Potrivit meteorologilor, ceața va provoca vizibilitate redusă local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. De asemenea, condițiile locale, pot favoriza apariția poleiul.
În județul Bacău, sunt vizate localitățile Sascut, Podu Turcului, Urechești, Coțofănești, Huruiești.
În Galați ceața va afecta localitățile: Tecuci, Liești, Matca, Umbrărești, Cosmești, Munteni, Barcea, Brăhășești, Ghidigeni, Drăgănești, Tudor Vladimirescu, Ivești, Nicorești, Fundeni, Gohor, Grivița, Nămoloasa, Țepu, Negrilești, Buciumeni, Priponești, Poiana și Movileni.
În județul Vrancea, atenționarea vizează mai multe localități, printre care: Focșani, Adjud, Mărășești, Panciu, Vulturu, Odobești, Păunești, Gugești.
Atenționarea va fi în vigoare până la ora 09:00.
Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor.
Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press.
În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate.
În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei.
Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanțeiAudierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”.
Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”.
Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor.
Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatoriLanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre.
De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor.
Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora.
„Sărbătorim Luna Istoriei Negre. Onorăm memoria celor care ne-au precedat continuându-le moștenirea”, a declarat președintele în cadrul discursului său, potrivit Associated Press.
În cadrul evenimentului liderul de la Casa Albă a evidențiat membri afro-americani ai administrației sale, printre care secretarul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană, Scott Turner, precum și Alice Marie Johnson, „țarul grațierilor”.
„Acest președinte te aude. Acestui președinte îi pasă de tine. Nu lăsa pe nimeni să-ți spună că acest președinte de aici, Donald Trump, nu este pentru America de culoare. Pentru că el este”, a declarat Johnson în cadrul discursului susținut la recepție.
Trump și-a expus măsurile luate în timpul mandatului, despre care a spus că au avut un impact pozitiv asupra populației de culoare, printre care eliminarea impozitului federal pe bacșișuri și desfășurarea Gărzii Naționale în orașe cu populații afro-americane semnificative, precum Washington, New Orleans și Memphis.
Evenimentul s-a petrecut la câteva săptămâni după ce președintele a provocat un scandal prin distribuirea unui videoclip rasist la adresa fostului președinte Obama. Trump a republicat un videoclip cu imagini generate de inteligența artificială în care Barack Obama și Michelle Obama sunt înfățișați ca maimuțe.
În cadrul evenimentului de la Casa Albă, acesta nu a făcut nicio referire la videoclipul controversat, pe care l-a șters ulterior în urma reacțiilor negative.
Privind scandalul, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele a fost „fals etichetat și calomniat ca rasist”.
„Consecințele nu sunt bune. Au existat deja atacuri asupra Iranului asupra unor situri nucleare aflate sub controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Din câte putem aprecia, au existat riscuri reale de incident nuclear. Urmăresc cu atenție reacțiile din regiune din partea țărilor arabe, a monarhiilor din Golf. Nimeni nu își dorește o escaladare a tensiunii. Toată lumea înțelege că este vorba de o joacă cu focul”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat publicației Al-Arabiya, citat de Reuters.
Declarațiile ministrului rus de Externe a fost făcute la scurt timp după ce reprezentanți americani și iranieni au purtat discuții la Geneva, menite să evite escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran. În urma discuțiilor, s-a ajuns la un acord-cadru asupra principiilor care vor sta la baza unei posibile înțelegeri.
Statele Unite solicită Iranului renunțarea la programul său nuclear, în timp ce Teheranul respinge ferm acuzațiile că ar încerca să dezvolte armament nuclear.
Potrivit șefului diplomației de la Moscova, statele arabe cer „în mod clar reținere și căutarea unui acord care să nu încalce drepturile legitime ale Iranului și să garanteze că Iranul are un program de îmbogățire a uraniului nuclear pur pașnic”.
Armata Statelor Unite ale Americii este pregătită să lanseze lovituri militare împotriva Iranului chiar din acest weekend, însă președintele Donald Trump nu a decis încă dacă va autoriza o astfel de acțiune.
Generalul Francis Donovan a fost însoțit de Joseph Humire, în cadrul primei vizite a unei delegații militare americane în Venezuela de la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro.
Potrivit Comandamentului de Sud al Statelor Unite, Donovan și Humire au discutat aspecte de securitate cu oficialii venezueleni, alături de noul trimis american în Venezuela, Laura Dogu.
