MediaFax.ro

Trump nu a repetat atacurile furioase de vineri la adresa Curții Supreme a SUA pentru anularea tarifelor sale globale. În schimb, s-a concentrat pe afirmația că are încă o influență semnificativă asupra altor autorități tarifare, potrivit CNN.

În primul rând, el a susținut voluntar că Congresul nu ar trebui să se obosească să-și codifice tarifele în lege. „Nu va fi necesară nicio acțiune din partea Congresului”, a spus Trump.

Este clar că tarifele îi fac chiar și pe mulți republicani să se simtă inconfortabil și pare puțin probabil ca Congresul să poată adopta orice oricum, comentează CNN. Dar, având în vedere că autoritățile sale tarifare sunt încă incerte, faptul că Trump nu a cerut Congresului să adopte ceva ce are șanse mai mari de a trece de procesul legal era ceva de văzut. (La urma urmei, Constituția îi conferă Congresului puterea de a tarifa.)

Asta sugerează că Trump nu a ținut cont de apelul judecătorului Neil Gorsuch ca guvernul american să înceapă să includă mai multe legi. Președintele a făcut și o predicție importantă.

„Cred că tarifele plătite de țările străine vor înlocui, ca și în trecut, substanțial sistemul modern de impozitare a veniturilor, luând o povară financiară uriașă de pe umerii oamenilor pe care îi iubesc”, a spus el.

Într-adevăr, la începutul istoriei americane, tarifele vamale au fost forma predominantă de impozitare.

Un avion de vânătoare F-16 al armatei turce s-a prăbușit, a relatat agenția oficială de știri Anadolu, Informația a fost oferită de surse de la Ministerul Apărării. Aeronava a decolat la ora locală 00:56 de la o bază din provincia Balikesir, după care s-a pierdut contactul, potrivit aceleiași surse citate de Le Figaro.

Epava aeronavei a fost găsită pe sol. Pilotul a murit, iar cauza prăbușirii este în curs de investigare.

Armata turcă a suferit o altă tragedie în noiembrie, când un avion de transport militar C-130, care venea din Azerbaidjan, s-a prăbușit în Georgia. Toți cei 20 de militari aflați la bord au murit.

Alte avioane F-16, proiectate de compania americană Lockheed Martin, s-au prăbușit în ultimele luni. În ianuarie, Taiwan a localizat cutia neagră a unuia dintre aceste avioane de vânătoare care se prăbușise în mare în timpul unei misiuni de rutină. Pilotul său, care s-a catapultat în larg, a fost dat dispărut. În Polonia, o altă aeronavă s-a prăbușit în august în timpul pregătirilor pentru un spectacol aerian.

Potrivit unor surse, operațiunea vizează clubul CS Păulești din Liga 3. De altfel, în ianuarie, conducerea clubului a decis să renunțe la tot lotul de jucători după apariția informațiilor despre presupuse meciuri aranjate. Printre jucătorii la care s-a renunțat sunt fotbaliști care au jucat la echipe de top din prima ligă.

Poliția Română a anunțat că „miercuri, 25 februarie 2026, polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Prahova, Poliția Municipiului Ploiești și Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Persoanei și Patrimoniului au pus în executare 34 de mandate de percheziție domiciliară, într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în domeniul pariurilor sportive”.

Activitățile au fost desfășurate în județele Prahova, Vâlcea, Argeș, Cluj, Ilfov și Dâmbovița, precum și în municipiul București.

„În urma cercetărilor efectuate a rezultat că, pe parcursul ultimului sezon competițional, mai multe persoane din cadrul unui club de fotbal, precum și alte persoane aflate în legătură directă cu acesta, inclusiv jucători ai echipei, ar fi acționat în mod coordonat, în scopul influențării și alterării rezultatului unor partide disputate în cadrul Ligii a III-a organizate de Federația Română de Fotbal. Ulterior, persoanele cercetate ar fi indus în eroare organizatori de pariuri sportive cu privire la corectitudinea desfășurării meciurilor și la integritatea competiției sportive, prin plasarea de pariuri atât în mediul online, cât și în agenții de profil, creând aparența unor pariuri conforme cadrului legal, în condițiile în care rezultatele partidelor ar fi fost cunoscute și prestabilite”, au transmis anchetatorii.

Anchetatorii estimează că prin activitățile menționate cei implicați au obținut aproximativ 840.000 de lei. 21 de persoane au fost duse la audieri.

Grupul imobiliar Altus Property Group plănuiește edificarea complexului Trump International Hotel & Tower Gold Coast. Odată finalizată, aceasta ar reprezenta cea mai înaltă construcție de pe teritoriul australian, arată CNN.

Proiectul include un hotel cu 285 de unități de cazare, restaurante cu specific Michelin, magazine de înaltă clasă și apartamente rezidențiale. Acestea sunt evaluate la circa 5 milioane de dolari australieni fiecare. Proprietățile vor beneficia de panorame spectaculoase asupra Oceanului Pacific și a faimoasei plaje Surfers Paradise.

