MediaFax.ro

Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale din Michigan a declarat că ambele persoane sufereau de afecțiuni preexistente care ar fi putut fi agravate de boala intestinală și de deshidratare, potrivit Associated Press. 

Departamentul a precizat că nu va furniza informații suplimentare cu privire la aceste decese.

Parazitul infectează alimentele care au intrat în contact cu fecalele umane, cel mai frecvent atunci când legumele și fructele sunt irigate sau spălate cu apă contaminată.

Odată ingerat, acesta provoacă o afecțiune intestinală caracterizată prin „mișcări intestinale frecvente și, uneori, explozive”, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Autoritățile federale din domeniul sănătății au identificat salata verde provenită din Mexic, servită în restaurantele Taco Bell din cinci state ale SUA, ca sursă a epidemiei de amploare.

În ansamblu, cazurile de ciclosporă au atins un record în SUA.

Începând cu 1 mai, CDC a primit rapoarte privind peste 4.100 de cazuri confirmate și investighează alte peste 7.400 de cazuri probabile în 41 de state.

Autoritățile federale din domeniul sănătății au declarat că alte „mărci, restaurante, comercianți cu amănuntul sau canale de distribuție” ar putea fi legate de focar, pe măsură ce ancheta continuă.

„Bazat pe prognoza pe care o avem acum și scăderea prognozată de 2-3 centimetri pe zi, debitul pe care îl avem, noi prognozăm cinci zile de funcționare în momentul de față”, a declarat directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, la Antena 3 CNN.

Unitatea 1 a fost deja oprită controlat din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, în timp ce Unitatea 2 continuă să funcționeze în parametri normali.

„Unitatea 2 funcționează la parametrii normali. Nu facem compromisuri, funcționăm în condiții de securitate nucleară, siguranță pentru populație, pentru mediu, pentru angajați și pentru echipamente”, a spus directorul centralei.

Romeo Urjan a precizat că efectele detonării controlate a stâncii Pârjoaia de pe Brațul Bala nu pot fi evaluate imediat la Cernavodă, deoarece intervenția a avut loc la aproximativ 60 de kilometri de centrală.

„La o viteză a apei Dunării de trei kilometri pe oră, durează cam 20-24 de ore până să vedem efectele. Ne așteptăm ca mâine dimineață, în jurul orei 5:00-6:00, să vedem efectele acestei explozii”, a explicat Urjan.

Autoritățile pregătesc și amplasarea a patru barje care să reducă debitul de apă către Brațul Bala și să direcționeze o cantitate mai mare spre Dunărea Veche și Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Potrivit estimărilor prezentate de director, această măsură ar putea determina o creștere a nivelului apei cu aproximativ șapte-opt centimetri.

„Noi spunem că ar mai aduce câteva zile de funcționare suplimentar față de prognoza pe care o avem în momentul de față”, a afirmat Romeo Urjan.

Centrala de la Cernavodă s-a mai confruntat cu o situație similară în anul 2003, când Unitatea 1, singura aflată atunci în funcțiune, a fost oprită aproximativ o lună din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Romeo Urjan a precizat că parametrii sunt monitorizați permanent, iar conducerea operativă a centralei se reunește zilnic în cadrul unui comandament. Sunt urmărite în timp real atât nivelul apei la aspirația pompelor și în bazinele de răcire, cât și vibrațiile la pompe.

„Parametrii pe care îi măsurăm noi, și anume nivelul Dunării la aspirația pompelor, se măsoară instantaneu, deci măsurarea este disponibilă online și la Unitatea 1, și la Unitatea 2, atât în aspirație, cât și în bazinele de răcire pentru pompe. Deci indicațiile sunt în permanență. Măsurăm nivelul. În afară de nivel, mai măsurăm vibrațiile la pompe, care ne pot duce la concluzia că nivelul a scăzut prea mult și atunci va trebui să luăm măsura de reducere putere sau de oprire. În momentul de față nu avem motive de îngrijorare. Centrala, după cum am spus, funcționează în condiții normale de funcționare, în parametrii care au fost stabiliți prin proiect”, a subliniat directorul.

ANRE a validat pentru decont, în intervalul 18 mai – 31 iulie 2026, sume totalizând 412,94 milioane de lei aferente schemelor de plafonare-compensare derulate în România în ultimii ani, potrivit unei informări transmise luni seara, precizând că doar în ultima săptămână a lunii iulie, perioada 27-31 iulie, au fost validate deconturi către furnizori de aproximativ 55 milioane lei.

„Știu că au fost nenumărate discuții în spațiul public despre viteza cu care se validează aceste sume. Ba chiar au fost avansate și termene-sperietoare de ordinul deceniilor. Iată că în aproximativ două luni s-au validat peste 410 milioane de lei, bani care pot ajunge la furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Știu că așteptările furnizorilor sunt ca viteza să crească. Acest lucru se întâmplă și vreau să mulțumesc pe această cale, în mod public, colegilor mei, pentru efortul făcut și pentru munca pe care o depun. Totodată, așteptarea publicului este ca validarea unor sume foarte mari de bani din bugetul statului să se facă responsabil, iar colegii mei răspund acestui tocmai deziderat social”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.

Sumele validate au fost transmise pentru decont către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, care vizează consumatorii casnici, și Ministerul Energiei, responsabil pentru plățile aferente celor noncasnici.

Mai concret, s-au validat 288,28 milioane de lei (69,8% din total) către Ministerul Energiei și 124,66 milioane de lei (30,2% din total) către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, entitățile cărora trebuie să li se suplimenteze bugetele pentru a face efectiv plățile.

Din totalul deconturilor validate, 261,92 milioane de lei sunt aferente pentru consumul de gaze naturale, iar 151,03 milioane de lei pentru energie electrică.

