Comitetul Autonom al Lucrătorilor din Industria Sexului (SWAC) a convocat greva pentru 23 mai, în ajunul celei de-a cincea curse din calendarul de Formula 1, ca parte a unei campanii menite să obțină mai multe drepturi pentru angajați, scrie Reuters.
Principala cerere este abolirea „taxei de bar” pe care stripperii trebuie să o plătească pentru a performa în cluburi, dar se cer și condiții de muncă sigure și igienice, precum și încetarea discriminării la angajare și programare.
„În calitate de stripteuze, suntem considerate contractante independente, ceea ce înseamnă că, pe hârtie, suntem tratate la fel ca, să zicem, cu un instalator independent pe care l-ați angaja pentru reparațiile din casa dumneavoastră. Instalatorul independent nu răspunde în fața nimănui în afară de sine însuși, în timp ce stripteuza independentă răspunde în fața conducerii clubului”, a transmis SWAC într-un comunicat.
SWAC a declarat că weekendul Marelui Premiu al Canadei a fost ales în mod deliberat pentru grevă, o perioadă în care cluburile obțin profituri mari.
„Aceasta este șansa noastră de a le pune în pericol veniturile și de a-i afecta acolo unde îi doare cel mai tare. În această perioadă, deși conducerea câștigă mai mulți bani, dansatoarele trebuie să suporte… condiții de muncă, în general, mai proaste”, transmite comitetul.
Un bărbat despre care experții atât ai acuzării, cât și ai apărării au afirmat că suferea de o dizabilitate intelectuală a devenit a 600-a persoană executată în Texas din 1982 încoace, condamnat pentru uciderea unei profesoare de 77 de ani.
Edward Busby Jr. a fost declarat mort la ora 20.11, în urma unei injecții letale la penitenciarul de stat din Huntsville, la câteva ore după ce Curtea Supremă a ridicat suspendarea cererii sale privind dizabilitățile. Execuția a urmat unei serii de eforturi juridice de ultim moment depuse de avocații lui Busby în încercarea de a-i salva viața.
Busby a fost condamnat pentru moartea prin sufocare a Laurei Lee Crane, o profesoară pensionară în vârstă de 77 de ani de la Universitatea Creștină din Texas, care, potrivit procurorilor, a fost răpită din parcarea unui magazin alimentar în ianuarie 2004 și lăsată să se sufoce în portbagajul mașinii sale, cu bandă adezivă înfășurată în jurul feței.
Execuția a fost a 600-a din Texas de când statul a reluat aplicarea pedepsei cu moartea în 1982.
„Îmi pare atât de rău pentru ce s-a întâmplat”, a spus Busby în timp ce era legat de targa din camera de execuție. „Domnișoara Crane era o femeie minunată. N-am vrut niciodată să i se întâmple ceva rău”. „Îmi asum vina, dacă asta ajută”.
Execuția lui Busby fusese pusă sub semnul întrebării după ce o instanță a emis săptămâna trecută o suspendare a execuției pentru a reexamina cererile sale privind dizabilitatea intelectuală. Însă Curtea Supremă a permis continuarea execuției după ce a anulat suspendarea joi, la cererea Biroului Procurorului General al Texasului.
Tânărul era înscris la Henley College din Oxfordshire, potrivit unui cabinet medical, citat de Sky News.
Într-o declarație, cabinetul medical a transmis: „Am luat legătura cu Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie în această dimineață (14 mai) în legătură cu vestea foarte tristă că un student de la Henley College a decedat, fiind suspectat de boală meningococică”.
Reprezentanții cabinetului susțin că îi contactează pe cei care ar putea fi expuși riscului din cauza unor relații cu studentul.
Numărul cazurilor confirmate este foarte mic, astfel încât în prezent nu există planuri pentru un program local de vaccinare de urgență împotriva meningitei.
Unul dintre cazuri a fost confirmat ca fiind meningită de tip B, aceeași tulpină care a provocat o serie de cazuri mortale în Kent la începutul acestui an.
Într-un comunicat publicat joi, Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a declarat că specialiștii săi „colaborează cu autoritățile locale și cu partenerii din cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) în urma a trei cazuri de infecție meningococică (meningită) înregistrate la tineri din Reading”.
În ultimele săptămâni, francezul a fost supus unor critici privind devotamentul său față de club, iar o petiție online intitulată „Mbappé afară” a strâns zeci de milioane de semnături, scrie BBC.
Superstarul în vârstă de 27 de ani este golgheterul echipei Madrid în acest sezon, cu 41 de goluri în 41 de meciuri în toate competițiile.
Însă clubul a trecut printr-un alt an fără trofee, ceea ce a dus la nemulțumiri care au devenit și mai puternice după ce echipa a pierdut duminică în fața rivalei Barcelona, un rezultat care a consacrat-o pe Barca campioană a ligii.
Criticile îndreptate împotriva lui Mbappe s-au intensificat când au apărut imagini cu el pe un iaht în Sardinia în timp ce Real Madrid disputa un meci împotriva lui Espanyol.
Mbappe s-a întors joi pe teren după o accidentare la coapsă, intrând ca rezervă în minutul 69, fiind întâmpinat de fluierături puternice.
Când a fost întrebat despre huiduieli, le-a spus reporterilor: „Fluierăturile… asta e viața, nu poți schimba părerea oamenilor când sunt supărați. Așa e viața unui jucător de la Real Madrid și a unui jucător faimos ca mine”.
