MediaFax.ro

Viorel Păunescu, fostul președinte al Stelei București, a murit sâmbătă dimineață. Acesta avea 91 de ani și s-ar fi confruntat de mai mulți ani cu Alzheimer, conform Prosport.

Fostul oficial al roș-abaștrilor a condus clubul sportiv între 1998-2003, însă acesta a evoluat în trecut și la Dinamo, în perioada anilor 1950-1960.

Ce probleme de sănătate ar fi avut Păunescu

Pe lângă Alzheimer, Viorel Păunescu ar fi trecut prin mai multe intervenții chirurgicale în ultimii ani, după ce ar fi fost diagnosticat cu cinci hernii.

Fostul președinte al Stelei ar fi fost vizitat în ultimii ani de foști colaboratori, după ce a început să aibă tot mai puține apariții publice. Victor Pițurcă, cel care a fost antrenor la Steaua când el era președinte, l-ar fi vizitat constant.

Trecutul fostului președinte al Stelei

La începutul carierei sale, Păunescu a jucat handbal atât la Steaua, cât și la Dinamo, în anii ’50 și ’60. În 11 din acești ani, el s-a aflat în componența echipei naționale.

Viorel Păunescu a devenit președintele Stelei în 1998. El a preluat echipa de fotbal de la Ministerul Apărării Naționale și a înființat ONG-ul AFC Steaua.

„Toată viaţa mea a fost o muncă fără pauză, din dorinţa de a obţine din turism tot ce are mai bun. […] Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, aş vrea să fie tot în România, aş face tot ce am făcut până acum ­ sport şi turism, domenii în care am fost lider şi idol pentru cei tineri. Ar trebui să fiu mai puţin credul, să fiu mai puţin sentimental”, declara Păunescu în 2010, pentru jurnalul.ro.

În referatul de arestare se arată că Parchetul s-a sesizat din oficiu în urma apariției unui material în presă.

„Prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din 27.11.2025, întocmit în cadrul Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Iași, au fost consemnate informațiile rezultate din articolul publicat la data de 24.11.2025 pe site-ul reporteris.ro, referitoare la faptul că Toader Ionuț Alexandru, notar și lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității .,Alexandru loan Cuza” din Iași, ar fi întreținut, prin constrângere și profitând de autoritatea funcției didactice, două raporturi sexuale cu o studentă, unul în biroul din cadrul facultății și celălalt la sediul biroului notarial. Totodată, au fost consemnate informațiile privind pretinderea unor favoruri de natură sexuală de la o altă studentă, în scopul remedierii situației școlare și a obținerii notei de promovare”, arată procurorii în referatul de arestare.

Sesizarea a privit infracțiunile de viol, și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Prin ordonanța din 27 noiembrie 2025, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la fapte) pentru respectivele infracțiuni.

Documentul, extrem de stufos, de peste 60 de pagini, redă în detaliu faptele pentru care cadrul didactic a fost pus sub acuzare, numărul victimelor fiind mai mare, ancheta vizând fapte, comise încă din anul 2022.

„Timpul scurs de la comiterea unora dintre fapte trebuie evaluat în raport cu întreaga succesiune a conduitei. Episoadele din anul 2022 au fost urmate de fapte reținute în anii 2024 și 2025, față de alte studente, prin folosirea aceleiași poziii profesionale. La momentul formulării propunerii, inculpatul își păstrează calitatea de cadru didactic, iar mediul in care s-au constituit relațiile de autoritate și posibilitatea contactării studentelor sub justificări profesionale subzistă în aceleași condiții”, susțin procurorii.

Dosarul conține numeroase mărturii ale unor studente care au fost abordate în mod asemănător, cererile de favoruri sexuale fiind disimulate în mod ambiguu pentru a nu constitui eventuale probe.

„La dosar există numeroase mărturii ale altor studente care au fost contactate într-o manieră asemănătoare, prin mesaje aparent întâmplătoare, invocarea unor motive academice, mutarea comunicării în spațiul privat și invitații la întâlniri în afara cadrului universitar. În aceste situații, ambiguitatea mesajelor și întreruperea interacțiunii nu permit identificarea suficient de clară a unei solicitări de favoruri sexuale pentru reținerea unor infracțiuni autonome de folosire abuzivă a funcției in scop sexual. Relatările păstreazã însă relevanță probatonie pentru evaluarea modului de acțiune al inculpatului”, se arată în documentul Parchetului.

Mărturiile din anchetă descriu, mai susțin procurorii, repetarea aceleiași modalități de apropiere, testarea disponibilității studentelor și folosirea raportului didactic pentru inițierea unor contacte pensonale.

În final procurorii își justifică cererea de arestare preventivă, singura măsură considerată potrivită pentru Alexandru Toader. „Privarea de libertate este necesară pentru întreruperea efectivă a posibilității de a folosi acelașai cadru de autoritate în raport cu studentele și pentru înlăturarea stării de insecuritate generate de conduita repetată”, se mai arată în referatul de arestare.

 

Anchetatorii susțin că studenta răspundea mesajelor și accepta unele întâlniri de teama unor posibile consecințe asupra situației universitare.

Mesaje pe Instagram, fotografii cu vizualizare unică și cereri de a păstra secretul

Potrivit referatului, A.P. era studentă în anul I la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în anul universitar 2022-2023. Toader Ionuț Alexandru, fiul fostului ministru de Justiție Tudorel Toader, desfășura activități didactice și de evaluare la disciplina Drept civil – partea generală.

Procurorii susțin că, în perioada noiembrie-decembrie 2022, acesta ar fi contactat-o în mod repetat pe Instagram, i-ar fi trimis mesaje și fotografii cu afișare unică și ar fi invitat-o la cafea.

„Cunoscând că locuia într-un cămin aflat în apropierea biroului său, chiar i-a propus să se întâlnească înaintea cursurilor și i-a transmis că modificase special pentru ea ora unei activități didactice, pentru a avea timp să bea împreună o cafea”, se arată în referatul procurorilor.

Anchetatorii mai susțin că profesorul i-ar fi cerut în mod constant să șteargă conversațiile și să nu permită altor persoane să afle despre discuțiile dintre ei.

Potrivit documentului, studenta nu ar fi urmărit inițierea unei relații personale cu profesorul, însă îi răspundea limitat, de teamă că un refuz categoric i-ar putea afecta nota, promovarea sau transferul la forma de învățământ cu frecvență.

Referatul consemnează și declarația unei colege care ar fi văzut o parte dintre mesaje. Aceasta ar fi relatat că A.P. era deranjată de insistențele profesorului, se simțea inconfortabil și îi răspundea pentru a evita eventuale consecințe academice.

Ar fi chemat-o la notariat pentru a discuta rezultatul unui test

Potrivit procurorilor, după o activitate didactică desfășurată seara, Toader i-ar fi cerut studentei să urce singură în cabinetul său din facultate, unde ar fi inițiat o discuție cu caracter personal.

Ulterior, spre sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lunii decembrie 2022, după susținerea primului test parțial la disciplina predată de acesta, profesorul ar fi chemat-o la biroul notarial, invocând necesitatea discutării lucrării.

Referatul menționează că o altă martoră ar fi văzut mesajul și ar fi înțeles că invitația avea legătură cu rezultatul evaluării.