Cele mai mari volume au fost validate în trei intervale de timp: 18–22 mai (248,38 milioane lei), 29 iunie – 3 iulie (82,57 milioane lei) și 27–31 iulie (55,29 milioane lei). Împreună, cele trei săptămâni reprezintă 93,5% din totalul decontat în perioada analizată.

Potrivit informațiilor recente ale industriei, statul avea datorii de aproximativ 6 miliarde de lei.

„Cifrele de la ACUE au zis că cererile au fost pentru 9,5 miliarde de lei. Din această sumă, cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere. Acele 40% au intrat după prevederea legală, deja a intrat și în trecut, cam punctual, dar restul e blocat complet. Atunci vorbim despre cam aproape 6 miliarde virgulă nu mai știu exact sume în momentul în față, pentru că nivel sectorului, și în cazul nostru (E.ON) vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. Este vorba și de energie, și de gaze, dar la gaze plafonul nu a fost nepotrivit ca la energie electrică, atunci la gaz nu am acumulat datorii, în cazul nostru vorbim despre decontări la energie electrică”, a declarat recent Volker Raffel, președintele Federaţiei Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) și șeful E.ON Români.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a revocat-o pe Olha Stefanișina din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Statele Unite, informează Ukrinform. 

„Olga Stefanișina va fi eliberată din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Statele Unite ale Americii”, se arată în decretul menționat de sursa citată. 

Stefanișina  fusese numită în postul diplomatic de la Washington pe 27 august 2025, după ce anterior ocupase funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică și, timp de o lună, pe cea de trimis special al președintelui pentru cooperarea cu SUA. 

Speculațiile privind plecarea sa din funcția de ambasador au apărut odată cu remanierea guvernamentală inițiată la mijlocul lunii iulie. 

În cadrul remanierii, mai mulți lideri au fost eliberați din funcție, precum fostul ministru al Apărării, Mîhaii Fedorov  sau Oleksandr Sirski, fostul șef de stat major. 

Volodimir Zelenski intenționase inițial să o numească ambasador la Washington pe fostul premier Iulia Svîrîdenko, însă aceasta ar fi refuzat oferta, potrivit unor surse citate de The Kyiv Independent. 

Schimbarea Ștefanișinei are loc și pe fondul unor speculații privind o posibilă urmărire penală.

Aceasta este vizată de o investigație desfășurată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei în legătură cu presupuse nereguli privind activitatea Agenției pentru Recuperarea și Administrarea Activelor, însă până în prezent nu a fost pusă oficial sub acuzare. 

Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din centrul Capitalei, „La Mița Biciclista”, anunță că oprește iluminatul arhitectural al fațadei, în demersul său de a oferi un exemplu de reducere a consumului de energie, pe durata stării de alertă energetică.

Administratorii imobilului sunt conștienți că gestul singur, în sine, nu rezolvă situația sistemului energetic, dar că, urmat de al altor instituții, ar putea avea un impact simțitor.

„România e în stare de alertă energetică.

Seceta extremă din Europa a coborât debitul Dunării, iar hidrocentralele merg la capacitate redusă, obligând România să-și reducă producția de energie electrică.

Intervalul critic pentru sistem e seara, între 20:00 și 23:00, exact orele în care o fațadă luminată e cea mai vizibilă”, notează ARCEN, asociația care a readus la viață imobilul din str. Biserica Amzei 9, devenit, în scurt timp de la reabilitare, un stabiliment creativ destinat cafelei, întâlnirilor culturale, dezbaterilor, lecturilor.

„Nu ne facem iluzii: o fațadă stinsă nu salvează sistemul energetic al României. Sunt câțiva kilowați.

De aceea am stins și ce nu se vede. Din această săptămână:

– climatizare la 23-24°C și închiderea AC-urilor după ora 20.00;

– niciun spațiu răcit fără public;

– producția din laborator comasată într-o singură pornire a cuptoarelor, dimineața;

– echipamentele scoase complet de sub tensiune peste noapte, nu lăsate în standby;

– vitrinele goale oprite, stocul consolidat seara.

Ne-am propus o reducere de 15%-20% a consumului casei. Publicăm rezultatul real pe 17 august, oricare va fi el.

Măsurile sunt luate pe toată durata stării de alertă”, scriu administratorii imobilului, care mizează mult pe puterea exemplului personal.

„Nu vă cerem nimic dumneavoastră.

Cerem clădirilor care ne seamănă, monumente, hoteluri, instituții, sedii cu fațade iluminate din centrul Bucureștiului. Stingeți și dumneavoastră, seara, între 20:00 și 23:00, cât ține luna august. Suntem câteva sute în oraș. Împreună, nu mai e simbolic”.

Imobilul La Mița Biciclista, situat pe strada Biserica Amzei, este unul dintre cele mai fotografiate monumente istorice din București.

Construit la începutul secolului al XX-lea în stil eclectic cu influențe Art Nouveau și Beaux-Arts, palatul este legat de celebra Maria Mihăescu, supranumită „Mița Biciclista”, una dintre cele mai cunoscute figuri mondene ale Bucureștiului de odinioară.

După un amplu proces de restaurare, clădirea a fost redeschisă publicului și găzduiește astăzi o cafenea și un spațiu destinat evenimentelor culturale.

Inițiativa ARCEN vine în contextul în care România traversează o perioadă de alertă energetică provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării, fenomen care afectează producția de energie în hidrocentrale și pune presiune asupra sistemului energetic național, în special în intervalul de consum maxim din timpul serii.

Imaginile publicate de Ministerul Apărării cu detonarea controlată a stâncii pentru devierea debitului brațului Bala către Dunărea Veche, în vederea alimentării cu apă a Centralei de la Cernavodă, au fost preluate de publicații și agenții internaționale precum Reuters, AP și Le Figaro.

