Jucătorul italian Jannik Sinner, aflat pe locul 2 mondial, s-a calificat în finala turneului Masters 1000 de la Miami după o victorie în fața germanului Alexander Zverev. Meciul din semifinale s-a încheiat în două seturi, cu scorul 6-3, 7-6 [4], după o prestație foarte bună a italianului.
Succesul de vineri seara confirmă forma excelentă a lui Jannik Sinner, care domină duelurile de tenis din ultima perioadă. Deși Alexander Zverev a avut un avantaj în confruntările din trecut, situația s-a schimbat complet.
Tenismenul german nu reușește să găsească soluții în fața rivalului său și a ajuns la șapte înfrângeri consecutive în ultimele confruntări, inclusiv una recentă la Indian Wells.
În finala competiției din Florida, Jannik Sinner îl va întâlni pe cehul Jiri Lehecka, cap de serie numărul 21, care a avut un parcurs surprinzător până în ultimul act.
Miza pentru italian este una importantă. După titlul câștigat la Indian Wells, el are acum șansa să obțină așa-numitul „Sunshine Double”, performanță rară în tenis, care presupune câștigarea ambelor turnee majore organizate în Statele Unite în această perioadă.
Finala de la Miami, programată duminică, va decide dacă Jannik Sinner își poate confirma statutul de lider al sezonului și dacă va reuși să încheie această serie de turnee cu un nou trofeu important.
Modul în care reacționează Hamas, așteptat în următoarele zile sau săptămâni, are implicații majore pentru cele 2 milioane de locuitori ai Gazei, care trăiesc într-o situație sumbră de când a intrat în vigoare armistițiul, acum aproape șase luni, potrivit AP.
Carta fondatoare a Hamas îndeamnă la rezistență armată împotriva Israelului și a fost reticentă în a renunța la un arsenal, inclusiv rachete, rachete antitanc și explozibili, care se află în centrul identității sale.
Din acest motiv, este departe de a fi sigur că grupul se va conforma. Hamas a indicat că este nemulțumită de o propunere susținută de SUA, aflată în prezent în discuție. Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a complicat și mai mult eforturile din Gaza, amenințând cu noi întârzieri, deoarece atrage atenția regiunii.
Între timp, componente cheie ale planului lui Trump – cea mai importantă, reconstrucția teritoriului devastat – rămân în așteptare.
„Viitorul Fâșiei Gaza… depinde acum în întregime de dezafectarea armelor Hamas”, a declarat Mike Waltz, ambasadorul SUA la Națiunile Unite, în fața Consiliului de Securitate săptămâna aceasta. „Ne aflăm cu adevărat într-un punct de inflexiune acum.”
Hamas trebuie să predea toate armelePlanul în 20 de puncte al lui Trump prevede că toată „infrastructura militară, teroristă și ofensivă” a Hamas din Gaza, inclusiv „tunelurile și instalațiile de producție a armelor”, trebuie distrusă. De asemenea, se precizează că armele trebuie plasate „permanent inutilizabile”.
Israelul și SUA spun că acest limbaj este clar și că Hamas trebuie să predea toate armele sale.
Hamas a încercat să facă diferența între armele „grele”, precum rachetele, și armele „ușoare”, precum puștile și pistoalele, spun oficiali și mediatori Hamas, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre negocieri.
De asemenea, dorește să lege orice demilitarizare de retragerea trupelor israeliene.
„NATO pur și simplu nu a fost acolo” când a cerut ajutor pentru războiul din Iran, a spus Trump, vineri seară, la o conferință de investiții din Miami. Acesta a calificat lipsa de sprijin drept „o greșeală uriașă” a țărilor europene.
Critici la adresa NATO pe fondul războiului din Iran„Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute, pentru a-i proteja, și am fi fost întotdeauna acolo pentru ei, dar acum, pe baza acțiunilor lor, cred că nu trebuie să mai fim”, a continuat el, potrivit Reuters.
„Spun asta de mult timp. De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi”, a adăugat Trump.
Relații tensionate între Washington și BruxellesPreședintele Statelor Unite a avut de-a lungul timpului o relație oscilantă cu Alianța Nord-Atlantică și a făcut în repetate rânduri declarații care au ridicat semne de întrebare cu privire la disponibilitatea sa de a respecta Articolul 5 al NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
În campania electorală din 2024, Trump l-a încurajat public pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să atace țările europene din NATO care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare
Relațiile cu mai mulți lideri europeni păreau să se îmbunătățească în 2025, însă s-au deteriorat din nou în 2026, pe fondul amenințărilor lui Trump privind o posibilă invazie a Groenlandei, teritoriu al Danemarcei.
Iranul a anunțat că va deschide un culoar pentru transportul ajutorului umanitar prin Strâmtoarea Ormuz, din cauza situației extrem de tensionate care se desfășoară în zonă, notează Euronews.
Decizia a venit la scurt timp după apariția informațiilor despre atacurile asupra unor instalații nucleare iraniene, revendicate de Israel.
Ambasadorul Iranului la ONU, Ali Bahreini, a declarat că autoritățile de la Teheran au acceptat solicitarea Națiunilor Unite pentru a permite circulația ajutoarelor și a produselor agricole prin această rută.
Inițiativa aceasta ar putea reprezenta primul progres important după o lună de blocaje în transportul maritim din zonă.
„Această măsură reflectă angajamentul continuu al Iranului de a sprijini eforturile umanitare și de a se asigura că ajutorul esențial ajunge fără întârziere la cei care au nevoie de el”, a declarat Ali Bahreini într-o postare pe X.
Acting in good faith and in line with its longstanding humanitarian principles, in response to a request from the United Nations, the Islamic Republic of Iran has decided to facilitate and further expedite the safe passage of humanitarian shipments through the Strait of Hormuz.…
— Ali Bahreini (@AliBahreini5) March 27, 2026
ONU a anunțat deja crearea unui grup de lucru dedicat acestor probleme.