Nagatitanul, cel mai mare dinozaur descoperit vreodată în Asia de Sud-Est, cântărea 27 de tone – echivalentul a nouă elefanți asiatici adulți – și măsura 27 de metri în lungime, scrie BBC.
O echipă de cercetători din Marea Britanie și Thailanda a identificat specia pe baza fosilelor găsite lângă un iaz din nord-estul Thailandei în urmă cu un deceniu.
Ei spun că descoperirea aruncă o nouă lumină asupra modului în care schimbările climatice antice au permis dezvoltarea dinozaurilor gigantici.
Numele complet al dinozaurului este Nagatitan chaiyaphumensis. Acesta a trăit între 100 și 120 de milioane de ani în urmă, cu aproximativ 40 de milioane de ani mai devreme decât Tyrannosaurus rex.
Thitiwoot Sethapanichsakul, un doctorand thailandez la University College London (UCL), a fost autorul principal al studiului publicat în revista Scientific Reports.
El a spus că cercetătorii s-au referit la nagatitan ca fiind „ultimul titan” al Thailandei, deoarece fosilele au fost găsite în cea mai tânără formațiune de roci din țară care conține dinozauri.
Peninsula Iberică „va fi singurul loc locuit din lume unde se va putea admira eclipsa totală de Soare din 12 august”, a reamintit joi guvernul spaniol, citat de Le Figaro.
Acesta reamintește că eclipsa va fi vizibilă în totalitate doar în Groenlanda, în extremitatea vestică a Islandei și în Spania, în jumătatea nordică a țării, într-o zonă mai degrabă rurală, cu localități precum La Coruña, León, Burgos, Bilbao, Zaragoza și Teruel, și chiar Mallorca, insula din arhipelagul Balear din Marea Mediterană.
De asemenea, va fi vizibilă în totalitate într-o zonă foarte mică din nord-estul Portugaliei și parțial vizibilă în nordul Americii de Nord, într-o mare parte a Europei și în vestul Africii.
Durata maximă a eclipsei în faza de totalitate, când Luna va acoperi complet Soarele, va fi de puțin peste două minute și va fi vizibilă la apus în Spania.
Cazări scumpeGuvernul spaniol a anunțat joi că a ales Observatorul din Yebes, situat la aproximativ 70 km nord-est de Madrid, ca „centru oficial de monitorizare a eclipsei totale de Soare”.
Pe 2 august 2027, o eclipsă totală cu o durată excepțională de șase minute va fi vizibilă în sudul țării, în timp ce în ianuarie 2028 va avea loc o eclipsă inelară, adică o eclipsă în timpul căreia Luna nu acoperă în întregime discul solar și lasă să se vadă un inel luminos în jurul siluetei sale.
Prețul cazărilor pentru prima dintre aceste eclipse a explodat în unele zone, de obicei puțin frecventate vara. Astfel, o căutare de cazare efectuată în orașul Teruel, pentru data de 12 august, a dat rezultate cuprinse între 300 și 1.400 de euro pentru un apartament privat.
În orașul Burgos, nu mai era niciun loc de cazare disponibil la un preț mai mic de 600 de euro, iar un apartament de 60 de metri pătrați era afișat la 5.000 de euro pe noapte.
Ratcliffe s-a întâlnit cu Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze și a discutat despre cooperarea în domeniul informațiilor, stabilitatea economică și probleme de securitate.
Un oficial al CIA a confirmat întâlnirile pentru AP.
Ratcliffe s-a aflat acolo „pentru a transmite personal mesajul președintelui Donald Trump, potrivit căruia Statele Unite sunt pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale. Potrivit rapoartelor oficiale, întâlnirea a servit drept platformă pentru ca Cuba să prezinte dovezi care să ateste că națiunea nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA”, a declarat oficialul CIA.
O declarație oficială a guvernului cubanez a menționat că întâlnirea „a avut loc joi, 14 mai, pe fondul unor relații bilaterale complexe”.
În timp ce SUA au subliniat că Cuba nu poate continua să fie un „refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”, delegația cubaneză a insistat că insula nu reprezintă o amenințare la adresa securității SUA. Oficialii cubanezi au contestat, de asemenea, menținerea țării pe lista SUA a statelor care sponsorizează terorismul.
Întâlnirea de joi are loc la câteva săptămâni după ce guvernul cubanez a confirmat că s-a întâlnit recent cu oficiali americani pe insulă, pe fondul tensiunilor ridicate dintre cele două părți legate de blocada energetică impusă de SUA asupra țării din Caraibe, precum și în contextul prăbușirii rețelei electrice a Cubei și al întreruperii alimentării cu energie electrică în provinciile din estul țării.
La începutul acestei săptămâni, Departamentul de Stat al SUA a reiterat că SUA vor oferi Cubei 100 de milioane de dolari în asistență umanitară și sprijin pentru internet prin satelit „dacă regimul cubanez va permite acest lucru”.
„Când președintele Xi a vorbit foarte elegant despre Statele Unite ca fiind probabil o națiune în declin, se referea la pagubele enorme pe care le-am suferit în cei patru ani de somnoros Joe Biden și ai administrației Biden, iar în această privință, a avut 100% dreptate.
Țara noastră a suferit incomensurabil din cauza granițelor deschise, a taxelor mari, a modei transgender pentru toată lumea, a bărbaților în sporturile feminine, a DEI, a acordurilor comerciale oribile, a criminalității în creștere și a multor altora!
