MediaFax.ro

Trei echipe conduc topul cu același bilanț, cinci victorii și o înfrângere, fiind la egalitate de puncte. În actualul format al Europa League, primele opt clasate după opt etape obțin calificarea automată în optimi, fără a mai trece prin play-off, scrie AP.

Aston Villa are probabil cea mai grea misiune. Va juca în deplasare, pe terenul lui Fenerbahce, din Istanbul, o echipă aflată în apropierea locurilor directe (locul 12). Englezii vin după o înfrângere surprinzătoare în Premier League, 0-1 acasă cu Everton (prima pe Villa Park din 31 august). De asemenea, vor fi și fără căpitanul John McGinn, accidentat. Un rezultat pozitiv i-ar readuce pe un făgaș european și ar șterge gustul amar al eșecului din campionatul intern.

Lyon joacă în deplasare la Young Boys, la Berna, în timp ce Midtjylland merge la Bergen pentru duelul cu Brann. Ambele adversare sunt pe locurile 21 și 22, oferind o șansă excelentă liderilor să-și consolideze poziția înaintea ultimelor runde.

Echipele de pe locurile 9-24 vor juca un play-off în dublă manșă pentru a ajunge în optimi. În această luptă, Nottingham Forest (locul 11) are deplasare la Braga (locul 7), iar un duel direct este programat la Roma: AS Roma (locul 10) primește vizita lui VfB Stuttgart (locul 9), ambele echipe având același număr de puncte.

Cu doar două etape rămase, fiecare punct este vital. Pentru Aston Villa, Lyon și Midtjylland, victoriile în deplasare ar putea însemna saltul decisiv spre calificarea directă – și evitarea incertitudinii unui play-off imprevizibil.

Românca a fost învinsă de numărul 17 mondial în trei seturi într-o partidă care a durat aproape două ore.

Scorul a fost 6-3, 4-6, 6-2 în favoarea jucătoarei din Japonia.

În primul tur, Sorana Cîrstea a obținut o victorie solidă, când a revenit de la set pierdut și a învins-o pe Eva Lys, scor 3-6, 6-4, 6-3.

Sorana Cîrstea a fost eliminată din primul tur și în proba de dublu. Perechea formată din Sorana Cîrstea (35 de ani, locul 41 WTA) și Anna Kalinskaya (Rusia, 27 de ani, locul 37 WTA) a fost învinsă miercuri dimineață de Elise Mertens și Shuai Zhang, favoritele numărul 4 ale turneului.

Sorana Cîrstea și Anna Kalinskaya au cedat disputa cu cu scorul de 4-6, 2-6, într-un meci care a durat o oră și 21 de minute.

Polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice au pus în executare, joi, un mandat de percheziție domiciliară, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, ambele în formă continuată.

Din datele și probele administrate a reieșit că în perioada 7 ianuarie 2025 – 18 octombrie 2025, un bărbat în vârstă de 20 de ani ar fi utilizat, fără drept, datele aferente unui cont bancar aparținând unui bărbat în vârstă de 83 de ani, efectuând peste 190 de tranzacții, în valoare totală de aproximativ 14.000 de lei.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că tânărul de 20 de ani și-a înrolat pe telefonul lui cardul străbunicului și a dat peste 190 de comenzi pe o platformă de livrare mâncare la domiciliu.

A fost pus în executare un mandat de percheziție domiciliară, în București, fiind identificate și ridicate mai multe bunuri de interes pentru cauză.

Tânărul a fost depistat și dus la audieri, urmând ca față de acesta să fie dispuse măsurile legale care se impun. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmează să ajungă joi la Moscova și să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru negocieri privind încheierea Războiului din Ucraina. 

Peskov a spus: „Discuțiile vor continua pe tema teritoriilor ucrainene și pe alte subiecte conexe”, citat de Reuters. 

Joi, emisarul Witkoff a spus: „Cred că mai este un singur punct de rezolvat, am discutat mai multe versiuni ale acestui punct, ceea ce înseamnă că poate fi rezolvat. Așadar, dacă ambele părți vor să-l rezolve, îl vom rezolva”. 

Întrebat despre aceste declarații, Peskov a replicat: „Nu am dori să comentăm stadiul actual al negocierilor, în special în perioada premergătoare sosirii lui Witkoff la Moscova și întâlnirii sale cu Putin”, menționând totuși: „Este clar că președintele rus apreciază foarte mult eforturile de pace ale președintelui Trump personal și ale echipei sale, inclusiv ale emisarului special Witkoff. Salutăm aceste eforturi și eficacitatea lor”.

Miercuri, tot în marja forumului de la Davos,  președintele Donald Trump le-a transmis liderilor Rusiei și Ucrainei: „Cred că au ajuns acum într-un punct în care se pot uni și pot încheia un acord. Și dacă nu o fac, sunt proști. Asta e valabil pentru amândoi. Și știu că nu sunt proști, dar dacă nu reușesc să facă asta, sunt proști”.

Într-un mesaj publicat joi, pe Facebook, Raluca Turcan a oferit câteva măsuri pe care deputata le consideră necesare pentru a nu descuraja populația și a nu pune presiuni economice pe cetățenii care, pe lângă muncă, beneficiază de un venit în plus.

