Numai în ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi pierdut încă 2.100 de militari, relatează The Kyiv Independent. Conform datelor prezentate luni, 19 octombrie 2026, pierderile totale de personal ale armatei ruse au ajuns la 1.567.160 de militari. Cifra reprezintă estimarea Kievului privind pierderile de personal, nu exclusiv numărul soldaților uciși, și nu a fost confirmată independent.
Peste 12.400 de tancuri și 51.000 de sisteme de artilerie, în bilanțul pierderilor ruseștiStatul Major ucrainean a publicat și datele privind echipamentele militare pe care Rusia le-ar fi pierdut de la începutul invaziei.
Potrivit raportului, bilanțul cumulat include:Aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate.
Ce arată estimările occidentale despre pierderile celor două armateEvaluările unor centre de analiză occidentale indică, de asemenea, pierderi militare rusești semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că raportul pierderilor dintre Rusia și Ucraina ar fi de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1.
Potrivit unei analize CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi înregistrat între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025. Dintre aceștia, între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică în mod regulat propriile pierderi militare, invocând motive de securitate operațională.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat însă, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care se adaugă un număr important de persoane dispărute. Intensitatea luptelor și a atacurilor cu drone îngreunează recuperarea trupurilor militarilor căzuți pe front, necesară inclusiv pentru identificarea prin teste ADN.
Indicele CAC 40, care reunește cele mai importante companii listate la Bursa de la Paris, a scăzut luni dimineață cu 1,02%, notează Reuters.
Protestele au amplificat îngrijorările legate de economia Franței, care se confruntă deja cu o creștere economică slabă și cu majorarea datoriei publice.
Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, au reunit peste 500.000 de persoane în mai multe orașe franceze.
Protestele au început în urmă cu câteva săptămâni, fiind organizate inițial de elevi nemulțumiți de condițiile din școli și de lipsa profesorilor. Ulterior, acestora li s-au alăturat persoane nemulțumite de creșterea costului vieții, de scumpirea carburanților și de deteriorarea serviciilor publice.
Deși majoritatea manifestațiilor au fost pașnice, în mai multe orașe au izbucnit confruntări violente.
Magazine au fost jefuite, mașini au fost incendiate, iar mai multe clădiri publice au fost atacate.
Scăderi și pe alte burse europeneIndicele european STOXX 600 a scăzut luni dimineață cu 0,39%, după ce săptămâna trecută înregistrase o creștere de peste 2%.
În Spania, indicele principal al Bursei de la Madrid, IBEX, a pierdut 0,9%.
Investitorii așteaptă și rezultatele financiare pe care marile companii europene și americane urmează să le publice în această săptămână.
Acestea ar putea influența evoluția piețelor, după ce săptămâna trecută acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au scăzut, pe fondul îngrijorărilor privind datoriile tot mai mari pentru finanțarea infrastructurii.
Susținătorii independenței consideră că Alberta este dezavantajată de relația financiară cu guvernul de la Ottawa și că apartenența la Canada limitează posibilitatea provinciei de a-și valorifica pe deplin rezervele de combustibili fosili, informează The Guardian.
Premierul provinciei, Danielle Smith, a susținut timp de mai mulți ani că organizarea unui referendum nu este necesară, însă a convocat consultarea în urma presiunilor venite din partea unor membri ai Partidului Conservator Unit, formațiunea pe care o conduce.
Cât va costa secesiunea?Smith a estimat că tranziția către independență ar putea costa aproximativ 400 de miliarde de dolari canadieni, la care s-ar adăuga cheltuieli anuale de 25-50 de miliarde de dolari pentru funcționarea noului stat.
De asemenea, Școala de Politici Publice a Universității din Calgary a estimat că separarea ar putea genera costuri de până la 170 de miliarde de dolari canadieni pe o perioadă de cinci ani și ar crește gradul de impredictibilitate.
Front comun împotriva scindăriiMai mulți oficiali și foști oficiali, atât la nivel regional, cât și federal, și-au unit forțele pentru a apărara unitatea Canadei.
Foștii premieri ai provinciei Jason Kenney, conservator, și Rachel Notley, reprezentantă a Noului Partid Democrat , au apărut împreună în sprijinul menținerii unității Canadei
Premierul canadian Mark Carney, originar din provincie și indicat de sondaje drept cel mai popular lider politic în Alberta, a efectuat mai multe vizite pentru a susține unitatea națională.
„În acest moment crucial, locuitorii Albertei au de ales: să construiască o Alberta mai puternică și o Canadă mai mare pe care să o lăsăm copiilor noștri sau să-i împovăreze cu ani de diviziune profundă și mare incertitudine. Nu e poker. Un vot împotriva Canadei este o cacealma periculoasă care va duce la ani de incertitudine profundă și oportunități pierdute”, a declarat Carney.
Piciorul pensionarului s-a umflat până la dimensiunea unui „pepene verde” după ce a fost mușcat de cel mai veninos păianjen din Marea Britanie.
Potrivit Mirror, bărbatul în vârstă de 73 de ani a suferit „dureri insuportabile” în urma mușcăturii.
El a fost internat în spital timp de două săptămâni în urma incidentului.
Inițial, nu a băgat în seamă mușcăturaAcesta a povestit că a simțit prima dată o înțepătură în spatele piciorului stâng în timp ce termina lucrările de renovare la casa aparținând regretatei sale mame. Pensionarul a spus că nu i-a dat importanță până în a doua zi, când piciorul său s-a umflat cu 38 cm.
El a fost dus la spital după o vizită la medicul său de familie, care i-a spus ulterior că a fost mușcat de o văduvă falsă. Apoi a petrecut 18 zile recuperându-se după mușcătura păianjenului.
Cunoscut în Marea Britanie drept văduva falsă nobilă, acest păianjen, deși veninos, nu reprezintă un risc major pentru oameni.
„A fost incredibil de înfricoșător când am aflat vestea de la medici”, a spus pensionarul.
Nevoit să stea în scaun cu rotile aproape o lunăVeninul i-a atacat piciorul, ceea ce l-a lăsat imobilizat într-un scaun cu rotile timp de aproape o lună, potrivit sursei citate.
Bărbatul a fost mușcat pe 16 septembrie, după ce a ridicat o pătură de pe jos în timp ce stătea în podul casei mamei sale. Cu câteva ore înainte de mușcătură, a spus că a observat un păianjen maro de mărime medie care se cățăra pe un perete din pod, dar nu l-a observat, crezând că este doar un păianjen de casă obișnuit.
„A doua zi am simțit o oarecare durere la mers, dar mi-am continuat planurile și am mers la două evenimente pentru veterani. Dar când am ajuns acasă, aveam dureri considerabile și piciorul mi se umflase. Am crezut că o să explodeze”, a povestit el.
„Cel mai dureros lucru pe care l-am trăit vreodat㔄Durerea era uneori insuportabilă. I-aș da nota nouă din zece. Cel mai dureros lucru pe care l-am trăit vreodată. Am vrut să țip, dar a trebuit să mă abțin”, a continuat acesta.
Se crede că văduva falsă a ajuns în Marea Britanie în lăzi cu fructe din Insulele Canare la sfârșitul secolului al XIX-lea. Nimeni nu a murit din cauza unei mușcături de văduvă falsă în Marea Britanie. Experții spun că nu sunt agresive față de oameni, mai arată sursa citată.
Președintele american Donald Trump și-a apărat duminică decizia de a suspenda aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei și l-a acuzat din nou pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu dorește încheierea războiului, relatează DW.
„Decizia mea în privința Rusiei este foarte simplă. Negociez pacea în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu vreau să fac nimic care ar putea îndepărta, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Liderul de la Casa Albă a afirmat și că Rusia oferă un sprijin limitat Iranului, deși ar putea face mult mai mult.
Trump critică atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor ruseștiDe asemenea, Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia.
„Zelenski vizează rafinăriile de motorină din Rusia, știind că aceste atacuri afectează grav piețele mondiale ale motorinei, inclusiv pe cea din Statele Unite. Fermierii, crescătorii de animale și companiile de toate tipurile suferă foarte mult din această cauză, dar Rusia continuă, cu toate acestea, să livreze milioane de barili de motorină în întreaga lume, la prețuri mici”, a scris Trump.
Președintele american a susținut că Zelenski nu este interesat de încheierea conflictului.
