MediaFax.ro

A fost ultima etapă a turului din EuroCup, în care U-BT a strâns cinci victorii și patru înfrângeri.

Este a cincea victorie din tot atâtea partide ale clujenilor împotriva formației din Salonic, toate în Eurocup.

La pauză, scorul a fost 41-38 în favoarea gazdelor, dar clujenii au revenit în repriza a doua, pe care au dominat-o.

Australianul Mitchell Creek a marcat cele mai multe puncte pentru clujeni (22), fiind urmat de Iverson Molinar (18) și Daron Russell (16).

Pentru echipa din Grecia, Danilo Andusic și Amine Noua au marcat câte 20 de puncte.

„A fost într-adevăr o luptă. Ne așteptam la asta, știam că sunt foarte agresivi în apărare, ceea ce ne-a făcut să avem 13 turnover-uri până la pauză. În a doua repriză am avut doar 5 și cred că asta a făcut diferența. De asemenea, sunt foarte mulțumit de evoluția echipei mele în ceea ce privește numărul de assist-uri, 28, ceea ce este enorm. Aceste assist-uri au dus la 98 de puncte marcate, media noastră din acest sezon în EuroCup. Per total sunt foarte mulțumit, a fost un meci important pentru ambele echipe, eram la egalitate în clasament. Fiind o victorie în deplasare, înseamnă foarte mult, dar este doar un meci, ne bucurăm și mergem mai departe”, a declarat MIhai Silvășan, antrenorul clujenilor.

U-BT Cluj-Napoca joacă duminică, în Liga Adriatică, pe teren prorpiu cu Partizan Belgrad.

Inițiativa legislativă urmărește pe modelul Uniunii Europene și al Canadei să sporească responsabilitatea companiilor aeriene americane în contextul creșterii numărului de întârzieri și anulări care lasă călătorii blocați și cu costuri suplimentare.

Măsura ar impune plăți de cel puțin 300 de dolari pentru întârzieri de peste trei ore și 600 de dolari pentru întârzieri mai mari de șase ore.

„Companiile aeriene trebuie să fie responsabile atunci când costă bani americanilor, iar călătorii rămân blocați. Depunem eforturi pentru a ne asigura că pasagerii sunt protejați, astfel încât anulările și întârzierile să nu-i coste bani din propriile buzunare”, a transmis senatorul Kelly.

Administrația Biden lansate în dezbatere publică un plan privind reguli ce vizau compensații între 200 și 775 de dolari în funcție de durata întârzierii, însă planul a fost abandonat de acutala administrație de la Casa Albă, potrivit căreia s-ar crea o „o povară de reglementare inutilă”.

În prezent, companiile aeriene din SUA sunt obligate doar să ramburseze biletele pentru zborurile anulate, fără a oferi compensații pentru întârzieri.

Într-o serie de telegrame trimise săptămâna aceasta tuturor misiunilor diplomatice americane, obținute de Associated Press, Departamentul de Stat a declarat că cererile de viză pentru oamenii de afaceri care iau în considerare „investiții semnificative” în Statele Unite ar trebui să fie prioritare, alături de cererile celor care doresc să călătorească „pentru evenimente sportive majore care prezintă excelența americană”.

Este cea mai recentă măsură luată de administrația președintelui Donald Trump pentru a combate migrația și vizitele în SUA. Însă, având în vedere evenimentele sportive majore planificate în Statele Unite, administrația dorește să se asigure că fanii vor putea participa la aceste competiții. Aceste politici beneficiază de o atenție sporită înaintea Campionatului Mondial.

Luna trecută, Trump a anunțat o nouă inițiativă, denumită „FIFA Pass”, pentru străinii care călătoresc în SUA pentru Cupa Mondială, care le va permite să obțină mai repede interviuri pentru vize. Cu toate acestea, el i-a încurajat în continuare să solicite vizele „imediat”.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că administrația a trimis peste 400 de funcționari consulari suplimentari în întreaga lume pentru a gestiona cererile de vize pentru Cupa Mondială și că, în aproximativ 80% din glob, călătorii care se îndreaptă spre SUA pot obține o programare pentru viză în termen de 60 de zile.

O altă telegramă trimisă tuturor ambasadelor și consulatelor a stabilit noi criterii pentru examinarea cererilor de viză H-1B, instruind diplomații să „fie atenți” la cei care ar fi putut fi sau sunt „responsabili sau complici la cenzurarea americanilor” online și în alte locuri.

Aceste vize permit companiilor americane să aducă persoane cu competențe tehnice greu de găsit în Statele Unite.

Avionul a aterizat, cu puțin înainte de ora programată, chiar cu câteva momente înainte ca incidentul să aibă loc, în jurul orei 23.00. Dronele au ajuns în locul unde era așteptat să treacă avionul lui Zelenski exact în momentul în care aeronava trebuia să apară, scrie publicația irlandeză The Journal.

