MediaFax.ro

„O conversație foarte pozitivă. Sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ în săptămânile următoare pentru a da un nou impuls diplomației în vederea încheierii războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski pe Telegram.

Liderul ucrainean se întorcea la Kiev după întrevederi la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, consacrate modalităților de avansare a negocierilor pentru încheierea conflictului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani.

În cadrul discuțiilor de la Londra, liderii europeni și-au exprimat sprijinul pentru organizarea unei întâlniri directe între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, în încercarea de a obține o încetare a focului.

Negocierile mediate de Statele Unite și coordonate de Witkoff și Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, au înregistrat progrese limitate în ultimele luni, în contextul în care atenția Washingtonului s-a concentrat tot mai mult asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu și a dosarului iranian.

Zelenski a afirmat că, deși o mare parte a atenției internaționale este îndreptată către situația din Iran, „obiectivul nostru comun privind pacea în Europa rămâne pe agendă”.

Președintele ucrainean a precizat că discuțiile cu emisarii americani au vizat și perspectivele unor contacte diplomatice în marja summitului G7 care va avea loc la Evian, în Franța, și a mulțumit Statelor Unite pentru ceea ce a numit „evaluarea pozitivă a poziției Ucrainei”.

După convorbirea cu emisarii americani, Zelenski a spus că a discutat telefonic și cu președintele francez Emmanuel Macron, cu care a coordonat următorii pași diplomatici privind războiul din Ucraina.

„Am avut o conversație foarte consistentă cu președintele Franței. Am revenit asupra principalelor puncte discutate cu o zi înainte la Londra și ne-am coordonat pașii următori. De asemenea, am discutat detaliile convorbirii cu emisarii președintelui Statelor Unite. Trebuie să folosim fiecare oportunitate disponibilă pentru a revitaliza diplomația și pentru a apropia sfârșitul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a transmis Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că pregătirile pentru reuniunea liderilor G7 de la Evian sunt în desfășurare și a subliniat importanța obținerii unor rezultate concrete. „Ne pregătim pentru formatul G7 din Franța și este important să existe rezultate puternice. Mulțumesc, Emmanuel!”, a adăugat președintele ucrainean.

Juristul britanic se confruntă de peste doi ani cu acuzații de comportament sexual necorespunzător formulate de o fostă colaboratoare, potrivit AP.

Khan a respins în mod constant toate acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Decizia finală privind viitorul său în funcție revine acum organismului care supraveghează activitatea Curții Penale Internaționale.

Acesta urmează să convoace o sesiune specială în cadrul căreia va decide dacă Karim Khan poate continua să ocupe funcția de procuror-șef al instanței internaționale cu sediul la Haga.

Suspendarea intervine într-un moment sensibil pentru Curtea Penală Internațională, instituție responsabilă de investigarea și judecarea celor mai grave crime internaționale, inclusiv genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Programul, denumit „America’s Workforce Academy” (AWA), va fi lansat inițial în statele Louisiana, Ohio, Indiana și Texas, ca proiect-pilot în cursul acestui an.

Potrivit companiei, inițiativa reprezintă cea mai mare investiție privată din istoria Statelor Unite ale Americii într-un program de formare pentru meserii specializate care include garanția angajării absolvenților.

Participanții vor obține o certificare emisă de Centrul Național pentru Educație și Cercetare în Construcții, precum și un certificat propriu al programului AWA, documente care vor putea fi utilizate la angajare în diverse sectoare economice și la diferiți angajatori.

„Statele Unite vor avea nevoie de sute de mii de lucrători calificați pentru a construi infrastructura necesară astfel încât țara să rămână lider în domeniul inteligenței artificiale. Oamenii trebuie să aibă acces la educație și la oportunitățile care le permit să ocupe aceste locuri de muncă. Credem că viitorul trebuie să fie accesibil tuturor. Dorim să oferim superinteligență personală pentru fiecare persoană și vrem ca un număr cât mai mare de oameni să contribuie la construirea acestui viitor alături de noi”, a afirmat Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta.

„Revoluția inteligenței artificiale aduce schimbări, dar și oportunități istorice. O nouă generație de muncitori va construi infrastructura și rețelele care vor susține puterea economică a Americii în această nouă eră”, a declarat și Dina Powell McCormick, vicepreședinte al Meta.

Compania a explicat că decizia de a lansa programul este legată de creșterea accelerată a investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială și în centrele de date, domenii care necesită un număr tot mai mare de electricieni, tehnicieni de fibră optică, mecanici și alți lucrători specializați.

„Infrastructura AI pe care o construim astăzi necesită o forță de muncă extraordinară pentru a deveni realitate. America are nevoie de sute de mii de lucrători calificați, iar acest program creează căi clare și accesibile către aceste cariere”, a afirmat Rachel Peterson, vicepreședinte responsabil de centrele de date ale Meta.

Un element distinctiv al programului este faptul că participanții vor fi plătiți în timpul perioadei de pregătire și nu vor suporta costuri de școlarizare sau datorii educaționale.

Compania, evaluată la aproximativ 852 miliarde de dolari după cea mai recentă rundă de finanțare, a precizat că nu a luat încă o decizie privind momentul listării, însă depunerea documentelor îi oferă flexibilitatea de a deveni companie publică într-un interval mai scurt dacă va considera oportun acest pas.