Proiect Trump Tower în Australia. Sursa foto: X/Eric Trump

Momentan, documentația nu a fost înregistrată oficial la autoritatea locală din Gold Coast în vederea obținerii permiselor necesare.

Inițiativa a stârnit imediat dezbateri aprinse. O campanie digitală de strângere de semnături, care solicită blocarea proiectului, a reunit peste 26.000 de susținători. Organizatoarea acestei mișcări a precizat că obiecțiile nu se referă la oportunitățile de angajare generate. Ele atacă exclusiv asocierea cu numele lui Trump.

Mai mulți cetățeni locali au exprimat dorința de a evita legarea orașului de personalitatea lui Donald Trump, motivând polarizarea politică din SUA.

În contrast, edilul-șef al orașului Gold Coast, Tom Tate, și-a exprimat susținerea față de investiție. Acesta a argumentat că dezvoltarea va atrage capital semnificativ. Totodată va stimula redresarea sectorului turistic, grav afectat de criza sanitară din ultimii ani.

Oameni de afaceri locali apreciază că realizarea va întări reputația zonei ca punct de interes pentru turiști exigenți, cu atât mai mult cu cât regiunea se pregătește să găzduiască evenimentele olimpice din 2032, programate în sud-estul statului Queensland.

David Young, fondatorul Altus Property Group, a declarat că conceptul a luat naștere în 2007, atunci când a inițiat discuții cu Ivanka Trump pentru o potențială colaborare în Surfers Paradise. Contractul definitiv ar fi fost parafat recent, la reședința Mar-a-Lago, împreună cu Eric Trump.

Dezvoltatorul a clarificat că, deși investiția este integral australiană, denumirea Trump va fi utilizată în baza unui contract de licențiere.

În situația în care va obține undă verde din partea administrației locale, lucrările ar putea fi terminate până la competiția olimpică din 2032. Cu toate acestea, statutul de cea mai înaltă construcție australiană ar putea fi disputat de alte dezvoltări imobiliare aflate în execuție în zonă.

Parlamentul European a făcut marți un pas important pentru acordarea unui sprijin financiar major Ucrainei, după ce președinta instituției, Roberta Metsola, a semnat documentele pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Kievului.

Fondurile ar urma să ajute Ucraina să își mențină serviciile publice și capacitatea de apărare în perioada aceasta de haos, având în vedere că războiul încă este în desfășurare, scrie Kyiv Post.

„Tocmai am semnat împrumutul de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro în numele Parlamentului European”, a anunțat Roberta Metsola pe X.

Decizia Parlamentului European nu este însă suficientă pentru aplicarea măsurii. Împrumutul trebuie aprobat în unanimitate de Consiliul European. Momentan, acest aspect rămâne incert.

Unele state membre ale Uniunii au transmis deja că ar putea bloca inițiativa, ceea ce ar putea întârzia acordarea sprijinului financiar.

În aceeași perioadă, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a efectuat o nouă vizită la Kiev pentru a transmite sprijinul Uniunii Europene.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma că Europa este alături de Ucraina, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru durabil față de lupta justă a Ucrainei”, a scris Von der Leyen pe X.

Împrumutul a fost convenit la nivel politic încă din 2025 și ar urma să fie finanțat prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană pe piețele internaționale. Sumele ar fi garantate din bugetul comunitar și ar acoperi perioada 2026-2027.

Guvernul din Ungaria a anunțat însă că ar putea bloca aprobarea finală până la rezolvarea unor dispute legate de livrările de petrol.

Autoritățile de la Budapesta susțin că reluarea transportului prin conducta Druzhba reprezintă o condiție extrem de importantă pentru ca ei să susțină acordul.

Șeful Consiliul European, António Costa, a spus că instituțiile europene încearcă să medieze aceste neînțelegeri și să găsească o soluție acceptată de toate statele membre.

„Desigur, atunci când un stat membru are anumite probleme cu o altă țară, o țară terță, instituțiile europene sunt cele care trebuie să sprijine statele membre respective și să rezolve aceste probleme”, a declarat António Costa în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui, Ucraina ar urma să prezinte în perioada următoare o evaluare tehnică privind lucrările necesare pentru refacerea conductei care a fost afectată de atacuri, astfel încât negocierile să poată continua.

Planul de finanțare rămâne unul dintre cele mai mari pachete de sprijin oferite Ucrainei de la începutul războiului. Aplicarea lui, însă, depinde de acordul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a dat un termen limită companiei Anthropic să permită AI-ul său pentru a fi utilizat în scop militar fără restricții. Termenul limită este vineri, iar în caz contrar, compania riscă să piardă contractul cu guvernul, relatează Associated Press.

