Potrivit autorităților, nicio persoană nu a fost rănită în urma incidentului. La fața locului au fost găsite fragmente identificate preliminar ca aparținând unei drone de luptă.
Specialiștii Poliției urmează să examineze fragmentele descoperite și să stabilească, printr-o expertiză de specialitate, ce a provocat explozia și incendiul.
Poliția a fost sesizată inițial cu privire la o explozie puternică produsă în Crocmaz, în urma căreia a izbucnit un incendiu de vegetație. Toate forțele specializate au fost mobilizate pentru stabilirea circumstanțelor incidentului și lichidarea incendiului.
Crocmaz este o localitate din raionul Ștefan Vodă, situată în sud-estul Republicii Moldova, în apropierea graniței cu Ucraina.
Incidente cu droneNu este primul incident de acest fel produs în Republica Moldova de la începutul războiului din Ucraina.
Unul dintre cele mai grave a avut loc în februarie 2024, în apropierea localității Etulia, din raionul Vulcănești, unde au fost descoperite fragmente ale unei drone de tip Shahed. Autoritățile moldovene au anunțat atunci că printre resturi se afla și partea de luptă a aparatului, care conținea aproximativ 50 de kilograme de substanță explozivă. Zona a fost securizată, iar specialiștii au neutralizat încărcătura printr-o detonare controlată.
De atunci, alte drone sau fragmente de drone au fost descoperite în mai multe localități din Republica Moldova.
Drone căzute în RomâniaAutoritățile de la Chișinău au avertizat în repetate rânduri că aparatele ar putea proveni din atacurile rusești desfășurate împotriva infrastructurii din Ucraina. În cele mai multe dintre cazurile raportate până acum nu au existat victime.
Și în România au fost semnalate, în ultimii ani, mai multe cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul țării, în special în localități din apropierea graniței cu Ucraina, după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Așadar, ceea ce este uitat s-ar putea să nu fie pierdut – cel puțin în cazul musculițelor de oțet.
Chiar și după ce o amintire nu mai poate fi accesată, aceasta poate persista într-o stare ascunsă în creierul musculițelor de oțet, gata să fie reactivată de indiciul potrivit, au descoperit cercetătorii.
Există însă o problemă: procesul de recuperare a unei amintiri uitate poate duce și la apariția unor amintiri false, potrivit unei echipe de cercetătorii în neuroștiințe.
„Am descoperit la Drosophila că amintirile uitate pot persista sub forma unor urme de memorie silențioase în circuite care nu au capacitatea de a ghida comportamentul”, scriu cercetătorii într-un studiu publicat în Nature Neuroscience, arată ScienceAlert.
Experiențele recente, un factor determinant„Concluzionăm că trecerea între stările de memorie silențioasă și activă previne pierderea informațiilor și creează un sistem de memorie condiționat, care permite creierului să stabilească în mod flexibil ce amintiri să recupereze, în funcție de experiențele recente”.
Amintirile sunt, în mod notoriu, alunecoase. Putem să ne amintim cu o claritate uimitoare momente de acum câteva decenii, iar alteori ne putem trezi privind printr-o cameră și încercând să ne dăm seama de ce am intrat acolo cu doar câteva secunde înainte.
Cercetătorii în neuroștiințe au ajuns să înțeleagă că, deși unele amintiri pot fi șterse definitiv, altele pot rămâne într-o stare inaccesibilă și pot fi recuperate cu ajutorul unor indicii.
Însă aceste indicii pot deforma amintirea, în special în cazul întrebărilor sugestive. Iar despre procesele cerebrale care stau la baza reconstrucției amintirilor uitate se cunosc încă foarte puține lucruri, inclusiv despre măsura în care rezultatul este o amintire reală sau una falsă.
Pentru a investiga acest fenomen, cercetătorii s-au orientat către unul dintre organismele-model preferate în neuroștiință – musculița de oțet.
Musculițele pot fi antrenate să asocieze un anumit miros cu un șoc electric ușor, ceea ce le determină să evite acel miros. Echipa a constatat că această aversiune învățată a dispărut în aproximativ 24 de ore, sugerând că amintirea fusese uitată.
S-a întâmplat ceva neașteptatCând cercetătorii au pus musculițele din nou în camera în care avusese loc antrenamentul pentru evitarea mirosului, amintirea a revenit, iar insectele au început din nou să evite mirosul respectiv.
Dar mirosul, singur, nu era suficient. Indiciul trebuia să recreeze elemente importante ale experienței inițiale – inclusiv textura și iluminarea camerei – înainte ca amintirea uitată să reapară.
Rezultatele sugerează că indicii contextuali, precum textura și lumina, sunt importante pentru recuperarea amintirilor, ceea ce indică faptul că memoria nu este pur și simplu „reluată”, ci reconstruită.
Pentru a afla ce se întâmpla efectiv în creier în acest proces, cercetătorii au înregistrat activitatea din centrii memoriei ai creierului musculițelor.
Ei au descoperit că, pe măsură ce insectele păreau să uite, urma de memorie care determina comportamentul de evitare se estompa treptat. În același timp, o altă urmă, ascunsă, devenea vizibilă într-un alt grup de neuroni, care în mod normal nu influențează comportamentul.
Cercetătorii au numit-o „urmă de memorie silențioasă”Când toate indiciile de reamintire se aliniau, activitatea se muta din nou către neuronii implicați în comportamentul de evitare, permițând astfel amintirii să influențeze din nou comportamentul musculițelor.
Oamenii de știință suspectează, de asemenea, că activitatea cerebrală responsabilă pentru îngreunarea accesului la anumite amintiri ar putea contribui simultan la crearea acestei versiuni de rezervă, deși ipoteza trebuie încă testată.
Deși Ioan Varga anunța sâmbătă că a ajuns la un acord cu tehnicianul și că cei doi au „bătut palma”, contractul nu fusese încă semnat duminică după-amiază.
„N-am semnat încă”, a declarat Ioan Varga duminică pentru ProSport, precizând că Șumudică se află la Cluj și discută cu Marian Copilu.
Plecarea lui Antonio Folha complică instalarea lui ȘumudicăPrincipala problemă înainte ca Șumudică să poată prelua oficial echipa este însă situația actualului staff.
Antonio Folha a fost instalat de CFR Cluj la 15 iunie 2026. Portughezul venise după experiențe la FC Porto B și Portimonense.
Potrivit informațiilor ProSport, conducerea CFR vrea acum să rezilieze contractele lui Folha și ale staff-ului său, dar și să renunțe la mai mulți fotbaliști, între care Pantalon, André Moreira și Bruno Costa.