Procurorii redau explicația pe care studenta ar fi dat-o cu privire la motivul pentru care a acceptat să se prezinte la întâlnire: „Nu pentru că îmi doream să mă întâlnesc cu el, ci pentru că eram studentă în anul I, el era profesorul meu și îmi era teamă de consecințele unui refuz”.

Potrivit anchetatorilor, A. P. își dorea să obțină o notă care să-i permită transferul la forma de învățământ cu frecvență, iar posibilitatea unei note mici sau a unor dificultăți la transfer era percepută ca o amenințare la adresa acestui obiectiv.

„S-a apropiat brusc de aceasta și a încercat să o sărute pe gură”

În referat, procurorii descriu momentul întâlnirii de la biroul notarial. Potrivit documentului, toate luminile erau stinse în momentul în care studenta a ajuns acolo.

„La sosirea la biroul notarial, unde toate luminile erau stinse, Toader Ionuț Alexandru a luat-o prin surprindere întrucât s-a apropiat brusc de aceasta și a încercat să o sărute pe gură”, susțin anchetatorii.

Potrivit aceleiași relatări, A. P. s-ar fi retras imediat, făcând un pas înapoi și evitând contactul. Ulterior, profesorul ar fi invitat-o într-o încăpere din cabinetul notarial, unde se afla o canapea.

„Deși din atitudinea profesorului rezulta că acesta încerca din nou să reducă distanța fizică dintre ei, A. s-a retras și a părăsit la scurt timp biroul”, se mai arată în referat.

Procurorii apreciază că apropierea bruscă ar fi depășit stadiul unei simple invitații sau al exprimării unei intenții, întrucât ar fi fost îndreptată direct spre realizarea contactului fizic. Anchetatorii susțin că studenta a evitat sărutul prin retragerea imediată.

Ce concluzie trag procurorii din mesajele și întâlnirile descrise

În analiza juridică a faptelor, procurorii susțin că mesajele repetate, fotografiile cu vizualizare unică, invitațiile la cafea, solicitările de ștergere a conversațiilor și chemarea studentei în spații private, sub pretexte academice, ar fi făcut parte dintr-un demers de apropiere cu scop sexual.

„Pretinderea s-a realizat prin prevalarea și profitarea de autoritatea și superioritatea decurgând din funcția didactică”, se arată în referat.

Anchetatorii mai precizează că răspunsurile studentei la mesaje și prezentarea acesteia la întâlniri nu pot fi interpretate, în sine, ca acceptare a unei relații intime, ci trebuie analizate în contextul raportului dintre profesor și studentă și al temerilor privind evaluarea universitară.

Reacția lui Tudorel Toader: Este un atac la adresa mea

Într-o reacție pe rețelele de socializare, Tudorel Toader spune că acuzațiile aduse fiului lui ar fi de fapt un atac indirect la adresa sa. Fostul judecător CCR i-a luat apărarea lui Alexandru Toader.

„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui”, a transmis fostul magistrat vineri, printr-o postare pe Facebook.

Inspectoratul General al Poliției Române face bilanțul contrabandei de tutun descoperite în 2026. Doar în primele nouă luni ale anului, cifrele sunt surprinzătoare: aproximativ 70 de milioane de țigarete și peste 9,8 tone de tutun au fost capturate de polițiști, iar amenzile acordate se ridică la 8.175.255 de lei.

69.803.640 de țigarete, capturate în nouă luni

Autoritățile anunță că, în perioada ianuarie-septembrie, au fost efectuate 372 de controale pentru combaterea contrabandei de tutun și au fost înregistrate 541 de dosare penale care au vizat aceste infracțiuni.

În total, numărul persoanelor cercetate penal în astfel de dosare se ridică la 765.

Capturi „exemplare”. Cine urcă în fruntea clasamentului

Polițiștii au dat și exemple de capturi uriașe de contrabandă.

Pe 24 septembrie, polițiștii din Iași au emis 10 mandate de percheziție la mai multe locuințe din Iași. Peste 280.000 de țigarete au fost ridicate, dar și sume mari de bani: 43.150 de lei, 1.385 de euro, 290 de lire sterline și 50 de franci elvețieni.

Un alt exemplu este cazul de la Galați, descoperit cu o zi în înainte de cel din Iași. Anchetatorii au confiscat din comuna Ghidigeni 900.000 de țigarete, 900 de articole pirotehnice din categoria P1, o autoutilitară, precum și alte probe, în valoare totală de aproximativ 750.000 de lei.

În ambele cazuri, bărbații suspectați de autorități pentru contrabandă aveau 56 de ani.

În propunerea de arestare, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prezintă mai multe episoade în care Alexandru Toader, lector la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ar fi abordat studente ale căror rezultate universitare depindeau de evaluările sale.

Potrivit anchetatorilor, una dintre modalitățile descrise în dosar consta în inițierea unor conversații aparent legate de facultate, urmate de întrebări personale, mesaje cu conotație sexuală și invitații la întâlniri în afara unui cadru academic.

În unele situații, studentele ar fi fost invitate în biroul său din facultate sau la sediul biroului notarial. Procurorii susțin că, în mai multe cazuri, acesta ar fi cerut ca discuțiile să rămână secrete și ca mesajele să fie șterse.

Examenele și restanțele, punctul de plecare al unor discuții

Unul dintre episoadele descrise în referat o privește pe S. B., studentă care s-a prezentat în toamna anului 2024 la un examen restant la Drept civil.

Potrivit declarației acesteia, după ce i-ar fi comunicat că nu obținuse nota de trecere, profesorul ar fi întrebat-o „cum rezolvăm?”. Discuția ar fi trecut apoi de la rezultatul examenului la întrebări despre lenjeria intimă și viața personală a studentei.

Procurorii susțin că succesiunea acestor gesturi și întrebări ar fi reprezentat o solicitare implicită de favoruri sexuale, legată de evaluarea universitară. În același episod, studenta a relatat că profesorul ar fi încuiat ușa cabinetului, iar ea s-ar fi temut pentru siguranța sa.

În cazul R. G., anchetatorii descriu o succesiune de contacte și întâlniri în care dificultățile universitare ale studentei ar fi fost urmate de apropieri sexuale. Procurorii susțin că aceasta ar fi fost supusă unor acte sexuale prin constrângere în două episoade, în noiembrie 2022.

Mesaje pe Instagram și cereri de discreție

Un alt caz prezentat în referat este cel al studentei în anul I în perioada 2022-2023 A. P.. Potrivit documentului, Toader ar fi contactat-o repetat pe Instagram, i-ar fi trimis mesaje și fotografii cu afișare unică și ar fi invitat-o la cafea.

Anchetatorii mai arată că acesta i-ar fi cerut în mod repetat să șteargă conversațiile și să nu permită altor persoane să afle despre comunicările lor. Într-un mesaj, potrivit referatului, profesorul i-ar fi spus că modificase ora unei activități didactice pentru a avea timp să se întâlnească cu ea.

Procurorii susțin că studenta ar fi răspuns mesajelor de teama unor eventuale consecințe asupra notei, promovării sau transferului la o altă formă de învățământ.

Mai multe studente, acuzații similare

Referatul descrie și situații în care alte studente ar fi fost invitate la întâlniri private, contactate pe rețele sociale sau abordate sub pretextul unor discuții despre activitatea universitară.

