Într-o postare pe rețelele de socializare, Marina mexicană a transmis că raidul a avut loc în Culiacan, localitate situată în statul Sinaloa, din nordul Mexicului, potrivit Al Jazeera.
Aceasta a susținut că personalul a fost atacat la locul raidului și a ripostat, ucigând 11 „atacatori”. Identitățile acestora nu au fost încă făcute publice.
„La fața locului au fost confiscate arme de mare putere și echipament tactic”, a transmis marina într-un comunicat.
Marina a adăugat că o femeie identificată ca fiind fiica lui Torres a fost, de asemenea, prezentă în timpul operațiunii, dar a fost eliberată și predată familiei sale, din cauza lipsei de legături cu activități criminale.
Torres, cunoscut sub porecla „El Patas”, este liderul facțiunii Los Mayos din cadrul Cartelului Sinaloa.
Lupta dintre Los Mayos și Los ChapitosÎn ultimii ani, Los Mayos s-au luptat cu o altă facțiune, Los Chapitos. Fiecare tabără poartă numele unui lider diferit al cartelului Sinaloa: Joaquin „El Chapo” Guzman și Ismael „El Mayo” Zambada, ambii arestați și închiși în Statele Unite.
Raidul de joi are loc în contextul în care guvernele din America Latină încearcă să-i ofere președintelui american Donald Trump rezultate tangibile în lupta împotriva criminalității și traficului de droguri.
Chiar în această săptămână, guvernul mexican a participat la o operațiune de aplicare a legii împreună cu Ecuadorul și Columbia pentru a-l aresta pe Angel Esteban Aguilar, liderul grupării criminale Los Lobos.
O operațiune militară mexicană separată, desfășurată luna trecută în statul Jalisco, a dus la moartea lui Nemesio Oseguera, cunoscut și sub numele de „El Mencho”, liderul cartelului Jalisco New Generation.
Metodele lui Trump, contestateGrupurile criminale au răspuns cu o serie de acte de violență, inclusiv ridicarea de baraje rutiere și atacuri asupra avanposturilor forțelor de securitate din întreaga Mexic.
Criticii au pus la îndoială eficacitatea metodelor mai militarizate pe care Trump a presat liderii latino-americani să le folosească împotriva liderilor cartelurilor.
Capturarea sau uciderea liderilor cartelurilor este uneori denumită „strategie de decapitare”, iar metoda este concepută pentru a slăbi structura rețelelor criminale.
Însă experții avertizează că „strategia de decapitare” riscă să intensifice violența pe termen lung, pe măsură ce apar noi conflicte pentru a umple vidul de conducere.
Mulți subliniază, de asemenea, că astfel de abordări militarizate nu reușesc să abordeze cauzele profunde ale criminalității, printre care corupția și sărăcia.
„Trebuie să-i eradicăm”Cu toate acestea, Trump a etichetat grupuri precum Cartelul Sinaloa drept „organizații teroriste străine” și a indicat că ar lua în considerare luarea de măsuri militare pe teritoriul mexican împotriva acestor grupuri, în ciuda îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar încălca suveranitatea mexicană.
Trump a declarat la un summit al liderilor latino-americani la începutul acestei luni că consideră Mexicul „epicentrul” violenței cartelurilor.
„Trebuie să-i eradicăm”, a spus Trump referindu-se la carteluri. „Trebuie să-i lovim cu toată forța, pentru că situația se înrăutățește. Ei preiau controlul asupra țării lor. Cartelurile conduc Mexicul. Nu putem accepta asta”.
Între timp, oficialii mexicani au cerut Statelor Unite să oprească fluxul de arme ilegale către Mexic, fără prea mare succes.
Anul trecut, Curtea Supremă a respins un proces intentat de guvernul mexican în care se acuza neglijența producătorilor americani de arme, având în vedere că produsele lor ajung să înarmeze rețelele criminale din țara latino-americană.
Nikolai Patrushev a făcut aceste declarații într-un interviu acordat presei de stat ruse, susținând că activitatea maritimă a Rusiei se confruntă cu amenințări tot mai mari, relatează The Kyiv Independent.
El a făcut un comentariu similar în februarie, când a ridicat, de asemenea, posibilitatea utilizării escortei navale pentru navele legate de Rusia.
„A fost lansată cu adevărat o campanie fără precedent împotriva flotei care transportă mărfuri din porturile rusești… Unele țări pur și simplu s-au lăsat purtate de val în vânătoarea lor de tancuri, nave de marfă în vrac și nave container”, a spus Patrushev.
El a indicat ceea ce a descris ca fiind un atac recent asupra unui tanc rus de gaz natural lichefiat.
