MediaFax.ro

Alarma a venit târziu în noapte. Un băiat ucrainean trecuse frontiera, era singur, înghețat și nu era în cea mai bună condiție fizică.

O echipă de prim răspuns a Salvamont Maramureș a încercat să ajungă cu snowmobilele la victimă. Din cauza ninsorii abundente care a provocat căderi masive de copaci, salvamontiștii împreună cu Poliția de Frontieră Vișeul de Sus au fost nevoiți să suspende misiunea la ora 4.30 dimineața.

Mai aveau de parcurs aproximativ 7 km prin zăpadă de peste 1 metru. Temperatura a scăzut la -18 grade noaptea.

Condiții extreme: -27 grade resimțite

Temperaturile au continuat să scadă: -15 grade ziua și sub -20 grade noaptea, cu temperatură resimțită de -25 până la -27 de grade.

Din cauza zăpezii abundente, drezina nu a putut urca. De asemenea, din cauza meteo nu s-a putut beneficia de sprijin aero.

Misiunea: acces pedestru cu echipament medical complet

Singura variantă a rămas accesul pe jos, pe schiuri de tură, cu evacuare pe targă. Salvamontiștii au luat toată aparatura medicală necesară: defibrilator, oxigen, robot compresii toracice.

Accesul și evacuarea au însemnat zeci de ore de muncă.

Probleme: lipsa oamenilor

Este nevoie de aproximativ 12 salvamontiști pentru misiune. Parte din ei sunt angrenați pe domeniile schiabile deschise, care nu pot fi închise. Alții, voluntari, sunt la serviciul lor de zi cu zi din care își câștigă pâinea.

„Ne organizăm așa puțini cum suntem și vom merge în munte să încercăm să mai salvăm o viață. Fiindcă asta contează pentru noi cu adevărat”, au transmis salvamontiștii.

Tânărul, găsit și adapostit într-o stână părăsită

După mai bine de 24 de ore, ucraineanul de 31 de ani a fost găsit și salvat.

Azi noapte la ora 01.00, când a fost găsit și adapostit într-o stână părăsită, salvamontiștii au reușit să facă un foc. Temperatura era sub -20 grade, iar cea resimțită sub -27 grade.

Evacuare cu elicopterul prin „fereastra meteo”

Misiunea a fost una extremă: zăpadă în golul alpin de peste 1 metru, care a împiedicat aterizarea elicopterului, viscol și vizibilitate redusă.

Marți s-a găsit o „fereastră” meteo de 2 ore în care s-a executat misiunea aero.

Tânărul a fost evacuat cu elicopterul cu troliu al POA Târgu Mureș și transportat la Spitalul din Vișeul de Sus pentru investigații.

Salvamontiștii coboară pe schiuri

Salvamontiștii coboară de pe munte pe schiuri. Acțiunea de salvare se va încheia complet prin întoarcerea la bază în jurul orei 16.00.

„O acțiune de salvare care a durat peste 30 ore în cele mai grele condiții și la capătul căreia suntem mulțumiți că am mai salvat o viață de om”, au transmis salvamontiștii din Maramureș.

Europarlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Georgiana Teodorescu, Adrian Axinia si Gheorghe Piperea au sesizat oficial Comisia Europeană și Consiliul European cu privire la lipsa mandatului legal necesar pentru semnarea Acordului UE–MERCOSUR, anunțată pentru zilele următoare în Paraguay.

Potrivit AUR, în conformitate cu Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, semnarea unui acord internațional de asemenea amploare nu poate avea loc fără o decizie formală a Consiliului Uniunii Europene, adoptată într-o ședință legal convocată sau printr-o procedură scrisă finalizată, în care miniștrii statelor membre își exprimă votul și mandatul politic. O simplă reuniune a COREPER II nu poate substitui această etapă obligatorie, întrucât COREPER are exclusiv un rol tehnic și pregătitor, fără competență decizională.

„În absența unei decizii a Consiliului UE, Ursula von der Leyen nu are dreptul legal de a semna Acordul MERCOSUR, iar o asemenea acțiune ar reprezenta o încălcare gravă a procedurilor europene și a tratatelor în vigoare. Europarlamentarii AUR subliniază că, în cazul în care ar fi convocată de urgență o ședință a Consiliului UE înainte de deplasarea anunțată în Paraguay, din partea României ar putea semna un ministru cu competență directă, respectiv ministrul Economiei sau ministrul Agriculturii. O asemenea ședință ar face vizibil, pentru prima dată, cum votează efectiv un ministru USR sau un ministru PSD pe un acord care afectează grav fermierii români și economia națională”, transmite AUR într-un comunicat de presă.

