MediaFax.ro

Alexandru Nazare a anunțat miercuri pe Facebook că a avut loc o întâlnire tehnică cu echipa Ministerului Finanțelor, „pentru pregătirea participării la o nouă reuniune a miniştrilor de finanțe din UE, la Bruxelles, pe 9 şi 10 noiembrie”.

„Am analizat împreună cu echipa dosarele aflate în negociere și demersurile prin care putem susține mai bine interesele economiei românești”, a scris ministrul Finanțelor.

Acesta a firmă că România nu mai este în situația de acum un an.

„Progresele în reducerea deficitului ne oferă argumente mai solide pentru aceste discuții. Efortul de consolidare trebuie continuat, iar rezultatele acestuia trebuie folosite și pentru a susține, la nivel european, soluții adaptate presiunilor cu care se confruntă economia noastră”, susține Nazare.

Potrivit ministrului, „poziția României în negocierile din cadrul ECOFIN se construiește prin rezultate interne, argumente tehnice solide și cooperare cu statele care au interese comune.

Din acest punct de vedere, „seriozitatea în respectarea țintelor fiscal – bugetare ne întărește credibilitatea la masa negocierilor”, continuă el.

„Responsabilitatea noastră este să folosim credibilitatea recâştigată în ultimul an pentru a susține interesele României acolo unde se iau deciziile”, a conchis Alexandru Nazare.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care conduce negocierile cu Statele Unite privind încheierea războiului, a reacționat miercuri la înfrângerea republicanilor în alegerile pentru Congresul american. El susține că rezultatul scrutinului arată că americanii nu mai vor continuarea conflictului cu Iranul.

„Americanii au votat Nu războiului. Susținem acest mesaj”, a scris Ghalibaf pe platforma X, citat de BBC.

Negociatorul iranian a transmis și un avertisment administrației de la Washington.

„Dacă guvernul SUA trădează voința poporului său pentru a servi interesele celor care îl finanțează și îl șantajează la nivel internațional, va afla că NU-ul nostru este însoțit de un coșmar”, a declarat acesta.

Trump recunoaște că războiul cu Iranul a contribuit la înfrângerea republicanilor

Președintele american Donald Trump a recunoscut marți că rezultatele slabe obținute de candidații republicani au fost cauzate, în parte, de războiul cu Iranul și de scumpirea benzinei.

Într-un interviu acordat Fox News, Trump a declarat că războiul a avut un rol în rezultatul alegerilor. „Cred că o parte a fost Iranul”, a spus președintele american.

El a susținut că alegătorii sunt de acord cu acțiunile sale împotriva Iranului, dar nu au fost dispuși să suporte consecințele economice imediate.

„Oamenii sunt de acord cu ceea ce fac în Iran, dar probabil nu au fost dispuși să accepte consecințele pe termen scurt ale creșterii prețului benzinei. Înțeleg asta”, a explicat Trump.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a precizat că nu regretă atacul lansat împreună cu Israelul asupra Iranului, în februarie.

Întrebat, într-un interviu pentru CBS News, când se va încheia conflictul, Trump a răspuns: „Când spun eu că se încheie”.

Iranul avertizează că un nou război ar avea consecințe mult mai grave

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat că nu se așteaptă la o schimbare a politicii americane după alegeri. El a avertizat că persoanele care cred că ostilitatea Statelor Unite față de Iran se va diminua se înșală grav.

De asemenea, liderul iranian a susținut că țara sa va răspunde cu o forță mult mai mare dacă Statele Unite vor lansa noi atacuri.

Trump a declarat, în ultimele săptămâni, că Statele Unite și Israelul ar putea lansa noi atacuri de amploare asupra Iranului dacă negocierile nu se încheie cu un acord.

Negocierile dintre SUA și Iran sunt blocate de mai multe luni

Discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran, desfășurate prin intermediul Qatarului, nu au înregistrat progrese în ultimele luni.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat marți că guvernul său a încercat să rezolve criza prin dialog și a atras atenția că nimeni nu ar avea de câștigat din reluarea războiului.

El a precizat că liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a autorizat guvernul să negocieze inclusiv subiecte care nu puteau fi discutate anterior.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqai, a explicat luni că negocierile au la bază un plan în șapte etape, prezentat de Iran în septembrie. Documentul a fost simplificat, iar autoritățile iraniene susțin că măsurile prevăzute ar putea fi aplicate în două zile.

Statele Unite și Iranul au ajuns în iunie la un acord preliminar privind încheierea războiului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale.

Acordul s-a destrămat însă după câteva săptămâni, când atacurile iraniene asupra navelor comerciale au fost reluate, iar Statele Unite au reinstaurat blocada navală.

În prezent, armata americană asigură protecția unor petroliere care traversează Strâmtoarea Ormuz, în timp ce negocierile pentru încheierea conflictului continuă fără rezultate.

Anchetatorii suspectează că au fost pretinse și primite sume de bani pentru promovarea examenului auto, eliberarea rapidă a cărților de identitate și înmatricularea autovehiculelor.

14 percheziții în cadrul Operațiunii Jupiter

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au pus în executare 14 mandate de percheziție domiciliară, în cadrul Operațiunii „Jupiter”, desfășurată la nivel național sub coordonarea Parchetului General.

Ancheta vizează infracțiuni de trafic de influență, cumpărare de influență, luare și dare de mită, complicitate la fapte de corupție, precum și camătă.

Potrivit comunicatului transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, în centrul investigațiilor se află un bărbat de 57 de ani, suspectat că ar fi intermediat obținerea unor documente și promovarea examenelor pentru permisul de conducere.

Bani pentru promovarea examenului auto și eliberarea documentelor

În perioada iunie 2025 – octombrie 2026, bărbatul ar fi solicitat și, în unele cazuri, primit sume cuprinse între 100 de lei și 1.500 de euro, promițând că își va folosi relațiile cu polițiști din cadrul serviciilor de permise, înmatriculări și evidență a persoanelor din Sibiu.