„Am depus recent un formular S-1 confidențial. Nu am decis încă momentul listării; este posibil să mai dureze, deoarece există lucruri pe care dorim să le facem și care sunt probabil mai ușor de realizat ca societate privată”, a transmis compania într-un comunicat.

Procedura confidențială permite companiilor să prezinte situațiile financiare și alte documente autorităților de reglementare înainte ca acestea să fie făcute publice investitorilor.

Compania intenționează, de asemenea, să faciliteze o ofertă prin care angajații să poată vinde o parte din acțiunile deținute la evaluarea actuală, măsură care ar putea reduce presiunea pentru obținerea de lichidități înaintea listării.

Fondată ca laborator de cercetare în domeniul inteligenței artificiale, OpenAI a cunoscut o expansiune accelerată după lansarea chatbotului ChatGPT în 2022. Potrivit companiei, platforma are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal.

Anunțul vine într-un context de competiție intensă în industria inteligenței artificiale. Cu o săptămână înainte, rivalul Anthropic a anunțat la rândul său depunerea confidențială a documentelor pentru listare, după o rundă de finanțare care a evaluat compania la aproximativ 965 miliarde de dolari. În paralel, compania aerospațială SpaceX se pregătește de debutul pe piața publică.

Directorul general al OpenAI, Sam Altman, a afirmat că firma intră într-o „a treia fază” a dezvoltării sale. După etapa de cercetare și cea de transformare într-o companie de produse, obiectivul actual este extinderea accesului la inteligența artificială avansată.

„Economia începe să se restructureze în jurul inteligenței artificiale. Întrebarea centrală este cum putem face AI-ul avansat abundent, accesibil, sigur și util pentru fiecare persoană și organizație”, a spus Altman.

În pofida creșterii rapide și a finanțărilor masive atrase, OpenAI continuă să investească semnificativ în infrastructura necesară dezvoltării și operării modelelor de inteligență artificială, ceea ce menține presiunea asupra profitabilității companiei.

O eventuală listare a OpenAI, alături de cele pregătite de Anthropic și SpaceX, ar putea marca una dintre cele mai importante perioade pentru piața ofertelor publice inițiale din sectorul tehnologic.

Franța a învins Irlanda de Nord cu scorul de 3-1, luni seara, la Villeneuve-d’Ascq, într-un meci de pregătire pentru Cupa Mondială 2026. Meciul a fost decis de atacantul Michael Olise, autorul tuturor golurilor formației pregătite de Didier Deschamps.

După o primă parte lipsită de claritate în jocul ofensiv, „Les Bleus” au deschis scorul chiar înainte de pauză, prin Olise (43). Jucătorul lui Bayern München și-a trecut în cont alte două reușite în partea secundă, în minutele 49 și 75, completând un hat-trick spectaculos. Unicul gol al nord-irlandezilor a fost înscris de Patrick Kelly (64).

Deși au controlat partida, francezii au arătat din nou vulnerabilități defensive, după ce fuseseră învinși săptămâna trecută de Coasta de Fildeș (1-2).

Printre aspectele pozitive ale francezilor s-au numărat revenirea fundașului William Saliba, care a evoluat jumătate de meci, dar și prestația promițătoare a tânărului Désiré Doué. În schimb, Kylian Mbappé și Ousmane Dembélé au avut evoluții sub așteptări.

Franța va debuta la Cupa Mondială săptămâna viitoare împotriva Senegalului.

Într-un alt meci de pregătire, Țările de Jos au învins Uzbekistanul cu 2-1 la New York, într-o partidă decisă în minutele de prelungire.

Cody Gakpo a deschis scorul din penalty în minutul 31, însă olandezii au ratat numeroase ocazii și au fost egalați în minutul 90+1 prin Sergeev. Formația antrenată de Ronald Koeman a obținut victoria la ultima fază a meciului, când Gakpo a transformat un nou penalty, în minutul 90+7.

Succesul a fost umbrit de accidentarea portarului Bart Verbruggen, titularul postului de portar, care a părăsit terenul în minutul 67. Starea sa fizică ridică semne de întrebare înaintea debutului la Cupa Mondială, programat pe 14 iunie, împotriva Japoniei.

Deși a câștigat, echipa din Țările de Jos a evidențiat probleme de eficiență în fața porții, după ce a dominat partida și și-a creat numeroase ocazii de gol.

Aflată pe locul 38 în clasamentul mondial, Jaqueline Cristian a gestionat cu succes condițiile de joc și a obținut victoria după o oră și 48 de minute de la reluarea meciului. Partida a fost suspendată la scurt timp după debut, din cauza ploii, și a fost reluată după mai bine de două ore.

Românca a reușit primul break al meciului la scorul de 2-2 în setul inaugural și și-a conservat avantajul până la final, adjudecându-și primul act cu 6-4. În setul secund, cele două jucătoare și-au câștigat serviciul fără să cedeze vreun break, astfel că disputa a fost decisă în tiebreak, unde Cristian s-a impus cu 7-4.

