat în DNA încă de la înființare –  PNA (2004-2013), ca procuror șef adjunct delegat al Secției I, ulterior s-a transferat în DIICOT – Procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri/ Procuror şef delegat al Secţiei de combatere a traficului de droguri, pentru ca în 2019 să activeze în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cerbu este procuror de 29 de ani. Din 2023, Viorel Cerbu a fost consilier al procurorului șef DNA – Marius Voineag, ulterior a preluat conducerea Serviciului Tehnic și după aceea a fost numit adjunct al DNA. Are experiență în investigarea cazurilor pe magistrați iar Viorel Cerbu a fost inițial procuror de caz în dosarul DNA care vizează corupția din Portul Constanța.

Tatiana Toader a activat din 2005 până în 2017 pe diverse funcții în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Din 2017 până 2023, Toader a fost membru al Secției pentru procurori din cadrul CSM, ca după aceea să fie numită procuror șef adjunct al DNA, în echipa Voineag.

Vlad Grigorescu a fost procuror șef adjunct al Secției judiciare penale al DNA până în 2023, pe vremea fostului șef DNA, Crin Bologa. Potrivit unor surse judiciare, Grigorescu ar fi finul omului de afaceri Cristian Bălan, unul dintre inculpații din „dosarul Otopeni” al DNA. G4Media scrie că este și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

Cine sunt candidații pentru funcțiile de adjuncți DNA?

Marinela Mincă este actualul șef al Secției Judiciare al DNA

Marius Ionel Ștefan este actualul șef al DNA Pitești.

Mihai Prună, fratele Ralucăi Prună, este fost procuror șef adjunct al DNA Secția a II-a, actual procuror procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală.

2 martie 2026 – sunt afișate rezultatele. Apoi propunerile ministrului Justiției sunt înaintate președintelui Nicușor Dan

Foto: presidency.ro

Cei 6 candidați sunt audiați în fața ministrului Justiției și a comisiei de interviu, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere în DNA.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

O furtună de iarnă puternică a lovit luni Coasta de Est a Statelor Unite, aducând ninsori record și provocân perturbări majore în transport. Peste 5.700 de zboruri au fost anulate la nivel național, iar mai mult de 600.000 de locuințe și firme au rămas fără energie electrică în mai multe state, relatează BBC.

Serviciul Național de Meteorologie a raportat depuneri de aproape un metru de zăpadă în unele zone din Rhode Island și Massachusetts. În Central Park, New York, s-au înregistrat aproape 50 de centimetri, iar meteorologii avertizează că ninsoarea va continua până marți.

Ninsori record

Rhode Island pare să fi fost cel mai afectat stat, Providence înregistrând acumulări de aproape 1 metru de zăpadă. Valoarea a depășit recordul anterior pentru o singură furtună, de aproximativ 75 cm, stabilit în 1978.

Meteorologii au descris fenomenul drept unul fără precedent, iar autoritățile și-au exprimat surprinderea față de intensitatea furtunii. Au fost impuse interdicții de circulație pentru deplasările neesențiale în Rhode Island, Connecticut și în anumite zone din Massachusetts.

Guvernatoarea statului Massachusetts, Maura Healey, a instituit o interdicție pentru deplasările neesențiale și a redus limita de viteză pe autostrăzi. Autoritățile au avertizat asupra condițiilor de vizibilitate aproape zero (whiteout), care fac deplasările extrem de periculoase.

Pene de curent și haos în transport

Aproape 300.000 de consumatori din Massachusetts au rămas fără electricitate, inclusiv majoritatea locuitorilor din Cape Cod. Și în New Jersey și Connecticut s-au înregistrat pene de curent din cauza copacilor doborâți și a acumulărilor masive de zăpadă.

La New York, drumurile, podurile și autostrăzile au fost închise temporar în cadrul unei interdicții generale de circulație. Orașul, cu peste opt milioane de locuitori, a fost aproape paralizat.

Traficul aerian a fost grav afectat în marile aeroporturi. Platforma FlightAware a raportat peste 5.706 zboruri anulate în interiorul, către sau dinspre SUA.

Aproape toate zborurile au fost anulate pe aeroporturile LaGuardia, JFK, Boston Logan, Newark Liberty și Philadelphia International.

Operațiuni de intervenție în desfășurare

Autoritățile au lucrat pentru degajarea drumurilor, în condițiile în care vehiculele blocate au împiedicat intervenția utilajelor de deszăpezire. În Providence, sute de mașini au fost ridicate pentru a permite operațiunile de urgență.