„Atacul asupra petrolierului rus de GNL Arctic Metagas în Marea Mediterană a fost un incident cu adevărat scandalos, pe care îl considerăm un act de terorism internațional”, a spus el.
Patrushev a afirmat că „riscul amenințărilor teroriste și de sabotaj împotriva navelor cu destinația porturile rusești rămâne ridicat”, adăugând că autoritățile „au elaborat și pun în aplicare un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea navigației”.
Aceste măsuri, a spus el, ar putea include protecții suplimentare la bord și o potențială implicare militară.
„Se explorează posibilitatea de a solicita echipelor mobile de pompieri să escorteze navele sub pavilion rusesc prin intermediul căpitanilor de port. De asemenea, se ia în considerare în prezent instalarea de echipamente speciale de protecție la bordul navelor. Se iau în considerare măsuri pentru escortarea flotelor comerciale de către nave militare”, a spus Patrushev.
Trezoreria americană a confirmat pentru AFP votul favorabil al Comisiei de Arte Frumoase, ai cărei membri au fost numiți în întregime de Donald Trump, potrivit Le Figaro.
După ce au fost analizate mai multe variante de design, comisia a aprobat în cele din urmă un model care îl reprezintă pe președintele american în picioare, cu pumnii strânși și sprijinit de un birou, cu o expresie hotărâtă.
Pe revers, moneda de colecție prezintă un vultur, simbol al Statelor Unite, potrivit unui document publicat de comisie.
Prețul de vânzare al monedei nu a fost încă anunțat, însă obiecte similare sunt comercializate la peste 1.000 de dolari de către Monetăria Statelor Unite (US Mint).
„Nu există un portret mai emblematic decât Donald Trump”„Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a 250-a aniversare, suntem încântați să pregătim monede care simbolizează spiritul țării noastre și democrația noastră”, a declarat trezorierul Statelor Unite, Brandon Beach, într-o declarație transmisă AFP.
„Nu există un portret mai emblematic pentru aceste monede decât al președintelui nostru Donald Trump”, a adăugat el. Acesta a reamintit că sunt în analiză și alte două monede, una de un dolar și alta de o uncie de aur (aproximativ 31 de grame).
La sfârșitul lunii februarie, CCAC (Citizens Coinage Advisory Committee), un alt organism care oferă avize consultative pentru proiecte de monede noi, a refuzat să includă pe ordinea de zi examinarea monedei care îl reprezintă pe Donald Trump.
De la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite în 1776, „nici o țară din lume nu a emis monede care să poarte imaginea unui lider ales democratic în timpul mandatului său”, comenta atunci unul dintre membrii CCAC, Donald Scarinci.
„Doar națiunile conduse de regi sau dictatori pun imaginea liderului pe monede”, a adăugat el.
Proiectul prezentat în toamna trecută pentru moneda de un dolar îl arăta pe Donald Trump pe ambele fețe, o combinație foarte rară pentru monedele oficiale. Pe revers, președintele american apărea cu pumnul ridicat, înconjurat de cuvintele „Luptați, luptați, luptați”.
Pluto a fost descoperit de Clyde W. Tombaugh, originar din Kansas, la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, pe 18 februarie 1930, scrie IFL Science.
Acesta va fi primul dintre așa-numitele obiecte transneptuniene (TNO), obiecte care orbitează dincolo de Neptun (deși Pluto nu o face tot timpul, mai multe despre acest lucru mai târziu).
La începutul anilor 2000, descoperirea altor TNO-uri mari a dat naștere discuției dacă clasa planetară ar trebui extinsă. Era Sedna o planetă? Dar Haumea? Erau mai mici decât Pluto, așa că au fost lăsate deoparte. Apoi, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit Eris pe 5 ianuarie 2005.
Eris este puțin mai mică decât Pluto, dar mai masivă. la momentul respectiv, părea mai mare din toate punctele de vedere. Dacă Pluto era o planetă, atunci și Eris trebuia să fie.
Uniunea Astronomică Internațională (IAU), autoritatea recunoscută la nivel internațional pentru denumirea corpurilor cerești și definirea termenilor astronomici încă din 1919, a aprobat o nouă definiție a planetei în 2006, clasificând Pluto, Eris și alte obiecte drept „planete pitice”.
Două decenii mai târziu, unii americani încă nu sunt dispuși să renunțe la această idee.
Cea mai recentă polemică„Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail într-un nou interviu.
„Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și tuturor contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”.
Isaacman a avut o relație turbulentă cu președintele Trump.
El a fost candidatul inițial pentru funcția de administrator al NASA, dar a fost scos de pe lista respectivă după disputa publică a lui Trump cu Elon Musk de anul trecut, deoarece Isaacman era considerat un aliat al lui Musk.