La finalul meciului, sportiva română a declarat că succesul are o semnificație specială, având în vedere dificultățile întâmpinate de-a lungul carierei pe iarbă.

„Mă așteptam să fie dificil pe iarbă, mai ales că este primul meci pe această suprafață. Am o relație complicată cu această suprafață și înseamnă mult această victorie. Pentru mine nu este ușor pe iarbă pentru că sunt operată la genunchi. Anul acesta mă simt mai bine și vreau să mă bucur mai mult”, a afirmat Jaqueline Cristian.

Victoria de la Queen’s a îmbunătățit bilanțul direct al româncei în confruntările cu Zheng la 3-2. Totodată, succesul reprezintă doar a doua victorie din cariera sa pe iarbă la nivel de circuit WTA și prima după cea obținută în fața italiencei Lucia Bronzetti la Wimbledon în 2023.

În turul al doilea, Jaqueline Cristian o va întâlni pe învingătoarea partidei dintre britanica Katie Boulter și canadianca Leylah Fernandez, meci întrerupt din cauza polii.

Turneul WTA 500 de la Queen’s Club Championships se desfășoară în perioada 8-14 iunie la Londra și marchează începutul sezonului pe iarbă înaintea turneului de Grand Slam de la Wimbledon.

Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că este încrezător că în ziua votului, peste 233 de membri al Parlamentului României, îi vor acorda încrederea pentru a forma Guvernul.

„Doresc mâine (marți – n.r.) să închei consultările cu toți actorii politici și, evident, undeva pe miercuri vom stabili calendarul final, dar cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare vom fi în măsură să ne prezentăm în fața Parlamentului pentru acele voturi”, a spus Eugen Tomac.

Întrebat despre un plan B în condițiile în care partidele, precum PNL sau USR nu vor dori să voteze acest guvern tehnic în Parlament, premierul desemnat a spus că nu are plan B.

De asemenea, a spus că nu va intra în dialog cu AUR: „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României. Și aici vreau să fiu foarte clar. Eu respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Este fiecare liber în această țară să voteze așa cum simte. Însă nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege niciodată partidele care, prin gesturi concrete, acționează împotriva interesului național. Și AUR a avut un asemenea comportament de mai multe ori. Și chestiunea aceasta, evident, nu este negociabilă”.

Întrebat, însă, dacă va sta de vorbă cu parlamentari din aceste separat, „la bucată”, Tomac a spus că nu a avut dialog și nici nu a fost contactat, dar nici nu a fost interesat să intre în contact până acum.

„Dar evident, pentru mine fiecare vot va fi important”, a mai spus Tomac.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a declarat că actuala situație politică obligă la găsirea rapidă a unei soluții pentru depășirea blocajului.

„Alternativa este destul de periculoasă pentru țara noastră. Traversăm o perioadă extrem de complicată, cu presiuni economice și riscuri de securitate la granița României”, a afirmat premierul desemnat.

Întrebat dacă Executivul pe care încearcă să îl formeze va reprezenta un nou „guvern al președintelui”, după modelul asociat fostului președinte Klaus Iohannis, Tomac a respins această interpretare.

„Eu cred că dacă nu am fi avut această abordare rigidă a partidelor politice, președintele niciodată nu și-ar fi dorit să se implice în găsirea unei astfel de soluții”, a declarat acesta.

Potrivit premierului desemnat, propunerea actuală a apărut după săptămâni de negocieri fără rezultat între formațiunile parlamentare.

„Această soluție vine după o lungă perioadă de discuții între partide, care nu au venit până la urmă cu o majoritate care să deblocheze situația”, a spus Tomac.

El a subliniat că obiectivul principal rămâne formarea unui guvern funcțional și reducerea tensiunilor politice.

„Avem nevoie în momentul de față de mai multă claritate și de un mesaj care să ne ajute pe toți să depășim acest moment tensionat”, a afirmat premierul desemnat.

Tomac a comentat și declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, care a susținut recent că, în eventualitatea în care va conduce Guvernul, acesta ar fi un „premier surogat”.

Premierul desemnat a evitat să intre într-o polemică publică cu Băsescu.

„Pe domnul președinte Băsescu îl respect. Am luat notă de poziția domniei sale. Nu am ce să comentez”, a declarat Tomac.

Premierul desemnat a insistat că va continua consultările cu partidele parlamentare pentru obținerea sprijinului necesar învestirii Guvernului.

„Sunt pregătit, sunt dispus, sunt hotărât să discut atât timp cât este nevoie”, a afirmat acesta.

Tomac a adăugat că societatea este obosită de conflictele politice și că România are nevoie de „mai mult echilibru” și de „mai mult dialog așezat”.

Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină noul Executiv și după apariția în spațiul public a unor acuzații privind o posibilă creștere a influenței președintelui asupra viitorului Guvern.

Ca și în cazul Groenlandei, ideea cumpărării teritoriului de către Statele Unite se lovește de opoziția localnicilor.

„Insulele Chagos nu sunt de vânzare și nu ar trebui cedate”, a declarat liderul guvernului chagosian în exil, Misley Mandarin, într-un interviu acordat publicației britanice The Independent, referindu-se la informațiile potrivit cărora administrația președintelui american Donald Trump ar fi luat în calcul cumpărarea arhipelagului.

