Dumitru Chisăliță, fondatorul și președintele Asociației Energia Inteligentă, este propunerea pentru conducerea Ministerului Energiei în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu, potrivit surselor Mediafax.
Inginer de profesie, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul energetic, Chisăliță a lucrat în sectorul gazelor naturale, a ocupat funcții de conducere și a devenit una dintre vocile cunoscute în dezbaterile publice despre prețurile energiei, siguranța aprovizionării și tranziția energetică.
Studii în inginerie și o carieră în sectorul gazelor naturalePotrivit CV-ului său, Dumitru Chisăliță a absolvit Facultatea de Inginerie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, la profilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție.
Ulterior, și-a completat pregătirea cu studii de masterat în valorificarea gazelor naturale, managementul și marketingul petrolului, precum și modernizarea energetică a clădirilor.
De asemenea, el a obținut atestări profesionale în domeniul expertizei tehnice pentru petrol și gaze, al auditului energetic și al eficienței energetice a clădirilor.
Potrivit documentului, Chisăliță are peste 15 ani de experiență în funcții de management în companii din sectorul gazelor naturale și o activitate profesională și academică de peste 30 de ani.
De-a lungul carierei, a lucrat în domeniul gazelor naturale și a fost implicat în activități de consultanță și expertiză tehnică. A avut și legături cu mediul universitar, unde a fost cadru didactic în domeniul instalațiilor și al specializărilor asociate sectorului energetic.
Asociația Energia Inteligentă și intervențiile în dezbaterea publicăDumitru Chisăliță a fondat, în 2016, Asociația Energia Inteligentă (AEI), organizație care promovează eficiența energetică, transparența pieței și protejarea consumatorilor.
Asociația a derulat proiecte și a publicat analize despre sărăcia energetică, prețurile gazelor și electricității, drepturile consumatorilor și politicile publice din domeniu.
El a devenit cunoscut publicului și prin intervențiile sale în presă, pentru că a criticat modul în care autoritățile au gestionat unele dintre problemele structurale ale sistemului energetic din România.
În august 2026, într-o analiză despre vulnerabilitățile sistemului energetic, el a susținut că dificultățile din prezent nu sunt un eșec al energiilor regenerabile, ci sunt rezultatul modului în care a fost organizată tranziția energetică.
Dumitru Chisăliță a lucrat la Romgaz și Transgaz, iar în 2010 a devenit director al Departamentului de vânzări gaze din cadrul Romgaz.
În 2012, a ocupat funcția de director general al companiei, iar ulterior a fost membru al Consiliului de Administrație. A condus Consiliul de Administrație al Romgaz în perioadele 2016-2017 și în 2025.
Între octombrie 2023 și 2025, Chisăliță a fost consilier onorific al ministrului Energiei.
De asemenea, a predat la Universitatea Transilvania din Brașov, unde a fost cadru didactic în domeniul energiei, inclusiv în cel al hidrogenului și al surselor regenerabile.
Cum ar putea arăta Cabinetul Luca NiculescuPSD a anunțat următoarele propuneri pentru viitorul Guvern:
Potrivit surselor Mediafax, Alexandru Nazare ar urma să rămână la conducerea Ministerului Finanțelor, iar Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO, ar putea fi propus pentru Ministerul Afacerilor Externe.
Pentru Ministerul Educației este vehiculat numele consilierului prezidențial Sorin Costreie, în timp ce la Cultură ar putea ajunge Ioana Ciocan, fondatoarea Art Safari. Bogdan Dumitru ar urma să fie propus pentru conducerea Ministerului Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale.
Rusia a anunțat joi arestarea unui cetățean suedez acuzat că a „trecut ilegal” frontiera rusă cu scopul de a pregăti atacuri împotriva unor obiective militare.
Bărbatul, al cărui nume și vârstă nu au fost dezvăluite, a fost arestat în regiunea Pskov (nord-vest), nu departe de granița cu Letonia, potrivit Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), așa cum a relatat agenția de știri de stat TASS, citată de Le Figaro. „Acesta mergea în Rusia (…) pentru a comite atacuri și acte de sabotaj care vizau obiective militare”, a declarat aceeași sursă.
Diana Buzoianu a anunțat joi că a semnat raportul Corpului de Control cu privire la acțiunile de vânătoare din ianuarie 2026, organizate la Direcția Silvică Iași din cadrul Romsilva. Ministrul interimar al Mediului a anunțat ce a descoperit echipa de control.
„Ce a descoperit Corpul de Control? Directori Romsilva care se adună de prin țară în zile de muncă ca să participe la acțiuni de vânătoare, zeci de angajați zilieri (o parte rude sau cunoscuți ai personalului silvic din Romsilva) care participă la respectivele partidele de vânătoare cu niciun leu plătit oficial și invitați speciali din afara Romsilva la acțiuni de vânătoare care nu au plătit niciun tarif de organizare”, a transmis Diana Buzoianu pe Facebook.
Exemplele prezentate de Diana BuzoianuEa a oferit câteva exemple.
„De exemplu, Directorul Direcției Silvice Botoșani, domnul Havris Marius, și Directorul Direcției Silvice Ialomița, Niță Nicușor, și-au atribuit sarcini de serviciu în nume propriu fix ca să poată să participe la acțiuni de vânătoare la Direcția Silvică Iași. Niciunul dintre directorii care au participat la partide de vânătoare nu au dat rapoarte oficiale care să arate ce era așa mare interes de serviciu pentru ei să bată atâția km în alte județe să vâneze la Direcția Silvică Iași. Așa arată vânătoarea ca ,,management cinegetic” susținută de Direcția Silvică Iași”, a mai scris Diana Buzoianu.
Prejudiciul va fi recuperatMinistrul interimar al Mediului a mai spus că instituția va încerca să recupereze prejudiciul.
„Corpul de control al Ministerului Mediului a cerut să fie aplicate reguli foarte clar pe viitor să nu mai existe invitați externi care nu-și plătesc tarifele. Să fie recuperate prejudiciile. Să fie trasate proceduri clare de cine vine la aceste acțiuni din cadrul Romsilva”, a precizat Diana Buzoianu.