Apoi a fost propus din nou în noiembrie, de data aceasta obținând postul.
De atunci, el a fost un susținător al lui Trump. Într-o conferință de presă recentă pentru a discuta schimbările din Programul Artemis, Isaacman a subliniat sprijinul administrației Trump pentru NASA – o afirmație în contradicție cu încercările administrației de anul trecut de a implementa reduceri devastatoare la agenția spațială, cu potențiala pierdere a multor misiuni, care a fost oprită doar de Congres.
Cu toate acestea, Isaacman nu este singurul care are impresia că Trump are puterea de a redefini obiectele spațiale.
Elon Musk, implicatAnul trecut, William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”, la care Musk a răspuns că ar susține acest demers.
Chiar și membrii republicani ai Congresului i-au cerut președintelui să „facă din Pluto o planetă din nou”.
Totuși, președintele Statelor Unite nu are autoritatea de a afirma că Pluto este o planetă.
Ceres a fost prima!Pluto nu este nici măcar primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca „statutul” său să fie schimbat.
Descoperirea lui Ceres, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, în 1801, a fost anunțată ca descoperirea unei noi planete. Controversa privind faptul dacă era o planetă a început în momentul în care Pallas – al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar – a fost descoperit doar un an mai târziu, pe o orbită similară.
Discuția a continuat timp de decenii. Abia în anii 1950 asteroizii au ieșit din categoria planetelor. Ceres a fost definită ca planetă pitică în 2006, în timp ce Pallas este considerată a fi o rămășiță de protoplanetă.
De ce Pluto nu este o planetă?Uniunea Astronomică Internațională a redefinit noțiunea de planetă în 2006 pentru a diferenția planetele de numărul tot mai mare de obiecte din Centura Kuiper care erau identificate. Definiția unei planete este departe de a fi perfectă și există propuneri pentru îmbunătățirea ei. Cu toate acestea, ea este adesea interpretată greșit. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care:
Pluto nu îndeplinește al treilea criteriu. Prin „curățarea vecinătății”, astronomii se referă la faptul că obiectul în cauză este principalul corp gravitațional din orbita sa. Uneori, acest lucru este înțeles greșit, în sensul că planeta este singurul lucru din orbita sa, iar totul a fost îndepărtat, dar nu este cazul. Acest lucru este uneori folosit în argumentația privind Pluto.
De exemplu, fostul administrator al NASA din timpul primului mandat al lui Trump, Jim Bridenstine, a declarat în 2019: „Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă aceasta este definiția pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.
Adevăratul aspect crucial este acela de a fi cel mai important corp gravitațional din orbita sa; prin urmare, lunile mari, care sunt rotunde și se învârt în jurul Soarelui împreună cu planetele lor, nu se încadrează în această definiție. Pluto nu este cel mai mare corp gravitațional din orbita sa, deoarece orbita sa intersectează orbita lui Neptun.
Israelul a lansat un „val masiv” de atacuri asupra capitalei iraniene, a anunțat armata israeliană, potrivit Al Jazeera.
Într-o postare pe contul său de social media în limba farsi, armata israeliană a afirmat că atacurile vizează „infrastructura teroristă” din Teheran, dar nu a furnizat detalii sau dovezi care să susțină aceste afirmații.
Forțele Aeriene ale Israelului au anunțat cu câteva ore mai devreme că avioanele sale au efectuat zeci de atacuri asupra Iranului în ultima zi, lovind peste 130 de ținte de „infrastructură” în vestul și centrul Iranului.
„Forțele Aeriene continuă să atace fără încetare”, a transmis armata.
UPTADE. Un grup armat irakian își asumă responsabilitatea pentru atacurile asupra unor obiective americaneGrupul armat irakian Saraya Awliya al-Dam a declarat într-o postare pe canalul său de Telegram că a efectuat trei atacuri împotriva unor baze americane din întreaga țară în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera.
UPTADE. Explozii puternice zguduie Teheranul, în timp ce sistemele de apărare aeriană atacă țintelePotrivit corespondentului Al Jazeera Arabic la Teheran, explozii puternice s-au auzit în tot orașul, în timp ce sistemele de apărare aeriană au atacat drone americane și israeliene care se apropiau.
UPTADE. Sirene de alarmă sună în nordul IsraeluluiPostul local de televiziune israelian Channel 12 afirmă că atacurile cu rachete iraniene asupra Israelului au declanșat sirenele de raid aerian în nordul țării, potrivit Al Jazeera.
Aceasta se întâmplă în contextul în care armata israeliană a semnalat din nou lansarea de rachete din Iran.