AUR consideră că „acesta este momentul adevărului: românii trebuie să știe cu ce mandat, din partea cui și în interesul cui votează reprezentanții guvernului României un acord internațional cu impact economic, social și agricol major”.

„Europarlamentarii AUR avertizează că orice ocolire a Consiliului UE și a miniștrilor statelor membre subminează controlul democratic, legalitatea instituțională și suveranitatea decizională a statelor, iar semnarea Acordului MERCOSUR în aceste condiții riscă să fie contestată juridic.

Alianța pentru Unirea Românilor va continua toate demersurile politice și instituționale necesare pentru apărarea intereselor fermierilor români, a economiei naționale și a respectării stricte a tratatelor europene”, se menționează în finalul comunicatului.

Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri.

Într-un mesaj postat luni pe platforma sa de socializare Truth Social, Trump a avertizat că o decizie împotriva SUA privind taxele vamale ar crea un „haos total” și ar putea obliga guvernul federal să ramburseze sume uriașe companiilor și partenerilor comerciali internaționali, scrie Business Insider.

El a precizat că, luând în calcul investițiile făcute de companii pentru a evita plata taxelor, pierderile ar putea ajunge la „trilioane de dolari”.

Decizia Curții Supreme vizează legalitatea taxelor vamale impuse de Trump în baza International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), o lege care permite președintelui să ia măsuri economice în situații de urgență, deși, conform Constituției SUA, competența de impunere a taxelor revine Congresului.

Instanțele inferioare au considerat că multe dintre aceste taxe sunt ilegale, iar piețele de predicție indică o probabilitate de aproximativ 70% ca decizia finală să fie împotriva lui Trump. În cazul unui verdict negativ, SUA ar putea fi nevoite să ramburseze miliarde de dolari deja colectate, iar impactul economic ar putea fi semnificativ.

Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, a încercat să tempereze îngrijorările, afirmând că rambursarea sumelor colectate „nu va fi o problemă”. Cu toate acestea, Trump a susținut că impactul real, incluzând investițiile făcute de companii, ar fi devastator și greu de cuantificat.

Anunțarea deciziei Curții Supreme ar putea avea loc în următoarele zile, dar nu există certitudinea momentului exact. În timpul mandatului său, Trump a făcut din renegocierea relațiilor comerciale și impunerea de taxe vamale un pilon central al politicii economice, vizând parteneri majori precum Uniunea Europeană și Marea Britanie.

BBC va lua măsuri pentru ca procesul intentat de Donald Trump în legătură cu o editare din 6 ianuarie a emisiunii Panorama să fie respins, arată documentele judiciare citate de Sky News.

Documentele arată că BBC susține că instanța din Florida nu are „competență personală” asupra lor, că locul de judecată este „necorespunzător” și că Trump „nu a formulat o cerere”.

În plus, corporația va susține că nu a creat, produs sau difuzat documentarul în Florida și că afirmația lui Trump potrivit căreia documentarul era disponibil în SUA pe serviciul de streaming BritBox este neadevărată, menționează BBC.

Postul de televiziune a fost criticat pentru difuzarea unui documentar Panorama, care conținea un clip editat din discursul lui Trump la un miting din 6 ianuarie 2021.

Potrivit The Guardian, fragmentele montate în ediția Panorama sugerau că Trump le-ar fi spus mulțimii: „Vom merge la Capitol și voi fi acolo cu voi, și vom lupta. Vom lupta cu înverșunare”. Cuvintele au fost preluate din secțiuni ale discursului său, la o distanță de aproape o oră una de alta.

Demisii la vârful BBC în urma acuzațiilor

În urma acestui scandal, directorul general al BBC, Tim Davie, și directorul general al BBC News, Deborah Turness, au demisionat în noiembrie.

Trump a solicitat despăgubiri de 5 miliarde de dolari pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare, susținând că BBC l-a defăimat și că a încălcat Legea din Florida privind practicile comerciale înșelătoare și neloiale.

BBC a recunoscut ulterior că editarea a fost o „eroare de judecată” și și-a cerut scuze față de Trump.

Odată cu revenirea sa la Casa Albă, Trump a obținut mai multe victorii juridice de mare amploare împotriva marilor companii media din SUA. De exemplu, ABC, deținută de Disney, a acceptat să plătească 15 milioane de dolari ca parte a unei înțelegeri în cadrul unui proces de calomnie intentat de Trump după comentariile făcute de prezentatorul George Stephanopoulos.

Metroul din Moscova va introduce în circulație, pe parcursul acestui an, peste 350 de vagoane din noua generație Moskva-2026, ca parte a programului amplu de reînnoire a parcului de material rulant al capitalei ruse, relatează clubferoviar.ro.

Primul tren din această serie a fost pus în circulație în decembrie 2025.

Potrivit administrației metroului, trenurile Moskva-2026 s-ar număra printre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic din lume.