Atacul este primul asupra unei instalații energetice rusești după ce președintele american Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic. Înțelegerea nu a fost confirmată oficial de niciuna dintre cele două părți.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu publicat joi de Financial Times, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice, la solicitarea Statelor Unite. Kievul ar urma însă să reia aceste operațiuni, întrucât Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană.
„Pagubele materiale sunt în curs de evaluare. Serviciile de intervenție lucrează la fața locului”, a transmis guvernatorul Pavel Malkov într-un mesaj publicat pe Telegram.
Oficialul rus a precizat că atacurile au provocat pagube și unui depozit dintr-o altă locație, fără să ofere detalii suplimentare, informează Reuters.
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Riazan provoacă un incendiuRafinăria din Riazan este deținută de compania petrolieră rusă Rosneft și reprezintă o instalație importantă pentru aprovizionarea Moscovei cu combustibil.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă, rafinăria asigură aproape 5% din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. Instalația a fost vizată de mai multe atacuri cu drone în ultimele luni.
Autoritățile regionale nu au comunicat deocamdată amploarea pagubelor provocate de noul atac și nici dacă activitatea rafinăriei a fost întreruptă.
Guvernatorul Pavel Malkov anunțase anterior că orele de curs din școli și grădinițe din două districte au fost anulate din cauza a ceea ce a descris drept atacuri masive cu drone.
Ucraina reia atacurile asupra infrastructurii energetice ruseștiAtacul din regiunea Riazan are loc în contextul incertitudinilor privind un posibil armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.
Donald Trump a anunțat duminică faptul că cele două țări ar fi convenit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat oficial existența unui acord.
Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times că Ucraina a oprit atacurile asupra obiectivelor energetice timp de trei zile, pentru a răspunde solicitărilor Washingtonului. Președintele ucrainean a susținut însă că Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a țării sale, motiv pentru care Kievul intenționează să reia operațiunile.
Declarațiile indică faptul că o eventuală înțelegere privind protejarea infrastructurii energetice nu a dus, până în prezent, la o încetare confirmată de ambele părți a atacurilor asupra acestor obiective.
Rafinăria Rosneft din Riazan, o țintă repetată a atacurilor cu droneInstalațiile de rafinare a petrolului au fost vizate în repetate rânduri de atacuri cu drone în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina. Astfel de operațiuni pot afecta producția și distribuția combustibililor, în funcție de amploarea pagubelor și de durata întreruperii activității.
Rafinăria din Riazan are o importanță deosebită pentru aprovizionarea cu combustibil a Moscovei, iar ponderea sa în capacitatea totală de rafinare a Rusiei o transformă într-un obiectiv relevant pentru infrastructura energetică rusă.
Deocamdată, nu există informații confirmate privind efectele noului atac asupra capacității de producție a rafinăriei. Evaluarea pagubelor este în curs, potrivit autorităților regionale ruse.
Jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi discută azi de la ora 12.00 în direct pe G4Media despre componența guvernului Nicușor Dan – PSD – Luca Niculescu și modul în care noul cabinet va guverna fără o majoritate clară în Parlament.
Cei doi ziariști vor analiza relația PSD – AUR și coaliția informală spre care se îndreaptă cele două partide, dar și fragilizarea poziției lui Sorin Grindeanu în PSD după ce liderul partidului s-a abținut la votul pentru intrarea la guvernare.
Urmărește podcastul ”Analiza zilei” LIVE pe G4Media și canalele de Youtube și Facebook la ora 12.00.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a transmis un mesaj despre nivelul de pregătire al adulților din România și despre felul în care aceștia își folosesc cunoștințele în viața de zi cu zi.
Dimian a făcut referire la evaluarea internațională PIAAC (Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților), cunoscută drept „PISA pentru adulți”, și a sugerat că rezultatele acesteia ar putea schimba perspectiva asupra performanțelor elevilor români la testele PISA.
Într-o postare pe Facebook, Mihai Dimian a lansat o provocare pentru adulți și i-a îndemnat să-și analizeze propriile competențe, nu doar să judece nivelul de pregătire al copiilor.
„Vă doresc ca, atunci când vom vedea rezultatele evaluării PIAAC în România, cunoscută drept PISA pentru adulți, rezultatele elevilor români la testele PISA să nu ni se pară foarte bune.
Până atunci, poate ar fi bine ca noi, adulții, să ne punem și nouă întrebările pe care le adresăm copiilor: ce am învățat și cât de bine putem aplica ceea ce știm?”.
Ce măsoară testele PISAÎn mesajul său, Mihai Dimian a explicat și ce urmăresc testele PISA, dincolo de acumularea unor informații sau de capacitatea elevilor de a reproduce ceea ce au învățat la școală.
La matematică, testul „măsoară capacitatea individuală de a raționa matematic și de a formula, folosi și interpreta matematica pentru a rezolva probleme într-o varietate de contexte din lumea reală”.
În ceea ce privește lectura, accentul cade pe înțelegerea mesajului unui text, pe evaluarea ideilor și pe folosirea lor în contexte relevante pentru viața personală și socială: „măsoară capacitatea unui individ de a înțelege un text, de a utiliza, de a evalua, de a reflecta și de a aplica ideile exprimate în scris pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății”.
La științe, evaluarea vizează capacitatea de a explica fenomene, de a interpreta date și de a analiza dovezi.
Competențele științifice presupun și argumente solide în discuțiile despre știință și tehnologie, nu doar cunoașterea unor noțiuni.
De ce contează evaluarea adulțilorPIAAC, evaluarea internațională a competențelor adulților, oferă o perspectivă asupra modului în care oamenii își folosesc abilitățile în situații de zi cu zi.
Prin comparație cu testele PISA, adresate elevilor de 15 ani, această evaluare mută atenția asupra adulților și asupra capacității lor de a înțelege informații, de a rezolva probleme și de a utiliza ceea ce știu.
Mesajul e simplu: cât de mult contează cunoștințele acumulate dacă acestea nu pot fi aplicate în viața reală de către adulți.
Președinta din Costa Rica, Laura Fernandez, care a preluat funcția în luna mai, și-a bazat campania electorală pe promisiunea de a combate valul de criminalitate care a cuprins ceea ce odată era cea mai sigură țară din America Centrală, potrivit AFP.
Centrul de înaltă securitate împotriva criminalității organizate (CACCO) din San Rafael de Alajuela va găzdui 5.100 de deținuți. Primi deținuți vor ajunge în penitenciar în această lună.