UPTADE. Arabia Saudită a interceptat mai multe drone în regiunea de EstMinisterul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că a interceptat și a doborât cinci drone deasupra Provinciei de Est în ultimele trei ore, relatează Al Jazeera.
UPTADE. Prețul petrolului scade, după ce Netanyahu a anunțat că Iranul nu mai poate îmbogăți uraniu „Iranul nu are capacitatea de a îmbogăți uraniu sau de a produce rachete balistice”, a declarat, joi, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu. Traderii au declarat că piețele, lipsite de evoluții pozitive, au reacționat exagerat la remarcile lui Netanyahu despre eforturile Israelului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Rezumatul ultimelor ore„Vom îndeplini promisiunea într-un fel sau altul”, a declarat von der Leyen reporterilor după un summit la Bruxelles, unde liderii UE nu au reușit să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orban să ridice blocajul asupra împrumutului vital al UE pentru Ucraina, potrivit Reuters.
Liderii UE au condamnat rezistența „inacceptabilă” a Ungariei în timpul reuniunii lor, a declarat președintele Consiliului UE, Antonio Costa.
„O înțelegere este o înțelegere, trebuie să ne respectăm cuvântul. Și nimeni nu poate șantaja Consiliul European”, a spus Costa.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că liderii au solicitat Comisiei Europene să găsească modalități de a plăti împrumutul și a calificat veto-ul lui Orban drept un „act de lipsă de loialitate gravă” fără precedent.
„Acest lucru își va lăsa amprenta”, a spus el. „Aceasta este o încălcare gravă a principiului loialității dintre statele membre și dăunează prestigiului Uniunii Europene”.
Bugetul de stat al României pe anul 2026 și bugetul asigurărilor sociale au fost dezbătute joi noapte, de Parlamentul României.
Ședința a început la ora 21.00 și s-a finalizat la ora 3.00.
Premierul Ilie Bolojan a plecat din Parlamentul României în jurul orei 1.00 dimineața.
Dezbaterile urmează să fie reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii.
De la magistrați, la pensionariPremierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”.
„Zero virgulă, zero patru la sută din PIB! Repet – 0,04% din PIB! Adică 1 miliard de lei. Acesta este rezumatul încrâncenării absurde din ultimele zile”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului.
Liderul PSD a susținut că, dincolo de conflictul politic, miza a fost una socială.
„Unii au înțeles-o ca pe o bătălie politică. Noi am înțeles-o ca pe o luptă dreaptă pentru 3,2 milioane de familii din România. De aceea nu am renunțat nici măcar o secundă la această luptă. Pachetul de Solidaritate a obținut finanțare integrală! Așadar, se poate!”, a afirmat acesta.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe:
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament.
Ulterior, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan.
În final, majoritatea amendamentelor depuse de Opoziție la legea bugetului de stat pe 2026 au fost respinse în plen.
Care sunt liniile bugetului României din 2026Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei.
Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză:
Planificarea bugetară pe anul 2026 și estimările pe perioada 2027-2029 își mențin angajamentul de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor.
În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB.
Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026.
Un nou studiu publicat în revista „Frontiers in Ecology and Evolution”, citat de Science Daily, explorează această întrebare prin examinarea comportamentului de cuibărit al oviraptorilor și a modelelor de eclozare.
Cercetătorii au combinat simulări de transfer de căldură cu experimente fizice pentru a înțelege mai bine modul în care acești dinozauri își incubau ouăle.
De asemenea, au comparat descoperirile cu incubarea păsărilor moderne. Pentru a face acest lucru, au construit un model în mărime naturală al unui oviraptor și un cuib realist pentru a testa modul în care căldura se deplasa prin ouă.
Reconstituirea unui cuib de oviraptorModelul s-a bazat pe Heyuannia huangi, o specie de oviraptor care a trăit între 70 și 66 de milioane de ani în urmă pe teritoriul actual al Chinei. Acest dinozaur avea o lungime de aproximativ 1,5 metri și cântărea în jur de 20 kg. El își construia cuiburi semi-deschise, dispuse în mai multe inele de ouă.
Pentru a recrea animalul, cercetătorii au construit trunchiul folosind spumă de polistiren și un cadru de lemn, apoi au adăugat bumbac, hârtie cu bule și țesătură pentru a imita țesuturile moi.
Ouăle au fost realizate din rășină de turnare. În cadrul experimentelor, două cuiburi au fost aranjate în inele duble pentru a corespunde dovezilor fosile.
Căldura, designul cuibului și tiparele de eclozareEchipa a testat modul în care atât prezența adultului, cât și condițiile de mediu au afectat temperaturile ouălor și rezultatele eclozării.