Într-o postare pe platforma X, Laura Dogu a descris vizita drept „o nouă zi istorică”, precizând că generalul Donovan s-a întâlnit cu militarii de la ambasada americană și cu autoritățile interimare pentru a evalua situația de securitate și pentru a avansa obiectivul unei Venezuele aliniate cu Statele Unite.
„Comandantul, generalul Francis L. Donovan, și-a încheiat astăzi vizita în Venezuela, alăturându-se ambasadorului Laura F. Dogu și lui Joseph Humire pentru întâlniri productive cu autoritățile interimare venezuelene. Comandamentul de Sud al Statelor Unite s-a angajat să promoveze Strategia de Securitate Națională și Strategia Națională de Apărare prin colaborarea cu națiunile partenere, în vederea construirii unui viitor sigur și prosper pentru emisferă”, se arată într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters.
Vizita are loc la scurt timp după deplasarea la Caracas a secretarului american al Energiei, Chris Wright și arată intenția Casei Albe de a utiliza presiunea militară și politica energetică pentru a determina Venezuela să implementeze reforme majore.
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press.
Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor.
În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah.
Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.
Armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac până la sfârșitul săptămânii, în urma unei consolidări prezenței militare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iran. Cu toate acestea, sursele citate de CNN au precizat că Trump nu a luat o decizie și a prezentat argumente atât pro, cât și contra și s-a consultat cu apropiații săi cu privire la cea mai bună opțiune.
„(N.r. – Donald Trump) Petrece foarte mult timp gândindu-se la această decizie”, au precizat sursele.
În contextul consolidării prezenței militare în Orient, portavionul USS Gerald Ford, cel mai avansat portavion american, ar putea ajunge în regiune chiar în acest weekend.
Tensiunile vin pe fondul discuțiilor de la Geneve. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord, iar Washingtonul susține că mai sunt aspecte cheie de clarificat.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că opțiunea unui atac este luată în vedere, dar, „diplomația este întotdeauna prima opțiune”.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete, însă Teheranul a precizat că ar accepta o limitare a programului în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
În urma negocierilor diplomatice dintre Statele Unite și Iran, autoritățile de la Teheran au fost de acord să prezinte în scris o propunere care să răspundă preocupărilor Washingtonului. „Momentan așteptăm asta de la iranieni”, a declarat oficialul pentru agenția Reuters.
Negocierile de la Geneva la care au participat trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, au avut obiectivul de a evita escaladarea tensiunilor dintre cele două state.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Iran afirmă că este dispus să discute limitări ale programului nuclear, în schimbul relaxării sancțiunilor, refuzând orice negocieri privind eliminarea procesului de îmbogățire a uraniului.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că discuțiile de la Geneva au înregistrat progrese însă părțile rămân „foarte departe pe anumite aspecte-cheie”.
Marți, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au discutat „serios” mai multe propuneri și au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord.
În paralel, președintele Donald Trump a ordonat o consolidare majoră a prezenței militare americane în regiune, inclusiv trimiterea unui al doilea grup de portavioane. Potrivit oficialilor, se așteaptă ca toate forțele din regiune să fie operaționale până la jumătatea lunii martie.
Un cetățean cambodgian în vârstă de 59 de ani, deținut la Centrul de Detenție Miami, a fost găsit inconștient în celula sa de către personalul unității. „A fost declarat decedat, în ciuda eforturilor de salvare depuse de personalul unității și de serviciile de urgență. Cauza morții sale este în curs de investigare”, transmite comunicatul emis de ICE și citat de Reuters.
Conform ICE, bărbatul decedat, identificat ca Lorth Sim a ajuns în Statele Unite ca refugiat în 1983 și a devenit rezident permanent în 1986. „Sim a fost arestat pentru tulburarea ordinii publice în 1989, expunere indecentă în 1996 și furt în 2005, primind o pedeapsă cu suspendare și probațiune, dar fără închisoare. În 2006, ICE l-a arestat, iar un judecător de imigrare a ordonat expulzarea sa în Cambodgia”, mai transmite Serviciul.
Cazul marchează cel puțin al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia ICE. Decesul survine pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate de politicieni democrați și organizații pentru drepturile civile, care acuză condiții inumane în centrele de detenție pentru imigranți.