Aliată a SUA, președinta a promis că va trasa „o linie dură împotriva criminalității”, iar „cei care încalcă legea trebuie să plătească prețul”.
Aceștia vor purta salopete portocalii, vor fi supuși unor reguli stricte de vizitare și vor avea dreptul la o oră pe zi în aer liber.
#EnDesarrollo: Así se ve el CACCO por dentro.
Nueva infraestructura se inaugura este miércoles #NM935 https://t.co/YGaJ4rL21J
— Noticias Monumental (@MonumentalCR) October 14, 2026
El Salvador, sursă de inspirație
Fernandez l-a citat pe președintele salvadorian Nayib Bukele, cunoscut pentru mâna de fier, care a închis mii de membri suspectați de apartenență la bande fără a le aduce acuzații, ca sursă de inspirație pentru reducerea criminalității.
Alegerea ei a marcat o altă victorie pentru dreapta latino-americană, care a înlăturat o serie de guverne de stânga în ultimele luni, inclusiv în Chile, Bolivia și Honduras.
„Către Republica soră El Salvador, care a jucat un rol esențial în lupta noastră împotriva criminalității, dragă președinte Bukele, îți trimit o îmbrățișare uriașă și din suflet”, a declarat Fernandez reporterilor la ceremonia de inaugurare.
Ea i-a mulțumit lui Bukele pentru sprijinul acordat „astfel încât acest proiect să poată deveni realitate astăzi”.
Vizită oficială în țara vecinăFernandez se va deplasa, vineri, în El Salvador pentru a vizita controversatul Centru de Izolare a Teroriștilor (CECOT), unde organizațiile neguvernamentale au denunțat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv tortură și violență sexuală.
Criticii au acuzat Costa Rica, considerată de mult timp o oază a democrației și a respectului pentru drepturile omului în America Centrală, că imită măsurile represive din El Salvador.
Peste 90.000 de persoane suspectate de apartenență la bande au fost arestate în El Salvador de când Bukele a declarat starea de urgență în 2022.
ONG-ul salvadorian Socorro Juridico afirmă că peste 500 dintre aceștia au murit în detenție.
Perchezițiile au avut loc în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, precum și în municipiul București. Acțiunea a fost desfășurată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, împreună cu procurorii DIICOT Iași.
Cercetările sunt efectuate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății și spălare a banilor.
Potrivit Poliției Române, din actele de urmărire penală a reieșit că, începând cu anul 2021, peste 20 de persoane ar fi acționat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată, având ca scop principal obținerea unor sume de bani prin evitarea obligațiilor fiscale în domeniul construcțiilor.
Gruparea ar fi utilizat un circuit comercial fictiv, format din societăți comerciale beneficiare, societăți intermediare și firme de tip fantomă.
„Cercetările au arătat că membrii grupului infracțional organizat ar fi acționat în mod coordonat, pe mai multe paliere funcționale, fiecare având roluri distincte în cadrul mecanismului infracțional, respectiv identificarea societăților utilizate în circuit, emiterea și înregistrarea documentelor justificative, respectiv efectuarea transferurilor bancare și retragerea ulterioară a sumelor de bani în numerar”, a transmis Poliția Română.
Cum ar fi funcționat mecanismul infracționalPotrivit anchetatorilor, mecanismul ar fi constat în emiterea și înregistrarea succesivă de facturi pentru operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special în domeniul lucrărilor de construcții.
Aceste operațiuni ar fi permis justificarea aparentă a unor prestări de servicii și achiziții prin intermediul situațiilor de lucrări, proceselor-verbale de recepție și altor documente specifice.
„Aceste operațiuni ar fi avut ca scop deducerea nelegală de TVA, diminuarea obligațiilor fiscale și justificarea unor ieșiri de numerar fără corespondent în activități economice reale”, se arată în comunicatul Poliției Române.
Anchetatorii au stabilit că societățile utilizate în circuit nu ar fi desfășurat activități economice reale raportat la volumul tranzacțiilor declarate. Multe dintre acestea nu aveau personal angajat, capacitatea economică necesară sau relații comerciale externe relevante.
De asemenea, sumele de bani transferate între societățile implicate ar fi fost redistribuite succesiv prin mai multe firme, după care ar fi fost retrase în numerar, pentru a fi scoase din circuitul bancar și pentru a ascunde proveniența reală a fondurilor.
„Probatoriul administrat, până în prezent, a reliefat coordonarea activităților dintre persoanele implicate, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentației justificative și remiterea sumelor de bani rezultate din circuitul fictiv și a conturat existența unui circuit tranzacțional închis, în cadrul căruia societățile implicate ar fi desfășurat relații comerciale aproape exclusiv între ele, un aspect specific mecanismelor de evaziune fiscală organizată”, au precizat polițiștii.
Prejudicii de peste 55 de milioane de leiPrejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la cel puțin 16.665.844 de lei, dintre care 9.067.303 lei reprezintă TVA, iar 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit. Sumele au fost stabilite, până în prezent, doar pentru perioada 2023-2025.
Totodată, prin activitatea grupului infracțional organizat ar fi fost cauzat un prejudiciu și societăților comerciale, de cel puțin 38.729.358 de lei, calculat pentru aceeași perioadă.
Persoanele vizate vor fi audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași.
Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, brigăzilor de combatere a criminalității organizate București și Ploiești, serviciilor de combatere a criminalității organizate Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița și Maramureș, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și Serviciului pentru Acțiuni Speciale din Inspectoratul de Poliție Județean Iași, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, inspectoratelor de jandarmi județele Dâmbovița și Prahova și Grupării de Jandarmi Mobilă Prahova.
Incidentul ciudat s-a produs într-un restaurant din Veneția.
Hoțul a forțat ușa de la intrare și a intrat în restaurant pe parcursul nopții.
În mod surprinzător nu a furat niciuna dintre sticlele scumpe de vin din restaurant. În schimb, a plecat cu sticle de Aperol, Campari și Select folosite ca ingrediente pentru celebrul cocktail Spritz.
Paguba proprietarului nu este foarte mare. Totuși, pe lângă sticlele furate, el trebuie să repare ușa de la intrare. Continuarea pe Mediafax Italia.
Propunerea vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că execuția, programată pentru 3 decembrie, ar urma să fie transmisă în direct.