În condiții mai reci, când era prezent un adult care clocea, temperaturile în inelul exterior al ouălor variau cu până la 6 °C. Astfel de diferențe ar putea duce la eclozarea asincronă, în care ouăle din același cuib eclozează în momente diferite.
În medii mai calde, această variație a scăzut la aproximativ 0,6 °C. Acest lucru sugerează că, în climatele mai calde, lumina soarelui ar fi putut contribui la uniformizarea temperaturilor și ar fi influențat modelele de eclozare.
Eficiența incubației la dinozauri vs. păsăriCercetătorii au comparat, de asemenea, incubația la oviraptor cu cea a păsărilor moderne. Majoritatea păsărilor se bazează pe incubarea prin contact termoregulator (TCI), în care adulții stau direct pe ouăle lor și le furnizează căldură. Pentru ca TCI să funcționeze, adultul trebuie să atingă toate ouăle, să acționeze ca sursă principală de căldură și să mențină temperaturile constante.
Oviraptorii probabil nu puteau îndeplini aceste condiții. Dispunerea ouălor lor în formă de inel însemna că adultul nu putea menține contactul cu fiecare ou în același timp.
În schimb, acești dinozauri și căldura mediului au acționat probabil împreună, făcându-i co-incubatori. Deși această metodă era mai puțin eficientă decât cea a păsărilor moderne, este posibil să fi fost potrivită stilului lor de cuibărit, care pare să fi trecut de la cuiburi îngropate la cuiburi semi-deschise.
Cercetătorii avertizează că rezultatele lor se bazează pe un cuib reconstruit și pe condiții de mediu moderne, care diferă de cele din Cretacicul târziu. Aceste diferențe ar putea influența concluziile. Ei observă, de asemenea, că oviraptorii aveau probabil perioade de incubație mai lungi decât păsările moderne.
Statele Unite accelerează desfășurarea a încă câteva mii de pușcași marini și marinari în Orientul Mijlociu, potrivit a două persoane familiarizate cu această decizie.
Se preconizează că cea de-a 11-a Unitate Expediționară a Pușcașilor Marini (MEU), formată din cel puțin 2.200 de pușcași marini, va pleca din San Diego în zilele următoare, mai devreme decât era programat, au declarat sursele menționate.
Ei au precizat că a 11-a MEU se va deplasa la bordul navei USS Boxer, o navă de asalt amfibie, și va fi însoțită probabil de cel puțin una, dacă nu chiar două nave suplimentare, ceea ce înseamnă că vor fi mobilizați și câteva mii de marinari americani.
„Cum am spus, va continua și discuția pe emisiile de carbon, pe certificatele de emisii de carbon, așa-numitul ETS, pe de o parte disponibilitatea ca excepțiile, zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS”, a precizat Nicușor Dan, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.
Această revizuire a regulilor vine în sprijinul propunerilor formulate de un grup de 10 țări.
„Comisia să emită un număr de certificate și, astfel, prețul certificatului să scadă și, astfel, componenta de emisii de carbon din prețul de energie să scadă, fie ca momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite și, in felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scadă. fie ca momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite și, în felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scade.
Deci, toată această discuție pe mecanismul de preț în energie va fi reluată la Consiliul viitor din iunie”, a concluzionat președintele.
Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, procesul pentru simplificarea legislației aplicabile companiilor.
„Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan.
Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice.
„Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”.
Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice.
„Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan.
Președintele României a explicat la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles că sistemul actual de tarifare de pe piața unică penalizează statele care investesc în resurse regenerabile sau ieftine.
„În ceea ce privește mecanismul de preț, după cum știți, mecanismul prin care se stabilește prețul energiei electrice este că toți producătorii primesc prețul celei mai scumpe dintre sursele de producție care este disponibilă la un anumit interval de timp. Și asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câștiguri substanțiale. Asta face ca, inclusiv în țări care au un procent semnificativ de energie ieftină și regenerabilă, din cauza faptului că ultima bucățică de energie este la un preț mare, consumatorii și companiile din țările respective au un preț mare”, a declarat Dan.
Comisia Europeană, deschisă la reducerea prețului energieiȘeful statului susține că a găsit deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru două variante de intervenție care să protejeze facturile românilor. Potrivit acestuia, dezbaterea va continua în Consiliul din luna iunie, fiind vizate atât plafonarea directă a gazului, cât și recuperarea profiturilor excesive de la producători.
„Comisia a fost deschisă la mecanisme care să reducă prețul energiei, fie prin plafonarea prețului gazului, pentru că cele mai multe intervale orare sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă prețul maximal, deci prețul pentru toată ziua și pentru toată suprafața geografică, fie ca aceste diferențe de preț care sunt mari câștigate de cei care produc energie ieftină să fie temporar luate de stat și duse către protecția consumatorilor”, a mai adăugat președintele.
