Întrebat, la Digi24, despre acuzațiile privind programul SAFE și presupuse nereguli în derularea acestuia, liderul UDMR a respins orice implicare sau cunoaștere a situației.
„Această problemă nu a apărut în niciun fel. Deci, nu pot comenta, nu am cunoștință de această problemă”, a spus Kelemen Hunor.
Acesta a precizat că în comisiile reunite de apărare nu a fost ridicată nicio astfel de problemă și că discuțiile au vizat exclusiv investițiile în domeniul apărării.
„În comisiile reunite de apărare, unde sunt și eu membru, această problemă nu a fost ridicată de nimeni. Noi am discutat aceste investiții pentru Ministerul Apărării, pentru Ministerul de Interne, pentru SRI”, a declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a subliniat că programul are ca obiectiv consolidarea capacităților de apărare și atragerea producției în România.
„Să nu fim doar cumpărători de armament, cumpărători de muniție, să avem și tehnologie, să avem și locuri de muncă în România. Și asta era scopul. Deci nu trebuie politizat acest program”, a mai spus acesta.
Kelemen Hunor a apreciat că perspectiva alegerilor anticipate ar putea determina partidele să formeze ulterior o majoritate în Parlament.
Liderul UDMR a afirmat că prima rundă de consultări politice a arătat dificultatea formării unei coaliții, în condițiile pozițiilor divergente ale partidelor parlamentare.
„În acest moment nu există o soluție. Nu există o soluție cu care pot să merg în Parlament și să spun că aceasta este majoritatea și acesta este programul de guvernare”, a declarat Kelemen Hunor.
El a susținut că formarea unei majorități „cât de cât transparentă, corectă” este aproape imposibilă în actualul context politic și că dialogul dintre partide trebuie continuat.
Potrivit liderului UDMR, o eventuală respingere în Parlament a unei prime propuneri de premier ar putea schimba pozițiile formațiunilor politice.
„Poate, după o primă încercare, dacă nu trece de Parlament, lucrurile vor lua o altă perspectivă și o altă abordare din partea fiecăruia”, a spus acesta.
Kelemen Hunor a adăugat că teama de alegeri anticipate ar putea determina partidele să flexibilizeze negocierile și să susțină o formulă guvernamentală.
„La o a doua nominalizare, de teama anticipatelor, sigur se va coagula o majoritate”, a afirmat liderul UDMR.
El a atras atenția și asupra presiunii termenelor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență, precizând că până la sfârșitul lunii iunie ar trebui adoptate mai multe acte normative pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România.
În opinia sa, pentru acest lucru este nevoie atât de un guvern funcțional, cât și de o majoritate parlamentară capabilă să susțină măsurile necesare.
Sursa video: Digi 24Întrebat, la Digi24, despre afirmațiile lui Mugur Isărescu privind măsurile fiscale și impactul asupra mamelor, Kelemen Hunor a spus:
„A fost o discuție și atunci și da, aici are dreptate Mugur Isărescu. Au fost discuții atunci și legat de învățământ, până unde poți să mergi, și legat de asigurările de sănătate, legat de pensionari, legat de mame. Și Ilie Bolojan a avut un principiu sănătos, dar din când în când trebuie să găsești și trebuie să vezi și nuanțele. Principiul lui Bolojan care era? Fără excepții. Că dacă lași undeva o singură excepție, atunci ai lăsat o portiță deschisă. Și imediat, cum e în România, se strecoară și alții prin acea portiță”.
Acesta a adăugat că măsurile au fost necesare în contextul deficitului bugetar și al costurilor ridicate ale împrumuturilor.
„Deci principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România. Și de aceea eu cred că, da, au fost și sunt corecte aceste măsuri. În sensul că nu aveai o altă soluție, aveai nevoie de venituri la buget, deficitul era în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile foarte scumpe. Sunt și astăzi, erau și anul trecut, plus în acest an aveam vreo 60-62 de miliarde ce trebuie plătite doar dobânzi din împrumuturile luate în 2023-2024. Deci, da, din acest punct de vedere nu prea avea spațiu de manevră, dar de fiecare dată gândirea nuanțată nu te omoară”, a mai spus Kelemen Hunor.
Sursa video: Digi 24
În cronica sa publicată de publicația britanică The Guardian, Bradshaw descrie filmul drept un pas greșit pentru cineastul român, considerând că drama este „ciudată” și „neliniștitoare”, dar lasă prea multe teme nerezolvate. Peter Bradshaw notează că Mungiu, câștigător al Palme d’Or în 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, nu ar reuși de această dată să atingă complexitatea morală asociată filmelor sale anterioare.
„Fjord este un film ciudat, care poartă, fără îndoială, amprenta lui Mungiu, cu cadre lungi enigmatice și evitarea prim-planurilor, precum și cu o aglomerare foarte caracteristică de chipuri într-un cadru de scenă de cină. Însă durerea și trauma aparente ale poveștii sale sunt redate fără complexitatea satisfăcătoare pe care am ajuns să o asociem cu el și fără revelații sau mister. În cele din urmă, filmul nu ne oferă în mod convingător o adevăr strălucitor despre diversele sale relații – dar nici nu ne ascunde în mod intrigant un astfel de adevăr (…) Tehnica lui Mungiu va fi întotdeauna interesantă, dar acest film este o dezamăgire”, se precizează în recenzia publicată de The Guardian.
