MediaFax.ro

Suprautilizarea și poluarea apei trebuie abordate urgent, a declarat autorul principal al raportului, deoarece nimeni nu știa când întregul sistem s-ar putea prăbuși, cu implicații pentru pace și coeziune socială, potrivit The Guardian.

Întreaga viață depinde de apă, însă raportul a constatat că multe societăți folosesc de mult timp apa mai repede decât putea fi reaprovizionată anual în râuri și soluri, precum și supraexploatează sau distrug rezervele pe termen lung de apă din acvifere și zone umede.

Raportul arată că acest lucru a dus la falimentul resurselor de apă, multe sisteme umane de alimentare cu apă depășind punctul în care puteau fi restaurate la nivelurile anterioare. Criza climatică a exacerbat problema prin topirea ghețarilor, care stochează apa, și provocând fluctuații între vreme extrem de uscată și vreme umedă .

Profesorul Kaveh Madani, care a condus raportul, a declarat că, deși nu toate bazinele hidrografice și țările sunt în faliment din punct de vedere al apei, lumea este interconectată prin comerț și migrație, iar suficiente sisteme critice au depășit acest prag pentru a modifica fundamental riscul global legat de apă.

Rezultatul a fost o lume în care 75% dintre oameni trăiau în țări clasificate ca având insecuritate din punct de vedere al apei sau insecuritate critică din punct de vedere al apei, iar 2 miliarde de oameni trăiau pe un teren care se scufundă pe măsură ce acviferele subterane se prăbușesc.

Raportul arată că conflictele legate de apă au crescut brusc din 2010, în timp ce râuri majore, precum Colorado, din SUA, și sistemul Murray-Darling, din Australia, nu reușeau să ajungă la mare, iar situațiile de urgență de tipul „ziua zero” – când orașele rămân fără apă, cum ar fi în Chennai, India – se intensificau. Jumătate din lacurile mari ale lumii s-au micșorat de la începutul anilor 1990, se arată în raport. Chiar și națiunile umede, precum Marea Britanie, erau în pericol din cauza dependenței de importurile de alimente și alte produse dependente de apă.

Potrivit informațiilor exclusive obținute de MEDIAFAX, Primăria Sectorului 4 (organizatoarea licitației) a atribuit contractul luând ca și criteriu cel mai bun raport calitate-preț, iar asocierea a obținut scorul maxim de 100 de puncte, pentru o valoare totală de 215.909.973,1 lei fără TVA.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, spunea că pentru că doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, circa 58,6 milioane de călători suplimentari pe an.

„Investim 3,5 miliarde de euro, peste 17 miliarde de lei, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4, pentru a uni Nordul și Sudul orașului printr-o magistrală modernă, continuă și predictibilă. Construim 14 stații noi, de la Gara de Nord la Gara Progresul, iar acest culoar devine cea mai importantă axă de mobilitate a Capitalei. Este investiția care mută presiunea de pe bulevardele centrale și rădă orașul oamenilor”, a spus Băluță.

Noul traseu va avea 11 km și va traversa cartierele Gara de Nord, Uranus, 13 Septembrie, Giurgiului și Progresul, adică va trece pe teritoriul sectorelor 1, 4 și 5 și al comunei Jilava, din județul Ilfov.

„Asigur cetățenii că începerea acestor lucrări nu înseamnă că traficul va fi dat peste cap. Împreună cu specialiștii de la Primăria Municipiului București, Comisia Tehnică de Circulație, așa cum am făcut și la planșeul unirii cu reprezentanței brigăzii rutiere și împreună cu distribuitorii de utilități în care am foarte mare încredere, vom găsi cele mai bune soluții pentru ca, acolo unde lucrăm, traficul rutier și pietonal să nu fie afectat”, a mai afirmat primarul Sectorului 4.

Extinterea M4 are totodată și un impact economic puternic.

„5.612 locuri de muncă în etapa de execuție, 901 locuri permanente după finalizarea proiectului. În termeni de infrastructură, rețeaua de metrou crește cu aproape 22%, un salt fără precedent, printr-un singur proiect, iar oamenii vor simți asta direct”, a mai spus primarul.

Centrala nucleară de la Cernobîl din Ucraina și-a reluat alimentarea cu energie electrică externă după o întrerupere temporară cauzată de cel mai recent atac rusesc asupra infrastructurii energetice, a anunțat Ministerul Energiei, citat de Kyiv Independent.