Fostul viceprim-ministru australian Barnaby Joyce a cerut guvernului condus de Anthony Albanese să adopte rapid o lege care să interzică explicit transmiterea în direct a execuțiilor, în loc să includă problema într-un proiect legislativ mai amplu privind controlul conținutului online.
Joyce a făcut apelul într-un interviu acordat marți seara podcastului „Canberra Playbook”, realizat de POLITICO. Acesta consideră că interzicerea transmisiunilor de acest tip ar putea obține un sprijin larg în Parlamentul australian și ar permite autorităților să răspundă rapid controverselor provocate de inițiativa administrației Trump.
Australia vrea o lege separată pentru interzicerea execuției transmise în directBarnaby Joyce a susținut că interzicerea transmisiunilor în direct ale execuțiilor ar trebui reglementată printr-un act normativ distinct, care să stabilească fără echivoc ce conținut este interzis.
„Dacă ai avea un proiect de lege care să stipuleze că nu vor mai avea loc transmisiuni în direct ale execuțiilor, nu cred că ar exista vreun membru al Parlamentului care să nu voteze în favoarea lui”, a declarat fostul viceprim-ministru, potrivit POLITICO.
Joyce a avertizat că includerea problemei într-o reformă mai amplă privind platformele digitale ar putea oferi autorităților competențe extinse de control asupra conținutului online.
Acesta a criticat abordarea guvernului, argumentând că o lege dedicată ar putea obține mai ușor sprijin politic decât un pachet legislativ care vizează mai multe categorii de conținut și responsabilitățile companiilor de tehnologie.
Australia pregătește reguli mai stricte pentru platformele digitaleGuvernul condus de Anthony Albanese lucrează la o reformă care ar introduce o „obligație digitală de diligență” pentru companiile de tehnologie. Conform propunerii, acestea ar urma să aibă responsabilități mai mari în prevenirea prejudiciilor grave produse prin intermediul platformelor lor.
Proiectul ar putea expune companiile la o răspundere mai mare pentru conținutul violent disponibil online, inclusiv pentru eventualele transmisiuni ale unor execuții.
Ministra comunicațiilor, Anika Wells, urma să prezinte joi proiectul de lege, cu modificări limitate față de o versiune anterioară supusă consultării publice, potrivit informațiilor publicate de POLITICO.
Documentul include o excepție pentru materialele jurnalistice profesionale, menită să protejeze relatările de interes public. Prevederea răspunde preocupărilor exprimate de susținătorii libertății de exprimare, care se tem că regulile privind prevenirea prejudiciilor ar putea conduce la eliminarea unor materiale despre terorism, război sau schimbări climatice.
Joyce a susținut că autoritățile ar trebui să precizeze clar ce conținut este interzis, fără să acorde puteri excesive de control asupra materialelor publicate pe internet.
Australia critică planul de transmitere în direct a execuției din SUAPremierul australian Anthony Albanese a criticat marți inițiativa privind difuzarea execuției, calificând-o drept „absolut revoltătoare”.
Liderul guvernului de la Canberra a afirmat că autoritățile ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica transmiterea în direct.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul POLITICO, execuția lui Nidal Malik Hasan este programată pentru 3 decembrie. Cazul a provocat reacții politice în Australia, unde dezbaterea vizează atât posibilitatea difuzării unor imagini violente, cât și limitele responsabilității platformelor digitale.
Hasan, fost maior al armatei americane, a fost găsit vinovat pentru uciderea a 13 persoane în urma atacului armat de la baza militară Fort Hood, din Texas.
Australia și Europa analizează modalități diferite de a opri difuzarea execuțieiÎn timp ce în Australia dezbaterea se concentrează asupra unei eventuale legi separate, abordarea europeană menționată în contextul acestei controverse vizează sancționarea platformelor de streaming care ar difuza execuția.
Diferența privește instrumentele juridice avute în vedere: o interdicție explicită, aplicabilă transmisiunilor de execuții, în cazul propunerii susținute de Barnaby Joyce, respectiv măsuri care ar putea viza serviciile digitale ce găzduiesc sau transmit asemenea imagini.
În Australia, discuția are loc în paralel cu reforma privind obligațiile companiilor de tehnologie, ceea ce ridică întrebări despre echilibrul dintre prevenirea conținutului violent și protejarea libertății de exprimare.
Deocamdată, apelul lui Joyce reprezintă o propunere politică, iar adoptarea unei legi distincte depinde de decizia guvernului și de procesul parlamentar.
Statul brazilian Amazonas a înregistrat 1.679 de focare de incendiu în primele două săptămâni ale lunii octombrie 2026, potrivit datelor sistemului național de monitorizare a Amazonului, citate de Reuters.
Numărul este cu 253% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Incendiile sunt alimentate de secetă, temperaturile ridicate și activitățile umane, în timp ce autoritățile încearcă să limiteze extinderea flăcărilor.
Fumul a închis școlile din Manaus, un oraș cu peste două milioane de locuitoriNorii denși de fum au afectat calitatea aerului în mai multe zone din Amazonas, provocând dificultăți respiratorii și perturbând activitățile cotidiene.
În Manaus, capitala statului și oraș cu peste două milioane de locuitori, autoritățile au anulat evenimente în aer liber, iar școlile publice au fost închise miercuri, 14 octombrie. Cel puțin 36 de municipalități din Amazonas au declarat stare de urgență din cauza incendiilor și a efectelor acestora.
O Amazonas arde em chamas e Lula nega aeronaves para ajudar no combate ao incêndio. Manaus está coberta de fumaça, temos um alerta para não sairmos de casa.
CADÊ OS QUE CANTAVAM “Salve a Amazônia”? O Lula de vocês negou socorro. https://t.co/zGqGLMtuhj
— Carlos Ferrari (@scarlosferrari) October 10, 2026
În localitatea Autazes, Luiz Rios, un agricultor pensionat, a povestit că fumul îi provoacă dificultăți de respirație pe timpul nopții și umflarea feței. „Situația noastră de aici este critică”, a declarat acesta pentru Reuters.