Acord înspre stimularea energieiReferitor la strategia pe termen lung, Nicușor Dan afirmă că Europa a făcut un pas istoric prin acceptarea energiei nucleare ca soluție strategică de viitor. Totodată, acesta subliniază că România mizează pe un pachet masiv de investiții europene pentru a-și securiza rețelele de transport și interconectarea cu restul continentului.
„Comisia Europeană a venit cu o propunere și cu o sumă de bani de 30 de miliarde de euro care să fie investite pe suprafața Europei în rețele, în optimizarea rețelelor și în interconexiuni între țări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piață europeană a energiei. Consiliul a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare. Și inclusiv, țări care voiau să renunțe la centralele lor nucleare revin și solicită prelungirea funcționării acestora”, a concluzionat Nicușor Dan.
În concluziile lor, șefii de stat și prim-miniștrii UE și-au exprimat alarma cu privire la agravarea crizei umanitare din Gaza, descriind condițiile drept „catastrofale” și solicitând acțiuni urgente, arată Euronews.
Liderii UE au subliniat, de asemenea, necesitatea ca Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale și organizațiile umanitare să opereze independent și imparțial în Gaza pentru a ajuta la salvarea de vieți omenești și la alinarea suferinței.
De asemenea, aceștia au îndemnat Israelul să își schimbe decizia privind legea de înregistrare a ONG-urilor, să redeschidă punctele de trecere a frontierei către Gaza și să își respecte pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar.
Aceștia urmau să discute atât guvernanța CFM 2028-2034, cât și chestiunea resurselor proprii – impozite colectate la nivelul UE, nu de către statele membre individuale, potrivit Euronews.
Anul trecut, Comisia Europeană a propus adăugarea a cinci noi resurse proprii la cele trei deja existente, pentru a genera venituri totale de 58,2 miliarde EUR pe an.
Noile resurse proprii includ venituri din emisiile de gaze cu efect de seră în interiorul UE, importurile de produse care au generat gaze cu efect de seră în afara UE (CBAM), deșeurile electronice (E-Waste), companiile mari cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane (CORE), accizele la produsele din tutun (TEDOR).
Însă nu toate statele membre sunt de acord cu propunerea, iar discuția este așteptată să dureze câțiva ani, deoarece CFM necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a fi aprobat.
În completare, Consiliul European invită Comisia să prezinte un raport cu privire la impactul evoluțiilor recente asupra securității energetice, prețurilor energiei, lanțurilor de aprovizionare și migrației. Consiliul solicită măsuri adecvate și coordonare la nivelul UE pentru securitatea internă.
Totodată, liderii UE au decis ca, în privința prețurilor la energie, să ceară Comisiei Europene un raport.
Cu toate acestea, multe capitale și-au exprimat interesul pentru viitoarea revizuire a mecanismului, pe care Comisia Europeană urmează să o realizeze până în vară, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul climatic intermediar al blocului comunitar pentru 2040, potrivit Euronews.
În timpul intensei activități de lobby ETS dinaintea summitului UE, unele țări ale UE au solicitat executivului comunitar să extindă cotele ETS gratuite după 2034, astfel încât să nu fie nevoite să plătească pentru toate emisiile lor de CO2.
De asemenea, au solicitat încetinirea eliminării treptate a cotelor ETS gratuite, începând cu 2028, pentru a oferi companiilor mai mult timp de adaptare.
„Unii vor (revizuiri) specifice și chirurgicale, alții sunt gata să facă multe”, a declarat diplomatul UE.
Per ansamblu, marea majoritate a țărilor UE sunt de acord cu importanța independenței energetice prin intermediul surselor regenerabile, inclusiv al energiei nucleare, unele țări precum Austria opunându-se energiei atomice.
„Consiliul European solicită dezescaladarea și o moderație maximă, protejarea civililor și a infrastructurii civile și respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile, inclusiv a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional umanitar”, declară liderii, potrivit Euronews.
„Consiliul European deplânge pierderile de vieți omenești în rândul civililor și monitorizează îndeaproape impactul de amploare al ostilităților, inclusiv asupra stabilității economice.”
Textul include o condamnare explicită a „atacurilor militare nediscriminatorii ale Iranului împotriva țărilor din regiune”, dar nu condamnă atacurile americano-israeliene ca o încălcare a dreptului internațional.
Liderii își exprimă, de asemenea, sprijinul pentru Cipru, țara cea mai apropiată de regiune, și salută disponibilitatea exprimată de Germania, Franța, Italia și Olanda de a asigura libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, „odată ce condițiile sunt îndeplinite”.