Deputata precizează că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65%, mai mic cu 0,7 puncte procentuale față de cel estimat, spunând că este „o veste foarte bună” pentru economie, dar și „un semnal clar că deciziile luate de Guvernul Bolojan au fost corecte, eficiente și responsabile”. 

„Deocamdată, reducerea deficitului bugetar nu se simte în buzunare. Mai mult decât atât, creșterea constantă a prețurilor a erodat veniturile oamenilor, iar presiunea socială este tot mai mare și nu o ignoră nimeni. Însă, un deficit bugetar ținut sub control reprezintă garanția că în anul 2026 nu vor fi majorate taxe și impozite. Dimpotrivă, așa cum am spus constant, corecția bugetară trebuie să fie urmată de măsuri pentru stimularea economiei, pentru stimularea celor care muncesc sau vor să muncească mai mult”, a scris Turcan. 

Oficiala a precizat că una dintre măsurile viitoare trebuie să fie eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, „o aberație fiscală”, care nu a adus decât dureri de cap mediului privat și a descurajat pe cei care și-ar fi dorit să încheie un astfel de contract de muncă.

„O altă măsură absolut necesară este majorarea la 12 salarii minime brute a plafonului pentru plata CASS, pentru persoanele care deja plătesc CASS printr-un contract de muncă. Nu este nici corect și nici stimulativ pentru oamenii care susțin economia pentru ca, după ce plătești CASS ca angajat, să fii obligat să plătești din nou contribuții de sănătate dacă ai obținut venituri din închirierea unui apartament, din dobânzi, dividende, drepturi de autor sau ca PFA. Culmea, poate tu nici nu beneficiezi de servicii medicale de la stat, pentru că ți-ai făcut o asigurare de sănătate la privat”,  a scris Turcan. 

Ea a afirmat că „actualul plafon de 24.300 lei pe an, echivalentul a 6 salarii minime brute frânează inițiativa și creșterea economică. Trebuie să-i sprijinim pe oameni să obțină venituri mai mari, nu să-i descurajăm!”, a declarat Turcan. 

Personal, cred că este nedrept că se tot arată cu degetul către cei care corectează derapajul bugetar și am uitat să spunem cine sunt cei vinovați pentru această situație. Cu toate acestea trebuie să privim către viitor și să adoptăm măsuri liberale așteptate de cei care muncesc și investesc, pentru că ei țin economia românească pe linia de plutire”, a conchis deputata PNL. 

Mette Frederiksen a subliniat că securitatea în regiunea arctică reprezintă o chestiune de interes pentru NATO.

„Securitatea în Arctica este o problemă care ține de întreaga alianță NATO. Prin urmare, este bine și firesc ca aceasta să fie discutată între Secretarul General al NATO și Președintele Statelor Unite. Regatul Danemarcei a lucrat mult timp pentru NATO pentru a-și spori implicarea în Arctica”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului și citat de Reuters. 

Miercuri, în marja Forumului Economic Mondial, președintele Trump a renunțat miercuri la amenințările privind impunerea unor tarife comerciale ca mijloc de presiune pentru preluarea Groenlandei, excluzând totodată folosirea forței militare. 

După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, liderul american a afirmat că aliații occidentali din Arctica ar putea ajunge la un consens care să răspundă intereselor strategice ale SUA, inclusiv dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă și accesul la resurse minerale rare. 

„Putem negocia asupra tuturor aspectelor politice: securitate, investiții, economie. Dar nu putem negocia asupra suveranității noastre. Regatul Danemarcei dorește să continue să se angajeze într-un dialog constructiv cu aliații cu privire la modul în care putem consolida securitatea în Arctica, inclusiv în zona Golden Dome a SUA, cu condiția ca acest lucru să se facă cu respect pentru integritatea noastră teritorială”, a mai transmis premierul danez. 

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș a dispus reţinerea pentru 24 de ore, faţă de două persoane minore de sex masculin.

Primul tânăr este acuzat de omor calificat și profanare de cadavre, iar al doilea de profanare de cadavre și favorizarea făptuitorului.

Cei doi vor fi prezentați joi în fața Tribunalului Timiș, pentru a se dispune măsura preventivă a arestului, pentru o durată de 30 de zile.

Luni, în jurul orei 21.30, primul suspect, împreună cu un alt minor în vârstă de 13 ani (care nu răspunde penal), având bine pus la punct un plan prestabilit pe care l-au făcut în urmă cu o lună și așteptând momentul oportun, au ucis un băiat prin lovirea acestuia în mod repetat cu o toporișcă și cu un cuțit. Crima ar fi avut loc într-un imobil de pe raza localității Cenei, județul Timiș.

Ulterior, la fața locului a ajuns și al doilea suspect. Toți cei trei minori au acționat conjugat și au profanat cadavrul victimei prin faptul că l-au incendiat și apoi l-au îngropat în spatele grădinii. Cel de-al doilea suspect i-a ajutat în mod activ pe primii doi să scape de cadavru, precum și să șteargă urmele infracțiunii.

Față de cel de-al treilea participant la comiterea faptei, având în vedere că este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani și potrivit nu răspunde penal, a fost sesizată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, în vederea luării măsurilor legale.