În cazul A. G., procurorii consemnează mesaje cu conotație sexuală și invitații insistente la biroul notarial, inclusiv sub pretextul oferirii unei cărți. În cazul B. P., documentul descrie contacte prin Facebook Messenger și Snapchat și invitații la o întâlnire prezentată drept o recapitulare.

Într-un alt episod, care o privește pe J. T., anchetatorii susțin că profesorul ar fi încuiat ușa biroului din facultate și ar fi orientat discuția despre lucrare și promovarea examenului spre viața intimă.

Procurorii au pus în mișcare acțiunea penală pentru mai multe infracțiuni, între care viol în formă continuată, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.

Alexandru Toader a fost arestat preventiv, sâmbătă dimineață, pentru 30 de zile.

Reacția lui Tudorel Toader: Este un atac la adresa mea

Într-o reacție pe rețelele de socializare, Tudorel Toader spune că acuzațiile aduse fiului lui ar fi de fapt un atac indirect la adresa sa. Fostul judecător CCR i-a luat apărarea lui Alexandru Toader.

„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui”, a transmis fostul magistrat vineri, printr-o postare pe Facebook.

Un angajat al Ambasadei Rusiei în Republica Moldova va fi declarat persona non grata după ce o dronă încărcată cu explozibil s-a prăbușit, vineri, la aproximativ 100 de metri de o casă în satul Chiștelnița, raionul Telenești.

Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe de la Chișinău, care a condamnat ferm încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și incidentul produs.

„Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și demonstrează, încă o dată, riscurile generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a transmis MAE de la Chișinău.

Decizia vine după ce vineri, poliția a fost sesizată, de un localnic din satul Chiștelnița, în legătură cu o dronă prăbușită la o distanță de aproximativ 100 de metri de casa acestuia.

Zona în care s-a produs incidentul a fost securizată de polițiști, iar specialiștii Secției tehnico-explozivǎ a Poliției examinează obiectul și urmează să stabilească toate circumstanțele.

Comandantul misiunii Artemis II a NASA, Reid Wiseman, a dezvăluit cel mai înfricoșător moment din timpul călătoriei de zece zile în jurul Lunii.

El a declarat că s-a temut pentru scurt timp că el și echipajul nu vor mai reveni pe Pământ, după ce au depășit punctul de întoarcere.

Ei trebuiau să parcurgă 219.667 de mile marine, cea mai mare distanță parcursă vreodată de un echipaj uman, înainte de a se întoarce spre Pământ în a șasea zi a misiunii.

La un moment dat, indicatorul de distanță al navei spațiale „Integrity” a continuat să crească pe măsură ce au depășit punctul de întoarcere prevăzut, moment în care Wiseman s-a temut că ceva a mers teribil de rău, a povestit el publicului prezent la festivalul Starmus VIII la începutul acestei săptămâni.

„Centrul de control al misiunii din Houston ne spusese că distanța maximă ar fi de 219.667 de mile marine și că aceasta era cea mai mare distanță la care trebuia să ne aflăm de Pământ. Mă uitam la acest număr și am văzut că a ajuns la 219.667 (…) Dar, cam trei minute mai târziu, nu am văzut 219.666; am văzut 219.668. A crescut. M-am gândit: «Hm? Ce ciudat.»”, a povestit el, relatează Live Science.

„Acel a fost momentul în care am simțit o teamă reală”

„Și apoi, cam trei minute mai târziu, valoarea a ajuns la 219.669, iar acela a fost momentul în care am simțit o teamă reală, pentru că mi-am dat seama că merseserăm prea departe — că nu o să mai ajungem niciodată acasă — și așa că m-am speriat foarte tare”, a adăugat el, potrivit sursei citate.

În cele din urmă, comandantul a observat că distanța afișată a început să scadă. În tot acest timp, ceilalți membri ai echipajului se aflau la fereastră, efectuând observații științifice asupra Lunii, iar astronautul Agenției Spațiale Canadiene, Jeremy Hansen, trimitea rapoarte către centrul de control al misiunii — așa că momentul de teamă al lui Wiseman a trecut neobservat.

Când Wiseman a văzut că indicatorul de distanță a revenit la 219.668 de mile marine, a spus: „Ne întoarcem acasă”, iar echipajul a izbucnit în urale. „Știam că există șanse mari să reușim”, a adăugat el.

Misiunea Artemis II a fost lansată pe 1 aprilie și a durat zece zile. A fost primul zbor cu echipaj al capsulei spațiale Orion și prima misiune cu echipaj care a călătorit spre Lună de la Apollo 17 în 1972.

Clujeanul a început în forță raliul din Portugalia, câștigând prima probă și revenind la conducerea unei etape din Campionatul European de Raliuri. La volanul unei Škoda Fabia RS Rally2, pilotul Team MRF Tyres a înregistrat timpul de 1:57,6 pe traseul asfaltat de 2,92 km, cu 1,2 secunde avantaj față de următorul clasat, bulgarul Nikolay Griazin, fost concurent din Top 3 mondial în WRC2.

De 11 ori campion al României, Tempestini concurează alături de Francesca Maior și urmărește locul patru în clasamentul final al sezonului, având nevoie de o clasare tot în primii patru în acest weekend pentru a-și îndeplini obiectivul.

„Nu sunt pe deplin mulțumit de evoluția mea”, a spus Tempestini, care luptă pentru locul al patrulea în clasamentul final al ERC din 2026. „La început, cred că în al doilea viraj, nu am frânat și am ieșit puțin larg. Mi-a plăcut foarte mult. Îmi place genul acesta de pilotaj, cu anvelope de macadam pe asfalt”, a adăugat acesta.

Programul de sâmbătă cuprinde opt probe pe macadam, totalizând 100,18 km, prima fiind programată chiar în această dimineață. Echipajele vor avea doar o intervenție de service la distanță în Boticas, ceea ce sporește importanța conservării mașinilor.

România mai are alți trei piloți la start, Andrei Gîrtofan fiind pe 15 după prima probă, Cristian Dolofan pe 50, iar Reis Suliman pe 58. Printre cei care se mai află la startul din Portugalia se numără Martins Sesks, Roope Korhonen sau Vile Vatanen.

„Nu vom permite prezența navelor de război americane în Golf sub nicio formă și în niciun moment”, a declarat generalul Ali Abdullahi, citat de televiziunea de stat, relatează Le Figaro.

Ofițerul iranian a făcut declarația după ce Statele Unite și Israelul și-au intensificat  amenințările cu atacuri împotriva Republicii Islamice în ultimele zile. „Președintele american trebuie să viseze să-și vadă forțele armate intrând din nou în Golful Persic. Își va lua acest vis în mormânt”, a adăugat Abdollahi.

Două petroliere au luat foc

Vineri seară, două petroliere au luat foc după ce au lovit o mină în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice într-un comunicat publicat pe site-ul său Sepah News.

Iranul revendică controlul asupra acestei căi navigabile strategice, prin care au tranzitat o cincime din hidrocarburile lumii înainte de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de atacurile israeliano-americane împotriva Teheranului. Washingtonul, la rândul său, a impus o blocadă a porturilor iraniene, iar negocierile dintre cele două țări sunt într-un impas. De când forțele iraniene au sigilat strâmtoarea, numeroase nave au încercat să o tranziteze fără autorizația Teheranului, navigând de-a lungul coastei Omanului.