„Lui Zelenski nu îi pasă și, sincer, având în vedere toți banii pe care îi primește din Europa, după cum se știe, și pe care coruptul Joe Biden i-a dat în trecut, el nu vrea să pună capăt acestui război și probabil că niciodată nu a vrut. Ar fi putut obține o înțelegere mai bună acum doi ani decât poate obține acum”, a adăugat Trump.
Prețurile carburanților, o problemă pentru republicani înaintea alegerilorTrump a semnat vineri seară un ordin executiv prin care a suspendat aplicarea unui nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.
De asemenea, Trump a suspendat temporar unele sancțiuni asupra motorinei rusești, permițând livrarea acesteia pe piețele internaționale. Decizia urmărește reducerea prețurilor carburanților înaintea alegerilor pentru Congresul SUA, programate pe 3 noiembrie.
Sondajele de opinie arată că republicanii riscă să piardă un număr important de mandate la alegerile din noiembrie, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a americanilor față de creșterea prețurilor carburanților de la începutul războiului din Iran.
Cu toate acestea, majoritatea economiștilor consideră că suspendarea sancțiunilor împotriva Rusiei și acordul încheiat cu Moscova privind livrările de motorină vor avea un impact redus asupra prețurilor carburanților din Statele Unite.
WSJ: Putin a propus o întâlnire cu Trump și Xi Jinping, fără participarea lui ZelenskiPublicația The Wall Street Journal a relatat duminică faptul că președintele rus Vladimir Putin a propus organizarea unei întâlniri cu Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, luna viitoare, pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit publicației, care citează persoane familiarizate cu discuțiile, Zelenski nu ar urma să fie invitat la întâlnire, iar negocierile ar viza încheierea războiului în condiții favorabile Moscovei.
În urma atacului, o tânără de 21 de ani și-a pierdut viața și alte două persoane au fost rănite, potrivit Administrației Militare din Kiev, citate de Ukrinform.
De asemenea, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că o stație de metrou de pe malul stâng al râului Nipru a fost avariată, și că șinele și liniile de alimentare electrică, au fost afectate, ceea ce a determinat închiderea temporară a stațiilor de suprafață „Cernihivska” și „Lisova”.
În plus, resturile au lovit primul etaj al unui bloc rezidențial de 25 de etaje din districtul Solomyanskyi și o clădire nerezidențială, notează The Kyiv Independent.
Loviturile au avut loc la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea schimbului de informații secrete cu Statele Unite privind lansările de rachete rusești.
Atacurile au loc în contextul unui nou episod de răcire a relațiilor Kiev-Washington, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va achiziționa cantități importante de motorină din Rusia și a suspendat temporar sancțiunile care urmau să vizeze Moscova și apropiații săi prin legea Lindsey O. Graham.
Volodimir Zelenski a numit acordul pe motorină „o decizie slabă” și avertizează că veniturile suplimentare din energie îi permit Moscovei să finanțeze războiul. Trump a calificat drept „o rușine” atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, pe care le acuză de scumpirea carburanților.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
2017 a fost un an cu trei momente foarte diferite, dar extrem de importante pentru România: protestele masive împotriva OUG 13, care au dus la retragerea ordonanței și au devenit una dintre cele mai ample mobilizări de stradă de după 1989; moartea Regelui Mihai I și funeraliile sale, care au readus în prim-plan figura ultimului rege al României; și ascensiunea Simonei Halep pe primul loc mondial WTA, o premieră pentru tenisul românesc.
Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, anul 2017 a fost unul intens, cu evenimente pe care au trebuit să le relateze cât mai complet, pentru ca publicul la care ei ajungeau să aibă imaginea cât mai completă asupra evenimentelor. De asemenea, MEDIAFAX a continuat să fie citat, de exemplu, în cazul funeraliilor Regelui Mihai, de către unele ziare din țară, într-un context în care mediul online reprezenta principala sursă de informare a publicului.
OUG 13 și protestele din ianuarie-februarie 2017La începutul lui 2017, România intrase într-o perioadă de puternică tensiune politică. Alegerile parlamentare din decembrie 2016 fuseseră câștigate de PSD, iar noul Guvern era condus de Sorin Grindeanu. Florin Iordache ocupa funcția de ministru al Justiției, în timp ce Liviu Dragnea era președintele PSD.
În seara de 31 ianuarie, Guvernul a adoptat, prin procedură de urgență, OUG 13, prin care erau modificate mai multe prevederi din Codul penal și Codul de procedură penală. Una dintre cele mai controversate modificări viza infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care era introdus, între altele, un prag de 200.000 de lei pentru paguba materială.
Modul în care ordonanța a fost adoptată a amplificat reacțiile. OUG 13 a fost aprobată seara și publicată la scurt timp în Monitorul Oficial, iar modificările urmau să intre în vigoare după 10 zile.
Jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit evenimentele chiar în noaptea adoptării ordonanței și au relatat despre publicarea acesteia în Monitorul Oficial, precum și despre declarațiile ministrului Justiției, Florin Iordache.
„Întrebat dacă se poate înţelege că în cazul în care favorizează un infractor prin emiterea de acte normative faptele vor fi dezincriminate, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat: ≪Actele..Este preluat acest articol de la conflictul de interese. Dacă vă uitaţi la conflictul de interese, alineatul 3 a fost preluat şi aici. Altă întrebare≫”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2017.
În aceeași noapte au început protestele la București. Manifestanții au rămas în Piața Victoriei până spre dimineață, iar MEDIAFAX transmitea în timp real amploarea manifestației.
„Cei peste 10.000 de oameni care au participat, în noaptea dinspre marţi spre miercuri, la protestul din faţa Guvernului faţă de proiectele adoptate de Executiv privind graţierea şi modificarea Codurilor penale au părăsit, la momentul transmiterii ştirii, Piaţa Victoriei. Manifestaţia a durat peste patru ore, aproximativ 10.000 de oameni participând la protest, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX”, au scris jurnaliștii agenției la aproape ora 4:00 dimineața.
În zilele următoare, protestele au crescut rapid. Piața Victoriei a fost ocupată de zeci de mii, apoi de sute de mii de oameni, iar manifestații de amploare au avut loc în marile orașe ale țării. Corespondenții MEDIAFAX au transmis informații din București, Iași, Timișoara și din alte centre importante.
„Aproximativ 30.000 de persoane sunt în stradă la Iaşi, transmite corespondentul MEDIAFAX. După un marş de aproape o oră pe străzile din centrul oraşului, oamenii s-au întors în Piaţa Unirii, la cea mai mare manifestaţie de după decembrie 89 (…) Peste 20.000 de timişoreni s-au adunat, duminică seara, în Piaţa Victoriei, cerând demisia Guvernului. Printre cei prezenţi în centrul oraşului se află şi Nicolae Robu, primarul Timişoarei, care s-a plimbat prin mulţime. Oamenii cer demisia Guvernului şi strigă ≪Nu plecăm”, ≪Ruşine, ruşine să vă fie≫”, ≪Nu vă mai vrem≫ sau „Bucureşti, luptă Bucureşti≫, transmite corespondentul MEDIAFAX ”, a scris MEDIAFAX pe 5 februarie.
Peste 250.000 de persoane aprind lanternele telefoanelor mobile, in timpul unui protest fata de proiectele adoptate de Executiv privind gratierea si modificarea Codurilor penale, in Piata Victoriei din Bucuresti, duminica, 5 februarie 2017. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Protestele au depășit granițele țării. Sute de români au ieșit în stradă la Bruxelles, Paris, Londra, Roma, Copenhaga, în Austria și Atena, precum și în mai multe orașe din Statele Unite, iar MEDIAFAX a relatat și despre manifestațiile din diaspora.
Pentru protestatari, miza nu era doar o modificare a Codului penal. OUG 13 era percepută ca o amenințare la adresa luptei anticorupție și a dosarelor de corupție, în timp ce Guvernul susținea că modificările erau necesare inclusiv pentru punerea legislației în acord cu decizii ale Curții Constituționale și pentru rezolvarea unor probleme din sistemul penitenciar.
Amploarea protestelor a atras și atenția presei internaționale. MEDIAFAX a preluat și sintetizat relatări din publicații străine, inclusiv din The Washington Post, care descria adoptarea ordonanței drept „o lovitură pentru efortul de ani de zile împotriva corupţiei”.