Ricardo Cadu încearcă să negocieze rezilierile, însă atât Folha, cât și fotbaliștii care nu mai intră în planurile conducerii solicită compensații pentru încetarea anticipată a contractelor.
Șumudică lucrează deja la noul CFRDeși situația contractuală încă nu este definitivată. Șumudică pregătește deja o serie de mutări.
Șumudică a venit cu o listă de jucători pe care îi dorește pentru reconstrucția echipei, iar Ioan Varga și-a dat acordul pentru deschiderea negocierilor.
Patronul CFR a declarat pentru ProSport că tehnicianul vrea „vreo 4-5 jucători” și că discuțiile pentru transferuri au început deja.
Printre posturile considerate deficitare se află centrul apărării, postul de portar și cel de mijlocaș defensiv.
Presa sportivă a scris deja că unul dintre numele analizate pentru postul de portar este Simone Scuffet, fostul goalkeeper al CFR-ului, care aparține în prezent de Pisa, în timp ce pentru postul de mijlocaș defensiv a fost vehiculat sârbul Marko Jevtović.
Șumudică a mai condus CFR Cluj în 2021, într-un mandat scurt încheiat după eliminarea europeană în fața Stelei Roșii Belgrad. Revenirea sa în Gruia s-ar produce după aproape cinci ani.
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării.
Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților.
„Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță.
Miruță invocă atacul asupra unei ambulanțeApelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok.
În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor.
„Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul.
Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online.
„Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta.
„Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi”Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare.
„Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță.
El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament.
„Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță.
În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual.
„Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Videoclipul a fost publicat chiar de Lavinia Chițu, o interpretă în limbajul semnelor. Pe imaginile pe Instagram se vede cum primărița care îi căsătorește pe cei doi rostește clasicele întrebări:
„De bună voie și nesilit de nimeni, luați în căsătorie pe cetățeana (…)?”, moment în care interpreta traduce declarațiile primăriței în limbajul semnelor, iar cuplul o urmărește cu atenție.
Cei doi îndrăgostiți dau din cap afirmativ, vizibil emoționați și par să gesticuleze, în același timp, răspunsul cu mâinile, și rostesc cu voce tare „DA”.
Momentul este unul deosebit de emoționat pentru cei doi, dar și pentru apropiații lor care îi însoțesc la starea civilă.
„E atât de frumos să fii interpret autorizat în LSR și să faci informația accesibilă și în lumea tăcerii”, a scris interpreta Lavinia Chițu pe rețelele sociale.
În România, căsătoria persoanelor cu deficiențe de auz (surdo-mute) se desfășoară la starea civilă, cu obligativitatea prezenței unui interpret autorizat al limbajului mimico-gestual (limbajul semnelor), care asigură traducerea consimțământului și a prevederilor legale din Codul Civil.
Metoda se numește „Vishing” (voice phishing), și este utilizată tot mai frecvent de infractorii specializați în fraude informatice. Metoda exploatează exploatează încrederea cetățenilor în instituțiile financiare și folosesc tehnici complexe de manipulare psihologică pentru a obține acces la conturile bancare ale victimelor, atrage atenția Poliția Română.
Autorii apelurilor se dau drept reprezentanți au unor companii sau bănci și încearcă să-i determine pe cetățeni să furnizeze informații confidențiale, date bancare sau să autorizeze transferuri de bani.
În trecut, această metodă era întâlnită sub forma „accidentului”, în cadrul căreia oamenii erau sunați cu pretextul că o persoană apropiată a pățit un accident grav și are nevoie de îngrijiri medicale, care costă mult. Astfel, victimele acceptau iar conturile lor erau compromise și li se furau banii.
Acum, hoții s-au specializat. Aceștia contactează telefonic cetățenii, de „presupuși angajați ai unor bănci, instituții financiare, departamente de securitate sau companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice”.
„De regulă, convorbirile sunt purtate într-o manieră profesionistă, într-o limbă de circulație internațională, cel mai frecvent în limba engleză, însă există și situații în care acestea sunt desfășurate în limba română. Autorii utilizează un limbaj specific domeniului financiar, cunosc terminologia bancară și urmăresc să creeze impresia că desfășoară o verificare de rutină sau gestionează un incident de securitate”, atrage antenția Poliția Română.
Potrivit Poliției, infractorii afirmă că au identificat tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv ori presupuse atacuri cibernetice asupra contului victimei.
În alte situații, susțin că instituția financiară a blocat temporar anumite operațiuni și că este necesară confirmarea identității titularului pentru evitarea pierderii fondurilor.
Pentru a suna cu număr fals, infractorii folosesc tehnologia de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing), prin care numărul afișat pe telefonul victimei poate părea unul legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare.
În realitate, identitatea apelantului este mascată, iar apelurile pot fi inițiate din orice colț al lumii prin intermediul unor servicii de telefonie prin internet sau o platformă specială.
În numeroase cazuri, infractorii acționează în echipe, în care primul induce starea de panică, insistând că situația este gravă și urgentă, susținând că „există un risc de pierdere a banilor”, în timp ce un alt membru, care se dă drept consultant în securitate susține că „poate rezolva problema”.
„Avertizăm faptul că falsificarea identității apelantului a devenit unul dintre principalele instrumente utilizate de grupările infracționale pentru desfășurarea fraudelor bazate pe inginerie socială, fiind responsabilă anual de pierderi financiare semnificative la nivel internațional”, avertizează Poliția Română.
Potrivit Poliției, „nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru «protejarea» contului. De asemenea, reprezentanții legitimi ai instituțiilor financiare nu solicită instalarea unor aplicații de control la distanță și nu cer clienților să transfere fondurile în așa-zise „conturi sigure”, acestea reprezentând indicii clare ale unei tentative de fraudă”.
Ce trebuie să știe cetățenii?Potrivit Poliție Române, înțelegerea modului de operare al infractorilor și verificarea informațiilor prin surse oficiale, dar și refuzul de a oferi informații confidențiale prin telefon ajută la prevenirea unor situații în care victimele pot să piardă bani din cauza infractorilor.
Până acum, câteva transferuri au dominat piața în această fereastră de mercato.
Morgan Rogers este până acum cel mai scump transfer al verii. Mijlocașul a fost transferat de la Aston Villa la Chelsea pentru 117 milioane de lire sterline (aproximativ 137 milioane de euro), devenind cel mai scump fotbalist britanic din istorie.
De asemenea, tot în Premier League, Elliot Anderson a trecut de la Nottingham Forest la Manchester City. Transferul s-a realizat pentru suma de 116 milioane de lire sterline (circa 135 milioane de euro).