Chris și Carmina au crezut că au găsit locul perfect pentru a o lua de la zero: o națiune libertariană din Europa care oferea pașapoarte digitale, terenuri și o viață fără restricții. Și-au vândut totul în Mexic, au plecat cu fiicele lor și au ajuns în Liberland, un presupus stat între Croația și Serbia despre care aflaseră de pe rețelele sociale. După ce s-au înregistrat pe site și au primit aprobarea cererii, s-au mutat convinși că și-au găsit noua casă. Curând au descoperit însă că acel paradis nu exista: nu era nici guvern funcțional, nici teritoriu locuibil, ci doar un grup care i-a exploatat prin muncă și i-a amenințat până când au fost nevoiți să fugă, scrie El Pais.

Povestea lor arată cum promisiunile virale, ambalate în videoclipuri de 30 de secunde, pot transforma aspirația într-o înșelătorie cu o naturalețe tulburătoare. De aici și importanța de a confrunta promisiunile cu informații verificabile. Iată cinci dintre cele mai persistente jumătăți de adevăr din universul digital al călătoriilor.

Creatorii de conținut folosesc frecvent acest titlu ca momeală pentru clickuri, prezentând trucuri pentru a găsi zboruri ieftine: să cumperi marțea la trei dimineața, să ștergi cookie-urile, să folosești o rețea VPN sau să vânezi erori de tarif.

Realitatea este mai matematică. Prețurile sunt stabilite de algoritmi dinamici care ajustează tarifele în funcție de cerere, gradul de ocupare și apropierea datei zborului. Potrivit Google Travel Trends, prețul unui bilet se poate modifica de mai multe ori pe zi și nu există o oră universal mai ieftină.

Un alt mit popular este cel al modului incognito. O investigație realizată de CNBC a arătat că navigarea în acest mod nu modifică prețurile. Dacă tarifele cresc în timp ce compari, nu este pentru că ești „urmărit”, ci pentru că alți oameni cumpără. Nici VPN-ul nu este soluția miraculoasă promisă. Schimbarea locației digitale poate afișa variații minore de preț, de până la 5%, potrivit Skyscanner, dar rareori merită timpul pierdut și riscurile plății într-o altă monedă sau cu carduri respinse.

Singurele lucruri care funcționează sunt planificarea din timp, zborurile în afara sezonului de vârf, care pot reduce prețul cu până la 20%, activarea alertelor și folosirea programelor de puncte. Nu sunt secrete și nu necesită un influencer care să le „dezvăluie”.

Puține titluri sunt distribuite atât de mult precum acestea: „Japonia te plătește ca să te muți și să ai copii”, „Germania angajează fără experiență”, „Elveția caută vorbitori de spaniolă cu salariu mare și cazare inclusă”. Dar este suficient să privești dincolo de videoclip pentru ca fantezia să se destrame.

În cazul Japoniei, programul de repopulare rurală există, dar este destinat celor care locuiesc deja legal în țară. Germania caută forță de muncă prin legea pentru imigrația lucrătorilor calificați, care presupune diplome recunoscute, contracte prealabile și, aproape întotdeauna, un nivel bun de limbă germană. Elveția publică posturi regulate doar pe portaluri oficiale precum EURES, cu cerințele obișnuite de experiență, limbă și permise de ședere.

Ideea seduce o generație cu timp și puține obligații: să lucrezi jumătate de zi la o fermă, într-un hostel sau într-o școală, în schimbul cazării și al mesei. Platforme precum Workaway sau Worldpackers promit experiențe culturale, dar percep taxe anuale și funcționează într-o zonă atât de informală încât nu garantează condițiile de cazare, mâncarea sau numărul de ore lucrate.

În practică, voluntarii își plătesc singuri zborurile, asigurările și vizele și muncesc aproximativ cinci ore pe zi fără a primi salariu. Unele platforme operează într-o zonă gri din punct de vedere legal. Țări precum Thailanda cer străinilor permis de muncă pentru anumite activități, chiar dacă nu sunt plătite. Iar deși mulți gazde acționează cu bună credință, companiile din spatele acestor rețele nu oferă nicio protecție în caz de conflict sau accident.

Fără a mai vorbi de faptul că, astăzi, multe dintre aceste călătorii sunt mai degrabă o formă de autoprezentare „solidară”: să plătești pentru a petrece două săptămâni într-o țară îndepărtată, să faci o poză cu o lopată și să o postezi pe rețele ca dovadă de empatie. În unele programe, turiștii plătesc sume mari pentru a construi școli sau locuințe, dar fără experiență reală ajung să întârzie lucrările sau să irosească resurse care ar fi putut fi folosite de muncitori locali calificați.

Este una dintre cele mai repetate fraze din videoclipurile cu milioane de vizualizări. Oferta sună atractiv, dar orice călătorie are un cost. Dacă nu se plătește cu bani, se plătește cu timp, disconfort sau risc. Couchsurfing, care din 2020 percepe o taxă anuală, sau schimburile de locuințe funcționează, dar în cercuri foarte specifice: tineri flexibili, backpackeri sau călători singuri.

Costul cazării gratuite este ridicat: canapele împrumutate, adaptare la programul altcuiva și un nivel mare de încredere în necunoscuți. Schimburile de locuințe implică aceeași provocare logistică: să găsești pe cineva care își dorește casa ta exact când tu o vrei pe a lui. Rețelele au transformat dormitul pe canapea într-un gest de libertate, iar somnul prost într-o aventură boemă. În realitate, nu este decât o romantizare a riscului și a precarității, care transformă strategii de supraviețuire într-un stil de viață aspirațional.