Vagoanele sunt realizate integral din componente de producție internă și păstrează avantajele generațiilor anterioare, dar vin și cu îmbunătățiri semnificative: capacitatea maximă a trenului a crescut cu 10%, iar ușile sunt cu 32% mai late, ceea ce facilitează îmbarcarea și debarcarea pasagerilor.

Noile trenuri beneficiază și de un design interior actualizat, cu materiale plastice noi pentru anumite elemente, balustrade din sticlă modernizată și o carcasă reproiectată pentru camera video de marșarier.

Accesibilitate sporită pentru persoanele cu mobilitate redusă

Partea frontală a trenului are un aspect futurist, cu faruri mai alungite, integrate vizual în banda luminoasă, iar sistemul de comunicare „pasager–mecanic” a fost modificat pentru a fi mai accesibil persoanelor cu mobilitate redusă.

„Astăzi, Metroul din Moscova ocupă o poziție de lider în ceea ce privește reînnoirea trenurilor în rândul metroului din Europa și America.

Ponderea materialului rulant modern a crescut la aproape 80%, față de doar 13% în 2010. Estimăm că până în 2030, peste 90% dintre vagoane vor fi din generația modernă”, a declarat Maksim Liksutov, viceprimarul Moscovei pentru Transport și Industrie.

Programul de modernizare este în plină desfășurare

Din 2020, trenuri noi au fost introduse pe Linia Circulară, liniile 6 și 7, urmate de Linia Marelui Inel și liniile 15 și 16.

De asemenea, pe Linia 2, peste 50% dintre vagoane au fost deja înlocuite, iar modernizarea completă este programată să fie finalizată până la sfârșitul acestui an.

Până în prezent, Metroul din Moscova a recepționat 560 de vagoane din seria Moskva-2024, iar introducerea noii generații Moskva-2026 marchează o nouă etapă în transformarea infrastructurii de transport public a capitalei ruse.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 13 ianuarie 2026, decretul privind acordarea post-mortem a gradului profesional de chestor de poliţie domnului comisar-șef de poliţie Mîrzacu Marius-Daniel din Ministerul Afacerilor Interne”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Șeful IPJ Dolj a murit sâmbătă la birou

Șeful Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, comisarul-șef Marius-Daniel Mîrzacu, a murit sâmbătă, la birou. Acesta avea 51 de ani.

Anunțul privind decesul acestuia a fost făcut de către IPJ Dolj: „Inspectoratul de Poliție Județean Dolj informează cu profund regret că, în cursul zilei de astăzi, 10 ianuarie, a încetat din viață inspectorul-șef al IPJ Dolj, domnul comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu”.

Reprezentanții instituției au transmis că dispariția acestuia reprezintă „o pierdere grea” pentru IPJ Dolj.

„De-a lungul carierei sale, domnul Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor instituționale și la menținerea siguranței publice”, a mai transmis IPJ Dolj.

Cel mai probabil, cauza morții ar fi un infarct.

De la începutul anului, un caz a fost înregistrat în județul Buzău.

Foto: IPJ Buzău

Polițiștii subliniază că o conduită preventivă face diferența în reducerea numărului de victime.

Victima este contactată prin SMS, e-mail sau telefon cu mesajul că are un colet de livrat, un pachet blocat sau o taxă suplimentară de achitat.

Foto: IPJ Buzău

Sub acest pretext, i se cere să acceseze un link și să introducă un cod pe aplicația de mesagerie.

Introducerea codului oferă acces la contactele persoanei și la datele din telefon.

Ulterior, contactele victimei primesc mesaje false de împrumut. Scopul real este sustragerea banilor.

Regulile de siguranță recomandate de poliție

Nu accesați linkuri primite prin mesaje suspecte. Nu introduceți coduri generate de astfel de linkuri pe aplicația de mesagerie.

Nu furnizați niciodată datele cardului, codurile PIN sau parolele.

Verificați întotdeauna expeditorul mesajului.

Foto: IPJ Buzău

Dacă așteptați un colet, contactați direct firma de curierat prin datele oficiale.

Nu efectuați plăți urgente cerute prin SMS sau e-mail.

Ce să faceți dacă primiți mesaje suspecte

Dacă primiți mesaje în care o cunoștință cere bani cu împrumut, contactați telefonic persoana pentru a vă asigura că nu sunteți victima unei fraude.

Firmele de curierat nu solicită niciodată date bancare complete prin telefon sau mesaje, reamintește IPJ Buzău.

Sesizați imediat poliția

Dacă ați primit un astfel de mesaj sau ați fost victima unei înșelăciuni, sesizați imediat Poliția.

Păstrați dovezile: mesajele, numerele de telefon și linkurile primite.