Yan Diomande reprezintă cea mai mare achiziție făcută de Real Madrid. Clubul madrilen l-a adus pe Diomande de la RB Leipzig pentru 125 de milioane de euro, sumă care poate crește la aproximativ 140 de milioane de euro prin bonusuri.
Premier League domină piața transferurilorAlte două transferuri notabile s-au realizat în campionatul Angliei.
Sandro Tonali a fost transferat de la Newcastle United la Tottenham pentru aproximativ 92,5 milioane de lire sterline (108 milioane de euro).
Iar Mateus Fernandes a ajuns la Tottenham de la West Ham United pentru 85 de milioane de lire sterline (aproximativ 99 de milioane de euro).
În același timp, mai multe vedete care au devenit libere de contract și-au găsit deja echipă. Cel mai sonor nume este Mohamed Salah, care a semnat un contract pe doi ani cu Trabzonspor, după despărțirea de Liverpool. De asemenea, fundașul englez John Stones a ajuns la Inter Milano, tot din postura de jucător liber.
Neymar rămâne cel mai scump fotbalist din istorie, cu transferul din 2017Chiar dacă vara lui 2026 a adus deja mai multe transferuri de peste 100 de milioane de euro, recordul mondial rămâne departe de a fi amenințat. Neymar continuă să fie cel mai scump fotbalist din istorie, după transferul de la FC Barcelona la Paris Saint-Germain pentru 222 de milioane de euro în 2017.
Pe locul al doilea se află Kylian Mbappé, cumpărat definitiv de PSG de la AS Monaco pentru 180 de milioane de euro în 2018.
„Podiumul”este completat de Ousmane Dembélé, transferat de Barcelona de la Borussia Dortmund pentru 148 de milioane de euro în 2017.
Ultima zi a competiției a adus României încă două medalii, una de aur și una de argint, după cele patru obținute anterior.
Aur pentru barca feminină de 8+1Echipajul feminin de 8+1, format din Teodora Sandu, Carolina Pănuță, Elena Bianca Nițu, Maya Renata Bumbac, Elena Denisa Baciu, Mariana Casu, Angela Gabriela Cazacu, Mădălina-Dumitrița Ursaciuc și Sarra-Maria Vasca, a devenit campion mondial Under19.
România a obținut astfel al treilea titlu mondial la ediția din acest an.
Celelalte două medalii de aur au fost câștigate de Radu-Andrei Enescu și Dumitru Cristian Pascari, la dublu rame masculin, respectiv de Ana-Maria Bordan, Alexandra Daria Crăciun, Anca-Andreea Culidiuc și Denisa Mihaela Vasilica, la patru rame feminin.
Argint pentru echipajul mixt de 8+1În ultima zi a Mondialelor, România a urcat pe podium și prin echipajul de 8+1 mixt, format din Anca-Andreea Culidiuc, Denisa Mihaela Vasilica, Răzvan Ioan Marin, Andrei Mihai Bălan, Radu-Andrei Enescu, Dumitru Cristian Pascari, Marina Ariana Balint, Jessica Popescu și Sarra-Maria Vasca.
Echipajul tricolor a cucerit medalia de argint.
Bilanțul delegației este completat de două medalii de bronz. Gabriela Costinela Ursu și Andreea Măriuca Dumitrașcu au terminat pe podium la dublu vâsle feminin, iar Ioana Gabriela Cristescu, Francesca Iulia Stejar, Sonia Teodora Biță și Daria-Elena Maximciuc au obținut bronzul la patru vâsle feminin.
România, liderul clasamentului pe medaliiRomânia a participat la Campionatele Mondiale Under19 de la Plovdiv cu 42 de sportivi și 12 echipaje.
Cu trei medalii de aur, una de argint și două de bronz, delegația tricoloră încheie competiția pe primul loc în clasamentul pe națiuni după medalii, conform Agenției Naționale pentru Sport.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că actuala campanie rusă de lovire a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră afectează deja exporturile agricole. Potrivit datelor citate în evaluarea ISW, exporturile agricole ucrainene ar putea fi cu 54% mai mici decât estimările anterioare în sezonul 2026-2027, iar exporturile de grâu ar putea scădea cu 53%. Ucraina încearcă, în aceste condiții, să redirecționeze cerealele inclusiv prin România, Slovacia și Ungaria.
Presiunea este deja foarte mare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, declara pentru Reuters că peste 30 de milioane de tone de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă pe piețele internaționale dacă blocajul porturilor continuă. Rutele prin Dunăre, cale ferată și transport rutier pot prelua, chiar după atingerea capacității operaționale, numai aproximativ 50-55% din capacitatea lunară a porturilor de la Marea Neagră, estimată la circa șase milioane de tone.
Problema ar putea deveni și mai gravă în lunile următoare. Capacitățile de depozitare a cerealelor din Ucraina ar putea ajunge la limită încă de la începutul lunii noiembrie 2026 dacă exporturile nu pot fi accelerate.
România a mai fost „poarta de ieșire” pentru cerealele UcraineiNu ar fi prima dată când volume uriașe de cereale ucrainene sunt împinse către România.
După invazia rusă din februarie 2022 și blocarea porturilor ucrainene, Portul Constanța, Dunărea, căile ferate și transportul rutier românesc au devenit componente esențiale ale „culoarelor de solidaritate” create pentru Ucraina.
Chiar Guvernul României consemna în OUG 84/2023 că, între martie 2022 și septembrie 2023, prin România au tranzitat aproximativ 29 de milioane de tone de mărfuri agricole ucrainene. Executivul recunoștea în același act normativ că sistemul de tranzit a creat și posibilitatea ca anumite cantități să fie descărcate în România, unde prețurile cerealelor ucrainene erau atractive pentru cumpărători.
Importanța României a rămas uriașă și ulterior. Numai în ianuarie 2024, din cele trei milioane de tone de cereale ucrainene care au circulat prin culoarele de solidaritate europene, aproximativ 2,04 milioane de tone au trecut prin România, potrivit datelor prezentate atunci de comisarul european pentru Transporturi.
Cerealele ajung în România pe Dunăre, pe calea ferată și pe șosea și sunt apoi expediate către alte piețe, inclusiv prin Portul Constanța.
Afuxul de produse agricole din Ucraina a generat însă tensiuni puterniceÎn ianuarie 2024, fermierii și transportatorii români au organizat proteste care au afectat inclusiv accesul către frontiera cu Ucraina și drumurile spre Portul Constanța. Printre nemulțumiri se afla concurența produselor agricole ucrainene, despre care agricultorii susțineau că pune presiune asupra prețurilor de pe piața internă.