Atacurile au fost reluate

Pe măsură ce tot mai multe petroliere traversează strâmtoarea pentru a părăsi Golful, sub escortă americană, atacurile au fost reluate cu o vigoare reînnoită în ultimele zile, analiștii sugerând că Republica Islamică dorește să demonstreze că are o capacitate de a perturba traficul maritim. Vineri, trimisul american Tom Barrack a declarat că Statele Unite ar putea ataca Iranul chiar din acest weekend, adăugând că președintele american Donald Trump este „deschis la un acord” cu Teheranul.

Fiul lui Tudorel Toader a primit sâmbătă decizia procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile, după ce, inițial, acesta a fost reținut pentru 24 de ore, într-un dosar ce vizează acte de agresiune sexuală.

Soluția emisă de judecătorii Curții de apel Iași a fost publicată oficial, pe portalul instanțelor de judecată:

„În temeiul art. 226 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi (…). În baza art.202, art. 223 alin.2 şi art.233 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Toader Ionuţ Alexandru, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 Cod penal, agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) Cod penal, tentativă la agresiune sexuală, prevăzută de art. 32 alin. (1) raportat la art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) Cod penal, cu referire la art. 219 alin. (6) Cod penal şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal, pe o perioadă 30 de zile, începând cu data de 24.10.2026 şi până la data de 22.11.2026, inclusiv. Potrivit art.230 Cod procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă. Conform art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 24.10.2026, ora 09:28”.

Procurorii îl anchetează pentru viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, fapte care ar fi fost comise față de mai multe studente ale universității, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

De ce a fost reținut Alexandru Toader

„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul, profitând de autoritatea conferită de funcția didactică și de poziția de superioritate în raport cu studentele ar fi comis faptele care alcătuiesc obiectul prezentei cauze”, au transmis procurorii vineri, într-un comunicat obținut de G4Media.

Conform tatălui său, Alexandru Toader nu ar fi știut despre dosar.

„Este în faţa unui dosar deja format, de care a fost total străin, iar la final i s-au prezentat acuzaţiile, considerat vinovat şi lipsit de libertate”, a transmis Tudorel Toader. Reacția lui Tudorel Toader: Este un atac la adresa mea

Într-o reacție pe rețelele de socializare, Tudorel Toader spune că acuzațiile aduse fiului lui ar fi de fapt un atac indirect la adresa sa. Fostul judecător CCR i-a luat apărarea lui Alexandru Toader.

„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui”, a transmis fostul magistrat vineri, printr-o postare pe Facebook.

Deputatul USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, vorbește despre experiența studiilor în Franța, combaterea extremismului prin cultură și mentalitățile de care România ar trebui să se desprindă. Dincolo de politică, acesta dezvăluie și ce îl ajută să păstreze echilibrul în viața de zi cu zi.

„Politicienii te pot păcăli”

Deputatul USR spune că este greu să-ți dai seama de la prima întâlnire dacă un politician știe cu adevărat despre ce vorbește. Abilitățile de comunicare pot crea o impresie bună, însă adevărata măsură a unui om politic se vede în timp, prin ceea ce a făcut și prin parcursul său profesional. încrederea într-un politician ar trebui construită pe fapte și rezultate, nu doar pe felul în care acesta știe să-și prezinte ideile.

Mesaje antivacciniste

Întrebat despre discursurile din Parlament, parlamentarul spune că niciunui ales nu ar trebui să i se închidă microfonul. El atrage însă atenția asupra propagandei pe care o consideră toxică, în special a mesajelor antivacciniste, și subliniază că vaccinurile salvează vieți. În opinia sa, cei care transmit astfel de mesaje trebuie să dea dovadă de responsabilitate.

Lecția învățată în Franța

Studiile urmate în Franța i-au oferit deputatului o perspectivă asupra felului în care cetățenii se raportează la instituțiile publice. Ca exemplu, acesta vorbește despre respectul și încrederea acordate poliției și consideră că relația dintre cetățeni și instituțiile statului trebuie să se bazeze pe încredere și respect reciproc. În opinia sa, această încredere se construiește în timp

Mai întâi, o meserie

Înainte de a intra în politică, un om ar trebui să-și construiască o carieră într-un alt domeniu și să acumuleze experiență profesională, consideră vicepreședintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților. În opinia sa, politica nu ar trebui să fie singura profesie, iar contactul cu realitățile din afara Parlamentului îi poate ajuta pe aleși să înțeleagă mai bine problemele societății.

Ce subestimăm în România

Românii își subestimează potențialul și capacitatea de a evolua ca societate, este de părere parlamentarul. Referindu-se la războiul din Ucraina, acesta atrage atenția că pregătirea pentru provocări externe nu înseamnă doar consolidarea armatei și a securității, ci și întărirea societății și a instituțiilor, mai ales în perioadele de pace. Pregătirea societății nu trebuie lăsată pe ultima sută de metri.

Potrivit unei analize publicate de Engadget, turbinele eoliene de mici dimensiuni pot reprezenta o alternativă sau o completare a panourilor fotovoltaice, în special pentru proprietarii de case situate în zone deschise, cu vânt suficient de puternic. Există însă o diferență importantă între puterea nominală a echipamentului și energia produsă efectiv. O turbină de 1 kW nu generează permanent această putere.

Câtă energie produce o turbină eoliană de 1 kW

În condiții favorabile, producția poate ajunge la aproximativ 2.400 kWh anual, echivalentul unei medii de 200 kWh lunar. Această valoare nu este garantată. Randamentul depinde de viteza vântului, înălțimea turbinei și obstacolele din apropiere.

Departamentul american al Energiei explică faptul că energia disponibilă în vânt crește proporțional cu cubul vitezei acestuia. Astfel, două turbine identice pot avea rezultate foarte diferite dacă una este instalată într-un câmp deschis, iar cealaltă într-o zonă cu numeroase clădiri.

Cât poți economisi la factura de curent în România

În octombrie 2026, unele oferte competitive pentru consumatorii casnici din România se situează în jurul valorii de 1,04–1,20 lei/kWh, cu taxele incluse. Prețurile diferă în funcție de furnizor, zona de distribuție și condițiile contractuale.

La un tarif orientativ de 1,20 lei/kWh, economiile teoretice ar fi:

• 50 kWh produși și autoconsumați: 60 de lei lunar.
• 100 kWh: 120 de lei lunar.
• 200 kWh: 240 de lei lunar.

Dacă turbina produce 2.400 kWh anual, iar întreaga cantitate înlocuiește electricitatea cumpărată din rețea, valoarea energiei economisite ar ajunge la aproximativ 2.880 de lei pe an. Calculul estimativ nu include investiția inițială, întreținerea, pierderile sistemului sau eventualele costuri de stocare.

De ce montarea unei turbine pe acoperiș poate reduce eficiența

Deși pare o soluție practică, amplasarea turbinei pe acoperiș poate provoca probleme de randament și zgomot. Clădirile și copacii creează turbulențe care reduc producția și pot accelera uzura echipamentului.

Turbine eoliane de mici dimensiuni montate pe acoperiș. Sursa foto: Youtube/EnergyProjects

Departamentul american al Energiei recomandă, orientativ, ca partea inferioară a rotorului să fie amplasată cu aproximativ nouă metri deasupra obstacolelor aflate pe o rază de circa 90 de metri. O instalație pe un turn dedicat, într-un spațiu deschis, poate funcționa considerabil mai eficient.