Meteorologii avertizează că unele zone de coastă ar putea înregistra peste 60 de centimetri de zăpadă înainte ca furtuna să se retragă complet. Oficialii continuă să îndemne populația să rămână în locuințe și să evite deplasările neesențiale.

Iar dacă pe 14 februarie cuplurile (şi nu numai) şi-au declarat dragostea de Valentine’s Day, românii celebrează încă o dată Ziua Îndrăgostiţilor, în pragul lui Mărţişor. Pe 24 februarie e ziua de Dragobete, sărbătoare care îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa în fiul Dochiei, zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. Despre Dragobete s-au păstrat numeroase poveşti, transmise din generaţie în generaţie sub diverse variante.

Iubirea, celebrată pe 24 februarie. Ce să nu faci de Dragobete, dacă vrei să ai noroc în dragoste

Iubirea vine sub multe forme, dar într-o privinţă tradiţia populară e categorică: Sunt lucruri permise şi nepermise în ziua de Dragobete, obiceiuri care atrag lucruri bune, dar şi acţiuni care alungă norocul în dragoste.

De exemplu, la fel ca în cazul celor mai multe sărbători româneşti, se spune că de Dragobete nu e bine să coşi, să speli sau să calci rufe. În schimb, este de preferat să-l întâmpini pe fiul Dochiei cu locuinţa curată, pregătită să adăpostească o iubire la fel de pură.

Nu trebuie să uităm că dragostea e un sentiment care cuprinde întreaga natură, inclusiv necuvântătoarele faţă de care omul îşi asumă de Dragobete un rol protector. Astfel, sacrificarea sau comercializarea animalelor trebuie evitată pe 24 februarie.

Superstiţiile spun că dacă nu atingi de Dragobete măcar o persoană din sexul faţă de care manifeşti atracţie fizică, singurătatea se va prelungi pe tot parcursul anului. În plus, pentru noroc şi voie bună, certurile sunt interzise de Dragobete.

Tot de Dragobete, multe fete şi femei nemăritate poartă în piept punguţe de mătase cu câte o frunză de năvalnic, plantă asociată cu dragostea şi cu vindecarea. Iar pentru cei mai puţin ancoraţi în trecut, frunzele tradiţionale au fost înlocuite cu bancnote împăturite, menite să alunge ghinionul şi să ţină la distanţă duşmanii. În orice caz, e bine să iei în calcul şi această tradiţie dacă vrei să fii sigur că norocul în dragoste nu te va ocoli în 2026.

România a pierdut definitiv la Curtea Internațională de Arbitraj de la Washington, după ce ICSID a respins cererea de anulare a unei decizii de plată a 42 de milioane de euro către investitori în energie regenerabilă. Decizia a fost luată la 18 februarie de un comitet ad-hoc al ICSID, instituție aflată sub egida Băncii Mondiale, scrie E-nergia.

Statul român plătise deja, în mai 2024, aproximativ 51 de milioane de euro, sumă care include despăgubirile, cheltuielile de judecată și penalitățile aferente.

Litigiul privind certificatele verzi

Procesul de arbitraj a fost inițiat în 2018 de zece investitori din domeniul energiei regenerabile. Aceștia au contestat reducerea schemei de sprijin prin certificate verzi, în special pentru proiectele fotovoltaice, unde numărul certificatelor a fost diminuat de la șase la două.

Investitorii au solicitat despăgubiri pentru veniturile nerealizate, în baza Energy Charter Treaty, tratat internațional care protejează investițiile în sectorul energetic. România este parte a acestui acord, însă autoritățile și-au exprimat intenția de retragere, poziție susținută și de Comisia Europeană.

Decizia ICSID și consecințele financiare

În februarie 2024, ICSID a decis în favoarea investitorilor și a obligat România la plata a 42 de milioane de euro. Reclamanții ceruseră inițial despăgubiri de aproximativ 142 de milioane de euro.

După efectuarea plății, statul român a solicitat anularea hotărârii, însă cererea a fost respinsă. Astfel, România rămâne cu suma deja achitată și fără alte căi de atac în cadrul procedurii de arbitraj.