Retragerea OUG 13Protestele au continuat să fie din ce în ce mai ample. Presiunea străzii, reacțiile instituțiilor și amploarea manifestațiilor au determinat Guvernul să își schimbe poziția.
Pe 4 februarie 2017, premierul Sorin Grindeanu a anunțat că Guvernul va adopta o ordonanță pentru abrogarea OUG 13.
„Nu doresc să dezbinăm România”, a spus atunci premierul, anunțând convocarea unei ședințe extraordinare de Guvern pentru retragerea ordonanței.
O zi mai târziu, pe 5 februarie, Guvernul a adoptat OUG 14, prin care OUG 13 era abrogată. MEDIAFAX a relatat în timp real adoptarea și publicarea noii ordonanțe și a anunțat, totodată, că stenogramele ședințelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 și 18 mai 2016 fuseseră declasificate la solicitarea agenției.
„Guvernul a aprobat, duminică, abrogarea OUG 13/2017 privind modificarea codurilor penale şi a declasificat stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 şi din 18 mai 2016, anul trecut fiind modificate Codurile penale tot prin ordonanţă de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă de abrogare a OUG 13/2007 privind modificarea Codurilor penale a fost publicată duminică în Monitorul Oficial”, a relatat MEDIAFAX pe 5 februarie 2017.
Abrogarea ordonanței nu a pus imediat capăt manifestațiilor. Pentru o parte dintre protestatari, miza devenise mai largă și privea responsabilitatea politică, relația dintre Guvern și societate și independența justiției.
OUG 13 a fost ulterior respinsă de Parlament, iar Curtea Constituțională a analizat mai multe aspecte juridice legate de ordonanță și de abrogarea ei.
Protestele au rămas însă un moment major al anului 2017, pentru că au arătat capacitatea societății civile de a se mobiliza rapid în jurul unei teme și au transformat Piața Victoriei într-unul dintre principalele spații ale protestului civic din România.
Decembrie 2017 – Finalul unei ere importante din istoria românilor: Regele Mihai I moareLa sfârșitul aceluiași an, România avea să treacă printr-un moment cu totul diferit. Regele Mihai I a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reședința sa din Elveția.
MEDIAFAX a anunțat decesul și a publicat mesajul Familiei Regale, alături de o amplă biografie a fostului suveran, care a urmărit atât perioada în care Mihai I s-a aflat pe tron, cât și anii de exil de după abdicarea din 1947.
Presa internațională a acordat spații largi morții ultimului rege al României. MEDIAFAX a urmărit reacțiile din presa străină și le-a sintetizat pentru publicul român.
„România: fostul rege care a ajutat la înlăturarea nazismului, a decedat la vârsta de 96 de ani. În anul 1944, când România era aliată cu Germania nazistă, Regele Mihai a reuşit oprirea dictaturii mareşalului Antonescu şi a adus naţiunea sa de partea aliaţilor”, a scris la acel moment publicaţia Times of Israel”, potrivit MEDIAFAX.
Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, participa la slujba religioasa organizata in memoria Majestatii Sale Regele Mihai I, in fata Palatului Regal din Bucuresti, sambata 16 decembrie 2017. Majestatea Sa Defuncta Regele Mihai I va fi inmormantat la Curtea de Arges, in Noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala, necropola regilor Romanei. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Mihai I fusese rege al României în două perioade: între 1927 și 1930, când a urcat pe tron fiind copil, prin Regență, și apoi între 1940 și 1947, când a devenit unul dintre personajele centrale ale istoriei României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al începutului instaurării regimului comunist.
După abdicarea forțată din 30 decembrie 1947, Regele Mihai a plecat în exil. A revenit definitiv în România după căderea comunismului, iar relația sa cu statul român s-a normalizat treptat după 1989.
Moartea sa a provocat o reacție publică de amploare. Guvernul a decretat trei zile de doliu național, 14, 15 și 16 decembrie 2017, iar politicienii și instituțiile statului au transmis mesaje de condoleanțe.
MEDIAFAX a urmărit reacțiile politice și publice, între acestea numărându-se și mesajul președintelui Senatului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.
„Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, într-o postare pe Facebook, că Regele Mihai rămâne un simbol al patriotismului, al dragostei faţă de ţară şi popor, adăugând că l-a cunoscut personal şi i-a simţit căldura, grija şi dragostea pentru ţara şi poporul român”, a relatat MEDIAFAX la acel moment.
Toate informațiile generale privind moartea Regelui, programul funeraliilor, dar și discursul istoric al acestuia în Parlamentul României, care au fost publicate de MEDIAFAX, au fost citate și de ziarul Jurnal Bihorean în ediția din 6 decembrie 2017.
„Guvernul va aproba o hotărâre pentru decretarea doliului naţional după ce reprezentanţii Casei Regale vor face anunţul oficial şi după ce vor discuta cu aceştia anumite detalii, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX”, a scris Jurnal Bihorean pe 6 decembrie 2017.
În zilele de doliu, MEDIAFAX a publicat și informații practice despre programul funeraliilor și despre locurile în care românii puteau veni să îi aducă un ultim omagiu.
Pe 13 decembrie 2017, sicriul Regelui Mihai a fost adus în România cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române. De la Otopeni, cortegiul a mers spre Castelul Peleș, la Sinaia.
Apoi, trupul Regelui Mihai a fost adus la Palatul Regal din București, actualul Muzeu Național de Artă al României, unde românii au putut veni să îi aducă un ultim omagiu. Mii de oameni au format cozi pentru a trece pe la catafalcul regelui.
Pe 16 decembrie 2017 au avut loc funeraliile. Sicriul a fost depus la Palatul Regal, iar apoi cortegiul funerar a traversat Bucureștiul. La ceremonie au participat membri ai Familiei Regale, militari și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, iar funeraliile au avut caracter oficial și militar.
Oameni asteapta la coada pentru a-si prezenta omagiile la Palatul Regal unde este depus sicriul cu trupul neinsufletit al Regelui Mihai I, joi, 14 decembrie 2017. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
După ceremonia de la București, sicriul a fost transportat cu Trenul Regal spre Curtea de Argeș.
Și aici, MEDIAFAX a fost prezent prin corespondenții săi, care au stat de vorbă cu oamenii veniți să îl conducă pe Regele Mihai pe ultimul drum.
„Un alt bărbat, Dumitrescu Gheorghe, venit din Râmnicu Vâlcea, a adus steagul României. ≪E un moment istoric, a fost regele nostru. E un moment de tristeţe fiindcă pe timpul nostru la şcoală nu ştiam adevărul, şi la ora actuală se dezinformează mult. Nu contează vremea rea, ne despărţim de rege, a fost un om cinstit, curat, cu dragoste de ţară≫, a afirmat acesta”, a relatat MEDIAFAX.
Cortegiul a mers spre Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, unde Regele Mihai a fost înmormântat în necropola regală.
Moartea lui Mihai I a închis simbolic un capitol al istoriei monarhiei române: era ultimul șef de stat român care fusese implicat direct în evenimentele celui de-Al Doilea Război Mondial și în schimbarea regimului politic din 1944-1947.
Militari ai regimentului 30 Garda’ Mihai Viteazul’ poarta pe umeri sicriul cu trupul neinsufletit al Majestatii Sale Defuncte Regele Mihai I, in Piata Palatului Regal din Bucuresti, sambata 16 decembrie 2017. Majestatea Sa Defuncta Regele Mihai I va fi inmormantat la Curtea de Arges, in Noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala, necropola regilor Romanei. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Simona Halep devine lider mondial WTATot în 2017, România avea să aibă parte de un moment istoric în sport: Simona Halep a devenit numărul 1 mondial în tenisul feminin.
Halep era de mai mulți ani în topul tenisului mondial. Intrase în Top 10 în ianuarie 2014 și terminase anii 2014 și 2015 în Top 3. În 2017, însă, a ajuns pentru prima dată în carieră în poziția de lider mondial.
Pe 7 octombrie 2017, la China Open, la Beijing, Halep a întâlnit-o în semifinală chiar pe Jelena Ostapenko, adversara care o învinsese cu câteva luni înainte în finala de la Roland Garros. Halep a câștigat partida cu 6-2, 6-4 și își asigurase, matematic, primul loc mondial.