Președintele Xi nu se referea la ascensiunea incredibilă pe care Statele Unite au arătat-o lumii în timpul celor 16 luni spectaculoase ale Administrației Trump, care include piețe bursiere și fonduri 401K la record, victoria militară și relația prosperă din Venezuela, decimarea militară a Iranului (va urma!) – cea mai puternică armată de pe Pământ de departe, din nou o putere economică, cu un record de 18 trilioane de dolari investiți în Statele Unite de către alții, cea mai bună piață a muncii din SUA din istorie, cu mai mulți oameni care lucrează în Statele Unite chiar acum decât oricând, încetarea distrugerii țării de către DEI și atât de multe alte lucruri pe care ar fi imposibil să le enumăr cu ușurință.
De fapt, președintele Xi m-a felicitat pentru atâtea succese extraordinare într-o perioadă atât de scurtă de timp.
Acum doi ani, eram, de fapt, o națiune în declin.
În această privință, sunt întru totul de acord cu președintele Xi! Dar acum, Statele Unite sunt cea mai tare națiune din lume și, sperăm, relația noastră cu China va fi mai puternică și mai bună ca niciodată!”, a spus Donald Trump.
Foto Casa Albă
Președintele american Donald Trump efectuează o vizită oficială de trei zile la Beijing, în perioada 13-15 mai 2026, având întâlniri de maximă importanță globală cu omologul său chinez, Xi Jinping.
Aceasta este cea de-a șaptea întâlnire directă dintre cei doi lideri.
Discuțiile vizează recalibrarea relațiilor economice și de securitate dintre Statele Unite și China.
Prima zi a vizitei oficiale s-a încheiat cu un banchet festiv fastuos oferit de președintele chinez. Cei doi lideri au efectuat o plimbare simbolică prin Templul Cerului din Bejing. Locul este recunoscut istoric ca fiind templul preferat al fostului diplomat Henry Kissinger.
Foto Casa Albă
Xi Jinping a transmis un avertisment ferm, subliniind că gestionarea necorespunzătoare a problemei Taiwanului poate duce la un conflict direct. El a menționat riscul de a cădea în „capcana lui Tucidide”.
În paralel cu desfășurarea acestui summit, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin va face o vizită în China în viitorul apropiat, mutarea subliniind dinamica geopolitică intensă din regiune.
Gala „Destinația Anului 2026” a adus la Constanța reprezentanți ai administrațiilor locale, ai organizațiilor de management al destinațiilor și ai industriei ospitalității, într-un eveniment prezentat de organizatori ca punctul culminant al celei mai importante competiții de promovare a destinațiilor turistice din România. Alegerea Cazinoului din Constanța ca gazdă a avut și o puternică încărcătură simbolică: clădirea-emblemă a litoralului a fost nu doar decorul galei, ci și unul dintre câștigătorii serii, obținând primul loc la categoria „Landmarks”.
Marele premiu a fost acordat Timișoarei, care a urcat pe primul loc în clasamentul național al destinațiilor turistice. Primarul Dominic Fritz a transmis, după anunțarea rezultatului, că premiile „validează munca orașului din ultimii ani” și a subliniat că decizia a fost luată de un juriu de specialitate, dublat de voturile publicului. Edilul a mai afirmat că anul Capitalei Europene a Culturii a declanșat o creștere constantă a vizibilității Timișoarei, iar profilul vizitatorilor s-a schimbat, turismul de leisure depășind ponderea turismului de business.
Potrivit datelor citate de Dominic Fritz, în 2025 media lunară a sosirilor turistice în Timișoara a crescut cu 5% față de 2024, în timp ce la nivel național s-a înregistrat o scădere de 2%, iar tendința de creștere s-ar menține și în 2026. Primarul a mulțumit echipei Visit Timișoara, industriei ospitalității, mediului creativ și celor care contribuie la imaginea orașului, încheind cu mesajul: „Vă așteptăm la Timișoara”.
Competiția a avut un mecanism mixt de evaluare. Pentru categoriile principale, punctajul final a rezultat din votul publicului, cercetarea națională Destinația Anului și votul juriului, fiecare având o pondere apropiată: 34% pentru public, 33% pentru cercetare și 33% pentru juriu. La categoria „Cea mai bună promovare”, câștigătorul a fost stabilit doar prin votul juriului, iar la „Hotelul Anului” printr-un sistem separat, ponderat 50/50 între scorul FIHR și scorul Travelminit.
Câștigătorii Destinația Anului 2026La categoria „Orașe care inspiră”, Timișoara a ocupat primul loc, urmată de Cluj-Napoca și Sighișoara. Este categoria care a dat și marele câștigător al ediției, confirmând poziția Timișoarei între destinațiile urbane cu cea mai puternică dezvoltare turistică din ultimii ani.
La „Stațiuni balneare”, primul loc a revenit stațiunii Techirghiol, din județul Constanța. Pe locul al doilea s-a clasat Borsec, din Harghita, iar poziția a treia a fost împărțită, la egalitate, de Călimănești-Căciulata și Slănic Moldova.
La „Stațiuni turistice”, Vatra Dornei a câștigat primul loc, înaintea stațiunii Băile Felix și a orașului Râșnov.