Problema o reprezintă restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului său AI, Claude. Pentagonul are un contract de 200 de milioane de dolari cu Anthropic și dorește ca aceasta să ridice restricțiile pentru ca armata americană să poată apeleze la instrumentul AI pentru „toate utilizările legale”, au declarat, pentru CNN, două surse care cunosc subiectul.

În caz contrar, Hegseth se va asigura că „Legea producției de apărare va fi invocată împotriva Anthropic, obligându-i să fie folosiți de Pentagon, indiferent dacă vor sau nu”, a mai spus o sursă pentru CNN. Este vorba despre o lege care permite obligarea unei întreprinderi private să producă bunuri pentru apărarea naţională.

Compania Anthropic este preocupată de două aspecte pe care nu vrea să le abandoneze, a spus o sursă pentru CNN. armele controlate de AI și supravegherea internă în masă a cetățenilor americani. Anthropic consideră că AI nu este suficient de fiabilă pentru a opera arme și că nu există reglementări care să acopere modul în care astfel de instrumente ar putea fi utilizate în supravegherea în masă.

Săptămâna trecută, Axios relata că Pentagonul analizează posibilitatea de a încheia relația cu Anthropic după luni de negocieri privind limitările pe care aceasta le impune asupra utilizării modelelor sale AI în scopuri militare.

De asemenea, recent, WSJ dezvăluia că Pentagonul a folosit instrumentul AI Claude, de la Anthropic, în timpul operațiunii sale de capturare a fostului lider venezuelean Nicolás Maduro.

Modi, un naționalist hindus, a devenit primul prim-ministru din istoria Indiei care a vizitat Israelul în 2017, ocazie cu care el și prim-ministrul de dreapta Benjamin Netanyahu s-au plimbat desculți pe o plajă din orașul portuar Haifa, din nordul țării.

Amândoi încă la putere după aproape nouă ani, cei doi lideri, care se descriu reciproc ca prieteni, sunt așteptați să poarte discuții despre inteligența artificială, precum și despre apărare, într-un moment în care Israelul încearcă să-și crească exporturile militare.

Un oficial al guvernului israelian a declarat că vizita va „pregăti terenul pentru noi parteneriate și colaborări în multe domenii”. Relațiile bilaterale se află în pragul unei îmbunătățiri semnificative, a declarat un oficial al ministerului israelian de externe.

Modi este așteptat să țină un discurs în fața Knessetului, parlamentul israelian, și să depună o coroană de flori la Yad Vashem, memorialul oficial al Holocaustului din Israel.

Vizita lui Modi are loc în contextul în care Statele Unite desfășoară o vastă forță navală în apropierea coastei Iranului, în perspectiva unor posibile atacuri asupra Republicii Islamice, cele două țări aflându-se într-un impas în negocierile privind programul nuclear al Teheranului.

Pentagonul a desfășurat, de asemenea, un portavion în Marea Mediterană, cu destinația coasta Israelului.

Un atac al SUA asupra Iranului ar putea atrage represalii iraniene îndreptate împotriva Israelului, precum și a instalațiilor militare americane din țările arabe din Golf, unde milioane de indieni trăiesc, lucrează și trimit acasă miliarde de dolari în remitențe în fiecare an.

Kabir Taneja, de la Observer Research Foundation, un grup de reflecție indian, a declarat că New Delhi nu dorește un conflict în regiune.

„Sunt sigur că astfel de mesaje au fost transmise în trecut și vor fi transmise și în timpul acestei vizite”, a spus el.

Oficialul ministerului israelian de externe a declarat că în timpul vizitei vor avea loc probabil discuții cu „aspect regional”.

Vorbind la o ședință a cabinetului din această săptămână, Netanyahu a descris India ca făcând parte dintr-o viitoare „axă” a națiunilor cu viziuni similare, care sunt de acord în ceea ce privește confruntarea cu „axa radicală șiită” și „axa radicală sunnită emergentă”. Iranul are o teocrație musulmană șiită.

„Cooperarea poate da rezultate excelente și, desigur, ne poate asigura reziliența și viitorul”, a spus Netanyahu.

Taneja a afirmat că, deși India este interesată să cumpere echipament militar israelian, New Delhi ar ezita să adere la orice alianță formală, având în vedere istoricul său de nealiniere în afacerile internaționale.

Conform unei investigații realizate de CNN, un catalog al probelor oferit apărării lui Ghislaine Maxwell cuprinde circa 325 de rapoarte FBI sub forma „302″. Acestea sunt sinteze ale mărturiilor persoanelor audiate. Din totalul acestora, peste 90 nu se regăsesc pe portalul instituției. Asta deși ele sunt înregistrate cu numere de serie în documentele oficiale. Documentele „302″ sunt privite ca fiind cruciale pentru înțelegerea cazului, întrucât redau relatările directe ale celor chestionați de investigatorii federali.