La începutul anului, un alt deținut, Geraldo Lunas Campos, de origine cubaneză, a fost găsit fără viață într-un centru de detenție din Texas. În urma anchetei, s-a stabilit că acesta fost ucis. Potrivit The Washington Post, acesta ar fi fost strangulat de un gardian.
Potrivit comunicatului de presă emis de autorități, „Se pare că nu au fost sustrase date sensibile legate de activitățile operaționale”.
Ministerul de Interne a mai fost vizat de atacuri cibernetice între anii 2024 și 2025, iar publicația La Repubblica a relatat că hackerii chinezi ar fi obținut o listă ce conținea informații despre aproximativ 5.000 de polițiști italieni, dintre care mulți erau implicați în misiuni de combaterea terorismului și monitorizarea disidenților chinezi refugiați în Italia.
„Activitățile au fost detectate rapid de poliție ca parte a monitorizării de rutină a sistemelor informatice ale Ministerului de Interne”, mai transmit autorității de la Roma, citate de Le Figaro.
Italia a mai fost ținta atacurilor cibernetice. Ministerul italian al Afacerilor Externe a anunțat la începutul lunii februarie că au fost dejucate mai multe atacuri cibernetice atribuite Rusiei, care vizau site-uri guvernamentale și infrastructură legate de Jocurile Olimpice de Iarnă.
Cea mai mare surpriză a turului s-a produs în Norvegia, unde Bodø/Glimt a învins-o pe Inter Milano cu scorul de 3-1. Echipa norvegiană a deschis scorul în minutul 20 prin Sondre Brunstad Fet, iar oaspeții au egalat prin Pio Esposito în minutul 30. În a doua repriză, Bodø a decis partida prin reușitele lui Hauge și Høgh în minutele 61 și 64.
În duelul Qarabag – Newcastle United, formația britanică a făcut un pas important pentru calificarea în optimi printr-o victorie, scor 1-6. Anthony Gordon a marcat patru goluri (min. 3, 32 33, 45+1) și lista marcatorilor a fost completată de Thiaw și Jacob Murphy, care au înscris în minutele 8, respectiv 72. Gazdele au marcat golul de onoare prin Elvin Cafarguliyev în minutul 54.
Club Brugge și Atlético Madrid au oferit o remiză cu șase goluri. Echipa spaniolă a deschis scorul în minutul 8 prin Alvarez și și-au dublat avantajul înainte de pauză prin reușita lui Lookman. Gazdele au revenit prin golurile înscrise de Onyedika (min. 51), Tresoldi (min. 60). Atletico a trecut din nou în avantaj prin autogolul lui Ordóñez în minutul 79, însă Brugge a obținut remiza printr-un gol marcat de Tzolis în minutul 89.
Bayer Leverkusen a câștigat în deplasare împotriva lui Olympiacos Pireu, scor, 0-2, grație dublei reușite de Patrik Schick, care a marcat în minutele 60 și 63.
Soarta calificării în optimile de finală se va decide săptămâna viitoare. Meciurile retur sunt programate pentru marți, 24 februarie.
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.
Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii.
Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu.
Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armatăÎn negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii.
Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie.
În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare.
Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.
Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate.
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze.
O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.
„Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.”
Formarea unei zone de liber schimbPentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile.
Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament.
Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontuluiO altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală.
În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei.
Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucraineneModul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei.
Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord.
Secvențierea etapelorO altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina.
Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas.
„Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.”
Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
Ministerul Imigrației a anunțat că modificările propuse vor ajuta Canada să atragă profesioniști care pot „contribui încă din prima zi”, în contextul crizei forței de muncă din anumite sectoare critice.
Printre noile categorii introduse în program se numără muncitori din sectorul transporturilor aeriene precum piloți și mecanici și medici străini cu experiență profesională în Canada. În plus a fost adăugată categoria persoanelor recrutate de Armata Canadei, printre care medici militari, asistenți medicali și piloți, continuă Reuters.
Potrivit autorităților de la Ottawa, noile schimbări au scopul de a reduce fluxul de imigrație care a pus o presiune crescândă pe piața locuințelor și pe serviciile sociale.
Guvernul a anunțat că programul Express Entry va continua în paralel cu noile ținte anunțate. Express Entry este un program al guvernului pentru gestionarea cererilor de rezidență permanentă din rândul personalului calificat. În cadrul programului, prioritate au persoanele considerate cu cele mai bune șanse de a se integra în sistemul economic canadian.
