Acestea sunt concluziile primului studiu național care evaluează impactul unui program de educație financiară prin care compară populația generală, participanții înainte de program și la 12 luni după încheierea acestuia, lansat de Banometru, la împlinirea a 10 ani de activitate. Cercetarea, realizată de specialiști din mediul academic și de cercetare, arată că schimbările asociate participării la program se mențin în timp și se reflectă atât în comportamentele financiare, cât și în reziliența și starea de bine financiară.
Banometru, program gratuit de educație financiară dezvoltat de Asociația Educație pentru Viața Reală (AEVR), cu susținerea ING Bank România, demonstrează cu cifre concrete, că succesul unui program este dat de schimbările pe care le produce în viața participanților, nu doar de numărul de ore de consiliere. Participanții Banometru își planifică mai des finanțele, economisesc mai mult și sunt mai pregătiți pentru situații neprevăzute decât populația generală.
De 10 ani în „papucii financiari” ai românilor
Lansat în 2016, pentru a sprijini persoanele aflate în dificultăți financiare și confruntate cu probleme legate de datorii, Banometru a evoluat într-un program complex de sănătate financiară care combină sesiuni de coaching individual, educație financiară, instrumente practice și suport comunitar.
În cei 10 ani de activitate, Banometru a ajuns la aproximativ 350.000 de participanți, a furnizat 15.569 de ore de coaching financiar și a reprezentat pentru 70% dintre beneficiari primul contact cu educația financiară. Între 2021 și 2026, participanții au raportat peste 8,18 milioane de lei mobilizați: 3,86 milioane de lei datorii rambursate, 2,49 milioane de lei economii constituite și 1,84 milioane de lei venituri suplimentare.
„Am plecat acum 10 ani cu credința că schimbarea e posibilă și că oricine își dorește o schimbare poate să o facă. Procesul e mai rapid dacă persoana e însoțită de cineva care să-i ofere informații, încredere, speranță și credința că va reuși, fără s-o judece. Pentru că nu e niciodată vorba despre bani. E vorba despre credințele, deciziile și acțiunile omului, care au dat forma vieții lui și care, exprimate în cifre, ne arată situația lui financiară, starea de sănătate financiară și nevoile de tratament sau prevenție.
Când tu, ca persoană, înțelegi legătura dintre decizii, acțiuni și cifre, știi ce să schimbi, repari sau transformi. Poți lua decizii diferite. Poți face acțiuni noi. Iți poți defini un alt mod de a trăi viața, propriu ție. Pentru că e viața ta, obiectivele tale, și nu e nimeni altcineva în papucii tăi să trăiască cu rezultatele deciziilor și acțiunilor tale.
Dacă faci lucruri, poți să ieși din spirala datoriilor sau să economisești pentru achiziții importante sau să pui deoparte bani pentru pensie. Doar să citești sau să auzi despre ce ar trebui să faci, este, din păcate, insuficient. Pentru noi, cea mai importantă concluzie este că schimbarea se produce când respecți ritmul fiecăruia și ideea lui referitoare la binele propriu. Schimbarea se vede în acțiunile de zi cu zi”, a declarat Corneliu Ionescu, președinte și fondator AEVR și inițiatorul Banometru.
Timp de zece ani, ING Bank România și AEVR au construit și dezvoltat împreună Banometru, un program creat pentru a-i ajuta pe oameni să își construiască o relație mai sănătoasă cu banii. Totodată, implicarea ING a permis ca accesul la educație financiară și coaching să rămână gratuit pentru toți participanții, indiferent de venit sau de situația lor financiară. Pentru ING, Banometru reprezintă componenta dedicată adulților, dintr-un ecosistem mai larg de programe de educație financiară, ce include intervenții în școli, universități și comunități vulnerabile.
„Ne-am dorit să construim un program care să producă schimbări reale în sănătatea financiară a românilor și, iată, la 10 ani, putem spune cu încredere oricărui român că Banometru e locul în care treci dincolo de teorie, la practică și rezultate. Că odată ce parcurgi programul ai instrumentele și sprijinul prin care obiceiurile bune financiare apar, te poți ține de ele și apoi se traduc într-o viață de care te bucuri mai mult.
Am inițiat Banometru pornind de la nevoia pe care am observat-o în rândul clienților și, probabil a multora dintre noi: cea a unei relații mai echilibrate cu banii. Mulți dintre noi ne străduim să o ducem mai bine, dar, oricât de bine am cunoaște teoria, din multe motive, nu reușim.
Vorbim azi despre unul dintre cele mai de impact programe de sănătate financiară din România datorită strădaniei partenerilor de la Asociația Educație pentru Viată Reală, care au avut grija și deschiderea de a dezvolta permanent programul, cu instrumente diverse, online și offline, încât oricine să găsească sprijinul potrivit când alege Banometru. Suntem recunoscători fiecăruia dintre cei 350.000 de români care au dat încredere programului și au avut curajul să discute cu consultanții Banometru unul dintre cele mai sensibile subiecte: relația cu banii”, a declarat Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager, ING Bank România.
Studiul „Banometru – 10 ani. În papucii tăi financiari” a fost realizat, de către Claudia Petrescu, Cercetător Științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, și Raluca Șandru, cadru didactic la Facultatea de Business a Universității Babeș-Bolyai, cu contribuția Silviei Mișu, Director Dezvoltare și Inovare AEVR. Cercetarea utilizează indicatori și repere metodologice OECD/INFE și compară trei grupuri: persoane care au beneficiat de programul Banometru la minim 12 luni de la participare, persoane aflate la intrarea în program, înainte de accesarea serviciilor, și un grup de comparație din populația generală, reprezentativ pe gen, grupe de vârstă și regiuni, format din persoane care nu au participat la programe de educație financiară.
Evaluarea arată că aceste dimensiuni nu funcționează izolat. În Banometru știm că atunci când îți înțelegi banii, îți anticipezi cheltuielile și iei deciziile înainte să le ia presiunea în locul tău, câștigi mai mult decât bani rămași în cont: câștigi control și spațiu de respirație.”, a declarat Silvia Mișu, Director de Dezvoltare și Inovare al AEVR.
6 din 10 vs. 3 din 10. Crește numărul celor care își planifică finanțele
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este legată de planificarea financiară, unul dintre indicatorii esențiali ai sănătății financiare.
În rândul populației generale, doar 40% dintre respondenți spun că au un plan financiar pentru următoarele 12 luni. În cazul foștilor participanți Banometru, procentul ajunge la 67%, în timp ce la intrarea în program era de doar 36%.
Diferențe importante apar și în administrarea banilor de zi cu zi. Doar 43% dintre români urmăresc cel puțin parțial un buget, comparativ cu 52% dintre foștii participanți Banometru și 33% la începutul programului. Totodată, 56% dintre aceștia declară că le rămân bani la finalul lunii, comparativ cu 62% dintre foștii participanți.