În rândul documentelor absente se află trei audieri din 2019. Acestea ar fi cu o femeie care a declarat că a fost victima unor abuzuri repetate comise de Jeffrey Epstein începând de la vârsta de aproximativ 13 ani. Aceeași persoană ar fi relatat anchetatorilor că, între anii 1983 și 1985, ar fi suferit un atac sexual din partea lui Donald Trump. S-a întâmplat după ce Epstein le-ar fi făcut cunoștință. Administrația de la Casa Albă a respins aceste acuzații, catalogându-le drept „false și senzaționaliste”. Donald Trump a negat consecvent orice participare la activități ilegale conexe cu Epstein.

Congressmanul democrat Robert Garcia a afirmat că absența acestor acte ridică semne de întrebare privind gradul real de transparență al publicării și conformitatea cu obligațiile legale. Un reprezentant oficial al Departamentului de Justiție a contrazis ideea că ar fi fost eliminate date. El a precizat că toate materialele relevante au fost puse la dispoziție. Unele fișiere pot fi duplicate, acoperite de privilegii juridice sau incluse în investigații federale active. În ultimele săptămâni, anumite documente au fost temporar retrase. Ulterior au fost reîncărcate parțial, pentru a permite ascunderea datelor identificabile ale victimelor.

Câteva dintre victimele lui Epstein au indicat că nu își regăsesc propriile mărturii în materialele expuse public. Haley Robson, una dintre acestea, a menționat într-o adresă judiciară că opacitatea „perpetuează secretul care a permis acestor infracțiuni să persiste timp de ani în șir”. Andrew McCabe, fost director adjunct al FBI, a evidențiat semnificația rapoartelor „302″, descriindu-le drept „elementul fundamental al unei investigații”.

Este încă nedeterminat dacă documentele absente se regăsesc în alte secțiuni ale arhivei sau dacă vor fi dezvăluite ulterior, odată cu finalizarea anchetelor în desfășurare.

Președintele Donald Trump a făcut din nou o referire la un posibil al treilea mandat la Casa Albă, potrivit Sky News. Asta în timpul discursului despre starea națiunii care a fost ținut în noaptea de marți spre miercuri.

„Deci, în primul meu an al celui de-al doilea mandat”, a spus președintele, înainte de a răbufni: „Ar trebui să fie al treilea mandat. Dar se întâmplă lucruri ciudate.”

El și apropiații săi continuă să susțină, fără a prezenta dovezi, că alegerile din 2020 pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden au fost furate.

În ceea ce privește o nouă candidatură a sa în 2028, Trump a făcut mai multe referiri în ultimele luni chiar dacă cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA limitează președinții la două mandate.

Spre finalul anului trecut președintele american a spus că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. El nu a exclus posibilitatea de a candida la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.

Și susținătorii săi îl încurajează. Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.

Totuși, ideea nu este văzută cu ochi buni de toți republicanii. Mike Johnson, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a declarat că nu vede nicio posibilitate de a modifica Constituţia americană pentru a-i permite lui Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat.

Avocații lui Peter Mandelson au criticat decizia poliției britanice de a-l aresta sub suspiciunea de abuz în serviciu la începutul acestei săptămâni. Ei susțin că polițiștii l-au arestat în urma unei sugestii „nefondate” că Mandelson ar fi intenționat să plece în străinătate, relatează The Guardian.

Mandelson ar fi urmat să fie interogat luna viitoare. Luni, însă, poliția metropolitană a fost informată că fostul ambasador britanic în SUA se pregătea să părăsească Marea Britanie, motiv pentru care l-a reținut pe acesta.

„Peter Mandelson a fost arestat ieri, în ciuda acordului cu poliția că va participa la un interogatoriu luna viitoare, în mod voluntar.

Arestarea a fost determinată de o sugestie nefondată că intenționa să părăsească țara și să se stabilească definitiv în străinătate. Nu există absolut niciun adevăr în această sugestie. Am solicitat poliției metropolitane dovezile pe care se bazează arestarea. Prioritatea absolută a lui Peter Mandelson este să coopereze cu ancheta poliției, așa cum a făcut-o pe tot parcursul acestui proces, și să-și dovedească nevinovăția”, au anunțat avocații săi, potrivit Sky News.

Marți dimineață, Mandelson a fost eliberat pe cauțiune.

Peter Mandelson a fost ambasadorul Marii Britanii în SUA, iar în septembrie 2025 a fost demis din funcție după ce au apărut informații privind legăturile sale cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

Oseguera Cervantes – „El Mencho” – a fost reperat într-o regiune turistică din vecinătatea localității Tapalpa, situată în statul Jalisco. S-a întâmplat în urma monitorizării de către serviciile secrete mexicane a unei persoane apropiate de una dintre iubitele sale, arată Il Post.