De ce Amazonul arde în octombrie, când ar trebui să înceapă ploileÎn mod obișnuit, august și septembrie reprezintă perioada cea mai uscată din Amazon, când incendiile se răspândesc mai ușor. În octombrie, revenirea ploilor contribuie de regulă la reducerea riscului de incendiu. Anul acesta însă, precipitațiile au întârziat să aducă ameliorarea așteptată.
Oamenii de știință și autoritățile indică fenomenul climatic El Niño, despre care există prognoze că ar putea deveni cel mai puternic înregistrat vreodată, precum și schimbările climatice.
Carlos Durigan, geograf și cercetător la Institutul de Cercetare a Mediului din Amazon, avertizează că stresul hidric și temperaturile extreme creează condiții deosebit de periculoase. Potrivit specialistului, combinația dintre căldură, lipsa apei și activitățile umane amenință biodiversitatea, sănătatea populației și productivitatea terenurilor.
Autoritățile suspectează că unele incendii au fost provocate intenționatGuvernul federal brazilian și serviciile de protecție civilă au trimis aeronave și echipe de intervenție în Amazonas pentru combaterea incendiilor. Ministrul Mediului, João Paulo Capobianco, a survolat duminică zonele afectate și a observat focare în interiorul unor păduri protejate.
Ministerul consideră că amplasarea acestora ridică suspiciuni privind incendieri deliberate, care ar putea avea drept scop pregătirea terenurilor pentru defrișare. Autoritățile au anunțat că vor investiga circumstanțele producerii incendiilor.
În Amazon, incendiile naturale sunt rare. Multe focare sunt provocate de oameni pentru curățarea terenurilor destinate agriculturii sau creșterii animalelor. Echipele de intervenție continuă operațiunile de stingere, în condițiile în care întârzierea ploilor și temperaturile ridicate îngreunează controlul incendiilor.
Un al doilea vas a fost lovit de drone miercuri în Marea Neagră, la aproximativ 9 mile marine de Sulina și aproape de Delta Dunării. Nava YARA J transporta petrol, iar, în urma impactului, s-a produs o explozie.
Din fericire, autoritățile au raportat că membrii echipajului au fost salvați. Conform Ziua de Constanța, în misiunea de recuperare a participat și nava de căutare și salvare SAR APOLLO.
Știrea inițialăUn incident grav a fost semnalat joi dimineață în apele Mării Negre, la aproximativ 14 mile marine de Sulina. Un incendiu a izbucnit la bordul unei nave comerciale sub pavilion San Marino, din cauze, deocamdată necunoscute. Opt marinari sunt dați dispăruți și sunt căutați de echipe de salvare.
Autoritățile iau în calcul posibilitatea ca nava să fi fost lovită de o dronă.
Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile extrem de încărcat, în cadrul căruia vor discuta despre modalitățile de a limita creșterea rapidă a exporturilor din China, considerate unul dintre motivele închiderii unor fabrici, scriu Reuters și Euronews.
Pe agenda reuniunii se află și soluțiile pentru reducerea prețurilor ridicate la energie, precum și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene.
Liderii celor 27 de state membre se întâlnesc la mai puțin de o săptămână după ce Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Beijingul pentru a limita importurile de autoturisme hibride din China.
Acesta este un prim pas în cadrul unui proiect mai complex prin care UE speră să reducă deficitul comercial în relația cu China.
Deficitul comercial al blocului comunitar în relația cu Beijingul a ajuns la 360 de miliarde de euro (400,4 miliarde de dolari) în 2025, iar în acest an este pe cale să depășească acest nivel.
Următoarea reuniune dintre UE și China este programată pentru luna martie.
Potrivit surselor externe, liderii europeni vor cere Comisiei Europene să continue dialogul cu Beijingul, dar și să folosească întru-totul instrumentele de apărare comercială ale UE.
De asemenea, aceștia vor solicita introducerea unor noi mecanisme pentru a proteja mai bine economia europeană.
„Aceste dezechilibre nu se limitează la un singur sector. Nu avem mult timp la dispoziție, deoarece, cu fiecare lună care trece, se pierd mii de locuri de muncă”, a declarat un diplomat de rang înalt din cadrul UE, potrivit Reuters.
În luna iunie, liderii UE au cerut Comisiei Europene să obțină rezultate cât mai bune în negocierile comerciale cu Beijingul până în octombrie.
Acordul privind autoturismele hibride a reprezentat doar primul pas, dar problemele comerciale din alte sectoare, precum industria chimică, oțelul și utilajele, nu au fost rezolvate.
Germania își schimbă abordarea față de importurile din ChinaPropunerile prezentate de Franța și Germania săptămâna trecută vor fi, cel mai probabil, în centrul discuțiilor. Cele mai mari două economii ale UE au declarat că este nevoie urgentă de măsuri pentru a gestiona importurile de substanțe chimice și PET.
Ele au susținut adoptarea unor măsuri care să permită UE să răspundă repede atunci când alte țări afectează economia blocului comunitar.
O anchetă privind importurile de PET este așteptată să înceapă foarte curând.
Summitul va începe la ora 10:00 (08:00 GMT), cu o dezbatere lungă despre competitivitatea Uniunii Europene, inclusiv despre relațiile comerciale cu China.
Mai multe state membre au cerut ca pe agenda reuniunii să fie inclusă și problema prețurilor ridicate la energie. Proiectul concluziilor califică acest subiect drept o chestiune de „importanță critică”.
Bugetul UE pentru 2028-2034, un alt subiect importantTot joi, liderii europeni vor discuta despre următorul buget multianual al Uniunii Europene, care acoperă o perioadă de șapte ani.
Aprobarea acestuia necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din cadrul UE.
Pentru sfârșitul lunii noiembrie este deja programat un summit special, în încercarea de a ajunge la un acord asupra viitorului buget european.
Ucraina, pe agenda discuțiilor de vineriVineri, unul dintre principalele subiecte va fi situația Ucrainei, la discuții urmând să participe și președintele Volodimir Zelenski.
Liderii europeni ar putea aborda nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru anul 2027. Potrivit proiectului concluziilor, aceștia își vor discuta și despre decizia SUA de a ridica temporar sancțiunile impuse motorinei rusești.
Președintele american Donald Trump a declarat în weekend că Volodimir Zelenski ar trebui înlocuit din funcția de lider al Ucrainei. Miercuri, la Londra, președintele ucrainean a primit o puternică manifestare de susținere.