Alte publicații au opinii complet diferite față de „Fjord”Reacția contrastează puternic cu media criticilor centralizați de Metacritic, unde „Fjord” are, în acest moment, un Metascore de 79/100, încadrat la categoria „generally favorable”. Din cele 10 cronici listate, 9 sunt pozitive, una este mixtă. The Guardian apare ca cea mai severă opinie din selecție, cu 40/100.
Comparația este și mai vizibilă în raport cu celelalte publicații. The Telegraph și Variety au acordat fiecare 100/100, lăudând felul în care filmul abordează multiculturalismul, birocrația și conflictul dintre valori. Next Best Picture a notat filmul cu 90/100, iar IndieWire, TheWrap, Screen Rant și Radio Times se află, de asemenea, în zona favorabilă.
„Fjord” îi are în distribuție pe Sebastian Stan și Renate Reinsve și urmărește povestea unei familii româno-norvegiene religioase, mutată într-un sat izolat din Norvegia, care intră în conflict cu autoritățile după suspiciuni privind felul în care își cresc copiii. Filmul este inspirat de povești reale și explorează ciocnirea dintre valori conservatoare și progresiste.
Premiera de gală a atras numeroase personalități din lumea filmului și a divertismentului. Printre acestea se numără Sharon Stone, Carla Bruni, membra juriului Demi Moore și Stellan Skarsgård, venit să o susțină pe Renate Reinsve, cu care a colaborat la Sentimental Value.
Potrivit reprezentanților Direcției Regionale Drumuri și Poduri Brașov, în această zonă stratul de zăpadă depășește cinci metri și conține numeroși bolovani transportați de avalanșele produse pe versanți.
Intervențiile continuă cu utilaje grele, iar lucrările avansează într-un ritm susținut, în ciuda condițiilor dificile din teren.
„Scopul nostru este să deszăpezim drumul până la mijlocul lunii iunie”, au transmis reprezentanții DRDP Brașov pe pagina de Facebook.
Transfăgărășanul, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România, este închis circulației pe timpul iernii din cauza condițiilor meteo și a riscului ridicat de avalanșe.
Turiștii ce vor vizita Thailanda se vor confrunta cu măsuri privind reducerea șederilor fără viză, în contextul în care țara adoptă noi măsuri pentru a reduce infracțiunile comise de străini, potrivit Euronews.
Noile măsuri ar putea afecta turiștii din peste 90 de țări, inclusiv din Europa.
Șederile fără viză, reduse la jumătateOficialii doresc să reducă la jumătate șederile fără viză, de la 60 de zile câte sunt în prezent, la 30 de zile.
Chiar dacă turismul este esențial pentru economia Thailandei, mai multe rapoarte arată că străinii comit infracțiuni legate de droguri și trafic sexual, iar persoanele fără rezidență își încep afaceri fără documentele corespunzătoare, mai arată sursa.
Deși schimbarea vizelor nu a fost momentan confirmată pe deplin, se zvonește că guvernul va analiza fiecare țară în parte. Unor cetățeni le va fi permis să stea 30 de zile fără viză, în timp ce altora li se va acorda doar o perioadă de 15 zile fără viză.
Turismul, un sector încă afectat de pandemieTurismul reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul țării, însă perioada pandemiei a afectat acest sector, care încă nu și-a revenit complet. Potrivit Ministerul Turismului din Thailanda, sosirile străine au scăzut cu aproximativ 3,4% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Guvernul rămâne însă optimist că turismul își va reveni și spune că se așteaptă să primească aproximativ 33,5 milioane de vizitatori străini în 2026, față de puțin sub 33 de milioane anul trecut.
Dacă modificările privind vizele vor continua, ar putea intra din nou în vigoare metoda anterioară de a oferi turiștilor cu vize de 30 de zile o prelungire de încă 30 de zile. În prezent, costă 1.900 de baht, adică aproximativ 50 de euro.
O altă opțiune pentru turiști o reprezintă vizaVizitatorii care doresc să stea mai mult timp pot opta și pentru viza de destinație Thailanda (DTV), o viză cu intrări multiple, valabilă cinci ani, concepută pentru nomazii digitali și lucrătorii la distanță, precum și pentru cei care desfășoară activități de „soft power”, cum ar fi Muay Thai sau gătitul thailandez, mai precizează sursa.
Viza permite șederi de până la 180 de zile per intrare, iar această perioadă poate fi prelungită o singură dată cu încă 180 de zile. Însă, pentru a obține viza, candidații trebuie să prezinte dovezi că au cel puțin 500.000 de baht sau 13.000 de euro, într-un cont bancar, precum și dovada angajării în afara Thailandei, pentru lucrătorii la distanță.
Avioanele de vânătoare au decolat din nou. Letonia a anunțat în această seară o nouă potențială amenințare aeriană în partea de est a țării.
Forțele Armate Letone au declarat că monitorizează constant spațiul aerian împreună cu aliații din NATO pentru a putea reacționa rapid în caz de nevoie. De asemenea, au consolidat capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est și au desfășurat unități suplimentare.
Publicația letonă Delfi a relatat că avioanele de vânătoare ale NATO au decolat din nou în această seară din cauza amenințării.
Kievul acuză un sabotaj rusescUn avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în zona baltică a doborât, marți, o dronă care a intrat în spațiul aerian al Estoniei. NATO a confirmat intervenția și a anunțat că a fost deschisă o anchetă.
Kievul a transmis că incidentul ar fi fost provocat de Rusia prin mijloace de război electronic, inclusiv bruiaj și falsificarea semnalelor GPS. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a acuzat Moscova că redirecționează drone ucrainene spre statele baltice și a prezentat scuze Estoniei și celorlalți aliați din regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina nu folosește teritoriul Estoniei sau Letoniei pentru atacuri asupra Rusiei.