Conform declarațiilor oficiale, autoritățile au urmărit femeia respectivă până la o cabană izolată. Acolo, aparatele de zbor ale armatei, au imortalizat scena în care un bărbat o îmbrățișa în timp ce aceasta cobora din autovehicul. Individul a fost recunoscut ca fiind șeful organizației Cártel de Jalisco Nueva Generación.

Tapalpa reprezintă o destinație populară pentru turiști. Localitatea numără aproximativ 20.000 de locuitori permanenți și atrage mii de vizitatori în fiecare sfârșit de săptămână. În acel weekend, „El Mencho” se număra printre aceștia.

Sâmbătă, autoritățile au dislocat șase elicoptere militare în statele învecinate, măsură menită să prevină scurgerile de informații. În operațiune au fost angrenate trupe speciale aparținând armatei terestre și marinei. Ele au fost asistate de tehnologie aeriană fără pilot și de vehicule blindate de luptă.

Duminică, în zorii zilei, forțele de ordine mexicane au declanșat atacul. Oseguera a dispus ca o parte din subordonați să rămână să apere locuințele unde se cazase, în timp ce el s-a refugiat în pădure alături de alți patru complici.

Prima confruntare armată a fost violentă; un aparat de zbor militar a suferit avarii și a fost nevoit să efectueze o aterizare forțată. Ulterior, militarii l-au încercuit pe șeful cartelului într-o zonă forestieră. În urma unui nou schimb intens de focuri, „El Mencho” și doi dintre aghiotanții săi au fost capturați în stare critică și au decedat în timpul evacuării aeriene. Ceilalți doi au fost luați în custodie vii.

22 Februarie 2026, Mexic, Mexico City: Membri ai forțelor speciale ale Gărzii Naționale și Secretaria de Seguridad Ciudadana. Foto: Félix Márquez/dpa

Per total, acțiunea a durat aproximativ cinci ore. Doi membri ai forțelor armate au suferit răni.

Claudia Sheinbaum, președinta statului mexican, împreună cu ministrul apărării Ricardo Trevilla Trejo, au precizat că acțiunea a profitat de asistența oferită de agențiile de informații din Statele Unite, cu toate că americanii nu s-au implicat direct în intervenție.

Informațiile referitoare la implicarea Washingtonului rămân puține la număr. Conform unor surse citate de agenția Reuters, o nouă structură militară americană denumită Joint Interagency Task Force-Counter Cartel ar fi permis transferul de date între cele două țări.

Decesul lui „El Mencho” a provocat reacții extrem de agresive în diverse zone ale Mexicului. Au fost incendiate automobile și drumurile au fost blocate de către membrii ai CJNG. Situația s-a stabiliziat treptat în ultimele ore.

Violențe izbucnite în Mexic după moartea lui El Mencho”, conducătorul cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG). Foto: Diana Marquez/Xinhua/ABACAPRESS.COM

Neutralizarea șefului organizației reprezintă unul dintre cele mai semnificative succese împotriva criminalității organizate din Mexic din ultima perioadă, rămânând însă nesigur dacă acest eveniment constituie și o reacție la presiunile tot mai mari exercitate de administrația americană în materie de luptă antidrog.

Hotărârea adoptată în ședința de Guvern de marți permite menținerea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, inclusiv acordarea tichetelor de masă pentru întregul personal pe parcursul anului 2026, cu aplicare inclusiv pentru luna ianuarie.

Memorandumul fusese prezentat în primă lectură în ședința de Guvern de joi, 19 februarie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a explicat că, în cele mai reci zile din această iarnă, producția companiei din Oltenia a fost decisivă pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic.

„Din punctul meu de vedere, este un pas necesar și firesc, în contextul în care, în cele mai geroase zile din această iarnă, ne-am bazat pe producția de la CE Oltenia pentru a susține Sistemul Energetic Național”, a transmis ministrul. El a precizat că tichetele de masă vor fi acordate întregului personal CEO și că, imediat după aprobarea Memorandumului, sumele aferente vor fi încărcate pe cardurile salariaților.

„Prin exceptarea Societății Complexul Energetic Oltenia SA de la aplicarea prevederilor art. XL și art. XLI din Legea 296/2023, activitatea societății nu va fi perturbată, fiind înlăturat riscul unor posibile litigii de muncă pentru revendicarea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și în contractele individuale de muncă”, a comunicat Executivul.

Decizia Guvernului vine în contextul în care art. XL și art. XLI din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung impun restricții asupra unor cheltuieli cu personalul la instituțiile publice și companiile de stat, inclusiv limitări privind acordarea anumitor beneficii salariale. În lipsa unei exceptări, aceste prevederi ar fi putut afecta acordarea tichetelor de masă.

La discuțiile sindicaliștilor cu premierul Ilie Bolojan, reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au prezentat un set de măsuri de eficientizare, optimizare și reorganizare care urmează să fie aplicate în 2026, în vederea redresării societății.