În schimbul banilor, acesta ar fi promis intervenții pentru eliberarea mai rapidă a certificatelor de înmatriculare și a cărților de identitate, dar și pentru acordarea calificativului „Admis” la proba practică a examenului auto.

Procurorii susțin că bărbatul ar fi acționat și ca intermediar al unor sume oferite drept mită către șapte agenți de poliție.

În această activitate ar fi fost implicat, uneori, și un alt bărbat, în vârstă de 46 de ani, care ar fi facilitat legătura dintre persoanele interesate și principalul suspect.

Potrivit anchetatorilor, sumele care ar fi fost transmise polițiștilor erau cuprinse între 50 și 2.000 de euro.

Principalul suspect este cercetat și pentru camătă

Bărbatul de 57 de ani este vizat și de acuzații de camătă.

Anchetatorii susțin că acesta ar fi acordat în mod repetat împrumuturi cu dobândă unor persoane din județul Sibiu, fără să fie autorizat să desfășoare o asemenea activitate.

Repetarea acestor operațiuni ar indica, potrivit procurorilor, că împrumuturile cu dobândă reprezentau o îndeletnicire.

Nouă persoane reținute. Procurorii decid joi asupra altor măsuri

În urma activităților desfășurate miercuri, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a nouă suspecți, inclusiv a celor șapte agenți de poliție.

Joi, 5 noiembrie, anchetatorii urmează să analizeze oportunitatea dispunerii altor măsuri preventive.

Cercetările au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Anticorupție, al Brigăzii Operațiuni Speciale Alba Iulia, al polițiștilor de investigații criminale și al structurilor de jandarmi.

Parchetul subliniază că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție pe întreaga durată a procesului penal.

Declarațiile sale vin după ce democrații au câștigat controlul Congresului american, iar Donald Trump a recunoscut că intervenția militară a influențat rezultatul votului, fără să își exprime regretul pentru declanșarea conflictului.

JD Vance: „Motivul pentru care am pierdut este războiul”

Într-un mesaj amplu publicat miercuri, 4 noiembrie, pe platforma X, JD Vance a susținut că explicația eșecului electoral al Partidului Republican este evidentă.

„Adevăratul motiv pentru care am pierdut este evident pentru aproape toată lumea. Motivul pentru care am pierdut este războiul. Președintele însuși a spus asta aseară”, a transmis vicepreședintele american, potrivit publicației britanice The Guardian.

Vance a afirmat că republicanii trebuie să recunoască impactul politic al conflictului cu Iranul înainte de a discuta despre viitorul partidului.

„Dacă vreți să susțineți că a meritat, că pierderea Senatului pentru următorii șase ani a fost un preț care a meritat plătit, atunci spuneți asta. Susțineți că a fost un cost justificat. Indiferent dacă sunteți de acord sau nu, măcar aceasta este o poziție sinceră”, a adăugat el.

Vicepreședintele a insistat că o analiză serioasă a rezultatelor electorale trebuie să pornească de la această realitate.

„Toată lumea știe de ce am pierdut. Iar orice discuție sinceră despre direcția în care mergem de acum înainte trebuie să înceapă de aici”, a afirmat Vance.

Trump recunoaște impactul războiului, dar spune că ar lua aceeași decizie

Războiul împotriva Iranului a fost declanșat în februarie 2026 de Statele Unite și Israel, în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump.

Președintele american a admis că acest conflict a contribuit la rezultatul nefavorabil al republicanilor.

„Iranul a fost o parte a problemei”, a declarat Trump într-un interviu telefonic acordat publicației The Wall Street Journal, citat de The Guardian.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a precizat că nu regretă decizia de a începe operațiunile militare.

„Nu mă gândesc la asta. Am făcut ceea ce trebuia. Aș face-o din nou”, a declarat președintele american.

JD Vance încearcă să se distanțeze de război înaintea alegerilor din 2028?

Poziția exprimată de vicepreședinte este interpretată de The Guardian drept un posibil semnal de distanțare față de conflictul militar, într-un moment în care Vance este considerat un potențial candidat la alegerile prezidențiale din 2028.

Deși anterior a fost implicat în eforturile administrației Trump de negociere cu Teheranul, Vance ar fi manifestat rezerve față de războiul care continuă fără o soluție definitivă, potrivit relatărilor citate de publicația britanică.

Declarațiile sale vin într-un context politic dificil pentru republicani, după ce Partidul Democrat a obținut majoritatea atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților.

Pierderea controlului asupra Congresului ar putea complica promovarea agendei legislative a lui Donald Trump în ultimii doi ani ai mandatului său, în timp ce republicanii se pregătesc să analizeze cauzele înfrângerii și să își stabilească strategia pentru alegerile din 2028.

„12 miliarde de euro. Gaură lăsată de niște incompetenți”, a spus Câciu, pe Facebook.

Potrivit deputatului PSD, România ar fi renunțat anul trecut la aproximativ 7 miliarde de euro, iar anul acesta la încă aproximativ un miliard și ceva

„Și acum aflăm că mai pierdem 3,4 miliarde pentru că am avut o echipă de incompetenți care s-au lăudat, s-au absorție de 90%, care? Din ce? Din ce a rămas, poate? 12 miliarde de euro”, spune deputatul PSD.

Adrian Câciu susține că cele 3,4 miliarde, „despre care am aflat astăzi că se pierd”, pun presiune pe deficit. „Adică va crește deficitul cu 0,9% din PIB. O mare problemă. Gaura lui Bolojan”, a conchis acesta.

Într-o postare încărcată miercuri pe Facebook, Claudiu Manda a reacționat în urma declarației făcute de Alice Weidel, care i-a acuzat pe românii din Germania că profită de sistemul social al țării.

„Când lidera AfD, Alice Weidel, îi acuză pe românii din Germania că «jefuiesc» sistemul social, îi jignește pe toți cei care și-au construit o viață prin muncă cinstită”, a scris secretarul general al PSD.