Ministerul a precizat că, în ciuda atacurilor cu rachete și drone care au vizat centre energetice ce aprovizionează Zona de Excludere, toate instalațiile centralei primesc acum energie din sistemul energetic al Ucrainei și funcționează bine.

„Nivelurile de radiații de la fața locului și din întreaga zonă de excludere rămân în limitele permise”, a adăugat Ministerul Energiei.

Anterior, tot marți, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a afirmat că atacul rusesc a afectat temporar mai multe substații electrice vitale pentru siguranța nucleară, inclusiv Centrala Nucleară de la Cernobîl.

„(Centrala nucleară de la Cernobîl) a pierdut toată energia electrică din afara amplasamentului, iar liniile electrice către alte (centrale nucleare) au fost, de asemenea, afectate. AIEA urmărește activ evoluțiile pentru a evalua impactul asupra siguranței nucleare”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, pe X.

Ministerul Energiei a spus că atacurile rusești, care pun în pericol alimentarea cu energie a centralei, sunt o încălcare a principiilor de siguranță nucleară.

Centrala de la Cernobîl a fost ținta atacurilor rusești și în trecut. În octombrie 2025, un atac asupra infrastructurii energetice din Slavutich, oraș construit după dezastrul din 1986 pentru a găzdui lucrătorii centralei, a provocat o pană de curent de câteva ore.

Noua Încintă Sigură a rămas fără electricitate, iar președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de folosirea deliberată a peste 20 de drone.

Familia a găsit bebelușul, o fetiță de 3 luni, marți dimineață, înghețată în cortul lor din cartierul Daraj din orașul Gaza.

Tatăl bebelușului a declarat pentru Associated Press că bebelușul a murit de frig.

Bărbatul, care a lucrat în Israel înainte de război, locuiește cu soția sa și ceilalți șapte copii ai lor într-un cort improvizat, după ce casa lor a fost distrusă în timpul războiului.

Familia a dus-o pe fată la spitalul Al-Ahly, unde un medic a declarat-o decedată din cauza hipotermiei, a declarat unchiul ei. Și Ministerul Sănătății a confirmat că bebelușul a murit din cauza hipotermiei.

Familia se numără printre sutele de mii de oameni care se adăpostesc în tabere de corturi și clădiri devastate de război în Gaza, o zonă care se confruntă cu ierni reci și umede, cu temperaturi care scad sub 10 grade Celsius noaptea.

Bebelușul a fost al nouălea copil care a murit din cauza frigului sever în această iarnă în Gaza, potrivit ministerului sănătății din Fâșia Gaza

În timp ce palestinienii din enclava devastată de război se chinuie să supraviețuiască în tabere de refugiați, Donald Trump speră să-și înființeze noul Consiliu al Păcii la Forumul Economic Mondial de la Davos. Inițiativa, concepută inițial pentru a supraveghea armistițiul din Gaza, se confruntă însă cu multe necunoscute cu privire la componența și domeniul de aplicare al acesteia.

Israelul a început marți să demoleze sediul din Ierusalim al agenției ONU pentru refugiații palestinieni, continuând represiunea împotriva unui organism pe care l-a acuzat de mult timp de părtinire anti-Israel.

Gabriella deține un MBA la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie) și a absolvit programe de senior leadership la London Business School și IMD.

Referindu-se la numirea sa, Gabriella Offeddu, General Manager al JTI România, Moldova și Bulgaria, a declarat: “Sunt onorată să preiau conducerea afacerii JTI din România, Moldova și Bulgaria, un cluster de importanță strategică pentru companie. Împreună, aceste piețe reflectă angajamentul pe termen lung al JTI față de investiții responsabile, stabilitate și parteneriat cu comunitatea prin diverse proiecte. În România, unde JTI a construit o prezență solidă legată de producție, precum și comercială, planurile noastre recent anunțate de a construi o nouă fabrică demonstrează în mod clar încrederea în această piață și intenția de a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă și generarea de valoare pe termen lung pentru țară. Vom continua, de asemenea, să avansăm în categoria produselor cu risc redus prin Ploom AURA, dispozitiv de ultimă generație pentru încălzit tutunul. Aștept cu nerăbdare să contribui la următoarea etapă de creștere sustenabilă și inovativă a JTI în regiune, în calitate de partener constructiv și de încredere.”

Citeşte comunicatul integral AICI

Președintele Emmanuel Macron a fost întrebat de jurnaliști dacă se va întâlni cu liderul SUA, Donald Trump. „Nu trebuie să-mi schimb programul”, a răspuns Macron, potrivit Le Figaro.