Categoria „Tărâmuri fermecate” a avut doi câștigători pe primul loc: Bran–Moieciu–Fundata și Colinele Transilvaniei. Locul al doilea a revenit Ținutului Rarăului, iar locul al treilea Clisurii Dunării.
La „Sate de poveste”, Bârsana, din Maramureș, a fost desemnată câștigătoare. Locul al doilea a fost împărțit de Ciocănești și Viscri, iar Saschiz s-a clasat pe locul al treilea.
La „Nuclee urbane”, primul loc a mers la Piața Mare din Sibiu, urmată de Piața Sfatului din Brașov și de Faleza Cazino & Portul Turistic Tomis din Constanța.
Categoria „Joacă și adrenalină” a fost câștigată de Magic Parc Râșnov. Pe locul al doilea s-a clasat Complexul de Agrement Ariniș din Gura Humorului, iar pe locul al treilea Wonderland Resort din Cluj-Napoca.
La „Sanctuare ale istoriei”, Cetatea Alba Iulia a ocupat primul loc, urmată de Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Sighișoarei.
La „Tărâmul cunoașterii”, câștigător a fost Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Delfinariul–Planetariul–Microrezervația Naturală din Constanța s-a clasat pe locul al doilea, iar Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București pe locul al treilea.
La „Comori naturale”, Salina Turda a primit primul loc, urmată de Cheile Nerei și Vulcanii Noroioși.
La „Landmarks”, Cazinoul din Constanța a fost desemnat câștigător, urmat de Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și de Biserica Neagră din Brașov.
La „Cea mai bună promovare”, Oradea a ocupat primul loc, în timp ce Mamaia și Timișoara au împărțit locul al doilea, iar Ținutul Zimbrului, din Neamț, s-a clasat pe locul al treilea.
Premiile speciale ale galeiPe lângă clasamentele pe categorii, gala a acordat și distincții speciale. Titlul „Județul Anului 2026” a fost împărțit de Suceava și Constanța, două județe cu prezență puternică în competiție. Constanța a avut o seară importantă: Techirghiol, Cazinoul din Constanța și Faleza Cazino & Portul Turistic Tomis s-au numărat printre laureați sau premianți, iar Mamaia a primit un premiu special într-un an aniversar, când marchează 120 de ani de istorie turistică.
Titlul „Hotelul Anului 2026” a fost câștigat de Week Hotel & Spa Hunedoara, iar premiul „Destinația Anului 2026 – Republica Moldova” a revenit Rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”.
George Măndilă, președintele OMD Mamaia–Constanța, a declarat înaintea galei că organizarea evenimentului la Constanța, în Cazino, reprezintă „o reconfirmare a rolului” litoralului românesc în turismul național. El a legat ediția din acest an și de aniversarea stațiunii Mamaia, subliniind că momentul celebrează atât patrimoniul și identitatea locului, cât și direcția în care litoralul încearcă să își consolideze relevanța turistică.
Gala de la Constanța a confirmat, astfel, două tendințe majore ale turismului românesc: forța destinațiilor urbane care investesc în cultură, imagine și infrastructură, dar și revenirea în prim-plan a patrimoniului, a stațiunilor balneare, a satelor turistice și a atracțiilor naturale. În acest tablou, Timișoara pleacă din 2026 cu cel mai important titlu, iar Constanța, gazda galei, rămâne una dintre marile beneficiare ale serii, prin premiile câștigate de obiectivele și destinațiile sale.
A doua semifinală a concursului Eurovision a avut loc joi la Viena.
România a intrat a treia în concurs, marcând revenirea în competiție după doi ani de absență.
Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani.
Potrivit site-ului oficial al competiției, din a doua semifinală s-au calificat zece concurenți: Bulgaria (DARA – Bangaranga), Ucraina (LELÉKA – Ridnym), Norvegia (JONAS LOVV – YA YA YA), Australia (Delta Goodrem – Eclipse), România (Alexandra Căpitănescu – Choke Me), Malta (AIDAN – Bella), Cipru (Antigoni – JALLA), Albania (Alis – Nân), Danemarca (Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem) și Cehia (Daniel Zizka – CROSSROADS).
Cinci concurenți nu au obținut joi calificarea: Azerbaidjan (JIVA – Just Go), Luxemburg (Eva Marija – Mother Nature), Armenia (SIMÓN – Paloma Rumba), Elveția (Veronica Fusaro – Alice) și Letonia (Atvara – Ēnā).
Sâmbătă, marea finalăSursa citată arată că rezultatul semifinalei a fost determinat printr-o combinație între votul juriului și votul publicului, provenit de la spectatori din întreaga lume, fiecare având o pondere de 50%.
Votul publicului a avut loc în timpul transmisiunii în direct a emisiunii.
Cele 10 țări calificate se vor alătura celor calificate din prima semifinală, care a avut loc marți, precum și celor din „Big 4” (Franța, Germania, Italia și Regatul Unit), plus câștigătoarea ediției precedente, Austria.
Moldova se numără printre țările calificate în prima semifinală.
Marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.
Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public.
Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat.
Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.
Darău: „Am deranjat multe interese”„Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău.
El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”.
„Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul.
El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
„Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
Regina Danemarcei, Margrethe a II-a a fost spitalizată de urgență.
Majestatea Sa a suferit un atac de cord și se află la spitalul din Copenhaga.
Medicii doresc să se asigure că valorile sale sunt stabile, deci monarhul va rămâne la spital pe parcursul întregului weekend.