MEDIAFAX a relatat imediat momentul și a surprins reacția Simonei Halep.
„Este uimitor că sunt numărul 1 mondial. Mulţumesc pentru sprijinul din această săptămână, mulţumesc China. Am avut meciuri incredibile, am reuşit s-o înving pe Maria Sharapova. Vreau să mulţumesc familiei, staff-ului meu. E ziua mea specială. E foarte multă emoţie în acest moment, mulţumesc Andrei (n.red. Andrei Pavel). Vă aştept şi mâine, turneul nu este încheiat încă”, a declarat Simona Halep la finalul partidei cu Ostapenko”, a scris MEDIAFAX.
La scurt timp după ce a scris istorie, Halep l-a sunat pe tatăl ei pentru a împărtăși bucuria, însă amândoi au fost copleșiți de emoții.
„Am vorbit foarte puţin cu Simona. Mi-a zis: ≪Tată, am reuşit!≫ Apoi am izbucnit în lacrimi, eu mai mult, şi am zis că vorbim mai târziu. Am avut încredere totală în ea. De asta am investit tot. Primul telefon l-am primit de la Gică Hagi. Mi-a urat să ne ajute Dumnezeu să rămânem cât mai mult timp în top 10. Singurul lucru important e să nu iubeşti banii. Dacă iubeşti banii, ei te întorc din drum. Ne-am gândit doar la performanţă.”, a declarat Stere Halep la acel moment, potrivit MEDIAFAX.
Simona Halep la Beijing, 2017. Sursa foto: Anadolu Agency/HEPTA via Mediafax Foto
Halep a vorbit ulterior și despre momentele dificile care au precedat performanța, inclusiv finala pierdută la Roland Garros și înfrângerea de la US Open.
„Cel mai greu moment a fost în finala de la Roland Garros, pentru că atunci am avut prima şansă de a deveni numărul unu, dar şi de a câştiga un turneu de Mare Şlem. (…) După meciul de la US Open, Darren mi-a spus că am avut un serviciu de rahat şi de aceea am pierdut cu Şarapova. Şi am zis ≪OK, dacă acesta este singurul lucru pe care trebuie să-l îmbunătăţesc ca să o înving, atunci voi lucra şi mai mult≫”, mărturisea Halep, într-un interviu preluat de MEDIAFAX.
Prin această performanță, Halep a fost prima româncă ajunsă pe locul 1 mondial în tenis și a 25-a jucătoare din istoria clasamentului WTA care a ocupat această poziție.
Deși a pierdut ulterior finala de la Beijing, în fața Carolinei Garcia, acest lucru nu a mai schimbat performanța istorică obținută în semifinală.
2017, un an în care MEDIAFAX a fost în mijlocul istorieiProtestele împotriva OUG 13, moartea Regelui Mihai și performanța istorică a Simonei Halep au fost trei momente foarte diferite, dar care au definit România anului 2017.
Pentru MEDIAFAX, toate trei au însemnat aceeași misiune: informația transmisă rapid, direct din mijlocul evenimentelor, cu declarații, reacții și relatări de la fața locului.
De la reporterii aflați în Piața Victoriei, în marile orașe ale țării sau în diaspora, la jurnaliștii care au urmărit funeraliile Regelui Mihai și apoi momentul istoric al Simonei Halep, agenția a documentat un an în care România a trecut prin protest, doliu și mândrie.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo când aceasta se întâmpla.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Sorin Ionescu, propunerea PSD pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar în Guvernul Luca Niculescu și director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara, a trecut cu 7 proba de competențe din concursul național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școli, potrivit publicației Tribuna Învățământului.
Sorin Ionescu va fi prezent luni la audierile de Învățământ din Parlament, programate între 17:00 și 18:00.
„Nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”Ionescu spune că renunță să se mai prezinte la următoarea etapă a concursului de competențe pentru directori din acest an, programate pentru marți.
„Nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”, a declarat Ionescu pentru publicația citată.
Despre prima probă, eliminatorie, a concursului, Sorin Ionescu a explicat că nu și-a gestionat corect timpul:
„Am luat 70 de puncte. Greșeala mea a fost că nu mi-am manageriat corect timpul. Eu sunt profesor de istorie. Deci vă dați seama că noi, teoretic, suntem un pic îndepărtați de matematică ca formare”.
„Sigur că e de discutat despre timpul de lucru, dar dacă s-a urmărit capacitatea de reacție a noastră ca director, dacă s-a urmărit capacitatea noastră de a înțelege un text la prima vedere este ok. Din când în când, ca profesor, e bine să mai iei locul și în bancă, să te pui în locul elevilor. Eventual îi vei înțelege mult mai bine”.
Cine este Sorin IonescuÎnainte de a ajunge director, Sorin Ionescu a lucrat în administrația școlară, ca inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Timiș.
În activitatea de director, Sorin Ionescu a susținut folosirea tehnologiei în procesul de învățământ și adaptarea școlii la nevoile elevilor.
În anul școlar 2025-2026, Colegiul Național Bănățean a introdus un program-pilot pentru elevii de clasa a XII-a, care prevede patru zile de cursuri cu prezență fizică și o zi de activități online. Măsura a fost justificată prin nevoia de a reduce oboseala elevilor din anii terminali și de a le permite să se concentreze asupra disciplinelor de Bacalaureat și a pregătirii pentru admiterea la facultate.
De la Consiliul Local la funcția de subprefectÎn paralel cu activitatea didactică, Ionescu a urmat o carieră politică în PSD.
A fost consilier local al municipiului Timișoara în mandatul 2016-2020 și a făcut parte din structurile de conducere ale organizației municipale a partidului.
În ianuarie 2022, a fost numit subprefect al județului Timiș, la propunerea PSD, funcție pe care a ocupat-o aproximativ 27 de luni.
În aprilie 2024, a demisionat din funcția de subprefect pentru a candida la alegerile locale, deschizând lista PSD pentru Consiliul Local Timișoara.
Dacă ajunge la Educație, Sorin Ionescu ar urma să se ocupe de învățământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educației, unde funcția de ministru plin ar urma să fie ocupată de Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație.
Formula ar introduce o noutate – o conducere împărțită între un ministru tehnocrat și un ministru delegat cu susținere politică.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, accidentul a fost semnalat printr-un apel la 112 în jurul orei 7.00, pe drumul național 22, între localitățile Năvodari și Lumina.
La fața locului intervin pompierii cu o autospecială de stingere, două echipaje SMURD și trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean.
Traficul rutier în zonă este blocat pe ambele sensuri de mers, iar polițiștii acționează pentru redirecționarea circulației pe rute alternative.
ISU Constanța anunță că zece persoane au fost implicate în accident. Sunt cinci răniți, dintre care o persoană este în stare de inconștiență.
Aceasta a fost preluată de SMURS și transportată la spital.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul.
PSD a anunțat care este programul miniștrilor propuși de partid în Guvernului Luca Niculescu:
Luni, 18 octombrie:
12:00 – Florin Barbu, propus la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
12:30 – Alexandru Stoica, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
13:30 – Radu Oprea, propus la Ministerul Apărării Naționale
14:00 – Daniel Zamfir, propus la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
17:30 – Marian Neacșu, propus viceprim-ministru și la Ministerul Afacerilor Interne
18:00 – Ovidiu Popa, propus la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
18:30 – Natalia Intotero, propusă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Marți, 20 octombrie:
09:00 – Radu Marinescu, propus la Ministerul Justiției
09:30 – Mihai Ghigiu, propus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
10:30 – Florin Manole, propus la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
11:00 – Alexandru Rogobete, propus la Ministerul Sănătății.
Potrivit calendarului, audierile miniștrilor propuși de Luca Niculescu sunt programate luni, 19 octombrie, între orele 12.00 și 20.30, și marți, 20 octombrie, între orele 9.00 și 12.00.
Fiecare candidat va fi audiat de comisiile parlamentare de specialitate, care vor emite avize consultative pentru portofoliile pentru care au fost propuși.
Marți, de la ora 14.00, parlamentarii se vor reuni pentru prezentarea programului de guvernare și a listei Cabinetului de către premierul desemnat Luca Niculescu. Vor urma dezbateri și votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului pentru programul și întreaga listă a Guvernului.
Votul de învestitură se va desfășura secret, cu bile.