Diplomații indică faptul că acest lucru înseamnă odată ce ostilitățile au încetat.
De asemenea, aceștia doresc să consolideze resursele misiunii Aspides din Marea Roșie, menținând în același timp mandatul acesteia concentrat strict pe rebelii Houthi.
Mai mult, cei 27 subliniază „importanța menținerii unui nivel ridicat de vigilență și a asigurării nivelului necesar de pregătire” în cazul în care războiul duce la un val migratoriu către continent.
În această după-amiază, „am întrezărit cum vor reacționa piețele dacă [și] când oamenii cred că Strâmtoarea Ormuz se va deschide”, a declarat Mike Zigmont de la Visdom Investment Group, potrivit Financial Times.
„Lipsa progresului în Strâmtoarea Ormuz este o forță care te împiedică să cumperi riscuri. Tranzacțiile care aspiră la riscuri au nevoie de sclipiri sau de vești concrete despre progrese acum”.
Mike O’Rourke de la JonesTrading a declarat că remarcile „incrementale” ale prim-ministrului israelian au fost suficiente pentru a declanșa o mică inversare pe piețe.
Acțiunile americane și-au redus pierderile anterioare, iar obligațiunile de trezorerie au crescut după ce premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că Iranul nu mai poate îmbogăți uraniu.
Indicele S&P 500 de pe Wall Street a închis joi în scădere cu 0,3%, după ce și-a recuperat majoritatea pierderilor anterioare.
Randamentele obligațiunilor de trezorerie pe doi ani, care anterior crescuseră până la 3,96%, au scăzut la 3,8%.
Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 0,6%, la 106,72 dolari pe baril, iar dolarul a scăzut față de un coș de alte șase valute importante.
„Piața este blocată în țara nimănui”, a declarat Jim Bianco, președintele firmei de consultanță Bianco Research.
„Poate că [SUA și Israelul] vor deschide strâmtoarea [Ormuz] săptămâna viitoare, poate că nu. Poate că va fi săptămâna următoare. Între timp, totul declanșează o reacție exagerată”.
Benjamin Netanyahu a declarat că atacurile comune SUA-Israel asupra Iranului au distrus capacitatea Teheranului de a îmbogăți uraniu și de a produce rachete balistice.
Prim-ministrul Israelului a declarat joi că, deși nu „pune un cronometru”, el vede „acest război terminându-se mult mai repede decât cred oamenii”.
„Solicităm încetarea cât mai rapidă a ostilităților, care au rezultat din agresiunea neprovocată a SUA și a Israelului”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat publicat pe site-ul său web, potrivit Reuters.
„Rusia, alături de China, Turcia și alte părți cu viziuni similare, este gata să contribuie la soluționarea conflictului și la căutarea unei rezolvări a diferențelor prin mijloace diplomatico-politice”.
„Subliniem că primul pas pe această cale trebuie să fie un acord rapid între Statele Unite și Israel pentru a-și opri aventura militară”.
Rusia, se menționează în comunicat, susține dezvoltarea securității colective în Golful Persic „cu scopul de a stabili o pace durabilă în regiune și cooperarea între toate țările riverane”.
Rusia are un „parteneriat strategic” cu Iranul, dar acest acord nu ajunge la nivelul unui tratat de apărare reciprocă.
Moscova, dornică să mențină relații bune cu Washingtonul, a făcut apel la dezescaladare și s-a oferit să acționeze ca mediator.
O conferință de presă pentru presa străină, convocată joi după amiază de Benjamin Netanyahu, a mai lămurit câte ceva din strategia Israelului împotriva Iranului:
HANDOUT – 07 July 2025, US, Washington: US President Donald Trump stands with Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu in the Vermeil Room before a dinner at the White House. Photo: Daniel Torok/White House/dpa – This official White House photograph is being made available only for publication by news organizations and/or for personal use printing by the subject(s) of the photograph. The photograph may not be manipulated in any way and may not be used in commercial or political materials, advertisements, emails, products, promotions that in any way suggests approval or endorsement of the President, the First Family, or the White House.
„Mă întrebați cât va dura? Cât va fi nevoie! Eu văd că acest război se va încheia mult mai repede decât cred oamenii. Nu poți face o revoluție în aer, există și mișcări pe teren. Statul Israel este mai puternic ca niciodată – iar Iranul este mai slab ca niciodată. Regimul ar putea supraviețui, dar chiar dacă va supraviețui – va fi în cel mai slab punct al său vreodată. Nu sunt sigur cine conduce acum Iranul. Mojtaba nu și-a arătat fața”.