Foto: IPJ Buzău

Fiind vigilent, veți întrerupe lanțul persoanelor păgubite, avertizează autoritățile.

Un moment de atenție poate preveni o pagubă serioasă, conchide IPJ Buzău.

La intervenție s-au deplasat polițiștii și un echipaj medical, care au constatat că un bărbat de 65 de ani și o femeie de 56 de ani se aflau în stare de hipotermie. Ambii au primit îngrijiri medicale la fața locului, însă au refuzat transportul la spital.

Ulterior, în jurul orei 21:30, autoritățile au fost anunțate că bărbatul a decedat.

În cauză a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.

Un atac cu drone a avut loc peste noapte în orașul rusesc Taganrog, din regiunea Rostov, în dimineața zilei de 13 ianuarie, notează Kyiv Independent.

Potrivit canalelor rusești de pe Telegram, ținta ar fi fost o fabrică implicată în producția de drone.

Grupuri de monitorizare au identificat obiectivul lovit drept Atlant Aero, o companie specializată în fabricarea de componente pentru drone militare și echipamente de război electronic.

Canalele locale au relatat că apărarea aeriană a intervenit împotriva unor ținte aflate în aer. Înregistrările video distribuite online arătau flăcări și fum în zona presupusului impact.

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacul asupra orașului Taganrog, fără a menționa numele instalației afectate.

„Forțele de apărare aeriană resping în prezent un atac aerian asupra Taganrogului. Nu au fost primite informații despre victimele civile. Datele privind pagubele la sol sunt în curs de clarificare.”, a scris Iuri Sliusar.

Pe parcursul dimineții, au apărut noi imagini care prezentau urmările atacului. În tot acest timp, autoritățile continuau evaluarea pagubelor produse.

Regiunea Rostov se află în apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina și în vecinătatea regiunilor Luhansk și Donețk, aflate sub control rusesc.

Din acest motiv, zona devine frecvent ținta atacurilor din cauza apropierii de linia frontului.

Ucraina nu a confirmat oficial implicarea în acest incident. Totuși, forțele ucrainene au intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a slăbi capacitatea militară și economică a Moscovei.

În ultima săptămână, Rusia a lansat aproape 1.100 de drone de atac asupra Ucrainei, alături de 890 de bombe aeriene ghidate și 50 de rachete, potrivit unei declarații făcute de președintele Volodimir Zelenski.

Republicanul Randy Fine a introdus, luni, un proiect de lege în Congresul SUA, care vizează autorizarea anexării Groenlandei și acordarea statutului de stat teritoriului. Acest pas vine în contextul în care în ultima perioadă, președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind anexarea teritoriului autonom danez.

Intitulată „Legea privind anexarea Groenlandei și statutul de stat”, inițiativa a fost depusă luni de către republicanul din Florida, a anunțat biroul său într-un comunicat de presă. Conform textului său, obiectivele proiectului de lege includ „anexarea și admiterea ulterioară a Groenlandei ca stat”.

„Groenlanda nu este un avanpost îndepărtat pe care ne putem permite să îl ignorăm – este un activ vital pentru securitatea națională. Cine controlează Groenlanda controlează rutele maritime cheie din Arctica și arhitectura de securitate care protejează Statele Unite”, spune congresmanul, potrivit comunicatului de presă.

Ce prevede proiectul de lege depus

Proiectul de lege prevede că Trump „este autorizat să ia măsurile necesare, inclusiv să încerce să inițieze negocieri cu Regatul Danemarcei, pentru a anexa sau a achiziționa Groenlanda ca teritoriu al Statelor Unite”.

„Prea mult timp, conducerea americană a stat deoparte, în timp ce adversarii noștri ne-au erodat dominația geopolitică”, a continuat congresmanul Fine. „Proiectul meu de lege va proteja patria noastră, va asigura viitorul nostru economic și va garanta că America – nu China sau Rusia – stabilește regulile în Arctica. Așa arată conducerea și puterea americană”, a mai spus acesta.

Informația vine în contextul în care Donald Trump a declarat săptămâna trecută că preluarea Groenlandei de către SUA este necesară pentru a împiedica Rusia sau China să pună mâna pe teritoriu înaintea lor, adăugând că „vom face ceva cu Groenlanda, fie că le place sau nu”.

Planul lui Trump de a prelua Groenlanda, criticat

Planul lui Trump de a prelua Groenlanda a fost criticat atât de senatori americani, cât și de liderii europeni.

Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice. „Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.

Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”. „Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură”, a subliniat acesta.

De asemenea, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.

Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.

„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen.

Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a precizat că Grok va funcționa alături de motorul AI dezvoltat de Google. El va fi integrat atât în rețelele clasificate, cât și în cele neclasificate ale Pentagonului. Anunțul a fost făcut în cadrul unui eveniment desfășurat la SpaceX – compania fondată de Musk.