Conform Casei Regale a Danemarcei, fosta suverană este „obosită, dar se află într-o stare de spirit bună”. Ea va rămâne sub supraveghere medicală pe parcursul weekendului pentru investigații suplimentare.
Margrethe a II-a a abdicat în ianuarie 2024, predând tronul fiului ei, regele Frederik al X-lea.
Cinci italieni au murit într-un accident în timpul scufundărilor din Maldive . Circumstanțele incidentului rămân neclare, a anunțat joi Ministerul italian de Externe într-un comunicat, citat de Le Figaro.
Forțele de securitate de la fața locului au recuperat până acum doar unul din cele cinci cadavre. Arhipelagul este o destinație de vacanță de lux, cu plajele sale cu nisip alb și stațiunile retrase, populară printre scafandri.
Oficialii locali au declarat că acesta este cel mai grav accident legat de scufundări care a avut loc în Maldive. Țara are din 1.192 de insulițe de corali împrăștiate pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri de-a lungul Ecuatorului, în Oceanul Indian.
„În urma unui accident produs în timpul unei excursii de scufundări, cinci cetățeni italieni au murit (…) în Maldive. Scafandrii și-ar fi pierdut viața în timp ce încercau să exploreze peșteri situate la o adâncime de 50 de metri ”, a declarat ministerul, subliniind că autoritățile locale desfășoară o anchetă.
O peșteră adâncă de 60 de metriCei cinci italieni nu s-au întors din diving, mai precis din peștera din atolul Vaavu, situat la sud de capitala Malé. Avioane și bărci rapide au fost desfășurate joi după-amiază pentru o operațiune de căutare la scară largă, a anunțat Forța Națională de Apărare din Maldive (MNDF) într-un comunicat.
„Un cadavru a fost găsit ”, a anunțat comunicatul. Acesta „a fost descoperit în interiorul unei peșteri adânci (…) Se crede că și ceilalți patru scafandri se află în aceeași peșteră, care coboară la aproximativ 60 de metri ”, a specificat acesta.
MNDF a declarat, de asemenea, că o navă a pazei de coastă se află în zonă pentru a coordona operațiunile de căutare pe tot parcursul nopții. Scafandri suplimentari ai pazei de coastă au fost trimiși pentru a ajuta la căutări. Potrivit poliției, condițiile meteorologice au fost nefavorabile în Vaavu joi și a fost emisă o avertizare pentru ambarcațiunile de pasageri și navele de pescuit.
O turistă britanică a murit în decembrie în timp ce făcea scufundări, iar soțul ei a murit câteva zile mai târziu, după ce s-a îmbolnăvit.
În iunie, o turistă japoneză în vârstă de 26 de ani a dispărut după o excursie de scufundări în apropierea capitalei.
Potrivit presei locale, cel puțin 112 turiști au murit în incidente maritime în arhipelag în ultimii șase ani, inclusiv 42 de victime ale accidentelor de scufundări sau snorkeling.
Declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au fost făcute joi seara la gala „Destinația anului”.
„Legat de combustibil și zboruri, întotdeauna pot fi anumite motive de îngrijorare, dar nici nu putem să prevedem exact cum va decurge criza. Cred că îndemnul meu pentru români este clar, și a fost și când am fost aici la deschiderea litoralului și când am vorbit în calitate și de ministrul al Turismului, să petreacă vacanțe și în țară”, a declarat Irineu Darău.
El spune că situația economică este grea și pentru antreprenorii din turism, și pentru turiști.
„Dar putem inpulsiona economia românească și putem asigura supraviețuirea turismului și dezvoltarea lui, petrecându-ne și vacanțele în România”, a adăugat el.
Ministrul spune că evenimentul de joi seara, „Destinația anului”, arată că sunt în România valori și comunități care merită vizitate.
„Chiar cred că și din punct de vedere al siguranței și al prețurilor și al încurajării economiei, 2026 poate să fie anul în care aproape toți românii să aleagă România drept destinație pentru a ne crește economia și turismul”, a mai spus ministrul.
Jeremy Lewin, oficialul responsabil de asistența externă, afacerile umanitare și libertatea religioasă, a anunțat că tranșa se adaugă celor 2 miliarde de dolari promise anterior, în decembrie, în cadrul unui nou mecanism creat pentru eficientizarea distribuției ajutoarelor și creșterea responsabilității în gestionarea fondurilor.
Potrivit oficialului american, fondurile vor fi direcționate către zone unde există o suprapunere între obiectivele umanitare și interesele de politică externă ale administrației Trump.
Lewin a precizat că anumite state nu vor primi finanțare prin intermediul Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), dacă prioritățile acestora nu coincid cu cele ale Washingtonului.
„Evitând aceste țări, nu facem un deserviciu sectorului umanitar. Ne permitem să ne concentrăm asupra domeniilor în care ne suprapunem și nu credem că este nevoie de un compromis în ceea ce privește principiile lor… permițându-ne totodată dreptul suveran de a investi în locuri unde acest lucru se aliniază cu interesul nostru național”, a spus oficialul american citat de Reuters.
La rândul său, șeful OCHA, Tom Fletcher, a declarat că ONU își păstrează principiile de neutralitate și imparțialitate, în timp ce încearcă să reformeze sistemul umanitar global într-o perioadă marcată de scăderea finanțărilor.
Înaintea anunțului american, OCHA reușise să strângă 7.3 miliarde de dolari de la 65 de state membre, dintr-un obiectiv total de 23 de miliarde de dolari pentru anul în curs.