Scafandrii de luptă EOD și specialiștii din Brigada 10 Geniu au efectuat cu succes detonarea controlată a unei încărcături explozive de mare putere, a anunțat luni Ministerul Apărării.

În total, în ultimele zile, MApN a intervenit cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă.

Reuters notează că operațiunea va deschide calea pentru construirea unui baraj temporar care va direcționa mai multă apă către albia Dunării, afectată de secetă, unde se află centrala de la Cernavodă.

„O măsură fără precedent care subliniază amploarea crizei energetice din regiune”, scriu jurnaliștii agenției.

„Luni, armata română a folosit 180 de kilograme de exploziv pentru a dinamita roca din apropierea Canalului Bala al Dunării, cu scopul de a redirecționa apa către albia principală a râului și către centrala nucleară de stat de la Cernavodă”, a scris AP.

Le Figaro vorbește despre o „intervenție spectaculoasă”, care a avut loc într-un moment în care Dunărea atinge niveluri istorice scăzute din cauza căldurii extreme și a secetei, punând în pericol producția de energie nucleară nu doar în România, ci și în Ungaria.

Centralele care utilizează apele fluviului pentru răcire, precum Cernavodă în România sau Paks în Ungaria, au fost deja nevoite să-și reducă semnificativ puterea sau chiar să oprească complet reactoarele, sporind presiunea asupra rețelelor electrice naționale și dependența de importurile de energie electrică.

Reuters notează că ambele guverne au cerut populației și companiilor să reducă consumul de energie electrică.

Nu a trecut neobservată în presa internațională oprirea temporară a producției fabricile Dacia și Ford din România până în 19 august.

Presa internațională amintește că Guvernul de la București a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național în sectorul energetic.

Operațiunea a atras atenția presei internaționale deoarece este rar ca armata să fie implicată într-o intervenție menită să protejeze funcționarea unei centrale nucleare, într-un context de secetă și criză energetică.

„Constatările acestei runde au fost transmise ANCPI, care lucrează în prezent, împreună cu STS, DNSC și Cyberint, la remedierea și retestarea fiecărui aspect identificat.

Detaliile tehnice ale constatărilor rămân confidențiale pe durata remedierii, conform practicilor standard de gestionare responsabilă a vulnerabilităților cibernetice. Fiecare corecție este validată printr-o nouă testare înainte de a trece la etapa următoare”, infomează sursa citată.

Potrivit ANCPI, detaliile tehnice ale constatărilor rămân confidențiale durata remedierii, conform practicilor standard de gestionare responsabilă a vulnerabilităților cibernetice. Fiecare corecție este validată printr-o nouă testare înainte de a trece la etapa următoare.

Înainte ca aplicația să fie expusă public, verificările trebuiesc realizate într-un mediu controlat, acesta fiind motivul pentru care etapa de validare a fost inclusă în procesul de repunere în funcțiune.

„Prioritatea instituțiilor statului este securitatea datelor cetățenilor. Sistemul va fi repus în funcțiune imediat ce toate testele și validările tehnice sunt finalizate cu succes, iar data exactă va fi anunțată public în momentul confirmării”, informează ANCPI.

Autoritatea precizează că va reveni cu o nouă actualizare publică cel târziu miercuri.

„Mulțumim pentru înțelegere și răbdare notarilor, agențiilor imobiliare, băncilor, autorităților locale și cetățenilor care așteaptă finalizarea unor tranzacții”, transmite ANCPI.

La jumătatea lunii iulie, ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic care a provocat „cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria” agenției, care a dus la blocarea sistemelor informatice, precum aplicația de cadastru și carte funciară, e-Terra, dar și adresele oficiale de mail.

„Partidul Național Liberal respectă decizia Curții de Apel București privind suspendarea hotărârilor de guvern contestate de PSD și susține demersurile legale pe care Guvernul Bolojan le va utiliza pentru apărarea acestor acte normative. Responsabilitatea politică pentru declanșarea procedurilor care au dus la suspendarea lor aparține însă PSD”, a transmis PNL într-un comunicat.

Liberalii acuză social-democrații că, prin contestarea actelor normative, afectează măsuri destinate unor categorii vulnerabile și îndeplinirea angajamentelor europene ale României.

„PSD dărâmă ce a construit Guvernul Bolojan. Măsurile blocate de social-democrați afectează persoane cu dizabilități, tineri și fondurile europene ale României”, susține PNL.

Potrivit liberalilor, suspendarea hotărârilor riscă să afecteze sprijinul acordat persoanelor adulte cu dizabilități, măsurile pentru integrarea tinerilor fără loc de muncă și îndeplinirea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Practic, PSD încearcă să obțină în instanță ceea ce nu a reușit să obțină în plan politic. În loc să vină cu soluții pentru România, conducerea acestui partid preferă să transforme instanțele într-un nou câmp de confruntare politică. Hotărârile atacate nu sunt simple acte administrative. Ele pun în aplicare măsuri prin care România își îndeplinește angajamentele europene, sprijină integrarea persoanelor adulte cu dizabilități, facilitează accesul tinerilor fără loc de muncă pe piața muncii și permit funcționarea unor politici publice esențiale”, a adăugat Partidul Național Liberal.

Liberalii avertizează că suspendarea hotărârilor poate întârzia îndeplinirea unor jaloane asumate prin PNRR și poate pune în pericol accesarea unor fonduri europene importante.

În cazul hotărârii privind beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție, liberalii susțin că sunt vizate peste 5.400 de persoane adulte cu dizabilități.

„Blocarea acestor măsuri pune în pericol un program esențial pentru o categorie vulnerabilă de români”, mai arată PNL.

Curtea de Apel București a suspendat luni alte cinci hotărâri adoptate de Guvernul demis Bolojan, după ce, săptămâna trecută, suspendase alte șase acte normative, toate cele 11 hotărâri fiind contestate în instanță de PSD.