Incidentul a avut loc în timp ce și Letonia a emis alerte aeriene, după semnalarea unei posibile drone în apropierea frontierei cu Rusia. Autoritățile de la Riga au ridicat inițial alerta după ce nu au găsit dovezi privind pătrunderea unui aparat în spațiul aerian leton, dar au declarat ulterior o nouă alertă în două comitate de la graniță, ceea ce a dus la mobilizarea avioanelor NATO.
UPDATE. NATO confirmă că avioanele F-16 românești au doborât drona din EstoniaNATO a confirmat că avioanele de vânătoare F-16 românești care participau la misiunea NATO de poliție aeriană în zona Baltică din Lituania au doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian.
UPDATE: MApN, despre drona distrusă: Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurilePotrivit MApN, o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, care execută misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, în cadrul angajamentului României față de securitatea colectivă a NATO, a doborât drona din spațiul aerian estonian.
„Astfel, astăzi, în jurul orei 11.00, două aeronave F-16 din Detașamentul Carpathian Vipers au fost ridicate în aer de către Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) Uedem pentru o alertă de Poliție Aeriană în spațiul aerian din zona de responsabilitate. Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”, transmite MApN.
Detașamentul „Carpathian Vipers”, alcătuit din aproximativ 100 de militari cu şase aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon, este dislocat în Lituania, în baza aeriană Šiauliai, și va asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită în perioada aprilie – iulie 2026.
Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania, unde au asigurat protejarea integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO.
Prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august-octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG-21 LanceR din Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Cea de-a doua și cea de-a treia misiune au fost executate în perioada aprilie-iulie 2023, respectiv aprilie-iulie 2025, cu câte 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon din Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță”.
UPDATE
Incidentul a fost anunțat și de autoritățile române. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj pe Facebook.
„În complicata luptă mondială contra dronelor, un pilot militar roman este astăzi cel care a reușit. Aflat in misiune de poliție aeriana în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei”, a scris ministrul român pe rețeaua de socializare.
Radu Miruță a dezvăluit că a vorbit cu omologul său din Estonia.
„L-am cunoscut pe comandorul Pavelescu (cel din poză) în baza aeriană 86 de la Fetești si i-am remarcat de atunci determinarea ca profesional să demonstreze că de la bordul unui F16 va reuși să doboare o astfel de țintă. Astăzi a demonstrat-o. Reușita comandorului român este extrem de apreciată la nivelul aliaților, ministrul Apărării din Estonia, colegul meu Hanno Pevkur a ținut să transmită României felicitări”, a mai scris Miruță.
Demnitarul va propune ca pilotul român să primească emblema de emisar pentru pace.
„Pentru ca dintr-un avion F16 să fie tras într-o dronă, trebuie îndeplinite simultan o serie de condiții. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Estonia. Da, România poate. În semn de apreciere pentru ceea ce comandorul Pavelescu a realizat astăzi am propus acordarea emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi”, a precizat Radu Miruță.
Știrea inițială:Un avion din poliția aeriană NATO din Marea Baltică aparținând României a doborât o dronă ucraineană rătăcită deasupra Lacului Võrtsjärv din Estonia, anunță presa din Estonia. Incidentul a avut loc luni fiind prima interceptare de acest tip de pe teritoriul estonian.
Ministrul Apărării din Estonia a spus că un avion F-16 românesc a doborât o dronă, aceasta prăbușindu-se între Võrtsjärv și Põltsamaa, într-o zonă mlăștinoasă. „Încă efectuăm căutări în acest moment”, anunță autoritățile estoniene.
Oficialii din Estonia au mai transmis că, probabil, drona a deviat de la traiectoria sa din cauza interferențelor provocate de războiul electronic rusesc.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat că Letonia a oferit o avertizare permițând detectarea timpurie a dronei.
„Radarele noastre au detectat această dronă. Avem supravegherea spațiului aerian comună cu Letonia și Lituania. Suntem în contact strâns cu Letonia tot timpul și facem schimb de informații. Drona a fost doborâtă de avioane de vânătoare românești. Ei au fost cei mai apropiați de acest eveniment”, a spus Hanno Pevkur în briefingul de presă.
„Sistemele noastre radar aerian și ale forțelor aeriene au detectat o potențială amenințare aeriană chiar înainte ca aceasta să ajungă în Estonia. Drona a intrat pe teritoriul estonian, au fost inițiate toate procedurile convenite anterior, iar apărarea aeriană baltică a decolat. Avioanele de vânătoare românești au doborât drona. Drona s-a prăbușit într-o zonă mlăștinoasă, iar căutările sunt încă în desfășurare. Procedura este condusă de kapo. Dacă cineva vede fum sau fragmente de dronă în zonă, să nu le atingă”, spune el.
În timpul conferinței de presă, ministrul Apărării estonian, Hanno Pevkur, a părăsit briefingul pentru că a primit un apel de la ministrul român al Apărării, Radu Miruță, anunță presa din Estonia.
România a folosit avioane F-16 pentru a doborî drona ucraineană.
Anterior, statele baltice au evitat să doboare dronele ucrainene rătăcite, pentru a nu provoca pagube colaterale.
Alertă și în LetoniaÎn timpul ultimelor incidente cu drone, Letonia a ridicat de la sol avioane NATO și a emis alerte pentru populație.