Anunțul vine la scurt timp după ce Mark Carney, premierul Canadei, a propus o nouă strategie de apărare, care prevede creșterea investițiilor guvernamentale în cercetare și dezvoltare în apărare cu 85%, majorarea veniturilor industriei cu peste 240% și crearea a până la 125.000 de noi locuri de muncă, în decursul următorului deceniu.
Potrivit meteorologilor, de la ora 23:10 până joi la ora 02:00, municipiul București și județul Ilfov se vor afla sub incidența unei avertizări Cod galben de ceață și polei.
Fenomenul meteo vizat provoacă vizibilitate redusă local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.
În plus, în funcție de condițiile locale, fenomenul poate favoriza formarea ghețușului, crescând riscul de accidente.
Slovacia a acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxurilor de petrol din motive politice, în timp ce Ungaria a încercat să importe țiței rusesc prin conducta croată Adria. Un think tank bulgar a susținut că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc și a cerut eliminarea derogărilor până în 2026, pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene, notează Oilprice.com.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a confirmat pe 17 februarie că Bruxellesul este în contact cu Ucraina în legătură cu conducta Drujba, avariată de la sfârșitul lunii ianuarie, ceea ce a împiedicat livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.
Fico a numit situația „șantaj politic”„Suntem în contact cu Ucraina privind calendarul reparațiilor la conducta de petrol Drujba și cât de rapid ar putea fi repusă în funcțiune”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen jurnaliștilor la Bruxelles.
Ea a adăugat că executivul european este pregătit să convoace un grup de coordonare de urgență cu părțile relevante pentru a discuta rute alternative de aprovizionare cu combustibil. Itkonen a mai spus că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece acestea dețin rezerve pentru 90 de zile.
Oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conductă a provocat tensiuni între Ucraina și statele membre ale UE, Ungaria și Slovacia.
În timp ce Kievul a susținut că un atac cu dronă rusească a provocat întreruperea începând cu 27 ianuarie, premierul slovac Robert Fico a declarat pe 15 februarie că Ucraina a întârziat reluarea fluxului de petrol pentru a presa Ungaria să renunțe la veto-ul privind viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Deși Uniunea Europeană a impus interdicția importurilor de petrol rusesc prin conducte din cauza războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, Ungaria și Slovacia, state fără ieșire la mare, au obținut derogări de la aceste sancțiuni.
Pe 16 februarie, Budapesta și-a exprimat dorința de a activa derogarea temporară pentru a importa țiței rusesc transportat pe mare, prin Croația, folosind conducta Adria.
„Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni oferă posibilitatea de a importa petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pe platforma X.
Nu mai există scuze ca vreo țară UE să rămână dependenta de petrolul rusescMinistrul croat al economiei, Ante Susnjar, a declarat că Zagreb ar trebui să poată ajuta.
„Croația nu va permite ca aprovizionarea cu combustibil a Europei Centrale să fie pusă în pericol. Suntem pregătiți să contribuim la rezolvarea acestei perturbări acute”, a transmis acesta pe X.
Totuși, el a criticat în aceeași postare Budapesta și Bratislava pentru faptul că nu au reușit până acum să își diversifice importurile energetice.
„Conducta Adria este pregătită, astfel că nu mai există scuze tehnice pentru ca vreo țară din UE să rămână dependentă de țițeiul rusesc. Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra populației ucrainene. Este timpul ca acest profit de război să înceteze”, a afirmat Susnjar.
Un raport publicat pe 16 februarie de Center for the Study of Democracy, un think tank din Bulgaria, a concluzionat de asemenea că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc, deoarece există surse alternative disponibile.
„Nu există motive tehnice sau economice pentru prelungirea derogării de la sancțiunile privind petrolul rusesc în Europa Centrală. Dependența continuă a Ungariei este o alegere politică ce slăbește unitatea UE și subminează credibilitatea regimului de sancțiuni. Eliminarea treptată a țițeiului rusesc până la sfârșitul anului 2026 este atât realizabilă, cât și esențială pentru securitatea energetică pe termen lung a Europei”, a declarat Martin Vladimirov, directorul programului Energie și Climă al organizației.
Declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, 2026 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți artiști ai modernității.
Ministerul Culturii coordonează un amplu program național și internațional de evenimente, expoziții, concerte și proiecte educaționale menite să aducă în atenția publicului opera, gândirea și moștenirea spirituală a marelui sculptor.