Un sat fermecător, o casă veche și afișul „De vânzare cu 1 euro”. Puțini spun că este momeala unui proces lung, costisitor și plin de condiții. Programe precum cele din Sambuca di Sicilia, în Italia, urmăresc repopularea unor localități aproape părăsite.

Casele costă într-adevăr un euro, dar cumpărătorul trebuie să depună o garanție de aproximativ 5.000 de euro, să prezinte un plan de renovare și să se angajeze să investească între 20.000 și 50.000 de euro în restaurare în următorii trei ani. Dacă nu, pierde garanția.

În final, euro-ul se transformă într-o ipotecă emoțională și birocratică. Titlul corect ar fi: „Cumpără o casă într-un sat aproape gol, după trei ani de proceduri și la același preț pe care l-ai plăti oriunde altundeva”.

Cei patru membri ai misiunii au revenit pe Pământ săptămâna trecută, după o problemă medicală survenită la bord pe 7 ianuarie 2026. NASA nu a oferit detalii despre persoana afectată sau natura afecțiunii, invocând confidențialitatea. În cei 65 de ani de zboruri cu echipaj uman, aceasta este prima evacuare medicală realizată de agenție, scrie AP.

Astronautul Mike Fincke a precizat că aparatul de ecografie portabil, deja folosit pentru monitorizări de rutină în condiții de imponderabilitate, a jucat un rol crucial în evaluarea situației. El consideră că astfel de echipamente ar trebui să fie standard pe toate misiunile viitoare.

Deși ISS este pregătită pentru urgențe, resursele medicale sunt reduse comparativ cu cele disponibile pe Pământ. „Nu avem acces la aparatura avansată din spitale, iar instruirea medicală pre-lansare este vitală”, a spus Fincke. El a mai precizat că imprevizibilul rămâne o provocare în spațiul cosmic.

Comandanta capsulei SpaceX de întoarcere, Zena Cardman, a menționat că anularea unei ieșiri planificate în spațiu și evacuarea au fost măsuri necesare. „NASA a acționat corect, punând sănătatea echipajului pe primul loc”, a afirmat ea.

Astronautul japonez Kimiya Yui a arătat că incidentul evidențiază importanța pregătirii și adaptabilității în misiuni. „Putem gestiona situații dificile, iar lecțiile învățate vor fi utile pentru explorarea spațială cu echipaj uman”, a spus el.

Misiunea, programată inițial să dureze șase luni și jumătate, s-a încheiat cu peste o lună mai devreme. Echipajul a amerizat cu succes în Oceanul Pacific, lângă coasta Californiei.

NASA și SpaceX evaluează posibilitatea de a trimite mai devreme următorul echipaj spre ISS. Evenimentul readuce în atenție necesitatea echipamentelor medicale portabile și a procedurilor de urgență pentru misiuni îndelungate, inclusiv cele planificate către Lună și Marte.

Serviciile de urgență au fost chemate la alunecarea de teren de la poalele muntelui Maunganui, pe Insula de Nord a Noii Zeelande, după ora 9:30 dimineața. Molozul a lovit Beachside Holiday Park, într-un oraș numit după vulcanul stins.

Comisarul de poliție, Tim Anderson, a declarat că numărul persoanelor dispărute era „de ordinul zecilor”, dar nu a oferit cifre precise, potrivit Associated Press. 

O altă alunecare de teren a lovit o casă în timpul nopții în comunitatea vecină Bay of Plenty. Două persoane au reușit să scape din casă, dar alte două sunt date dispărute, a spus Anderson. Joi era în curs o operațiune de salvare.

Mai la nord, în apropiere de Warkworth, un bărbat este dat dispărut după ce miercuri dimineață a fost luat de ape în timp ce ploaia torențială lovea zone întinse din Insula de Nord, potrivit unui comunicat al poliției.

La Mount Maganui, o atracție turistică aflată pe insula din nord, nu a fost recuperat niciun supraviețuitor, la trei ore după alunecarea de teren, potrivit declarațiilor date William Pike, comandantul Serviciului de de Pompieri și Urgențe din Noua Zeelandă.

„Membrii publicului… au încercat să pătrundă în moloz și au auzit câteva voci”, a declarat Pike reporterilor. „Echipa noastră inițială de pompieri a sosit și… a auzit același lucru. La scurt timp după sosirea echipei inițiale, am retras pe toată lumea de la fața locului din cauza posibilității de mișcare și alunecare”, a declarat Pike.

„De atunci nu s-au mai detectat semne de viață”, a spus acesta.

Ministrul pentru gestionarea situațiilor de urgență, Mark Mitchell, a declarat că echipele de urgență continuă operațiunea de salvare la Mount Maunganui.

Primarul, Mahe Drysdale, a declarat că printre persoanele care nu au fost găsite se numără și cei care au părăsit tabăra fără să anunțe autoritățile. Tabăra de camping a fost închisă după dezastru.