Declarația a fost făcută marți, la finalul unei reuniuni din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Nu plănuisem să rămân mâine. Eram programat să ajung în această dimineață și să plec în această seară”, a adăugat Macron.

Președintele american Donald Trump urmează să vorbească mâine la Forumul Economic Mondial din Alpii Elvețieni. Președintele francez nu are de gând să-l aștepte acolo și nici la Paris. Macron a confirmat că reuniunea G7 propusă de liderul francez nu va avea loc. Propunerea făcută printr-un mesaj privat a fost dezvăluită de Trump pe rețelele de socializare ceea ce a produs iritare în mediile diplomatice.

În discursul său de deschidere din cadrul Forumului de la Davos, Emmanuel Macron, a făcut o evaluare dură, afirmând că lumea se îndreaptă spre un sistem „fără reguli”. Conflictele sunt „normalizate”, „dreptul internațional este călcat în picioare” și „ambițiile imperialiste” – americane, rusești și chineze – apasă puternic asupra multilateralismului, a spus Macron. El a descris acest moment ca fiind „evident […] foarte îngrijorător”, în care „organismele internaționale” care odinioară serveau la „rezolvarea problemelor” sunt slăbite, chiar abandonate.

De asemenea, șeful statului francez a criticat politica americană. Statele Unite „căută în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, a denunțat el, vizând în special „acumularea neobosită de tarife” impuse de Donald Trump de la sosirea sa la Casa Albă. El a continuat să condamne o situație „nebună” de escaladare între cele două maluri ale Atlanticului, chiar dacă americanii și europenii ar trebui să fie aliați.

Marea Britanie ia în considerare să interzică rețelele sociale în rândul copiilor cu vârsta de sub 16 ani, după ce Australia a implementat o astfel de măsură în decembrie anul trecut.

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că guvernul este pregătit să adopte măsuri ferme în acest sens, avertizând, marți, că tinerii sub 16 ani riscă să fie atrași într-o „lume a derulării nesfârșite, a anxietății și a comparațiilor”.

„Este o problemă extrem de complexă, de aceea este important să fie analizată corespunzător”, a scris Starmer pe Substack, potrivit Reuters.

„Așa cum am spus clar, nicio opțiune nu este exclusă, inclusiv discutarea vârstei la care copiii ar trebui să aibă acces la rețelele sociale și necesitatea impunerii de restricții asupra unor elemente care creează dependență, precum derularea infinită”, a mai scris Starmer, potrivit Associated Press.

Astfel, miniștrii britanici urmează să viziteze Australia pentru a analiza abordarea măsurii interdicției rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. Secretarul britanic pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat că Marea Britanie ia în considerare același prag de vârstă ca Australia.

Intenția Marii Britanii de a introduce o măsură similară cu cea implementată în Australia vine în contextul în care guvernele și autoritățile de reglementare din întreaga lume analizează riscurile expunerii copiilor la rețelele sociale, dar și impactul timpului petrecut în fața ecranului asupra dezvoltării și sănătății lor mentale.

Explozia rapidă recentă a conținutului generat de instrumentele de inteligență artificială a intensificat aceste îngrijorări. În această lună au avut loc mai multe reacții publice negative față de rapoartele privind chatbotul Grok AI al lui Elon Musk, care generează imagini sexualizate fără consimțământ, inclusiv cu minori.

În decembrie anul trecut, Australia a adoptat o decizie istorică, devenind prima țară la nivel mondial care a impus interdicții în rândul copiilor cu vârste de sub 16 ani privind accesul la rețelele sociale.

La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi.

Zelenski le-a declarat reporterilor: „Sunt îngrijorat de orice pierdere a atenției în mijlocul unui conflict de amploare”. El a adăugat însă că disputa privind teritoriul autonom danez și războiul din Ucraina nu ar trebui considerate probleme „interschimbabile”,potrivit Le Figaro.

Volodimir Zelenski a reiterat că țara sa se confruntă cu „un război la scară largă. Avem un agresor specific, victime specifice”. Invazia Rusiei în Ucraina, lansată în 2022, este cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Aproape jumătate din capitala, Kiev, a fost din nou fără încălzire marți, la temperaturi foarte scăzute, în urma unei noi runde de atacuri aeriene rusești peste noapte.