Problema nu era numai una românească. Fermierii din mai multe state vecine Ucrainei au reclamat că eliminarea taxelor și facilitarea exporturilor ucrainene au introdus pe piața europeană produse mai ieftine, iar Bruxelles-ul a anunțat ulterior controale suplimentare asupra respectării regulilor de tranzit.
În România, autoritățile au invocat explicit impactul asupra producătorilor autohtoni atunci când au introdus mecanismul de control. Guvernul arăta că procesatorii români s-au orientat spre materie primă ucraineană mai ieftină, în timp ce o parte dintre fermierii locali întâmpinau dificultăți în valorificarea propriilor producții.
Noul val poate veni exact când România are mult grâu de vândutSituația din 2026 are o particularitate importantă: Ucraina ar putea fi nevoită să împingă din nou cantități mari spre România exact într-un an foarte bun pentru producția românească.
O analiză Argus din această vară estima că România are potențialul de a ajunge la aproape 13,9 milioane de tone de grâu, ceea ce ar reprezenta cea mai mare recoltă din istorie dacă estimarea se confirmă. Condițiile au fost deosebit de favorabile în est și sud-est, inclusiv în Constanța, Ialomița și Călărași.
Evaluarea din iulie a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată, de asemenea, că sud-estul Europei a fost mai puțin afectat de valurile de căldură decât vestul continentului, în timp ce efectele secetei din vestul României au fost mai reduse decât în Ungaria.
Pe Tik Tok, există videoclipuri care răspândesc vechile zvonuri despre așa-zisa „ambulanță neagră care răpește copii”. Dacă, înaintea dezvoltării tehnologiei erau doar simple „povești”, acum aceleași sunt însoțite de fotografii și videoclipuri generate sau editate cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
„Ambulanțele nu răpesc. În realitate, în România, NU a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane. În schimb, există oameni care urcă în ambulanță pentru a salva vieți”, transmite MAI, într-un mesaj publicat, duminică, pe Facebook.
Mesajul vine după ce sâmbătă seară, mai mulți localnici dintr-un sat din Cluj au atacat un echipaj de ambulanță cu topoare și bâte, în timp ce medicii se deplasau în teren pentru a duce un pacient la spital. La un moment dat un localnic a aruncat un bolovan în geamul ambulanței, l-a spart, iar cioburile i-au ajuns șoferului în ochi. El a fost nevoit să conducă rănit până la Cluj-Napoca, acolo unde a fost operat de urgență.
„O informație falsă poate speria. Dar, mai grav, poate pune în pericol chiar oamenii care vin să ajute. Nu distribui un zvon! Verifică înainte să crezi!”, conchid reprezentanții MAI.
ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august.
Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnăAnaliștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august.
Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026.
Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”.
Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energeticUn atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă.
Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece.
ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive.
Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați.
Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapteEvaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya.
Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.
Echipajul de 8+1 mixt (JMix8+), format din Anca-Andreea Culidiuc, Denisa Mihaela Vasilica, Răzvan Ioan Marin, Andrei Mihai Bălan, Radu-Andrei Enescu, Dumitru Cristian Pascari, Marina Ariana Balint, Jessica Popescu și Sarra-Maria Vasca, a terminat pe locul al doilea Finala A.
Medalia de argint a venit la capătul ultimei zile a Campionatelor Mondiale Under19, competiție desfășurată la Plovdiv în perioada 6-9 august.
Locul 4 pentru România la dublu vâsle mixtCu puțin timp înainte, echipajul de dublu vâsle mixt (JMix2x), format din Sebastian-Constantin Lupu și Sonia Teodora Biță, s-a clasat pe locul 4 în Finala A, ratând la limită podiumul.
România ajunsese în această finală după ce echipajul tricolor terminase pe locul secund seria de calificare.
Aur pentru fetele de la 8+1Tot duminică, România a obținut unul dintre cele mai importante rezultate ale competiției: echipajul feminin de 8+1 (JW8+) a devenit campion mondial.
Barca României a fost formată din Teodora Sandu, Carolina Pănuță, Elena Bianca Nițu, Maya Renata Bumbac, Elena Denisa Baciu, Mariana Casu, Angela Gabriela Cazacu, Mădălina-Dumitrița Ursaciuc și Sarra-Maria Vasca.
Echipajul masculin de 8+1, format din Tristan Pierre Delacroix, Andrei-George Mitrea, Sebastian-Ionuț Răileanu, Gabriel-Valentin Rusu, Ionuț-Denis Ungureanu, Eduard Nicolaica, Silviu Gabriel State, Marian-Alexandru Mihali și Irina Lucia Andreea Despa, a încheiat Finala A pe locul 5.
Șase medalii pentru România la PlovdivRomânia intrase în ultima zi cu patru medalii câștigate sâmbătă: două de aur și două de bronz.
Radu-Andrei Enescu și Dumitru Cristian Pascari au devenit campioni mondiali la dublu rame masculin, într-o finală în care au învins Grecia și Germania.
Aur a cucerit și echipajul feminin de patru rame, format din Ana-Maria Bordanc, Alexandra Daria Crăciun, Anca-Andreea Culidiuc și Denisa Mihaela Vasilica.
Medaliile de bronz de sâmbătă au fost obținute de Gabriela Costinela Ursu și Andreea Măriuca Dumitrașcu, la dublu vâsle feminin, și de echipajul de patru vâsle feminin format din Ioana Gabriela Cristescu, Francesca Iulia Stejar, Sonia Teodora Biță și Daria-Elena Maximiuc. Rezultatele de sâmbătă au dus România la patru medalii înaintea ultimei zile.
Prin aurul echipajului feminin de 8+1 și argintul obținut în proba mixtă de 8+1, bilanțul final al României la Plovdiv ajunge astfel la șase medalii: trei de aur, una de argint și două de bronz.
În acest sens, jurnaliștii Reuters au contactat atât reprezentanți ai Casei Albe, dar și pe cei din echipa lui Taylor Swift, însă niciun oficial nu a răspuns la solicitările pentru comentarii, potrivit sursei citate.
Cu toate acestea, în ultima săptămână, o piesă a cântăreței Taylor Swift a fost eliminată dintr-un videoclip al unui cont asociat al președintelui SUA, Donald Trump. Contul surprindea un videoclip cu Trump și soția sa, Melania, privind artificiile. Pe videoclip era postată piesa „August” a cântăreței Taylor, cu descrierea: „Sunt sigur că Taylor Swift va fi foarte încântată că i-am folosit melodia!”.