Marți, cu puțin înainte de prânz, un anunț transmis prin intermediul telefoanelor mobile despre o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian a fost din nou transmis în regiunile Krāslava, Preiļi, Ludza și Rēzekne.
Forțele Armate Naționale ale Letoniei (NBS) au informat că există o posibilă amenințare în spațiul aerian leton. Forțele Armate Naționale (NBS) au raportat o dronă care a zburat în Letonia marți la prânz.
Forțele letone subliniază că, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la o potențială amenințare. NAF și-a consolidat, de asemenea, capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. Atâta timp cât agresiunea Rusiei în Ucraina continuă, este posibilă reapariția unor astfel de cazuri atunci când o aeronavă fără pilot străină intră sau se apropie de spațiul aerian leton.
Datele colectate între 1985 și 2023 arată că peste 16.000 de râuri din întreaga lume au înregistrat o scădere a nivelului de oxigen dizolvat, potrivit Science Alert.
În medie, aceste râuri au pierdut 0,045 miligrame de oxigen pe litru în fiecare deceniu.
Fără suficient oxigen dizolvat, esențial pentru susținerea vieții subacvatice, râurile – și comunitățile care depind de apa și resursele lor – se află sub o amenințare serioasă.
Echipa a compilat date din 3,4 milioane de imagini satelitare din ultimele patru decenii pentru a detecta tiparele privind oxigenul dizolvat din râurile din întreaga lume și pentru a prognoza viitorul acestora în diferite scenarii climatice.
Până la sfârșitul secolului, presupunând că emisiile de dioxid de carbon vor continua să crească în ritmuri similare (spre deosebire de unele dintre cele mai pesimiste scenarii), se preconizează că râurile din cea mai mare parte a Americii de Sud, a Indiei, a Arcticii și a estului Statelor Unite vor pierde aproximativ 10% din oxigenul lor dizolvat.
Cele mai severe schimbări de până acum au avut loc în râurile tropicale, precum Gange din India și Amazonul din America de Sud. Râul Gange, în special, pierde oxigen de 20 de ori mai repede decât media globală.
Oamenii de știință nu au prevăzut acest lucruAnterior, ei presupuneau că râurile de la latitudini înalte vor suferi cea mai gravă dezoxigenare, deoarece aceste regiuni sunt puncte fierbinți ale schimbărilor climatice.
Însă râurile tropicale au avut un dezavantaj încă de la început: deoarece apele lor erau deja mai calde, aveau deja niveluri mai scăzute de oxigen dizolvat. Acest lucru înseamnă că sunt deja mai aproape de a ajunge la hipoxie (oxigen insuficient pentru a susține majoritatea formelor de viață).
Schimbările climatice determinate de activitățile umane reduc solubilitatea oxigenului (capacitatea unui corp de apă de a reține oxigenul dizolvat).
Conform noului studiu, solubilitatea oxigenului reprezintă aproximativ 63% din dezoxigenarea globală a râurilor.
Temperatura apei este cel mai probabil factorul care determină această schimbare a solubilității oxigenului. Apele mai calde rețin mai puțin oxigen dizolvat, deoarece moleculele de oxigen și de apă primesc mai multă energie sub formă de căldură.
Oxigenul dizolvat este foarte diferit de atomii de oxigen care se îmbină cu hidrogenul pentru a forma apa. Oxigenul dizolvat este ceea ce viața acvatică are nevoie pentru a „respira”: acest lucru este valabil pentru animale, plante, plancton, bacterii și orice alt organism care trăiește sub apă.
Un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în zona baltică a doborât, marți, o dronă care a intrat în spațiul aerian al Estoniei. NATO a confirmat intervenția și a anunțat că a fost deschisă o anchetă.
Potrivit armatei estoniene, drona a pătruns în spațiul aerian al țării în jurul prânzului, venind dinspre Rusia, și a fost doborâtă la ora locală 12:14 cu o singură rachetă. Autoritățile estoniene au precizat că decizia a fost luată pentru a reduce riscurile asupra populației civile și infrastructurii. Presa estoniană a relatat că aparatul a fost interceptat deasupra lacului Võrtsjärv, iar resturi au căzut în zona localității Kablaküla.
Kievul acuză un sabotaj rusescKievul a transmis că incidentul ar fi fost provocat de Rusia prin mijloace de război electronic, inclusiv bruiaj și falsificarea semnalelor GPS. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a acuzat Moscova că redirecționează drone ucrainene spre statele baltice și a prezentat scuze Estoniei și celorlalți aliați din regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina nu folosește teritoriul Estoniei sau Letoniei pentru atacuri asupra Rusiei.
Incidentul a avut loc în timp ce și Letonia a emis alerte aeriene, după semnalarea unei posibile drone în apropierea frontierei cu Rusia. Autoritățile de la Riga au ridicat inițial alerta după ce nu au găsit dovezi privind pătrunderea unui aparat în spațiul aerian leton, dar au declarat ulterior o nouă alertă în două comitate de la graniță, ceea ce a dus la mobilizarea avioanelor NATO.
Avionul românesc ce a doborât în premieră dronaAvionul românesc implicat în interceptare face parte din misiunile NATO de supraveghere și apărare a spațiului aerian al statelor baltice. Presa specializată și surse locale au identificat aparatul drept un F-16 Fighting Falcon românesc, desfășurat în cadrul Baltic Air Policing, misiune prin care aliații NATO asigură protecția aeriană a Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
NATO a transmis că este „pregătită și capabilă” să reacționeze la orice amenințare aeriană, iar comandamentul Alianței a indicat că procedurile de apărare au funcționat conform planului. Incidentul vine după mai multe cazuri, începând din martie, în care drone ucrainene au ajuns accidental în spațiul aerian al unor state membre NATO precum Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază lungă asupra unor ținte militare din Rusia.