Liderul ucrainean a cerut, de asemenea, Washingtonului să rezolve disputa privind Groenlanda prin negocieri, o dispută care amenință relațiile cu aliații europeni ai NATO. „Îmi doresc cu adevărat ca Statele Unite să asculte Europa, să asculte cu adevărat într-un format diplomatic ”, a spus el.

De câteva săptămâni, președintele american insistă că dorește să transforme Groenlanda, o insulă autonomă aparținând Danemarcei, într-un teritoriu american, declanșând o gravă criză diplomatică cu europenii. Donald Trump amenință, de asemenea, mai multe țări europene, opuse ambițiilor sale, cu noi tarife vamale, stârnind temeri despre un nou război comercial.

AXIS M1075-L Mk II este o cameră compactă complet echipată, ușor de instalat, care oferă calitate foarte bună a imaginii la 2 MP, non-stop. Include Axis Edge Vault, o platformă de securitate cibernetică bazată pe hardware, care protejează dispozitivul și oferă stocare și operațiuni securizate ale cheilor, certificate FIPS 140-3 Level 3.

De asemenea, are un LED de semnalizare (tally LED) pentru a indica streamingul video sau înregistrarea, iar un filtru de confidențialitate tip „pencil” integrat asigură imagini discrete. În plus, AXIS Live Privacy Shield facilitează monitorizarea activităților de la distanță, protejând în același timp confidențialitatea.

Citeşte comunicatul integral AICI

Comisia Europeană a prezentat marți un pachet nou pentru securitate cibernetică, menit să întărească reziliența și capacitățile Uniunii Europene în fața amenințărilor digitale tot mai mari.

Propunerea include revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică, care urmărește protecția lanțurilor de aprovizionare din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor.

Aceasta asigură că produsele destinate cetățenilor Uniunii Europene sunt sigure încă din faza de proiectare, printr-un proces de certificare simplificat.

De asemenea, facilitează respectarea normelor existente și sprijină Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în asistarea statelor membre și a UE la gestionarea riscurilor cibernetice.

Noua lege vizează reducerea riscurilor generate de furnizorii din țări terțe cu probleme de securitate. Aceasta introduce un cadru proporțional, ce permite identificarea și diminuarea pericolelor în 18 sectoare critice ale Uniunii Europene.

„Incidentele recente de securitate cibernetică au evidențiat riscurile majore pe care le prezintă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare TIC, care sunt esențiale pentru funcționarea serviciilor și a infrastructurii critice. În peisajul geopolitic actual, securitatea lanțului de aprovizionare nu se mai referă doar la securitatea tehnică a produselor sau a serviciilor, ci și la riscurile legate de un furnizor, în special dependențele și ingerințele externe.”, se arată în comunicat.

Regulamentul revizuit va permite testarea mai eficientă a produselor și serviciilor destinate consumatorilor, mai menționează Comisia Europeană.

Cadrul european reînnoit de certificare a securității cibernetice (ECCF) aduce claritate și proceduri mai simple, permițând dezvoltarea certificărilor în termen de 12 luni.

ECCF introduce o guvernanță flexibilă și transparentă, care implică mai bine părțile interesate prin informare și consultare publică.

„Sistemele de certificare, gestionate de ENISA, vor deveni un instrument practic și voluntar pentru întreprinderi. Acestea vor permite întreprinderilor să demonstreze conformitatea cu legislația UE, reducând sarcina și costurile. Dincolo de produsele, serviciile, procesele și serviciile de securitate gestionate în domeniul TIC, întreprinderile și organizațiile vor putea să își certifice poziția cibernetică pentru a răspunde nevoilor pieței. În cele din urmă, ECCF reînnoit va fi un avantaj competitiv pentru întreprinderile din UE. Pentru cetățenii, întreprinderile și autoritățile publice din UE, aceasta va asigura un nivel ridicat de securitate și încredere în lanțurile complexe de aprovizionare TIC.”, mai menționează comunicatul.

Regulamentul va fi aplicabil după aprobarea de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Modificările Directivei NIS2 vor fi prezentate spre aprobare, iar statele membre vor avea un an pentru a transpune normele în legislația națională.

Cercetătorii explorează o metodă radicală de a genera electricitate din energia solară chiar și după apus, scrie CNN.

Cunoscută drept „energia solară nocturnă”, această tehnologie ar putea alimenta sateliții în perioadele de întuneric, reducând dependența de baterii.

Oamenii de știință de la Universitatea din New South Wales dezvoltă dispozitive care funcționează ca panouri solare inverse.

În loc să absoarbă lumina soarelui, acestea produc electricitate prin emiterea radiației infraroșii eliberate de Pământ pe timpul nopții.