Entire section of cliff falls into a river after days of intense rainfall in New Zealand.
By @discoverearth #geology #science #geologyscienceofficial #newzealand #landslide #cliff pic.twitter.com/IPDrT2jdr1

— Geology Scienceᅠᅠᅠ (@GeologyyScience) March 14, 2020

Turistul australian, Sonny Worrall, care a văzut alunecarea de teren cu ochii săi, a descris-o ca fiind „cea mai înfricoșătoare” experiență.

El stătea într-una din piscinele cu apă din resort când acesta a auzit alunecarea te teren:

„M-am uitat în spate și am văzut o alunecare de teren uriașă. Și încă tremur din cauza asta. M-am întors și a trebuit să sar de pe scaun cât de repede am putut și să fug”, a spus bărbatul pentru televiziunea de știri New Zealand 1News.

Turistul a precizat că în momentul în care a fugit s-a uitat înapoi și a văzut o rulotă era împinsă de moloz în spatele lui.

„A fost cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată în viața mea”, a declarat acesta.

Entire section of cliff falls into a river after days of intense rainfall in New Zealand.
By @discoverearth #geology #science #geologyscienceofficial #newzealand #landslide #cliff pic.twitter.com/IPDrT2jdr1

— Geology Scienceᅠᅠᅠ (@GeologyyScience) March 14, 2020

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, polițiștii și procurorii fac joi 73 de percheziții la locuințele unor persoane fizice din judeţul Botoşani. Acțiunea face parte dintr-o anchetă mai amplă care vizează destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

De asemenea, concomitent cu perchezițiile, pe raza aceluiaşi județ, poliţiştii de frontieră desfăşoară o acţiune în cadrul căreia sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente.

Procurorii arată că în același dosar, în 20 noiembrie 2024, au fost făcute 90 de percheziţii domiciliare la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Atunci s-a decis efectuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Procurorii arată că „la adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție au fost stabilite în mod fictiv domiciliile unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate. Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceştia și o persoană juridică cu sediul social în județul Botoșani, permiţându-le, astfel, reprezentanților societății să ia în spațiu în nume propriu diverşi cetățeni fără consimțământul proprietarilor”.

În scopul obţinerii de cărţi de identitate emise de autorităţile din România, beneficiarii au folosit inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate presupus a fi eliberate de consulate ale României din diferite state.

Guvernul de la Seul a lansat Legea de bază privind inteligența artificială (AI Basic Act), prezentată drept primul cadru legislativ cuprinzător din lume dedicat reglementării inteligenței artificiale, notează Reuters.  

Reglementarea inteligenței artificiale provoacă diferențe între superputeri, întrucât SUA dorește o abordare mai relaxată, iar China a propus formarea unui organism internațional care să gestioneze reglementarea. 

Noua legislație introduce obligația de supraveghere umană pentru aplicațiile de inteligență artificială considerate cu impact ridicat, care includ domenii precum siguranța nucleară, alimentarea cu apă potabilă, transportul, sănătatea și serviciile financiare. 

În plus, companiile sunt obligate să informeze utilizatorii în avans atunci când produsele sau serviciile lor utilizează inteligență artificială și să marcheze clar conținutul generat de I.A.

Ministerul Științei a transmis că legislația a fost elaborată în urma unor consultări cu industria și are ca obiectiv promovarea utilizării I.A., concomitent cu crearea unui cadru de siguranță și încredere. 

„În plus, vom continua să revizuim măsurile pentru a reduce la minimum sarcina asupra industrieI”, a transmis un purtător de cuvânt al ministerului. 

Cu toate acesteA, industria, în special start-up-urile  și-au exprimat îngrijorarea, considerând că anumite aspecte cheie ale legii nu sunt încă clare, dar și că formulările vagi ale legii ar putea determina companiile să adopte abordări excesiv de prudente pentru a evita riscurile de reglementare.

„Victorie în Parlamentul European pentru toți europenii care călătoresc cu avionul! Am votat noi reguli care pun capăt multor abuzuri și opresc taxele ascunse ale companiilor aeriene”, a transmis europarlamentarul PSD Gabriela Firea, într-o postare pe Facebook.

Ea afirmă că noile prevederi sunt importante și pentru România, în contextul numărului mare de persoane care folosesc transportul aerian.

„Pentru milioanele de români care zboară pentru muncă, studii sau pentru a ajunge acasă la familii, aceste schimbări înseamnă respect și economii reale. 24,5 milioane de români au tranzitat aeroporturile din țară în 2024”, a precizat europarlamentarul.

Gabriela Firea susține că Parlamentul European a blocat o inițiativă care ar fi schimbat pragul de întârziere pentru despăgubiri.

„Compensațiile rămân neschimbate. Am blocat tentativa Consiliului European de a mări pragul de la care se plătesc despăgubiri la 4 sau 6 ore de întârziere. Am menținut regula actuală: se primesc compensații (250/400/600€) după 3 ore de întârziere”, a subliniat Firea.

Europarlamentarul a enumerat o parte dintre măsurile incluse în pachetul votat: părinții vor putea sta lângă copiii lor fără să plătească taxe suplimentare pentru alegerea locului; companiile nu vor mai putea taxa pasagerii care se înregistrează la aeroport sau care nu folosesc aplicația de mobil; dreptul la un obiect personal și la un bagaj de mână mic, inclus implicit în prețul biletului.

Firea a mai arătat că noile reguli prevăd și măsuri pentru reducerea birocrației și limitarea unor practici ale operatorilor.