De la supraviețuire financiară, la pregătire pentru viitor
Datele arată că pregătirea pentru cheltuieli neprevăzute și construirea unei rezerve financiare continuă să reprezinte provocări importante. Într-un context economic actual, rezultatele sugerează că educația financiară poate contribui la dezvoltarea unor mecanisme, care îi ajută pe oameni să gestioneze mai eficient perioadele dificile.
Doar 42% dintre români economisesc pentru obiective pe termen lung. În rândul participanților Banometru, proporția crește la 66%, față de 42% la intrarea în program. În plus, aproape jumătate dintre foștii participanți Banometru au rezerve suficiente pentru cel puțin trei luni, comparativ cu doar un sfert dintre participanți înainte de intrarea în program. De asemenea, 44% dintre foștii participanți spun că pot acoperi fără dificultăți o cheltuială neprevăzută de 2.400 de lei, comparativ cu 28% înainte de participare.
Pentru Banometru, acesta este unul dintre cele mai importante semnale ale schimbării, deoarece economisirea și constituirea rezervelor sunt printre comportamentele cel mai greu de construit și menținut în timp.
62% dintre participanți rămân cu banii la final de lună
Dincolo de planificare și economisire, studiul arată că mulți români continuă să aibă dificultăți în gestionarea cheltuielilor curente. Doar 56% dintre români declară că le rămân bani disponibili la finalul lunii. În rândul participanților Banometru, procentul urcă la 62%, comparativ cu 47% la momentul intrării în program.
Rezultatele sugerează că educația financiară îi ajută pe oameni să lege deciziile de astăzi de obiectivele lor pe termen lung: să își gestioneze cheltuielile și să economisească regulat, păstrând un echilibru financiar de la o lună la alta și construind, în timp, un fond de rezervă sau un plan financiar pentru pensionare.
Oamenii care înțeleg mai bine banii acționează pentru creșterea veniturilor
Diferențele dintre participanții Banometru și grupul de comparație apar și în modul în care oamenii își percep perspectivele financiare.
70% dintre foștii participanți consideră că acțiunile pe care le fac astăzi contribuie la siguranța lor financiară viitoare, comparativ cu 45% în rândul populației generale și 51% înainte de participarea în program.
Totodată, 82% dintre foștii participanți au făcut cel puțin o acțiune concretă pentru a-și crește veniturile, față de 44% în rândul celor care nu a participat niciodată la un astfel de program. Participanții evaluează, de asemenea, mai bine propria evoluție financiară, cu un scor mediu de 5,81 din 10, comparativ cu 5,02, în grupul reprezentativ pentru populația generală și 4,36 la intrarea în program.
După zece ani petrecuți în „papucii financiari” ai românilor, studiul oferă una dintre cele mai clare concluzii de până acum despre educația financiară în România: acesta este eficientă și își menține impactul atunci când susține trecerea de la a ști, la a face și, mai departe, la a fi – la o stare de bine financiară în care oamenii își construiesc un stil de viață în acord cu resursele pe care le au, cu mai mult control și mai puțină presiune.
Rezultatele au fost prezentate în cadrul unui eveniment aniversar
Rezultatele studiului au fost prezentate și analizate în cadrul unui eveniment aniversar organizat cu ocazia împlinirii a 10 ani de existență a programului Banometru, moderat de jurnalistul Cătălin Striblea.
În deschiderea evenimentului, actorul Alex Bogdan a interpretat un moment inspirat din piesa „Viață în lucru” și relația sa cu banii. El a evidențiat nevoia unor astfel de programe, în special pentru persoanele care se confruntă cu diferite forme de dependență și vulnerabilitate financiară.
Violeta Alexandru, Senator și Președinta Comisiei Parlamentare pentru Aderarea României la OCDE, Paul Dumitru, Responsabil Programe, Compartimentul Educație Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Claudia Petrescu, Cercetător Științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, Corneliu Ionescu, președinte și fondator AEVR și inițiatorul Banometru și Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager, ING Bank România, alături de invitați din mediul public, academic și financiar au discutat despre rolul educației financiare în creșterea rezilienței economice a românilor și despre modalitățile prin care acest tip de educație să poată fi integrat mai eficient în societate.
Rezultatele cercetării sunt disponibile AICI.
Despre Banometru
Banometru este un program gratuit de sănătate financiară realizat de către Asociaţia Educaţie pentru Viaţă Reală (AEVR) în parteneriat cu ING Bank. Banometru oferă sprijinul unui coach financiar, acces la cursuri de educație financiară ușor de înțeles, susținerea unei comunități prietenoase pentru păstrarea motivației și resurse practice pentru a ajunge la o relație echilibrată cu banii.
Asociaţia Educaţie pentru Viaţă Reală (AEVR)
Prin programele AEVR de educație financiară și antreprenoriat, persoanele care vor să aibă o relație mai bună cu banii devin reziliente financiar și trăiesc o viață prosperă, cu sens. Pe lângă Banometru, misiunea organizației se împlinește și prin alte proiecte cu impact în viața oamenilor și comunităților, care abordează și subiecte precum dependența de jocuri de noroc sau pe cea de ecrane, dar și sustenabilitatea: Play Your Cards Right, Coaching Inspire, WALL-ET – Experiences & training, COMPASS, organizate alături de ONG-uri din România sau internaționale.
Despre ING Bank România
ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este singura bancă cu o creștere organică din top 10 bănci locale după active, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 2 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate și Wholesale Banking. Misiunea ING este aceea de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri.
O navă portcontainer și un vrachier (cargou destinat transportului mărfurilor solide vrac, n.e.) s-au scufundat în apropierea Strâmtorii Ormuz, potrivit informațiilor transmise miercuri, 14 octombrie, de autorități și surse din domeniul securității maritime, citate de Reuters. Cele două nave au fost lovite în incidente diferite. Una dintre ele fusese atacată încă din septembrie, dar scufundarea a fost confirmată acum.
O navă cu 21 de marinari la bord s-a scufundat după ce a luat focNava portcontainer GFS Pride, înregistrată sub pavilionul Singapore, a fost lovită de un proiectil în timp ce traversa Strâmtoarea Ormuz. Vasul, cu o capacitate de 2.824 de containere standard de 20 de picioare, a suferit avarii și a izbucnit un incendiu la bord.
The container ship GFS Pride, carrying more than 2,500 containers, has sunk in the St of Hormuz.The vessel was reportedly carrying a large consignment of Apple iPhones and other expensive goods, were seen floating on the sea after the containers broke open. #iPhonesFloating https://t.co/KqxSozIZ9f
— Om Maheshwari( #aayurwed) (@9c06d6787361423) October 15, 2026
Autoritatea Maritimă și Portuară din Singapore a confirmat ulterior scufundarea navei. Toți cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță, fără să fie raportate persoane rănite. „Aceste atacuri sunt neprovocate, nejustificabile și reprezintă o încălcare a dreptului internațional”, a transmis autoritatea din Singapore, exprimându-și îngrijorarea față de atacurile repetate asupra navelor comerciale.