Co-directorii generali Greg Peters și Ted Sarandos au anunțat miercuri reducerile de locuri de muncă într-o notă adresată angajaților. Aceștia au spus că echipele de produs, tehnologie, juridic și resurse umane ale companiei vor fi cele mai afectate.
„Deciziile de acest gen nu sunt niciodată ușoare și nu le luăm cu ușurință”, au scris Peters și Sarandos în nota, obținută de Associated Press. Aceștia au susținut că afacerea este puternică, dar că Netflix trebuie să fie „disciplinată în ceea ce privește prioritățile angajaților și resurselor noastre”, pe măsură ce investește în creșterea viitoare și „în domenii cu impact ridicat pentru a ne îmbunătăți serviciile”. Dincolo de nota directorilor săi, Netflix a refuzat să comenteze mai multe despre reducerile de miercuri.
Profitul Netflix a crescut anul acestaÎntre înscrierile de abonamente și creșterile de prețuri, profitul Netflix a crescut anul acesta. În al doilea trimestru financiar, compania a câștigat 3,4 miliarde de dolari și a acumulat venituri de 12,56 miliarde de dolari – o creștere de 9%, respectiv 13%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Totuși, previziunile Netflix pentru al treilea trimestru au fost sub așteptările Wall Street. Compania intenționează să anunțe aceste câștiguri săptămâna viitoare.
Concurența în spațiul de streaming devine din ce în ce mai acerbă în general. Netflix continuă să fie un jucător dominant (reprezentând 19% din piață, conform celor mai recente date ale ghidului de streaming JustWatch), dar rivali precum Prime Video de la Amazon și Disney+ sunt la mică distanță în urmă.
Real Madrid a obținut o victorie spectaculoasă în deplasare cu AS Roma, după ce gazdele au condus cu 3-1, scrie Sky Sport Italia. Revenirea echipei spaniole s-a produs pe finalul întâlnirii, într-un meci pe care José Mourinho l-a descris drept două partide complet diferite.
Tehnicianul portughez a recunoscut că Roma a fost net superioară în prima parte, dar a explicat că schimbările efectuate și intensitatea atacurilor madrilene au modificat decisiv desfășurarea jocului.
Mourinho: „În prima repriză ne-au ucis ei, în ultimele 20 de minute i-am ucis noi”La finalul partidei, Mourinho a analizat dificultățile întâmpinate de Real Madrid în fața echipei italiene. „În prima repriză, Roma ne-a surprins. Soulé îl bloca pe Cucurella și ne-au creat multe probleme în spatele lui Vinicius”, a explicat antrenorul.
Portughezul a precizat că madrilenii au schimbat abordarea după pauză, însă au comis greșeli care le-au permis italienilor să înscrie din nou.
Es tremendo que sigamos viendo los mismo errores y aquí no pase nada https://t.co/iYHKCPFdSB
— Afición Real Madrid (@aficion_Rmadrid) October 14, 2026
Momentul decisiv a venit în ultimele 20 de minute, când Real Madrid a intensificat presiunea ofensivă. „Putem spune că în prima repriză ne-au ucis ei, dar în ultimele 20 de minute i-am ucis noi”, a declarat Mourinho.
„La 3-1, toți credeau că meciul era mort. Dar cei morți erau jucătorii Romei”Într-o intervenție pentru Amazon Prime, antrenorul a explicat de ce a continuat să forțeze ofensiv, deși echipa sa era condusă la două goluri diferență. „La 3-1, pentru toată lumea meciul era mort. Dar cei care erau morți erau jucătorii Romei”, a spus Mourinho, referindu-se la epuizarea fizică a adversarilor.
Acesta a susținut că stilul intens de joc al italienilor este dificil de menținut timp de 90 de minute. Schimbările făcute de Real Madrid au adus energie suplimentară în atac, iar gazdele nu au mai reușit să răspundă presiunii.
„Am făcut schimbări. Dacă mai primeam patru sau cinci goluri, nu ar fi schimbat prea mult lucrurile. Ei nu au reușit să facă față avalanșei de fotbal ofensiv pe care am produs-o”, a explicat portughezul. Mourinho a atribuit și eficiența fazelor fixe dominației ofensive din finalul partidei, precum și contribuției jucătorilor introduși de pe bancă.
Primirea de pe Olimpico l-a emoționat pe MourinhoRevenirea pe stadionul fostei sale echipe a reprezentat un moment special pentru antrenorul portughez. Mourinho a fost întâmpinat cu scandări de apreciere din partea suporterilor Romei, iar după meci a recunoscut că atmosfera l-a emoționat.
„Mă pregătisem bine să rămân rece în fața afecțiunii suporterilor. Le mulțumesc pentru această seară și pentru totdeauna. Sunt lucruri pe care nu le voi uita niciodată”, a declarat el. Tehnicianul a subliniat și importanța celor două victorii consecutive obținute de Real Madrid împotriva unor adversare italiene.
„Am câștigat două meciuri la rând cu Inter și Roma, împotriva celor mai puternice două echipe din Italia. Situația este bună pentru calificarea în faza următoare”, a afirmat Mourinho. Antrenorul consideră că presiunea adevărată a Ligii Campionilor va apărea în fazele eliminatorii ale competiției.
Volodimir Zelenski a anunțat că armata ucraineană va relua atacurile asupra rafinăriilor rusești, potrivit Financial Times. Președintele ucrainean a explicat că rușii nu au oprit atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Atacurile s-au produs în ciuda armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump.
Zelenski, despre Trump: A ales partea greșităDe asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a criticat dur pe Donald Trump după ce liderul american a acceptat importul de motorină din Rusia. Zelenski a spus că decizia reprezintă o victorie pentru Vladimir Putin și plasează Washingtonul de „partea greșită” în raport cu războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat emisiunii „Piers Morgan Uncensored”, în care Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de schimbarea de poziție a administrației americane.
„Este dureros când președintele Trump alege o parte, iar aceasta nu este partea noastră”, a declarat liderul ucrainean.
Zelenski a susținut că Ucraina ar putea accepta ca președintele SUA să adopte o poziție de mijloc, însă, în opinia sa, aceasta ar trebui păstrată în mod consecvent.