Luca Niculescu a depus la Parlament lista membrilor Guvernului propus și programul de guvernare, în 15 octombrie.
Guvernul are nevoie de cel puțin 233 de voturi.
Lista membrilor GuvernuluiCabinetul prezentat de Luca Niculescu are 19 membri, dintre care 11 propuși de PSD și 8 independenți, inclusiv premierul.
Lista completă:
• Prim-ministru: Luca-Alexandru Niculescu (independent)
• Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD)
• Transporturi și Infrastructură: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD)
• Finanțe: Alexandru Nazare (independent)
• Afaceri Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent)
• Justiție: Radu Marinescu (PSD)
• Apărare Națională: Ștefan-Radu Oprea (PSD)
• Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD)
• Ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru (independent)
• Energie: Dumitru Chisăliță (independent)
• Agricultură și Dezvoltare Rurală: Florin-Ionuț Barbu (PSD)
• Mediu, Ape și Păduri: Natalia-Elena Intotero (PSD)
• Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație: Marcel-Alexandru Stoica (PSD)
• Investiții și Proiecte Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD)
• Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială: Petre-Florin Manole (PSD)
• Sănătate: Alexandru-Florin Rogobete (PSD)
• Educație și Cercetare: Valentin-Sorin Costreie (independent)
• Ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu (PSD)
• Cultură: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (independent).
PNL și UDMR au anunțat că sunt dispuse să voteze învestirea fără să intre la guvernare, iar USR a anunțat că va vota împotrivă.
Luca Niculescu a fost desemnat de președintele Nicușor Dan. Este a patra nominalizare pentru funcția de premier în cinci luni.
Confruntarea, transmisă de postul Band TV, a avut loc într-un moment în care cei doi candidați sunt despărțiți de numai câteva procente, iar rezultatul scrutinului din 25 octombrie rămâne incert, arată AP.
Lula i-a cerut adversarului să își facă publice finanțele personaleCel mai tensionat moment al dezbaterii a apărut atunci când Lula i-a propus lui Flávio Bolsonaro ca amândoi să își supună finanțele personale verificărilor autorităților înaintea celui de-al doilea tur. Scopul, potrivit președintelui brazilian, ar fi identificarea eventualelor tranzacții suspecte care necesită explicații.
Senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Sursa foto: brasildefato.com.br
Propunerea a venit într-un moment delicat pentru senatorul în vârstă de 45 de ani. Tot duminică, Poliția Federală a Braziliei a cerut Curții Supreme să autorizeze deschiderea unei anchete împotriva lui Flávio Bolsonaro, în legătură cu o acuzație de spălare de bani care implică un avocat apropiat acestuia.
Senatorul este investigat și în legătură cu relațiile sale cu Daniel Vorcaro, un fost bancher controversat care a finanțat un film despre viața lui Jair Bolsonaro. Flávio Bolsonaro respinge acuzațiile și neagă că ar fi comis vreo ilegalitate.
Fiul lui Bolsonaro a câștigat primul tur. Diferența față de Lula este foarte micăPrimul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de Flávio Bolsonaro, cu 47% din voturi, în timp ce Lula a obținut 45%. Sondajele recente indică o confruntare foarte strânsă înaintea votului decisiv din 25 octombrie.
În timpul dezbaterii, Flávio Bolsonaro a susținut că economia Braziliei s-ar îmbunătăți prin înlăturarea lui Lula de la putere și combaterea corupției. Președintele în vârstă de 80 de ani și-a apărat rezultatele economice și programele de asistență socială.
Lula quis lacrar em cima de Flávio Bolsonaro e tomou uma LAPADA!
Lula: “Queria que você me explicasse sobre o Vorcaro. Os R$ 134 milhões.”
Flávio: “Calma, que não é dinheiro por fora igual ao teu, não. Vorcaro disse que deu R$ 30 milhões pro Instituto Lula por fora.” https://t.co/QbXtuHFiBH
— Pri (@Pri_usabr1) October 18, 2026
Analiștii se așteptau ca dezbaterea să fie folosită pentru atragerea alegătorilor indeciși. În schimb, cei doi candidați au recurs frecvent la atacuri personale, inclusiv la adresa membrilor familiilor lor. Unele schimburi de replici au devenit atât de aprinse încât intervențiile candidaților au fost dificil de urmărit.
Tatăl candidatului Bolsonaro execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoareÎnaintea dezbaterii, zeci de mii de susținători ai celor doi candidați au participat la manifestații în São Paulo, Rio de Janeiro și alte orașe braziliene. Susținătorii lui Flávio Bolsonaro s-au adunat pe bulevardul Paulista din São Paulo, alături de mai mulți aliați politici importanți.
O parte dintre participanți au cerut eliberarea fostului președinte Jair Bolsonaro, care execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-o tentativă de lovitură de stat. De cealaltă parte, susținătorii lui Lula au organizat manifestații pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro, în Brasília și în alte 16 capitale de state braziliene.
Rezultatul alegerilor ar putea schimba relațiile Braziliei cu SUA și ChinaMiza scrutinului depășește politica internă a Braziliei, cea mai mare economie din America Latină, cu o populație de aproximativ 214 milioane de locuitori. Flávio Bolsonaro este un aliat al președintelui american Donald Trump, iar o victorie a sa ar putea consolida influența Statelor Unite în regiune.
În schimb, realegerea lui Lula pentru un al patrulea mandat neconsecutiv ar însemna continuarea politicii sale de menținere a unei distanțe față de Washington și de aprofundare a relațiilor economice și diplomatice cu China. Cei doi candidați urmează să participe vineri la o nouă dezbatere televizată, organizată de TV Globo, înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică, 25 octombrie.
Liderul de la Kremlin a propus o întâlnire cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit The Wall Street Journal. Kremlinul a confirmat că au loc discuții privind o posibilă întâlnire în trei, dar nu s-a ajuns la o înțelegere în ceea ce privește organizarea acesteia sau subiectele care ar urma să fie abordate.
Întâlnirea ar putea avea loc cu ocazia summitului Organizației pentru Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18 și 19 noiembrie, în orașul chinez Shenzhen.
Un oficial american a declarat pentru sursa citată că Trump nu a acceptat propunerea, deși ar putea fi receptiv la idee, în condițiile în care își dorește încheierea războiului.
Zelenski ar fi exclus de la negocieriO eventuală întâlnire între Putin, Trump și Xi Jinping, fără participarea președintelui ucrainean, ar fi fără precedent și ar provoca îngrijorare în capitalele europene. Ucraina și aliații săi se tem că apropierea dintre liderul american și cel rus ar putea duce la un acord favorabil Moscovei.
Relațiile dintre Trump și Zelenski continuă să fie marcate de tensiuni publice. Președintele american a afirmat duminică, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, că liderul ucrainean „nu vrea să încheie acest război și probabil nu a vrut niciodată”.
Trump i-a cerut, de asemenea, lui Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești de motorină. La rândul său, președintele ucrainean a criticat decizia Washingtonului de a suspenda temporar anumite sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că măsura îl încurajează pe Putin să continue războiul.
China încearcă să își consolideze rolul diplomaticO întâlnire între cei trei lideri ar putea consolida, de asemenea, rolul Chinei în negocierile internaționale, însă Beijingul va trebui să țină cont și de relațiile economice cu Europa.
Potrivit sursei citate, oficialii chinezi se tem că un asemenea summit ar putea eclipsa rolul Beijingului în regiune, chiar în timpul reuniunii APEC.
Xi Jinping încearcă să mențină relațiile cu Rusia fără să pună însă în pericol legăturile economice cu statele europene.
Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât Real Sociedad ocupa o poziție din partea inferioară a clasamentului și obținuse o singură victorie în actualul sezon înaintea întâlnirii cu Barcelona, potrivit Reuters.
Barcelona a marcat în primul minut, dar a pierdut meciulPartida disputată pe stadionul Zubieta a început perfect pentru Barcelona. Patri Guijarro a deschis scorul în primul minut, iar echipa catalană părea pregătită să își continue seria de rezultate pozitive.
Real Sociedad a revenit însă prin golul marcat de Cecilia Marcos, înainte ca Ainhoa Marín să înscrie golul care a adus victoria formației basce. Succesul cu 2-1 a reprezentat doar a doua victorie a echipei Real Sociedad în actuala ediție a campionatului spaniol feminin. În urma rezultatului, formația a urcat pe locul 11, cu opt puncte.