A doua navă fusese lovită în septembrie. Un marinar a muritÎntr-un incident separat, vrachierul Cape Dao, înregistrat sub pavilionul Antigua și Barbuda, s-a scufundat în apropierea strâmtorii. Nava fusese lovită de un proiectil pe 23 septembrie, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale, agenție specializată a ONU. Un membru al echipajului a murit în urma atacului, iar ceilalți marinari au fost evacuați imediat după incident.
Footage confirms a second oil tanker hit by the IRGC in the Strait of Hormuz. https://t.co/xpZjYen7Hi
— Open Source Intel (@Osint613) October 15, 2026
Datele analizate de Reuters arată că GFS Pride și Cape Dao sunt a doua și a treia navă scufundată de la începutul războiului dintre Statele Unite și Iran, la 28 februarie 2026. Prima a fost Safeen Prestige, navă portcontainer sub pavilion maltez, lovită de un proiectil în martie și scufundată ulterior la nord de Strâmtoarea Ormuz.
Iranul își schimbă tactica. Nu mai sunt vizate doar petroliereleAtacurile asupra navelor comerciale din zona Ormuz s-au intensificat în ultimele zece zile. Teheranul afirmă că își intensifică operațiunile ca reacție la blocada americană asupra porturilor iraniene și la sancțiunile mai dure introduse luna trecută.
Doi înalți oficiali iranieni au declarat pentru Reuters că Iranul utilizează tot mai mult tactici noi împotriva navelor care traversează strâmtoarea. Potrivit acestora, obiectivul este menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate și influențarea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite.
Deși petrolierele au reprezentat unele dintre principalele ținte ale confruntărilor, atacurile afectează tot mai mult și navele portcontainer sau cele care transportă mărfuri vrac. Compania de gestionare a riscurilor maritime MARISKS avertizează că ultimele incidente confirmă extinderea pericolului asupra transportului comercial, dincolo de sectorul petrolier.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, în cadrul unui miting electoral, că angajații guvernamentali care transmit informații militare americane către presă ar trebui să suporte consecințe grave, inclusiv să fie „împușcați”, potrivit NBC News și Al Jazeera.
„Cei care scurg informații ar trebui – în opinia mea, cei care scurg informații ar trebui împușcați”, a spus Trump. „Știți, când dezvăluie momentul în care urmează să ataci o țară…”
El a dat drept exemplu ceea ce a descris drept o operațiune planificată împotriva Iranului, pe care ar fi fost nevoit să o anuleze după ce cineva a divulgat detalii despre deplasarea forțelor americane.
Se pare că președintele făcea referire la atacul militar american asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie 2025, care a avut loc în cele din urmă.
„Cineva a dat informația, un ticălos. Ar trebui să ajungă la închisoare sau să fie împușcați. Ar trebui să stea la închisoare tot restul vieții; au divulgat faptul că plecam la ora 12:07 din Missouri, iar informația a apărut în The New York Times și la CNN”, a afirmat Trump.
Președintele american a spus că persoanele care divulgă informații trebuie pedepsite sever.
„Așadar, cu cei care scurg informații trebuie procedat cu o severitate extremă. Ei există cu adevărat. Pentru mine, sunt scursura pământului”, a spus el.
Trump, care a numit presa „adevăratul dușman al poporului”, s-a referit apoi la jurnaliștii prezenți la mitingul său din Bullhead City, Arizona, și i-a comparat cu persoanele care divulgă informații.
„Aceiași oameni de acolo, de sus, sunt aproape la fel de răi ca cei care scurg informații, pentru că și ei fac asta”, a declarat Trump. „Ei bine, ei transmit informații false. Asta îi transformă în surse de scurgeri de informații, nu-i așa?”
Administrația Trump a intensificat măsurile împotriva scurgerilor de informațiiDe la revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația sa a încercat să ia măsuri mai dure împotriva angajaților care transmit informații către presă.
Printre propuneri s-a numărat obligarea agențiilor federale de a le cere „angajaților noi și celor existenți” să semneze acorduri de confidențialitate.
Luna trecută, publicația The NYTimes a relatat, citând oficiali informați despre această inițiativă, că anchetatorii federali au supus aproximativ 50 de membri ai Statului Major Întrunit al armatei americane unor teste cu poligraful.
Aceștia au fost întrebați dacă au transmis informații clasificate jurnaliștilor.
În ianuarie, administrația Trump a autorizat percheziționarea locuinței jurnalistei Hannah Natanson, de la The Washington Post, în cadrul unei anchete care viza un contractant guvernamental acuzat că deținea ilegal materiale clasificate.
O lună mai târziu, un judecător federal a decis că administrația nu poate examina datele confiscate de agenții FBI în timpul percheziției.
Administrația a contestat hotărârea, însă aceasta a fost menținută de un judecător al unei instanțe districtuale. Nu au mai existat alte căi de atac.
În iunie, administrația a încercat să obțină declarații de la patru jurnaliști în fața unui mare juriu: trei de la The Washington Post și unul de la The Wall Street Journal. Informația a fost dezvăluită la acea vreme de o sursă oficială, pentru NBC News.
Declarația indică opoziția Suediei față de propunerea referitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Planul vizează perioada 2028-2034 și stabilește cadrul financiar pentru prioritățile și cheltuielile blocului comunitar în următorii șapte ani
Kristersson nu a oferit, în declarația citată, detalii suplimentare privind motivele pentru care Suedia va respinge propunerea și nici nu a precizat ce modificări ar dori guvernul suedez să fie aduse planului, informează Reuters.
Bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 reprezintă cadrul prin care statele membre negociază alocarea fondurilor europene pentru diferite politici și obiective comune.
Poziția Suediei poate influența negocierile dintre statele membre, însă informațiile disponibile nu indică deocamdată care va fi impactul concret al acestui anunț asupra discuțiilor.
În Rusia, va fi interzisă tranzacționarea criptomonedelor. Potrivit NEXTA, începând cu 1 iulie 2027, în Federația Rusă vor fi interzise tranzacțiile directe cu criptomonede între persoane fizice. Informația a fost comunicată de Banca Centrală.
De asemenea, Banca Centrală a interzis transferul de criptomonede către propriile portofele „reci”, care permit stocarea activelor fără intermediari.
Scopul noilor reguliPrincipalul obiectiv al noilor reguli este de a plasa piața criptomonedelor sub controlul statului. Presiunea sancțiunilor economice occidentale a forțat Moscova să transforme activele digitale într-un instrument vital pentru supraviețuirea financiară și finanțarea comerțului internațional.
Rusia folosește frecvent criptomonedele în comerțul extern pentru a deconta importurile și exporturile, ocolind rețeaua bancară globală SWIFT.