Cine sunt investitorii implicați

Acțiunea a fost inițiată de companii din mai multe state europene, inclusiv România. Acestea sunt: Core Value Capital GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Giust Ltd (Cipru) Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Green Source Consulting GmbH (Austria), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), LSG Building Solutions GmbH (Austria), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Austria), Anina Pro Invest Ltd (Cipru), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (Romania).

Decizia ICSID marchează închiderea definitivă a unuia dintre cele mai importante litigii privind sprijinul acordat sectorului regenerabilelor în România.

Președintele american Donald Trump ia în calcul o acțiune militară împotriva Iranului, în timp ce diviziunile interne din administrația sa devin tot mai evidente. Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major, generalul Dan Caine, a avertizat că un atac ar putea implica riscuri semnificative, inclusiv posibilitatea unui conflict prelungit și a unor victime americane, scrie Axios.

Dezbaterea reflectă incertitudini mai ample privind ce ar însemna succesul unei intervenții și dacă diplomația mai este o opțiune viabilă.

Prudență militară la cel mai înalt nivel

Generalul Caine, principalul consilier militar al lui Trump, ar fi pledat pentru prudență în discuțiile interne. Surse afirmă că nu susține un atac, dar ar executa orice ordin prezidențial. El este descris drept „lucid și realist” în privința riscurilor și a posibilelor consecințe ale unui război.

Spre deosebire de alte operațiuni anterioare, precum planificările legate de Venezuela, Caine a adoptat o poziție mai rezervată în cazul Iranului. Oficialii subliniază că nimeni nu propune o invazie sau trimiterea de trupe terestre. Totuși, persistă temerile legate de escaladare și de o implicare pe termen lung.

În ultimele săptămâni, Caine a fost singurul oficial militar de rang înalt care l-a informat direct pe Trump în legătură cu Iranul. Totuși, șeful CENTCOM, amiralul Brad Cooper, nu a fost inclus în reuniunile la nivel înalt.

Diplomație versus acțiune militară

Emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, pledează pentru diplomație. Aceștia urmează să se întâlnească la Geneva cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. Ambii consideră că timpul ar putea consolida poziția de negociere a SUA.

Vicepreședintele J.D. Vance a ridicat, la rândul său, îngrijorări privind riscurile operaționale. Secretarul de stat Marco Rubio a evitat să adopte o poziție publică fermă, concentrându-se pe alte priorități regionale.

În ciuda apelurilor la prudență, mai multe surse sugerează că Trump ar fi înclinat spre un atac. Președintele a declarat că preferă un acord, dar a avertizat că eșecul negocierilor ar avea consecințe grave.

Presiuni externe în creștere

În afara administrației, unii aliați susțin intervenția militară. Senatorul Lindsey Graham l-a îndemnat pe Trump să meargă mai departe cu loviturile. Premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că SUA ar putea ezita.

Întrebarea centrală rămâne dacă o acțiune militară ar atinge obiective clare sau ar adânci instabilitatea regională. Un oficial de rang înalt a precizat că nicio decizie finală nu a fost luată și că toate opțiunile sunt încă analizate.

Pe fondul tensiunilor persistente, administrația se confruntă cu o alegere critică între diplomație și forță. Deznodământul ar putea remodela politica SUA față de Iran și echilibrul de securitate în Orientul Mijlociu.

Într-o lume dominată de distribuirea constantă a experiențelor, alegerea de a nu posta pe rețelele sociale poate părea neobișnuită. Totuși, psihologia sugerează că persoanele care își documentează rar viața online nu sunt antisociale. Mai degrabă, ele ar fi descoperit că a trăi pe deplin un moment și a-l pregăti pentru consum public sunt două activități mentale care concurează între ele, scrie GlobalEnglishEditing.

A trăi versus a documenta

Cercetătorii subliniază tot mai des limitele atenției umane. Atunci când oamenii se gândesc la descrieri, unghiuri sau reacțiile publicului, o parte din atenție se mută de la experiența reală. Creierul nu poate rămâne complet ancorat în prezent atunci când editează mental momentul pentru public.

Psihologii descriu acest fenomen ca o tensiune între prezență și performanță. A trăi presupune implicare directă în imagini, sunete și emoții. A documenta presupune distanțare și evaluarea modului în care experiența va fi percepută.

Studiile despre atenție și mindfulness sugerează că focalizarea divizată reduce profunzimea emoțională. Atunci când experiențele sunt filtrate prin validare socială, ele pot părea mai puțin autentice.