„Veți putea corecta gratuit greșelile de ortografie de pe bilet cu până la 48 de ore înainte de plecare. Companiile nu mai pot anula zborul de întoarcere dacă, din diverse motive, nu ați putut folosi segmentul de dus. Dacă vi se refuză îmbarcarea pentru că s-au vândut mai multe bilete decât locuri, compensația trebuie plătită imediat”, a scris Firea.

Europarlamentarul menționează și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: „Persoanele cu dizabilități vor putea călători alături de un însoțitor fără ca acesta să fie taxat suplimentar pentru bilet”.

Gabriela Firea a precizat că votul stabilește poziția Parlamentului European, urmând negocieri cu statele membre pentru ca regulile să devină obligatorii în toate aeroporturile din Uniunea Europeană.

Firea a făcut referire și la situația din România, în contextul întârzierilor frecvente ale zborurilor.

„Statistica ne arată că transportul aerian a explodat, dar calitatea serviciilor a scăzut: 1 din 5 zboruri în Europa a decolat cu întârziere anul trecut. România, în topul întârzierilor. Suntem printre primele 3 țări din UE. Vara trecută, 3% din zboruri au fost anulate sau au întârziat peste 3 ore. Operatorii aerieni datorează pasagerilor miliarde de euro în compensații, însă doar o treime dintre călători își cer drepturile”, a scris Firea.

„Zborul cu avionul este un serviciu public, nu o oportunitate de a impune taxe abuzive pasagerilor. Aceste măsuri vor îmbunătăți drepturile pasagerilor și, implicit, vor face călătoriile mai utile și plăcute”, a mai transmis europarlamentarul.

Cu scorul de 6-3, 6-2, 6-2, Djokovic și-a trecut în palmares a 399-a victorie într-un meci de simplu de Grand Slam, scrie AP.

Djokovic, în vârstă de 38 de ani, se află în Australia în căutarea celui de-al 11-lea titlu la Melbourne Park.

În turul al treilea, Djokovic îl va întâlni pe Botic Van de Zandschulp, care l-a învins pe Shang Juncheng cu 7-6 (6), 6-2, 6-3.

Campioana en titre Madison Keys a învins-o pe compatrioata sa Ashlyn Krueger cu 6-1, 7-5.
Keys o va înfrunta în continuare pe fosta nr. 1 Karolina Pliskova, care a câștigat cu 6-4, 6-4 împotriva indonezienei Janice Tjen.

Alte două jucătoare americane au avansat la Australian Open. Amanda Anisimova a învins-o pe campioana de dublu Katerina Siniakova cu 6-1, 6-4, iar Jessica Pegula, cap de serie nr. 6, a câștigat cu 6-0, 6-2 în fața lui McCartney Kessler, partenera sa de dublu.

Anisimova va juca împotriva compatrioatei sale Peyton Stearns.

Pegula o va înfrunta în continuare pe Oksana Selekhmeteva, care a învins-o pe semifinalista din 2025, Paula Badosa, cu 6-4, 6-4.

Ben Shelton, cap de serie numărul opt și semifinalist anul trecut, a ajuns în turul trei după ce l-a învins cu 6-3, 6-2, 6-2 pe Dane Sweeny, .

Lorenzo Musetti, cap de serie numărul 5, l-a învins pe compatriotul său italian Lorenzo Sonego cu 6-3, 6-3, 6-4.

Joi, Jannik Sinner își va continua încercarea de a câștiga al treilea titlu australian consecutiv când îl va înfrunta pe James Duckworth.

Naomi Osaka, de două ori câștigătoare a Australian Open, o va înfrunta pe Sorana Cîrstea pe Margaret Court Arena.

Întâlnirea președintelui cu Zelenski este programată să aibă loc după un eveniment al Consiliului pentru Pace din Gaza la Davos și urmează întâlnirilor bilaterale de miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu liderii Poloniei, Belgiei și Egiptului, notează Politico.

Întâlnirea președintelui are loc pe fondul unui aparent impas în negocieri. Rusia a continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei cu rachete și drone. Alimentarea cu energie electrică în Kiev este inconstantă, iar această iarnă fiind una extrem de geroasă, cu temperaturi care scad sub minus 20 de grade Celsius, în Kiev există îngrijorări crescânde cu privire la modul în care țara poate rezista fără o asistență mult mai mare din partea aliaților occidentali, inclusiv a Statelor Unite, în ceea ce privește apărarea aeriană.

Trimisul special Steve Witkoff și consilierul și ginerele lui Trump, Jared Kushner, vor călători joi la Moscova, unde au programată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor merge în Emiratele Arabe Unite pentru întâlniri de lucru.

Întrebat dacă Rusia este serioasă în privința unui acord, Witkoff a spus că Putin i-a invitat pe cei doi la Moscova.

„Rușii ne-au invitat să venim și aceasta este o declarație semnificativă din partea lor”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat miercuri Bloomberg la Davos.

Luni, președintele a declarat că l-a invitat pe Putin să se alăture Consiliului său pentru pace din Gaza, în timp ce armata rusă continuă atacurile asupra Kievului. Trump și Zelenski au ieșit din întâlnirea lor de la Mar-a-Lago, din Florida, luna trecută, exprimându-și optimismul că se află în pragul unui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Trump a declarat la momentul respectiv că punctele critice ar putea fi rezolvate în câteva săptămâni. Dar, mai recent, Trump, într-un interviu acordat Reuters, a sugerat că Zelenski era un obstacol în calea păcii.