Dronele au zburat apoi deasupra unei nave a Marinei irlandeze care fusese desfășurată în secret în Marea Irlandei pentru vizita lui Zelenski.

Surse au declarat că dronele au decolat din nord-estul Dublinului și au zburat timp de până la două ore. Sunt în desfășurare verificări pentru a stabili dacă au fost lansate de pe uscat sau de pe o navă nedetectată.

Dronele de tip militar pot îndeplini o gamă largă de funcții. În acest caz, faptul că aveau luminile aprinse i-a făcut pe agenții de securitate să suspecteze că scopul ar fi putut fi perturbarea aterizării avionului la Dublin.

Incidentul reflectă incursiuni similare ale dronelor în Europa în ultimele luni, care au dus la închiderea unor aeroporturi și au generat tensiuni majore de securitate.

Serviciile de securitate irlandeze au constatat că dronele din Marea Irlandei erau mari, extrem de scumpe, aveau caracteristici militare, iar incidentul ar putea fi clasificat drept un atac hibrid.

Autoritatea Aeronautică Irlandeză (IAA) instituise o zonă de interdicție pentru drone deasupra Dublinului și a localităților din jur pe întreaga durată a vizitei președintelui ucrainean.

„Începând de luni, eu cred că dacă ne încadrăm pe calendar și înțeleg că toate autoritățile dau asigurări că se parcurg toate etapele pentru a fi tratată apa, luni va putea să înceapă să curgă apa care este tratată, dar atenția va ajunge în timp la toate localitățile și evident va ajunge mai rapid la localitățile mai apropiate de acest sistem, în timp un pic mai mare la localitățile mai îndepărtate”, a declarat ministrul, joi, la Digi24. 

Totuși, Diana Buzoianu a specificat: „până la urmă DSP va avea ultimul cuvânt și el va trebui să stabilească foarte clar care sunt criteriile legale, optime de a da drumul la această apă. Înțeleg că de astăzi, chiar ieri sau astăzi, au luat deja probele biologice pentru o primă testare”. 

Buzoianu a declarat că nu își poate exprima o opinie personală privind calitate apei: „Răspunsul DSP este răspunsul oficial și el trebuie să fie urmat. În mod evident, ei sunt experții pe acest domeniu și ei vor spune exact care sunt etapele care trebuie să fie parcurse și verificările. Eu nu pot să zic da sau nu, asta zic. Ei vor trebui să zică în aceste zile dacă da sau nu, respectând bineînțeles condițiile legale și condițiile care trebuie să fie îndeplinite. Pentru că nu mai vreau să intru în această discuție să îmi dau eu cu părerea. Prefer să decidă experții”. 

„Mi s-a propus astăzi prelungirea mandatului de manager interimar al Teatrului Excelsior… bineînțeles în urma presiunii publice de ieri”, a scris, joi seară, Vlad Cristache pe pagina sa de Facebook.

Cel care a condus Teatrul Excelsior în ultimii trei ani și jumătate a anunțat că refuză propunerea de prelungire a mandatului de manager interimar.

„Voi refuza propunerea pentru că nu vreau sa mai validez această poziție vulnerabilă de manager interimar care generează situații precum cea din ultimele zile de la Teatrul Excelsior si periclitează activitatea instituțiilor de cultură”, a precizat acesta.

„Situația creată arată limpede că lipsa unor concursuri transparente poate afecta funcționarea și credibilitatea unui teatru”, a transmis regizorul, subliniind că deblocarea și organizarea unor selecții corecte reprezintă „singurul cadru legitim” pentru garantarea profesionalismului și a continuității în managementul cultural.

Decizia vine după ce mandatul său de interimar nu a mai fost prelungit de primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. Mulți colegi de breaslă au criticat public decizia, considerând că activitatea teatrului din ultimii ani a fost una performantă.

Cristache le-a mulțumit celor care și-au exprimat sprijinul în ultimele zile, mărturisind că a fost „copleșit” de mesajele primite. El a ținut însă să precizeze că nu dorește ca această situație să fie folosită politic, „în avantajul sau dezavantajul vreunui candidat sau actor public”.

„Discuția trebuie să rămână una de principiu: despre transparență, profesionalism și respect față de comunitatea culturală și față de public”, a mai transmis regizorul.

În cadrul vizitei oficiale la Viena, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer. 

Discuțiile au avut în centru proiectele prin care România își poate consolida poziția strategică în regiune în domeniul energiei și investițiilor. 

„Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special cele electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook 

Acesta a mai precizat și că oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE. 

„Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană!”, conchide ministrul. 