Procesul se bazează pe un dispozitiv semiconductor numit diodă termoradiativă, capabil să transforme radiația infraroșie în electricitate.

Pe parcursul zilei, Pământul absoarbe energia solară, care este eliberată ulterior sub formă de căldură după apus.

Dioda convertește această radiație infraroșie emisă în energie electrică.

Cercetătorii spun că, deși ideea se bazează pe studii anterioare, aceasta reprezintă prima demonstrație directă a producerii de electricitate utilizabilă cu ajutorul unui astfel de dispozitiv.

În prezent, diodele termoradiative generează mult mai puțină energie decât panourile solare convenționale.

Pe Pământ, eficiența lor este limitată de atmosferă, care reține căldura și reduce diferența de temperatură necesară funcționării.

Chiar și în condiții optime, cantitatea de energie produsă rămâne modestă.

Totuși, cercetătorii cred că adevăratul potențial al tehnologiei se află în spațiu.

Fără atmosferă, sateliții pot radia căldura în medii extrem de reci, creând condiții ideale pentru acest tip de generare a energiei.

În orbita joasă a Pământului, sateliții alternează la fiecare 90 de minute între lumină și întuneric, ceea ce face energia solară nocturnă deosebit de utilă.

Cercetători de la NASA analizează, la rândul lor, utilizarea diodelor termoradiative în misiuni spațiale îndepărtate.

În aceste contexte, tehnologia ar putea înlocui generatoarele termoelectrice voluminoase și costisitoare bazate pe materiale radioactive.

Deși există încă provocări, inclusiv rezistența la temperaturi ridicate, studiile sugerează că progrese semnificative sunt posibile în următorul deceniu.

Echipa de la UNSW pregătește teste experimentale și lucrează la materiale mai eficiente.

Cu finanțare și dezvoltare continuă, experții spun că energia solară nocturnă ar putea deveni o soluție practică pentru sistemele satelitare ale viitorului.

Gabriela Ruse a debutat excelent la Australian Open 2026 și va juca pentru un loc în turul al treilea cu australianca Ajla Tomljanovic.

Românca, aflată pe locul 79 WTA, a produs una dintre surprizele primului tur. Ruse a eliminat-o în două seturi pe Dayana Yastremska, cap de serie numărul 26, scor 6-4, 7-5.

Deși și-a pierdut serviciul de trei ori, Ruse a gestionat bine momentele-cheie.

De cealaltă parte, Ajla Tomljanovic (78 WTA) a avut nevoie de trei seturi pentru a trece de Yuliia Starodubtseva, într-un meci lung, scor 4-6, 7-6, 6-1.

Australianca vine după o perioadă complicată din punct de vedere fizic. Săptămâna trecută, a fost nevoită să abandoneze din cauza unei accidentări la umărul drept. Urma să joace cu Maya Joint, în turul al doilea al turneului de la Adelaide.

Istoricul direct este echilibrat, 1-1, Tomljanovic câștigând ultima confruntare disputată. Australianca s-a impus în turul secund al turneului WTA 125 de la Hong Kong, la finalul lui 2024, revanșându-se după înfrângerea suferită în fața româncei în calificările de la Dubai, în 2022.

Partida este programată să înceapă după ora 8:00. Câștigătoarea se va întâlni în turul al treilea cu învingătoarea dintre a șaptea jucătoare a lumii, rusoaica Mirra Andreeva, și Maria Sakkari, din Grecia, fostă ocupantă a poziției a 3-a mondiale.

Pe tabloul de dublu, Sorana Cîrstea va evolua în primul tur, alături de rusoaica Anna Kalinskaya.

Sorana Cîrstea a avansat marți în turul secund pe tabloul de simplu.

Cîrstea și Kalinskaya urmează să înfrunte perechea formată din belgianca Elise Mertens și chinezoaica Shuai Zhang, cap de serie nr. 4.

Câștigătoarele se vor confrunta în turul secund cu perechea americano-canadiană formată din Iva Jovic și Victoria Mboko.

Meciul este programat să înceapă după ora 06:30.

Ministerul Sănătății din România este beneficiar al acestui grant, care începe din luna ianuarie și se va derula pe o perioadă de trei ani.