Când merită investiția într-o turbină eoliană pentru acasă

Turbinele mici pot fi interesante pentru gospodăriile din zone cu vânt constant, proprietățile rurale sau locuințele izolate de rețeaua electrică. În zonele urbane, unde clădirile limitează circulația aerului, panourile fotovoltaice pot reprezenta o soluție mai practică.

Înainte de achiziție, proprietarii ar trebui să verifice viteza medie a vântului, producția anuală estimată, costurile complete și cerințele de autorizare. Rentabilitatea reală trebuie calculată în funcție de energia efectiv utilizată în locuință, nu doar de puterea nominală a turbinei.

Un incendiu s-a produs sâmbătă dimineață, în jurul orei 07:55, în parcarea unei benzinării de pe autostrada A1, la kilomtrul 481.

O dubă ar fi izbucnit în flăcări, însă, conform autorităților, incendiul a cuprins doar autoutilitara și nu exista pericol de extindere la stația de alimentare cu carburant. Nici șoferul vehiculului nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Intervenția pompierilor

La locul incendiului s-au deplasat de urgență pompierii din cadrul Detașamentului 1 Timișoara si Punctului de Lucru Topolovățu Mare, cu trei autospeciale de stingere și un echipaj SMURD.

Incendiul a fost lichidat la primele ore ale dimineții, iar autoritățile intervin pentru înlăturarea resturilor rămase pe carosabil.

Un accident rutier a avut loc sâmbătă dimineață, la ieșirea de pe Autostrada A1, în zona Curtea de Argeș, pe sensul de mers spre Vâlcea, după ce un container ar fi căzut de pe o platformă peste un autoturism în care se aflau patru persoane.

La fața locului au intervenit pompierii de la Detașamentul Curtea de Argeș, cu o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat și o autospecială pentru transport personal și victime multiple. De asemenea, a fost mobilizată o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean.

Echipajele medicale au asistat cele patru persoane aflate în autoturism. Un bărbat în vârstă de aproximativ 29 de ani, care acuza dureri la nivelul coloanei cervicale, a fost preluat de paramedicii SMURD.

Alte două persoane au fost transportate la spital cu ambulanța SAJ, iar a patra persoană a refuzat transportul la unitatea medicală.

Pompierii au asigurat și măsuri specifice de prevenire a incendiilor.

Pe 24 octombrie, în Italia și în Franța sunt așteptate noi proteste în marile orașe față de creșterea costului vieții. Autoritățile și proprietarii de afaceri se tem că se vor repeta evenimentele din 17 și 18 octombrie, când sute de persoane au fost implicate în incidente violente îndreptate împotriva magazinelor și forțelor de ordine.

În acest sens, în capitala Italiei vor fi mobilizați sute de ofițeri, în timp ce în Milano, numărul acestora va trece de o mie, pentru a asigura ordinea publică, potrivit Euronews. 

Sunt planificate proteste în mai multe orașe italiene, printre care Milano, Bologna, Genova, Torino, Roma și Florența. Potrivit „Mappa della rivolta”, un site web care centralizează inițiativele de protest, sunt programate peste 30 de mobilizări, de la marșuri și pichetări până la adunări și greve.

Roma, supusă unor măsuri stricte de securitate.

După ciocnirile care au avut loc săptămâna trecută, Roma va fi supusă unor măsuri stricte de securitate cu această ocazie. Comandamentul poliției din Roma a elaborat un plan de securitate pentru a gestiona atât demonstrațiile anunțate oficial, cât și adunările spontane anunțate online.

Vor fi utilizate atât drone ale Departamentului 1 de Zbor al Poliției de Stat, dar și aeronave ale Carabinieri. În total, vor fi mobilizați aproximativ 1.500 de ofițeri, iar controalele se vor desfășura de la piețele orașului până la gările feroviare, mai notează Euronews.

Și în Milano vor fi utilizate drone pentru monitorizarea marșurilor. Demonstrațiile autorizate vor avea loc la distanță de Duomo, în timp ce protestele sunt interzise în cartierele Garibaldi și Porta Venezia.

Gestionarea protestelor, îngreunată de dimensiunea pregătirilor în online

În ciuda pregătirilor autorităților, dimensiunea digitală îngreunează gestionarea protestelor. Pe rețelele sociale circulă ghiduri privind modul de pregătire pentru confruntări. Sfaturile variază de la a avea la îndemână apă, analgezice și oțet pentru a atenua efectele gazelor lacrimogene, până la îndrumări privind ținuta vestimentară.

În plus, la Torino este așteptată o manifestație organizată de activiști din mișcarea „antagonista”, legați de fostul centru social Askatasuna, împreună cu membri ai Mișcării 17 Octombrie și studenți.

În urma tulburărilor din 17 octombrie, au fost efectuate percheziții care au vizat aproximativ 100 de persoane, dintre care 51 erau minori. Operațiunile au avut loc în mai multe orașe, printre care Bari, Bergamo, Florența, Genova și Verona.

Secția Română a Asociației Internaționale a Polițiștilor anunță că, în cadrul celei de-a 69-a ediții a Congresului Mondial IPA, desfășurat în aceste zile la Colombo, Sri Lanka, candidatura României pentru organizarea Congresului Mondial IPA din 2028 a fost aprobată în unanimitate.

„Astfel, Bucureștiul devine viitoarea capitală mondială a prieteniei IPA!

Această decizie reprezintă o recunoaștere internațională a implicării, dezvoltării și performanțelor IPA Secția Română, dar și o oportunitate extraordinară de a aduce în România reprezentanți ai comunității IPA din întreaga lume.

Este o victorie a întregii comunități IPA România, a celor care, prin pasiune, dedicare și implicare, au contribuit la consolidarea unei organizații puternice și respectate la nivel internațional!

Provocarea este lansată! În 2028, România va fi pregătită să ofere comunității IPA o experiență memorabilă, în inima Bucureștiului!”, a transmis IPA România într-o postare pe Facebook.

IPA (Asociația Internațională a Polițiștilor) este o organizație non-profit și nonguvernamentală care nu se implică în probleme de serviciu, dispute de muncă sau politice.

IPA este un ONG neutru din punct de vedere politic și independent, cu statut consultativ special în Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (ECOSOC); cu statut consultativ pe lângă Consiliul Europei, Organizația Statelor Americane (OAS) și UNESCO. IPA respectă principiile enunțate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Națiunile Unite în 1948 și respinge orice formă de constrângere.

 

Ziua Armatei Române este sărbătorită, și în acest an, în Capitală, cu un program special.

Ministerul Apărării Naționale a pregătit o serie de activități sâmbată și îi invită pe toți cei intersați să li se alături militarilor la ceremoniile militare și religioase, începând cu primele ore ale dimineții.

Ce au pregătit militarii, în mai multe locații din Capitală

De la ora 08:00 se dă startul evenimentelor de Ziua Armatei. Cei interesați sunt așteptați în Parcul Carol I, la Mormântul Ostașului Necunoscut, unde vor avea loc o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane și jerbe de flori, dar și depunerea jurământului militar, o ceremonie de schimbare a gărzii, activități de survol și exerciții demonstrative.

Activitatea se va termina la ora 16:00.