Potrivit deciziei, materialul are caracter electoral și a fost realizat într-un spațiu instituțional al statului, cu implicarea președintelui în favoarea unui candidat.

Clipul a fost inițial publicat pe rețelele de socializare de Vlad Voiculescu, fiind ulterior redistribuit de USR și de lideri ai formațiunii. Videoul a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei.

Biroul Electoral de Circumscripție București a considerat clipul drept mesaj cu caracter electoral. Totodată, utilizarea Palatului Cotroceni – sediul Președinției României – ca fundal pentru un mesaj cu miză electorală a fost considerată o încălcare a regulilor privind folosirea resurselor publice în campaniile electorale.

În înregistrarea distribuită online, Nicușor Dan, Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru presupusa lipsă de sprijin, în perioada 2020–2022, în ceea ce privește suspendarea abuzurilor urbanistice din Capitală.

Conținutul clipului a fost calificat de BEC drept mesaj cu caracter electoral, cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, acolo unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. În urma deciziei, înregistrarea urmează să fie eliminată de pe rețelele sociale și din mediul online.

Oana Țoiu susține că în ultimele săptămâni „ne-am coordonat îndeaproape cu OFAC privind scenariile posibile în România, alături de ministerele relevante, iar Guvernul României a luat măsurile necesare și are acum instrumentele pentru a putea supraveghea activitatea companiei. Știu că sunt mulți angajați şi familiile lor care au nevoie de claritate până la vânzare, care se întreabă dacă de Crăciun vor putea primi banii de salarii de la angajatorul lor sau nu”.

Ea spune că principalele consecințe ale deciziei SUA de joi sunt stabilitatea, pentru că benzinăriile pot funcționa legal, pot plăti salarii și achiziționa stocuri până în aprilie 2026, și un exit ordonat, pentru că se permite explicit vânzarea sau lichidarea operațiunilor către alți operatori.

De asemenea, ea susține că este interzis transferul oricăror fonduri sau profituri către Rusia.

Administrația Trump a permis joi tranzacțiile cu benzinăriile Lukoil din afara Rusiei până la sfârșitul lunii aprilie, cu o derogare de la sancțiunile impuse de SUA în octombrie, scrie Reuters.

Tranzacțiile pentru aproximativ 2.000 de stații din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și America au fost autorizate până la 29 aprilie 2026, potrivit unui anunț publicat pe site-ul Departamentului Trezoreriei.

Președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, în octombrie, ceea ce a stârnit interesul unei serii de cumpărători pentru activele internaționale ale acestora, estimate la aproximativ 22 de miliarde de dolari.

Acestea au fost primele sancțiuni directe impuse de SUA împotriva entităților ruse în al doilea mandat al lui Trump.

Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a prezentat joi strategia de combaterea a traficului de droguri.

Strategia urmărește extinderea cooperării internațională, distrugerea centrelor de producție, prevenirea recrutării tinerilor în rețele criminale și combaterea violenței legate de droguri. 

De asemenea, agenția Frontex va avea la dispoziție tehnologii precum sateliți de înaltă rezoluție și drone pentru monitorizarea traficului de droguri prin aer, mare sau uscat. 

În ultimii 10 ani, cantitatea de droguri confiscate în UE a crescut semnificativ, autoritățile reținând 419 tone de cocaină în 2023, de șase ori mai mult decât în deceniul anterior. 

Pe lângă traficul de droguri, Europa se confruntă și cu producția internă, cu peste 500 de laboratoare destructurate anual.  

În plus, Agenția Europeană pentru Droguri va dezvolta o bază de date europeană pentru incidente de producție și substanțe chimice, precum și un sistem de alertă rapidă pentru substanțe noi și periculoase. 

„Traficanții de droguri folosesc cele mai noi tehnologii, ceea ce înseamnă că avem nevoie de inovație pentru a-i învinge. Le transmitem baronilor drogurilor și organizațiilor lor un mesaj clar: Europa ripostează”, a declarat Brunner în cadrul evenimentului. 

Luiza Rozova, în vârstă de 22 de ani, a spus că îi pare „foarte rău” pentru război, dar a insistat că nu are puterea de a-l opri, fiind filmată pe străzile capitalei franceze de jurnalistul Dmytro Sviatnenko, potrivit The New York Post.

Sviatnenko a întrebat-o pe Rozova: „Îți place să trăiești în Europa, această Europă urâtă și blestemată? Această Europă gay, așa cum îi ziceți voi în Rusia…”.

„Îmi pare foarte rău că se întâmplă asta. Din păcate, nu sunt responsabilă pentru această situație”, a declarat Luiza Rozova, al cărei nume real este Elizaveta Krivonogih, acoperindu-și fața, în timp ce părea să fie însoțită de un bodyguard.