Nu a durat mult, până când melodia a fost eliminată din videoclip, cu mesajul: „Titularul drepturilor de autor nu a pus la dispoziție această înregistrare audio (…)”, potrivit The Rolling Stones.
Taylor Swift nu a mai vorbit recent despre Trump, deși în 2024 a susținut-o pe rivala sa democrată, pe atunci vicepreședinta Kamala Harris.
Trump, supărat că Taylor o susținea pe HarrisÎn timpul campaniei electorale din 2020, Taylor Swift a postat pe rețelele sociale că Trump era „PE DEPLIN CONȘTIENT că nu îl vrem ca președinte al nostru”.
La rândul său, Trump, a criticat-o în repetate rânduri pe cântăreață. După ce ea și-a exprimat sprijinul pentru Harris, Donald Trump a scris, un mesaj furibund pe rețelele sociale: „O URĂSC PE TAYLOR SWIFT”.
Într-un alt mesaj, Trump a reiterat sentimentele față de celebra cântăreață: „A observat cineva că, de când am spus «O URĂSC PE TAYLOR SWIFT», ea nu mai este «SEXY»?”
Zeci de artiști, între care Sabrina Carpenter, dar și Ariana Grande, au cerut administrației Trump să nu le folosească melodiile.
Președintele SUA a continuat să folosească melodii ale lui TaylorTrump a folosit în campania sa, în ultima săptămână, pe TikTok, două melodii ale cântăreței de pop-country, Taylor Swift. Una dintre postări avea o descriere cu câteva titluri de melodii scoase de cântăreață de-a lungul anilor, cărora le-au fost atribuite, sensuri politice, folosindu-se de titluri pentru a face campanie și a lansa ironii la adresa rivalilor.
„Red (versiunea lui Donald Trump). Red (Taylor Swift a compus un album întreg despre republicani). Donald Trump. Everything Has Changed (la granița noastră de sud). Donald Trump. We Are Never Ever Getting Back Together (administrația Biden-Harris). Donald Trump. The Last Time (o mașină de semnat automat conduce țara)”, era mesajul uneia dintre postările președintelui SUA.
Au mai fost și precedente în președintele Donald Trump a făcut postări de campanie pe muzica cântăreței Taylor Swift.
În luna iunie, echipa de campanie a lui Trump a publicat pe platforma de videoclipuri scurte un clip cu noua melodie a lui Swift pentru „Toy Story 5”, intitulată „I Knew It, I Knew You”.
Descrierea preciza: „Nimeni nu iubește țara noastră și poporul american mai mult decât Președintele Donald J. Trump”.
În videoclip, Trump interacționa cu mai mulți copii la Casa Albă, dansa la un meci UFC și participa la un miting. Este a treia, dar și cea mai recentă postare în care echipa de campanie a președintelui folosește melodiile cântăreței lui Taylor Swift.
Cea mai viral videoclip postat de Casa Albă în surprindea imagini cu steagul Americii, monumente și fotografii diverse cu Trump, inclusiv imagini de la arestarea sa din 2023. Videoclipul era însoțit de melodia „Fate of Ophelia”, (n.r. Destinul Ofeliei) de la albumul „Life of a Showgirl” (n.r. trad. Viața unei animatoare)
Pentru că postarea a stârnit reacții, un purtător de cuvânt de la Casa Albă a declarat pentru mai multe agenții de știri că videoclipul a fost creat pentru că Administrația Trump știa că agențiile de știri „le-ar amplifica cu entuziasm”.
Un stil de publicitate atipicTrump are un stil publicitar atipic. Echipa sa de comunicare utilizează meme-uri (poze cu text amuzant sau ironic), videoclipuri generate cu AI menite să ironizeze rivalii politici, sau melodii deja celebre pentru propagarea mesajelor politice, într-un stil cât mai potrivit pentru a atrage diverse tipuri de public.
Luna trecută, Casa Albă a publicat un videoclip inspirat din serialul animat SF, „Rick și Morty”, care-i surprindea pe Trump și pe Vance fugind de extratereștii.
Cu toate acestea, există și critici. În rândul americanilor, anumite persoane consideră că prestigiul de altă dată al Administrației Prezidențiale a cam dispărut, în timp ce majoritatea se plâng de condițiile de trai și costurile mari ale sistemului de sănătate.
Satul istoric Corfe Castle, din comitatul Dorset al Marii Britanii, are o vechime de peste o mie de ani. Așezarea poartă numele castelului care o domină de pe deal, însă istoria locului este mult mai veche. Există movile funerare datate în jurul anului 6000 î.Hr., potrivit Express.
Castelul a fost construit la scurt timp după cucerirea normandă, pe locul unei așezări anglo-saxone mai vechi. Tot aici avea să fie ucis cu brutalitate un rege anglo-saxon.
În martie 978, regele adolescent Edward Martirul a poposit la Corfe Castle pentru a-și vizita fratele vitreg, viitorul rege Æthelred cel Nepregătit. În timpul vizitei, el a fost înjunghiat mortal.
Până în prezent, crima rămâne învăluită în mister. Una dintre teorii susține că Edward ar fi fost ucis la ordinul mamei sale vitrege, Ælfthryth, care își dorea ca propriul fiu, și nu fiul vitreg, să urce pe tron.
După cucerirea normandă din 1066, pe acest loc a fost ridicată o nouă fortăreață din piatră. Castelul a devenit ulterior o redută a regaliștilor în timpul Războiului Civil Englez, înainte de a fi distrus și lăsat în ruină. Aceste ruine domină și astăzi satul cu aspect de poveste.
Ce spun turiștiiO creatoare de conținut a prezentat satul pe Instagram, descriindu-l drept „un sat desprins din basme, ascuns în peisajul rural din Dorset”.
Ea a scris: „Cândva o puternică fortăreață regală, distrusă în timpul Războiului Civil Englez, astăzi este unul dintre cele mai pitorești sate din Anglia.
Așteptați-vă la străduțe întortocheate, puburi primitoare, saloane tradiționale unde se servește ceaiul și priveliști incredibile spre castel, care par desprinse dintr-o carte de povești.
Veniți pentru istorie, rămâneți pentru atmosferă și explorați în voie unul dintre cele mai frumoase colțuri ale comitatului Dorset. Ai impresia că te-ai întors în timp”.
Un vizitator a scris recent pe TripAdvisor: „Au rămas doar ruinele castelului, dar merită să intri și să admiri priveliștea. Satul mic din jurul castelului completează perfect vizita și o face cu adevărat plăcută”.