În paralel, tensiunile militare au crescut. Presa iraniană a relatat că două instalații nucleare au fost atacate, pentru care Israelul și-a asumat responsabilitatea.
Reacția Teheranului nu a întârziat să vină. Ministrul de externe, Abbas Araghchi, a criticat acțiunea. „Atacul contrazice termenul prelungit acordat de președintele SUA pentru diplomație” și „Iranul va cere un preț GREU pentru crimele israeliene.”, a declarat acesta.
Potrivit autorităților iraniene, atacurile au vizat complexul de apă grea de la Arak și o unitate de procesare a uraniului din provincia Yazd. Oficialii au precizat că nu au existat victime și nici riscuri de contaminare.
La rândul său, armata israeliană a susținut că loviturile au afectat componente importante ale programului nuclear iranian.
În acest context, Garda Revoluționară Islamică a făcut câteva precizări importante.
„De data aceasta, ecuația nu va mai fi «ochi pentru ochi», așteptați și veți vedea”, a declarat comandantul forțelor aerospațiale, Seyed Majid Moosavi.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi, a lansat un mesaj pe fondul acestui șir de evenimente care s-a întâmplat.
„Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, își reiterează apelul la reținere militară pentru a evita orice risc de accident nuclear”, a transmis instituția, precizând că „nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelurilor de radiații în afara amplasamentelor” respective.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a declarat că vizita îi va oferi papei prima șansă reală de a vorbi întregii Europe, potrivit France 24.
„În Biblie, tocmai cei mici joacă un rol semnificativ”, a spus Bruni.
Monaco este una dintre țările europene în care catolicismul este religia oficială de stat. Prințul Albert a refuzat recent o propunere de legalizare a avortului, invocând rolul important pe care îl joacă catolicismul în societatea monegască.
Decizia a fost în mare parte simbolică, întrucât avortul este un drept constituțional în Franța, care înconjoară principatul de coastă de 2,2 kilometri pătrați.
Refuzând să permită acest lucru în Monaco, Albert s-a alăturat altor membri ai familiei regale catolice europene care au adoptat o poziție similară de-a lungul anilor pentru a susține doctrina catolică pe un continent din ce în ce mai secularizat. Când Papa Francisc a vizitat Belgia în 2024, a anunțat că îl pune pe regretatul rege Baudouin pe calea spre o posibilă sfințenie, deoarece acesta a abdicat pentru o zi în 1990, în loc să aprobe legislația care să legalizeze avortul.
Bruni a spus că „apărarea vieții” va fi una dintre temele vizitei de o zi a lui Leon de sâmbătă. Dar a subliniat că viziunea papei se va încadra în contextul mai larg al apărării întregii forme de viață, inclusiv în războaie și conflicte.
Vizita include o întâlnire privată cu Albert și Prințesa Charlene la palat, o întâlnire cu comunitatea catolică din Monaco în catedrală și o Liturghie pe stadion.
Un loc de joacă pe coastă pentru cei bogați și faimoși, Monaco este renumit atât pentru stimulentele sale fiscale ușoare și Marele Premiu de Formula 1, cât și pentru familia sa regală plină de farmec. Fiul regretatei actrițe americane Grace Kelly, Albert a vorbit într-o engleză perfectă, fără accent, când l-a vizitat pe Leon, născut în Chicago, la Vatican, pe 17 ianuarie și l-a invitat în vizită.
Călătoria s-a concretizat rapid după aceea și a stârnit nedumerire cu privire la motivul pentru care Leon alesese Monaco, o monarhie ereditară și constituțională, ca primă sa călătorie în străinătate în Europa. Papei Francisc îi plăcea și lui să călătorească în țări mici, dar factorul strălucitor al Monaco-ului l-ar fi dezaprobat, probabil.
Vizita papală este încărcată de semnificațieDe fapt, există motive întemeiate pentru ca Leo să viziteze țara, nu în ultimul rând pentru că nu a mai existat niciun papă care să viziteze țara în 488 de ani, de la Papa Paul al III-lea în 1538.
Populația orașului Monaco, de 38.000 de locuitori, este predominant catolică și multinațională, doar o cincime din populație fiind de fapt cetățeni ai principatului.
Papa Leon va sta în Monaco puțin sub nouă ore, iar principatul este atât de aproape de casă încât poate ajunge acolo și înapoi la Vatican cu elicopterul. Dar vizita este bogată în semnificație simbolică, deoarece reprezintă liderii celor mai mici două state ale lumii care se reunesc pentru a discuta despre unele dintre cele mai mari probleme ale lumii.
Reuniunea miniștrilor de externe din grupul G7, organizată în Franța, s-a încheiat cu o declarație comună, deși au exista multe diferențe de opinie pe tema conflictelor din Iran și Ucraina, scrie Kyiv Post.
Oficialii europeni au anunțat că sunt îngrijorați în privința noului conflict din Iran, care ar putea să reducă sprijinul acordat Kievului. În același timp, SUA au cerut aliaților mai multă implicare în securitatea din zona Golfului.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a respins vineri, în cadrul reuniunii, ideea unor neînțelegeri majore între participanți.
„Am avut întâlniri foarte bune”, a declarat el după discuții.
Întrebat dacă vreun ministru din G7 era supărat, el a declarat că „nu se comportă niciodată așa în fața mea”, și că operațiunea din Iran se poate încheia rapid, în „săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre.
Totuși, partenerii europeni au cerut explicații noi despre obiectivele campaniei militare și au atras atenția asupra riscului ca sprijinul pentru Ucraina să fie afectat.
Divergențele au devenit evidente încă de la început. Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a afirmat că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile din cadrul grupului.
Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu trebuie să existe reduceri când vine vorba de menținerea capacității de apărare a Ucrainei”.
Reprezentanții Franței au încercat să reducă temerile legate de pierderea atenției asupra războiului din Ucraina, care este în desfășurare.
„Ar putea fi un risc, dar nu este o realitate. Acest G7 a fost creat pentru a permite liderilor să discute în condiții de încredere cele mai importante probleme internaționale”. „Printre acestea se vor număra, desigur, Iranul și Orientul Mijlociu, dar și Ucraina.”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației franceze, Pascal Confavreux.
Pe tema Iranului, diferențele de abordare au fost evidente. Marea Britanie, Franța și Germania au insistat asupra unei soluții diplomatice.
Ministrul britanic de interne, Yvette Cooper, a precizat că Londra a susținut măsuri defensive, dar a adoptat „o abordare diferită în ceea ce privește acțiunile ofensive”.
În ciuda acestor poziții diferite, statele participante au reușit să ajungă la un consens final. În declarația comună, miniștrii au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile” și au anunțat că nu există justificare.
Documentul final a inclus și referiri la securitatea globală și la economie. Liderii au spus că există o „necesitate absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și au atras atenția asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie.
Lansarea a avut loc la câteva ore după ce gruparea Houthi, aliniată Iranului, a declarat vineri că este pregătită să acționeze în cazul în care ceea ce grupul a numit o escaladare împotriva Iranului și a „axei rezistenței” va continua, fără a preciza însă ce formă ar putea lua o eventuală intervenție.
Intrarea grupării Houthi în război sporește perspectivele unei confruntări regionale mai ample, în special având în vedere capacitatea grupării Houthi de a lovi ținte situate mult dincolo de granițele Yemenului și de a perturba rutele maritime din jurul Peninsulei Arabice și al Mării Roșii, lucru pe care l-au făcut în sprijinul Hamas din Gaza după 7 octombrie 2023.
Aliații șiiți ai Iranului din Liban și Irak s-au alăturat deja războiului din regiune, declanșat de atacurile SUA și Israelului asupra Teheranului de acum patru săptămâni.
Tranzacția reprezintă un pas strategic important pentru Raiffeisen Bank, având ca obiectiv accelerarea creșterii și consolidarea poziției pe piața bancară din România. Finalizarea achiziției este condiționată de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente și este estimată pentru ultimul trimestru al anului 2026.
Până la încheierea tranzacției, Raiffeisen Bank și Garanti BBVA România vor continua să funcționeze independent, fără modificări asupra contractelor existente. Reprezentanții băncii precizează că, în această etapă, clienții Garanti BBVA România nu trebuie să întreprindă niciun demers, produsele și serviciile actuale urmând să rămână neschimbate.
Ulterior finalizării achiziției, va fi demarat un proces gradual de integrare, care, conform estimărilor actuale, ar urma să se încheie în a doua jumătate a anului 2027.
Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International (RBI), a declarat că tranzacția „reprezintă o mișcare strategică importantă într-una dintre cele mai atractive piețe bancare din Europa Centrală și de Est” și reflectă angajamentul grupului de a sprijini dezvoltarea economică a României.
La rândul său, Michael Höllerer, membru al Consiliului de Supraveghere și CEO desemnat al RBI începând cu 1 iulie 2026, a subliniat că integrarea capabilităților Garanti BBVA cu forța Raiffeisen Bank România va consolida prezența grupului pe o piață-cheie din regiune.
Președintele și CEO-ul Raiffeisen Bank România, Zdenek Romanek, a arătat că strategia băncii vizează extinderea serviciilor de planificare financiară și a soluțiilor digitale, în beneficiul persoanelor fizice și al companiilor, tranzacția reprezentând „un nou pas în strategia de creștere pe termen lung” în România.
Garanti BBVA este prezentă pe piața locală din 1998 și a dezvoltat un portofoliu de produse și servicii pentru segmentele Retail, IMM și Corporate. Grupul BBVA este acționarul majoritar al Garanti BBVA România.
Ministrul său de interne, Ramesh Lekhak, a fost de asemenea arestat. Cei doi au fost luați în custodie la o zi după ce rapperul devenit politician Balendra Shah a depus jurământul ca prim-ministru și după o recomandare formulată săptămâna trecută de un panel nepalez care a investigat violențele din timpul protestelor, potrivit căreia aceștia ar trebui urmăriți penal pentru neglijență, informează Reuters.
Un total de 76 de persoane au fost ucise în două zile de tulburări, care l-au determinat pe Oli să demisioneze.
Purtătorul de cuvânt al poliției, Om Adhikari, a declarat că atât Oli, cât și Lekhak sunt reținuți la Biroul de Poliție din Kathmandu și vor fi prezentați instanței duminică, zi lucrătoare în Nepal.
„I-am arestat conform recomandărilor făcute de comisia de anchetă”, a spus el.
Oli, în vârstă de 74 de ani și care a suferit în trecut două transplanturi de rinichi, a fost ulterior transferat de la sediul poliției la un spital, au declarat martorii.
Avocatul său, Tikaram Bhattarai, a declarat pentru Reuters că arestarea este nejustificată.
„Ei au spus că l-au arestat este pentru investigații. Este ilegală și necorespunzătoare, deoarece nu există niciun risc ca el să fugă sau să evite audierile”, a spus acesta.
Lekhak și avocatul său nu au putut fi contactați imediat pentru comentarii.
Panelul l-a considerat pe Oli responsabil pentru faptul că nu a întreprins nicio acțiune pentru a opri ore întregi de focuri de armă care au ucis cel puțin 19 protestatari din Generația Z în prima zi a demonstrațiilor.
Furia provocată de decese a contribuit la victoria zdrobitoare obținută luna aceasta de partidul Rastriya Swatantra Party al lui Shah în alegeri.