Rozova, despre care se spune că ar fi copilul lui Putin și al fostei lui amante, menajera devenită multimilionară Svetlana Krivonogikh, i-a cerut de asemenea jurnalistului să nu o filmeze în timpul confruntării cu reporterul publicației ucrainene TSN.

„Acum trei săptămâni, tatăl tău mi-a ucis fratele”, i-a spus Sviatnenko lui Rozova, referindu-se la fratele său, pilot de drone, Volodimir, înainte de a o întreba dacă își susține tatăl în război.

„Ce legătură are asta cu mine?”, a răspuns Rozova, la care Sviatnenko a replicat: „Păi, e tatăl tău. Măcar ai putea să-l suni chiar acum și să-i spui: «Tată, oprește bombardarea Kievului»”.

„Ei bine, desigur”, a răspuns Sviatnenko.

În august, aceasta îl acuza pe Putin nu doar de moartea „a milioane” de oameni, ci și de faptul că i-ar fi „distrus” propria viață.

Luiza Rozova s-a născut la 3 martie 2003, în Sankt Petersburg, și este considerată de mulți drept copilul rezultat dintr-o relație extraconjugală a lui Vladimir Putin cu fosta sa menajeră, devenită ulterior multimilionară, Svetlana Krivonoghikh.

Primele speculații privind paternitatea ei au apărut în urma unei investigații publicate de „Proekt”, un proiect jurnalistic critic la adresa Kremlinului.

Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, Luiza era foarte activă pe rețelele sociale. Chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, conturile ei au fost șterse brusc.

Ulterior, s-a mutat la Paris, unde a absolvit Școala pentru Management Cultural și Artistic în iunie anul trecut.

Azi simți presiune pe partea profesională, dar exact această presiune te împinge să iei decizia corectă. O situație se schimbă brusc, însă în favoarea ta, chiar dacă inițial pare haos. Primești o informație importantă care clarifică un conflict sau o neînțelegere. Spre seară apare o oportunitate mică, dar valoroasă, legată de bani.

Ești mult mai pragmatic decât în ultimele zile și reușești să pui punct unei discuții care trena de mult. Cineva din anturaj îți cere ajutorul, iar acest lucru te pune pe gânduri. Spre prânz primești o confirmare utilă pentru o decizie financiară. Seara aduce liniște, dar și un sentiment de „am făcut ce trebuie”.

Azi intri într-un ritm foarte alert și reușești să rezolvi lucruri care păreau imposibile. O persoană îți trimite un mesaj sau o propunere surprinzătoare, care te pune pe jar. În plan personal, apare un gest frumos din partea cuiva. Seara vine cu claritate într-o dilemă care te consuma.

Ziua aduce sensibilitate, dar și eficiență, cu condiția să nu te consumi pentru fiecare detaliu. O discuție de familie se poate transforma într-o decizie practică. Primești o veste legată de un proiect, o lucrare sau un plan de acasă. Spre seară apare un moment care îți oferă exact siguranța de care aveai nevoie.

Azi ești în lumina reflectoarelor fără să cauți asta. O informație iese la suprafață și te avantajează puternic. Ai șansa să îți impui punctul de vedere într-un context profesional sau personal. Spre finalul zilei primești o veste care schimbă atmosfera în bine.

Ziua îți cere disciplină, dar odată ce intri în ritm, faci progrese vizibile. O situație legată de documente, contracte sau acte se clarifică. În relații, te surprinde un gest de sprijin. Seara te prinde obosit, dar mulțumit de rezultate.

Azi vrei armonie, dar primești provocări. Ele sunt utile, pentru că îți arată ce trebuie ajustat. Un coleg, prieten sau partener vine cu o idee care merită ascultată. Spre seară simți că revine echilibrul și poți gândi limpede.

Intuiția ta e atât de puternică încât ghicești intențiile celorlalți înainte să vorbească. O conversație sinceră aduce informații pe care le așteptai. În plan profesional apare o deschidere pe care nu ai anticipat-o. Spre seară simți nevoia de retragere și liniște.

Azi primești impulsul de care aveai nevoie pentru a începe ceva. O veste legată de job sau un proiect îți ridică moralul. În relații, lucrurile devin mai simple datorită unei clarificări. În a doua parte a zilei apare o motivație puternică de a începe o schimbare.

Ai o zi intensă și eficientă, în care simți că recâștigi controlul. O discuție profesională ajunge exact în direcția dorită. E posibil să primești o confirmare sau un feedback foarte bun. Spre seară ai o stare de stabilitate care îți face bine.

Azi lucrurile se mișcă rapid și tu trebuie să ții pasul. O oportunitate legată de o colaborare sau un proiect te surprinde. Cineva îți transmite informații care îți schimbă perspectiva. Seara aduce un moment de entuziasm, posibil legat de planuri pe termen scurt.