Arhipelagul Chagos este format din peste 60 de insule situate în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 2.000 de kilometri sud de India. În prezent, teritoriul este administrat de Regatul Unit, însă Mauritius, un stat insular situat în Oceanul Indian, la est de Madagascar, revendică de decenii suveranitatea asupra sa.

Miza principală a disputei este insula Diego Garcia, unde se află una dintre cele mai importante baze militare operate în comun de Statele Unite și Regatul Unit. Baza are un rol strategic pentru operațiunile militare desfășurate în Orientul Mijlociu, Asia și Oceanul Indian.

Potrivit sursei citate, la Washington a fost analizată inclusiv posibilitatea ca Statele Unite să cumpere arhipelagul. În același timp, guvernul britanic negociază transferul suveranității asupra teritoriului către Mauritius, stat insular din Oceanul Indian care revendică de decenii arhipelagul.

Misley Mandarin, liderul guvernului chagosian în exil, a declarat că atât o eventuală vânzare a insulelor către Statele Unite, cât și transferul acestora către Mauritius sunt inacceptabile.

Potrivit acestuia, singura soluție acceptabilă este revenirea comunității chagosiene pe insulele din care locuitorii au fost strămutați în urmă cu mai multe decenii.

„Singura opțiune viabilă este reinstalarea chagosienilor britanici în Teritoriul Britanic din Oceanul Indian”, a declarat acesta.

Guvernul chagosian în exil reprezintă o parte a comunității originare din arhipelag. Locuitorii insulelor au fost evacuați de autoritățile britanice în anii 1960 și 1970 pentru a permite construirea bazei militare de la Diego Garcia. De atunci, mulți dintre aceștia trăiesc în Regatul Unit, Mauritius și Seychelles și solicită dreptul de a reveni pe insulele de origine.

Mandarin se află deja într-un litigiu cu guvernul britanic privind viitorul arhipelagului și drepturile comunității chagosiene.

Disputa a început după ce guvernul lui Keir Starmer a anunțat că intenționează să transfere suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, păstrând în același timp funcționarea bazei de la Diego Garcia printr-un acord de închiriere pe termen lung.

Executivul britanic susține că acordul este necesar după ce Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ favorabil revendicărilor Mauritiusului asupra arhipelagului.

Criticii planului spun însă că Londra nu este obligată să renunțe la teritoriu și avertizează asupra unor posibile consecințe pentru securitatea occidentală în regiune.

În Camera Lorzilor a fost depus un proiect de lege care ar bloca cedarea sau vânzarea insulelor. Documentul prevede că orice schimbare a statutului arhipelagului ar necesita aprobarea Parlamentului britanic, acordul reprezentanților comunității chagosiene și organizarea unui referendum în rândul acesteia.

Cumpărărea Insulelor Chagos de către Statele Unite a fost una dintre opțiunile discutate pentru a evita transferul suveranității arhipelagului către Mauritius.

„A fost una dintre opțiunile analizate pentru a reduce efectele acordului foarte prost dintre Regatul Unit și Mauritius”, a declarat o sursă. „Nu mai este pe masă.”

Subiectul amintește de interesul manifestat în trecut de Donald Trump pentru cumpărarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, pe care liderul american l-a descris în repetate rânduri drept esențial pentru interesele strategice și de securitate ale Statelor Unite.

În cazul Insulelor Chagos, reprezentanții comunității locale au transmis imediat un mesaj clar: arhipelagul nu trebuie nici vândut, nici transferat altui stat, iar prioritatea ar trebui să fie revenirea locuitorilor originari pe insulele din care au fost strămutați în urmă cu mai bine de jumătate de secol.

Invitat luni seara la Antena 3 CNN, premierul desemnat Eugen Tomac a vorbit despre principalele cinci probleme ale României și pericolul de a ajunge în „junk”.

Despre principalele nemulțumiri ale românilor, Tomac a spus că acestea sunt „perspectiva locurilor de muncă, corupția mică și mare,  sistemul de sănătate, educația”, iar românii își doresc „venituri mult mai mari”.

„Avem foarte multe regiuni ale țării în care sunt destul de abandonate, unde sărăcia trebuie combătută inteligent”, a precizat premierul desemnat.

El a declarat că „aici avem nevoie de măsuri curajoase. Nu doar de bani”.

„Suntem în această situație tensionată tocmai pentru că românii au trecut printr-un an extrem de dur cu taxe, impozite mărite, cu o serie de măsuri care din punct de vedere fiscal au afectat pe fiecare cetățean și fiecare întreprindere”, a precizat el.

Ca soluție, Tomac a propus că „nu avem voie în următoarea perioadă nici să mai creștem taxele, nici să mai mărim impozitele”.

„Riscul legat de rating-ul de țară este uriaș. Este foarte important să rămânem o țară stabilă și predictibilă”, a declarat premierul desemnat, cu privire la pericolul de rating „junk”.

„Cred că antreprenorii așteaptă ca guvernul României să aibă o politică fiscală predictibilă”, a mai adăugat politicianul.