Rețelele crypto folosite de Moscova au devenit ținte majore pentru Occident. Recent, Regatul Unit a impus sancțiuni dure împotriva burselor de criptomonede și platformelor de plăți conectate la rețeaua rusească A7.
Daniel Zlota este pictor și arhitect de interior, stabilit în capitala Cataloniei. A început la un liceu de artă din Focșani, orașul său natal, terminând apoi Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde a urmat și un program de masterat.
Profesional, s-a afirmat rapid ca senior architect în cadrul unei mari rețele de centre comerciale din România.
Dar în paralel cu profesia sa de bază, arta i-a fost cea care l-a ajutat să-și exprime trăirile și pasiunile: „Pictura este partea sufletească și de creativitate, locul în care nu trebuie să dau explicații nimănui. Arhitectura este puțin mai rațională, un perete pe pânză nu trebuie să aibă o structură, ci poartă povești care vin din suflet”, ne explică Daniel. Citește continuarea REPORTAJULUI pe MEDIAFAX SPANIA.
Potrivit unei comunicări primite de la administrația feroviară ungară MAV Start, despre lucrări la infrastructura feroviară pe secția Budapesta – Szolnok – Lőkösháza, CFR a anunțat că, în perioada 7-8 noiembrie, vor interveni modificări pentru următoarele trenuri internaționale:
CFR le recomandă pasagerilor să verifice din timp programul actualizat al trenurilor, pentru a evita eventuale inconveniente.
De asemenea, date actualizate despre traficul feroviar al acestor trenuri se pot consulta pe pagina operatorului maghiar MÁV.
În ceea ce privește date despre circulația trenurilor din țara noastră, pasagerii pot consulta site-ul CFR Călători, să apeleze 021/9521 pentru trafic intern sau 021.314.5528 pentru trafic internațional (Gara de Nord București). De asemenea, pasagerii pot adresa întrebări și personalului CFR din stații.
Într-un interviu exclusiv acordat Euronews, Kaja Kallas a apărat dreptul Ucrainei de a lovi rafinăriile rusești, argumentând că acestea au un rol important în susținerea financiară a invaziei.
„Dacă analizăm dreptul internațional, este clar că lovirea rafinăriilor reprezintă o acțiune de apărare a Ucrainei, deoarece de acolo provin banii care finanțează acest război, în care ucrainenii sunt uciși în fiecare zi”, a declarat șefa diplomației europene. Kallas a subliniat că cea mai rapidă modalitate de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice este încheierea războiului declanșat de Rusia.
Trump a anunțat un armistițiu energetic, dar Ucraina spune că Rusia a continuat atacurileDeclarațiile oficialului european vin după ce Donald Trump a anunțat un acord privind furnizarea a peste 300.000 de tone de motorină din Rusia, pe fondul crizei energetice globale.
Anunțul a fost urmat de prezentarea unui armistițiu energetic, prin care Rusia și Ucraina ar fi urmat să înceteze atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice. Potrivit lui Volodimir Zelenski, Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra instalațiilor energetice rusești, la solicitarea Washingtonului.
Trump dándole las gracias a Putin sobre el acuerdo del diésel con Rusia:
“Es una cantidad masiva de petróleo masivo llegando a nuestro país. ”
Otro ridiculo de la UE y especialmente Alemania
Intentaron aislar a Putin durante años, para depender exclusivamente del gas licuado norteamericano, y ahora EE.UU. hace tratos que benefician a Putin.
No hay diésel porque por la guerra de Irán se ha cargado todas las refinerías.
Esto ocurrió justo cuando Europa cambió su proveedor de diésel a EE.UU.… y ahora no le queda otra que comprar diésel ruso a través de EE.UU.
Todos los esfuerzos diarios de Von der Leyen y sus lamebotas para condenar a Putin se fueron por el desagüe.
Los líderes europeos son payasos vasallos una vez más…
Y Trump esta jugando al Monopoly donde todas las casillas energeticas van hacia el.
Es su forma de entender un juego que dejó de tener sentido hace 40 años.
— Ross (@ross64x) October 10, 2026
Președintele ucrainean susține însă că Moscova a continuat să bombardeze infrastructura Ucrainei și că atacurile rusești au provocat victime civile. În aceste condiții, Kievul a decis să reia operațiunile împotriva rafinăriilor rusești. „Interdicția de a ataca rafinăriile nu mai există. Am terminat cu asta”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Financial Times.
Zelenski acuză Washingtonul de presiunePreședintele ucrainean a formulat și acuzații la adresa administrației americane, susținând că Washingtonul a suspendat schimbul de informații și a perturbat serviciile de internet prin satelit Starlink. Potrivit lui Zelenski, oficiali americani au avertizat Kievul că furnizarea informațiilor militare va fi suspendată dacă Ucraina nu oprește atacurile asupra rafinăriilor rusești.
El a afirmat că întreruperile ulterioare au fost prezentate drept probleme tehnice, explicație pe care a respins-o. „Nu a fost o problemă tehnică, a fost o decizie”, a declarat liderul ucrainean.
Aceste afirmații reprezintă acuzațiile formulate de Zelenski și nu sunt prezentate în materialul Euronews ca fiind confirmate independent. Doar cinci dintre cele 32 de mari rafinării rusești scăpaseră de atacuri până la sfârșitul lunii august
Infrastructura petrolieră rusească, tot mai des vizată de atacurile UcraineiCampania ucraineană împotriva infrastructurii petroliere rusești s-a intensificat semnificativ în ultimele luni. Conform comunicatelor Ministerului ucrainean al Apărării, forțele Kievului au atacat 12 rafinării importante din Rusia numai în luna septembrie.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie, citate de Euronews, arată că, până la sfârșitul lunii august, doar cinci dintre cele 32 de mari rafinării rusești nu fuseseră vizate de atacuri cu drone ucrainene. Unele instalații au fost lovite de până la 15 ori de la începutul invaziei rusești pe scară largă, în februarie 2022.
Kaja Kallas a explicat că veniturile din petrol reprezintă o sursă majoră de finanțare a războiului, în timp ce Rusia atacă infrastructura energetică ucraineană, provocând dificultăți populației înaintea iernii. Șefa diplomației europene a insistat că Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima invaziei, solicitând Statelor Unite să exercite presiuni asupra Moscovei, nu asupra Kievului.
Kremlinul pune sub semnul întrebării existența armistițiuluiMoscova a reacționat la declarațiile privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, sugerând că termenii unui asemenea acord nu au fost stabiliți clar. „Ce s-a anunțat? Care sunt limitele armistițiului energetic? Ce înseamnă acesta? A fost precizat ceva?”, a întrebat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a mai spus că discuțiile în această direcție continuă.
Numărul candidaturilor a crescut cu 27% față de aceeași perioadă din 2025, iar media a ajuns la 65 de aplicări pentru un job, semn că lupta pentru un loc de muncă devine tot mai intensă.