Ai inspirație, dar și luciditate, un combo rar și valoros pentru tine. O discuție care părea delicată se rezolvă impecabil. În plan profesional, observi un detaliu care te avantajează. Spre seară, o idee creativă te pune pe gânduri și merită notată.

Cele două țări se numără printre statele care au cerut excluderea Israelului din cauza victimelor războiului din Gaza și a acuzațiilor de practici de vot incorecte.

Într-o declarație, postul de televiziune olandez Avrotros a afirmat că „participarea în circumstanțele actuale este incompatibilă cu valorile publice care sunt esențiale pentru noi”.

Postul spaniol RTVE a adăugat: „Consiliul de administrație al RTVE a convenit în septembrie anul trecut că Spania se va retrage din Eurovision dacă Israelul va participa la concurs”.

„Această retragere înseamnă, de asemenea, că RTVE nu va transmite finala Eurovision 2026… și nici semifinalele preliminare”.

Potrivit jurnaliștilor britanici, se așteaptă ca și alte posturi de televiziune, printre care cele din Irlanda, Slovenia și Islanda, să se retragă din competiție.

Cei 196 de noi miliardari au adăugat 386,5 miliarde de dolari la averea globală în acest an, aducând averea lor combinată la un record de 15,8 trilioane de dolari, o creștere dramatică și a doua cea mai mare înregistrată în cei peste un deceniu de existență ai raportului.

Acești noi milionari sunt activi în principal în sectoare precum software de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate (GNL), iar cei care conduc această tendință se află în principal în Statele Unite și în Asia-Pacific, notează EFE.

Conform raportului, averea miliardarilor cu investiții în sectorul tehnologic a crescut cu 23,8%, în timp ce sectorul de consum și comerț cu amănuntul a încetinit cu 5,3%, industria europeană de lux pierzând avânt în fața brandurilor chinezești.

Averea din sectorul industrial a înregistrat cea mai rapidă creștere (27,1%, până la 1,7 trilioane de dolari), un sfert din acest progres fiind atribuit noilor miliardari, în timp ce averea din sectorul serviciilor financiare a crescut cu 17%, până la 2,3 trilioane de dolari, impulsionată de piețele puternice și de o creștere a prețurilor criptomonedelor (80% atribuibilă noilor ultra-bogați).

Benjamin Cavalli, șeful departamentului Clienți Strategici și Conectivitate Globală de la UBS, a explicat într-o conferință de presă că anul acesta s-a înregistrat cel mai mare volum de transfer de avere din cei unsprezece ani de la publicarea raportului, 91 de moștenitori (64 de bărbați și 27 de femei) primind o sumă record de 297,8 miliarde de dolari.

Executivul a remarcat, de asemenea, că, deși femeile ultra-bogate sunt încă mai puține la număr decât bărbații, averea medie a femeilor din acest grup a crescut de două ori mai mult decât cea a bărbaților, o tendință observată de patru ani.

În ciuda acestui fapt, femeile miliardare reprezintă doar 15% din total, sau 374, comparativ cu 2.545 de miliardari bărbați. Cavalli a susținut că, odată cu o prezență mai mare în poziții de conducere corporativă, femeile devin proprietari și administratori ai unor averi considerabile, ceea ce, la rândul său, influențează modul în care această avere este gestionată și investită.

„În medie, femeile sunt mai averse la riscuri, dar mai disciplinate decât bărbații; adică, nu vând la minimele pieței, sunt mai puțin emoționale și au portofolii mai diversificate, adesea prioritizând sustenabilitatea, investițiile cu impact și filantropia”, a explicat ea.

În plus, raportul UBS notează că miliardarii continuă să se mute , 36% dintre respondenți (dintre clienții băncii cu conturi în Elveția și Europa, Singapore, Hong Kong și Statele Unite) declarând că s-au mutat cel puțin o dată, iar 9% indicând că iau în considerare acest lucru.

„O calitate a vieții mai bună, preocupări geopolitice semnificative și capacitatea de a-și organiza afacerile fiscale mai eficient au fost principalele motive invocate pentru o posibilă relocare”, a declarat Cavalli.

În ceea ce privește prioritățile de investiții, în ciuda volatilității pieței în 2025, raportul notează că America de Nord rămâne principala destinație de investiții, urmată de Europa de Vest și China Mare (inclusiv regiunile sale administrative speciale).

Statele Unite au înregistrat cei mai mulți miliardari care și-au făcut propriile afaceri în ultimul an (cu 92 în plus, dintre care 87 au domiciliul în țară și au acumulat o avere de 179 de miliarde de dolari).