Un alt turist a povestit: „Distracție pentru întreaga familie în weekendul prelungit. Fiului meu de patru ani i-a plăcut să danseze în jurul stâlpului împodobit. Evenimentul a fost bine organizat și au existat multe activități. Castelul este impunător. Îți poți doar imagina cât de spectaculos arăta înainte să ajungă în ruină. Urcarea până în vârf este destul de abruptă dacă ai un cărucior, dar se poate face. Merită cu siguranță pentru priveliștile superbe asupra peisajului rural. Înțelegi imediat de ce acest loc a fost ales pentru construirea unui castel”.
La ora redactării știrii, Alexandru Nazare era creditat pe piața „Viitorul premier al României?” cu 47,9% șanse, în timp ce Sorin Grindeanu avea 18,6%. Ilie Bolojan, care conduce în prezent Guvernul în regim interimar, era cotat la numai 3,8%, iar europarlamentarul Siegfried Mureșan la 3,1%.
În plutonul următor apar Radu Burnete, cu aproximativ 3%, Lucian Croitoru și Ionuț Dumitru, cu aproximativ 2%, în timp ce Eugen Tomac, Dan Motreanu, Cătălin Predoiu, Dragoș Pîslaru, Călin Georgescu și alți politicieni sau economiști sunt cotați la circa 1% sau mai puțin.
Interesul pentru piața privind viitorul premier al României este ridicat: valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la aproximativ 3,28 milioane de dolari, potrivit datelor Polymarket actualizate duminică. Numai pe varianta Alexandru Nazare au fost tranzacționați peste 205.000 de dolari.
Nazare a câștigat teren puternicCreșterea ministrului Finanțelor este semnificativă. Ascensiunea vine într-un moment în care Alexandru Nazare se află în centrul atenției.
Nazare a căpătat în ultimele săptămâni și o vizibilitate importantă în relația României cu marile agenții internaționale de rating. Ca ministru al Finanțelor, el a fost direct implicat în prezentarea situației bugetare și a planului de consolidare fiscală în fața acestora.
Nazare a discutat personal și cu reprezentanții Moody’s. La 31 iulie, ministrul anunța „discuții la foc continuu” cu agențiile de rating și spunea că a prezentat Moody’s execuția bugetară, măsurile pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și cheltuielilor, reformele aflate în implementare și planul de finanțare al statului.
Și Crin Antonescu, candidatul comun al PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, a declarat sâmbătă seară că îl vede premier pe Nazare.
„Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare”, a spus Antonescu.
Cum se decide pariul PolymarketPotrivit regulilor pieței, câștigător va fi considerată următoarea persoană care preia oficial funcția de prim-ministru, este desemnată de președintele României și obține votul de încredere al Parlamentului. Un premier interimar care nu primește votul Parlamentului nu este luat în calcul.
Cotele Polymarket sunt generate de prețurile la care participanții cumpără și vând contracte legate de fiecare rezultat și se pot modifica rapid în funcție de informațiile politice și de tranzacțiile realizate.
Polymarket este pe lista neagră în România, dar piața pentru premier continuă să rulezePolymarket este interzisă în România, platforma fiind inclusă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pe lista site-urilor de jocuri de noroc neautorizate.
Platforma a contestat măsura, însă o instanță din România a respins, în primăvara acestui an, cererea prin care Polymarket încerca să obțină suspendarea deciziei ONJN, astfel că restricția a rămas în vigoare.
Cu toate acestea, sumele importante tranzacționate pe piața dedicată viitorului premier al României arată că subiectul continuă să atragă un interes considerabil pe platformă, chiar dacă Polymarket nu are dreptul să opereze pentru jucători din România.
„Cel puțin 9 zile câștigate pentru unitatea 2 de la Cernavodă!”, a transmis duminică Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook.
Ministra Mediului susține că rezultatul vine după coborârea primelor două barje folosite în cadrul intervenției de pe Dunăre.
„Acesta este rezultatul coborârii primelor două barje, în urma calculelor ANAR: în ultimele 24 de ore nivelul apei a crescut cu 4 cm! Urmează efectul resimțit și pentru ultimele 2 barje”, a precizat Buzoianu.
Potrivit acesteia, soluția a fost propusă de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, iar operațiunea a implicat mai multe instituții, inclusiv Armata și Administrația Fluvială a Dunării de Jos.
Câștigul real ar fi de opt centimetri față de prognozăMinistrul Transporturilor, Radu Miruță, a prezentat duminică dimineață calcule potrivit cărora efectul intervenției este chiar mai important decât indică simpla creștere a nivelului apei. Prognozele estimau o scădere cu patru centimetri, în timp ce măsurătorile au indicat o creștere cu patru centimetri. Diferența față de scenariul prognozat este astfel de aproximativ opt centimetri.
Conducerea centralei a confirmat că Unitatea 2 funcționează în prezent în parametri nominali și că, pe baza prognozei hidrologice actuale, noul nivel permite continuarea funcționării pentru cel puțin nouă zile.
Intervenția presupune redistribuirea temporară a debitului Dunării în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche, astfel încât o cantitate mai mare de apă să ajungă către sectorul care alimentează centrala nucleară. Guvernul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru operațiune.
Unitatea 1 este deja oprită din cauza DunăriiMiza este una majoră pentru sistemul energetic. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în 28 iulie, după ce nivelul Dunării a coborât la valori fără precedent generate de seceta severă. Nuclearelectrica a precizat că oprirea a fost o măsură preventivă pentru respectarea marjelor de securitate nucleară.
Apele Române arătau încă din 28 iulie că debitul Dunării coborâse la 1.650 mc/s, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii iulie, iar oprirea Unității 1 a fost decisă inclusiv pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2.
Situația s-a deteriorat ulterior, autoritățile fiind obligate să recurgă la măsuri neobișnuite pentru devierea unei cantități mai mari de apă către Cernavodă. Reuters relata săptămâna trecută că nivelurile record de mici au determinat inclusiv intervenții asupra albiei și pregătirea barjelor pentru redirecționarea fluxului de apă.
Unitatea 2 produce aproximativ 10% din energia necesară RomânieiO eventuală oprire și a Unității 2 ar elimina într-un moment dificil aproximativ 10% din energia electrică necesară consumului național, potrivit Guvernului. În mod normal, cele două reactoare de la Cernavodă furnizează împreună aproximativ o cincime din producția de electricitate a țării.
Criza de pe Dunăre a determinat Guvernul să declare la sfârșitul lunii iulie stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile în sectorul energetic și să ceară maximizarea producției disponibile, importuri suplimentare și folosirea hidrocentralelor cu prioritate în orele de vârf.