„În curând vom avea cele mai performante modele AI disponibile pe fiecare rețea a departamentului”, a declarat Hegseth. El a mai adăugat că armata intenționează să introducă volume semnificative de date operaționale în aceste sisteme, scrie AP.

Implementare în context tensionat

Momentul alegerii nu este lipsit de controverse. Grok, integrat în platforma X, a fost recent acuzat că a creat imagini deepfake explicit sexuale cu persoane reale, fără consimțământ. Drept urmare, autoritățile din Malaysia și Indonezia au blocat accesul la chatbot, iar în Marea Britanie a fost deschisă o anchetă oficială. În prezent, opțiunile de generare și modificare de imagini sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu abonament.

Noua abordare a Pentagonului pare să se îndepărteze de regulile impuse în 2024 de administrația Biden. Aceasta stabilise un cadru strict privind utilizarea AI în domeniul securității naționale. Printre ele se numără inclusiv interdicții pentru aplicații susceptibile de a încălca drepturile civile sau de a automatiza decizii critice, cum ar fi lansarea armelor nucleare. Nu este clar dacă aceste restricții mai sunt aplicate sub actuala administrație Trump, existând semnale de relaxare a limitelor.

AI-ul Grok nu va fi woke

În discursul său, Hegseth a subliniat că sistemele de inteligență artificială utilizate de armată trebuie să fie „optimizate pentru eficiență în luptă”. De asemenea, ele trebuie să funcționeze „fără constrângeri ideologice”. El a afirmat explicit că AI-ul Pentagonului „nu va fi woke”, reiterând un mesaj promovat adesea de Musk. Grok a fost prezentat de fondatorul SpaceX drept o alternativă la chatboturile rivale, precum cele dezvoltate de OpenAI sau Google, pe care le-a acuzat de bias ideologic. Totuși, Grok a mai fost ținta altor critici, inclusiv acuzații de generare de conținut antisemit.

Hegseth a confirmat că date din sistemele informatice militare și din bazele de informații vor fi puse la dispoziția AI-ului pentru analiză. Scopul este de a accelera inovația și de a valorifica experiența acumulată în peste două decenii de operațiuni militare. Însă, opozanții avertizează că folosirea unor tehnologii AI controversate în mediul militar poate aduce riscuri semnificative. S-au menționat aici inclusiv vulnerabilități de securitate, posibile abuzuri, supraveghere extinsă și diminuarea controlului democratic.

Ministrul Radu Miruță este vizat de o moțiune simplă. Aceasta a fost inițiată de parlamentarii Grupului PACE Întâi România.

Documentul urmează să fie depus la Parlament. Semnatarii îl acuză pe ministrul Apărării că face declarații iresponsabile și afectează credibilitatea politicii de apărare a României.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în document.

Actul este semnat, în numele inițiatorilor, de Dorin-Silviu Petrea, senator și reprezentant al Grupului PACE – Întâi România.

Informațiile ridică semne serioase de întrebare privind respectarea dreptului internațional umanitar și au generat acuzații grave de posibilă crimă de război.

Conform surselor citate de cotidianul american, avionul implicat în operațiune a fost vopsit și echipat astfel încât să pară o aeronavă civilă, transportând muniția în interiorul fuselajului, nu sub aripi, pentru a-și ascunde natura militară. Scopul ar fi fost apropierea de ambarcațiune fără a stârni suspiciuni, înainte de lansarea atacului.

Ce înseamnă „perfidia” în dreptul internațional

Experții consultați de New York Times avertizează că o astfel de practică ar putea constitui „perfidie”, o încălcare gravă a legilor conflictelor armate. Dreptul internațional umanitar interzice combatanților să se deghizeze în civili pentru a induce în eroare adversarul și a-l ataca prin surprindere.

Generalul-maior în retragere Steven J. Lepper, fost judecător adjunct al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat că, dacă aeronava a fost mascată intenționat pentru a păcăli echipajul navei să creadă că nu este în pericol, atunci acțiunea poate fi calificată drept crimă de război.

„Ascunderea identității este un element al perfidiei. Dacă aeronava nu poate fi identificată ca aparat de luptă, nu ar trebui să se angajeze în activități de luptă”, a explicat Lepper.

Dublul atac

Potrivit investigației, după prima lovitură aeriană, forțele americane ar fi lansat o a doua salvă asupra navei deja avariate, ucigând supraviețuitorii. Acest „dublu atac” a fost calificat de unii aleși și experți în drept internațional drept posibilă crimă de război.

Administrația președintelui Donald Trump a anunțat pe 2 septembrie prima lovitură din această campanie, susținând că nava aparținea traficanților de droguri. Totuși, Washingtonul nu a prezentat până în prezent dovezi publice care să confirme implicarea ambarcațiunii în trafic de stupefiante.