Printre aceștia se numără Ben Lamm, cofondator al firmei de genetică și bioștiințe Colossal; cofondator și CEO al Stonepeak, o firmă de investiții în infrastructură; și Bob Pender și Mike Sabel, care au cofondat Venture Global, un exportator de GNL.

A fost, de asemenea, un an bun pentru antreprenorii asiatici: 61 au devenit miliardari, acumulând împreună 124,4 miliarde de dolari.

Lista îi include pe frații Zhang, fondatorii lanțului de restaurante fast-food Mixue Ice Cream & Tea; Justin Sun, antreprenorul cripto din spatele blockchain-ului TRON; și Hao Tang, datorită investițiilor sale timpurii în compania de software de marketing și jocuri video AppLovin.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, transmite pe Facebook, șeful staului.

„În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”, a continuat președintele.

Un exemplu invocat este articolul care prevede pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără să distingă între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.

„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, conchide președintele.

În luna iulie, președintele a contestat la CCR legea considerând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv. Tot în iulie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei.  

Calendarul este, însă, condiționat de rezultatele de la analizele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Prahova. Totuși așteptările sunt ca acceste rezultate să se întoarcă ca fiind pozitive.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat joi, printr-un comunicat de presă, că procesul de tratare a apei a fost reluat, iar Stația de Tratare Voila primește, încă de miercuri, apă brută.

„Ieri, la ora 15:30, a început alimentarea aducțiunii și amorsarea sistemelor ESZ de la Stația de Tratare Voila până la nodul hidraulic Movila Vulpii, din care sunt alimentați toți operatorii din județ. Conform estimărilor tehnice, amorsarea completă va fi atinsă în această seară, în jurul orei 20:00”, au transmis Apele Române.

Imediat după finalizarea amorsării, DSP Prahova urmează să preleve probe de apă pentru analizarea parametrilor de calitate. Reintroducerea apei în rețelele Hidro Prahova se va face doar după confirmarea că apa respectă toți parametrii fiziologici și bacteriologici.

Oficialii mai precizează că Stația de Tratare Voila a început deja să primească apă brută printr-o conductă specială:

„Încă de ieri, Stația de Tratare Voila a început să primească apă brută prin conducta CHEMP3 ELSID, direcționată către coada lacului de acumulare Voila. Procesul de tratare a apei a fost reluat, iar debitul transportat prin conductă către lacul de priză a crescut la 4 mc/s. Apele Române asigură volumul necesar de apă în parametri optimi și monitorizează permanent turbiditatea.”

Pentru perioada imediat următoare, au fost identificate și soluții alternative, susțin reprezentanții instituției: au fost create volume tampon cu turbiditate scăzută în bazinul de acumulare (BAC) de la Malul Vânat, pentru a susține reluarea alimentării cu apă.

Distribuția apei către populație nu a început încă, subliniază Apele Române, care atrag atenția și asupra unor informații eronate apărute în spațiul online.

„Distribuția apei către consumatori se va realiza progresiv, conform procedurilor tehnologice obligatorii, numai după confirmarea rezultatelor analizelor DSP Prahova. Procesul nu a început încă, iar orice informație contrară apărută în mediul online este falsă”, se arată în finalul comunicatului.

În aceste condiții, dacă probele de apă analizate de DSP vor fi conforme, alimentarea cu apă menajeră ar putea fi reluată de vineri, urmând ca apa potabilă să fie disponibilă, etapizat, începând de luni pentru cei peste 100.000 de oameni afectați.

„GNM a desfășurat, în cursul anului 2025, acțiuni ferme, coordonate și susținute pentru monitorizarea și reducerea poluării aerului în Municipiul București și județul Ilfov. Intervențiile au avut loc în contextul depășirilor repetate ale valorilor-limită pentru particulele în suspensie (PM₁₀ și PM₂.₅) și al întârzierilor majore în elaborarea instrumentelor strategice de către administrația locală”, se arată într-o postare publicată pe Facebook de Garda Națională de Mediu. 

Conform evaluărilor oficiale, traficul rutier și încălzirea rezidențială sunt responsabile pentru peste 84% din emisiile de PM₁₀ din Capitală.

În București, comisarii au efectuat 108 controale la instalații industriale, stații de betoane și șantiere, aplicând 93 de amenzi în valoare totală de 1.520.000 de lei.  

În județul Ilfov, GNM a verificat 139 de operatori economici, dintre care 35 au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 840.000 de lei.

De asemenea, comisarii au desfășurat acțiuni operative alături de Poliție și Jandarmerie pentru combaterea arderilor ilegale, folosind drone în zone precum Vidra și Sintești.

Insituția a verificat și modul în care Primăria Municipiului București își îndeplinește obligațiile privind protecția atmosferei.