„Deciziile legate de medicamente nu sunt niciodată abstracte. Ele se reflectă direct în viața pacienților, în așteptările familiilor și în responsabilitatea medicilor care, zi de zi, trebuie să ia decizii dificile în condiții reale de practică medicală. Prin CAPRICORD, autoritățile responsabile de stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor din 12 state europene lucrează împreună pentru a îmbunătăți modul în care sunt luate aceste decizii. Este un demers de cooperare europeană, de creștere a transparenței și de fundamentare mai solidă a procesului decizional public. Pentru pacient, acest proiect înseamnă reguli mai clare, decizii mai ușor de înțeles și soluții mai bine adaptate realităților medicale. Înseamnă că vocea pacientului și experiența profesioniștilor din sănătate să conteze mai mult atunci când se decide dacă un medicament este rambursat, în ce condiții și pentru cine”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe Facebook.

În același timp, cooperarea europeană oferă autorităților naționale instrumente comune pentru a gestiona mai bine incertitudinile, mai ales în cazul terapiilor inovatoare sau al medicamentelor orfane, acolo unde dovezile sunt limitate, iar presiunea asupra bugetelor este ridicată.

„Pentru mine, un sistem de sănătate bun este unul care explică, care ia decizii asumate și care rămâne conectat la nevoile reale ale oamenilor. În acest cadru se înscrie și CAPRICORD”, mai spune Rogobete.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost invitat marți la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul.

„E o greșeală că nu mergem la Davos (…) Eu m-aș fi așteptat să se meargă la Davos”, a spus Sorin Grindeanu adăugând că se aștepta la o decizie rapidă privitoare la invitația făcută România de președintele SUA, Donald Trump.

„Aici nu e de stat pe gânduri… e da (răspunsul este da la invitația lui Trump n.r.). Cine este furnizorul de securitate? (…) Din punctul meu de vedere răspunsul trebuie să fie da la invitația făcută de președintele Trump (…) trebuia răspuns da, rapid”, a mai spus Grindeanu.

Liderul PSD a criticat modul în care au reacționat diplomații români.

„Soluția nu este să taci și să treacă  trebuie să fii asumat  SUA sunt principalul furnizor de securitate în Europa nu în România”, a precizat Sorin Grindeanu.

România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).

Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.

Reacțiile țărilor invitate au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat invitația.

În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU. Alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.

Nazare a spus, într-o conferință de presă, marți, că privește „cu foarte mult optimism anul 2026”.

„Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuția bugetară pentru 2025, va fi finalizată în cursul acestei săptămâni până la finalul săptămânii și va fi publicată la termen, cum obișnuim. Acestea sunt încurajatoare și bineînțeles că sprijină și transferă încredere în privința modului în care ajutarea fiscal-bugetară, corecția fiscal-bugetară a fost executată de către România. Anul 2026 are perspective foarte bune. Sunt șanse foarte mari și perspective foarte bune și în privința discuției de aderare la OCDE. Recent am discutat la Paris și practic am închis discuțiile asupra studiului economic împreună cu OCDE, în comitetul economic al OCDE, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare, iar aceste discuții s-au finalizat cu succes și, practic, mai avem o serie de avize de obținut”, spune ministrul de Finanțe.

Acesta afirmă că anul 2026 va fi anul aderării României la OCDE.

„După ce vor fi obținute toate aceste avize, sunt șanse foarte bune pentru România de aderare în 2026. 2026 poate fi anul aderării la OCDE, care transmite un semnal economic foarte important pentru 2026 și în economia fiscal-bugetară a acestui an”, mai spune Nazare.

El afirmă că și perspectivele din punctul de vedere al piețelor și al agențiilor de rating sunt foarte bune.

„Deja avem, începând de săptămâna viitoare, prima discuție cu una dintre agențiile de rating cu Fitch, și ele vor continua, dar pleacă de la o altă bază. Pleacă de la o bază în care România și-a îndeplinit angajamentele și, bineînțeles, este o bază de încredere”, a spus ministrul.

Alexandru Nazare a mai spus că discuțiile pe care le-a avut luni în coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026 pentru că, practic, s-a stabilit un calendar.

„În următoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecție a fiecărui minister în parte, a fiecărui ordonator de credite. Pot să vă spun că am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Deci am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce n-a mers bine, de ce n-a mers bine, cum putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist și nu este un buget ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent. Pot să vă spun, acest lucru l-am prezentat și în coaliție. Execuția este în general bună, este peste 90% la majoritatea ministerilor, dar bineînțeles că sunt și multe lucruri pe care le putem îmbunătăți, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezența primului ministru și am închis această etapă înainte de coaliție. În coaliție am agreat acest calendar cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie. Bineînțeles va depinde și de discuțiile cu ministerele, dar și de discuțiile din coaliție care vor avea loc în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului Nazare, scopul pentru 2026 este „să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor”.

„Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro aproximativ, peste 52 miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Este foarte important și acest mesaj l-am transmis tuturor ministrilor: să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerilor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de important pentru relansarea economică”, mai spune Nazare.

Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde, porivit lui Alexandru Nazare.

Sorin Grindeanu a reacționat, marți, la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” de la Gândul, la acuzațiile de plagiat privind teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu.

Întrebat cum sunt văzute aceste acuzații la adresa ministrului în interiorul partidului, Sorin Grindeanu a subliniat că există o analiză la universitatea unde Marinescu și-a susținut teza de doctorat și că până la anunțarea deciziei, PSD îl susține pe acesta.

„Nu vreau să-l apăr pe Marinescu. Eu am mai văzut filmul ăsta. Și l-am mai văzut cu toții. Cum nu convine ceva, scoatem câte o chestiune. Eu știu că în acest moment există în analiză, la universitatea unde și-a dat doctoratul, această teză, care va ieși cu o decizie. Despre asta e vorba. Până atunci, PSD-ul îl susține pe Marinescu, fiind un ministru care și-a făcut treaba foarte bine”, a afirmat Grindeanu în cadrul emisiunii de la Gândul. 

Liderul PSD a mai fost întrebat și ce măsură va fi luată dacă decizia în urma analizei este aceea că ministrul Justiției a plagiat în teza sa de doctorat.

„Îl schimbăm, evident”, a fost răspunsul lui Grindeanu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, este vizat de acuzații de plagiat, după ce o analiză publicată de PressOne susține că peste jumătate din teza sa de doctorat în Drept ar conține fragmente copiate din alte lucrări științifice. Conform investigației, 56,68% din lucrare, respectiv 140 de pagini din totalul de 247, conțin fragmente copiate din alte lucrări științifice.

Analiza PressOne arată că cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări distincte, iar în unele cazuri fragmentele copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe până la 25 de pagini consecutive.

Ministrul Marinescu a reacționat la scurt timp după apariția investigației și, într-o postare pe Facebook, acesta a negat acuzațiile.

„Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică , în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.​ (…) În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor in drept, conform legii”, afirma, la momentul respectiv, Radu Marinescu.

În privința bugetului pentru anul 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a arătat optimist, prin prisma investițiilor realizate în cursul anului precedent. Într-o conferință de presă, ministrul a declarat că investițiile din 2025 au fost superioare celor din 2024.

„Foarte important pentru bugetul anului 2026 este că pornim de la o bază de investiții foarte bună. Știți foarte bine că au fost foarte multe observații, comentarii în privința modului în care gestionăm investițiile în ultimele șase luni, comentarii în sensul în care investiții scad sau investițiile sunt tăiate sau investițiile sunt blocate.  Rezultatul de la final de an ne arată contrariul.

Ne arată că investițiile au crescut cu aproximativ 15%. Investițiile pentru 2025 au fost 137 miliarde, net superioare celor 119 miliarde în 2024, ceea ce, bineînțeles, semnalează faptul că am reușit să accelerăm în semestru 2 din 2025. Sunt aproximativ 87 de miliarde executate în semestru 2 din investiții”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a mai precizat că investițiile la care a făcut referire sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale.

„Un alt lucru foarte important de notat este că aceste investiții sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale. Deci am reușit să creștem și proporția între fondurile europene versus fonduri naționale. Detalii efective despre modul în care vom gestiona proiecția fiecărui ordonator de credere în discuția pe buget, o să anunțăm punctual în discuții pe parcursul adoptării bugetului. Datele esențiale au fost, calendarul a fost finalizat ieri în coaliție și este o bază bună, foarte bună de plecare pentru adoptarea acestui buget”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând lipsa de transparență în privința „comitetului pentru legile justiției”, subiect care a generat nelămuriri chiar în interiorul coaliției de guvernare.

Grindeanu a declarat că atât UDMR, cât și USR au cerut explicații premierului, în ședința de coaliție, cu privire la rolul și scopul acestui comitet.

„UDMR și USR au întrebat pe primul ministru în coaliție ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiției. Că noi nu suntem… Avem Parlament, avem comisii juridice. În felul ăsta se fac legile în țara asta”, a spus liderul PSD.