Un nou focar de variolă ovină a fost confirmat în localitatea Popești, județul Iași, unde aproximativ 600 de oi sunt afectate de boală.

Proprietarul fermei a observat primele semne și a anunțat medicul veterinar, care a alertat Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Animalele au fost verificate încă din 28 iulie, iar de atunci exploatația se află sub supraveghere strictă.

Oile nu mai pot fi scoase din fermă, iar autoritățile au decis sacrificarea întregului efectiv, măsură obligatorie pentru limitarea răspândirii virusului.

Noul caz apare într-un moment dificil pentru zootehnia românească.

Din cauza focarelor de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină și caprină, Uniunea Europeană a suspendat exporturile de animale vii din România.

Variola ovină este o boală virală gravă provocată de un virus din genul Capripoxvirus, aceeași familie din care face parte și virusul variolei caprine.

Boala afectează în principal oile și caprele, iar în unele situații pot fi îmbolnăvite și anumite bovine, însă nu se transmite la om.

Virusul atacă pielea, mucoasele și ganglionii limfatici, provoacă febră ridicată, stare de apatie, secreții nazale și oculare, iar ulterior apar noduli și leziuni caracteristice pe piele.

Animalele pot refuza hrana, slăbesc rapid și, în formele severe, pot muri, în special mieii și exemplarele tinere.

Virusul se transmite foarte ușor prin contactul direct între animale, prin secreții nazale și salivă, dar și prin furaje, apă, echipamente, mijloace de transport sau haine contaminate.

În plus, poate supraviețui mult timp în cruste desprinse de pe leziunile pielii și în mediul înconjurător, ceea ce îl face dificil de eliminat dintr-o fermă.

Din acest motiv, odată confirmat un focar, autoritățile impun imediat restricții de circulație și sacrificarea animalelor infectate și a celor expuse virusului, pentru a împiedica răspândirea bolii către alte exploatații.

Nu există un tratament antiviral specific pentru variola ovină.

Medicii veterinari pot administra doar tratamente de susținere pentru reducerea complicațiilor, însă acestea nu elimină virusul.

Principalele metode de combatere rămân izolarea focarelor, sacrificarea animalelor afectate, dezinfecția fermelor și restricțiile de mișcare.

În unele țări unde boala este endemică se utilizează vaccinuri, însă în cazul apariției unui focar, măsurile sanitar-veterinare sunt considerate cea mai eficientă metodă de limitare a epidemiei.

Autoritățile le reamintesc crescătorilor că orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar, deoarece intervenția rapidă este esențială pentru prevenirea extinderii virusului în alte ferme.

Danemarca a început luni implementarea noului sistem de serviciu militar extins, odată cu încorporarea a aproximativ 1.600 de recruți care vor efectua un stagiu de 11 luni, față de cele patru luni prevăzute anterior, notează Reuters. 

Modificările au fost anunțate încă din 2024, iar în 2025 s-a adăugat și prevederea care introduce  includerea femeilor în sistemul de recrutare obligatorie. 

Totodată, autoritățile daneze intenționează să crească numărul recruților de la aproximativ 5.000 pe an la 7.500 până în 2033. 

Printre cei care și-au început luni serviciul militar se numără și Prințesa Isabella a Danemarcei, în vârstă de 19 ani, fiica cea mare a regelui Frederik și a reginei Maria.  

Noii recruți vor urma cinci luni de pregătire militară de bază, urmate de șase luni de serviciu operațional. Armata daneză introduce, de asemenea, noi specializări, inclusiv un pluton de drone în cadrul Comandamentului pentru Operații Speciale. 

În această lună, Danemarca urmează să trimită, pentru prima dată, recruți în Groenlanda. O companie formată din peste 100 de militari va desfășura un stagiu de o lună, preluând unele atribuții operaționale de la militarii profesioniști. 

Trimiterea trupei în regiune poartă o încărcătură politică deosebită, întrucât președintele american Donald Trump a cerut în repetate rânduri anexarea teritoriului autonom din motive de securitate națională. Pretențiile teritoriale exprimate de Washington au fost respinse atât de guvernul de la Copenhaga, cât și de cel de la Nuuk. 

Serviciul militar din Danemarca funcționează pe baza unui sistem de selecție prin tragere la sorți pentru toți tinerii apți care împlinesc 18 ani, însă în ultimii ani majoritatea locurilor au fost ocupate de voluntari, loteria fiind utilizată doar pentru completarea contingentelor. 

Danemarca se alătură astfel celorlalte state nordice, Suedia, Finlanda și Norvegia, precum și țărilor baltice Estonia, Letonia și Lituania, care mențin sisteme de serviciu militar bazate pe conscripție. 

Decizia a fost luată de Comisia Națională de Management al Crizelor în urma institutirii la 28 iulie a stării de alertă în sectorul energetic și a stării de alertă hidrologice.

Astfel, exporturile de energie electrică vor fi limitate între orele 18.00 și 22.00 și va fi accelerată conectarea la rețea a bateriilor de stocare și a centralelor fotovoltaice și eoliene, iar procedurile de autorizare pentru aceste proiecte vor fi simplificate.

Totodată, Guvernul a anunțat că Energocom va contracta energie din surse alternative, iar Moldelectrica va intensifica cooperarea cu operatorii din România și Ucraina pentru menținerea stabilității sistemului electroenergetic.

Pentru reducerea consumului de energie s-a decis ca iluminatul din clădirile publice și spațiile comerciale să fie redus cu cel puțin 30%, iar încăperile neutilizate vor rămâne fără iluminat.

Între 18.00 și 6.00 vor fi deconectate iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar, iar companiile mari consumatoare de energie își vor reorganiza activitatea astfel încât procesele cu consum ridicat să fie desfășurate în afara intervalelor 6.00–9.00 și 18.00–23.00.