Angajatorii continuă să caute personal, însă planurile de extindere a echipelor sunt mai prudente decât anul trecut, din cauza condițiilor economice.
În schimb, unele dintre sectoarele care angajează constant au continuat să ofere oportunități pentru candidați, în special în retail, industria alimentară, transport și logistică, precum și în domeniul financiar-bancar.
Cele mai multe locuri de muncă sunt în retailRetailul a fost sectorul cu cele mai multe joburi publicate în primele nouă luni ale anului, cu aproximativ 35.000 de poziții disponibile. Pe următoarele locuri s-au situat serviciile, industria alimentară, producția, transportul și logistica, construcțiile, precum și sectorul call-center/BPO.
Lista domeniilor cu recrutare activă a fost completată de turism, financiar-bancar și asigurări. La polul opus s-au aflat educația și trainingul, industria farmaceutică, imobiliarele, energia și publicitatea, marketingul și relațiile publice.
Diferențele dintre sectoare țin atât de evoluția economică, cât și de stabilitatea angajaților. În unele domenii, activitatea a stagnat sau s-a redus, ceea ce a limitat apariția unor noi posturi. În altele, fluctuația redusă de personal a diminuat nevoia de recrutare.
„În domeniile populate preponderent de candidați cu un nivel ridicat de senioritate și de specialiști, în perioadele mai tumultuoase din punct de vedere economic, se instalează mai multă stabilitate, iar rata de plecări voluntare este foarte scăzută”, a explicat Roxana Drăghici.
Cele mai multe oportunități de angajare au fost disponibile în București, Brașov și Cluj-Napoca, urmate de Iași, Timișoara, Constanța, Ploiești și Sibiu.
În privința experienței profesionale, angajatorii au publicat cele mai multe poziții pentru candidații entry-level, cu mai puțin de doi ani de experiență, și pentru cei mid-level, cu doi până la cinci ani de experiență.
Au existat oportunități și pentru persoanele fără experiență, precum și pentru candidații seniori, cu peste cinci ani de activitate în domeniu.
10,4 milioane de aplicări în nouă luni / Tinerii, printre cei mai activi candidațiÎn primele trei trimestre din 2026, candidații au trimis 10,4 milioane de aplicări, cu 27% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Potrivit platformei, acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii zece ani.
Cele mai căutate domenii de către candidați au fost retailul, serviciile financiar-bancare, call-center/BPO, industria alimentară, turismul și IT/telecomunicațiile.
Segmentul de vârstă 25-35 de ani a înregistrat cele mai multe aplicări, respectiv 4,1 milioane. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au trimis 2,8 milioane de candidaturi.
Volumul aplicărilor a crescut și în rândul persoanelor cu vârste între 36 și 45 de ani, care au înregistrat 2,1 milioane de candidaturi, precum și în categoria celor de peste 45 de ani, cu 1,2 milioane.
Creșterea numărului de candidaturi, în paralel cu temperarea recrutării, accentuează concurența pentru posturile disponibile. În medie, fiecare loc de muncă a atras 65 de aplicări, iar în retail și IT/telecomunicații media a depășit 90.
Un accident grav a avut loc marți noaptea în localitatea Ruși-Mănăstioara, din comuna Udești, județul Suceava. În jurul orei 02:30, o masină a derapat și, în cele din urmă, a luat foc complet.
Autoturismul a lovit atât un copac, cât și gardul unei case din localitate.
Mașina tânărului, mistuită de flăcăriAutoturismul a ieșit în decor și s-a izbit violent de un copac și un gard. A luat foc la scurt timp după. Până la sosirea autorităților, mașina ardea complet.
Din fericire, tânărul nu a reușit să coboare la timp și nu a fost rănit grav.
Intervenția autoritățilorLa fața locului s-au deplasat echipajele ISU Suceava, asistați de pompierii militari cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD.
Medicii au raportat că tânărul era conștient si cooperant, dar avea mai multe traumatisme. Victima a fost transportată de medici la spital pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.
„Autoturismul a fost distrus de flăcări în totalitate”, a concluzionat ISU Suceava.
Dumitru Chisăliță, fondatorul și președintele Asociației Energia Inteligentă, este propunerea pentru conducerea Ministerului Energiei în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu, potrivit surselor Mediafax.
Inginer de profesie, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul energetic, Chisăliță a lucrat în sectorul gazelor naturale, a ocupat funcții de conducere și a devenit una dintre vocile cunoscute în dezbaterile publice despre prețurile energiei, siguranța aprovizionării și tranziția energetică.
Studii în inginerie și o carieră în sectorul gazelor naturalePotrivit CV-ului său, Dumitru Chisăliță a absolvit Facultatea de Inginerie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, la profilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție.
Ulterior, și-a completat pregătirea cu studii de masterat în valorificarea gazelor naturale, managementul și marketingul petrolului, precum și modernizarea energetică a clădirilor.
De asemenea, el a obținut atestări profesionale în domeniul expertizei tehnice pentru petrol și gaze, al auditului energetic și al eficienței energetice a clădirilor.
Potrivit documentului, Chisăliță are peste 15 ani de experiență în funcții de management în companii din sectorul gazelor naturale și o activitate profesională și academică de peste 30 de ani.
De-a lungul carierei, a lucrat în domeniul gazelor naturale și a fost implicat în activități de consultanță și expertiză tehnică. A avut și legături cu mediul universitar, unde a fost cadru didactic în domeniul instalațiilor și al specializărilor asociate sectorului energetic.
Asociația Energia Inteligentă și intervențiile în dezbaterea publicăDumitru Chisăliță a fondat, în 2016, Asociația Energia Inteligentă (AEI), organizație care promovează eficiența energetică, transparența pieței și protejarea consumatorilor.
Asociația a derulat proiecte și a publicat analize despre sărăcia energetică, prețurile gazelor și electricității, drepturile consumatorilor și politicile publice din domeniu.
El a devenit cunoscut publicului și prin intervențiile sale în presă, pentru că a criticat modul în care autoritățile au gestionat unele dintre problemele structurale ale sistemului energetic din România.
În august 2026, într-o analiză despre vulnerabilitățile sistemului energetic, el a susținut că dificultățile din prezent nu sunt un eșec al energiilor regenerabile, ci sunt rezultatul modului în care a fost organizată tranziția energetică.
Dumitru Chisăliță a lucrat la Romgaz și Transgaz, iar în 2010 a devenit director al Departamentului de vânzări gaze din cadrul Romgaz.
În 2012, a ocupat funcția de director general al companiei, iar ulterior a fost membru al Consiliului de Administrație. A condus Consiliul de Administrație al Romgaz în perioadele 2016-2017 și în 2025.
Între octombrie 2023 și 2025, Chisăliță a fost consilier onorific al ministrului Energiei.