Planurile pentru întâlnirea celor doi la Davos au suferit modificări. Inițial, SUA și Ucraina au considerat Davosul ca un loc potrivit pentru semnarea unui acord economic menit să aducă prosperitate țării după încheierea războiului, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune. Una dintre ele, un oficial străin, a declarat că Ucraina este în continuare pregătită să semneze și că totul depinde de partea americană.

Un studiu recent realizat de gerontologii Jung Ki Kim și Eileen Crimmins, de la Universitatea din California de Sud (USC), indică faptul că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea sunt strâns legate, vaccinarea fiind asociată cu un proces de îmbătrânire biologică mai lent, scrie Science Alert.

Cercetarea a analizat peste 3800 de persoane din Statele Unite, cu vârsta de peste 70 de ani. Participanții care au primit vaccinul împotriva zonei zoster după vârsta de 60 de ani au obținut scoruri mai bune la indicatorii de îmbătrânire biologică, comparativ cu cei nevaccinați. Aceste scoruri au fost calculate pe baza unor markeri biologici complecși, care reflectă starea generală de sănătate și ritmul de îmbătrânire celulară.

Un aspect esențial al studiului este legat de inflamația cronică, un factor major asociat cu bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, demența și alte afecțiuni ale vârstei înaintate. Cercetătorii au observat că persoanele vaccinate prezentau niveluri mai scăzute ale markerilor inflamatori, sugerând că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea ar putea fi conectate prin reducerea inflamației de fond din organism.

Potrivit autorilor, vaccinul ar putea preveni reactivarea virusului varicelo-zosterian, responsabil pentru apariția zonei zoster, reducând astfel stresul imun și procesele inflamatorii pe termen lung.

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație cauzală directă. Totuși, concluziile sunt susținute de alte cercetări anterioare care au asociat vaccinarea împotriva zonei zoster cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și afecțiuni neurologice.

Primul vaccin împotriva zonei zoster a fost aprobat în SUA în 2006, iar versiunile mai noi ar putea oferi beneficii și mai mari. Specialiștii consideră că doar studiile pe termen lung vor putea confirma impactul real al vaccinului asupra proceselor de îmbătrânire.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump a exclus explicit opțiunea militară și a anunțat că nu va mai impune tarifele comerciale amenințate anterior Uniunii Europene.

Potrivit unor surse Reuters de la Casa Albă, administrația Trump a fost marcată de săptămâni de confuzie și dezacorduri interne, în timp ce consilierii de rang înalt încercau să tempereze inițiativele președintelui și să reducă îngrijorarea în rândul partenerilor NATO. Mai mulți oficiali americani s-au opus ideii folosirii forței pentru anexarea teritoriului danez, considerând-o riscantă și nejustificată din punct de vedere diplomatic.

Casa Albă a confirmat ulterior că decizia finală aparține președintelui.

„Administrația va urma direcția stabilită de Donald Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly.

După întâlnirea cu secretarul general NATO, Mark Rutte, Trump a susținut că a fost conturat „un cadru pentru un posibil acord privind Groenlanda și întreaga regiune arctică”. Liderul american a delegat mai mulți oficiali de rang înalt pentru a analiza opțiunile diplomatice, fără a oferi detalii concrete despre natura înțelegerii.

În paralel, Groenlanda și Danemarca au respins ferm orice tentativă de achiziție, reiterând că viitorul insulei aparține exclusiv populației locale. Statele europene au condamnat anterior amenințările cu tarife comerciale, catalogându-le drept șantaj economic.

Interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda datează din 2019, însă reluarea agresivă a subiectului în actualul mandat a surprins atât aliații, cât și o parte din propria administrație. Deși Statele Unite dispun deja de acces militar extins pe insulă, în baza unui acord din 1951 cu Danemarca, ideea unei anexări a fost considerată nerealistă și destabilizatoare.

Un studiu publicat în 2020 de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio ridică însă semne de întrebare cu privire la efectele sale mai puțin cunoscute. Conform cercetării, acetaminofenul ar putea influența percepția riscului și ar putea încuraja comportamente mai riscante, scrie Science Alert.

Neurocercetătorul Baldwin Way, coordonatorul studiului, explică faptul că acetaminofenul pare să reducă emoțiile negative asociate cu situațiile riscante. Participanții aflați sub influența medicamentului au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și teamă atunci când evaluau activități cu potențial periculos. Având în vedere că aproximativ 25% dintre americani folosesc acetaminofen săptămânal, impactul social al acestor efecte ar putea fi semnificativ.

Studiul a inclus peste 500 de studenți universitari, cărora li s-a administrat fie o doză de 1.000 mg de acetaminofen – doza maximă recomandată pentru un adult – fie un placebo. Participanții au fost supuși unui test comportamental cunoscut sub numele de „sarcina balonului”, unde trebuiau să pompeze un balon virtual pentru a obține recompense financiare imaginare, cu riscul de a pierde totul dacă balonul se spărgea.