Potrivit acestuia, „niciun interes politic nu justifică o asemenea nedreptate”.

„Alice Weidel trebuie să-și retragă afirmațiile și să le ceară scuze românilor din Germania”, a scris Manda.

Social-democratul precizează că „în toate colțurile lumii sunt români care, prin muncă și seriozitate, au reușit să-și facă un rost și să câștige respectul comunităților în care trăiesc. Au luat-o de la capăt, au învățat o limbă nouă și au făcut sacrificiul de a trăi ani departe de cei dragi, în speranța că le vor putea oferi o viață mai bună”.

„Sunt medici, profesori, ingineri, constructori, antreprenori, oameni care contribuie, prin ceea ce fac în fiecare zi, la dezvoltarea țărilor în care muncesc”, continuă acesta.

De asemenea, susține că românii din străinătate „merită respect în țările în care muncesc și sprijin din partea țării lor”.

„Au dreptul să știe că România îi apără atunci când sunt nedreptățiți, oriunde s-ar afla”, a conchis Claudiu Manda.

Un mesaj similar a fost transmis tot miercuri de către deputatul PSD Mihai Fifor, care a numit acuzațiile lui Weidel drept „profund ofensatoare și inacceptabile”.

„Statisticile oficiale germane arată că mai puțin de 9% dintre românii stabiliți acolo beneficiază de ajutorul social de bază. Acestea sunt cifrele care trebuie puse în fața propagandei, nu prejudecățile și insinuările. Dar dincolo de cifre, problema este mult mai gravă”, a specificat deputatul.

Comisia Europeană propune un buget de 175 de miliarde de euro pentru viitorul program Horizon Europe, prin care Uniunea Europeană finanțează cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii. Suma este aproape dublă față de cele 95,5 miliarde de euro alocate programului actual, care se încheie în 2027.

Bugetul nu este însă definitiv. Statele membre și Parlamentul European negociază atât valoarea finanțării, cât și modul în care vor fi împărțiți banii.

Ce cercetări vor primi finanțare europeană

Noul program, care ar urma să înceapă în ianuarie 2028, va susține cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologiilor și transformarea descoperirilor din laboratoare în produse și servicii care pot fi folosite în economie.

Printre domeniile prioritare se numără medicina, inteligența artificială, agricultura, energia, protecția mediului, securitatea și industria spațială.

Comisia Europeană urmărește inclusiv dezvoltarea unor tehnologii avansate, precum calculatoarele cuantice, tratamentele medicale regenerative, aviația cu emisii reduse și producerea energiei prin fuziune nucleară.

Programul va fi organizat în patru mari direcții: finanțarea cercetării de înalt nivel, susținerea proiectelor care contribuie la dezvoltarea economiei europene, sprijinirea inovațiilor și reducerea diferențelor dintre statele membre în domeniul cercetării.

Ce oportunități are România

România se numără printre statele europene care beneficiază de măsuri speciale de sprijin, deoarece rezultatele și investițiile în cercetare sunt sub nivelul celor înregistrate în țările europene mai dezvoltate.

Prin noul program, institutele și universitățile românești ar putea obține finanțări pentru modernizarea laboratoarelor, achiziționarea de echipamente, dezvoltarea unor tehnologii și participarea la proiecte internaționale.

Banii europeni ar putea susține și formarea cercetătorilor, colaborarea cu instituții din alte state și transformarea rezultatelor științifice în produse care pot fi utilizate de companii.

Accesul la aceste fonduri nu va fi însă automat. Instituțiile românești vor trebui să depună proiecte și să concureze cu organizații din alte țări europene.

Autoritatea Națională pentru Cercetare subliniază că pregătirea pentru noul program trebuie să înceapă încă din 2026, prin identificarea domeniilor în care institutele românești pot obține rezultate competitive și prin dezvoltarea parteneriatelor internaționale.

Parlamentul European cere 200 de miliarde de euro

Valoarea viitorului program este unul dintre principalele subiecte ale negocierilor europene.

În timp ce Comisia Europeană a propus 175 de miliarde de euro, Parlamentul European solicită majorarea bugetului la 200 de miliarde de euro.

În schimb, cea mai recentă variantă discutată la nivelul Consiliului Uniunii Europene prevede aproximativ 158,2 miliarde de euro, cu 16,8 miliarde mai puțin decât suma propusă inițial de Comisie.

Parlamentul European susține și rezervarea a 3,3% din buget pentru programele care ajută statele cu rezultate mai slabe în cercetare să recupereze decalajele față de țările mai dezvoltate. România se numără printre potențialii beneficiari ai acestor măsuri.

Noile finanțări europene, în negocieri

Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European urmează să voteze documentele privind viitorul program pe 10 noiembrie 2026, iar votul în plen este programat pentru săptămâna care începe pe 23 noiembrie.

După ce Parlamentul European își va stabili poziția, negocierile vor continua cu reprezentanții statelor membre și ai Comisiei Europene.

Dacă instituțiile europene ajung la un acord în timp util, noile reguli ar putea fi adoptate în 2027, iar programul de finanțare ar începe la 1 ianuarie 2028.

Pentru România, următorii doi ani reprezintă o perioadă importantă de pregătire. „Obiectivul nu va fi doar să fim eligibili pentru finanțare, ci să avem capacitatea științifică, tehnologică și instituțională de a contribui la definirea viitorului cercetării europene”, au explicat reprezentanții Autorității Naționale pentru Cercetare.

Potrivit procurorilor DNA Brașov, cei doi ar fi primit în două rânduri suma totală de 16.000 de lei de la reprezentanții unor societăți comerciale, pentru a evita aplicarea unor sancțiuni sau pentru a dispune amenzi mai mici.

Decizia a fost luată miercuri, de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Brașov, care a admis propunerea formulată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov.

Anterior, marți, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea celor doi inculpați pentru 24 de ore.