Bickert va rămâne la Meta până în august și va lucra la un plan de tranziție împreună cu Kevin Martin, care supervizează echipa de politici globale a Meta, a scris ea într-o postare internă văzută de Reuters vineri, în care a menționat că era de mult timp interesată de predare. În calitate de șefă a departamentului de politici privind conținutul, Bickert a fost în mod regulat imaginea publică a Meta în mijlocul controverselor legate de gestionarea conținutului politic și a sănătății mintale a adolescenților. Fostă procuror federal, ea s-a alăturat Facebook în 2012. Compania și-a schimbat ulterior numele în Meta, scrie Reuters.
„Da, suntem o afacere și realizăm profit, dar ideea că facem acest lucru în detrimentul siguranței sau bunăstării oamenilor înseamnă o neînțelegere a intereselor noastre comerciale”, a scris ea în 2021, după scurgerea de documente de către fosta angajată Meta, Frances Haugen.
Într-o declarație, Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al Meta, a lăudat munca lui Bickert în cadrul companiei.
Lovitura a vizat baza aeriană Prince Sultan vineri și a implicat drone, provocând daune mai multor aeronave americane de realimentare.
Incidentul a avut loc la o zi după ce secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, declara că forțele militare iraniene au fost „distruse complet”.
Aceasta nu este prima dată când baza aeriană este atacată de Iran. Pe 1 martie, sergentul Benjamin N. Pennington, în vârstă de 26 de ani, a fost rănit la bază și a decedat câteva zile mai târziu.
Până în prezent, cel puțin 303 membri ai personalului american au fost răniți în contextul conflictului cu Iranul.
Un preț de peste 100 de dolari pe baril este considerat un semnal îngrijorător pentru evoluția prețurilor la energie.
Doar astăzi, prețul petrolului din SUA a crescut cu 7%, ducând creșterea totală de la începutul războiului cu Iranul la peste 50%.
De la începutul anului, prețul petrolului brut din SUA a urcat cu peste 75%.
Brent, reperul internațional, se tranzacționa la 107 dolari pe baril în această dimineață, în creștere cu aproape 40% de la începutul lunii și cu 75% de la începutul anului 2026.
Studiile efectuate de Hiroshi Nishiwaki și echipa sa de la Universitatea Nagoya din Japonia au identificat anumite microorganisme intestinale care influențează nivelul vitaminelor B2 (riboflavină) și B7 (biotină), esențiale pentru sănătatea neuronală, informează Science Alert.
Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel global și se manifestă inițial prin constipație și tulburări de somn, simptome care pot apărea cu până la 20 de ani înainte de pierderea progresivă a controlului muscular și de apariția demenței.
Studiul publicat în mai 2024 demonstrează că modificările microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson sunt asociate cu deficiențe de riboflavină și biotină, ceea ce duce la scăderea acizilori grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor – molecule ce protejează stratul de mucus intestinal.
„Deficiențele de poliamine și SCFA pot subția stratul protector al intestinului, crescând permeabilitatea intestinală, un fenomen deja observat la pacienții cu Parkinson”, explică Nishiwaki.
Expunerea sistemului nervos intestinal la toxine precum pesticidele, erbicidele sau produsele de curățenie poate accelera formarea fibrilelor de α-sinucleină, implicate în distrugerea neuronilor producători de dopamină și apariția simptomelor motorii și cognitive.
Analiza a inclus 94 de pacienți cu Parkinson și 73 de persoane sănătoase din Japonia, comparate cu date din China, Taiwan, Germania și SUA. Rezultatele sugerează că administrarea suplimentelor de riboflavină și biotină ar putea reduce progresia bolii și ameliora simptomele.
Cercetătorii recomandă ca tratamentul să fie personalizat, pe baza analizelor microbiomului și a nivelului de vitamine B din organism. În plus, menținerea unui microbiom sănătos și reducerea expunerii la toxine pot juca un rol preventiv important.
Potrivit sursei, atacul a avut loc în localitatea Sarafand, din districtul Sidon.
NNA a mai relatat că o dronă israeliană a vizat o ambulanță aparținând Autoritatea Islamică pentru Sănătate, în sensul giratoriu din localitatea Kfar Tebnit, în regiunea Nabatieh, fără a oferi detalii privind eventuale victime.
Atacurile au avut loc în contextul în care forțele israeliene continuă bombardamentele asupra sudului Libanului, iar oficiali israelieni au amenințat cu o invazie terestră și ocuparea unor zone ale țării până la Râul Litani.
Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu acordat televiziunii ucrainene, în timpul unui turneu în state din Orientul Mijlociu. Anterior, el a anunțat că Ucraina și Arabia Saudită au semnat un acord privind cooperarea în domeniul apărării, care creează baza pentru viitoare contracte, cooperare tehnologică și investiții.
Președintele ucrainean a precizat că discută cu miniștrii săi și cu Naftogaz, compania națională de producție și distribuție a gazelor, despre „o posibilă penurie de motorină”.
„Înțeleg importanța acestei sarcini pentru securitatea Ucrainei și cred că această problemă va fi rezolvată”, a declarat Zelenski.
„În primul rând, este vorba despre motorină. Aproximativ 90% din potențiala penurie se referă exact la motorină. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm pe rezolvarea acestei probleme”, a adăugat el.
Zelenski a mai spus că acordul-cadru a fost semnat înaintea unei întâlniri cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman.
Președintele speră ca vizita în statele din Golf să consolideze sprijinul pentru Ucraina în războiul de patru ani cu Rusia.
Totodată, Kievul a trimis peste 220 de experți pentru a consilia mai multe țări din Orientul Mijlociu cu privire la interceptarea atacurilor cu drone, care au provocat pagube semnificative infrastructurii energetice din regiune.
Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a anunțat că un proiectil a lovit în apropierea Centralei Nucleare Bushehr, într-un incident pe care îl descrie drept al treilea atac atribuit forțelor Statelor Unite și Israelului, potrivit agenției Tasnim.
Atacul produs în cursul acestei nopți nu a provocat victime și nici pagube financiare sau tehnice, a precizat organizația.
Totodată, autoritățile iraniene au subliniat că vizarea instalațiilor nucleare cu scop pașnic reprezintă o încălcare clară a reglementărilor și angajamentelor internaționale privind imunitatea acestor obiective față de atacuri militare, avertizând că astfel de acțiuni ar putea amenința grav securitatea și siguranța regiunii.
Trump: Iranul este în retragereDonald Trump vorbește în prezent despre războiul cu Iranul, afirmând că Teheranul este „în retragere”
„În această seară, suntem mai aproape ca niciodată de apariția unui Orient Mijlociu care este, în sfârșit, liber de teroarea, agresiunea și șantajul nuclear iranian”, le spune el participanților la evenimentul Future Investment Initiative din Miami.
Trump reia câteva dintre ideile pe care le repetă frecvent: că armata SUA este cea mai puternică din lume, că Iranul ar fi folosit o armă nucleară dacă ar fi reușit să dezvolte una și că armata Iranului a fost „decimată”.
„Tocmai m-am uitat – am mai avut o zi mare”, spune el.
Prezentând cinci puncte, Saree a solicitat Statelor Unite și Israelului să răspundă eforturilor diplomatice internaționale de a opri războiul cu Iranul și „țările Axei Rezistenței”, inclusiv Libanul.
„Această agresiune este nedreaptă, opresivă și nejustificată, afectând stabilitatea și securitatea globală și regională și prejudiciind economia globală”, a spus el.
Al doilea punct la care se referea era încetarea agresiunii în Palestina, Liban, Irak, Iran și ridicarea „blocadei nedrepte asupra Yemenului”.
În al treilea rând, punerea în aplicare a încetării focului în Gaza și îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește livrările umanitare și drepturile legitime ale palestinienilor.
El a explicat că Houthi ar participa la o intervenție militară dacă s-ar produce următoarele situații:
În punctul final, el a avertizat împotriva „oricăror măsuri nedrepte menite să înăsprească asediul asupra poporului yemenit”.
Direcția Apărării Civile din Arabia Saudită a declarat că „pericolul a trecut în provincia Al-Kharj”, la câteva minute după ce le-a recomandat locuitorilor să se adăpostească.
Sirene de raid aerian răsună în tot IsraelulComandamentul Frontului Intern al Israelului afirmă că sirenele se aud în deșertul Negev, în zona Dimona, la Beerșeba, Arad și Ashkelon.
Iranul a promis un răspuns dur la loviturile israeliene anterioare asupra a două situri nucleare și a două mari fabrici de oțel.
Iranul va „facilita” ajutorul umanitar prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat ambasadorul său la ONUIranul va „facilita și accelera” tranzitul ajutorului umanitar prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat ambasadorul său la Națiunile Unite.
Ali Bahreini a spus că Teheranul a acceptat o cerere din partea organizației de a permite în condiții de siguranță transportul de ajutoare și produse agricole prin această cale navigabilă.
„Această măsură reflectă angajamentul continuu al Iranului de a sprijini eforturile umanitare și de a se asigura că ajutoarele esențiale ajung fără întârziere la cei care au nevoie de ele”, a declarat ambasadorul pe X.
Anterior, ONU a declarat că înființează un grup de lucru pentru a concepe un mecanism care să mențină fluxul comercial prin Strâmtoarea Ormuz.
Strâmtoarea, prin care trec în mod normal aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, a fost efectiv închisă de Iran de la începutul războiului, ceea ce a dus la probleme de aprovizionare la nivel global și la creșteri de prețuri.
„Este esențial să se ia măsuri imediate pentru a atenua aceste consecințe”, a declarat purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric.
„Grupul de lucru va lua legătura cu toate statele membre relevante pentru a vedea cum poate fi pus în practică acest lucru.”
Ministrul iranian de externe condamnă atacurile israeliene asupra instalațiilor nucleare și avertizează că acestea vor avea un „preț greu de plătit”Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a condamnat seria de atacuri israeliene asupra instalațiilor nucleare din țară, care au avut loc vineri, amenințând cu un „preț greu de plătit pentru crimele israeliene”.
Forțele israeliene au vizat vineri mai multe instalații nucleare iraniene, inclusiv o fabrică de uraniu și un reactor cu apă grea din centrul Iranului.
Mai la vest, armata israeliană a lovit două fabrici de oțel din orașul Esfahan, potrivit postului de televiziune de stat Islamic Republic of Iran Broadcasting (IRIB).
Cel puțin o persoană a fost ucisă și alte 15 au fost rănite în urma unui atac israelian asupra uneia dintre aceste fabrici, a declarat vineri IRIB.
Aceste atacuri au avut loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a insistat că trupele americane vor amâna atacurile asupra instalațiilor energetice din Iran dacă autoritățile de acolo vor redeschide strâmtoarea Ormuz.
„Israelul susține că a acționat în coordonare cu SUA”, a postat Araghchi pe X.
„Iranul va cere un preț GREU pentru crimele israeliene”, a adăugat Araghchi.
Șeful agenției de supraveghere nucleară a ONU, Rafael Grossi, a repetat apelurile la „reținere militară” pentru a „evita orice risc de accident nuclear” în urma atacurilor israeliene de vineri.
Witkoff: SUA speră să organizeze întâlniri cu Iranul în această săptămânăO întâlnire între SUA și Iran ar putea avea loc încă din această săptămână, a declarat trimisul lui Donald Trump.