În același interval orar au loc și alte două ceremonii militare și religioase, una la Monumentul Eroilor Patriei din fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”, iar cea de-a doua, la Monumentul Eroilor căzuți în teatrele de operații și pe teritoriul României din fața Palatului Național al Copiilor.

Retrageri cu torțe. Restricții de circulație

Programul nu se încheie după cele opt ore de ceremonii culturale și religioase. În continuare, de la ora 19:00 la ora 22:00, militarii vor desfășura o ceremonie de retragere cu torțe, pe prima bandă de circulație.

Traseul dedicat acestui eveniment va fi: Palatul Cercului Militar Național – Calea Victoriei – Bulevardul Regina Elisabeta – Bulevardul Mihail Kogălniceanu – Splaiul Independenței – Bulevardul Eroii Sanitari – Strada Profesor Doctor Gheorghe Marinescu – Șoseaua Cotroceni – Bulevardul Iuliu Maniu – Bulevardul General Paul Teodorescu – Bulevardul Timișoara – Sediul Brigăzii 30 Gardă.

Pe tot parcursul evenimentelor, Brigada Rutieră va încerca să fluidizeze traficul din Capitală și va desfășura activități de prevenire a accidentelor de circulație. Polițiștii solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să păstreze distanța dintre autovehicule.

Autoritățile îi avertizează pe bucureșteni să evite să circule prin anumite zone, întrucât traficul va fi restricționat, după următorul program:

• între orele 18.00-20.00, pe Str. Constantin Mille;
• între orele 18.45-20.00, pentru 15 minute, pe Calea Victoriei, în fața Palatului Cercului Militar Național (între Str. Matei Millo și Bd. Regina Elisabeta).

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2022 a schimbat radical contextul de securitate al Europei și a adus provocări majore pentru România. Pe 24 februarie, Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșând o criză umanitară care a determinat milioane de oameni să-și părăsească locuințele. România a devenit una dintre principalele țări de tranzit pentru refugiații ucraineni, iar autoritățile, organizațiile umanitare și voluntarii s-au mobilizat pentru a le oferi sprijin. În același timp, inflația și scumpirile la energie, combustibili și alimente au afectat puterea de cumpărare a populației. Într-un an dominat de război și incertitudine, sportul românesc a avut însă un motiv important de mândrie: la numai 17 ani, David Popovici a câștigat titluri mondiale și europene la înot, devenind unul dintre cei mai valoroși sportivi ai generației sale.

Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, izbucnirea războiului a însemnat un flux continuu de informații, reacții și actualizări, într-un context în care evenimentele se succedau de la o oră la alta, iar publicul avea nevoie să înțeleagă atât evoluția conflictului, cât și consecințele sale pentru România.

„Operațiunea militară specială” a lui Putin

În primele ore ale dimineții de 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin făcea un anunț care a făcut înconjurul lumii: a lansat o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. Invazia venea după mai multe luni de tensiuni militare și după opt ani de conflict în estul țării, început în 2014, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și luptele din Donbas.

În prima zi de război, atacurile vizau mai multe direcții, inclusiv Kievul. Acea zi urma să devină începutul unui conflict care a determinat milioane de ucraineni să fugă din calea războiului și să-și părăsească, implicit, țara.

În acele prime ore, MEDIAFAX a urmărit evoluția evenimentelor și a publicat materiale explicative, declarații oficiale și informații despre reacțiile internaționale. Printre primele materiale s-a numărat discursul integral al președintelui rus, publicat în dimineața zilei de 24 februarie.

„Discursul integral al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin: Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi”, este începutul articolului publicat în dimineața zilei de 24 februarie 2022 de MEDIAFAX.

Pe măsură ce informațiile veneau din mai multe zone ale Ucrainei, MEDIAFAX a relatat evenimentele și prin intermediul unui format de tip live text, care permitea actualizarea continuă a celor mai importante evoluții. În aceeași zi, MEDIAFAX a prezentat reacții internaționale, decizii ale guvernelor europene, dar și anunțuri ale autorităților ucrainene sau ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind situația de pe front.

„Vladimir Putin a anunţat că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relatează Reuters. Putin a avertizat că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria”, a scris MEDIAFAX în deschiderea live textului din 24 februarie 2022.

Invazia a provocat o criză umanitară majoră și a determinat Uniunea Europeană să activeze, pentru prima dată, mecanismul de protecție temporară destinat persoanelor strămutate în masă. Măsura le-a permis refugiaților eligibili să beneficieze de drepturi de ședere, acces la piața muncii, educație și asistență medicală, fără să fie nevoiți să parcurgă imediat procedura obișnuită de azil.

Mobilizare umanitară în România

Pentru România, care are o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina, războiul a însemnat o schimbare majoră a contextului de securitate, dar și o mobilizare umanitară de amploare.

Pe 26 februarie 2022, MEDIAFAX relata despre măsurile luate de autorități la punctele de frontieră din Siret și Sighetu Marmației pentru a facilita primirea persoanelor care fugeau din calea războiului.

„Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, sâmbătă, că au fost instalate corturi pentru cetăţenii ucraineni intraţi deja în România care au ales să îşi aştepte rudele sau prietenii care se apropie de punctul de trecere a frontierei. ⟪Au fost instalate corturi pentru ca oamenii să nu aştepte în frig, să poată să îşi aştepte rudele şi prietenii într-o zonă încălzită, ferită de ploaie. De asemenea, va continua acest proces de instalare de corturi încălzite pentru voluntarii care asigură activităţile de sprijinire a celor care intră în România, dar şi pentru presă⟫, a afirmat Cărbunaru”, nota MEDIAFAX la acel moment.

Angajati IGSU ajuta refugiati ucrainieni, in Vama Siret, Suceava, sambata, 26 februarie 2022. Mii de cetateni ucraineni pleaca din tara de teama razboiului, in timp ce Rusia a atacat capitala Kiev si alte orase. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Gara de Nord din București și alte stații feroviare au devenit puncte importante pentru preluarea și îndrumarea persoanelor care decideau să-și continue călătoria spre alte state europene sau aveau nevoie de cazare în România.

Autoritățile române au organizat măsuri de primire și sprijin în colaborare cu organizații internaționale, ONG-uri și voluntari. Au fost amenajate centre de informare și asistență, au fost puse la dispoziție locuri de cazare și soluții de transport, iar instituțiile statului au încercat să gestioneze fluxul de persoane care intra în țară.

După o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis a anunțat, la 1 martie 2022, înființarea unui hub logistic destinat colectării și transportului donațiilor internaționale pentru Ucraina și pentru cetățenii ucraineni.

„⟪Am decis astăzi înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni. Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina şi a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul ţării noastre⟫, a mai spus Klaus Iohannis”, scria MEDIAFAX pe 1 martie 2022. 

În paralel cu măsurile instituționale, societatea civilă s-a mobilizat rapid. Românii au donat alimente, haine, produse de igienă și alte bunuri necesare, iar voluntarii au contribuit la distribuirea ajutoarelor, traducerea informațiilor și găsirea unor locuri de cazare pentru familiile sosite din Ucraina.

Un exemplu al acestei mobilizări a fost campania „Sectorul 6 pentru Ucraina”, despre care MEDIAFAX a relatat pe 28 februarie 2022. Locuitorii sectorului au donat cinci tone de produse, care au ajuns ulterior la tabăra de refugiați din Sighetu Marmației.

„Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Vom continua să fim alături de refugiaţii ucraineni. În acest moment, căutăm soluţii optime pentru cazarea câtorva dintre cei care ajung în Bucureşti şi am cerut oferte din partea hotelierilor. Lucrăm sub coordonarea Prefecturii Capitalei. Campania ⟪Sectorul 6 pentru Ucraina⟫ a debutat sâmbătă, 26 februarie, şi, în tot acest timp, 156 de persoane cu suflet mare au dăruit tone de produse”, a scris MEDIAFAX la acel moment. 

Gestionarea fluxului mare de refugiați și mulțumirile adresate României

În primele săptămâni ale războiului, când fluxul de refugiați era unul semnificativ, voluntarii au ajutat la traducere, distribuirea ajutoarelor, găsirea unor locuri de cazare și orientarea familiilor care soseau împreună cu copii.

În paralel, autoritățile au colaborat cu agențiile ONU și cu instituțiile europene pentru gestionarea fluxurilor de persoane. România a devenit astfel un important coridor de tranzit pentru refugiații care se îndreptau spre vestul Europei, dar și o țară în care o parte dintre ucraineni au ales să rămână temporar sau pe termen mai lung.

Sprijinul acordat de România refugiaților a fost remarcat și la nivel european. Pe 3 martie 2022, în timpul unei vizite la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit autorităților și cetățenilor români pentru ajutorul oferit persoanelor care fugeau din calea războiului.

„Domnule preşedinte, mă aflu astăzi aici pentru a vă mulţumi dumneavoastră şi cetăţenilor români cu inimi bune pentru primirea cu braţele deschise a oamenilor care fug de războiul din Ucraina. În acest moment întunecat, unitatea noastră şi solidaritatea cu Ucraina şi cu victimele acestui război atroce oferă o rază de lumină. (…) România a furnizat medicamente Ucrainei. Sunteţi un exemplu strălucitor de solidaritate europeană şi vreau într-adevăr să vă laud şi să vă mulţumesc”, a spus Ursula von der Leyen la acel moment, cu ocazia unei vizite la București, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Dincolo de datele oficiale și de măsurile adoptate de autorități, agenția a relatat și despre experiențele personale ale celor nevoiți să-și părăsească locuințele. Într-un articol publicat pe 22 martie 2022, care prelua un reportaj Reuters, MEDIAFAX prezenta povestea unor refugiați ucraineni care au ales să rămână în România, dar care trăiau cu teama că războiul s-ar putea extinde.

„Un exemplu de persoană care a decis să rămână în România este Maria, care a acordat un interviu pentru Reuters. Ea a plecat din Kiev împreună cu fiica sa Amelia, fiul ei de şapte ani, Kirill, şi părinţii ei, după ce a auzit explozii în apropiere. Maternitatea în care a născut în urmă cu patru luni nu mai există. ⟪În Kiev aveam o viaţă foarte frumoasă, dar acum nu mai am nimic, doar copiii mei. Am pierdut totul. În fiecare dimineaţă, când mă trezesc aici şi aud avioane, mi-e teamă că războiul poate veni aici, în România⟫, a spus ea”, nota MEDIAFAX la momentul respectiv. 

Prin relatările din primele zile ale invaziei și din lunile care au urmat, jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit atât evoluția conflictului, cât și efectele sale asupra oamenilor, de la deciziile luate la nivel internațional până la poveștile familiilor care au fost nevoite să-și reconstruiască viața departe de casă.

Efectele războiului asupra economiei

În plan economic, efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei s-au resimțit prin creșterea prețurilor la energie și combustibili, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și incertitudinile de pe piețele internaționale. Aceste evoluții au amplificat presiunile inflaționiste deja existente și au afectat costurile suportate de gospodării și companii.

În paralel cu războiul din Ucraina și criza refugiaților, România s-a confruntat în 2022 cu o creștere accelerată a prețurilor, care a afectat puterea de cumpărare a populației și a devenit una dintre principalele probleme economice ale anului.

Presiunile inflaționiste apăruseră încă din 2021, pe fondul redresării economice după pandemia de COVID-19, al dezechilibrelor dintre cerere și ofertă și al scumpirii energiei. Războiul declanșat de Rusia a făcut ca toate aceste probleme să se amplifice, prin incertitudinile de pe piețele internaționale și creșterea prețurilor la gaze naturale, petrol și alte materii prime.

Efectele s-au resimțit rapid în România. Facturile la energie și gaze, combustibilii, alimentele și produsele de bază au devenit tot mai scumpe, iar gospodăriile au fost nevoite să își adapteze cheltuielile. Pentru familiile cu venituri mici, creșterea prețurilor la produsele esențiale a reprezentat o presiune deosebită.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a crescut de la 8,35% în ianuarie 2022 la 16,37% în decembrie.

Creșterea prețurilor a determinat autoritățile să adopte măsuri de sprijin, inclusiv scheme de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze, precum și ajutoare destinate unor categorii vulnerabile. Totuși, scumpirile au continuat să afecteze consumul și bugetele gospodăriilor.

David Popovici cucerește lumea înotului

Într-un an marcat de război și dificultăți economice, sportul românesc a avut parte de unul dintre cele mai importante momente ale sale prin performanțele lui David Popovici. Înotătorul român, în vârstă de numai 17 ani în acel an, a devenit campion mondial la 100 și 200 de metri liber, devenind unul dintre cele mai mari talente ale natației internaționale.

Ascensiunea sa nu a început însă în 2022. Popovici se remarcase deja în competițiile de juniori și la Jocurile Olimpice de la Tokyo, desfășurate în 2021, unde ajunsese în finala probei de 200 de metri liber și ocupase locul al patrulea. Rezultatele din 2022 aveau să îl transforme însă într-un nume de referință al natației mondiale.

În iunie 2022, la Campionatele Mondiale de natație de la Budapesta, David Popovici a concurat împotriva unora dintre cei mai buni înotători ai lumii.

Inotatorul David Popovici, 2022. Fotograf: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX FOTO

Pe 20 iunie, înotătorul român a câștigat proba de 200 de metri liber, cu timpul de 1 minut și 43,21 secunde, după o finală în care s-a impus în fața sud-coreeanului Hwang Sun-woo. Performanța a confirmat forma excelentă pe care o arătase încă din serii și semifinale.

MEDIAFAX a relatat despre performanța înotătorului român, evidențiind modul în care acesta a gestionat cursa și a reușit să se desprindă în a doua parte a probei.

„Românul a făcut o cursă tactică de bine gândită, întorcând al doilea şi la 50 de metri şi la 100, după Tom Dean, însă în a doua parte a probei, a accelerat şi deja la 150 de metri a întors primul, pentru ca pe ultima lungime de bazin să se desprindă şi să câştige incontestabil medalia de aur”, scria MEDIAFAX în ziua în care David Popovici a devenit campion mondial la 200 metri liber.

Două zile mai târziu, pe 22 iunie, Popovici a cucerit și titlul mondial la 100 de metri liber, cu timpul de 47,58 secunde. El a încheiat cursa înaintea francezului Maxime Grousset, iar performanța a fost relatată și de MEDIAFAX la scurt timp după finalul cursei.