În perioada 19 – 31 mai 2026, toate rezervările pentru pachetele de iarnă efectuate în perioada campaniei pot fi confirmate cu un avans de doar 1 euro/persoană, urmând ca avansul integral să fie achitat până la data de 1 august 2026. În același timp, clienții beneficiază de posibilitatea de a anula rezervarea fără penalizări până la 31 iulie 2026, oferindu-le astfel flexibilitate maximă în planificarea vacanței.
Campania este valabilă pentru o selecție de destinații premium și exotice, printre care Cap Verde, Republica Dominicană, Mauritius, Maldive, Zanzibar, Thailanda, Vietnam, Kenya, Emiratele Arabe Unite și Oman, unele dintre cele mai căutate opțiuni pentru vacanțele de iarnă 2026.
„Vedem un interes tot mai mare pentru rezervările Early Booking, iar turiștii caută în primul rând flexibilitate și predictibilitate. Prin campania «Avans 1 Euro» le oferim posibilitatea să își securizeze vacanța preferată cu un cost minim și fără presiune financiară imediată. Este o oportunitate excelentă pentru cei care vor să profite din timp de cele mai bune oferte și disponibilități pentru sezonul de iarnă”, declară Cosmin Marinof, CEO al DERTOUR România.
Prin această inițiativă, DERTOUR România își reafirmă angajamentul de a oferi turiștilor soluții flexibile și avantajoase pentru vacanțe premium în cele mai apreciate destinații exotice ale sezonului rece. Oferta este valabilă exclusiv pentru rezervările efectuate în perioada campaniei și în limita locurilor disponibile.
Turiștii care aleg să își rezerve vacanța din timp prin DERTOUR România beneficiază nu doar de avantajul unui avans de 1 euro, ci și de acces la o gamă variată de hoteluri și disponibilități extinse pentru sezonul de iarnă 2026-2027, inclusiv pentru cele mai solicitate unități de cazare. Ofertele pot fi rezervate în toate agențiile DERTOUR din țară sau online, pe www.dertour.ro România.
O lucrare a lui Banksy, „Fata și balonul pe un peisaj găsit”, care nu fusese expusă anterior publicului, va fi scoasă la licitație pe 20 mai, la New York. Se estimează că ar putea fi vândută pentru 18 milioane de dolari (aproximativ 15 milioane de euro) și ar putea deveni una dintre cele mai scumpe lucrări ale artistului.
Licitația va avea loc la magazinul Tiffany & Co. de pe Fifth Avenue și va fi organizată de casa de licitații Fair Warning, arată BILD.
Imaginea combină două dintre cele mai faimoase elemente ale lui Banksy: seria de renume mondial „Fata cu balon” și rara serie „Petrol brut”. Designul „Fata cu balon” a apărut pentru prima dată ca graffiti la Londra în 2002. Ulterior, a devenit una dintre cele mai faimoase opere de artă din lume.
Pictura din 2012 combină unul dintre cele mai cunoscute motive ale lui Banksy, o fată cu un balon, și o serie rară, „Crude Oils”.
Într-un sondaj britanic din 2017, „Fata cu balon” a fost chiar votată cea mai populară operă de artă din țară.
Tabloul a devenit celebru în 2018, când o pictură de Banksy s-a autodistrus parțial imediat după o licitație de la Sotheby’s . Un tocător de documente ascuns în ramă a distrus lucrarea sub ochii cumpărătorilor.
Pictura a fost ulterior revândută sub noul titlu „Love is in the Bin” (Dragostea este în coșul de gunoi) pentru aproximativ 25 de milioane de dolari.
Spre comparație, recordul german la licitații pentru o pictură este de 20 de milioane de euro. Atât a fost vândut „Autoportretul galben-roz” al lui Max Beckmann la o licitație din Berlin în 2022. Autoportretul expresionist a fost pictat în 1943 în timpul exilului său la Amsterdam și este considerat cel mai scump tablou licitat vreodată în Germania.
Identitatea lui Banksy nu a fost încă dezvăluită oficial.
Unul dintre cei mai probabili candidați a fost identificat de-a lungul vremii ca fiind Robin Gunningham din Bristol, Marea Britanie. Reuters a scris anterior despre documente și mărturii care îl indicau pe acesta, dar nu există o confirmare oficială a acestui lucru.
Donald Trump a vizitat astăzi locul de construcție al sălii de bal a Casei Albe. El spune că toate costurile sunt plătite personal de el și sunt „cadou”. „Președintele Xi va veni și nu avem unde să-l cazăm”, spune liderul SUA.
Din șantier, Trump a spus că ieri a fost pe punctul de a ataca din nou Iranul:
„S-ar putea să trebuiască să le dăm o altă lovitură puternică. Nu sunt sigur deocamdată. Veți afla în curând”.
„Cât de aproape ați fost ieri de a ataca Iranul?”, a fost întrebat Trump. Răspunsul președintelui SUA a venit imediat: „Eram la o oră distanță”.