Referindu-se la conflictul cu Iranul în cadrul unui eveniment organizat la Miami, Steve Witkoff a afirmat: „Credem că vor avea loc întâlniri în această săptămână. Cu siguranță, sperăm acest lucru.”
Israel anunță un nou atac asupra reactorului nuclear de la ArakArmata israeliană a transmis vineri că a efectuat un nou atac asupra reactorului nuclear cu apă grea de la Arak, situat în centrul Iranului. Lovitura a avut loc în a 28-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu.
”În urmă cu puţin timp, Forţele Aeriene israeliene (…) au lovit reactorul cu apă grea de la Arak, în centrul Iranului”, a anunţat într-un comunicat armata israeliană. Oficialii militari susțin că obiectivul reprezintă o ”instalaţie-cheie de producţie a plutoniului destinat armelor nucleare”.
Informația a apărut la scurt timp după ce presa iraniană a relatat despre atacuri americano-israeliene asupra aceluiași sit. Reactorul nu se află la primul incident de acest tip.
În iunie 2025, Statele Unite și Israelul au vizat aceeași instalație în timpul Războiului de 12 Zile.
Autoritățile iraniene au respins anterior acuzațiile legate de scopul militar al facilității. Atunci, șeful Organizației Iraniene a Energiei Atomice, Mohammad Eslami, a afirmat că reactorul are rol civil.
”Voi (Israelul) ţintiţi un centru activ în doneniul cercetării radiomedicamentelor”, denunţa la acea vreme şeful OIEA.
Reactorul de la Arak ocupă un loc central în programul nuclear iranian.
Existența instalației a devenit publică în 2002, în același timp cu cea de la Natanz, după apariția unor imagini din satelit difuzate de televiziuni americane. De atunci, suspiciunile comunității internaționale cu privire la intențiile Iranului în domeniul nuclear au crescut constant.
Proiectul de la Arak a început în anii 2000. Autoritățile de la Teheran au prezentat instalația ca parte a cercetării în domeniul medical, însă criticii au ridicat semne de întrebare cu privire la posibila utilizare pentru producerea de plutoniu.
Rezumatul discuțiilor purtate de secretarul de stat american Marco Rubio cu miniștrii G7 în FranțaSecretarul de stat american Marco Rubio a efectuat vineri o scurtă vizită în Franța pentru a se întâlni cu omologii săi din G7, aceasta fiind prima sa deplasare în străinătate de la începutul operațiunilor americano-israeliene din Iran.
Având conflictul din Orientul Mijlociu în fruntea agendei, miniștrii de externe ai G7 au subliniat într-o declarație „necesitatea absolută” a navigației „fără taxe” în strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă de importanță strategică.
Iată tot ce le-a spus Rubio reporterilor înainte de a pleca din Franța:
„Aliații SUA din Europa și Asia ar trebui să sprijine eforturile de securizare a Strâmtorii Hormuz odată ce războiul cu Iranul se va încheia.”
„SUA își pot atinge obiectivele în războiul cu Iranul „fără trupe terestre”.
„Armele din Ucraina „ar putea” fi redirecționate către Orientul Mijlociu, dar SUA nu au făcut acest lucru „încă”.”
„Iranul nu a răspuns încă la lista de 15 cerințe a Washingtonului pentru încetarea războiului, dar un răspuns ar putea veni în orice moment.”
ONU înființează un grup de lucru pentru transportul îngrășămintelor prin Strâmtoarea OrmuzPe fondul războiului cu Iranul, care continuă să perturbe lanțurile de aprovizionare globale, Organizația Națiunilor Unite înființează un grup de lucru pentru a „elabora și propune mecanisme tehnice” menite să asigure transportul îngrășămintelor și al altor „materii prime” prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit lui Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general António Guterres.
„Cred că trebuie să fie clar că nu este vorba despre transporturile comerciale de petrol. Acest demers se concentrează cu adevărat pe modul de atenuare a impactului continuu al acestui război.”, a spus Dujarric.
„Este vorba despre îngrășăminte”, a spus el. „Dacă nu putem semăna în următoarele câteva luni, acest lucru va avea un efect de undă asupra foametei pe termen lung.”
„Creșterea prețurilor la combustibili determină creșterea costurilor de transport al alimentelor și al produselor agricole, punând o presiune suplimentară asupra gospodăriilor care deja se luptă să-și permită produsele de bază”, a spus Dujarric.
Grupul de lucru va include mai multe organizații internaționale, printre care Organizația Maritimă Internațională și Camera Internațională de Comerț, a spus Dujarric.
Secretarul general Guterres „va lua legătura cu toate statele membre relevante pentru a vedea cum poate fi pusă în practică această inițiativă”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Cel puțin 13 persoane au murit în urma atacurilor americano-israeliene din vestul Iranului, potrivit presei de statCel puțin 13 persoane au murit în urma a două atacuri americano-israeliene asupra provinciei Kermanshah din vestul Iranului, a informat agenția de știri de stat iraniană Mehr.
Atacurile ar fi lovit zone rezidențiale din regiune, care se învecinează cu Irakul la vest.
În total, aproximativ 3.186 de persoane au fost ucise în Iran, inclusiv 1.394 de civili, de la începutul războiului, pe 28 februarie, potrivit celor mai recente cifre ale grupului pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA.
Miniștrii de externe ai G7 subliniază „necesitatea absolută” ca Strâmtoarea Hormuz să fie „liberă de restricții”Miniștrii de externe ai G7 au subliniat vineri „necesitatea absolută de a restabili definitiv libertatea de navigație în condiții de siguranță și fără restricții în Strâmtoarea Hormuz”, în contextul în care Iranul continuă să blocheze această cale navigabilă strategică, scrie CNN.