Potrivit acestuia, întrebările au vizat inclusiv respectarea cadrului constituțional și a referendumului care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență în domeniul Justiției.

„Avem un referendum care spune clar că nu poți să faci ordonanțe de urgență în Justiție. În Parlament se fac aceste lucruri”, a subliniat Grindeanu.

Liderul social-democrat susține că premierul nu a oferit un răspuns clar în fața acestor întrebări.

Grindeanu a precizat că ministrul Justiției este reprezentat formal, „prin natura funcției”, dar că, în acest moment, ar exista aproximativ 200 de propuneri formulate în cadrul comitetului, fără ca acestea să fie cunoscute public.

„Eu nu știu care este expertiza unor doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile Justiției. Nu vă supărați”, a spus liderul PSD, criticând implicarea unor persoane fără pregătire juridică în elaborarea unor acte normative sensibile.

Acesta a insistat că există un circuit democratic clar pentru modificarea legislației:
„Știu că în țara asta există CSM, există comisii parlamentare la Senat și la Camera Deputaților. Sunt lucruri care se pot discuta într-o formă organizată.”

Grindeanu a ținut să precizeze că nu respinge contribuția societății civile, dar avertizează că aceasta nu poate înlocui procedurile instituționale.

„Tot ce vine dinspre societatea civilă e bine venit, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să intre pe circuitul democratic corect al unei țări membre a Uniunii Europene”, a concluzionat liderul PSD, spunând că privește „cu îngrijorare” desfășurarea legată de acest comitet și finalitatea sa.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost prezent marți la emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, de la Gândul, unde a discutat despre relația pe care o are cu premierul țării, Ilie Bolojan.

Întrebat de Ionuț Cristache cum ar descrie, în prezent, relația cu premierul, Sorin Grindeanu a răspuns fără ezitare că aceasta este una dificilă.

„Grea. Și nu doar eu. Interacțiunea e grea, dialogul, încercarea de a găsi soluții bune pentru români. Există un soi, dacă vreți, devenit aproape proverbial, de inflexibilitate la orice idee venită din afara propriei gândiri. Nu se interacționează simplu. De aceea am spus că acesta este cuvântul potrivit”, a declarat liderul PSD.

Grindeanu a explicat că problemele de comunicare nu sunt limitate doar la relația dintre PSD și premier, ci se resimt și în raport cu celelalte partide aflate la guvernare.

Potrivit președintelui PSD, Ilie Bolojan nu obișnuiește să se consulte în detaliu cu partenerii politici atunci când ia decizii importante la nivel de Guvern.

„Prezintă propria viziune. Nu e vorba doar de PSD aici. Este vorba și de UDMR și de USR”, a spus Sorin Grindeanu.

Simona Halep, cea mai valoroasă jucătoare din istoria tenisului românesc, va fi prezentă pe durata întregului turneu, anunță marți organizatorii.

Halep urmează să participe la întâlniri cu jucătoarele aflate în competiție, sesiuni pentru copii și voluntari, dar și la ceremonia de premiere.

De-a lungul carierei, Halep a câștigat 24 de titluri WTA, inclusiv Roland Garros (2018) și Wimbledon (2019), și a petrecut 64 de săptămâni în fruntea clasamentului mondial, fiind prima româncă numărul 1 WTA.

Prezența sa la Cluj are o semnificație specială. Simona a jucat finala primei ediții a turneului, în 2021, și și-a anunțat oficial retragerea în 2025 pe terenul central din Cluj-Napoca.

„Transylvania Open este, pentru mine, mai mult decât un turneu. E locul unde am simțit susținerea fanilor din România la cel mai înalt nivel și unde am trăit momente care vor rămâne mereu aproape de sufletul meu. Mă bucur să revin și să pot contribui cu o altă energie – aceea de a sprijini și încuraja viitoarele generații”, a declarat Simona Halep.

„E un privilegiu că Simona Halep a acceptat invitația noastră de a deveni ambasador onorific al Transylvania Open. Ea reprezintă excelența în sport, dedicarea totală și performanța autentică. Faptul că revine la Cluj, într-un rol nou, dar cu aceeași energie, înseamnă mult pentru noi. E un gest care arată cât de importantă este comunitatea creată în jurul acestui turneu – pentru jucătoare, dar și pentru public”, a transmis și directorul turneului, Patrick Ciorcilă.

Transylvania Open WTA 250 este cea mai importantă competiție de tenis feminin din România, fiind votat cel mai bun turneu WTA 250 din lume în 2022 și 2023.