Liderul american spune că a primit apeluri de la statele din Golf pentru a mai aștepta cu atacurile:
„Am primit un apel ieri: „Domnule, puteți să așteptați?Credem că suntem aproape de un acord.” Este ok. Cred că este important să eliminăm amenințarea nucleară, poate mai mult din punct de vedere psihologic decât orice altceva. Au la dispoziție două sau trei zile. Poate vineri, sâmbătă, duminică (n.r. acordul cu Iranul). Poate la începutul săptămânii următoare. O perioadă de timp limitată. (…) Credeam că piața va scădea cu 25% și eram de acord cu asta pentru a evita un potențial holocaust nuclear. O scădere de 25% este acceptabilă dacă reușim să evităm un holocaust nuclear”.
Liderul american crede că, în ciuda sondajelor, războiul cu Iranul este popular.
„Toți îmi spun că este nepopular, dar cred că este foarte popular. Nu am suficient timp să explic oamenilor războiul. Sunt prea ocupat să-l duc la bun sfârșit. Aceștia au o capacitate redusă de a riposta. Rachetele lor au fost în proporție de 82% distruse. Președintele Xi mi-a promis că nu va trimite nicio armă în Iran. Este o promisiune frumoasă. Îl cred pe cuvânt. Am apreciat gestul”.
Tot din șantier, Donald Trump a anunțat că ar putea ajunge și la un acord cu Cuba: „Cred că putem ajunge la un acord diplomatic cu Cuba”.
El spune, de asemenea, că Xi Jinping nu i-a spus niciodată că Vladimir Putin va regreta invazia în Ucraina, așa cum a relatat The Financial Times.
Măsura are ca scop creșterea siguranței pietonilor și reducerea disconfortului urban.
„Asemenea sisteme mobile de protecție a zonelor de lucru și a tuturor persoanelor care trec prin proximitatea acestor șantiere se regăsesc oriunde în lume, în țările civilizate, unde se construiește mult, dar cu grijă pentru cetățean”, a afirmat edilul.
Potrivit acestuia, noile sisteme de delimitare și protecție urmăresc nu doar securizarea zonelor de lucru, ci și îmbunătățirea aspectului urban pe durata lucrărilor de infrastructură.
Declarațiile vin în contextul lucrărilor ample desfășurate în București pentru modernizarea rețelelor de termoficare și reabilitarea infrastructurii de transport public, proiecte care au generat în ultimii ani restricții de trafic și nemulțumiri din partea locuitorilor.
În mai multe capitale europene, șantierele urbane sunt delimitate prin panouri modulare și sisteme temporare de protecție menite să reducă riscurile pentru pietoni și să limiteze impactul vizual și fonic al lucrărilor asupra spațiului public.
„În mandatul meu de ministru al Justiției m-am preocupat sistematic de modernizarea sistemului penitenciar, reducerea supraaglomerării și asigurarea respectării drepturilor și demnității umane ale persoanelor deținute”, spune Marinescu, marți, pe Facebook.
În ceea ce privește investițiile, fostul ministrul al Justiției afirmă că „în anul 2025 s-au realizat 1086 de noi locuri de deținere la standarde europene. În 2026 vom avea 1726 de noi locuri de cazare și 79 modernizate”.
Datele din raportul SPACE I 2025 publicat de Consiliul Europei indică o poziție de echilibru pentru România, cu o rată de încarcerare de 129 de deținuți la 100.000 de locuitori și o densitate a sistemului penitenciar de 100% din capacitate.
Marinescu afirmă că „analiza detaliată a datelor europene pentru anul 2025 arată că aglomerarea penitenciarelor a scăzut semnificativ și suntem în media europeană”.
Raportul indică o rată de intrare în detenție de 66 la 100.000 de locuitori și o durată medie a detenției de 24 de luni, peste media europeană de aproximativ 12 luni. Arestul preventiv reprezintă 12% din totalul deținuților.
În ceea ce privește contextul european, fostul ministru face referire la decizia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 4 decembrie 2025, care reține „o serie de progrese înregistrate la nivel național, dintre care amintim disponibilitatea de noi sedii pentru cazarea deținuților și îmbunătățirea altor condiții materiale de detenție” și „măsurile luate pentru combaterea recidivei și pentru sprijinirea reintegrării sociale”.
În final, Marinescu susține că unele proiecte majore, inclusiv infrastructura penitenciară și sistemele de monitorizare electronică, nu au beneficiat de finanțare, deși au fost considerate esențiale pentru strategia de modernizare a sistemului.
Eric Roberts s-a alăturat cauzei susținute de Fundația Metropolis şi a confirmat sprijinul internațional pentru unul dintre cele mai importante proiecte de sănătate mintală din România.
Prezența actorului la București se leagă de participarea sa la I Success Special Edition – Red Carpet Experience, o platformă globală care reunește companii și personalități implicate în cauze cu impact social. În același timp, Eric Roberts este un susținător activ al campaniei Autism Awareness, promovată la nivel internațional prin I Success.
„Prezența lui Eric Roberts pe șantierul nostru nu este doar un gest de solidaritate – este o dovadă că proiectele cu suflet traversează granițe. Când oameni de talia lui aleg să fie alături de noi, mesajul ajunge acolo unde noi singuri nu am putea să-l ducem. Iar pentru copiii care vor beneficia de această clinică, fiecare voce în plus înseamnă o șansă în plus.
Avem nevoie de 10 milioane de euro și nu este ușor să strângem încă 10 milioane de euro, dar avem deja 6 milioane de euro, așa că nu ne vom opri. Construim”, a declarat Codin Maticiuc, Fondator „Spitale Publice din Bani Privați”.