Potrivit informării Executivului, „totalul economiilor în anul 2026 la nivelul societății, în urma aplicării măsurilor de eficientizare, reorganizare și disponibilizare, va fi de circa 440 de milioane de lei”.

Interviurile pentru conducerea DIICOT se desfășoară pe parcursul a două zile, având în vedere numărul mare de candidați.

Astăzi, începând cu ora 9.30, se desfășoară doar audierile pentru funcția de procuror șef DIICOT.

Prima care va fi audiată de comisie va fi Ioana Bogdana Albani, fostul procuror şef adjunct al Direcției.

A doua audiere va fi a actualului procuror șef al DIICOT, Alina Albu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.

În cursa pentru funcția de procuror șef DIICOT a intrat și Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești, care va susține interviul de la ora 12.30

A patra candidatură pentru șefia DIICOT este a actualului procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT.

A cincea candidatură, care va susține interviul de la ora 15.30, este cea a procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, care și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT și pentru șefia DNA.

Cei 5 candidați pentru șefia DIICOT susțin interviurile în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere respective.

Candidaturile pentru funcțiile de procuror șef adjunct DIICOT vor fi audiate joi, pe parcursul întregii zile.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

În special în zonele de munte, stratul de zăpadă depus pe carosabil a impus intervenția utilajelor de deszăpezire.

Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, „a nins abundent în zona montană a județului Suceava, unde circulația s-a desfășurat în condiții de iarnă”. Secția Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc a intervenit pe sectoarele afectate, împrăștiind material antiderapant și acționând pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil.

În Pasul Palma, pe DN 17A, unde viscolul ridică frecvent troiene, utilajele de deszăpezire au curățat constant carosabilul pentru ca șoferii să poată circula în siguranță. Reprezentanții DRDP Iași au precizat că „traficul pe acest sector se desfășoară în condiții de iarnă, pe fondul ninsorii abundente” și le-au recomandat șoferilor să circule cu prudență.

Pe parcursul zilei, intervențiile au continuat pe drumurile naționale din zona montană a județului. „Pe anumite sectoare se circulă cu dificultate, carosabilul fiind umed și acoperit cu zăpadă frământată, tratată cu material antiderapant”, au precizat drumarii.

Meteorologii au emis avertizări de vreme severă pentru zona Moldovei, anunțând viscol puternic, zăpadă troienită și vizibilitate redusă în zona montană. Începând de miercuri dimineață, intră în vigoare un nou cod galben, de această dată pentru intensificări ale vântului, valabil în 25 februarie, între orele 10.00 și 20.00.

Avertizarea vizează cea mai mare parte a Moldovei, precum și local Transilvania, vestul și sud-vestul Olteniei și nordul Dobrogei, unde vântul va atinge viteze de 50–70 km/h.

Autoritățile ieșene le recomandă șoferilor să plece la drum doar dacă este necesar, să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru sezonul rece și să adapteze viteza la condițiile de trafic.

Noile saloane VIP vor avea peste 600 de metri pătrați și vor fi amplasate în terminalul de plecări: unul în zona Schengen și celălalt în zona Non-Schengen. Companiile interesate pot depune oferte pentru unul sau pentru ambele spații, iar contractele vor fi încheiate pe o perioadă de 10 ani.

Potrivit operatorului aeroportuar, noile spații vor integra „soluții moderne de amenajare”, zone dedicate relaxării, oferte gastronomice adaptate diversității pasagerilor și facilități digitale menite să îmbunătățească experiența de călătorie.

Procedura de atribuire se desfășoară în cadrul unei competiții organizate la Bursa Română de Mărfuri.

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a precizat că proiectul deschide „un nou capitol al serviciilor oferite de Business Lounge-urile Aeroportului Henri Coandă”. Oficialul a descris inițiativa drept „o experiență premium care va răspunde exigențelor pasagerului modern”.

Potrivit companiei, „demersul face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a aeroportului, prin care compania urmărește creșterea calității serviciilor și diversificarea ofertei comerciale, astfel încât Aeroportul Otopeni să devină un reper regional în zona serviciilor aeroportuare premium”.

Bogdan Ivan a reprezentat oficial România la Transatlantic Gas Security Summit, un summit ministerial organizat marți la Washington, unde a semnat, alături de reprezentanți ai Statelor Unite și ai mai multor state din Europa Centrală și de Est, o declarație comună pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale în regiune.

Ministrul Energiei a subliniat în postările de pe rețele sociale că, dacă proiectul Coridorului Vertical este dus la capăt, companiile românești ar putea obține venituri sau profituri de până la sute de milioane de euro anual. Vorbind despre venituri suplimentare sau profituri anuale, oficialul român a avansat estimări cuprinse între 250 și 500 de milioane de euro.

„Dacă ducem la capăt proiectul de tranzit al gazelor, companiile românești pot obține venituri suplimentare anuale de până la 500 milioane de euro”, a transmis Ivan.