Mită de 10.000 și 6.000 de lei pentru evitarea amenzilor

Potrivit anchetatorilor, faptele ar fi fost comise la 12 august 2026, în timpul unor controale desfășurate în județul Brașov la punctele de lucru ale unor societăți comerciale care se ocupă de exploatarea și sortarea agregatelor minerale.

Cei doi angajați, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins și primit bani în două împrejurări distincte: 10.000 de lei și, respectiv, 6.000 de lei.

În schimbul sumelor primite, aceștia ar fi promis că nu vor aplica sancțiuni contravenționale pentru neregulile constatate sau că vor dispune sancțiuni mai blânde în raport cu abaterile identificate în timpul controalelor.

Ancheta DNA continuă și vizează și alte persoane

Celor doi inculpați le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile formulate împotriva lor, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

Procurorii precizează că cercetările continuă și că, în acest dosar, sunt efectuate acte de urmărire penală și față de alte persoane.

„Astăzi, la Ministerul Sănătății, l-am primit pe Excelența Sa, domnul Giles Portman, ambasadorul Marii Britanii în România, pentru o discuție despre dezvoltarea serviciilor medicale și consolidarea colaborării dintre cele două țări”, a scris Alexandru Rogobete miercuri, pe Facebook.

Potrivit Ministrului Sănătății, discuțiile s-au axat pe trei direcții importante pentru sistemul de sănătate din România.

Una dintre aceste direcții o reprezi”tă dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, „pentru a oferi pacienților cu afecțiuni grave sau cronice îngrijire specializată, demnitate și sprijin adaptat nevoilor lor”, afirmă Rogobete.

Cea de a doua o reprezintă extinderea și modernizarea serviciilor de recuperare medicală, „astfel încât pacienții să beneficieze de continuitatea tratamentului și de șanse mai bune de recuperare”, continuă el.

A treia direcție este atragerea investițiilor britanice în sistemul de sănătate din România, „inclusiv prin proiecte dezvoltate în regim de parteneriat public-privat (PPP), pentru modernizarea infrastructurii și extinderea serviciilor medicale”, potrivit ministrului.

Totodată, în cadrul discuțiilor, Alexandru Rogobete spune că au vorbit și despre schimbul de experiență, transferul de expertiză și valorificarea modelelor de bună practică din Marea Britanie.

„Cred că România are nevoie de investiții, parteneriate solide și deschidere către experiența internațională. Colaborarea cu partenerii britanici poate contribui la dezvoltarea unor servicii medicale moderne, accesibile și adaptate nevoilor pacienților”, a spus acesta.

„Îi mulțumesc ambasadorului Giles Portman pentru deschidere și pentru dialogul constructiv. Continuăm să construim parteneriate care să aducă rezultate concrete pentru pacienții din România”,  a conchis Alexandru Rogobete.

Un zbor al companiei aeriene Air Serbia, care decolase marți seară din Belgrad cu destinația Moscova, a fost întrerupt după aproximativ o oră și jumătate. Potrivit Current Time, la bord se aflau mai mulți politicieni sârbi, printre care Aleksandar Vulin, liderul Mișcării Socialiștilor, și Nenad Popović, liderul Partidului Popular Sârb, două formațiuni cunoscute pentru orientarea lor pro-rusă. Printre pasageri se afla și directorul companiei de stat Srbijagas, care se ocupă de aprovizionarea Serbiei cu gaze naturale. 

Avionul a fost întors deasupra Lituaniei

Decizia de întoarcere a fost luată după ce autoritățile aeroportuare din Belgrad au primit informații că unul dintre pasageri a urcat în avion fără să treacă prin verificările obligatorii de securitate.

Directorul de securitate al aeroportului din Belgrad, Milan Kuč, a ordonat echipajului să revină la aeroportul de pe care plecase, în timp ce aeronava se afla deasupra teritoriului Lituaniei.

În asemenea situații, compania aeriană aplică proceduri de securitate similare celor utilizate atunci când există o amenințare cu bombă la bord.

După aterizarea la Belgrad, toți pasagerii și bagajele au fost supuse unor noi controale. Verificările au durat câteva ore.

Un fost șef al serviciilor de informații, în centrul incidentului

Pasagerul care a evitat controlul de securitate este Aleksandar Vulin, fost șef al serviciului de informații al Serbiei și lider al Mișcării Socialiștilor, apropiat de Aleksandar Vučić. Politicianul sârb a fost ajutat de o persoană a cărei identitate nu a fost dezvăluită să se îmbarce fără verificările de securitate obligatorii.

Vulin a negat că a evitat controlul de securitate, susținând că acuzațiile fac parte dintr-o campanie politică împotriva sa. El a declarat că se deplasa la Moscova să discute despre extinderea acordului privind livrările de gaze naturale din Rusia către Serbia.

Avionul a ajuns ulterior la Moscova

După încheierea verificărilor de securitate, pasagerii s-au îmbarcat din nou, iar aeronava și-a reluat zborul. Avionul a aterizat miercuri dimineață la Moscova, cu aproximativ șapte ore întârziere.

Dušan Bajatović, directorul companiei de stat Srbijagas, a confirmat că se afla la bord. Acesta a explicat că deplasarea sa în Rusia era legată de aprovizionarea Serbiei cu gaze naturale și de problemele apărute în efectuarea plăților după închiderea băncii sârbe Alta Bank.

Banca Centrală a Serbiei a retras licența Alta Bank pe 30 octombrie, după ce a constatat o deteriorare gravă a situației financiare a instituției și riscul ca aceasta să nu își mai poată îndeplini obligațiile față de clienți.

Bajatović a precizat că nu cunoștea motivele pentru care ceilalți doi politicieni călătoreau la Moscova.

Autoritățile verifică împrejurările incidentului

Parchetul din Belgrad a anunțat miercuri că verifică modul în care unul dintre pasageri a trecut prin zona de control însoțit de un angajat al serviciului sârb de informații BIA, fără să fie supus verificărilor obligatorii.