Eric Roberts, fratele Juliei Roberts şi actor nominalizat la Premiile Oscar, a vizitat șantierul viitoarei Clinici de Psihiatrie Pediatrică de la Obregia
„Va fi minunat pentru copiii care nu au nimic, iar acum au un cămin”Eric Roberts a vizitat şantierul viitoarei Clinici de Psihiatrie Pediatrică „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, dar și vechiul spital în care copiii sunt tratați.
„Vă mulțumesc foarte mult. Fundația Metropolis deja mă face mândru. Și vreau să spun tuturor, pentru că el este prea modest, că a fost nominalizat pentru un premiu I Success pe care probabil îl va câștiga mâine seară. El este foarte modest, dar este o realizare importantă.
Și e un erou, și va fi premiat. E grozav. Și asta va fi minunat pentru copiii care nu au nimic, iar acum au un cămin. Mulțumită lui. Cât de grozav e asta”, a spus actorul Eric Roberts.
Eric Roberts, fratele Juliei Roberts şi actor nominalizat la Premiile Oscar, a vizitat șantierul viitoarei Clinici de Psihiatrie Pediatrică de la Obregia
Proiectul Clinicii de Psihiatrie Pediatrică nu este la prima sa expunere internațională. La gala I Success Awards de la Dubai, Fundația Metropolis a fost premiată anul trecut pentru acest demers, aducând cauza în fața unei audiențe globale. Eric Roberts cunoaște povestea și a ales să facă un pas mai departe: să vină, să vadă și să își pună numele alături de ea, transformând o recunoaștere simbolică într-un sprijin concret.
CITEȘTE ȘI:
Potrivit informațiilor apărute în publicația The Independent, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a cerut operatorilor străini de cabluri submarine „taxe de protecție” pentru acordarea permiselor necesare întreținerii infrastructurii de pe fundul mării, sugerând că, în lipsa plăților, ar putea apărea întârzieri sau perturbări ale lucrărilor de reparații.
„Vom impune taxe pentru cablurile de internet”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Strâmtoarea Ormuz, considerată deja un punct strategic pentru transporturile globale de petrol, joacă și un rol important în infrastructura digitală internațională. Mai multe cabluri de fibră optică traversează zona, conectând India și statele din Asia de Sud-Est cu Europa.
Principalele sisteme de cabluri din Golful Persic, afectatePrintre principalele sisteme de cabluri care traversează regiunea se numără Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care leagă Asia de Sud-Est de Europa, rețeaua Falcon, ce conectează India și Sri Lanka de statele din Golful Persic, Sudan și Egipt, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate statele din Golful Persic, inclusiv Iranul. Două dintre aceste rețele de cabluri, Falcon și Gulf Bridge International, traversează apele teritoriale iraniene.
Măsura ar putea afecta indirect mari companii tehnologice precum Microsoft, Meta, Google și Amazon, care depind de aceste rute pentru transferul internațional de date. Totuși, analiștii subliniază că sancțiunile americane împotriva Iranului complică posibilitatea ca firmele occidentale să efectueze astfel de plăți către Teheran.
Cablurile submarine transportă aproximativ 99% din traficul global de internet, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), agenția ONU pentru tehnologiile digitale. Acestea sunt folosite pentru transferul de date, telecomunicații și electricitate între state și sunt esențiale pentru serviciile cloud și comunicațiile online.
Transferurile globale de date, în pericolPresa afiliată statului iranian a avertizat că eventuale avarii ale cablurilor ar putea afecta transferuri globale de date în valoare de trilioane de dolari și conectivitatea internațională, deși unii experți consideră că Iranul își supraevaluează influența pentru a obține un avantaj strategic în eventualitatea unor viitoare atacuri.
Experții avertizează că, în timp de pace, o avarie la un cablu submarin poate fi remediată în mai puțin de trei săptămâni, însă într-un context de conflict reparațiile ar putea întârzia semnificativ, provocând perturbări economice și tehnologice majore.
„Cablurile avariate înseamnă încetinirea internetului sau pene, perturbări ale comerțului electronic, întârzieri ale tranzacțiilor financiare și consecințe economice generate de toate aceste probleme”, a declarat analista în geopolitică și energie Masha Kotkin.
Analiștii avertizează că economiile dependente de fluxurile de date, precum Emiratele Arabe Unite, India, Arabia Saudită sau Qatar, ar putea resimți rapid efectele unor eventuale restricții, în condițiile în care sistemele bancare, centrele regionale de cloud și platformele de tranzacționare energetică depind de infrastructuri digitale cu latență foarte redusă.
Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a solicitat un mandat secret de arestare pe numele ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich.
Politicianul de extremă dreapta a declarat marți, într-o conferință de presă, că a fost informat despre cerere luni seară. El a refuzat să spună cine l-a informat sau ce motive a oferit instanța. Nici CPI, nici autoritatea de urmărire penală relevantă nu au comentat încă, arată FAZ.
Procedura pentru astfel de cereri este confidențială: procuratura poate face apel la judecători, care trebuie să aprobe cererea dacă există suficiente suspiciuni de infracțiuni care intră în competența instanței. Smotrich a descris mandatele de arestare împotriva oficialilor guvernului israelian drept o „declarație de război” din partea Autorității Palestiniene. Smotrich cere ocuparea permanentă a GazeiÎn noiembrie 2024, instanța a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al Apărării, Yoav Galant, și a liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri.
Aceștia sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în războiul din Gaza. Anul trecut, Marea Britanie și alte patru țări au impus sancțiuni lui Smotrich și ministrului israelian, la fel de extremist, Itamar Ben-Gvir, acuzându-i de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania.