Aceeași echipă a învins Barcelona și în urmă cu 350 de zileÎnfrângerea are o particularitate: ultima echipă care reușise să învingă Barcelona fusese tot Real Sociedad. În noiembrie 2025, formația bască se impusese cu 1-0, provocând singurul eșec al Barcelonei din sezonul trecut. De atunci, catalanele au disputat 45 de meciuri consecutive fără să piardă.
În sezonul precedent, Barcelona a câștigat patru trofee importante: Liga Campionilor, campionatul Spaniei, Cupa Reginei și Supercupa Spaniei. Înfrângerea de duminică este prima suferită de echipă în actuala ediție a Ligii F.
Barcelona rămâne lider, dar Real Madrid s-a apropiat la două puncteÎn ciuda eșecului, Barcelona continuă să conducă clasamentul campionatului feminin al Spaniei, cu 18 puncte. Real Madrid ocupă poziția secundă, cu 16 puncte, după victoria cu 3-1 obținută sâmbătă împotriva formației Espanyol. Real Sociedad a ajuns la opt puncte și ocupă locul 11, după una dintre cele mai importante victorii ale începutului de sezon.
Stephen Hawking, unul dintre cei mai cunoscuți fizicieni ai lumii, a murit în 2018, dar avertismentele sale despre viitor continuă să fie discutate, mai ales pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și a ingineriei genetice, scrie Blic.
Potrivit retrospectivei publicate, omul de știință considera că supraviețuirea civilizației va depinde atât de modul în care oamenii gestionează tehnologiile emergente, cât și de capacitatea lor de a preveni dezastrele globale. Predicțiile sale reprezentau scenarii și avertismente, nu certitudini științifice despre viitor.
1. Inteligența artificială ar putea deveni mai puternică decât oameniiUna dintre cele mai mari preocupări ale lui Hawking era dezvoltarea unei inteligențe artificiale capabile să depășească abilitățile umane. Fizicianul nu se temea neapărat de apariția unor mașini răuvoitoare, ci de sisteme extrem de eficiente care ar urmări obiective incompatibile cu interesele oamenilor.
Inteligența artificială ar putea deveni mai puternică decât oamenii. Imagine ilustrativă. Sursa foto: imagine generată de AI
El compara situația cu distrugerea accidentală a unui mușuroi în timpul construirii unei hidrocentrale: oamenii nu urmăresc exterminarea furnicilor, însă acestea pot deveni victimele unui proiect asupra căruia nu au niciun control. Hawking avertiza și asupra dezvoltării armelor autonome, considerând necesară reglementarea tehnologiei înaintea declanșării unei curse a înarmării.
2. Stephen Hawking: oamenii modificați genetic ar putea forma o nouă elităUnul dintre cele mai controversate scenarii formulate de Hawking privea apariția unor persoane ale căror capacități fizice și intelectuale ar putea fi îmbunătățite prin inginerie genetică. Tehnologii precum CRISPR, care permit modificarea precisă a materialului genetic, ar putea deschide posibilități medicale importante, dar și noi forme de inegalitate.
Hawking se temea că accesul inegal la asemenea intervenții ar putea produce o categorie de „supraoameni”, capabili să-și îmbunătățească permanent propriile caracteristici. Într-un asemenea scenariu, persoanele fără modificări genetice ar putea ajunge dezavantajate economic, social și politic. Nu există însă dovezi că o asemenea categorie de oameni ar urma inevitabil să apară.
3. Războiul nuclear ar putea amenința civilizațiaHawking considera conflictele nucleare printre cele mai grave pericole create chiar de omenire. El avertiza că dezvoltarea tehnologică nu a fost însoțită întotdeauna de o capacitate similară de cooperare și responsabilitate. În opinia sa, reducerea agresivității și cultivarea empatiei erau esențiale pentru evitarea unor conflicte cu urmări catastrofale.
4. Schimbările climatice ar putea transforma radical PământulFizicianul atrăgea atenția asupra încălzirii globale, topirii calotelor glaciare și modificărilor sistemelor climatice. În unele avertismente, a invocat planeta Venus, unde temperaturile extreme și efectul de seră fac suprafața incompatibilă cu viața umană.
Comparația era folosită pentru a ilustra pericolele unor schimbări climatice extreme, nu pentru a afirma că Pământul va deveni inevitabil o a doua Venus.
Una din predicțiile lui Hawkins atrage atenția că schimbările climatice ar putea transforma radical Pământul. Foto: Ozgun Tiran / Anadolu/ABACAPRESS.COM
5. Un asteroid uriaș ar putea provoca o catastrofă globalăHawking considera și impactul unui asteroid de mari dimensiuni o amenințare care nu trebuie ignorată. El amintea de evenimentul petrecut în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, asociat cu dispariția dinozaurilor non-aviari și cu o extincție în masă.
Fizicianul avertiza asupra vulnerabilității Pământului în fața unor asemenea evenimente cosmice. Între timp, cercetările privind detectarea și devierea asteroizilor au avansat, însă prevenirea tuturor impacturilor periculoase rămâne o provocare.
6. Contactul cu extratereștrii ar putea avea consecințe imprevizibileHawking considera posibilă existența vieții inteligente în alte regiuni ale Universului, dar recomanda prudență în încercările de contact. O civilizație extraterestră mult mai avansată tehnologic ar putea avea interese imposibil de anticipat de oameni.
Fizicianul atrăgea atenția că o eventuală întâlnire nu ar trebui presupusă automat pașnică. Aceste avertismente erau speculative, neexistând dovezi confirmate ale contactului cu o civilizație extraterestră.
7. Stephen Hawking mai considera că omenirea ar putea avea nevoie să colonizeze alte planeteÎn fața numeroaselor riscuri, Hawking susținea că supraviețuirea pe termen foarte lung a umanității nu ar trebui să depindă exclusiv de Pământ. El considera Luna și Marte posibile prime destinații pentru viitoare așezări umane.
Totuși, radiațiile cosmice, gravitația diferită și dificultatea asigurării resurselor fac colonizarea permanentă extrem de complicată. Hawking era interesat și de călătoriile interstelare, inclusiv către sisteme planetare apropiate, precum cel al stelei Proxima Centauri.
Printre tehnologiile pe care le considera promițătoare se numărau sistemele de propulsie cu ajutorul luminii și fuziunea nucleară. Deși avertiza asupra unor amenințări majore, fizicianul vedea în cercetarea științifică și posibilitatea găsirii unor soluții, inclusiv dezvoltarea fuziunii nucleare ca sursă de energie cu emisii directe reduse de carbon.
O explozie urmată de un incendiu s-a produs duminică seară în sala motoarelor unui petrolier care a lovit o mină marină în partea de sud a Strâmtorii Ormuz. Nava încerca să părăsească zona în momentul incidentului.
Potrivit autorităților iraniene, citate de Anadolu, petrolierul și-a dezactivat toate sistemele de localizare și navigație încă de la începutul călătoriei și a încercat să părăsească Strâmtoarea Ormuz prin coridorul sudic, aflat în apropierea coastelor Omanului.
Statele Unite încurajează navele comerciale să folosească această rută, însă Iranul nu o recunoaște și cere ca toate navele să obțină autorizația Teheranului înainte de traversarea strâmtorii.
Gărzile Revoluționare (IRGC), forța militară de elită a Iranului, au acuzat echipajul că a încălcat aceste restricții și au amenințat cu măsuri dure navele care nu respectă regulile impuse de Teheran.
Autoritățile iraniene nu au precizat numele petrolierului, pavilionul sub care naviga sau dacă există victime.
Iranul amenință navele care își dezactivează sistemele de navigațieMarina militară a IRGC a avertizat că va lua măsuri severe împotriva navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic cu sistemele de navigație și de identificare oprite.
Este cel de-al treilea incident de acest fel anunțat de autoritățile iraniene în ultimele trei zile.
Sâmbătă, un petrolier de mare capacitate, care transporta peste două milioane de barili de țiței, a lovit o mină marină și a luat foc, în timp ce încerca să traverseze strâmtoarea pe o rută neautorizată de Iran.
Vineri, un alt petrolier a lovit o mină marină în aceeași zonă. La bordul navei s-a produs o explozie, urmată de incendiu.