Dintr-un prim raport al poliției reiese că alarma de securitate s-a declanșat la trecerea pasagerului, însă acesta nu a fost verificat suplimentar.

Procurorii au cerut documentele și înregistrările camerelor de supraveghere, urmând să stabilească dacă au fost comise infracțiuni.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, cântărețul a criticat politicile administrației americane și a avertizat că pierderea controlului asupra Congresului ar putea accentua comportamentul autoritar pe care i-l atribuie liderului de la Casa Albă.

Tudor Chirilă: „Democrații i-au spulberat”

În mesajul său, Tudor Chirilă a salutat victoria democraților, care au obținut majoritatea în Senat și Camera Reprezentanților, interpretând rezultatul drept o sancțiune electorală aplicată lui Donald Trump.

„Clovnul portocaliu a primit un șut în fund de la America și mai ales de la votanții lui republicani. Democrații i-au spulberat și au câștigat congresul la scor de neprezentare”, a scris artistul.

Chirilă a pus rezultatul alegerilor pe seama nemulțumirilor provocate, în opinia sa, de politicile economice și externe ale administrației Trump.

El a criticat creșterea prețurilor, măsurile împotriva imigrației, introducerea tarifelor comerciale și implicarea Statelor Unite în conflicte militare, acuzându-l totodată pe președintele american că ar favoriza interesele propriei familii și ale unor oameni de afaceri influenți.

„Mai nimic pentru America, totul pentru «famiglia»”, a afirmat Tudor Chirilă.

„Farul extremismului american pâlpâie”

Artistul a remarcat că republicanii au pierdut teren inclusiv în state considerate tradițional favorabile partidului, menționând Texas, Ohio și Kansas.

În opinia sa, aceste rezultate reflectă nemulțumirea unei părți a electoratului care îl susținuse anterior pe Trump.

Chirilă a susținut că nici sumele investite de Elon Musk în sprijinirea candidaților republicani nu au reușit să împiedice înfrângerea electorală.

„Farul extremismului american – de la care își ia lumină cel european – pâlpâie și probabil că nici magaioții noștri nu se simt prea fericiți”, a scris cântărețul, făcând referire și la simpatizanții europeni ai mișcării MAGA.

Avertisment privind reacția lui Trump după pierderea Congresului

Tudor Chirilă consideră însă că rezultatul alegerilor nu va determina neapărat o schimbare de atitudine a președintelui american.

„Din contră, reflexele lui autoritare se vor accentua”, a avertizat artistul.

Acesta a anticipat o posibilă intensificare a confruntărilor politice din Statele Unite, folosind termeni duri pentru a descrie comportamentul pe care îl așteaptă din partea lui Trump.

„S-ar putea să vedem mai multă nebunie, mai mult absurd, mai multă răutate și, desigur, mai mult narcisism. Deocamdată, America i-a dat peste bot”, a transmis Chirilă.

Critici și la adresa democraților

Deși a salutat înfrângerea republicanilor, artistul a subliniat că victoria nu îi absolvă pe democrați de responsabilitatea pentru problemele societății americane.

„Asta nu înseamnă că democrații au un cec în alb. Ei nu sunt deloc străini de situația în care se află America”, a afirmat el.

Chirilă și-a exprimat speranța că liderii democrați vor învăța din evoluțiile politice recente, precizând însă că nu consideră acest lucru o certitudine.

Mesajul artistului vine după alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, potrivit rezultatelor anunțate miercuri.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Externelor, Danuț Neculăescu, Energiei, Dumitru Chisăliță, Muncii, Florin Manole, Sănătății, Alexandru Rogobete, Mediului, Natalia Intotero, și Digitalizării, Bogdan Dumitru, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu.

Premierul le-a mulțumit investitorilor pentru rolul important în dezvoltarea României și a subliniat necesitatea reconstruirii încrederii, împreună cu instituțiile statului și companiile românești, pentru identificarea celor mai bune soluții destinate mediului de afaceri.

„Semnalul bun din aceste zile, când România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale este confirmarea faptului că depășirea blocajului politic de la București a generat creșterea credibilității externe. Repornirea motoarelor economiei prin noi investiții poate genera noi locuri de muncă și oportunități mai ales pentru tineri”, a declarat Niculescu.

Ce își propune Executivul

În cadrul discuțiilor, premierul a prezentat direcțiile pe care Guvernul intenționează să le urmeze pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Printre acestea se numără o abordare mai articulată a diplomației economice, creșterea eficienței măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și debirocratizarea.

Potrivit Guvernului, obiectivul este implementarea standardelor economiilor dezvoltate și adaptarea măsurilor la nevoile investitorilor.

De asemenea, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost menționată ca un obiectiv esențial pentru creșterea profilului țării și atragerea de capital. În acest context, premierul a amintit dialogul avut marți cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Reprezentanții investitorilor străini au prezentat o serie de propuneri concrete pentru stimularea economiei.

Pentru facilitarea dialogului cu mediul de afaceri, Luca Niculescu i-a cerut șefului Cancelariei Prim-Ministrului să pregătească întâlniri trimestriale la care să participe reprezentanții Guvernului.

Predoiu consideră că asemenea declarații sunt nepotrivite pentru un politician român și cere clarificări privind relația dintre PNL și USR.

Predoiu: „Nu este doar un afront la adresa unei persoane”

Într-un mesaj publicat miercuri, 4 noiembrie, pe Facebook, Cătălin Predoiu a reacționat la afirmațiile lui Dominic Fritz, acuzându-l că preia retorica disputelor politice interne din Statele Unite.

„Dl Fritz preia limbajul politic al democraților americani în disputa lor cu președintele Trump, repetând o greșeală pe care o fac și alți politicieni români: importă în România «războaiele» politice interne din alte țări, confundă propriile simpatii ideologice cu interesul național”, a scris Predoiu.

Acesta susține că afirmațiile despre președintele american depășesc limitele unei simple dispute politice.