Într-o declarație emisă în urma unei reuniuni desfășurate în Franța, miniștrii de externe ai G7 au solicitat, de asemenea, „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va lovi infrastructura energetică a Iranului dacă acesta nu redeschide strâmtoarea, dar joi a amânat din nou termenul limită pe care și-l impusese până pe 6 aprilie.
Aliații și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la eforturile de a asigura menținerea strâmtorii deschise, dar au susținut că mai întâi trebuie să se producă o dezescaladare a conflictului.
Se pare că Iranul a încercat să adopte o lege pentru a impune taxe de trecere navelor care tranzitează această cale navigabilă.
„Am subliniat importanța minimizării impactului conflictului asupra partenerilor regionali și a populației civile, asupra infrastructurii critice, precum și necesitatea coordonării eforturilor de ajutor umanitar”, se arată în declarație.
„Ne-am concentrat pe valoarea parteneriatelor diverse, a coordonării și a inițiativelor de sprijin, inclusiv pentru a atenua șocurile economice globale, cum ar fi perturbările lanțurilor de aprovizionare economice, energetice, de îngrășăminte și comerciale, care au un impact direct asupra cetățenilor noștri”, se mai arată în declarație.
Instalațiile nucleare iraniene au fost ținta unor atacuri aeriene, potrivit presei de statMai multe instalații nucleare iraniene au fost ținta unor atacuri aeriene, au relatat mai multe surse media de stat iraniene, scrie Sky News.
NBC News a raportat că complexul nuclear de apă grea de la Khondab, situat în apropierea orașului Arak, a fost lovit, citând declarația unui oficial provincial pentru agenția de știri Fars.
„Nu există niciun pericol pentru populația din zonă”, a declarat oficialul, adăugând că nu au existat victime în urma atacului.
O fabrică de producție de yellowcake din orașul Ardakan a fost, de asemenea, bombardată, dar nu s-a produs nicio scurgere de material radioactiv în urma incidentului, potrivit unui raport.
Instalația se ocupă cu măcinarea și prelucrarea chimică a uraniului.
Agenția de știri IRNA a raportat, de asemenea, că două persoane au fost ucise într-un atac asupra fabricii de ciment din Firouzabad, din provincia Fars, din sudul Iranului.
Rubio: Războiul cu Iranul se va încheia în câteva săptămâni, nu în câteva luniSecretarul de stat american Marco Rubio a făcut declarații în urma reuniunii miniștrilor de externe din G7, desfășurată în Franța.
Statele Unite se așteaptă ca operațiunea din Iran să se încheie în câteva săptămâni, nu în câteva luni, a declarat Marco Rubio reporterilor.
„Avem obiective și suntem foarte încrezători că suntem pe punctul de a le atinge”, afirmă el.
Rubio a mai declarat că Iranul ar putea decide să instituie un sistem de taxare în Strâmtoarea Ormuz. Întrebat despre posibilitatea unei potențiale invazii terestre a SUA în Iran, secretarul de stat spune:
„Ne putem atinge toate obiectivele cu trupele noastre terestre. Dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui opțiuni și oportunități maxime de a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.”
Peste 1.900 de morți în Iran de la începutul războiuluiPeste 1.900 de persoane au fost ucise și cel puțin 20.000 rănite în Iran de la începutul atacurilor lansate de Statele Unite și Israel, potrivit Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
Cifrele au fost prezentate de Maria Martinez, reprezentantă a organizației.
Aceasta a precizat că Semiluna Roșie Iraniană rămâne singura organizație umanitară națională care operează la nivelul întregii țări în contextul escaladării conflictului.
Ministrul israelian al Apărării avertizează că atacurile asupra Iranului se vor „intensifica”Ministrul Apărării al Israelului, Israel Katz, a declarat că loviturile asupra Iranului se vor „intensifica”.
„Prim-ministrul și cu mine am avertizat regimul terorist iranian să oprească lansările de rachete asupra populației civile din Israel. În ciuda avertismentelor, atacurile continuă, iar în consecință loviturile IDF în Iran se vor intensifica și se vor extinde către noi ținte și domenii care sprijină regimul în dezvoltarea și operarea de arme împotriva civililor israelieni”, a declarat el, după o evaluare cu oficiali militari.
„Vor plăti un preț greu și în creștere pentru această crimă de război”, a adăugat Katz, potrivit biroului său.
Ucraina și Arabia Saudită au semnat un acord de cooperare în domeniul apărăriiUcraina a semnat vineri un acord de cooperare în domeniul apărării cu Arabia Saudită, în contextul în care statele din Golf se uită spre Kiev pentru sprijin în apărarea împotriva atacurilor cu drone ale Iranului.
Președintele Volodimir Zelenski a semnat acordul cu oficiali saudiți de rang înalt, în timpul unei vizite de două zile la Riad.
Potrivit liderului ucrainean, documentul „pune bazele unor contracte viitoare, cooperării tehnologice și investițiilor” și consolidează rolul Ucrainei ca furnizor de securitate la nivel internațional.
Gardienii Revoluției din Iran cer civililor să se îndepărteze de zonele unde sunt staționate forțe americaneCorpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a îndemnat civilii din regiune să evacueze zonele în care sunt staționate forțe americane, afirmând că sunt „obligați” să atace forțele SUA „oriunde le vor găsi”.
„Vă recomandăm cu fermitate să părăsiți imediat zonele în care sunt staționate forțe americane, pentru a nu fi răniți”, a transmis IRGC, într-un comunicat preluat de agenția iraniană Tasnim.
Un oficial ONU condamnă atacul asupra unei școli din IranȘeful pentru drepturile omului al ONU a declarat că bombardarea unei școli din Iran, pe 28 februarie, a provocat o „oroare viscerală” și a cerut finalizarea anchetei și tragerea la răspundere a celor responsabili.