Strâmtoarea Ormuz, sub controlul IranuluiStrâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, se află în centrul conflictului dintre Iran și Statele Unite.
Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și alte hidrocarburi tranzitau această rută.
Războiul a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear iranian și de arsenalul său de rachete. Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a unor obiective americane din mai multe state din Orientul Mijlociu, restricționând drastic traficul prin Strâmtoarea Ormuz.
Ulterior, Statele Unite au instituit o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar în iunie Washingtonul și Teheranul au semnat un memorandum de înțelegere privind libertatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Aplicarea acordului a fost însă blocată de neînțelegerile privind rutele maritime, controlul traficului prin strâmtoare și condițiile ridicării blocadei americane.
În prezent, Iranul continuă să restricționeze traficul prin strâmtoare și amenință navele care încearcă să o traverseze fără aprobarea autorităților iraniene.
Compania din San Francisco intenționează să folosească acțiunile pentru a finanța proiecte care aduc beneficii societății, precum sprijinirea persoanelor care riscă să își piardă locurile de muncă din cauza inteligenței artificiale, relatează TechBuzz.
Anthropic a început să prezinte situația sa financiară unor potențiali investitori, ceea ce sugerează că firma s-ar putea pregăti pentru listarea la bursă.
Sprijin pentru angajații înlocuiți de AIFondul Anthropic de Interes Public va susține organizații nonprofit, proiecte sociale și persoane care se confruntă cu schimbările provocate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
Unul dintre domeniile avute în vedere este piața muncii. Anthropic avertizează că inteligența artificială ar putea genera beneficii economice uriașe, dar și instabilitate pentru numeroși angajați, pe măsură ce anumite activități vor fi preluate de sistemele automatizate.
Compania a alocat deja 200 de milioane de dolari pentru studierea și reducerea consecințelor inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă.
Noul fond ar putea permite finanțarea unor programe de sprijin mai ample. Anthropic nu a anunțat deocamdată cine va primi ajutoare sau în ce condiții.
Valoarea fondului ar putea crește odată cu dezvoltarea companieiPentru început, Anthropic intenționează să transfere 5% din acțiunile sale către fond, după obținerea aprobării acționarilor.
Conducerea ar putea decide și alocarea unui nou pachet de 2% din acțiuni pentru fiecare creștere cu 50% a valorii companiei, calculată de la un prag care nu a fost încă făcut public.
Astfel, fondul ar putea deveni tot mai valoros dacă Anthropic își continuă dezvoltarea.
Acțiunile nu reprezintă însă bani disponibili imediat pentru beneficiari. Valoarea resurselor și modul în care acestea vor fi folosite depind de evoluția companiei și de regulile de administrare a fondului.
Anthropic a precizat că acțiunile deținute de fond nu vor fi utilizate pentru activități de lobby sau pentru finanțarea politică, nici în Statele Unite, nici în alte țări.
Anthropic, între profit și responsabilitate socialăAnthropic este una dintre cele mai mari companii private din industria inteligenței artificiale. Susținută financiar de investitori precum Google și Amazon, compania se pregătește pentru o posibilă listare la bursă, care ar putea atrage numeroși investitori.
Angajamentul social ar putea avea însă și consecințe asupra modului în care Anthropic ia deciziile de afaceri.
Investițiile în siguranța inteligenței artificiale pot presupune costuri ridicate și pot încetini lansarea unor produse. Compania încearcă astfel să mențină un echilibru între obiectivele financiare și responsabilitatea față de societate.
Anthropic a fost înființată ca o companie de interes public, ceea ce înseamnă că trebuie să țină cont și de consecințele activității sale asupra societății, nu doar de profitul acționarilor.
Claude, implicat într-o sesizare falsă la polițieTehnologia dezvoltată de Anthropic a provocat și incidente. În Philadelphia, asistentul Claude a transmis poliției o sesizare falsă privind o crimă. Cazul a atras atenția asupra riscurilor utilizării sistemelor de inteligență artificială care pot acționa pe baza unor informații greșite.
Cercetătorii Anthropic au avertizat, de asemenea, că modelele de inteligență artificială ar putea deveni capabile să se copieze singure pe diferite dispozitive, fără intervenția oamenilor. O asemenea capacitate ar ridica noi probleme legate de controlul asupra sistemelor avansate.
Compania a permis recent unor experți independenți să verifice siguranța modelelor sale de inteligență artificială, oferindu-le acces extins la sistemele evaluate.
Anthropic se află și într-un conflict juridic cu Pentagonul. Compania contestă restricțiile impuse de Departamentul american al Apărării asupra utilizării modelelor sale de inteligență artificială.
În același timp, concurența din industrie devine tot mai puternică. Replit, o platformă americană care permite dezvoltarea de aplicații cu ajutorul inteligenței artificiale, a renunțat la serviciile Anthropic în favoarea OpenAI. Directorul general al Replit a explicat că decizia a fost luată din cauza costurilor ridicate.
Anthropic încearcă astfel să își păstreze poziția pe piața inteligenței artificiale, fără să renunțe la obiectivul declarat de a dezvolta tehnologii sigure. Fondul cu scop social reprezintă o parte a acestui angajament.
Compania australiană Woodside Energy a confirmat duminică faptul că activitatea unei platforme din cadrul proiectului de gaze naturale Scarborough, situat în largul coastelor Australiei de Vest, era în continuare suspendată din cauza unui protest Greenpeace. Potrivit Reuters, patru activiști au escaladat instalația sâmbătă, iar doi dintre ei au petrecut noaptea pe platformă.
Corturi suspendate pe patformăInstalația se află la aproximativ 375 de kilometri de coasta de nord-vest a Australiei de Vest.
Protestatarii au întins pe platformă bannere cu mesajul „Opriți gazele poluante ale Woodside. Salvați reciful Scott”. Cei doi activiști care au rămas peste noapte au instalat și corturi suspendate.
Organizația Greenpeace a transmis că intenționează să ocupe instalația cât mai mult timp posibil.
Un purtător de cuvânt al Woodside Energy a precizat că suspendarea activității se desfășoară „în condiții de siguranță”, în urma „accesului neautorizat” al protestatarilor. Compania a întrerupt sâmbătă lucrările de pregătire pentru punerea în funcțiune a instalației.
Proiectul Scarborough, în valoare de 12,5 miliarde de dolari, era finalizat în proporție de 98% la momentul protestului.
Protest pentru salvarea unui recif de coraliGreenpeace protestează și împotriva unui alt proiect de exploatare a gazelor naturale al companiei Woodside, numit Browse, care ar putea pune în pericol reciful Scott, un ecosistem de corali situat la aproximativ 390 de kilometri de coasta de nord-vest a Australiei de Vest.
Reciful este o zonă importantă de hrănire pentru balena albastră pigmeu, o subspecie aflată în pericol de dispariție.
Greenpeace și alte organizații de mediu se tem că exploatarea gazelor naturale în apropierea recifului ar putea pune în pericol ecosistemul marin.
Potrivit Greenpeace Australia Pacific, compania Woodside intenționează să foreze până la 57 de puțuri pentru extracția petrolului și gazelor în zona recifului Scott. Reprezentanții organizației de mediu au declarat că proiectul ar transforma reciful, unde trăiesc țestoase marine verzi și balene albastre pigmee, într-o zonă industrială de exploatare a gazelor.
Aproximativ 500.000 de persoane au cerut autorităților australiene să oprească proiectul și să protejeze reciful.
Woodside Energy susține însă că activitățile proiectului Browse nu ar intra în contact fizic cu reciful în zonele unde adâncimea apei este mai mică de 75 de metri. Compania a precizat anterior că a organizat consultări privind protecția mediului pentru acest proiect încă din 2018.
Doi activiști Greenpeace, reținuți de polițiePoliția australiană de Frontieră a anunțat că lucrează împreună cu autoritățile federale și locale pentru gestionarea incidentului.
Duminică, forțele speciale ale poliției au intervenit cu un elicopter pe platforma ocupată de activiști. Potrivit Greenpeace, cei doi protestatari și-au desprins echipamentele de escaladă în condiții de siguranță și au fost reținuți de poliție. Până duminică seara, autoritățile încă nu formulaseră acuzații împotriva lor.
Organizația a precizat că activiștii ajunseseră în zona platformei la bordul navei Rainbow Warrior, folosită de Greenpeace pentru campaniile sale de protejare a mediului marin.