„Administratorii blocurilor vor informa locatarii despre recomandarea de a evita utilizarea lifturilor între 06:00–09:00 și 18:00–23:00, pentru a preveni blocarea acestora în cazul unor întreruperi de energie”, a transmis Guvernul.

Au fost adoptate și măsuri care vizează economisirea apei.

Astfel, apa potabilă și apa din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru umplerea piscinelor și spălarea străzilor sau trotuarelor.

Captarea apei din Nistru pentru irigare va fi permisă doar între orele 21.00 și 6.00, cu prioritate pentru culturile horticole. De asemenea, vor fi activate sondele de rezervă și va fi intensificată monitorizarea calității apei, iar firmele ale căror activități nu sunt esențiale vor reduce consumul de apă cu cel puțin 20%.

Autoritățile spun că măsurile sunt temporare și au fost adoptate pe fondul secetei severe, al scăderii nivelului Nistrului și al presiunilor din sistemul energetic.

RAJA Constanța a anunțat că apa potabilă va fi oprită în fiecare noapte, în localitatea Mihail Kogălniceanu.

„Pe fondul secetei hidrologice și al temperaturilor ridicate din această perioadă, debitele de apă pompate în localitatea Mihail Kogălniceanu au crescut foarte mult. Din cauza consumului foarte ridicat înregistrat în această perioadă, rezervoarele de înmagazinare din sistemul de alimentare cu apă al localității nu mai reușesc să asigure stocul necesar pentru furnizarea continuă a apei. În această situație, nu se poate asigura distribuția apei în regim continuu pe parcursul întregii zile.

Pentru a permite refacerea rezervelor de apă și pentru a evita apariția unor disfuncționalități majore în rețea, furnizarea apei va fi sistată în fiecare noapte, în intervalul orar 22:00 – 06:00. Măsura va fi menținută până când consumul va reveni la valori care să permită funcționarea normală și în siguranță a sistemului.

Pe timpul zilei, alimentarea cu apă se va realiza în regim normal”, anunță RAJA într-un comunicat.

RAJA Constanța

„Pentru a diminua impactul perioadelor în care furnizarea apei va fi sistată, recomandăm abonaților să își asigure rezerve suficiente de apă pentru uz casnic.

Reamintim tuturor consumatorilor din zona afectată că folosirea apei în alte scopuri decât cel menajer – cum ar fi irigarea grădinilor, umplerea piscinelor, spălarea curților, teraselor sau a altor suprafețe exterioare –  contravine contractului de furnizare a serviciului de alimentare cu apă și conduce la creșterea consumului peste capacitatea maximă a sistemelor de alimentare, ceea ce agravează situația. În perioadele cu temperaturi ridicate și consumuri excesive, astfel de utilizări afectează alimentarea tuturor utilizatorilor racordați la sistem.

Precizăm faptul că, legislația în vigoare descurajează utilizarea apei potabile distribuită prin rețelele publice în alte scopuri decât pentru satisfacerea nevoilor strict gospodărești:

• art.4 din Legea nr.241/2006 a serviciului de apă și de canalizare, republicată:

(1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodărești ale populației, ale instituțiilor publice, ale operatorilor economici și, după caz, pentru combaterea și stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.

(4) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menționate la alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilități față de necesarul de apă potabilă al localităților, stabilit potrivit prescripțiilor tehnice în vigoare.

(6) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi stropitul străzilor și al spatiilor verzi, spălatul piețelor și al străzilor, spălarea periodică a sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor și consumul tehnologic al unităților industriale, se va utiliza cu precădere apă industrială.

• art 10. din Legea nr. 107/1996 – Legea apelor (actualizată):

(1) Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, faţă de alte folosinţe, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum și debitele necesare menținerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.

(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt resurse strategice destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației. Aceste ape pot fi utilizate și în alte scopuri, numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(4^1) Utilizarea în scop de irigaţii a apelor subterane este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

„Având în vedere prevederile legale enunțate mai sus, recomandăm abonaților să utilizeze raţional apa potabilă, numai în scopurile prevăzute în contractul de furnizare a serviciului de alimentare cu apă, respectiv consum menajer pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti şi să evite utilizarea acesteia în scopuri recreative, agricole sau pentru întreținerea suprafețelor exterioare. Aceste activități cauzează dificultăți în asigurarea continuității și în condiții optime de presiune a furnizării apei!

În contextul actual, marcat de secetă hidrologică și consumuri foarte ridicate, folosirea apei în aceste scopuri reduce disponibilitatea resursei pentru necesitățile esențiale ale întregii comunități.

Facem apel la responsabilitatea tuturor utilizatorilor și îi rugăm să utilizeze apa potabilă exclusiv pentru consum și uz casnic, astfel încât sistemul să poată funcționa în parametri normali și să fie evitate restricții suplimentare.

Apa trebuie folosită cu responsabilitate, strict pentru consum propriu şi în scop menajer.

Echipele RAJA monitorizează permanent evoluția situației din teren și vor reveni la programul normal de furnizare imediat ce condițiile tehnice o vor permite”, susține instituția.

Foto Guvernul României

Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat astăzi o serie de măsuri urgente și fără precedent pentru a gestiona o criză energetică regională majoră generată de secetă, după ce debitul Dunării a scăzut sub minimele istorice din ultimii 40 de ani, generând un deficit regional estimat la 4.000 MW.

• Reduceri voluntare de consum: Guvernul a solicitat marilor consumatori industriali să își reducă voluntar consumul de energie electrică. 
• Pregătirea unui mecanism obligatoriu: Se definitivează un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prin care aceste reduceri voluntare pot deveni obligatorii în caz de necesitate, conform prevederilor legale. 
• Sistarea temporară a producției: Mari producători auto precum Dacia și Ford au oprit deja activitatea de producție până pe 19 august (măsură suprapusă peste reviziile și mentenanțele programate.