„Este esențial să construim în termenii prevăzuți de lege bugetul pentru acest an, un buget realist, să continuăm să ne menținem în ținta de deficit stabilită de 6,2”, potrivit lui Tomac.

El a mai precizat că „în caz contrar, riscăm să ajungem la mâna piețelor, inclusiv în ceea ce privește salariile și pensiile”. Însă, a declarat că va fi „extrem de atent ca din acest punct de vedere să acționăm cu foarte mult echilibru”.

Tomac a mai menționat că „nu putem avea companii de stat care merg de ani de zile pe pierdere. Acolo trebuie să facem un audit”.

„Digitalizarea va ajuta enorm de mult ca statul să devină mult mai prietenos în relația cu cu mediul privat. Mediul privat este cel care aduce bunăstare. Este cel care aduce taxe și impozite la bugetul de stat. Nu putem face performanță decât atunci când avem predictibilitate, claritate și curaj să luăm măsuri importante pentru această țară”, a concluzionat Eugen Tomac.

„Guvernul Tomac: este ca și cum USR, PNL și UDMR ar pune bateriile noi în «jucăria tehnocrată» cu care Grindeanu și Simion vor să se joace după aceea. Cam asta ni se propune zilele ăstea”, a scris Rodeanu, luni, pe Facebook.

El afirmă că cele două partide refuză asumarea guvernării, dar își mențin controlul prin majoritatea parlamentară.

„PSD refuză să își asume guvernarea. AUR refuză să își asume guvernarea. Dar ambele partide vor să păstreze controlul asupra viitorului Guvern prin aceeași combinație parlamentară cu care au dat jos guvernul Bolojan”, a adăugat acesta.

Rodeanu cere clarificări din partea PSD privind opțiunea de a intra la guvernare sau de a rămâne în opoziție.

„Înainte de orice discuție despre guverne tehnocrate, PSD trebuie să răspundă la o întrebare simplă? vrea să fie la Guvernare sau vrea în opoziție”.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a afirmat că viitorul Executiv trebuie să transmită un semnal de stabilitate către mediul economic.

„Mesajul pe care îl transmit este că nu vor mai crește taxe și impozite în România în următoarea perioadă. Este un prim semnal că lucrurile pot intra pe o traiectorie sănătoasă în ceea ce privește creșterea economică”, a declarat acesta.

Premierul desemnat a susținut că România dispune de resurse și capacități care i-ar permite să aibă prețuri mai mici la energie.

În opinia sa, principalul obstacol îl reprezintă procedurile administrative excesive care întârzie proiectele din domeniu.

„Noi avem capacitatea de a avea energie mai ieftină, însă interesele din această zonă și birocrația excesivă blochează dezvoltarea unor proiecte importante”, a afirmat Tomac.

Acesta a precizat că a discutat în ultimele zile cu foști miniștri și reprezentanți ai Ministerului Energiei și că a identificat soluții pentru accelerarea investițiilor.

Tomac consideră că sectorul privat trebuie să joace în continuare un rol central în dezvoltarea capacităților de producție energetică.

Potrivit acestuia, cele mai importante investiții realizate în ultimii ani în domeniul energiei au provenit din mediul privat.

„Cele mai mari investiții în această zonă s-au făcut din zona privată și ele trebuie în continuare încurajate”, a spus premierul desemnat.

El a adăugat că România are nevoie de o producție mai mare de energie pentru a putea reduce costurile suportate de consumatori.

„Dacă vrem să avem energie mai ieftină, avem nevoie de mai multă energie”, a declarat Tomac.

Premierul desemnat a afirmat că simplificarea procedurilor administrative și digitalizarea instituțiilor trebuie să devină priorități ale viitorului Guvern.

„Corelat cu digitalizarea, acest proces de debirocratizare în energie poate stimula și mai mult economia”, a spus el.

Tomac a respins ideea existenței unor soluții rapide pentru problemele economice și a susținut că dezvoltarea trebuie construită prin măsuri concrete.

„Nu pot să vin în fața românilor să le spun că avem formule miraculoase”, a afirmat acesta.

Potrivit premierului desemnat, relansarea economiei trebuie să se bazeze pe atragerea fondurilor europene, încurajarea investițiilor și reducerea cheltuielilor inutile ale statului.

„Singura soluție este să oprim risipa banului public acolo unde se poate și să stimulăm economia”, a declarat Tomac.

El a adăugat că România trebuie să folosească mai eficient fondurile europene și să creeze condiții pentru creșterea producției interne.

„Trebuie să îi încurajăm pe români să producă și să fim competitivi pentru piața globală”, a concluzionat premierul desemnat.

Tomac a explicat că legea salarizării este una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă consideră că proiectul nu a fost prezentat suficient de clar și că a generat nemulțumiri justificate în rândul celor vizați.

„Nu sunt de acord cu această formulă de a le crește doar unor categorii și evident că cea mai mare parte a persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare veniturile”, a declarat premierul desemnat de Nicușor Dan, într-o intervenție la Antena 3 CNN.

El a adăugat că proiectul nu a fost explicat suficient de clar, ceea ce a alimentat nemulțumirile angajaților din sectorul public.