În stilu-i deja consacrat, premierul israelian l-a evocat în conferință și pe Iisus Hristos, pe Ginghis Han dar și pe Hitler: „Iisus Hristos nu are niciun avantaj față de Ginghis Han. Pentru că dacă ești suficient de puternic, nemilos și plin de putere, răul va învinge binele.(…) Nu vrem să-l înlocuim pe Hitler cu Himmler. Nu cred că au existat vreodată doi lideri care să fi fost atât de bine coordonați precum Trump și cu mine. Trump este liderul, iar eu sunt aliatul său”.
Războiul din Iran crește Likud-ul lui Netanyahu și scade partidul lui Bennet12 July 2025, –, Jerusalem: Benjamin Netanyahu, Prime Minister of Israel, speaks at the press conference after the talks at the seat of government. Merz’s inaugural visit to Israel will focus on stabilizing the ceasefire in Gaza, the ongoing peace process and German-Israeli relations. Photo: Michael Kappeler/dpa
După conferința de presă și înainte ca Benjamin Netanyahu să conducă o nou ședință de Guvern având ca temă principală războiul din Iran, patru canale puternice israeliene – dintre care două televiziuni – au difuzat sondajele săptămânale în țară.
În ceea ce privește susținerea politică a blocurilor partidelor, joi seară, situația era următoarea:
Canal 12 Israel: Opoziție: 59, Coaliție: 51, Partide arabe: 10
Canal 14: Coaliție: 66, Opoziție: 42, Partide arabe: 12
Zman Israel: Opoziție: 59, Coaliție: 51, Partide arabe: 10
Israel Hayom: Opoziție: 56, Coaliție: 53, Partide arabe: 12
Privit mai în detaliu, sondajul Canalului 12 Israel arată că Likud câștigă teren în rândul preferințelor israelienilor, fiind cel mai mare partid.
Dacă săptămâna viitoare ar fi alegeri în Israel, Likud-ul condus de Benjamin Netanyahu ar fi cel mai mare partid din următorul Knesset – cu 28 de mandate. „Likud-ul, care este mai puternic cu două mandate față de sondajul precedent, își menține stabilitatea în umbra războiului cu Iranul”, arată Canal 12.
Al doilea partid ca mărime, conform sondajului pe care l-am publicat, este Bennett 2026, partidul fostului prim-ministru Naftali Bennett, care primește 20 de locuri. Partidul lui Bennett a pierdut un loc față de sondajul de anul trecut. Războiul din Iran crește partidul lui Netanyahu și scade Opoziția.
Netanyahu nu mai are competitor. 66% din israelieni sunt mulțumiți de cum decurge războiul din Iran. 93% din alegătorii puterii sunt satisfăcuțiCanal 12 Israel
În ceea ce privește funcția de prim-ministru, Naftali Bennett a slăbit față de Netanyahu iar practic actualul premier israelian nu mai are competitor la această oră pe scena politică israeliană.
Cel mai potrivit pentru funcția de prim ministru al Israelului, în comparație cu toți ceilalți potențiali competitori, israelienii îl preferă pe Netanyahu:
Pentru prima dată Eizenkot are cifre puțin mai bune decât Bennett, comentează ziariștii israelieni.
Sondajul devoalează și satisfacția poporului israelian față de realizările războiului cu Iran:
Netanyahu a reiterat într-o conferință de presă obiectivele războiului împotriva Iranului. Scopul declarat este eliminarea amenințărilor nucleare și a rachetelor balistice. Netanyahu vrea să acționeze înainte ca acestea să fie îngropate adânc și să devină imune la atacurile aeriene.
Premierul israelian a susținut că Israelul și SUA distrug fabricile de componente pentru rachete. Baza industrială iraniană este eliminată „într-un mod fără precedent”, a spus el.
„Structura de comandă a Iranului, în haos total”Premierul israelian a afirmat că „structura de comandă și control a Iranului se află în haos total”. Acesta a adăugat că există numeroase semne care indică prăbușirea guvernului iranian, fără a le dezvălui însă în totalitate.
„Mi-aș dori să le pot dezvălui pe toate”, a spus Netanyahu, sugerând că informațiile clasificate susțin această evaluare.
Israel, implicat și în deschiderea Strâmtorii HormuzNetanyahu a explicat că Israelul „contribuie în felul său, prin informații și alte mijloace”, la eforturile americane de a deschide Strâmtoarea Ormuz. Premierul a menționat că fluctuațiile de preț ale petrolului „cresc și scad” în funcție de evoluțiile din regiune.
Netanyahu a mai afirmat că succesul militar ar crea condițiile pentru ca poporul iranian să „își exercite libertatea de a-și controla propriul destin”.