Programul reunește inițiative interdisciplinare care pun creația lui Brâncuși într-un dialog normal cu arta contemporană și cu publicul de astăzi, confirmând, prin asta, actualitatea și forța operei sale.
Premii, expoziții și muzică la Ministerul CulturiiPrimul eveniment dedicat Anului Brâncuși va avea loc joi, 19 februarie 2026, la Ministerul Culturii, unde Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București va organiza ceremonia de decernare a premiilor anuale.
Programul include o prezentare susținută de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, un moment muzical live și vernisajul unei expoziții de sculptură semnate de Paul Barbu, Neculai Păduraru și Adrian Piorescu.
Expoziții și proiecte internaționaleEvenimentele dedicate lui Brâncuși vor depăși granițele țării. Institutul Național al Patrimoniului va itinerara expoziția „Brâncuși și muzele dansului” în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, explorând dialogul dintre sculptură, dans și modă inspirat de colaborarea artistului cu dansatoarea Lizica Codreanu.
Totodată, la București va fi organizată „Cina Brâncuși”, o serată culturală avangardistă care recreează atmosfera atelierului parizian al sculptorului prin dans, muzică live și gastronomie conceptuală.
Muzee și instituții culturaleMuzeul Național de Artă al României organizează expoziții majore, printre care „Brâncuși ne privește pe toți” (februarie 2026), expoziția „Originile Infinitului” la Roma și participarea la retrospectiva Brâncuși de la Berlin, unde va fi expusă sculptura Somnul.
Biblioteca Națională pregătește o expoziție documentară cu volume și publicații dedicate vieții și operei sculptorului.
La Târgu Jiu, Muzeul Național Constantin Brâncuși deschide programul aniversar cu expoziția „BRÂNCUȘI 150”, reunind lucrările a 29 de graficieni contemporani dintr-un proiect internațional desfășurat în 21 de țări. Vernisajul va avea loc în prezența ministrului culturii, András István Demeter.
Muzică, teatru și modă inspirate de Brâncuși
Anul aniversar include și proiecte interdisciplinare:
Centrul de Cultură „George Apostu” organizează simpozioane, masterclassuri și expoziții dedicate generației contemporane, iar Muzeul Național Peleș pregătește expoziția „Marele Omagiu adus lui Brâncuși”.
Pe parcursul anului, vor avea loc conferințe, trienale și gale dedicate sculpturii, culminând cu Gala „Constantin Brâncuși” din noiembrie 2026.
Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre strategia economică și despre măsurile fiscale adoptate de guvern, Grindeanu susținând că etapa de disciplină financiară trebuia urmată mai rapid de un program de relansare economică.
„Acum dacă mă uit peste cifre, înclin să-i dau dreptate președintelui Nicușor Dan, că nu prea a fost nevoie de mărirea TVA.”
Relansarea economică trebuia începută mai devreme?Mai mult, Grindeanu a explicat că măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative adoptate anterior au fost corecte, însă guvernul ar fi trebuit să treacă încă din septembrie la stimularea economiei.
„Cealaltă variantă era să rămână această disciplină financiară pe care am spus că o laud la Ministerul Finanțelor. Din septembrie trebuia să se vină cu relansarea economică”, a declarat acesta.
Potrivit liderului social-democrat, PSD a susținut restructurările din instituții și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație, inclusiv la ANRE și ANCOM, dar ulterior direcția economică a devenit greșită.
„De acolo încolo, din septembrie încolo, s-a intrat într-o treabă mai puțin necesară, din punctul meu de vedere”, a adirmat Grindeanu.
Pachetul economic și sprijinul pentru companiiLiderul PSD a mai precizat că actualul pachet economic este asumat de PSD, cu excepții pentru domenii precum sănătatea, educația și sistemul de apărare și ordine publică.
El a adăugat că impactul relansării depinde de modul în care Ministerul Finanțelor va aplica schemele de ajutor pentru companii, fie prin credite fiscale, fie prin granturi, estimând că efectul asupra economiei ar putea însemna un plus de aproximativ un punct procentual de creștere, în funcție de implementare.
Sorin Grindeanu a declarat miercuri seara, la Digi 24, despre numirile la conducerea serviciilor secrete, că „președintele vine și propune, iar Parlamentul votează”, precizând că PSD urmărește un anumit profil pentru viitorii șefi ai serviciilor, cu accent pe loialitate instituțională și integritate.