„Oamenii, pe bună dreptate, citind proiectul de lege, își pun multe semne de întrebare și sunt nemulțumiți”, a spus Tomac.

Potrivit acestuia, legea a fost amânată ani la rând, atât din motive legate de pandemie, cât și din considerente electorale, iar acum autoritățile se află sub presiunea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR.

Tomac susține că proiectul nu ar trebui privit ca un act normativ destinat majorării salariilor, ci ca o reformă menită să echilibreze grilele de salarizare din sectorul public.

„Aici este marea problemă pe care trebuie să o explicăm cinstit. Ce avea misiunea de a echilibra între diferite categorii grilele de salarizare nu a fost făcut bine, din punctul meu de vedere”, a declarat politicianul.

El a precizat că a discutat în repetate rânduri subiectul atât cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, cât și cu reprezentanții partidelor politice și s-a declarat încrezător că poate fi găsit un compromis pentru adoptarea legii.

„Sper și-mi doresc să găsim compromisul necesar pentru a merge înainte”, a declarat premierul desemnat.

Tomac a dat asigurări că va susține dialogul cu toate categoriile afectate de prevederile proiectului. „Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă”, a afirmat el.

„Voi sta alături de echipa guvernamentală, oricât va fi necesar, pentru a discuta cu toate categoriile afectate, în așa fel încât să găsim soluția necesară”, a declarat premierul desemnat, care s-a arătat încrezător că poate fi găsită o soluție acceptată atât politic, cât și la nivel european.

Invitat luni seara la Antena 3 CNN, premierul desemnat Eugen Tomac a vorbit despre tezaurul României aflat la Moscova.

„În urmă, cu doi ani de zile, am avut o dezbatere destul de serioasă în Parlamentul European, privind combaterea traficului de bunuri culturale sustrase ilicit din diferite state”, a menționat Tomac. „Dezbaterea era despre cum putem evita pe viitor diferite cazuri din acest domeniu”.

El a continuat că „am întrebat pe cei din Parlament și Comisie ce putem face pentru situația în care se află România și în cazul concret cu tezaurul pe care îl avem de mai bine de un secol în Rusia”.

„Pentru că la noi nu s-a sustras, noi pur și simplu l-am dus pe baza unei înțelegeri bilaterale și Moscova nu mai vrea să-l restituie niciodată înapoi”, a precizat premierul desemnat. „Am încercat să promovez o inițiativă extrem de importantă la nivel european, privind restituirea tezaurului României”.

„Și la Bruxelles și la București mi s-a spus că este imposibil acest lucru. Pentru că, în general, Uniunea Europeană adoptă decizii valabile pentru toate statele membre, nu preia proiecte naționale”, a explicat acesta.

El a prezicat că „nu m-a descurajat această abordare, ci din contră, m-a determinat să caut soluțiile cele mai potrivite pentru a convinge Parlamentul European și am avut o colaborare excepțională cu Banca Națională pe acest dosar”.

Tomac a declarat că a reușit „în 2024 să adopt cu o largă majoritate un raport al Parlamentului European, o rezoluție, prin care Uniunea Europeană și-a asumat că de acum încolo, în relația cu Federația Rusă, va discuta despre restituirea tezaului României aflat la Moscova”.

Premierul desemnat a concluzionat cu ideea că aceasta este „cea mai importantă rezoluție pe care Parlamentul European a adoptat-o cu privire la România”.

Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că multe state au închis de mult PNRR-ul și au absorbit toți banii și și-au revenit din punct de vedere economic după pandemie.

„Noi, în ultimii cinci ani de zile, ne-am angajat față de Uniunea Europeană că avem capacitatea de a atrage toți cei peste 20 de miliarde de euro. La unii am renunțat, între timp au fost mult mai mulți, 28 miliarde la început, pentru a-i injecta în economie și pentru a ne reveni. În 5 i ani de zile am atras 10 miliarde, iar noi, până pe 31 august, avem de îndeplinit o serie de jaloane pentru a atrage următorii 10 miliarde”, a spus Eugen Tomac.

Întrebat de întârzierile foarte mari, ceea ce i-ar face misiunea imposibilă în cazul în care va deveni premier, Tomac a spus că că este un om extrem de realist și nu se va hazarda.

„Eu cred că angajamentul pe care și l-au sumat partidele de a nu pierde bani din PNRR și prin programul de guvernare și prin înțelegerele interioare, că niciun partid nu se va opune acestui obiectiv, evident că mă face să cred că totuși, dincolo de jocurile politice, vom găsi consensul necesar pentru a împinge lucrurile înainte. Vom face tot ce depinde de noi. Vom munci 7 zile din șapte până în ultima clipă, pe 31 august. (…) Eu cred că avem șansa de a salva cât mai mulți bani”, a spus Tomac.

Ciprian Ciucu a lansat luni un atac la adresa premierului desemnat Eugen Tomac, pe Facebook, în care susține că propunerile de miniștri prezentate în cadrul consultărilor cu partidele sunt „cusute cu ață alb-fosforescentă” și ridică „semne de întrebare destul de mari”.

Ciucu afirmă că nu crede explicația potrivit căreia prima întâlnire a lui Tomac a fost cu PNL și sugerează că au existat discuții anterioare cu PSD.