Separat de noul angajament umanitar, Washingtonul are datorii de aproximativ 4 miliarde de dolari către ONU.
„În această dimineață am eliberat prima copie a certificatului de căsătorie pentru un cuplu de același sex, în conformitate cu hotărârile judecătorești”, a declarat primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, citat de Euronews.
Edilul Varșoviei a precizat că municipalitatea va recunoaște și alte căsătorii între persoanele de același sex înregistrate în alte țări ale UE, chiar și și fără o hotărâre judecătorească.
În noiembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Polonia trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, oficiate în alte state, deși legislația polonă nu permite aceste căsătorii, precizând că țara a încălcat atunci drepturile fundamentale ale unui cuplu de bărbați căsătoriți la Berlin în 2018.
În luna martie a acestui an, Curtea Administrativă Supremă a Poloniei s-a bazat pe această hotărâre pentru a dispune autorităților să recunoască căsătoria încheiată în Germania între cei doi bărbați polonezi.
Înregistrarea căsătoriei de la Varșovia vine la doar două zile de când premierul Donald Tusk, a precizat că Guvernul polon va găsi modalități de a pune în aplicare hotărârile cât mai curând posibil.
Adresându-se cuplurilor de același sex, el a cerut scuze public „tuturor celor care, timp de mulți ani, s-au simțit respinși și umiliți”.
Tusk i-a îndemnat pe oficiali „să respecte demnitatea fiecărui individ și să-și amintească că aceste persoane trăiesc în jurul nostru, printre noi, lângă noi, și că merită același respect, demnitate și iubire ca orice altă persoană”.
Persoanele LGBT luptă de mulți ani în Polonia pentru drepturi egale, unde parteneriatul civil, dar și oficierea căsătoriilor între persoanele de același sex sunt ilegale.
Niciuna dintre hotărâri nu prevede direct că Polonia este obligată să legalizeze căsătoria între persoane de același sex.
Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că regimul de la Kiev „nu va cruța pe nimeni și va exploata pe toată lumea pentru interesele sale foarte, foarte lipsite de scrupule, dacă nu este ținut în frâu cum trebuie”, informează Baha.
Într-un interviu acordat Canalului Unu, Peskov a avertizat țările baltice să se pregătească pentru mai multe schimbări din cauza crizei din Ucraina. El a susținut că se pot aștepta și mai multe demisii în rândul cabinetelor europene.
În cursul zilei de azi, prim-ministrul leton, Evika Silina, a demisionat în urma unui incident în care dronele ucrainene au pătruns pe teritoriul leton.
„Dacă acest lucru continuă, aceasta nu va fi ultima generație de politicieni care vor cădea victime ale acțiunilor regimului de la Kiev, forțați să demisioneze din cauza diverselor scandaluri”, a comentat Peskov.
Premierul leton Silina a demisionat după prăbușirea coalițieiEvika Siliņa și-a anunțat joi demisia după ce coaliția sa s-a prăbușit din cauza unei dispute care l-a implicat pe ministrul Apărării, Andris Spruds, și a încercării sale de a-l înlocui cu Raivis Melnis.
Criza a urmat unui incident recent de la începutul lunii mai, în care două drone au intrat în spațiul aerian leton din Rusia și s-au prăbușit în estul țării, avariind patru rezervoare de petrol goale și declanșând o anchetă guvernamentală.
Partenerii de coaliție din partea progresiștilor au refuzat să sprijine remanierea apărării și și-au retras sprijinul guvernului lui Silina, lăsându-l fără o majoritate parlamentară.
Într-o postare de astăzi pe X, ea a spus că „gelozia politică și interesele înguste de partid au avut prioritate față de responsabilitate” și a adăugat: „Mă retrag, dar nu renunț. Și nu plec.”
Letonia urmează să se confrunte cu alegeri parlamentare în octombrie. Reprezentanții tuturor partidelor parlamentare se vor întâlni vineri cu scopul de a numi un nou șef de guvern.
Antrenorul italian a preluat naționala Braziliei în mai 2025, după plecarea de la Real Madrid, și a calificat echipa la Cupa Mondială din 2026, organizată în SUA, Canada și Mexic.
„Din primul minut am înțeles ce înseamnă fotbalul pentru această țară. În ultimul an am muncit pentru a readuce naționala Braziliei în vârful fotbalului mondial. Dar CBF și eu ne dorim mai mult. Mai multe victorii, mai mult timp, mai multă muncă. Suntem foarte fericiți să anunțăm că vom continua împreună încă patru ani”, a declarat Ancelotti, conform BBC.
Tehnicianul în vârstă de 66 de ani a condus Brazilia în 10 meciuri, înregistrând cinci victorii, două remize și trei înfrângeri.
Ancelotti urmează să anunțe lotul pentru Campionatul Mondial pe 18 mai. Brazilia va debuta la turneul final împotriva Marocului, pe 13 iunie, iar în Grupa C va mai întâlni Haiti și Scoția.
Președintele CBF, Samir Xaud, a descris noul acord drept „o zi istorică pentru fotbalul brazilian”.