Autoritățile locale și instituțiile publice trebuie să reducă iluminatul clădirilor administrative și cel arhitectural.  Executivul a aprobat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru intervenții de primă urgență în zonele cele mai afectate.

Guvernul s-a reunit în ședințe de urgență pe fondul declarării stării de alertă națională din cauza efectelor cumulate ale secetei.

Executivul de la Bruxelles este la curent cu situația din România și este pregătit să inițieze, dacă este cazul, o discuție regională care să implice statele membre cele mai afectate pentru a facilita schimbul de informații și a coordona orice răspunsuri operaționale sau politice necesare, potrivit răspunsului transmis pentru Mediafax.

Solicitarea a fost transmisă în contextul în care România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea unuiea dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificatică a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României.

Răspunsul a venit la scurt timp după ce premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a anunțat ultimele măsuri și concluzia discuțiilor cu marile companii consumatoare de energie pentru a reduce, voluntar sau printr-un mecanism legal, consumul de curent.

„Monitorizăm îndeaproape situația securității aprovizionării cu energie electrică în Ungaria, România și în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est, având în vedere valul de căldură și seceta actuale. Arhitectura UE privind securitatea aprovizionării cu energie electrică atribuie responsabilități unor actori specifici, printre care se numără operatorii de sisteme de transport și statele membre. Suntem în contact cu autoritățile naționale și cu ENTSO-E, primind în permanență actualizări cu privire la situație. În acest stadiu, nu există niciun risc imediat privind securitatea aprovizionării”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei, la solicitarea Mediafax.

„Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și este pregătită să convoace o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică. În funcție de evoluția situației, aceasta ar putea lua forma unei discuții regionale care să implice statele membre cele mai afectate pentru a facilita schimbul de informații și a coordona orice răspunsuri operaționale sau politice necesare”, a conchis oficialul de la Bruxelles, pentru Mediafax.

„În esență, o comunitate de energie permite mai multor persoane sau organizații să investească împreună în producerea de energie regenerabilă și să împartă beneficiile generate. În loc ca fiecare consumator să suporte singur costurile unei investiții și volatilitatea pieței de energie, membrii comunității împart investiția, riscurile și câștigurile”, arată Coaliția de Energie Comunitară, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, conceptul presupune distribuirea costurilor de investiții în Energie între membrii mai multor societăți, acces mai ușor la programe de finanțare și fonduri europene în domeniul energiei, dar și o stabilitate mai mare în fața fluctuațiilor prețurilor la energie.

Pentru că energia este produsă și gestionată local, membrii beneficiază de prețuri mai stabile și mai predictibile decât cele dictate de piețele angro.

Modelul este deja susținut la nivel european și reprezintă una dintre direcțiile strategice pentru tranziția energetică, deoarece pune cetățeanul în centrul sistemului energetic și permite ca valoarea economică generată de producerea energiei să rămână în comunitate.

„În urmă cu puțin timp, colegii noștri au fost alertați de către autoritățile elene pentru acordarea sprijinului la acțiunea de stingere a unui incendiu care se manifestă la vegetație și fond forestier, în zona localității Megara, regiunea Attica”, a transmis IGSU.

Spre zona indicată au plecat 26 de pompieri, cu două autospeciale de stingere cu o capacitate de 3.000 de litri, o autospecială de 5.000 de litri, una de 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri și o autospecială de primă intervenție și comandă.

„Colegii noștri vor derula acțiuni specifice pentru limitarea și lichidarea incendiului, precum și pentru protejarea comunităților, locuințelor și a celorlalte bunuri expuse riscului”, a precizat IGSU.

Deplasarea se desfășoară sub coordonarea autorităților elene. La sosirea în zona de intervenție, echipajele operative și autospecialele românești vor fi integrate în dispozitivul constituit pentru gestionarea incendiului.

România participă și în acest an la programul european de prepoziționare a echipelor de intervenție în Grecia, după misiuni similare desfășurate și în anii precedenți. Contingentul românesc, format din 40 de salvatori, este dislocat în regiunea Attica în perioada 1 august – 15 septembrie, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Judecătorii Curții de Apel București au suspendat astăzi alte 5 hotărâri de Guvern ale Executivului demis Bolojan. Sesizările au aparținut PSD.

Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.

Hotărârile de Guvern suspendate astăzi sunt următoarele:

1. Curtea de Apel București: dosar 4897/2/2026: Respinge, ca neîntemeiate, excepţia lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocate prin întâmpinare, de pârâtul Guvernul României. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, invocată de pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare. Admite cererea. Dispune suspendarea HG nr. 570/2026, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept.
2. Curtea de Apel București: dosar 4912/2/2026: Respinge, ca neîntemeiate, excepţia lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocate prin întâmpinare, de pârâtul Guvernul României. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, invocată de pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare. Admite cererea. Dispune suspendarea HG nr. 530/2026, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept.
3. Curtea de Apel București: dosar 4918/2/2026: Respinge, ca neîntemeiate, excepţia lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocate prin întâmpinare, de pârâtul Guvernul României şi de intervenientul accesoriu, MADR. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, invocată de pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare. Admite cererea. Dispune suspendarea HG nr. 512/2026, până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenţie accesorie. Executorie de drept.
4. Curtea de Apel București: dosar 4917/2/2026: Respinge, ca neîntemeiate, excepţia lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocate prin întâmpinare, de pârâtul Guvernul României. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, invocată de pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare. Admite cererea. Dispune suspendarea HG nr. 511/2026, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept. Recursul nu este suspensiv de executare. Cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 03.08.2026.
5. Curtea de Apel București, dosar 4915/2/2026: Respinge, ca neîntemeiate, excepţia lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocate prin întâmpinare, de pârâtul Guvernul României. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, invocată de pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare. Admite cererea. Dispune suspendarea HG nr. 501/2026, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept. Recursul nu este suspensiv de executare. Cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 03.08.2026.