„O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA”, a afirmat el.

„Relația cu Statele Unite este o chestiune de interes național”

Predoiu a invocat situația de securitate din regiunea Mării Negre și războiul din Ucraina pentru a argumenta necesitatea unei abordări prudente a relației cu Washingtonul.

„România se află într-o regiune afectată direct de războiul din Ucraina, de amenințări hibride și de competiția strategică din zona Mării Negre. În acest context, relația cu Statele Unite nu poate fi tratată ca un exercițiu de retorică politică. Este o chestiune de interes național”, a transmis Predoiu.

El a susținut că Parteneriatul Strategic trebuie consolidat prin investiții americane, proiecte energetice, infrastructură, tehnologii și cooperare în industria de apărare.

Predoiu îi cere lui Bolojan să clarifice relația politică dintre PNL și USR

Criticile au vizat și perspectiva unei apropieri politice și electorale între cele două partide.

„PNL, condus de dl președinte Ilie Bolojan, trebuie să clarifice ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”, a afirmat Predoiu.

Acesta a susținut că liberalii riscă să se „topească ideologic” în USR și a cerut explicații privind eventualele consecințe ale unei alianțe.

În finalul mesajului, Predoiu a răspuns și unei declarații atribuite lui Fritz, potrivit căreia liderul USR nu ar dori „să se lipească de Predoiu”.

„Pentru un șef de partid, respectiv pentru dl Fritz, întrebarea esențială ar fi: cu ce se «lipește» dânsul de istoria țării, cu ce serviciu făcut țării, cu ce realizare concretă?”, a scris Predoiu.

El a adus în discuție și situația golirii a două baraje, despre care a afirmat că a lăsat populația din trei județe fără apă, solicitând explicații privind responsabilitatea administrativă.

Într-o postare încărcată miercuri pe Facebook, Daniel Zamfir a anunțat că a participat la Târgul Internațional de Turism de la Londra.

În cadrul acestui eveniment, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a precizat că s-a întâlnit cu miniștrii turismului din Arabia Saudită și Qatar.

„Am avut două întâlniri extrem de productive cu ministrul Turismului din Arabia Saudită, Ahmed Al Khateeb, și cel al Qatarului, Saad bin Ali Al Kharji”, a specificat Daniel Zamfir.

Ministrul a scris că cei doi „au fost deschiși pentru a investi in infrastructura de turism din România”.

Zamfir precizează că este vorba despre „zona parcurilor de distracții și a turismului balnear”.

În perioada 3-5 noiembrie, România este prezentă la World Travel Market Londra 2026, unul dintre cele mai importante târguri internaționale de turism.

Delegația este condusă de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, și reunește 35 de coexpozanți.

„După șase ani sau chiar mai bine de atât, România participă din nou la World Travel Market Londra la nivel de ministru”, a declarat anterior Zamfir, care a spus că țara noastră urmărește să atragă parteneri și investitori pentru dezvoltarea turismului.

Ducele și ducesa de Sussex vor ajunge la sediul Parlamentului European pentru a aborda problema siguranței minorilor pe internet, relatează publicația POLITICO, citând două persoane familiarizate cu pregătirile vizitei.

Informația a fost publicată miercuri, 4 noiembrie, însă detaliile privind programul celor doi și persoanele cu care urmează să se întâlnească nu au fost precizate.

Nu este clar, deocamdată, dacă Harry și Meghan vor participa la o reuniune oficială, la un eveniment tematic sau la discuții cu membri ai Parlamentului European.

Siguranța copiilor pe internet, tema centrală a vizitei

Potrivit informațiilor disponibile, principalul subiect al deplasării va fi protejarea copiilor în mediul digital.

Tema este relevantă în contextul preocupărilor europene privind riscurile la care sunt expuși minorii pe platformele online, inclusiv accesul la conținut dăunător, hărțuirea cibernetică și utilizarea datelor personale.

La nivelul Uniunii Europene, siguranța utilizatorilor, inclusiv a copiilor, este abordată prin reglementări precum Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act), care stabilește obligații pentru platformele online.

O vizită cu vizibilitate internațională

Prezența prințului Harry și a lui Meghan Markle la Parlamentul European ar putea atrage atenția asupra dezbaterilor referitoare la responsabilitatea platformelor digitale și la măsurile necesare pentru protejarea utilizatorilor minori.

Subiectul are relevanță pentru statele europene, unde normele europene privind serviciile digitale se aplică, iar protejarea copiilor în mediul online reprezintă o preocupare pentru părinți, școli și autorități.

Prințul Harry, fiul regelui Charles al III-lea, și Meghan Markle, fostă actriță americană, nu mai îndeplinesc atribuții oficiale în cadrul familiei regale britanice, după retragerea lor din rolurile de membri activi ai acesteia.

Vizita anunțată pentru 10 noiembrie ar urma să se concentreze asupra unei teme de interes public, însă eventualele rezultate sau angajamente concrete ale discuțiilor nu au fost încă anunțate.

Hegseth, fost prezentator Fox News devenit șef al Pentagonului, a promovat în ultimul an reforme controversate în armată, de la lansarea unor atacuri în Iran fără aprobarea Congresului până la înlăturarea a zeci de ofițeri de rang înalt și introducerea unor noi standarde de pregătire fizică.

Cu toate acestea, agenda sa militară nu a reușit să îi protejeze pe republicani de înfrângerea electorală, democrații recâștigând controlul Congresului, potrivit The Independent.

Presiuni pentru demiterea șefului Pentagonului

Hegseth se confruntă cu nemulțumiri tot mai mari inclusiv în interiorul Partidului Republican, în contextul blocajelor privind finanțarea apărării și al unui posibil vot de impeachment.

Senatorul republican Thom Tillis a avertizat că Hegseth va trebui „să dea socoteală”, acuzându-l că este unul dintre responsabilii pentru dificultățile privind aprobarea fondurilor destinate armatei.