Controlul a scos la iveală absența Planului Integrat de Calitate a Aerului, lipsa unui plan de măsuri urgente pentru episoadele de poluare și întârzieri majore în realizarea Registrului Spațiilor Verzi. Pentru nerespectarea măsurilor dispuse anterior, PMB a fost amendată cu 100.000 de lei și obligată să finalizeze documentele strategice restante.

Sunt vizate localitățile Oravița, Pojejena, Răcășdia, Grădinari, Sasca Montană, Ciclova Română, Vărădia, Socol, Berliște, Naidăș, Vrani și Ciuchici.

În aceste zone vor fi semnalate intensificări puternice și susținute ale vântului care

vor depăși la rafală 90 km/h.

Avertizarea este în vigoare joi seara între orele 19.05 și 21.00.

AEP transmite că alegătorii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025.

„Ca regulă generală, alegătorii cu domiciliul sau reședința în municipiul București votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința, după caz, și numai la secția de votare la care sunt arondați cu adresa de domiciliu sau de reședință, dacă aceasta din urmă fost stabilită înainte de data de 7 iunie a.c. Pentru situații specifice alegătorilor cu domiciliul sau reședința în municipiul București, vă recomandăm să consultați Hotărârea nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției electorale nr. 42 – Municipiul București, republicată, care poate fi accesată la linkul: https://b.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/12/Hotararea-95-din-02.12.2025-1.pdf”, se arată într-un comunicat al AEP.

Pentru identificarea secției de votare la care sunt arondați, alegătorii pot consulta Registrul electoral, disponibil aici: www.registrulelectoral.ro.

În total, pentru alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și primarii din 12 localități din țară, sunt înființate 1.771 de secții de votare.

Votarea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00.

Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz.

La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”.

Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare.

Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare.

Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.

Compania-mamă a OMV Petrom, cu sediul central la Viena, a răspuns, la solicitarea Mediafax dacă intenționează și, în caz că da, dacă a demarat negocieri oficiale pentru achiziția activelor Lukoil din România sau chiar la nivel global, după ce gigantul rus a ajuns vizat de sancțiunile Statelor Unite ale Americii.

„Multe mulțumiri pentru solicitarea trimisă. Vă rugăm să rețineți că nu comentăm pe marginea subiectului menționat de dumneavoastră”, au transmis oficialii departamentului de relații cu mass media internaționale a OMV, la solicitarea Mediafax.

Solicitarea a venit în contextul în care ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat oficial, marțea trecută, la întrebarea jurnaliștilor, că trei companii își exprimaseră i-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România. Este vorba de rafinăria Petrotel Ploiești – oprită pentru mentenanță de la jumătatea lunii octombrie – și rețeaua de aproximativ 300 de benzinării din țară.

„În momentul de față sunt trei companii care și-au manifestat intenția de a achiziționa activele Lukoil în România, atât rafinăria, cât și rețelele de benzinării, care poartă negocieri direct cu concernul. Încă de acum câteva săptămâni am fost notificați, suntem în legătură cu ei și urmează să se parafeze această tranzacție între două companii private, în care este evident că interesul nostru e ca această tranzacție să fie făcută cât mai rapid”, a declarat Bogdan Ivan, la întrebările jurnaliștilor în cadrul celei de-a șaptea ediții a Romanian International Energy Conference(RIEC) 2025.

La întrebarea Mediafax, ministrul a detaliat că potențialii cumpărători poartă negocieri și la nivel global, și doar național.

„Negocieri care se poată în momentul de față și internațional. Sunt companii care au ofertat global, cei din Statele Unite au primit mai multe oferte la nivel național, sunt companii care sunt interesate să achiziționeze și a și activele din România, inclusiv companii românești, inclusiv din State, inclusiv din alte state membre ale Uniunii Europene, iar în momentul de față este evident că e o tranzacție între două companii private în care statul are puteri limitate de a interveni. În momentul de față, ceea ce facem noi să respectăm sancțiuni de SUA și să le implementăm la timp”, a declarat Bogdan Ivan

Cu aceeași ocazie, Peter Szijjarto, ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, a declarat, la întrebarea Mediafax, că MOL, firmă privată ungară, care cumpără petrol de la Lukoil și va continua să o facă, poartă negocieri pentru cumpărarea activelor Lukoil.

„Înțelegem că există negocieri pentru achiziționarea Lukoil International. Dar situația este prematură pentru a face un comentariu  dacă MOL  ar fi implicată în achiziționarea Lukoil International. Ce vă pot spune este că MOL cumpără petrol de la Lukoil și va continua să o facă, deoarece am obținut o derogare din partea SUA în ceea ce privește sancțiunile impuse asupra livrărilor de petrol”, a declarat Peter Szijjarto.

Grupul austriac OMV AKTIENGESELLSCHAFT deține pachetul majoritar de 51,15% și controlează compania OMV Petrom la care statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din acțiuni.