Pe de altă parte, menținerea dobânzilor neschimbate într-un context inflaționist ca cel actual poate fi, de asemenea, o eroare majoră, resimțită deja de consumatori și economisitori. BCE a întârziat să ratele dobânzilor atunci când inflația a explodat în 2021, după pandemie, considerând că este un fenomen temporar legat de energie. Totuși, efectele de rundă secundară și creșterea prețurilor de peste 10% anual au demonstrat că instituția a greșit neintervenind mai devreme, notează El Economista.
Acum, BCE ar putea repeta o greșeală similară, revenind asupra mesajelor transmise de mai mulți membri importanți în aprilie. Dacă în urmă cu o lună majorarea dobânzilor în iunie părea aproape sigură, în prezent acest scenariu nu mai este atât de clar.
La două săptămâni după ce Christine Lagarde a avertizat investitorii cu privire la o posibilă creștere a dobânzilor, această perspectivă devine mai puțin probabilă, potrivit agenției financiare Bloomberg. Deși prețurile petrolului nu au crescut atât de mult pe cât se temea piața, acestea rămân peste 100 de dolari pe baril. În același timp, nu s-a produs o contagiune inflaționistă mai amplă dincolo de sectorul energetic, iar economia celor 20 de state din zona euro stagnează, ceea ce pare să determine oficialii să-și ajusteze poziția.
Mai mulți membri influenți ai BCE au indicat anterior că ar fi necesară o politică monetară mai restrictivă, în absența unei temperări a inflației și a încheierii conflictului din Orientul Mijlociu. Deși aceste condiții nu s-au schimbat semnificativ, aceleași surse sugerează acum că inflația ar trebui să se deterioreze și mai mult pentru a justifica o intervenție. Această schimbare de ton a influențat și piețele: dacă pe 28 aprilie probabilitatea unei majorări în iunie era estimată la 93%, acum a scăzut la 78%.
Președintele Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, a declarat miercuri că așteptările privind inflația sunt „încă stabile”, iar evoluția salariilor în zona euro este „liniștitoare”, lăsând deschisă opțiunea prudenței la reuniunea din 11 iunie. La rândul său, Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, a afirmat că, deși riscurile privind o înăsprire a politicii monetare au crescut, aceasta ar fi necesară doar dacă criza energetică se extinde.
Vicepreședintele Luis de Guindos, aflat la final de mandat, a pledat pentru prudență, invocând impactul asupra creșterii economice, care, în opinia sa, va deveni mai vizibil în perioada următoare. Economia zonei euro a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru, iar ulterior sectorul serviciilor a început să scadă. O slăbire suplimentară ar putea tempera presiunile inflaționiste și ar oferi BCE argumente pentru a menține actuala politică.
Guvernatorul băncii centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a avertizat că temerile privind o recesiune sunt „reale și justificate”.
Fantoma represiunii financiareEste foarte ușor să vorbești despre majorarea dobânzilor până în momentul în care trebuie efectiv să le crești. Problema este că, având dobânzile la 2% (iar conturile remunerate și depozitele oferă chiar mai puțin), faptul de a nu le majora înseamnă că BCE începe să deschidă ușa represiunii financiare în Europa. Acest lucru implică pierderea puterii de cumpărare pentru milioane de economisitori europeni care își păstrează banii în produse conservatoare.
În același timp, dobânzile reale negative îi ajută pe cei mai îndatorați să își reducă povara. În cazul Europei, dobânzile scăzute ar ajuta guvernele cu datorii publice ridicate să-și reducă povara, deoarece inflația umflă PIB-ul nominal prin deflatorul PIB, în timp ce datoria publică rămâne constantă dacă BCE controlează dobânzile.
Privită din perspectiva represiunii financiare (pe scurt, stabilirea unor dobânzi artificial scăzute), apare ceea ce se numește „dominanta fiscală”. Aceasta înseamnă presiunea exercitată de guverne asupra băncii centrale pentru a relaxa politica monetară, facilitând „arderea” datoriei într-un context de cheltuieli mari și probleme fiscale.
Deși Europa este încă departe de episoade relativ recente, precum dobânzile nominale negative, unii analiști avertizează în continuare asupra a ceea ce se întâmplă sau ar putea urma în Occident.
„În Europa, BCE și Banca Angliei au ales să mențină neschimbate dobânzile oficiale în aprilie, iar piețele percep tot mai mult că decidenții înclină spre evitarea unei erori de înăsprire excesivă și sunt dispuși să tolereze o inflație peste țintă pe termen scurt, atâta timp cât creșterea economică și situația financiară a gospodăriilor rămân stabile”, explică Marco Giordano, director de investiții la Wellington Management.
Mult mai direct este Anatole Kaletsky, de la Gavekal Research, care critică „credința aproape religioasă” că inflația va reveni la 2% pe termen lung, deoarece băncile centrale vor face orice pentru a asigura stabilitatea prețurilor.
„Această încredere oarbă în capacitatea băncilor centrale de a-și atinge obiectivele va fi probabil dezamăgită din multe motive. Cele mai evidente sunt presiunea politică de a evita recesiunile, în special în SUA, și dominanța fiscală, adică obligația primordială a tuturor băncilor centrale de a proteja solvabilitatea guvernelor de care aparțin în ultimă instanță.”
Această teză poate fi sintetizată ca un „cerc vicios”. Țările cad pradă „dizenteriei fiscale” (expresie preluată de la analistul Société Générale, Albert Edwards), caracterizată prin creșterea cheltuielilor neacoperite de venituri, iar investitorii în obligațiuni încep să le vândă dacă apar îndoieli fiscale.