Coridorul Vertical este un proiect regional care leagă rețelele de gaze din sudul Europei de cele din centrul continentului, pe direcția Grecia – Bulgaria – România – Ungaria, cu posibilitate de extindere spre Slovacia și Ucraina. Practic, este o „autostradă” de conducte existente și modernizate, care permite gazelor să circule de la sud la nord, nu doar din est spre vest, cum se întâmpla în mod tradițional.

Prin acest sistem, gazele pot ajunge în regiune din terminalele de gaz natural lichefiat din Grecia, unde sunt aduse pe mare din state precum SUA sau Qatar, dar și din zona Mării Caspice, din Azerbaidjan. În același timp, coridorul poate transporta gaz extras din Marea Neagră sau din alte surse europene, facilitând schimburile între statele din regiune.

Importanța proiectului este legată de lecțiile ultimelor crize energetice. „Vulnerabilitățile din 2006, 2009, 2014 și după 2022 au arătat că dependența de o singură sursă nu este o opțiune. Diversificarea rutelor și integrarea regională înseamnă stabilitate economică și putere de negociere mai mare”, a explicat Ivan.

Declarația comună semnată de România în cadrul summitului transatlantic promovează diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze, consolidarea interconectărilor regionale între statele din Europa Centrală și de Est, precum și întărirea cooperării transatlantice în domeniul securității energetice.

Potrivit ministrului, „energia nu mai e doar despre resurse, ci despre putere economică, competitivitate și independență strategică”, iar „România își consolidează astfel poziția de hub regional – cu beneficii directe pentru economie și pentru firmele românești”.

În industria prelucrătoare, companiile care investesc în sectoare ce contribuie la reducerea deficitului comercial vor putea beneficia de granturi sau credite fiscale acordate pe o perioadă de până la șapte ani. Obiectivul este stimularea producției interne și diminuarea dependenței de importuri în domenii considerate strategice.

Un pilon important îl reprezintă schema „TECH-UP România”, dedicată cercetării și tehnologiilor înalte. Proiectele eligibile pot primi granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor pentru active corporale și necorporale, ceea ce reduce baza impozabilă la impozitul pe profit. Valoarea investițiilor trebuie să fie cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei.

Autoritățile susțin că programul este conceput pentru a ajuta firmele inovatoare să transforme mai rapid rezultatele cercetării în produse comercializabile și să accelereze adoptarea tehnologiilor de frontieră.

În paralel, pachetul prevede o structură de sprijin dedicată industriei de apărare, gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei. Sunt vizate planuri de investiții cu o valoare minimă de 10 milioane de lei, care urmăresc modernizarea capacităților industriale și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.

De asemenea, sunt prevăzute scheme de finanțare pentru investiții în materiile prime critice și în tehnologiile „zero net”, în acord cu „cadrul european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice”.

Proiectele eligibile trebuie să aibă o valoare minimă de 75 de milioane de lei și pot viza atât valorificarea resurselor minerale, cât și producția de componente sau produse finale bazate pe tehnologii cu emisii reduse. Schema este aliniată obiectivelor europene privind tranziția industrială și reducerea dependențelor externe.

Pachetul include și scheme dedicate turismului și inovării digitale, care urmăresc modernizarea infrastructurii turistice și accelerarea digitalizării în antreprenoriat. Programele vizează atât investiții în capacități turistice și servicii conexe, cât și sprijin pentru companiile care adoptă soluții digitale și tehnologii moderne în activitatea curentă.

Aceste instrumente vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

„Construim un ecosistem care să atragă proiecte strategice majore și să reducă dependența de importuri”, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniind că direcția generală este orientată spre consolidarea competitivității industriale și tehnologice, în limitele cadrului european privind ajutorul de stat.

Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID suma de 1 miliard de lei în anul 2026, pentru implementarea de scheme de garantare și crearea de fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor strategice. Banca va putea interveni în numele și în contul statului, în baza unor mandate aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru susținerea sectoarelor prioritare.

În pachet sunt incluse și modificări care vizează Legea nr. 411/2004, astfel încât Banca de Investiții și Dezvoltare să poată participa, alături de stat, la fonduri private de investiții. Măsura urmează „să contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung”, a transmis ministerul.

Un miliard de lei va fi transferat și către Exim Banca Românească, în calitate de Agenție pentru Credite la Export. Fondurile sunt destinate susținerii creditelor la export și tranzacțiilor internaționale.

Potrivit oficialilor Ministerului Finanțelor, suplimentarea capitalului Exim ar urma să atragă finanțare privată și să contribuie la reducerea deficitului comercial.

Persoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 de euro pe an, deducere menită să încurajeze participarea populației la piața de capital.

În același timp, companiile care se listează la bursă vor beneficia de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an, reducând costurile asociate listării.