Peste 100 de morți în campania aeriană

Din septembrie, Statele Unite desfășoară o campanie de atacuri aeriene împotriva unor ambarcațiuni din Caraibe și Pacific, prezentate ca fiind legate de rețelele de trafic de droguri.

Potrivit presei americane, aceste operațiuni au provocat peste 100 de morți.

După incidentul din septembrie, armata americană ar fi renunțat la utilizarea aeronavelor deghizate, recurgând în schimb la aparate militare ușor identificabile, inclusiv drone.

Potrivit IGSU, pompieri au intervenit luni pentru stingerea a 87 de incendii, în timp ce echipajele SMURD au răspuns la peste 1.400 de solicitări pentru asistență medicală de urgență.

În plus, salvatorii au desfășurat 330 de misiuni pentru protecția comunităților, reușind să salveze 10 persoane aflate în situații critice. De asemenea, au intervenit în șase cazuri pentru extragerea victimelor rămase blocate în vehicule implicate în accidente rutiere.

Specialiștii au o serie de sfaturi.

„Pe fondul temperaturilor scăzute și a incendiilor înregistrate, în ultima perioadă, la locuințe, vă recomandăm să urmați câteva măsuri esențiale pentru prevenirea unor situații care vă pot pune viața în pericol. Nu utilizați aparate sau instalații electrice cu defecțiuni sau improvizații. Evitați suprasolicitarea rețelei electrice prin folosirea simultană a mai multor consumatori. Curățați periodic coșurile de fum și sobele și evitați improvizațiile la sistemele de încălzire. Instalați detectoare de incendiu și gaz pentru a vă proteja locuința și familia. Neglijarea măsurilor de prevenire a incendiilor poate duce la pagube materiale semnificative și, în situații grave, la pierderi de vieți omenești”, a precizat IGSU.

Echipa „Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years” invită reprezentanții mass-media la conferința de presă de prezentare a echipei României care va participa la ediția 2026 a Raliului Monte-Carlo Historique.

● Data: marți, 20 ianuarie 2026 ● Ora: 11:00 ● Locul: Țiriac Collection, Calea Bucureștilor nr. 289, Otopeni ● Localizare (Google Maps): https://goo.gl/maps/ygSxBxS77So ● RSVP: vă rugăm să confirmați prezența telefonic sau prin mesaj WhatsApp la numărul 0744 541 785, până la 19 ianuarie 2026 ● Invitat special: domnul Ion Țiriac

Participarea României cu cinci echipaje la această ediție aniversară marchează 90 de ani de la victoria istorică obținută în 1936 de pilotul român Petre Cristea la Raliul Monte-Carlo – singura victorie românească din istoria competiției.

La Monte-Carlo Historique 2026, România va fi reprezentată de următoarele echipaje și automobile istorice:

• Adrian Anton Georgescu / Ștefan Marinescu – Renault 5 Alpine (1981) • Adrian Nicolau / Levente Kovács – Ford Escort Mk1 (1968) • Viorel Ognean / Florin Mitea – Ford Escort Mk2 (1976) • Alexis Bizzarilli / Ioan Plămădială – Fiat X1/9 (1979) • Călin Popescu-Tăriceanu / Radu Dumitrescu – Lancia Fulvia 1.3 S (1974)

În cadrul evenimentului vor fi prezentate detalii despre proiect, semnificația participării României la această ediție aniversară, echipajele înscrise și specificul competiției de regularitate.

Eveniment organizat cu sprijinul Gândul / ARCMEDIA, în calitate de partener media, și în parteneriat cu Retromobil Club România.

Pentru detalii suplimentare vă invităm să consultați materialul de prezentare atașat – https://www.swisstransfer.com/d/cbe78892-ef92-47fc-ba97-f2408814665e

Cu considerație,

Echipa Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years

Potrivit organizației pentru drepturile omului Foro Penal, din peste 800 de persoane considerate deținuți politici sau arestați arbitrar, doar 49 fuseseră eliberați până luni după-amiază. În contrast, autoritățile venezuelene afirmă că cifra ar fi de 116, însă nu au publicat o listă oficială cu numele celor eliberați sau cu locurile din care au fost scoși.

Procesul de eliberare a început joi, vizând inclusiv câțiva deținuți cunoscuți, la solicitarea Statelor Unite, la scurt timp după reținerea președintelui Nicolás Maduro de către forțele americane, mai scrie CNN.