Un avion al companiei Austrian Airlines, care efectua cursa Tel Aviv–Viena, a fost deviat spre aeroportul din Sofia, după ce echipajul a primit o amenințare cu bombă, în timp ce aeronava se afla în apropierea graniței dintre Bulgaria și România. La bord se aflau 57 de persoane, iar aeronava a aterizat în siguranță.
Potrivit Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, citat de BTA, incidentul s-a produs duminică, în timpul zborului OS82, operat cu un Airbus A320.
Un MiG-29, trimis să escorteze aeronavaForțele Aeriene bulgare au ridicat de la sol un avion de vânătoare MiG-29, care a escortat aeronava de pasageri până la aterizarea pe aeroportul din Sofia.
Ministerul Apărării din Bulgaria a precizat că intervenția s-a desfășurat în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, în coordonare cu Centrul NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania.
Potrivit datelor Flightradar24, citate de AFP, avionul de pasageri a intrat în spațiul aerian al României în jurul orei 21.10, înainte de a schimba direcția și de a se îndrepta spre Sofia.
În timpul zborului, piloții au activat codul de urgență care alertează controlorii de trafic aerian că aeronava se confruntă cu o situație de urgență.
Pasagerii, evacuați și transferați pe alte zboruriAvionul a aterizat pe aeroportul din Sofia la ora 21.42, ora României, la aproximativ două ore și jumătate de la decolarea din Tel Aviv.
La bord se aflau 51 de pasageri și șase membri ai echipajului, respectiv doi piloți și patru însoțitori de bord.
Toate persoanele au coborât în siguranță, iar echipele de intervenție au început verificarea aeronavei pentru a stabili dacă exista un dispozitiv exploziv.
Purtătoarea de cuvânt a Austrian Airlines, Anita Kiefer, a confirmat incidentul și a precizat că prioritatea companiei este siguranța pasagerilor și a echipajului.
Reprezentanții companiei au anunțat că, după încheierea verificărilor de securitate, pasagerii vor fi transferați cât mai repede pe alte zboruri.
Autoritățile bulgare au deschis o anchetăMinisterul Transporturilor din Bulgaria a anunțat constituirea unui grup operativ pentru gestionarea incidentului, iar instituțiile competente au început o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a fost primită amenințarea cu bombă.
Presa israeliană a relatat că la bord se afla și o delegație de tineri care urmează să susțină intervenții la Organizația Națiunilor Unite.
Uniunea Europeană încearcă să adopte cât mai repede noi sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța ar putea schimba poziția Parisului față de Moscova. Marine Le Pen, considerată favorită în cursa prezidențială, susține eliminarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei.
Potrivit The Telegraph, oficialii de la Bruxelles și Kiev pregătesc măsuri pentru situația în care lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) ar câștiga alegerile din aprilie 2027.
Februarie 2027 ar putea fi ultima ocazie pentru noi sancțiuniFebruarie 2027 ar putea reprezenta „ultima ocazie” pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unei surse implicate în discuțiile dintre UE și Ucraina. Oficialii europeni se tem că apropierea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru luna aprilie, va îngreuna negocierile, iar o eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar putea împiedica adoptarea altor măsuri.
Sancțiunile europene necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale UE, ceea ce înseamnă că fiecare țară are drept de veto. Dacă Marine Le Pen ar ajunge președinta Franței, Parisul ar putea folosi acest drept pentru a bloca noi sancțiuni împotriva Moscovei.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat 22 de pachete de sancțiuni.
Cel mai recent, aprobat pe 12 octombrie 2026, a adăugat aproximativ 1.600 de persoane și organizații rusești pe lista sancțiunilor europene, care cuprinde acum aproape 4.600 de persoane și entități.
Marine Le Pen vrea eliminarea sancțiunilor împotriva RusieiMarine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este considerată în prezent favorită pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța.
Ea s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei și a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un „hara-kiri economic”, adică o sinucidere economică.
Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția. „Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”, a declarat ea.
Poziția sa provoacă îngrijorare la Bruxelles, deoarece Franța este unul dintre statele cu cea mai mare influență în Uniunea Europeană, iar schimbarea conducerii politice ar putea modifica sprijinul acordat Ucrainei.
Ucraina încearcă să accelereze negocierile pentru aderarea la UEAutoritățile de la Kiev încearcă, de asemenea, să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană înaintea alegerilor prezidențiale franceze.
Un obiectiv important este deschiderea grupurilor de capitole de negociere, cunoscute drept „clustere”. Acestea reunesc domeniile în care Ucraina trebuie să își adapteze legislația și instituțiile la regulile Uniunii Europene, de la justiție și economie până la agricultură, energie și protecția mediului.
Negocierile de aderare sunt împărțite în șase grupuri, fiecare cuprinzând mai multe domenii în care țara candidată trebuie să aplice regulile europene. Deschiderea unui grup permite începerea negocierilor oficiale.
Ucraina a deschis negocierile pentru justiție și funcționarea instituțiilor democratice în iunie 2026, pentru relațiile externe în iulie, iar pe 13 octombrie a început discuțiile privind piața internă și competitivitatea economică.
Oficialii ucraineni se tem că Marine Le Pen ar putea bloca și aceste negocieri dacă ajunge la conducerea Franței.
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale.
„Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.
Oficialul ucrainean a recunoscut că reformele și respectarea legislației europene sunt necesare pentru aderarea la UE, dar a cerut statelor membre să țină cont și de contribuția Ucrainei la securitatea Europei.
„Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”, a explicat vicepremierul ucrainean.
Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei.
Autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia își dezvoltă capacitățile de război hibrid, care pot provoca instabilitate politică, socială și tehnologică fără atacuri militare directe.
Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit președintelui ucrainean, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.
Ucraina poartă negocieri cu Turcia, Egipt și India pentru redeschiderea unui coridor maritim destinat transportului de cereale și alte produse alimentare. Potrivit Bloomberg, cele trei țări au propus un mecanism care să permită navelor comerciale să circule în siguranță între porturile de la Marea Neagră.
Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale, transporturile maritime de cereale ucrainene sunt suspendate din luna august.
Cum ar funcționa noul coridor maritimTurcia, Egipt și India s-au oferit să contribuie la reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, folosind nave care navighează sub pavilionul lor. Acestea ar urma să transporte produse alimentare atât din porturile ucrainene, cât și din cele rusești.
Pentru ca transporturile să se desfășoare în siguranță, Ucraina și Rusia ar trebui să ajungă la o înțelegere prin care să se angajeze că nu vor ataca navele celor trei țări, indiferent dacă acestea se îndreaptă spre un port ucrainean sau unul rusesc.
„O navă se îndreaptă spre portul nostru, iar alta spre un port rusesc, iar noi convenim să nu atacăm niciuna dintre aceste nave”, a explicat Zelenski.
Președintele ucrainean a precizat însă că Rusia nu acceptă această înțelegere, deși Turcia, Egipt și India au încercat în repetate rânduri să obțină acordul Moscovei.
Exporturile ucrainene, la o treime din cantitățile obișnuiteUcraina își exportă cea mai mare parte a produselor agricole prin porturile de la Marea Neagră, care au capacitatea de a expedia până la 40 de milioane de tone de cereale pe an.
Transporturile maritime de cereale au fost suspendate în august, în urma atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a navelor comerciale.
Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Agriculturii, țara mai poate exporta în prezent doar 38% din cantitățile obișnuite.
Zelenski a explicat că transportul feroviar nu poate înlocui exporturile maritime. „Nu putem transporta asemenea volume pe calea ferată”, a spus președintele ucrainean.
Zelenski cere redeschiderea coridoarelor de solidaritateÎn paralel cu negocierile pentru reluarea transporturilor prin Marea Neagră, Ucraina a solicitat Uniunii Europene să reactiveze coridoarele de solidaritate. Mecanismul, introdus în 2022, după invazia rusă, a permis transportul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și porturile europene.
„Cerem UE să redeschidă coridoarele de solidaritate pentru a facilita exporturile de cereale. Toată lumea are nevoie de aceste cereale”, a declarat Zelenski.
Ucraina a cerut, de asemenea, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să permită tranzitul transporturilor de cereale ucrainene.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să fie transportate către alte destinații, fără să ajungă pe piața ungară.