Autoritățile mizează pe atragerea unui număr mai mare de investitori individuali și pe creșterea finanțării companiilor prin bursă, considerată o alternativă la creditarea bancară.

Programul „Investim Acasă”, cu un buget de 100 milioane de euro pentru perioada 2026–2029, este destinat românilor din diaspora care doresc să deschidă afaceri în România. Beneficiarii vor putea primi granturi de până la 20.000 de euro, dar și garanții de stat pentru creditele contractate.

Pe lângă finanțarea nerambursabilă, programul prevede și alte forme de sprijin, precum credite fiscale, bonificații de dobândă sau aport la capital, în funcție de structura proiectului.

Sunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din străinătate care își mută activitatea în România și investesc în domenii productive sau servicii cu valoare adăugată ridicată. Proiectele trebuie să fie susținute de un plan de afaceri și să includă angajamentul menținerii investiției și a locurilor de muncă pentru o perioadă minimă.

Ministerul Finanțelor estimează că programul ar putea mobiliza investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanțiilor acordate prin Banca de Investiții și Dezvoltare.

Măsurile fac parte din pachetul mai amplu de relansare economică adoptat de Guvern, care urmărește creșterea investițiilor interne, modernizarea economiei și reducerea dependenței de importuri.

Potrivit Ministerului de Finanțe, plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice care depun Declarația Unică vor beneficia de o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, dacă își achită obligațiile fiscale până la 15 aprilie 2026.

Măsura a fost prezentată de autorități drept un stimulent pentru disciplina fiscală și pentru plata anticipată a obligațiilor bugetare.

În plus, începând din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual (SPV), măsură care are ca scop simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru contribuabili, a transmis ministerul.

Executivul a majorat și plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, la 5 milioane de lei în 2026 și 5,5 milioane de lei în 2027. Astfel, firmele vor putea plăti TVA doar după încasarea facturilor. Autoritățile susțin că această modificare va reduce presiunea pe fluxurile de numerar ale companiilor, în special în cazul firmelor care se confruntă cu întârzieri la plată.

Regimul microîntreprinderilor este, de asemenea, flexibilizat. Termenul pentru angajarea unui salariat în cazul firmelor nou-înființate este extins de la 30 la 90 de zile.

Totodată, în situația în care microîntreprinderea are un singur angajat, iar contractul acestuia încetează, ieșirea din regimul fiscal specific nu se va mai produce automat în același trimestru, ci începând cu trimestrul următor celui în care nu a fost îndeplinită condiția.

Actul normativ mai prevede că vânzările ocazionale de utilaje nu vor mai fi incluse în plafonul de 100.000 de euro care determină trecerea la impozitul pe profit, iar plafonul pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe este majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, ceea ce permite deducerea directă a cheltuielilor și simplificarea evidenței contabile.

„Guvernul reconfirmă că prioritatea zero este transformarea structurală a economiei. Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Actul normativ face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relansare economică și stimulare a investițiilor, adoptat în aceeași ședință de Guvern.

Bayer Leverkusen a remizat acasă, 0-0, cu Olympiacos, rezultat suficient pentru calificare după 2-0 în prima manșă. Tot în play-off, Newcastle United a învins-o pe Qarabağ FK cu 3-2 și a închis dubla la un categoric 9-3 la general.

A fost final de drum european pentru Inter, finalistă în ediția precedentă a Ligii Campionilor. Pe stadionul Giuseppe Meazza din Milano, italienii au început curajos și au controlat prima parte, cu numeroase lovituri de colț și ocazii la poarta apărată de Nikita Haikin.

Momentul decisiv a venit în repriza secundă, când o eroare gravă comisă de Manuel Akanji în defensiva gazdelor a dus la deschiderea scorului pentru oaspeți. Jens Petter Hauge a profitat și a marcat, iar ulterior Hakon Evjen a făcut 2-0, ducând scorul cumulat la 5-1 și tranșând practic calificarea.

Inter a redus din diferență pe final, în urma unui corner. Reușita nu a schimbat însă soarta dublei, iar formația lui Chivu a părăsit competiția încă din play-off.

Germanii au gestionat avantajul obținut în Grecia și au obținut o remiză albă suficientă pentru calificare. Olympiacos a încercat să preseze încă din start, însă defensiva lui Leverkusen a rezistat, iar scorul din tur a fost decisiv.

Leverkusen merge astfel în optimile de finală.

După 6-1 în prima manșă, Newcastle a controlat și returul de pe teren propriu. Englezii au deschis rapid scorul și au mai punctat o dată în prima parte, iar dubla a fost practic închisă.

Qarabag a încercat să revină în repriza secundă, însă victoria cu 3-2 a gazdelor a confirmat diferența clară dintre cele două echipe. Newcastle ajunge în optimi cu 9-3 la general.

Tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor este programată vineri, 27 februarie, de la ora 14.00, ora României.