Liderul PSD a spus că nu își dorește ca aceste persoane „să transforme serviciile secrete în anexe ale unor partide sau ale unor ONG-uri” și a adăugat că vrea oameni care „să știe arhitectura statului român foarte bine”, nu persoane care „să învețe instituțiile la locul de muncă”.
Întrebat dacă își dorește ca serviciile să fie conduse de oameni de partid, liderul PSD a spus: „N-am spus că vreau să fie oameni de partid. Am spus că îmi doresc să fie oameni care cunosc foarte bine arhitectura statului român. Nu vreau să învețe la locul de muncă ce înseamnă să fii director la SRI sau ce înseamnă să fii director la SIE”.
Grindeanu a adăugat că PSD va face evaluări pentru fiecare nominalizare a președintelui și va decide ulterior cum votează în Parlament. „Pe fiecare nominalizare, având în vedere acest portret, aceste criterii pe care le-am anunțat mai înainte, vom face evaluări proprii în partid și vom vedea dacă vom vota sau nu în Parlament aceste propuneri”, a spus el.
Întrebat despre o posibilă împărțire a conducerii serviciilor între partide, Grindeanu a afirmat că îl interesează persoanele care îndeplinesc criteriile anunțate, dincolo de politică.
Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24.
Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență.
La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja.
„Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii”„Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau.
Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic.
Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii.
Vă rog să vă uitați pe presă!
Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu.
Vicepreședintele nu a riscat să generalizeze„Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii.
Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic.
Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie.
De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.
Discuțiile au avut loc într-un context politic tensionat, în care adoptarea bugetului depinde de susținerea măsurilor sociale cerute de social-democrați. Grindeanu a spus că atmosfera întâlnirii a fost una orientată spre soluții, contrar speculațiilor apărute în spațiul public.
Potrivit acestuia, pe lângă subiectele economice, șeful statului a cerut detalii despre proiecte legislative aflate în Parlament și despre măsuri umanitare externe.
„Și despre buget, și despre lucruri care nu țin de buget, dar despre partea legislativă. De exemplu, am discutat și avea o preocupare legată de legea aceasta și absolut necesară, care e pe parcurs parlamentar, femicidul, și a cerut amănunte lucrurile acestea.”
Ajutorul pentru Gaza ar putea fi extinsGrindeanu a afirmat că administrația prezidențială a propus creșterea sprijinului acordat civililor din Gaza, după operațiunile umanitare realizate deja de România.
„Ne-a informat, de exemplu, despre o dorință a administrației prezidențiale, și eu sunt absolut deschis la asta și ofer toată susținerea, să mărim ajutorul pe care România l-a dat în Gaza. Știți că noi am reușit să ne ocupăm de cam 120 de copii aduși în țară, care împreună cu însoțitorii undeva la 300 de persoane, și atunci e vorba de un angajament de a mări numărul acesta undeva până la 1.000. Președintele ne-a expus opinia administrației și am fost de acord”, a declarat președintele social-democrat.
Liderul PSD a precizat că discuțiile au vizat și deblocarea unor proiecte considerate întârziate.
„Chiar una care nu s-a potrivit deloc cu ceea ce a apărut în presă toată lumea. Preocupată de a rezolva lucruri și de a debloca anumite subiecte, anumite proiecte care par a fi fost blocate.”
PSD condiționează votul pe bugetÎn ceea ce privește adoptarea bugetului, Grindeanu a reafirmat că PSD își menține condiția privind introducerea unui pachet de protecție socială, invocând scăderea puterii de cumpărare.
„Evident. Și nu are nicio legătură cu ce ar fi trebuit să se întâmple să nu mai rămână. Puterea de cumpărare a românilor de când a venit acest guvern a scăzut, din care și PSD-ul face parte. Vă dau un exemplu. Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%. În anul trecut, cel puțin din această perspectivă, puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 10%. Iar aceste lucruri se văd cel mai tare la cei cu venituri mici”, a afirmat Grindeanu.
Social-democrații susțin că măsurile propuse vizează în special pensionarii cu venituri reduse și continuarea mecanismelor de sprijin aplicate anterior.
„De aceea PSD-ul vine cu acest pachet care se adresează pensiilor mici. Avem acel sistem ON-OFF care a funcționat anul trecut, în 2025”, a conchis liderul PSD.