„Dacă ești la mijloc, trebuie să rămâi la mijloc. Nu de partea greșită”, a afirmat președintele ucrainean, care a pus sub semnul întrebării inclusiv sfaturile primite de Trump din partea apropiaților săi.
Liderul de la Kiev a mai afirmat că decizia privind combustibilul rusesc îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie ușoară”.
Zelenski l-a criticat și pe MuskÎn același interviu, președintele ucrainean a formulat acuzații la adresa companiei SpaceX, condusă de Elon Musk, în legătură cu accesul forțelor ucrainene la sistemul de comunicații prin satelit Starlink.
Zelenski a spus că accesul Ucrainei la Starlink ar fi fost restricționat și că această situație a perturbat operațiuni militare importante.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a criticat joi pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, susținând că acesta a evitat să voteze guvernul propus de PNL în urmă cu două săptămâni, fiindcă știa că „va veni un guvern în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”.
„Acum înțelegem exact de ce a fugit Sorin Grindeanu de orice discuție cu noi în urmă cu două săptămâni, a inventat o mulțime de pretexte și nu i-a trecut nicio clipă prin cap să voteze guvernul serios pe care l-am propus noi”, a declarat europarlamentarul.
Eurodeputatul a susținut că liderul PSD ar fi știut că va avea posibilitatea de a forma un guvern în care partidul său să ocupe 11 portofolii ministeriale.
„Fiindcă știa că va veni un guvern în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Acesta a susținut că obiectivul politic ar trebui să fie câștigarea următoarelor alegeri, pentru a împiedica repetarea unei astfel de formule de guvernare.
„Trebuie să câștigăm următoarele alegeri, pentru ca o astfel de guvernare să nu se mai poată întâmpla niciodată în România”, a transmis Siegfried Mureșan.
Premierul desemnat, Luca Niculescu, este așteptat să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor, pentru a începe procedura de învestire a noului Guvern.
PSD este singurul partid care va intra în Guvern, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că va propune colegilor ca parlamentarii formațiunii să nu voteze Guvernul Niculescu.
Un bărbat, în vârstă de 62 de ani, a fost ucis miercuri de inundațiile devastatoare din Insula Rodos, după ce mașina lui a fost luată de curenții de pe o plajă.
Un bărbat, găsit decedat lângă RodosTrupul bărbatului a fost găsit la 30 de kilometri de orașul cheie al insulei, numit tot Rodos, conform Reuters.
Conform Express, bărbatul era angajatul unui hotel de pe insulă.
Bilanțul pagubelor materiale, după inundațiiÎn același timp, alte patru mașini au fost luate de ape, mai precizează garda de coastă din Grecia.
Autoritățile grecești atrag atenția asupra pericolelor și le-au transmis locuitorilor de pe mai multe insule să-și limiteze ieșirile, pe durata furtunilor.
Insula Rodos este frecvent cuprinsă de fenomene meteorologice extreme. Aproape anual, incendii de vegetație de mari proporții au loc aici, în ciuda faptului că solurile nu favorizează creșterea plantelor.
Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde România va susține un buget „ambițios” al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, potrivit Administrației Prezidențiale.
Șeful statului a organizat la finalul săptămânii trecute o ședință de lucru pentru pregătirea reuniunii liderilor UE. Una dintre principalele teme de discuție de la Bruxelles va fi viitorul Cadru Financiar Multianual.
Potrivit Administrației Prezidențiale, ședința a avut ca obiectiv coordonarea poziției României înaintea negocierilor dintre liderii europeni.
Viitorul Cadru Financiar Multianual va stabili bugetul UE pentru perioada 2028-2034, influențând perspectivele de dezvoltare economică ale României, prin fondurile disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.
România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul ridicat al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună.
Cele două instrumente sunt importante pentru reducerea diferențelor de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea agriculturii, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare, potrivit Administrației Prezidențiale.
Tot România va cere și finanțare pentru consolidarea capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului estic și regiunii strategice a Mării Negre.
De asemenea, țara noastră va susține măsuri pentru creșterea competitivității și reducerea dependențelor strategice în domeniul energiei și al tehnologiilor avansate.
Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile.
„În fața incertitudinii geopolitice în creștere, liderii se vor concentra asupra aspectelor legate de economie și asupra furnizării de răspunsuri la provocările cu care se confruntă competitivitatea europeană, inclusiv prețurile la energie”, arată site-ul oficial al Consiliului European.
Liderii UE vor discuta despre viitorul buget pe termen lung pentru perioada 2028-2034, sprijinul continuu pentru Ucraina, atacurile hibride din Europa asociate Rusiei, migrație, extindere și reforme, precum și situația din Orientul Mijlociu.
În privința prețurilor la energie, oficialii vor oferi CE o serie de măsuri specifice și temporare, pe termen scurt, pentru a reduce efectele prețurilor ridicate asupra cetățenilor și companiilor din UE.
De asemenea, aceștia vor discuta despre strategia pe termen lung a Europei pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Viitorul buget pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, „este instrumentul strategic pentru a construi o Europă mai prosperă, mai competitivă și mai autonomă din punct de vedere strategic”, arată Consiliul European.
Ucraina, o prioritate pentru Uniunea EuropeanăLiderii Uniunii Europene vor discuta, de asemenea, despre Ucraina, care rămâne o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeană.
În cadrul reuniunii, aceștia vor negocia continuarea sprijinului pentru Ucraina, făcând precizări și despre nevoile operaționale ale infrastructurii sale critice înainte de venirea iernii.
Potrivit Consiliului European, va fi analizat și comportamentul tot mai agresiv al Rusiei, inclusiv atacurile hibride desfășurate în Europa.
Liderii vor evalua progresele înregistrate în cadrul agendei UE privind pregătirea pentru apărare și vor discuta despre modalitățile de menținere a ritmului și de accelerare a lucrărilor.
Decizia finală îi aparține președintelui Donald Trump, care a declarat public că nu intenționează să ordone noi atacuri înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Utilizarea bombei GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast (MOAB) în conflictul cu Iranul ar reprezenta o escaladare semnificativă a operațiunilor militare. Cu toate acestea, oficialii familiarizați cu planurile Pentagonului pun la îndoială eficiența armei împotriva instalațiilor nucleare amplasate în subteran.