Ședință de Guvern demis/ Foto Guvernul României

Joi, Curtea de Apel București a suspendat alte 6 hotărâri de Guvern din același motiv:

Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro.

Printre hotărârile suspendate de judecători se numără:

• Curtea de Apel București: dosar 4920/2/2026: Suspendă executarea Hotărârii Guvernului nr. 545/2026 pentru modificarea anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi modificarea art. 6 alin.(6) din Hotărârea Guvernului nr.1186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.588 din 17 iulie 2026, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea actului. Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie. Executorie de drept.
• Curtea de Apel București: dosar 4919/2/2026: Suspendă executarea Hotărârii Guvernului nr. 546/2026 privind aprobarea nivelului cotizaţiei pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale şi/sau organizaţii internaţionale de schimb de organe în anul 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.587 din 17 iulie 2026, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea actului. Executorie de drept. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti.
• Curtea de Apel București: dosar 4913/2/2026: Respinge excepţiile ca neîntemeiate. Admite cererea de suspendare. Suspendă executarea Hotărârii Guvernului nr. 547/2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 784/2017 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 21 iulie 2026, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea actului. Respinge ca neîntemeiate cererile de intervenţie. Executorie de drept.
• Curtea de Apel București: dosar 4916/2/2026: Respinge excepţiile ca neîntemeiate. Admite cererea de suspendare. Suspendă executarea Hotărârii Guvernului nr. 509/2026 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.544 din 2 iulie 2026, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea actului. Executorie de drept.
• Curtea de Apel București: dosar 4873/2/2026: Respinge excepţiile ca neîntemeiate. Admite cererea de suspendare. Suspendă executarea Hotărârii Guvernului nr. 569/2026 privind aprobarea Procedurii de acordare a plăţilor, precum şi sistuaţiile de suspendare, modificare şi încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire şi la beneficiul de tranziţie pentru persoanele adulte cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.614 din 28 iulie 2026, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea actului.Respinge ca neîntemeiate cererile de intervenţie. Executorie de drept.

O serie de sinucideri și tentative de sinucidere în serviciile din Matignon (cabinetul premierului Franței) au declanșat deschiderea unor anchete interne și judiciare, dezvăluie luni France Inter. Cabinetul premierului francez este zdruncinat de tragedii.

Doi membri ai personalului s-au sinucis în martie 2026, iar două tentative de suicid au fost înregistrate din octombrie 2025.

În acest mediu toxic, în iunie au fost depuse sesizări în temeiul articolului 40 din Codul de procedură penală de către un reprezentant al personalului, iar trei anchete interne au fost deschise la Matignon (cabinetul Prim-ministrului).

Unul dintre funcționarii publici care  vrut să se sinucidă  în aprilie anul trecut a depus o plângere pentru „hărțuire psihologică care a vizat mai mulți superiori ierarhici din departamentul de corespondență al prim-ministrului ”, a confirmat parchetul din Paris pentru Le Figaro.

Printre cei implicați se numără șeful departamentului de corespondență al prim-ministrului, șeful interimar, un adjunct și un alt înalt funcționar.

Ancheta a fost încredințată Brigăzii pentru Represiunea Infracțiunilor împotriva Persoanelor.

Funcționara care lucra în departamentul de corespondență al Prim-ministrului din 2022, descrie o marginalizare treptată, inclusiv eliminarea atribuțiilor, excluderea de la întâlniri și izolare profesională, în ciuda activării sistemelor interne de alertă.

Conform mai multor relatări, aceste situații fac parte dintr-un climat mai amplu de tensiune, alimentat de instabilitatea politică –  patru prim-miniștri în doi ani  – reorganizări succesive, reduceri de personal și o concurență sporită între angajați, unii menționând practici manageriale deosebit de dure.

O investigație mai amplă privind riscurile psihosociale va fi întreprinsă în lunile următoare: aceasta va permite o evaluare cuprinzătoare a condițiilor de muncă din cadrul serviciilor, identificarea oricăror disfuncții structurale și formularea de recomandări de prevenire, având în vedere că sistemul intern de raportare — Vigisouffrance — a înregistrat o creștere a sesizărilor în ultimii ani.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Guvernul pregătește noi măsuri în contextul stării de alertă din Energie. Executivul pregătește o hotărâre de guvern care va permite implementarea unui mecanism de limitare a consumului de energie electrică. 

„ În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan, luni, în cadrul unei conferințe de presă. 

Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. 

Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.  

 „Această măsură este una de rezervă, e un mecanism pe care îl punem în practică conform prevederilor legale, în așa fel încât să putem lua măsuri coordonate dacă va fi nevoie în zilele următoare”, mai spune liderul de la Palatul Victoria. 

Încă de vineri, Ilie Bolojan a anunțat că în luna august va fi stare de alertă la nivel național ca efect al scăderii producției de energie electrică. 

Luni, acesta s-a întâlnit cu peste o sută de reprezentanții a câteva zeci de mari consumatori industriali, anunțând în urma reuniunii: „Am încheiat o întâlnire importantă în care am stabilit măsurile privind reducerea voluntară a consumului de energie în orele de seară”. 

Legislația în vigoare reglementează și situațiile în care astfel de reduceri devin obligatorii. 

Potrivit Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, reducerile ar putea fi obligatorii în anumite situații.

Astfel, la Articolul 5 Securitate energetică. Măsuri de salvgardare, se prevede:

(4) În cazul unor situații neașteptate de criză pe piața de energie și în cazul în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport și de sistem propune ANRE și ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranță.

(5) Măsurile de siguranță prevăzute la alin. (4) trebuie să afecteze cât mai puțin buna funcționare a pieței interne europene și să se rezume strict la remedierea situației de criză care le-a generat.