„Ne-ați spus astăzi că ați ținut să vă întâlniți prima dată cu PNL, apoi cu PSD. Eu nu cred acest lucru; adică eu cred că ați avut întâlniri prealabile, ascunse și neasumate cu PSD. De ce spun acest lucru? Nu am cum să nu observ că ministerele asumate până acum de către PSD reflectă propuneri fix ale PSD: dl. Istudor la Agricultură, dl. Masala la Transporturi… Dar fisa mi-a picat atunci când ne-ați spus despre dl. Ionaș la M. Dezvoltării. Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la dl. Ionaș, altul decât că vi l-a dat PSD. N-ai cum! Pare că le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost.

Ciucu susține că pe lista prezentată de premierul desemnat se regăsesc și „membri ai PNL. Fără funcții mari, dar cu istorie lungă în PNL. Fără sprijinul nostru, sunt acolo la inițiativa dvs. Acum este vorba despre cele două doamne dar vor mai fi și alții. Și v-am spus chiar astăzi ce se va întâmpla: cum PSD are bani și plătește presa mult, va împinge narativul că guvernul dvs. este guvernul PNL și USR.  Se vor folosi de două, trei, patru nume cu o istorie în PNL și ne va pune guvernul dvs. în brațe, fără ca noi să fim parte a procesului prin care ați fost desemnat să faceți guvernul. Fix scenariul Cioloș! PSD vă va ataca, iar noi, mai cu bun simț, nu vă vom ataca. Am mai văzut filmul acesta.”.

Liderul liberal a invocat și un al treilea motiv de nemulțumire, referitor la scenariul în care un alt premier „tehnic”ar putea fi desemnat în cazul în care Tomac nu reușește să obțină susținerea necesară pentru formarea Guvernului.

„Asta îmi arată o strategie clar asumată, concepută special pentru a exonera PSD de orice răspundere. Cu toată stima pe care v-o port, cu toată admirația pe care o am pentru domnii Papahagi, Burnete, Niculescu… Vă rog, aveți decența și nu ne luați de proști. PSD a făcut deja această greșeală! Arătați-ne un minim de respect și nu ne insultați inteligența”.

La finalul mesajului, acesta a susținut că relația dintre cei doi ar fi impus o discuție deschisă despre constrângeri și limite.

„Dar nu așa, pentru că nu așa se câștigă încrederea. Încrederea se câștigă spunând adevărul, discutând deschis. Am avertizat din timp că nu vom accepta tehnicieni roșii, deci… nu trebuia”.

Într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN, Tomac a subliniat că legătura sa cu Republica Moldova datează de peste două decenii.

„Republica Moldova este unul dintre obiectivele mele și întreaga mea activitate s-a desfășurat și prin prisma promovării Republicii Moldova. Nu de ieri, de astăzi, ci de mai bine de 25 de ani”, a declarat acesta.

Politicianul a amintit că a intrat în politică în 2008, când a candidat pentru prima dată în colegiul destinat românilor din Republica Moldova.

„Aveam doar 27 de ani și am candidat. Am obținut aproape 50% din voturile oferite de cetățenii români pentru a-i reprezenta în Parlamentul României. M-a marcat acest lucru”, a afirmat Tomac.

Acesta a precizat că a candidat din nou în 2012 pentru a reprezenta românii din Republica Moldova și că experiența l-a apropiat și mai mult de problemele cetățenilor de peste Prut.

Tomac a anunțat că una dintre primele măsuri pe care le-ar propune ar fi crearea unui spațiu comunicațional comun între cele două state.

Potrivit acestuia, proiectul presupune armonizarea legislației astfel încât posturile de televiziune și radio din România să poată emite mai ușor în Republica Moldova, iar instituțiile media de la Chișinău să aibă acces pe piața românească.

„Prima acțiune va fi să inițiem dialogul cu Guvernul de la Chișinău pentru a crea un spațiu comunicațional comun”, a spus premierul desemnat.

El consideră că o astfel de măsură ar ajuta Republica Moldova în lupta împotriva dezinformării.

„În mod natural putem ajuta Republica Moldova în procesul de combatere a dezinformării și a acestui proces de rusificare. Pentru că, în continuare, influența presei de limbă rusă este o problemă destul de serioasă”, a declarat Tomac.

O altă prioritate enunțată de politician vizează educația.

Tomac susține că România și Republica Moldova ar trebui să aprofundeze cooperarea dintre sistemele de învățământ.

„Nu văd de ce nu am putea avea o curriculă comună”, a afirmat acesta.

Premierul desemnat a pledat și pentru organizarea de olimpiade comune și pentru studierea acelorași materii în cele două state.

„Cred că este absolut necesar să începem dialogul cu Republica Moldova pentru a avea olimpiade comune și pentru a integra cât mai profund cele două sisteme de învățământ”, a spus el.

Tomac a mai propus dezvoltarea unor competiții sportive comune între România și Republica Moldova și a susținut că astfel de inițiative ar consolida legăturile dintre cetățenii celor două state.

„Mi-aș dori foarte mult să avem Cupa României și Republicii Moldova”, a declarat politicianul.