Smotrich solicită, de asemenea, ocuparea permanentă a Fâșiei Gaza și reconstrucția așezărilor evreiești de acolo, care au fost evacuate în 2005. Netanyahu, însă, a respins aceste planuri.
În noiembrie 2024, CPI emisese mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și fostului său șef al apărării, Yoav Gallant, precum și pe numele unui lider Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța nu a respectat măsurile impuse în anul 2025 referitoare la organizarea serviciului de remorcare a navelor maritime în portul Constanța, astfel că a fost amendată cu aproape 1,6 milioane de lei.
Mai mult, CSDN a impus amenzi cominatorii în valoare de 12.546 lei, reprezentând 1% din cifra de afaceri zilnică medie din anul 2025, pentru fiecare zi de întârziere. Aceste amenzi se aplică până la implementarea măsurilor obligatorii dispuse prin Decizia nr. 1/20251.
Deciziile CSDN sunt obligatorii și nerespectarea măsurilor impuse prin acestea constituie contravenție și se sancționează cu amendă. CSDN poate aplica amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere a implementării măsurilor dispuse, pentru a determina părțile vizate să se conformeze. Deciziile CSDN prin care se aplică amenzi sunt executorii.
Traseul decizieiPotrivit sursei citate, în 2025, CSDN a constatat că administrația portului Constanța nu a respectat prevederile europene de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor privind transparența financiară a porturilor și nu a organizat serviciul de remorcare a navelor maritime în conformitate cu legislația europeană.
Măsurile impuse de CSDN au vizat stabilirea, în termen de 60 de zile, a cerințelor pentru furnizarea serviciilor portuare de remorcare a navelor maritime în portul Constanța, conform reglementărilor europene, astfel încât acestea să fie transparente, obiective și nediscriminatorii.
„Administrația portuară avea obligația de a impune companiilor care doresc să presteze acest serviciu portuar cerințe minime privind acordarea sau refuzarea furnizării de servicii portuare de remorcare în portul Constanța, cu respectarea reglementărilor europene. De asemenea, administrația portuară trebuia să elaboreze un calendar de implementare a măsurilor dispuse și să informeze CSDN cu privire la stadiul fiecărei etape implementate”, potrivit documentului transmis de Consiliul Concurenței.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (CNAPM) a fost înființată în 1998, prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Portului Constanța și este controlată de Ministerul Transporturilor, care deține pachetul majoritar de 80%, alături de Fondul Proprietatea, cu 20% din acțiuni.
Armata chineză ar fi găzduit la sfârșitul anului trecut aproximativ 200 de militari ruși în cadrul unor programe de instruire desfășurate în mai multe locații în domenii precum utilizarea dronelor, război electronic, aviație și operațiuni ale infanteriei, potrivit mai multor agenții de informații europene și unor documente consultate de Reuters.
Antrenamente secrete în ChinaDeși China s-a declarat oficial neutră și s-a poziționat ca mediator de pace, un acord bilingv ruso-chinez, semnat la Beijing în iulie 2025, de ofițeri de rang înalt din ambele armate, arată că 200 de soldați ruși au fost trimiși la instruire în facilități militare din Beijing, Nanjing și alte orașe chineze, urmând ca militari chinezi să fie trimiși în Rusia pentru instrucție.
Documentul arată și confidențialitatea acestor demersuri, întrucât era prevăzută interdicția privind relatarea în mass-media sau informarea unor terțe părți despre aceste vizite.
De asemenea, rapoarte interne din cadrul armate ruse arată amploarea instrucției chineze. În Shijiazhuang, 50 de militari ruși au fost instruiți să tragă cu mortiere de 82 mm, folosind în același timp drone pentru identificarea inamicului. O sesiune desfășurată în Zhengzhou a prevăzut instruirea rușilor în războiul electronic pentru dezafectarea dronelor ucrainene. În Yibin au fost desfășurate antrenamente pentru operarea mai multor tipuri de drone, iar la Nanjing au avut cursuri despre minare, deminare și eliminare a dispozitivelor explozive improvizate.
Poziția BeijinguluiMinisterul Afacerilor Externe de la Beijing a reacționat, declarând pentru Reuters: „În ceea ce privește criza din Ucraina, China a menținut în mod constant o poziție obiectivă și imparțială și a depus eforturi pentru promovarea negocierilor de pace, acest lucru fiind consecvent și clar, fiind observat de comunitatea internațională. Părțile relevante nu ar trebui să alimenteze în mod deliberat confruntarea sau să transfere vina pe alții”.
Marți urmează să înceapă o vizită de două zile în China a președintelui rus Vladimir Putin. Demersul diplomatic are loc la mai puțin de o săptămână după ce președintele Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său, Xi Jinping, la Beijing.
Întrebată, marți, dacă au existat discuții la nivel guvernamental pentru achiziționarea sculpturii „Danaida” a lui Constantin Brâncuși – vândută la licitație pentru un preț record -, Oana Țoiu a confirmat că statul român nu a purtat negocieri în acest sens, cel puțin nu la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
„Ne-am bucurat să vedem această apreciere față de arta lui Brâncuși, o apreciere care are și o cifră de data asta”, a spus ministrul de Externe.
Lucrarea „Danaïde”, una dintre piesele vedetă ale unei licitații organizate de Christie’s, a depășit rapid precedentul record al lui Brâncuși, de 71,2 milioane de dolari, notează CNN. Vânzarea a făcut parte dintr-o seară spectaculoasă pentru piața de artă, în care Christie’s a obținut în total peste 1,1 miliarde de dolari din două sesiuni de licitații desfășurate la New York.