Specialiștii în grădinărit citați de Gardening Know How atrag atenția că succesul metodei depinde în primul rând de starea tulpinii. Cele mai mari șanse de înrădăcinare le au tulpinile verzi, ferme și sănătoase, care nu prezintă urme de uscare, mucegai sau atac de dăunători.
Înainte de a începe, este recomandată inspectarea atentă a plantei, deoarece orice deteriorare poate împiedica dezvoltarea rădăcinilor.
Cum se pregătește butașulPrimul pas constă în îndepărtarea florii și păstrarea unei porțiuni de tulpină cu două sau trei noduri și câteva frunze sănătoase.
Partea inferioară a tulpinii se taie oblic, la aproximativ 45 de grade, pentru a mări suprafața prin care se vor forma rădăcinile și pentru a reduce riscul de putrezire. Frunzele de la bază trebuie eliminate, astfel încât planta să-și concentreze energia asupra înrădăcinării.
Un pas opțional care poate crește șansele de reușităAutorii metodei recomandă și zgârierea ușoară a bazei tulpinii pentru a expune stratul verde aflat sub scoarță, zonă în care se formează cel mai rapid noile celule.
Ulterior, tulpina poate fi tratată cu hormon de înrădăcinare. În lipsa acestuia, unii grădinari folosesc remedii naturale, precum mierea sau gelul de aloe vera, apreciate pentru proprietățile lor antimicrobiene.
Plantarea și perioada de așteptareButașii se plantează într-un substrat afânat și bine drenat, la o adâncime de câțiva centimetri, după care se udă abundent.
Ghiveciul trebuie păstrat într-un loc luminos, dar ferit de razele directe ale soarelui. Pentru menținerea umidității, peste plantă poate fi așezată o pungă transparentă, care creează un efect de seră.
Primele semne că metoda a funcționat apar, de regulă, după trei-patru săptămâni, când încep să se dezvolte lăstari noi și rădăcini. În această perioadă, substratul trebuie menținut umed, fără exces de apă.
Florile pot apărea chiar din primul an, dar răbdarea este esențialăNu toate plantele obținute prin această metodă vor înflori încă din primul sezon. Unele dezvoltă doar rădăcini și frunze în primul an, iar florile apar ulterior.
Chiar dacă apar boboci devreme, aceștia ar trebui îndepărtați pentru ca planta să își direcționeze resursele către dezvoltarea sistemului radicular. Fiind plante perene, trandafirii vor continua să crească și să înflorească în anii următori, dacă sunt îngrijiți corespunzător.
Săptămâna 10-14 august poate deveni una dintre cele mai importante din acest an pentru economia României.
Primul semnal vine chiar luni, când Banca Națională decide nivelul dobânzii-cheie și aprobă noul Raport asupra inflației. Tot luni, INS publică datele privind comerțul exterior. Miercuri vin inflația și salariul mediu, iar vineri va fi publicată estimarea-semnal privind PIB-ul din trimestrul al doilea. Calendarul este confirmat de BNR și INS.
Practic, în numai cinci zile vor fi măsurate patru dintre vulnerabilitățile majore ale economiei românești: costul banilor, dezechilibrul extern, puterea de cumpărare și creșterea economică.
Luni, primul examen: BNR ține sau nu dobânda la 6,50%Consiliul de Administrație al BNR se reunește luni, 10 august, pentru o nouă decizie de politică monetară. La precedenta ședință, din 8 iulie, banca centrală a menținut dobânda-cheie la 6,50%, dobânda Lombard la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%.
Erste se așteaptă ca BNR să nu miște nici acum dobânda și estimează că nivelul de 6,50% ar putea fi menținut până în mai 2027. Argumentul este complicat pentru banca centrală: economia este foarte slabă, ceea ce ar pleda pentru dobânzi mai mici, dar inflația rămâne prea ridicată pentru ca BNR să poată relaxa rapid politica monetară.
În iunie, inflația anuală era încă de 10,4%. BNR anticipase însă o scădere substanțială în trimestrul al treilea, odată cu dispariția din calculul anual a unor șocuri de preț produse în 2025.
Al doilea test: cât mai cumpără România din străinătate față de cât vindeTot luni, INS publică balanța comercială pentru primele șase luni ale anului.
România intră în acest test cu un deficit extern încă uriaș, chiar dacă situația s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut. În primele cinci luni din 2026, exporturile au ajuns la 40,34 miliarde de euro, iar importurile la 53,84 miliarde de euro. Deficitul comercial a fost astfel de 13,5 miliarde de euro, cu 6,2% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025.
Datele pentru iunie vor arăta dacă această corecție continuă.
Este una dintre cifrele urmărite atent și de agențiile de rating, pentru că un deficit extern mare face România dependentă de intrările de capital și de încrederea investitorilor.
Miercuri aflăm dacă salariile mai țin pasul cu prețurilePe 12 august vine probabil cea mai ușor de simțit statistică pentru populație: inflația din iulie și salariul mediu din iunie. INS le va publica pe ambele la ora 09:00.
Ultimele date arătau deja o deteriorare puternică a puterii de cumpărare.
În mai, salariul mediu net a fost de 5.684 de lei, cu numai 3,2% peste nivelul din mai 2025. Cum prețurile crescuseră mult mai rapid, indicele câștigului salarial real a coborât la 93,1% față de anul precedent. Cu alte cuvinte, salariile nominale erau mai mari, dar cu ele puteau fi cumpărate mai puține bunuri și servicii decât cu un an înainte.
Analiștii estimează pentru iulie o inflație de aproximativ 7,8%, adică o coborâre produsă în bună măsură de efectul de bază.
O scădere puternică a inflației în iulie ar fi prima veste bună importantă pentru puterea de cumpărare. Dar efectul statistic nu înseamnă că prețurile scad: înseamnă doar că ele cresc într-un ritm mai lent față de nivelul foarte ridicat de anul trecut.
Vineri vine cifra care poate confirma recesiuneaCel mai important examen este programat pentru vineri, 14 august.
La ora 09:00, INS publică estimarea-semnal pentru PIB-ul din trimestrul al doilea.
Economia intră în această raportare de pe o poziție extrem de fragilă. Potrivit celor mai recente date revizuite ale INS, PIB-ul din primul trimestru s-a menținut la același nivel față de trimestrul precedent, iar față de trimestrul I din 2025 economia s-a contractat cu 1,2% pe seria brută.