Ce arată cercetările despre cei care nu postează

Contrar stereotipurilor, persoanele care postează rar despre ele însele nu sunt neapărat retrase social. Cercetările indică faptul că acestea pot valoriza mai mult intimitatea, autonomia și satisfacția interioară decât feedbackul public.

Limitarea utilizării rețelelor sociale a fost asociată cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de bine. Fără presiunea de a distribui sau reacționa imediat, mulți oameni declară că se simt mai liniștiți și mai centrați.

Specialiștii observă că nevoia frecventă de a posta poate ascunde nevoi mai profunde, precum validarea, recunoașterea sau conexiunea, care pot fi împlinite mai bine în viața offline.

Puterea tăcerii digitale

Alegerea de a nu face publice momentele personale poate consolida relațiile și poate aprofunda experiențele. Realizările private sunt adesea mai semnificative atunci când nu sunt măsurate în aprecieri sau comentarii.

Psihologii subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci obiceiul documentării constante, care poate dilua prezența.

Pași mici, precum păstrarea unor experiențe doar pentru sine, pot restabili echilibrul. Mulți dintre cei care nu postează spun că au amintiri mai bogate și o conștientizare emoțională mai puternică.

Pe măsură ce rețelele sociale continuă să modeleze viața modernă, psihologia evidențiază un adevăr simplu: a trăi autentic și a distribui constant trag atenția în direcții diferite. Cei care postează mai puțin nu sunt deconectați de lume. S-ar putea să fie, pur și simplu, mai conectați la moment.

Scrierile antice promit să dezvăluie tainele civilizațiilor dispărute. Totuși, în ciuda deceniilor de cercetări și a tehnologiei moderne, mai multe sisteme de scriere rămân nedescifrate, potrivit TheCollector.

Cercetătorii continuă să dezbată dacă anumite semne reprezintă artă, simboluri ritualice sau scriere propriu-zisă. Fără inscripții bilingve precum Piatra din Rosetta, spargerea acestor coduri rămâne extrem de dificilă.

Linir A: Vocea minoicilor

Liniar A a apărut în Creta în jurul anilor 1800-1450 î.e.n. Arheologul britanic Sir Arthur Evans a descoperit în 1900, la Knossos (insula Creta, Grecia), tăblițe de lut inscripționate cu acest sistem. Scrierea aparținea civilizației minoice, o societate care a înflorit înaintea Greciei miceniene.

Liniar A pare să combine semne silabice și logograme. Aproximativ o cincime dintre simboluri seamănă cu hieroglifele cretane, un alt sistem nedescifrat. Deși seamănă vizual cu Liniar B, scrierea miceniană ulterioară, cele două reprezintă limbi diferite.

Majoritatea inscripțiilor păstrate sunt liste administrative scurte. Cel mai lung text cunoscut, descoperit în 2024 pe un sceptru de fildeș, conține 119 semne.

Specialiștii cred că Liniar A era folosită pentru comerț și evidențe, însă limba minoică rămâne necunoscută.

Enigmaticul Disc din Phaistos

Descoperit în 1908 la Palatul din Phaistos, Grecia, acest disc din lut ars conține 241 de simboluri ștampilate, dispuse în spirală. Uniformitatea acestor simboluri sugerează o formă timpurie de „tipărire”.

Acestea nu corespund nici scrierii Liniare A, nici unui alt sistem cunoscut. Unii cercetători pun la îndoială autenticitatea obiectului, deoarece nu a fost descoperit nimic similar.

Interpretările variază de la imn religios la joc sau obiect ritualic. După mai bine de un secol, nicio descifrare nu a fost acceptată oficial.

Scrierea civilizației din Valea Indului

Civilizația din Valea Indului a dezvoltat una dintre cele mai avansate culturi urbane ale Antichității. Totuși, scrierea sa rămâne nedescifrată. Identificată pentru prima dată în 1875 pe un sigiliu de la Harappa, Pakistan, aceasta apare pe sigilii, ceramică și tăblițe mici.

Există aproximativ 4.000 de exemple, însă majoritatea inscripțiilor sunt foarte scurte. Cea mai lungă are doar 34 de caractere.

În 2025, cercetători tamili au sugerat posibile legături cu familia limbilor dravidiene, relansând dezbaterea. Totuși, specialiștii nu au ajuns la un acord clar asupra niciunei teorii.

Rongorongo din Insula Paștelui

Rongorongo este scrierea misterioasă a insulei Rapa Nui, cunoscută drept Insula Paștelui. Sculptată pe tăblițe de lemn, include aproape 600 de glife reprezentând oameni, animale și forme abstracte.