De asemenea, a predat la Universitatea Transilvania din Brașov, unde a fost cadru didactic în domeniul energiei, inclusiv în cel al hidrogenului și al surselor regenerabile.
Cum ar putea arăta Cabinetul Luca NiculescuPSD a anunțat următoarele propuneri pentru viitorul Guvern:
Potrivit surselor Mediafax, Alexandru Nazare ar urma să rămână la conducerea Ministerului Finanțelor, iar Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO, ar putea fi propus pentru Ministerul Afacerilor Externe.
Pentru Ministerul Educației este vehiculat numele consilierului prezidențial Sorin Costreie, în timp ce la Cultură ar putea ajunge Ioana Ciocan, fondatoarea Art Safari. Bogdan Dumitru ar urma să fie propus pentru conducerea Ministerului Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale.
Rusia a anunțat joi arestarea unui cetățean suedez acuzat că a „trecut ilegal” frontiera rusă cu scopul de a pregăti atacuri împotriva unor obiective militare.
Bărbatul, al cărui nume și vârstă nu au fost dezvăluite, a fost arestat în regiunea Pskov (nord-vest), nu departe de granița cu Letonia, potrivit Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), așa cum a relatat agenția de știri de stat TASS, citată de Le Figaro. „Acesta mergea în Rusia (…) pentru a comite atacuri și acte de sabotaj care vizau obiective militare”, a declarat aceeași sursă.
Diana Buzoianu a anunțat joi că a semnat raportul Corpului de Control cu privire la acțiunile de vânătoare din ianuarie 2026, organizate la Direcția Silvică Iași din cadrul Romsilva. Ministrul interimar al Mediului a anunțat ce a descoperit echipa de control.
„Ce a descoperit Corpul de Control? Directori Romsilva care se adună de prin țară în zile de muncă ca să participe la acțiuni de vânătoare, zeci de angajați zilieri (o parte rude sau cunoscuți ai personalului silvic din Romsilva) care participă la respectivele partidele de vânătoare cu niciun leu plătit oficial și invitați speciali din afara Romsilva la acțiuni de vânătoare care nu au plătit niciun tarif de organizare”, a transmis Diana Buzoianu pe Facebook.
Exemplele prezentate de Diana BuzoianuEa a oferit câteva exemple.
„De exemplu, Directorul Direcției Silvice Botoșani, domnul Havris Marius, și Directorul Direcției Silvice Ialomița, Niță Nicușor, și-au atribuit sarcini de serviciu în nume propriu fix ca să poată să participe la acțiuni de vânătoare la Direcția Silvică Iași. Niciunul dintre directorii care au participat la partide de vânătoare nu au dat rapoarte oficiale care să arate ce era așa mare interes de serviciu pentru ei să bată atâția km în alte județe să vâneze la Direcția Silvică Iași. Așa arată vânătoarea ca ,,management cinegetic” susținută de Direcția Silvică Iași”, a mai scris Diana Buzoianu.
Prejudiciul va fi recuperatMinistrul interimar al Mediului a mai spus că instituția va încerca să recupereze prejudiciul.
„Corpul de control al Ministerului Mediului a cerut să fie aplicate reguli foarte clar pe viitor să nu mai existe invitați externi care nu-și plătesc tarifele. Să fie recuperate prejudiciile. Să fie trasate proceduri clare de cine vine la aceste acțiuni din cadrul Romsilva”, a precizat Diana Buzoianu.
Atacul este primul asupra unei instalații energetice rusești după ce președintele american Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic. Înțelegerea nu a fost confirmată oficial de niciuna dintre cele două părți.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu publicat joi de Financial Times, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice, la solicitarea Statelor Unite. Kievul ar urma însă să reia aceste operațiuni, întrucât Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană.
„Pagubele materiale sunt în curs de evaluare. Serviciile de intervenție lucrează la fața locului”, a transmis guvernatorul Pavel Malkov într-un mesaj publicat pe Telegram.
Oficialul rus a precizat că atacurile au provocat pagube și unui depozit dintr-o altă locație, fără să ofere detalii suplimentare, informează Reuters.
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Riazan provoacă un incendiuRafinăria din Riazan este deținută de compania petrolieră rusă Rosneft și reprezintă o instalație importantă pentru aprovizionarea Moscovei cu combustibil.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă, rafinăria asigură aproape 5% din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. Instalația a fost vizată de mai multe atacuri cu drone în ultimele luni.
Autoritățile regionale nu au comunicat deocamdată amploarea pagubelor provocate de noul atac și nici dacă activitatea rafinăriei a fost întreruptă.
Guvernatorul Pavel Malkov anunțase anterior că orele de curs din școli și grădinițe din două districte au fost anulate din cauza a ceea ce a descris drept atacuri masive cu drone.
Ucraina reia atacurile asupra infrastructurii energetice ruseștiAtacul din regiunea Riazan are loc în contextul incertitudinilor privind un posibil armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.
Donald Trump a anunțat duminică faptul că cele două țări ar fi convenit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat oficial existența unui acord.
Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times că Ucraina a oprit atacurile asupra obiectivelor energetice timp de trei zile, pentru a răspunde solicitărilor Washingtonului. Președintele ucrainean a susținut însă că Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a țării sale, motiv pentru care Kievul intenționează să reia operațiunile.
Declarațiile indică faptul că o eventuală înțelegere privind protejarea infrastructurii energetice nu a dus, până în prezent, la o încetare confirmată de ambele părți a atacurilor asupra acestor obiective.
Rafinăria Rosneft din Riazan, o țintă repetată a atacurilor cu droneInstalațiile de rafinare a petrolului au fost vizate în repetate rânduri de atacuri cu drone în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina. Astfel de operațiuni pot afecta producția și distribuția combustibililor, în funcție de amploarea pagubelor și de durata întreruperii activității.
Rafinăria din Riazan are o importanță deosebită pentru aprovizionarea cu combustibil a Moscovei, iar ponderea sa în capacitatea totală de rafinare a Rusiei o transformă într-un obiectiv relevant pentru infrastructura energetică rusă.
Deocamdată, nu există informații confirmate privind efectele noului atac asupra capacității de producție a rafinăriei. Evaluarea pagubelor este în curs, potrivit autorităților regionale ruse.
Jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi discută azi de la ora 12.00 în direct pe G4Media despre componența guvernului Nicușor Dan – PSD – Luca Niculescu și modul în care noul cabinet va guverna fără o majoritate clară în Parlament.
Cei doi ziariști vor analiza relația PSD – AUR și coaliția informală spre care se îndreaptă cele două partide, dar și fragilizarea poziției lui Sorin Grindeanu în PSD după ce liderul partidului s-a abținut la votul pentru intrarea la guvernare.
Urmărește podcastul ”Analiza zilei” LIVE pe G4Media și canalele de Youtube și Facebook la ora 12.00.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a transmis un mesaj despre nivelul de pregătire al adulților din România și despre felul în care aceștia își folosesc cunoștințele în viața de zi cu zi.