Erste vede deja o recesiune ușoară drept scenariu de bază pentru 2026, cu o contracție a PIB de aproximativ 0,3%, pe fondul consumului slab și al efectelor consolidării fiscale asupra veniturilor disponibile ale populației. Investițiile susținute din fonduri europene sunt principalul element care poate împiedica o scădere mai severă a economiei.
Moody’s a dat verdictul. Acum vin cifrele care arată dacă are dreptateSeria de date vine imediat după verdictul Moody’s de vineri seară.
Agenția a menținut ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și perspectiva negativă. Moody’s a remarcat că deficitul bugetar s-a redus ceva mai repede decât anticipase, dar consideră că rămân riscuri importante legate de capacitatea politică de a continua consolidarea fiscală și de creșterea costurilor cu dobânzile și a datoriei.
România a evitat astfel retrogradarea, însă nu a ieșit din zona de pericol.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat duminică un atac dur la adresa PSD, pe fondul crizei energetice provocate de secetă, nivelul extrem de scăzut al Dunării și reducerea producției de electricitate. Liberalul susține că social-democrații nu au venit cu soluții pentru depășirea situației și îi acuză că se comportă similar cu AUR.
„Este foarte clar: PSD nu a propus nicio măsură pentru depășirea crizei energetice. Niciuna”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook.
Europarlamentarul susține că, în timp ce PSD critică Executivul, partidele aflate la guvernare încearcă să gestioneze problemele din sistemul energetic.
„Tot ce vedem la PSD este gălăgie, circ și populism alături de AUR. Nimic din ceea ce fac ei în aceste zile nu ajută la depășirea crizei. În acest timp, Partidul Național Liberal, alături de partenerii noștri responsabili de la guvernare, USR și UDMR, ia măsurile necesare pentru a depăși criza”, afirmă Mureșan.
România, în alertă din cauza situației energeticeAtacul liberalului vine într-un moment dificil pentru Sistemul Energetic Național. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deconectată la 28 iulie din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile, iar debitul foarte redus al Dunării a adus și Unitatea 2 aproape de pragurile critice pentru funcționare. Ministerul Energiei estima că, în timpul caniculei, consumul la vârful de seară poate ajunge la 7.800-8.000 MW.
Guvernul a aprobat o serie de intervenții pentru menținerea în funcțiune a Unității 2, inclusiv lucrări pentru redistribuirea debitului Dunării, creșterea producției din capacitățile disponibile, asigurarea importurilor și măsuri pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.
Ministerul Energiei a transmis pe 7 august o alertă timpurie Comisiei Europene și autorităților din celelalte state membre, în baza regulamentului european privind pregătirea pentru riscuri în sectorul electricității.
Situația s-a îmbunătățit temporar în weekend datorită vântului din Dobrogea. Sâmbătă seară, România a reușit chiar să exporte peste 500 MW, iar duminică dimineață energia eoliană furniza aproximativ 37% din producția internă. Detensionarea rămâne însă dependentă de condițiile meteo.
PSD spune însă că a propus repornirea centralelor pe cărbuneAfirmația lui Siegfried Mureșan potrivit căreia PSD nu ar fi propus „nicio măsură” vine după ce social-democrații au susținut public o soluție diferită. PSD a anunțat pe 7 august că promovează menținerea și repornirea unor centrale pe cărbune și că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului european de urgență pentru securitatea energetică, astfel încât România să poată aplica temporar aceste măsuri fără a pierde finanțările legate de jalonul de decarbonizare din PNRR.
PSD a acuzat, la rândul său, conducerea Guvernului că nu a construit suficient de rapid capacități noi care să înlocuiască producția pe cărbune. Prin urmare, disputa privind criza energetică a devenit și un nou front al confruntării politice dintre PNL și PSD, în paralel cu intervențiile de urgență pentru menținerea echilibrului sistemului electric.
Protestul, intitulat „Vrem aer curat, nu miros de levigat”, este programat marți între orele 09:30 și 11:00.
„Luptăm pentru aer curat și pentru sănătatea comunităților afectate de poluare din sudul Bucureștiului”, au transmis organizatorii.
Asociația Iar Miroase reunește în special locuitori din Vidra, Sintești, Jilava, Berceni, Popești-Leordeni și din sudul Capitalei, zone în care cetățenii reclamă de mai mulți ani episoade repetate de mirosuri puternice și neplăcute.
Asociația cere anularea autorizației de mediu a gropii VidraOrganizația a deschis două procese împotriva Eco Sud, compania care administrează depozitul de la Vidra: unul pentru anularea Autorizației Integrate de Mediu și un altul prin care a cerut suspendarea acesteia până la soluționarea definitivă a procesului principal.
Potrivit Buletin de București, în instanță au fost invocate, între altele, presupusa emitere a autorizației fără o evaluare corespunzătoare a impactului asupra mediului, lipsa unei consultări publice reale și probleme privind datele referitoare la capacitatea depozitului.
Cererea de suspendare a autorizației a fost respinsă în aprilie 2025 de Tribunalul București, iar Curtea de Apel București a respins ulterior recursul. Hotărârea privind suspendarea este definitivă.
Procesul prin care se cere anularea autorizației de mediu continuă însă la Tribunalul București. Următorul termen este programat pentru 9 octombrie.
„Oamenii din Sintești, Vidra, Jilava, Berceni, Popești-Leordeni și din sudul Bucureștiului continuă să respire același aer. Nu ne oprim. Nu renunțăm”, a transmis anterior Asociația Iar Miroase.
Amenzi de 115.000 de lei pentru Eco SudControversele au fost amplificate și de controalele efectuate de Garda Națională de Mediu.
Luna trecută, comisarii de mediu au aplicat două amenzi în valoare totală de 115.000 de lei companiei Eco Sud. Potrivit informațiilor comunicate de Garda de Mediu și citate de Buletin de București, sancțiunile au vizat mirosurile neplăcute asociate hidrogenului sulfurat și depășirea suprafeței zonei active în care sunt depozitate deșeurile.
Eco Sud a contestat constatările și sancțiunile aplicate de autorități.
Depozitul de la Vidra este singurul depozit de deșeuri activ din zona metropolitană București-Ilfov și este indicat de ani de zile de o parte dintre locuitorii din sudul Capitalei și din comunele apropiate drept una dintre principalele surse ale episoadelor de miros persistent.
Pentru centralizarea reclamațiilor a fost creată și platforma IarMiroase.ro, prin intermediul căreia locuitorii pot transmite sesizări către instituțiile responsabile, între care DSP Ilfov și Garda de Mediu. În perioadele cu mirosuri foarte puternice au fost raportate inclusiv momente în care autoritățile au primit câte două sesizări pe minut.