„Hegseth va trebui să dea socoteală. Este unul dintre motivele pentru care nu avem finanțarea sau garanțiile pentru apărare de care avem nevoie”, a declarat Tillis pentru CBS News.

Blocajul vizează inclusiv o solicitare de finanțare de urgență în valoare de 70 de miliarde de dolari, formulată de administrație în iunie, pe fondul operațiunilor militare americane din Iran.

Tillis, care a votat pentru confirmarea lui Hegseth în ianuarie 2025, a numit ulterior această decizie cel mai mare regret al carierei sale și i-a cerut lui Trump să îl demită.

„Nu am fost niciodată martorul unei conduceri atât de incompetente a bărbaților și femeilor curajoase care servesc țara noastră”, a scris senatorul pe X.

Mai multe acuzații

Secretarul Apărării riscă și un vot privind punerea sa sub acuzare, după ce congresmanul republican Thomas Massie a introdus, pe 15 septembrie, opt articole de impeachment.

Acestea îl acuză pe Hegseth de desfășurarea unor operațiuni militare împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro fără autoritate constituțională și uciderea unor presupuși traficanți de droguri în Caraibe fără respectarea procedurilor judiciare.

„Încălcările Constituției comise de secretarul Hegseth depășesc războiul ilegal din Iran”, a declarat Massie, acuzându-l că abuzează de puterea funcției sale.

Congresmanul intenționează să forțeze un vot în Camera Reprezentanților chiar de săptămâna viitoare.

„Există o șansă destul de mare să treacă de Cameră și cred că acest lucru i-ar păta reputația. Dacă se gândește să plece, acesta ar fi un moment potrivit”, a declarat Massie pentru The Washington Post.

Între timp, democrații pregătesc investigații privind operațiunile militare, politizarea forțelor armate și posibile acte de corupție în contractele de apărare, după preluarea controlului Congresului în ianuarie.

Trump îl apără pe Hegseth

În ciuda presiunilor, oficialii Pentagonului susțin că Hegseth nu intenționează să demisioneze.

Purtătorul de cuvânt Sean Parnell a declarat că secretarul Apărării este „100% dedicat” continuării mandatului până la încheierea mandatului prezidențial al lui Trump și că „nu va ceda” în fața investigațiilor pe care le consideră motivate politic.

Președintele american și-a exprimat, la rândul său, sprijinul pentru șeful Pentagonului.

„Tot ce fac este să vorbească despre punerea sub acuzare a tuturor. El face o treabă excelentă. Este un mare luptător. Cred că este cel mai bun în funcția sa din ultimii foarte mulți ani și mulți oameni sunt de acord cu asta”, a declarat Trump pe 28 octombrie.

Potrivit serviciului grec de urgență medicală, persoanele rănite nu se află în stare critică. Autoritățile nu au oferit alte detalii despre natura leziunilor.

Poliția a deschis o anchetă pentru identificarea celor implicați și stabilirea motivelor atacului. Deocamdată, nu au fost raportate arestări. Potrivit informațiilor preliminare, unii dintre agresori ar fi purtat căști de protecție în timpul incidentului, scrie The Independent.

Ministerul Educației din Grecia a condamnat ferm agresiunea, precizând că aceasta „a insultat comunitatea academică și a subminat libertatea de exprimare”.

Tensiuni în mediul universitar, pe fondul protestelor studențești

Atacul are loc într-un context marcat de nemulțumiri în rândul studenților și cadrelor didactice din Grecia. Pe 21 octombrie, mii de studenți și profesori au participat la manifestații în capitala Atena, solicitând locuințe studențești accesibile și investiții publice mai mari în educație.

Proteste similare au fost organizate și în alte orașe grecești, printre care Salonic și Patras, dar și în alte țări europene, precum Italia și Franța.

Participanții au afișat pancarte prin care au atras atenția asupra problemelor din sistemul de învățământ. Unul dintre mesajele afișate în timpul manifestațiilor a fost: „Din Grecia până în Franța, dați bani pentru educație”.

Studenții au criticat măsurile guvernamentale privind sprijinul financiar pentru chirii, considerând că acestea sunt insuficiente în raport cu costurile ridicate ale vieții.

Panagiotis Moschonas, un student la Inginerie în vârstă de 20 de ani, a criticat guvernul conservator pentru lipsa unor măsuri eficiente de sprijin. Acesta a menționat că subvenția pentru chirie, în valoare de 120 de euro pe lună, nu acoperă nici măcar jumătate din costul unei chirii și este acordată abia la sfârșitul anului.

Profesorii reclamă deteriorarea condițiilor din școli

Nemulțumirile au fost exprimate și de cadrele didactice, care au organizat o grevă pe 21 octombrie, deși unele școli au rămas deschise.

Profesorul Ioannis Rompas a explicat că protestul a fost determinat de creșterea cheltuielilor pentru familii și de deteriorarea continuă a condițiilor din sistemul de învățământ.

„Facem grevă pentru că această situație nu mai poate continua pentru familiile noastre, cu costurile ridicate, cu dificultățile de a ajunge de la o lună la alta și cu situația din școli, care se deteriorează exponențial de la an la an”, a declarat acesta.

Proteste sub supravegherea poliției

Manifestațiile din Grecia au fost marcate și în trecut de episoade violente. În timpul protestelor de luna trecută, magazinele și cafenelele de pe traseul marșului și-au coborât obloanele metalice pentru a preveni spargerea geamurilor.

Forțele de ordine au supravegheat îndeaproape manifestațiile, iar polițiștii au efectuat controale și verificări ale bagajelor persoanelor care se îndreptau spre protest.

Grupurile studențești au anunțat noi manifestații pentru această lună. Deocamdată, nu este clar dacă atacul asupra adunării studențești are vreo legătură cu protestele.

Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, unde s-a produs incidentul, este cea mai veche instituție publică de învățământ superior din Grecia modernă, fiind fondată la 3 mai 1837.