(6) Punerea în aplicare a măsurilor de siguranță prevăzute la alin. (4) se face prin hotărâre a Guvernului, inițiată de ministerul de resort.

(7) Ministerul de resort notifică, în regim de urgență, celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum și Comisiei Europene măsurile de siguranță adoptate în fiecare caz”.

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a reacționat luni, într-o postare publicată pe Facebook, la criticile formulate de o parte dintre ieșeni după decizia de a opri iluminatul public pe timpul nopții, în cadrul măsurilor locale de economisire a energiei electrice.

Edilul le-a transmis acestora că măsura este necesară în contextul situației energetice dificile prin care trece România, întrucât seceta prelungită a redus semnificativ nivelul Dunării, afectând inclusiv funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

„Din acest motiv, am dispus oprirea iluminatului stradal după miezul nopții, cu excepțiile necesare pentru siguranță: curțile spitalelor, pasajele pietonale și subterane, zonele centrale importante și alte spații unde iluminatul este esențial”, a precizat edilul.

În mesajul publicat pe Facebook, edilul a respins criticile potrivit cărora măsura ar aminti de perioada comunistă.

„Această măsură este necesară din spirit de responsabilitate și nicidecum o «întoarcere la comunism», așa cum s-a comentat pe alocuri. Este simplu să nu-ți pese de nimic, să stai tolănit cu o bere în față și să privești cum totul în jurul tău se prăbușește. Țara nu este pe persoana fizică sau pe partid , țara este a copiilor noștri și trebuie să le-o predăm funcțională”, a explicat Mihai Chirica.

El a punctat faptul că această măsură are un caracter temporar, „menită să protejeze echilibrul energetic și să asigure funcționarea normală a orașului”.

„Transportul public – în mare parte electric – operează fără restricții, la fel ca toate serviciile publice”, a mai spus Chirica.

Primarul a insistat și asupra priorității reprezentate de sistemul sanitar din Iași, amintind că în spitalele din municipiu există aproximativ 6.000 de paturi care depind de alimentarea constantă cu energie electrică.

„Menținerea climatizării, a aparaturii medicale și a tuturor sistemelor vitale este o prioritate absolută. În același timp, marile companii ieșene, precum Antibiotice, Delphi sau Continental, își continuă activitatea în parametri obișnuiți, având nevoie de un consum stabil de energie. (…) Este un efort mic, dar necesar pe care îl facem împreună”, a adăugat el.

Vineri seara, Primăria Municipiului Iași a anunțat primele măsuri de economisire a energiei electrice, după ce în aceeași zi, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică.

Mai exact, administrația locală a luat decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în municipiul Iași.

El a precizat faptul că reducerea iluminatului stradal va fi aplicată „unitar și echitabil pe întreg domeniul public”, fără diferențe între cartiere.

Primarul Mihai Chirica a anunțat că vor fi și excepții „strict legate de siguranță”. Astfel, iluminatul va fi menținut în curțile spitalelor, în pasajele subterane și pietonale, precum și în „punctele centrale majore și zonele pietonale de interes, precum Piața Unirii”.

Un pod rutier care e aproape de finalizare, construit între Rusia și Coreea de Nord, atrage atenția serviciilor de informații și experților militari, potrivit dw.com.

Moscova și Phenian spun că proiectul va stimula comerțul și turismul, dar Ucraina crede că miza acestui pod e mult mai mare.

Construcția traversează râul Tumen și e prima legătură de acest gen care unește cele două state care împart una dintre cele mai scurte frontiere internaționale din lume – 17 km tereștri și 22,1 km maritimi.

Interesant de observat este că, până acum, cele două țări erau legate de Podul Prieteniei, un pod feroviar inaugurat în 1959.

Noul pod rutier este important tocmai pentru că dublează infrastructura de trecere a unei granițe extrem de scurte, ceea ce-i conferă o valoare strategică disproporționat de mare față de lungimea frontierei.

Mai mult, până acum, Rusia și Coreea de Nord erau conectate doar printr-o cale ferată (lucru care limita transportul și făcea mai ușoară monitorizarea mișcărilor logistice).

Acum, noul coridor logistic va fi mult mai greu de monitorizat pentru Occident.

Potrivit unei investigații realizate de organizația ucraineană „Truth Hounds”, noul pod ar putea deveni un coridor logistic pentru transferul de echipamente militare, muniții și personal între cele două țări.

Transportul rutier este mai greu de urmărit din satelit decât cel feroviar, iar camioanele pot fi încărcate și descărcate mult mai rapid.

Experții spun că infrastructura ar putea facilita și deplasarea muncitorilor nord-coreeni, a militarilor și a tehnologiei care circulă în ambele sensuri.

În ultimii ani, relațiile dintre Moscova și Phenian s-au consolidat puternic.

Coreea de Nord a furnizat Rusiei muniții și armament, iar ulterior a trimis și militari pentru a sprijini operațiunile rusești.

În schimb, Phenianul este considerat unul dintre beneficiarii tehnologiei și sprijinului economic oferit de Kremlin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent că Rusia încearcă să obțină noi efective nord-coreene pentru front, ceea ce alimentează temerile privind extinderea cooperării militare dintre cele două regimuri.

Analiștii spun că podul are o importanță strategică ce depășește dimensiunea declarat economică.

O asemenea legătură permanentă poate accelera schimburile logistice și poate face mai dificilă detectarea transporturilor sensibile.

În contextul războiului Rusiei cu Ucraina, un asemenea tip de infrastructură care simplifică aprovizionarea armate ruse sau intensifică sprijinul nord-coreean este privită cu atenție de Kiev și de aliații occidentali.

Chiar dacă Moscova și Phenianul insistă că noul proiect logistic are scopuri civile, mulți experți cred că este, de fapt, un nou simbol al alianței militare dintre cele două state.