Potrivit acestuia, toate aceste proiecte au un obiectiv comun: apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

„Obiectivul nostru este să susținem accelerarea procesului de integrare europeană. Este absolut obligatoriu acest lucru”, a afirmat Tomac.

El a adăugat că România și Republica Moldova trebuie să aibă curajul de a construi „punți cât mai solide pentru generațiile viitoare” și de a întări relațiile dintre cele două maluri ale Prutului.

Invitat luni seara la Antena 3 CNN, premierul desemnat Eugen Tomac a vorbit despre copilăria sa în Basarabia.

„Este foarte greu să explici, atunci când te apropii de sârma ghimbată, că dincolo este țara ta. Nu poți traduce acest sentiment”, a declarat Tomac.

„E o chestiune care te marchează”, a menționat Tomac, adăugând că pentru el, acest moment „a fost definitoriu”.

„Să trăiești pe frontiera trasată de Stalin nu este un lucru simplu”, a precizat premierul desemnat.

„Toată activitatea pe care am desfășurat-o a fost marcată de această copilărie. Și de această nedreptate prin care trăiesc și astăzi milioane de români”, a mai precizat acesta.

„Mi-am adus aminte de clipele în care plecam de Scunți spre frontieră și priveam cu ură sârma ghimpată care ne despărțea. Mi se părea o nedreptate”, a declarat Tomac.

Întrebat, la Antena 3 CNN, despre locul în care s-a născut și despre cetățeniile pe care le-a avut de-a lungul timpului, Tomac a respins criticile legate de faptul că nu s-a născut pe teritoriul actual al României.

„Eu nu sunt născut departe de România. Comuna Babele din sudul Basarabiei se află doar la 12 km de frontiera cu România. Provin dintr-o familie de români”, a declarat Tomac.

Acesta a explicat că familia sa a fost afectată de schimbările de frontieră produse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Bunica mea și bunicul meu s-au născut tot în Babele, iar în certificatul lor de naștere scria Regatul României. Și la fel ca bunicii mei, în aceeași situație s-au trezit fără voia lor, peste noapte, pe 27 iunie 1940, aproape 3 milioane de cetățeni români plătitori de taxe și impozite”, a spus Tomac.

Premierul desemnat a povestit că a venit în România „cu o bursă a statului român, mi-am încheiat practic studiile liceale aici, apoi am fost admis la Facultatea de Istorie. Sunt istoric, sunt mândru de faptul că am ales să urmez această facultate. Master tot la Facultatea de Istorie a Universității București. Am făcut și un doctorat pe care din nefericire n-am reușit să-l închei (…)”.

În ceea ce privește cetățeniile, Tomac a precizat că deține în prezent cetățenia română și pe cea a Republicii Moldova și că a renunțat la cetățenia ucraineană pentru a evita eventuale probleme administrative.

„Eu sunt cetățean al României și al Republicii Moldova. Și evident, pentru că Ucraina nu permitea dubla cetățenie, la un moment dat, pentru a nu exista complicații, am depus o cerere la ambasada ucraineană din București de a renunța, tocmai din rațiuni de a nu exista complicații, pentru că mi-am dorit foarte mult să devin cetățean al Republicii Moldova”, a declarat premierul desemnat.

Tomac a susținut că discuțiile privind originea sa și cetățeniile pe care le-a avut sunt prezentate într-o manieră nedreaptă.

Fumatul a fost interzis pe patru dintre cele mai frecventate plaje din Antalya. Patru dintre cele mai frecventate plaje din Antalya – Lara, Belek, Çamyuva și Beach Park – au intrat în zona fără fum din 5 iunie 2026.

Interdicția face parte din Inițiativa Mediteranei Albastre și vizează reducerea poluării cu mucuri de țigară în ecosistemul marin.

Imaginile realizate pe fundul mării au arătat acumulări masive de mucuri de țigară printre nisip și pietricele. Coordonatoarea proiectului, Ebru Șahin, a explicat că mucurile sunt transportate în mare de curenți și provoacă daune grave ecosistemului.

„Protejarea mărilor începe cu mici schimbări de comportament”, a declarat ea.

Antalya are 640 de kilometri de litoral și primește anual aproximativ 17 milioane de turiști. Plajele selectate pentru prima etapă a interdicției au fost alese tocmai din cauza numărului mare de vizitatori.

Conform noilor reguli, fumatul este strict interzis în zonele desemnate, la fel ca aruncarea mucurilor de țigară. Amenda actuală pentru încălcarea interdicției în Turcia este de aproximativ 1.764 de lire turcești, echivalentul a 28 de lire sterline.

Dacă restricțiile vor fi extinse la nivel național – variantă luată în calcul de autoritățile turce – amenzile ar putea ajunge la 5.000 de lire turcești, circa 81 de lire sterline.

Turcia urmează un trend european.

În Spania există reguli stricte privind fumatul și utilizarea țigărilor electronice pe plaje, cu amenzi între 30 și 2.000 de euro. Franța a introdus interdicție totală de fumat pe toate plajele și în spațiile publice.

Autoritățile turce iau în considerare extinderea restricțiilor și în afara plajelor, vizând facilități sportive, medicale și educaționale, locuri de joacă și lăcașuri de cult.