Dimian a făcut referire la evaluarea internațională PIAAC (Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților), cunoscută drept „PISA pentru adulți”, și a sugerat că rezultatele acesteia ar putea schimba perspectiva asupra performanțelor elevilor români la testele PISA.
Într-o postare pe Facebook, Mihai Dimian a lansat o provocare pentru adulți și i-a îndemnat să-și analizeze propriile competențe, nu doar să judece nivelul de pregătire al copiilor.
„Vă doresc ca, atunci când vom vedea rezultatele evaluării PIAAC în România, cunoscută drept PISA pentru adulți, rezultatele elevilor români la testele PISA să nu ni se pară foarte bune.
Până atunci, poate ar fi bine ca noi, adulții, să ne punem și nouă întrebările pe care le adresăm copiilor: ce am învățat și cât de bine putem aplica ceea ce știm?”.
Ce măsoară testele PISAÎn mesajul său, Mihai Dimian a explicat și ce urmăresc testele PISA, dincolo de acumularea unor informații sau de capacitatea elevilor de a reproduce ceea ce au învățat la școală.
La matematică, testul „măsoară capacitatea individuală de a raționa matematic și de a formula, folosi și interpreta matematica pentru a rezolva probleme într-o varietate de contexte din lumea reală”.
În ceea ce privește lectura, accentul cade pe înțelegerea mesajului unui text, pe evaluarea ideilor și pe folosirea lor în contexte relevante pentru viața personală și socială: „măsoară capacitatea unui individ de a înțelege un text, de a utiliza, de a evalua, de a reflecta și de a aplica ideile exprimate în scris pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății”.
La științe, evaluarea vizează capacitatea de a explica fenomene, de a interpreta date și de a analiza dovezi.
Competențele științifice presupun și argumente solide în discuțiile despre știință și tehnologie, nu doar cunoașterea unor noțiuni.
De ce contează evaluarea adulțilorPIAAC, evaluarea internațională a competențelor adulților, oferă o perspectivă asupra modului în care oamenii își folosesc abilitățile în situații de zi cu zi.
Prin comparație cu testele PISA, adresate elevilor de 15 ani, această evaluare mută atenția asupra adulților și asupra capacității lor de a înțelege informații, de a rezolva probleme și de a utiliza ceea ce știu.
Mesajul e simplu: cât de mult contează cunoștințele acumulate dacă acestea nu pot fi aplicate în viața reală de către adulți.
Președinta din Costa Rica, Laura Fernandez, care a preluat funcția în luna mai, și-a bazat campania electorală pe promisiunea de a combate valul de criminalitate care a cuprins ceea ce odată era cea mai sigură țară din America Centrală, potrivit AFP.
Centrul de înaltă securitate împotriva criminalității organizate (CACCO) din San Rafael de Alajuela va găzdui 5.100 de deținuți. Primi deținuți vor ajunge în penitenciar în această lună.
Aliată a SUA, președinta a promis că va trasa „o linie dură împotriva criminalității”, iar „cei care încalcă legea trebuie să plătească prețul”.
Aceștia vor purta salopete portocalii, vor fi supuși unor reguli stricte de vizitare și vor avea dreptul la o oră pe zi în aer liber.
#EnDesarrollo: Así se ve el CACCO por dentro.
Nueva infraestructura se inaugura este miércoles #NM935 https://t.co/YGaJ4rL21J
— Noticias Monumental (@MonumentalCR) October 14, 2026
El Salvador, sursă de inspirație
Fernandez l-a citat pe președintele salvadorian Nayib Bukele, cunoscut pentru mâna de fier, care a închis mii de membri suspectați de apartenență la bande fără a le aduce acuzații, ca sursă de inspirație pentru reducerea criminalității.
Alegerea ei a marcat o altă victorie pentru dreapta latino-americană, care a înlăturat o serie de guverne de stânga în ultimele luni, inclusiv în Chile, Bolivia și Honduras.
„Către Republica soră El Salvador, care a jucat un rol esențial în lupta noastră împotriva criminalității, dragă președinte Bukele, îți trimit o îmbrățișare uriașă și din suflet”, a declarat Fernandez reporterilor la ceremonia de inaugurare.
Ea i-a mulțumit lui Bukele pentru sprijinul acordat „astfel încât acest proiect să poată deveni realitate astăzi”.
Vizită oficială în țara vecinăFernandez se va deplasa, vineri, în El Salvador pentru a vizita controversatul Centru de Izolare a Teroriștilor (CECOT), unde organizațiile neguvernamentale au denunțat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv tortură și violență sexuală.
Criticii au acuzat Costa Rica, considerată de mult timp o oază a democrației și a respectului pentru drepturile omului în America Centrală, că imită măsurile represive din El Salvador.
Peste 90.000 de persoane suspectate de apartenență la bande au fost arestate în El Salvador de când Bukele a declarat starea de urgență în 2022.
ONG-ul salvadorian Socorro Juridico afirmă că peste 500 dintre aceștia au murit în detenție.
Perchezițiile au avut loc în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, precum și în municipiul București. Acțiunea a fost desfășurată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, împreună cu procurorii DIICOT Iași.
Cercetările sunt efectuate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății și spălare a banilor.
Potrivit Poliției Române, din actele de urmărire penală a reieșit că, începând cu anul 2021, peste 20 de persoane ar fi acționat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată, având ca scop principal obținerea unor sume de bani prin evitarea obligațiilor fiscale în domeniul construcțiilor.
Gruparea ar fi utilizat un circuit comercial fictiv, format din societăți comerciale beneficiare, societăți intermediare și firme de tip fantomă.
„Cercetările au arătat că membrii grupului infracțional organizat ar fi acționat în mod coordonat, pe mai multe paliere funcționale, fiecare având roluri distincte în cadrul mecanismului infracțional, respectiv identificarea societăților utilizate în circuit, emiterea și înregistrarea documentelor justificative, respectiv efectuarea transferurilor bancare și retragerea ulterioară a sumelor de bani în numerar”, a transmis Poliția Română.
Cum ar fi funcționat mecanismul infracționalPotrivit anchetatorilor, mecanismul ar fi constat în emiterea și înregistrarea succesivă de facturi pentru operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special în domeniul lucrărilor de construcții.
Aceste operațiuni ar fi permis justificarea aparentă a unor prestări de servicii și achiziții prin intermediul situațiilor de lucrări, proceselor-verbale de recepție și altor documente specifice.
„Aceste operațiuni ar fi avut ca scop deducerea nelegală de TVA, diminuarea obligațiilor fiscale și justificarea unor ieșiri de numerar fără corespondent în activități economice reale”, se arată în comunicatul Poliției Române.