Astfel, crește randamentul cerut pentru datoria acelui stat (ceea ce Trezoreria trebuie să ofere pentru a se împrumuta), iar băncile centrale (în acest caz BCE) intervin cu instrumentele lor: dobânzi scăzute sau achiziții masive de obligațiuni.
Aceste soluții duc la o îndatorare și mai mare a economiilor și la noi riscuri de crize ale datoriei ori de câte ori apare o dificultate.
Edwards este unul dintre analiștii care avertizează de mult timp asupra acestor riscuri. Într-un raport recent, el reia o declarație din februarie 2020:
„Crede cineva cu adevărat că un guvern ales democratic ar fi dispus să crească taxele sau să reducă cheltuielile publice și viitoarele beneficii de pensii și sănătate pentru a amâna bomba fiscală? Bineînțeles că nu! Iar orice guvern care ar încerca asta ar fi alungat de la putere de un public indignat (…). Elicopterul banilor este pe drum.”
Într-adevăr, „banii din elicopter” au venit odată cu măsurile masive de stimulare din pandemie, urmate de explozia inflației.
„În câțiva ani nu am nicio îndoială că banii din elicopter vor avea atât de mult succes încât inflația va reveni ca o rudă pierdută de mult. Dar, la fel ca un unchi îndepărtat pe care îl vedem rar, vom uita cât de scăpat de sub control poate deveni (…), iar vai de cel care încearcă să-l oprească brusc!”
Spectrul „whatever it takes”„Privind în urmă, acele comentarii par surprinzător de profetice (…), deși pandemia a accelerat trecerea spre dominanță fiscală, în stilul Teoriei Monetare Moderne. S-a schimbat cu adevărat ceva? Au învățat băncile centrale lecția?”, se întreabă analistul.
În cazul zonei euro, un alt critic constant este Robin Brooks. Fost economist-șef al Institutului Internațional de Finanțe, acesta acuză BCE că favorizează statele foarte îndatorate, precum Italia sau Spania.
„Este o bancă centrală care ‘microgestionează’ randamentele obligațiunilor pe termen lung, crezând că știe mai bine decât piețele. Acest model, început cu celebrul «whatever it takes» al lui Draghi din 2012, a eșuat.”
El susține că țările deja îndatorate sunt și mai îndatorate acum, iar prin comprimarea artificială a randamentelor, BCE distorsionează stimulentele pentru disciplină fiscală.
Partea lungă a curbei datoriilor publice europene este încă la niveluri apropiate de inflație, astfel că nu se poate vorbi încă de dobânzi reale negative, dar BCE pare să pregătească terenul pentru acest scenariu.
Nu ar fi prima dată când băncile centrale folosesc dobânzi reale negative pentru a reduce povara datoriilor publice.
Mișcarea BCE este discretă, dar rapidă. Bloomberg notează că aceasta marchează o schimbare față de mesajul clar transmis anterior de Christine Lagarde: „Știu încotro ne îndreptăm”.
Motivul acestei schimbări este incertitudinea legată de Iran, care îi determină pe alți bancheri centrali să aștepte, sperând că o rezolvare a conflictului ar evita necesitatea unor majorări de dobândă dăunătoare.
„O majorare în iunie rămâne posibilă și justificată, dar și menținerea dobânzilor este la fel de justificată”, spune Stefan Gerlach, economist-șef al EFG Bank.
„Observăm deja o anumită slăbiciune economică”, afirmă Anatoli Annenkov, economist la Société Générale. „Aceasta va reduce presiunile inflaționiste și face ca înăsprirea politicii monetare să nu fie inevitabilă.”
Datele recente susțin această perspectivă: inflația pe termen scurt crește, dar așteptările pe termen mediu și lung rămân stabile. Creșterea salariilor este, de asemenea, sub control.
Totuși, la fel ca după pandemie, situația poate rămâne stabilă până când, brusc, începe să se deterioreze.
Marea întrebare rămâne: nu ar fi mai bine să previi decât să tratezi după ce problema a apărut?
Detaliile acordului nu au fost anunțate imediat. Surse din industrie afirmau însă, în ultimele luni, că între cele două părți a fost discutată o posibilă comandă de aproximativ 500 de aeronave, semnificativ mai mare decât cea de 200 de avioane anunțată de Trump, relatează Reuters.
Totodată, cifra este semnificativ mai mică decât numărul de aeronave noi de care companiile aeriene chineze au nevoie pentru a ține pasul cu cererea în creștere pentru transportul aerian.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la anunțarea unei comenzi importante pentru Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping.
„Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane… 200 dintre cele mari”, a spus Trump în interviul acordat Fox News, după discuțiile cu Xi Jinping.
Directorul general al Boeing, Kelly Ortberg, și CEO-ul GE Aerospace, Larry Culp, s-au aflat printre executivii americani care l-au însoțit pe Trump în China, una dintre cele mai mari piețe de aviație comercială din lume.
În timpul vizitei lui Trump în China din 2017, Beijingul a fost de acord să cumpere 300 de avioane Boeing. Ulterior însă, tensiunile comerciale dintre SUA și China au afectat puternic poziția Boeing pe piața chineză.
Directorul Boeing, Kelly Ortberg, declara luna trecută pentru Reuters că se bazează pe sprijinul administrației Trump pentru a încheia un acord major cu China.
Acțiunile Boeing au scăzut cu 4% după declarațiile lui Trump.