Datarea cu radiocarbon din 2024 a confirmat că unele tăblițe preced contactul european. Aceasta susține ideea unei invenții locale independente. Cercetătorii consideră că scrierea urma un tipar bustrofedon, adică un rând era citit de la stânga la dreapta, iar următorul în sens invers, de la dreapta la stânga.

O mare parte din cunoștințele despre Rongorongo s-a pierdut în timpul raidurilor sclavagiste din secolul al XIX-lea. Astăzi mai supraviețuiesc doar aproximativ 30 de tăblițe inscripționate.

Simbolurile Vinča: cea mai veche scriere din Europa?

Cunoscute drept „scrierea europeană veche”, simbolurile Vinča datează din jurul anului 5000 î.e.n., în sud-estul Europei, fiind descoperite în România și Serbia pe figurine și vase de lut.

Unii cercetători susțin că reprezintă cea mai veche formă de scriere, anterioară cuneiformei și hieroglifelor egiptene. Alții cred că sunt simple simboluri ritualice. Dezbaterea continuă, deoarece limba de bază rămâne necunoscută.

În ciuda progreselor în lingvistică și inteligență artificială, aceste cinci scrieri continuă să reziste descifrării. Fiecare reprezintă un capitol pierdut din istoria umanității. Până la noi descoperiri, mesajele lor rămân martori tăcuți ai civilizațiilor antice.

Un somn profund suficient ar putea fi una dintre cele mai eficiente metode de protejare a creierului împotriva bolii Alzheimer.

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, Universitatea Stanford și UC Irvine sugerează că somnul profund poate menține memoria chiar și la persoanele care prezintă semne timpurii ale modificărilor cerebrale asociate cu Alzheimer, scrie ScienceAlert.

Somnul profund și reziliența creierului

Studiul a urmărit 62 de adulți vârstnici sănătoși din punct de vedere cognitiv și a analizat activitatea cerebrală în timpul somnului.

Cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri mai ridicate de proteine beta-amiloid au avut performanțe mai bune la testele de memorie atunci când au beneficiat de mai mult somn profund.

Acumularea de beta-amiloid este considerată un marker important al bolii Alzheimer.

Totuși, persoanele care au dormit profund au părut mai rezistente la efectele acesteia. Cei cu modificări cerebrale similare, dar cu mai puțin somn profund, au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie.

Oamenii de știință s-au concentrat în mod special pe somnul cu unde lente din faza non-REM, cea mai profundă etapă a somnului. Alte faze ale somnului nu au prezentat același efect protector.

Cum poate proteja somnul memoria

Experții descriu somnul profund drept o „plasă de siguranță” pentru memorie. În această fază, creierul consolidează informațiile și elimină deșeurile acumulate pe parcursul zilei. Cercetările anterioare sugerează că somnul perturbat poate accelera acumularea de beta-amiloid.

Deși somnul insuficient este atât un factor de risc, cât și un simptom al Alzheimerului, rezultatele întăresc ideea că somnul este un factor modificabil. Cercetătorii cred că îmbunătățirea calității somnului ar putea întârzia declinul cognitiv.

Sunt necesare studii pe termen lung pentru a confirma dacă creșterea duratei somnului profund, de-a lungul anilor, poate reduce semnificativ riscul de Alzheimer.

Modalități practice de a îmbunătăți somnul profund

Specialiștii spun că există pași concreți pentru a crește calitatea somnului. Evitarea cafelei în a doua parte a zilei, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, exercițiile fizice regulate și un duș cald seara pot ajuta.

Studiul sugerează, de asemenea, că somnul natural poate fi mai benefic decât utilizarea pastilelor pentru somn. Unele medicamente favorizează faze mai superficiale ale somnului și pot avea efecte secundare.

Boala Alzheimer afectează milioane de oameni la nivel global. Deși nu există un tratament curativ, îmbunătățirea somnului profund ar putea fi un pas simplu pentru protejarea sănătății creierului pe termen lung.

24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere.

Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte.

Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial

În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului.

În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă.

Pierderi în creștere și costul uman

Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți.

Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți.

Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți.

Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării

Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene.

Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate.

Ucraina, pilon al securității europene

Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent.

Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene.

La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale.

Negocieri de pace fără rezultat

Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final.

În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal.

În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”.

Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat.

Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.