„Înotătorul David Popovici (17 ani), a obţinut miercuri cea de a doua medalie de aur la Mondialele de Nataţie de la Budapesta. După titlul câştigat la 200 metri liber, românul s-a impus categoric şi în finala probei de 100 metri. (…) Rezultatul este unic în istoria nataţiei româneşti, Popovici devenind primul înotător român care devine campion mondial în probe masculine de nataţie”, a scris MEDIAFAX pe 22 iunie 2022.

Prin aceste rezultate, David Popovici devenea primul înotător masculin din ultimii 49 de ani care a câștigat, la aceeași ediție a Campionatelor Mondiale, titlurile la 100 și 200 de metri liber.

Performanțele sale au fost recompensate și de statul român. Pe 24 iunie 2022, MEDIAFAX relata că Administrația Prezidențială anunțase decizia de a-l decora pe sportiv cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

„⟪Prin talentul, dăruirea, devotamentul şi profesionalismul său, demonstrate atât în bazinul de înot, cât şi în afara sa, David Popovici a promovat numele ţării noastre în întreaga lume. David Popovici este un model pentru tânăra generaţie şi un veritabil ambasador al sportului, iar energia depusă în slujba afirmării înotului pe plan internaţional reprezintă un câştig uriaş pentru România⟫, se arată în comunicat”, scria MEDIAFAX la momentul respectiv.

June 20, 2022, Budapest, HUNGARY: 220620 David Popovici of Romania competes in the final of men’s 200 meter freestyle swimming during day 4 of the 2022 FINA World Championships on June 20, 2022 in Budapest. Credit Image: © Mathias Bergeld/Bildbyran via ZUMA Press via MEDIAFAX FOTO)

David Popovici nu s-a oprit la rezultatele de la Budapesta. În august 2022, la Campionatele Europene de la Roma, el a câștigat din nou aurul în probele de 100 și 200 de metri liber.

Pe 13 august, a devenit campion european la 100 de metri liber, cu cel mai bun timp din istorie la această probă. MEDIAFAX a relatat despre această nouă reușită a lui.

„David Popovici (17 ani) a câştigat medalia de aur în finala probei de 100 m liber, la Campionatele Europene de nataţie, de la Roma, cu timpul de 46,86 secunde, cel mai bun timp din istorie la această probă. (…) Recordul mondial pentru această probă era deţinut din 2009 de brazilianul Cesar Cielo Filho”, a relatat MEDIAFAX pe 13 august 2022, la foarte puțin timp după noua victorie obținută.

Două zile mai târziu, pe 15 august, David Popovici a câștigat și finala de 200 de metri liber, cu timpul de 1 minut și 42,97 secunde, stabilind un nou record mondial de juniori și al treilea cel mai bun timp din istorie la această probă.

„Popovici a fost urmat de elveţianul Antonio Djakovic şi austriacul Felix Auboeck. Diferenţa dintre Popovici şi restul înotătorilor a fost una formidabilă. (…) David Popovici are al treilea cel mai bun timp din istorie la proba de 200 m”, a relatat MEDIAFAX în acea zi.

În același an, el a continuat să obțină rezultate remarcabile și în competițiile de juniori, inclusiv la Campionatele Europene desfășurate la Otopeni, unde a câștigat medalii de aur la probele individuale de 50, 100 și 200 de metri liber.

Performanțele sale au reprezentat unul dintre principalele motive de mândrie pentru sportul românesc în 2022. La numai 17 ani, Popovici trecuse de la statutul de tânăr înotător promițător la cel de campion mondial și european, într-un an în care România se confrunta cu provocări majore pe plan economic și regional.

Un an al crizelor, dar și al performanțelor românești

Privit în ansamblu, 2022 a fost un an al contrastelor pentru România. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat prioritățile de securitate ale țării și a provocat un amplu efort umanitar, în timp ce inflația a redus puterea de cumpărare și a accentuat incertitudinile economice.

În același timp, mobilizarea instituțiilor, organizațiilor și voluntarilor pentru sprijinirea refugiaților a demonstrat capacitatea societății românești de a răspunde unei crize majore. Pe plan sportiv, succesele lui David Popovici au oferit un reper pozitiv într-o perioadă dificilă, iar cele patru titluri mondiale și europene obținute la seniori în probele de 100 și 200 de metri liber au transformat anul 2022 într-un moment de referință pentru natația din România.

Pentru MEDIAFAX, anul 2022 a însemnat relatări zilnice și în regim live text despre un război aflat la granițele României, despre deciziile autorităților și reacțiile comunității internaționale, despre solidaritatea oamenilor și despre efectele economice ale conflictului. În paralel, jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit și performanțele care au adus momente de bucurie și de mândrie națională, prin reușitele lui David Popovici.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Potrivit meteorologilor, atenționările sunt valabile în intervalul 7:00-10:00, în funcție de zona vizată.

Astfel, până la ora 9:00, ceața afectează mai multe localități din județele Maramureș, Cluj și Bistrița-Năsăud.

Concret, localitățile vizate de atenționarea meteo sunt Târgu Lăpuș (județul Maramureș); Câmpia Turzii, Viișoara, Tritenii de Jos, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Mociu, Călărași, Cămărașu, Căianu, Cătina, Țaga, Suatu, Sânmărtin, Geaca, Pălatca, Buza, Ploscoș (județul Cluj); Teaca, Lechința, Chiochiș, Șieu, Matei, Șieuț, Mărișelu, Galații Bistriței, Urmeniș, Budești, Monor, Sânmihaiu de Câmpie, Milaș, Miceștii de Câmpie, Silivașu de Câmpie (județul Bistriţa-Năsăud).

De asemenea, până la ora 10:00, codul galben de ceață va viza și mai multe localități din județele Alba, Covasna, Brașov, Mureș, Harghita și Sibiu, precum și din județele Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dolj.

Fenomenul determină reducerea vizibilității, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, potrivit ANM.

Circulație în condiții de ceață pe artere principale din mai multe judeţe, dar și pe sectoare întregi de autostradă

În acest sens, sâmbătă dimineața, Centrul INFOTRAFIC a anunțat că se circulă în condiţii de ceaţă densă în mai multe judeţe, dar şi pe sectoare întregi din A1, A2, A3 şi A7.

„Vizibilitatea în trafic este redusă din cauza ceţii la sub 200 de metri, izolat la sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din judeţele Alba, Argeş, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu şi Teleorman”, anunţă, sâmbătă dimineaţă, Centrul Infotrafic.

De asemenea, în condiţii de ceaţă se circulă şi pe autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti (tronsoane kilometrice 11 – 36 şi 45 – 75), A2 Bucureşti – Constanţa (tronson kilometric 10 – 64), A3 Bucureşti – Ploieşti (tronson kilometric 7 – 63) şi A7 Ploieşti – Bacău (tronson kilometric 21 – 144)”, a transmis Centrul INFOTRAFIC.

Cei cinci angajați lucrau pentru o companie care gestionează jocuri de tip „răzuiește și câștigă” din Italia.

Ei sunt acuzați că au manipulat sistemele informatice pentru a afla biletele câștigătoare. Ulterior, acestea au fost cumpărate de rude și prieteni.

În total, au fost patru bilete. Două dintre bilete ofereau premii de câte șapte milioane de euro, iar celelalte două asigurau premii de câte cinci milioane de euro fiecare.

Biletele au fost achiziționate de la puncte de vânzare din diferite zone ale Italiei.

Autoritățile au realizat că este ceva în neregulă și au început o anchetă. Continuarea pe Mediafax Italia.