ONU: „Sub obligațiile internaționale”

Misiunea ONU de monitorizare a situației din Venezuela a salutat aceste eliberări. Totuși, a subliniat că ele rămân „mult sub nivelul obligațiilor internaționale” asumate de stat. Organismul internațional a cerut punerea în libertate imediată și fără condiții a tuturor celor deținuți arbitrar. De asemenea  a evidențiat impactul emoțional sever asupra familiilor.

ONU a solicitat, de asemenea, ca rudele să primească informații clare și prompte despre situația, locul de detenție și statutul juridic al celor închiși. În solicitare s-a mai cerut și acces regulat la aceștia.

De mai multe zile, rudele prizonierilor politici stau în fața centrelor de detenție. Ele aprind lumânări, afișează mesaje de protest și se roagă pentru cei dispăruți. Mulți cer măcar dovada că cei apropiați trăiesc – fie prin apeluri video, fotografii recente sau posibilitatea unei vizite.

„Dacă pentru președinte s-au cerut dovezi de viață, atunci ce se întâmplă cu cetățenii obișnuiți? Ce se întâmplă cu noi?”, a declarat Evelis Cano, mama unui deținut.

Moartea unui prizonier amplifică îngrijorarea

Solicitările pentru dovezi de viață s-au intensificat după confirmarea decesului unui deținut. Edilson José Torres Fernández, ofițer de poliție în vârstă de 52 de ani, a murit în detenție la o lună după ce fusese arestat pentru mesaje critice la adresa guvernului.

Organizațiile civice susțin că acesta ar fi putut fi eliberat și primit îngrijiri medicale, iar moartea lui a devenit un simbol al pericolului cu care se confruntă ceilalți prizonieri.

Fără o listă oficială a celor eliberați, verificarea informațiilor este extrem de dificilă. Organizațiile societății civile încearcă să confirme cazurile individual, în absența comunicării clare din partea autorităților. Amnesty International atrage atenția că multe dintre aceste persoane ar putea fi victime ale disparițiilor forțate. Iar tăcerea oficială, prelungește suferința familiilor.

Deținuții politici din Venezuela: presiune internațională tot mai mare

Opoziția venezueleană consideră că eliberările reprezintă „o batjocură inacceptabilă”. Lidera opoziției, María Corina Machado, s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea pentru a solicita sprijin internațional, urmând ca în curând să discute și cu președintele american Donald Trump.

Pe măsură ce presiunea externă crește, sute de familii continuă să aștepte același lucru simplu, dar esențial: un semn că cei dragi sunt în viață.

Afirmațiile au fost făcute pentru agenția Interfax și preluate de Reuters, stârnind reacții în mediile politice internaționale.

Medvedev a susținut că ar exista „informații neconfirmate” despre un posibil referendum-surpriză în Groenlanda, unde cei aproximativ 55.000 de locuitori ar putea vota pentru integrarea în Federația Rusă.

„Trump trebuie să se grăbească. Altfel, nu vor mai apărea steluțe noi pe steagul SUA”, a declarat fostul președinte rus.

Strategia Washingtonului și reacția Danemarcei

Donald Trump și-a reluat public eforturile de a convinge Danemarca să permită Statelor Unite să preia controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez. Liderul de la Casa Albă a argumentat că poziția strategică și resursele naturale ale insulei sunt vitale pentru securitatea națională a SUA, mai ales în contextul competiției cu Rusia și China în Arctica.

Declarațiile sale au fost respinse ferm atât de autoritățile daneze, cât și de liderii politici din Groenlanda. Partidele groenlandeze au transmis într-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani”, respingând ideea unei eventuale achiziții de către Washington, fie prin „metoda blândă”, fie prin „metoda dură”, așa cum a sugerat Trump.

Interesul strategic al Moscovei

Deși Rusia nu revendică oficial Groenlanda, Moscova monitorizează de mult timp rolul strategic al insulei în securitatea arctică. Poziționarea Groenlandei pe rutele Atlanticului de Nord și existența unei baze militare americane importante pentru supravegherea spațială o transformă într-un punct-cheie în ecuația geopolitică.

Kremlinul nu a comentat direct inițiativa lui Trump, dar a subliniat anterior că Arctica reprezintă o zonă de interes național și strategic pentru Rusia. Oficialii ruși au transmis că urmăresc „cu atenție” dezbaterea intensă legată de viitorul Groenlandei.

NATO și securitatea Arcticii

În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că statele membre discută următoarele măsuri pentru a menține siguranța colectivă în regiunea arctică.

Alianța este preocupată de militarizarea zonei și de posibilele schimbări de echilibru strategic generate de competiția dintre marile puteri.

Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters.

Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni.

Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență.

El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos.

„Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”.

Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu.

Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii.

Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară.

„Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”.

Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul.

„În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac.

„Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”

Delegația va fi condusă de senatorul democrat american Chris Coons și va include senatorul republican american Thom Tillis și senatorii democrați Jeanne Shaheen și Dick Durbin, împreună cu alcuni membri ai Camerei Reprezentanților, a declarat luni biroul lui Coons într-un comunicat, citat de Reuters.

Legiuitorii democrați și republicani din SUA au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca Senatul SUA să voteze în cele din urmă o lege care să limiteze capacitatea lui Trump de a încerca să preia Groenlanda de la Danemarca, un aliat vechi al SUA.

Trump a afirmat în repetate rânduri că Washingtonul trebuie să dețină Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe teritoriul arctic, situat strategic și bogat în minerale. El susține că prezența militară a SUA în această zonă nu este suficientă.

„Într-un fel sau altul, vom lua Groenlanda”, a declarat Trump, adăugând că ar prefera să încheie un acord cu Danemarca.

Trump nu exclude posibilitatea să preia cu forța Groenlanda

Groenlanda și Danemarca au declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus posibilitatea de a o lua cu forța. Danemarca și SUA, ambele membre NATO, au programată o întâlnire săptămâna aceasta pentru a discuta această problemă.

„În calitate de copreședinte al Grupului de observatori NATO din Senat, consider că este esențial ca Congresul să fie unit în sprijinirea aliaților noștri și în respectarea suveranității Danemarcei și Groenlandei”, a declarat senatorul Tillis, membru al Partidului Republican al lui Trump.

„Amenințările continue ale lui Trump la adresa Groenlandei sunt inutile și nu ar face decât să slăbească alianța NATO”, a adăugat Durbin.

Delegația se va afla la Copenhaga vineri și sâmbătă, a precizat biroul lui Coons.

Reprezentantul republican al SUA Randy Fine a prezentat luni un proiect de lege – numit Legea privind anexarea și statutul de stat al Groenlandei – care, dacă va fi adoptat, i-ar conferi lui Trump autoritatea de a anexa Groenlanda.

Reprezentantul democrat al SUA Jimmy Gomez a planificat un proiect de lege concurent – numit Legea privind protecția suveranității Groenlandei – care ar bloca utilizarea fondurilor federale pentru finanțarea oricărui plan al lui Trump de a prelua Groenlanda.

Deși Trump a amenințat anterior cu preluarea insulei, îngrijorările cu privire la acest lucru au fost reînnoite după ce a ordonat un raid militar american mortal la începutul acestei luni în Venezuela pentru a-l captura pe liderul său, Nicolas Maduro, care a fost ulterior adus la New York și rămâne în arest.

Respondenții sondajului au menționat mai multe moduri în care șomajul poate avea un impact negativ, inclusiv anularea întâlnirilor din motive financiare și ezitarea de a invita pe cineva în oraș. Și 38% dintre cei chestionați au spus că cel mai mare efect al șomajului asupra vieții lor amoroase este că îi face să fie mai închiși emoțional.

Justin Lehmiller, cercetător senior la Institutul Kinsey pentru cercetarea sexului și a relațiilor și gazda podcastului „Sex and Psychology”, nu este surprins că atât de mulți adulți declară că se închid emoțional în timpul șomajului — de fapt, el s-ar aștepta ca numărul să fie și mai mare.

„Când te gândești la prima întrebare pe care ți-o pune cineva când te întâlnește”, spune Lehmiller, „adesea este: «Cu ce te ocupi?»”. În SUA, „munca este cel mai important mod de a-ți dovedi valoarea” ca persoană, a declarat anterior pentru CNBC Steven Vallas, profesor emerit de sociologie la Northeastern University. El a remarcat că, pe lângă asigurarea mijloacelor de trai, munca este și principalul mod în care indivizii câștigă respectul colegilor lor.

Această accentuare a semnificației muncii „poate agrava sentimentele de rușine și anxietatea legate de șomaj”, spune Lehmiller. Acest lucru face mai dificil să fii vulnerabil și deschis la întâlniri, adaugă el.

Pauza de la întâlniri poate fi normală

Având în vedere acest val de sentimente pe care îl simți când ești șomer, „este perfect normal” să decizi să iei o pauză de la întâlniri pentru o perioadă și să te concentrezi pe tine și pe sănătatea ta mentală, spune Lehmiller.

De exemplu, ia-ți o pauză de la căutarea unui loc de muncă și „cedați oricărui viciu care vă ajută să vă vindecați”, a declarat anterior pentru CNBC Make It Dan Space, care a lucrat în departamentul de resurse umane al companiilor Electronic Arts și Spotify. Urmăriți filme, comandați pizza – orice aveți nevoie. Dacă decizi să iei o pauză de la romantism, nu uita să nu te izolezi complet de oameni.

Într-un moment dificil, cum ar fi șomajul, „a putea conta pe familie și prieteni poate fi foarte, foarte important”, spune el.