„Bombardarea Școlii Primare Shajareh Tayyebeh din Minab a provocat o oroare viscerală”, a spus Volker Türk în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, subliniind că „revine celor care au efectuat atacul să îl investigheze prompt, imparțial, transparent și în mod temeinic”.
El a adăugat că oficiali americani de rang înalt au declarat că lovitura este în curs de investigare și a cerut ca acest proces să fie finalizat cât mai rapid, iar concluziile să fie făcute publice.
„Trebuie să existe justiție pentru prejudiciul grav provocat”, a insistat acesta.
Atacul asupra Școlii Primare Shajareh Tayyebeh din Minab, din 28 februarie, s-a soldat cu peste 160 de morți. Iranul a condamnat atacul și l-a calificat drept crimă de război, cerând tragerea la răspundere a celor responsabili.
Armata israeliană a lovit Teheranul și BeirutulArmata israeliană (IDF) a anunțat că a desfășurat o „serie amplă de lovituri” în „inima Teheranului”, vizând infrastructură guvernamentală.
Presa de stat iraniană a relatat că în capitală s-au auzit explozii, iar sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru a intercepta „ținte ostile”.
În paralel, presa libaneză a raportat un atac israelian asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, zonă controlată de Hezbollah.
Peste 160 de specialiști ruși, evacuați de la centrala nucleară Bushehr din IranPeste 160 de specialiști ruși au fost evacuați de la centrala nucleară Bushehr din Iran, potrivit agenției de stat Tass.
„Ne așteptăm ca toate cele 163 de persoane să ajungă în cursul nopții la granița dintre Iran și Armenia”, a declarat Alexei Lihaciov, directorul general al companiei de stat Rosatom.
Evacuarea are loc după ce, în această săptămână, centrala a fost vizată de atacuri. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a avertizat joi că astfel de lovituri ar putea „duce la un accident radiologic major”.
Kremlinul a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „extrem de periculoase”. Rusia a fost, la rândul său, acuzată în repetate rânduri că a vizat zone din apropierea unor instalații nucleare în războiul din Ucraina.
Statele Unite analizează trimiterea a încă 10.000 de militari în Orientul Mijlociu – WSJStatele Unite iau în calcul trimiterea a până la 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, potrivit Wall Street Journal, care citează oficiali din domeniul apărării.
Pentagonul ar analiza această opțiune pentru a-i oferi lui Donald Trump mai multe variante militare în regiune, în timp ce acesta susține că au loc discuții de pace „productive” cu Iranul, afirmații contestate rapid de Teheran.
Joi, Trump a prelungit până pe 6 aprilie suspendarea amenințării privind bombardarea infrastructurii energetice iraniene. El avertizase anterior că SUA ar putea lovi aceste obiective dacă Iranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Iranul afirmă că blocarea navelor „inamice” în Strâmtoarea Ormuz este un drept legalMinistrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, i-a transmis secretarului general al ONU, Antonio Guterres, că Iranul are dreptul legal de a opri navele asociate „inamicului și aliaților acestuia” să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Reuters, care citează televiziunea de stat iraniană.
Declarația vine în contextul în care prețul petrolului Brent, reperul global, a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, joi.
Prețul scăzuse sub acest nivel la începutul săptămânii, după ce Donald Trump a vorbit despre un posibil acord de pace cu Iranul. Teheranul a negat însă existența unor astfel de discuții.
Tot joi, Israelul a anunțat că l-a ucis pe comandantul forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Alireza Tangsiri, considerat responsabil de coordonarea unei eventuale închideri a strâmtorii.
Secretarul de stat american Marco Rubio a calificat drept „o minciună” declarațiile făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unui interviu pentru Reuters, referitoare la garanțiile de securitate oferite în schimbul retragerii forțelor ucrainene din Donbas.
Rubio a subliniat că Washingtonul nu a impus Ucrainei nicio condiție în ceea ce privește retragerea trupelor.
„Este o minciună. L-am auzit spunând asta și este regretabil că a făcut această afirmație, deoarece știe că nu este adevărat”, a declarat Rubio după ce a părăsit summitul miniștrilor de externe ai G7 din Franța.
Zelenski a fost informat că garanțiile de securitate vor veni doar după încetarea războiului, susține Rubio, potrivit Sky News.
Oficialul american a mai spus că Statele Unite s-au limitat la a transmite părții ucrainene cererile Rusiei și nu au susținut ideea unor concesii teritoriale din partea Kievului.
„Am comunicat părții ucrainene ce solicită rușii. Nu susținem acest lucru… Este alegerea lor. Nu noi trebuie să decidem în locul lor. Nu le-am spus niciodată că trebuie să accepte sau să refuze”, a subliniat el, potrivit Ukrainska Pravda.
El a adăugat că decizia finală aparține Ucrainei, însă războiul va continua în cazul în care Kievul nu ia nicio decizie și nu face nicio concesie.
Ce a spus ZelenskiReacția lui Rubio vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un interviu pentru Reuters, că SUA condiționează acordarea garanțiilor de securitate necesare unui eventual acord de pace de retragerea Kievului din regiunea Donbas.
Acest lucru, spune președintele, ar însemna cedarea acesteia către Rusia.
El a mai spus că Ucraina are nevoie de garanții din partea partenerilor internaționali pentru a preveni reluarea agresiunii rusești după un posibil acord de pace.
Donald Trump și Narendra Modi au avut vineri o convorbire telefonică despre criza din Iran, conform Clash Report care, pe platforma X, citează New York Times. La un moment dat, miliardarul Elon Musk s-a alăturat pe neașteptate discuției.
Prezența lui Musk este neobișnuită, deoarece cetățenii care nu ocupă poziții oficiale rareori participă la convorbirile dintre liderii mondiali. Apariția demonstrează că relațiile dintre Trump și Musk s-au îmbunătățit semnificativ.
Discuția s-a concentrat pe controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz.