Anchetatorii au stabilit că societățile utilizate în circuit nu ar fi desfășurat activități economice reale raportat la volumul tranzacțiilor declarate. Multe dintre acestea nu aveau personal angajat, capacitatea economică necesară sau relații comerciale externe relevante.
De asemenea, sumele de bani transferate între societățile implicate ar fi fost redistribuite succesiv prin mai multe firme, după care ar fi fost retrase în numerar, pentru a fi scoase din circuitul bancar și pentru a ascunde proveniența reală a fondurilor.
„Probatoriul administrat, până în prezent, a reliefat coordonarea activităților dintre persoanele implicate, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentației justificative și remiterea sumelor de bani rezultate din circuitul fictiv și a conturat existența unui circuit tranzacțional închis, în cadrul căruia societățile implicate ar fi desfășurat relații comerciale aproape exclusiv între ele, un aspect specific mecanismelor de evaziune fiscală organizată”, au precizat polițiștii.
Prejudicii de peste 55 de milioane de leiPrejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la cel puțin 16.665.844 de lei, dintre care 9.067.303 lei reprezintă TVA, iar 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit. Sumele au fost stabilite, până în prezent, doar pentru perioada 2023-2025.
Totodată, prin activitatea grupului infracțional organizat ar fi fost cauzat un prejudiciu și societăților comerciale, de cel puțin 38.729.358 de lei, calculat pentru aceeași perioadă.
Persoanele vizate vor fi audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași.
Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, brigăzilor de combatere a criminalității organizate București și Ploiești, serviciilor de combatere a criminalității organizate Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița și Maramureș, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și Serviciului pentru Acțiuni Speciale din Inspectoratul de Poliție Județean Iași, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, inspectoratelor de jandarmi județele Dâmbovița și Prahova și Grupării de Jandarmi Mobilă Prahova.
Incidentul ciudat s-a produs într-un restaurant din Veneția.
Hoțul a forțat ușa de la intrare și a intrat în restaurant pe parcursul nopții.
În mod surprinzător nu a furat niciuna dintre sticlele scumpe de vin din restaurant. În schimb, a plecat cu sticle de Aperol, Campari și Select folosite ca ingrediente pentru celebrul cocktail Spritz.
Paguba proprietarului nu este foarte mare. Totuși, pe lângă sticlele furate, el trebuie să repare ușa de la intrare. Continuarea pe Mediafax Italia.
Propunerea vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că execuția, programată pentru 3 decembrie, ar urma să fie transmisă în direct.
Fostul viceprim-ministru australian Barnaby Joyce a cerut guvernului condus de Anthony Albanese să adopte rapid o lege care să interzică explicit transmiterea în direct a execuțiilor, în loc să includă problema într-un proiect legislativ mai amplu privind controlul conținutului online.
Joyce a făcut apelul într-un interviu acordat marți seara podcastului „Canberra Playbook”, realizat de POLITICO. Acesta consideră că interzicerea transmisiunilor de acest tip ar putea obține un sprijin larg în Parlamentul australian și ar permite autorităților să răspundă rapid controverselor provocate de inițiativa administrației Trump.
Australia vrea o lege separată pentru interzicerea execuției transmise în directBarnaby Joyce a susținut că interzicerea transmisiunilor în direct ale execuțiilor ar trebui reglementată printr-un act normativ distinct, care să stabilească fără echivoc ce conținut este interzis.
„Dacă ai avea un proiect de lege care să stipuleze că nu vor mai avea loc transmisiuni în direct ale execuțiilor, nu cred că ar exista vreun membru al Parlamentului care să nu voteze în favoarea lui”, a declarat fostul viceprim-ministru, potrivit POLITICO.
Joyce a avertizat că includerea problemei într-o reformă mai amplă privind platformele digitale ar putea oferi autorităților competențe extinse de control asupra conținutului online.
Acesta a criticat abordarea guvernului, argumentând că o lege dedicată ar putea obține mai ușor sprijin politic decât un pachet legislativ care vizează mai multe categorii de conținut și responsabilitățile companiilor de tehnologie.
Australia pregătește reguli mai stricte pentru platformele digitaleGuvernul condus de Anthony Albanese lucrează la o reformă care ar introduce o „obligație digitală de diligență” pentru companiile de tehnologie. Conform propunerii, acestea ar urma să aibă responsabilități mai mari în prevenirea prejudiciilor grave produse prin intermediul platformelor lor.
Proiectul ar putea expune companiile la o răspundere mai mare pentru conținutul violent disponibil online, inclusiv pentru eventualele transmisiuni ale unor execuții.
Ministra comunicațiilor, Anika Wells, urma să prezinte joi proiectul de lege, cu modificări limitate față de o versiune anterioară supusă consultării publice, potrivit informațiilor publicate de POLITICO.
Documentul include o excepție pentru materialele jurnalistice profesionale, menită să protejeze relatările de interes public. Prevederea răspunde preocupărilor exprimate de susținătorii libertății de exprimare, care se tem că regulile privind prevenirea prejudiciilor ar putea conduce la eliminarea unor materiale despre terorism, război sau schimbări climatice.
Joyce a susținut că autoritățile ar trebui să precizeze clar ce conținut este interzis, fără să acorde puteri excesive de control asupra materialelor publicate pe internet.
Australia critică planul de transmitere în direct a execuției din SUAPremierul australian Anthony Albanese a criticat marți inițiativa privind difuzarea execuției, calificând-o drept „absolut revoltătoare”.
Liderul guvernului de la Canberra a afirmat că autoritățile ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica transmiterea în direct.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul POLITICO, execuția lui Nidal Malik Hasan este programată pentru 3 decembrie. Cazul a provocat reacții politice în Australia, unde dezbaterea vizează atât posibilitatea difuzării unor imagini violente, cât și limitele responsabilității platformelor digitale.
Hasan, fost maior al armatei americane, a fost găsit vinovat pentru uciderea a 13 persoane în urma atacului armat de la baza militară Fort Hood, din Texas.
Australia și Europa analizează modalități diferite de a opri difuzarea execuțieiÎn timp ce în Australia dezbaterea se concentrează asupra unei eventuale legi separate, abordarea europeană menționată în contextul acestei controverse vizează sancționarea platformelor de streaming care ar difuza execuția.
Diferența privește instrumentele juridice avute în vedere: o interdicție explicită, aplicabilă transmisiunilor de execuții, în cazul propunerii susținute de Barnaby Joyce, respectiv măsuri care ar putea viza serviciile digitale ce găzduiesc sau transmit asemenea imagini.
În Australia, discuția are loc în paralel cu reforma privind obligațiile companiilor de tehnologie, ceea ce ridică întrebări despre echilibrul dintre prevenirea conținutului violent și protejarea libertății de exprimare.
Deocamdată, apelul lui Joyce reprezintă o propunere politică, iar adoptarea unei legi distincte depinde de decizia guvernului și de procesul parlamentar.