Potrivit surselor citate de CNN, Donald Trump a cerut armatei să pregătească noi variante de atac, inclusiv împotriva infrastructurii energetice iraniene. Unul dintre oficiali a precizat că operațiunile ar putea avea loc înaintea retragerii forțelor americane din zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).
O altă sursă a declarat că planurile pentru lovirea unor obiective nucleare iraniene, inclusiv a instalației de la Pickaxe Mountain, prevăd explicit și posibilitatea folosirii MOAB.
MOAB, bomba americană luată în calcul pentru atacarea IranuluiGBU-43/B MOAB este cea mai mare bombă convențională din arsenalul Statelor Unite. Arma cântărește aproximativ 9.800 de kilograme și este proiectată să detoneze înainte de impactul cu solul, producând o undă de șoc puternică pe o suprafață extinsă.
Potrivit oficialilor familiarizați cu planificarea militară, bomba poate distruge o zonă echivalentă cu aproximativ nouă blocuri urbane. Totuși, aceasta nu a fost concepută pentru a penetra straturi groase de rocă și pentru a distruge instalații fortificate aflate la mare adâncime.
Acest aspect ridică semne de întrebare privind eficiența sa împotriva instalației de la Pickaxe Mountain, despre care Statele Unite și Israelul cred că găzduiește componente ale programului nuclear iranian. Complexul ar fi protejat de straturi de granit, ceea ce ar limita capacitatea bombei de a distruge structurile subterane.
Un oficial familiarizat cu discuțiile militare a declarat pentru CNN că MOAB este concepută în principal pentru distrugerea unor suprafețe extinse, nu pentru penetrarea unor obiective aflate la mare adâncime.
În cazul utilizării sale, efectele asupra zonei lovite ar putea fi devastatoare, iar raza mare a exploziei ar ridica probleme privind riscul producerii unor victime civile, în special dacă țintele se află în apropierea zonelor populate sau a infrastructurii nemilitare.
Atacurile asupra Iranului ar putea viza instalațiile nucleare și infrastructura energeticăNoile planuri militare includ obiective energetice și instalații asociate programului nuclear iranian. Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că obiectivul său este să împiedice Iranul să obțină arme nucleare.
În ultimele luni, președintele american a amenințat că va lovi instalația de la Pickaxe Mountain, chiar și după suspendarea operațiunilor militare de amploare la începutul acestui an.
Cu toate acestea, oficialii americani citați de CNN au exprimat îndoieli cu privire la existența unei strategii care să lege noile atacuri de un obiectiv clar de încheiere a războiului. Armata continuă să prezinte administrației variante operaționale, însă nu există indicii că Washingtonul și Teheranul s-ar apropia de un acord diplomatic, după mai mult de șase luni de bombardamente americane.
Potrivit surselor citate, folosirea MOAB ar putea avea și un rol psihologic, prin amploarea exploziei și impactul asupra conducerii iraniene. Totuși, oficialii avertizează că o asemenea operațiune nu ar garanta capitularea Iranului și nici atingerea obiectivelor strategice declarate de administrația americană.
Trump caută o ieșire din războiul cu Iranul înaintea alegerilor din SUADonald Trump se confruntă cu presiuni pentru încheierea conflictului, în contextul nemulțumirilor din rândul alegătorilor americani și al apropierii alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Potrivit CNN, consilierii de la Casa Albă și planificatorii militari au analizat în ultimele săptămâni variante prin care președintele ar putea prezenta încheierea operațiunilor drept un succes, fără a bloca eventuale negocieri diplomatice.
Unele dintre opțiunile analizate ar presupune lovituri de amploare, urmate de o retragere rapidă a forțelor americane. O sursă familiarizată cu discuțiile de la Pentagon a descris aceste variante drept un posibil spectacol de forță, menit să ofere administrației o cale de ieșire din conflict.
Trump a respins ideea că retragerea trupelor fără obținerea unor rezultate clare ar putea fi prezentată drept o victorie. În același timp, președintele american a arătat că nu dorește trimiterea trupelor terestre în Iran.
O operațiune terestră de amploare ar putea presupune pierderi importante de vieți omenești în rândul militarilor americani. Deși Pentagonul analizează mai multe scenarii, CNN precizează că nu există, în prezent, indicii că oficiali ai administrației ar susține o asemenea intervenție.
Casa Albă și Pentagonul nu confirmă planurile de folosire a bombei MOAB în IranÎntrebată despre posibilitatea utilizării bombei MOAB, Casa Albă a transmis CNN că nu comentează planuri militare sensibile care ar putea sau nu să existe.
Un oficial al administrației a adăugat că Donald Trump păstrează toate opțiunile deschise pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară.
La rândul său, un reprezentant al Pentagonului a declarat că Departamentul de Război pregătește scenarii operaționale variate pentru a pune în aplicare deciziile președintelui și ale conducerii instituției.
În paralel, armata americană se pregătește pentru eventualitatea unor represalii iraniene dacă Trump aprobă noi lovituri. Potrivit unei surse citate de CNN, următoarea rotație a militarilor americani desfășurați în zona CENTCOM este așteptată în următoarele săptămâni, fără certitudinea că întregul personal retras va fi înlocuit.
MOAB a fost folosită pentru prima dată de SUA în Afganistan, în 2017Bomba MOAB a fost dezvoltată în timpul războiului din Irak și a fost concepută inclusiv pentru operațiuni psihologice. Militarii americani sperau că efectul exploziei va intimida trupele adverse și le va determina să se predea sau să renunțe la luptă.
În aprilie 2017, în timpul primului său mandat, Donald Trump a autorizat folosirea bombei împotriva unor poziții ale organizației teroriste Stat Islamic din Afganistan. A fost prima utilizare a acestei arme de către armata americană.
Lovitura a vizat o rețea de tuneluri fortificate folosite de luptătorii grupării pentru a lansa atacuri împotriva forțelor guvernamentale afgane. Oficialii afgani au declarat atunci că 36 de combatanți ai Stat Islamic au fost uciși. Explozia a distrus trei tuneluri, precum și arme și muniție, fără victime civile raportate la acel moment.
Dacă va fi utilizată împotriva Iranului, MOAB ar deveni un instrument suplimentar în operațiunile americane, însă eficiența sa împotriva instalațiilor nucleare subterane rămâne incertă. O eventuală decizie de folosire a bombei ar depinde de aprobarea lui Donald Trump.