„Orice bomboană care este în mod evident modificată trebuie păstrată în ambalajul său și raportată”, a transmis poliția din Austria într-un comunicat.

Autoritățile au lansat o anchetă după ce au primit 13 raportări privind prezența unor obiecte metalice mici, cum ar fi cuie și ace, în dulciurile primite de copii de Halloween, potrivit AFP.

Polițiștii le-au transmis părinților și copiilor să „verifice cu atenție” bomboanele înainte de a le consuma.

În nord-estul Austriei, au fost raportate trei astfel de cazuri. Printre acestea, unul în care o fetiță de 10 ani a suferit o leziune minoră la gură după ce a mușcat dintr-o ciocolată care conținea un ac.

Alte trei cazuri au fost raportate în nordul țării. Printre acestea, se numără un tată care a descoperit cuie în dulciurile date copiilor săi de Halloween, iar o mamă a descoperit ace în bomboane colectate de fiica ei de 11 ani.

Alte șase cazuri au fost înregistrate în sud-estul Austriei, unde printre obiectele găsite s-au numărat un ac, două ace metalice și o capsă. Un al treisprezecelea caz a fost raportat în regiunea Salzburg, potrivit sursei citate.

Un proiect legislativ depus în Parlament propune ca stimulentul de inserție să fie egal cu indemnizația pe care părintele ar fi primit-o dacă rămânea în concediu.

Stimulentul de inserție ar putea crește de la 650 de lei la aproximativ 4.000 de lei

Propunerea legislativă L604/2026, inițiată de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan, urmărește eliminarea diferențelor financiare care îi descurajează pe părinți să revină mai devreme pe piața muncii.

Potrivit unui comunicat al PNL, proiectul prevede ca stimulentul de inserție să fie stabilit la nivelul indemnizației pentru creșterea copilului de care ar fi beneficiat părintele în cazul continuării concediului.

În prezent, stimulentul este de 1.500 de lei lunar pentru părinții care reiau activitatea profesională înainte ca bebelușul să împlinească șase luni și de 650 de lei pentru cei care revin ulterior.

Prin comparație, indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei lunar, potrivit datelor prezentate de inițiatori.

Astfel, pentru un părinte care ar fi avut dreptul la o indemnizație de 4.000 de lei, stimulentul ar urma să ajungă la aceeași valoare, dacă modificarea legislativă va fi adoptată.

Părinții ar putea reveni la muncă fără să piardă sprijinul financiar

Inițiatorii susțin că actualul sistem determină numeroși părinți să amâne reluarea activității profesionale, deoarece întoarcerea la serviciu presupune reducerea sprijinului financiar acordat de stat.

Noua formulă ar permite părinților să decidă momentul revenirii la muncă în funcție de nevoile familiei și de oportunitățile profesionale, fără ca stimulentul să fie inferior indemnizației la care ar fi avut dreptul.

Proiectul păstrează și stimulentul de 650 de lei acordat după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități, până la vârsta de trei ani, respectiv patru ani.

Natalitatea în România, la un nivel minim istoric

Propunerea este justificată și prin situația demografică a României. Potrivit datelor invocate în comunicat, în 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai redus număr înregistrat din 1930.

De asemenea, între recensămintele din 2011 și 2021, populația țării s-a diminuat cu peste un milion de locuitori.

Inițiatorii atrag atenția că părinții cu doi sau trei copii pot petrece șase ani sau chiar mai mult în afara pieței muncii, ceea ce poate afecta evoluția profesională și perspectivele de angajare.

Modificările propuse nu sunt încă în vigoare, fiind necesară parcurgerea procedurii parlamentare și adoptarea legii pentru ca noile reguli să poată fi aplicate.

Primăria Municipiului București a organizat primele întâlniri dedicate reamenajării zonei dintre Piața Universității și Piața Romană. La discuții participă reprezentanți ai instituțiilor publice și ai asociațiilor profesionale, iar opiniile bucureștenilor vor fi luate în considerare la pregătirea unui concurs internațional de soluții pentru transformarea zonei.

Primele discuții despre reamenajarea Bulevardului Magheru

Primele două mese rotunde au fost programate miercuri, la ARCUB. La prima întâlnire au participat reprezentanți ai Universității din București, Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Academiei de Studii Economice, Teatrului Național, Sălii Dalles și Muzeului Municipiului București.

De asemenea, la discuții au participat și reprezentanți ai Băncii Mondiale, Metrorex, Primăriei Sectorului 1, ai departamentelor de urbanism din Primăria Capitalei și ai Ordinului Arhitecților din România, partener în pregătirea concursului internațional.

„Am discutat despre nevoile fiecăruia, ce consideră că îi lipsește zonei care leagă Piața Universității de Piața Romană, ce își doresc, ce așteptări au”, a transmis Primăria Capitalei.

A doua întâlnire a fost dedicată asociațiilor profesionale, iar alte două mese rotunde sunt programate joi.

Bucureștenii pot trimite propuneri până pe 21 noiembrie

Primăria Capitalei îi invită și pe locuitorii orașului să participe la consultări, prin completarea unui chestionar public disponibil până pe 21 noiembrie.

„În paralel, vă invităm în continuare, pe fiecare dintre voi, să vă spuneți părerea. Până pe 21 noiembrie, puteți completa un chestionar public în care să ne spuneți ce nevoi și ce așteptări aveți de la zona vizată”, a transmis instituția.

Răspunsurile vor fi analizate împreună cu propunerile formulate în cadrul întâlnirilor cu instituțiile și asociațiile profesionale, iar informațiile obținute vor sta la baza cerințelor pentru concursul internațional de soluții.

Consultările se încheie în decembrie

Consultările se vor încheia la începutul lunii decembrie, printr-o dezbatere publică deschisă bucureștenilor.

„Vom prezenta atunci, împreună cu OAR, sinteza rezultatelor chestionarului public, concluziile meselor rotunde, precum și direcțiile principale ale temei de proiectare”, a precizat Primăria Capitalei.