Rezultatele au arătat că participanții care au luat acetaminofen au pompat balonul mai mult și l-au spart mai frecvent decât cei din grupul de control. Cercetătorii sugerează că acetaminofenul reduce anxietatea asociată riscului, ceea ce duce la decizii mai îndrăznețe.

Chestionarele suplimentare au indicat, în unele cazuri, o percepție diminuată a riscului în scenarii precum pariuri financiare sau activități extreme.

Deși efectele observate sunt moderate și nu pot fi extrapolate direct la situații reale complexe, ele se adaugă unui corpus tot mai mare de studii care arată că acetaminofenul influențează empatia, procesarea emoțională și funcțiile cognitive. Un studiu publicat în 2023 de Universitatea din Viena a asociat consumul frecvent de analgezice cu scăderea comportamentelor prosociale.

În ciuda acestor descoperiri, acetaminofenul rămâne un medicament esențial, inclus pe lista Organizației Mondiale a Sănătății. Cercetătorii avertizează însă necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul psihologic al medicamentelor eliberate fără prescripție.

Han Duck-soo devine astfel primul oficial de rang înalt al administrației Yoon condamnat pentru rebeliune în Coreea de Sud, verdictul fiind considerat un precedent important pentru procesele care urmează, inclusiv cel al fostului președinte, notează CNN.

Potrivit instanței din Seul, Han Duck-soo a avut un rol esențial în tentativa de legitimare procedurală a decretului de lege marțială, încercând să îl treacă printr-o ședință a Consiliului de Cabinet. Judecătorii l-au găsit vinovat și de falsificarea documentelor oficiale, distrugerea proclamației legii marțiale și mărturie mincinoasă sub jurământ.

Deși procurorii au cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare, instanța a decis o condamnare mai severă, considerând gravitatea faptelor și impactul asupra ordinii constituționale. Han, în vârstă de 76 de ani, a susținut constant că s-a opus planului lui Yoon, dar judecătorii au concluzionat că și-a neglijat obligația de a apăra Constituția.

Instanța a stabilit că decretul de lege marțială emis de Yoon a reprezentat „o lovitură de stat mascată”, prin trimiterea de trupe și polițiști la Adunarea Națională și la birourile electorale. Aceste acțiuni au fost considerate suficiente pentru a destabiliza statul și a submina ordinea democratică.

Yoon Suk Yeol, aflat deja în detenție, se confruntă cu opt procese penale, inclusiv cel pentru rebeliune în Coreea de Sud, pentru care procurorii au cerut pedeapsa cu moartea. Instanța urmează să se pronunțe asupra cazului său pe 19 februarie.

Legea marțială, deși aplicată pentru o perioadă scurtă, a provocat proteste masive și a dus la destituirea lui Yoon. Criza a afectat grav imaginea internațională a Coreei de Sud și a generat instabilitate politică și economică. Mai mulți foști miniștri, șefi ai serviciilor secrete și comandanți militari au fost, de asemenea, inculpați.

Potrivit unui reportaj publicat de Bloomberg, semnat de jurnalistul Mark Gurman, compania din Cupertino intenționează să transforme Siri într-un chatbot AI, asemănător cu ChatGPT. Noua versiune a asistentului digital ar urma să fie integrată în iOS 27 și să fie prezentată oficial în cadrul conferinței WWDC din luna iunie.

Proiectul este cunoscut intern sub numele de cod „Campos” și va permite utilizatorilor să interacționeze cu Siri atât prin comenzi vocale, cât și prin text, o funcționalitate care apropie Apple de modelele avansate de inteligență artificială conversațională dezvoltate de rivali precum OpenAI sau Anthropic.

Transformarea Siri într-un chatbot AI reprezintă o schimbare notabilă de strategie. În trecut, vicepreședintele senior Apple, Craig Federighi, declara că nu își dorește ca Siri să devină un chatbot clasic, ci un instrument integrat natural în ecosistemul Apple. Cu toate acestea, presiunea tot mai mare exercitată de succesul altor chatboturi AI pare să fi determinat compania să își regândească abordarea.

Surse apropiate proiectului susțin că noul Siri va avea capabilități conversaționale avansate și va putea răspunde contextual, oferind o experiență mai apropiată de cea oferită de ChatGPT.

Decizia Apple vine și în contextul în care OpenAI plănuiește să intre pe piața hardware, un proiect condus de fostul șef de design Apple, Jony Ive. Această mișcare este percepută ca o amenințare directă la adresa dominației Apple în zona de dispozitive premium.

În plus, Apple a fost frecvent criticată pentru faptul că a rămas în urmă în cursa globală a inteligenței artificiale. Compania a amânat de mai multe ori lansarea unei versiuni „mai personalizate” de Siri și a testat, în ultimul an, soluții AI dezvoltate de OpenAI și Anthropic.

În cele din urmă, Apple a ales Google Gemini drept partener strategic pentru AI, o colaborare confirmată oficial la începutul acestei luni. Integrarea Gemini ar putea sta la baza noilor funcționalități ale Apple Siri chatbot AI, oferind puterea de procesare necesară pentru răspunsuri mai inteligente și mai rapide.

Dacă informațiile se confirmă, WWDC 2026 ar putea marca începutul unei noi ere pentru Siri și pentru strategia Apple în domeniul inteligenței artificiale.