De amintit că OMV Petrom deține Rafinăria Petrobrazi și a mai avut în portofoliu o rafinărie, Arpechim din Pitești, care funcționa pe țiței din import și nu avea acces direct la mare – rafinărie care a fost închisă în 2011.

Conform unui comunicat al companiei petroliere din 25 martie, decizia a fost luată din raţiuni economice.

„Cele două opţiuni evaluate până la acest moment pentru Arpechim au fost închiderea sau vânzarea. Propunerea închiderii permanente a Arpechim a venit după ce am depus toate eforturile pentru a identifica un cumpărător capabil să facă toate investiţiile necesare pentru operarea în siguranţă şi în mod sustenabil a rafinăriei. În plus faţă de provocările economice fundamentale – rafinărie mică, ineficientă şi fără ieşire la mare – mediul internaţional pentru această industrie constituie un context nefavorabil, cu mai multe rafinării închise sau urmând a fi închise în Europa, după încercări nereuşite de vânzare”, a declarat la acea dată Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de rafinare.

Mai mult, în ceea ce privește rețeaua de peste 300 de benzinării a Lukoil, intenția de preluare a acestora ar putea ridica reale îngrijorări ale Consiliului Concurenței privind concentrarea pieței.

Datele publice arată că OMV Petrom asigurăm aproximativ 35% din necesarul de carburanți din România, unde operează în jur de 560 de stații de alimentare, și 780 în regiune, dacă sunt adunate și cele din Bulgaria, Moldova și Serbia.

OMV Petrom conduce în clasamentul de la Bursa de Valori București în ceea ce privește capitalizarea domestică, fiind pe al doilea loc în clasamentul general, după EBS, potrivit datelor BVB.  Compania are, joi, după închiderea bursei, o capitalizare bursieră de 60,4 miliarde de lei

Într-un interviu exclusiv acordat Mediafax la finalul lunii octombrie, Christina Verchere declara că OMV Petrom este mai mult decât o companie energetică, ci face parte din structura economică și socială a României, unul dintre cei mai mari contribuabili, un investitor strategic și un partener de încredere pentru comunitățile din întreaga țară.

„În ultimele două decenii, am investit peste 20 de miliarde de euro și am contribuit cu aproximativ 44 de miliarde de euro la bugetul de stat, prin taxe și dividende”, a precizat CEO OMV Petrom.

În primele nouă luni din 2025, contribuția OMV Petrom la bugetul de stat a fost de aproximativ 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o sumă similară cu cea din primele 9 luni din 2024. În acest interval s-a plătit acționarilor dividendul de bază aferent profitului de anul trecut și s-a decis distribuirea celui de-al patrulea dividend special consecutiv, de 0,0200 lei/acțiune, ceea ce face ca dividendele totale să ajungă la 4 miliarde lei în 2025.

În total, statul român va încasa pentru profitul din 2024 peste 830 de milioane de lei aferente pachetului deținut.

Austria este al doilea cel mai mare investitor în România, după Germania, cu 13,9 miliarde de euro, fiind pe locul 6 în topul țărilor prin prisma valorii totale a investițiilor austriece, potrivit cifrelor oficialilor austrieci, furnizate Mediafax cu ocazia vizitei ministrului federal pentru afaceri europene și internaționale al Republicii Austria, Beate Meinl-Reisinger, la Rafinăria Petrobraz, de la jumătatea lunii octombrie.

În contextul Lukoil, statul român a actualizat cadrulul național de aplicare a sancțiunilor internaționale, proiect pus în transparență de Ministerul Afacerilor Externe săptămâna trecută și adoptat de Guvern în ședința din 2 decembrie.

Ordonanța actualizează OUG 202/2008 pentru a permite Guvernului României să utilizeze instrumente de supraveghere specială și să aplice măsuri corective în domeniul sancțiunilor internaționale, în mod similar celor prevăzute pentru sancțiunile adoptate de UE, inclusiv în cazul sancțiunilor ONU și al sancțiunilor partenerilor strategici ai României. Astfel, actul normativ extinde domeniul de aplicare al OUG 202/2008 pentru a include aceste situații, permițând Guvernului să constate impactul economic semnificativ și să decidă instituirea supravegherii speciale, cu desemnarea unui supraveghetor și stabilirea atribuțiilor acestuia.

Potrivit Palatului Victoria, în anumite cazuri în care sancțiunile internaționale pot afecta economia României sau anumite sectoare cheie, ministerul de resort propune Guvernului instituirea instrumentului de supraveghere specială și desemnarea unui supraveghetor. Măsura poate fi revocată atunci când condițiile care au determinat-o au încetat sau nu se mai justifică.

Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei naționale, potrivit Executivului.

„Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, a decis Executivul.