Centrul Palestinian pentru Drepturile Omului a făcut publice marți mărturii cutremurătoare ale unor foști deținuți din Gaza, care afirmă că au fost supuși la abuzuri sexuale și violență extremă în timpul detenției în Israel.
În relatările lor, prizonierii vorbesc despre violuri, agresiuni sexuale, atacuri cu câini, obligarea de a se dezbrăca și filmarea deliberată a acestor momente.
Organizația susține că aceste acte au avut loc atât în închisori, cât și în tabere militare israeliene, și avertizează că mii de alți prizonieri palestinieni ar putea fi expuși la pericole similare.
Conform Al Jazeera, avertismentul vine în contextul în care parlamentul israelian a avansat recent un proiect de lege care ar permite executarea deținuților palestinieni condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor.
Centrul a cerut intervenția urgentă a comunității internaționale pentru a opri abuzurile, a permite accesul Crucii Roșii în toate facilitățile de detenție și a asigura îngrijiri medicale și psihologice victimelor.
„Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil. Colegii mei din Ministerul Energiei lucrează în continuare, împreună cu toate autoritățile relevante, la crearea legislației care să asigure, pe de o parte, conformarea deplină cu regimul de sancțiuni stabilit de Statele Unite, iar pe de altă parte, continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploieşti, precum și de comercializare a produselor petroliere, fără a periclita aprovizionarea pieței naționale de combustibili”, spune, marți seara, pe Facebook, ministrul Ivan.
Acesta a reiterat că nu va solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie fixat de autoritățile americane.
„Mai mult, voi susține replicarea şi aplicarea unitară a sancțiunilor inițiate de SUA la nivelul întregii Uniuni Europene. România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național”, adaugă Ivan.
Sancțiunile impuse de Statele Unite asupra Lukoil și filialelor sale urmăresc blocarea veniturilor care alimentează economia de război a Rusiei. Deși în România nu se folosește țiței rusesc, activitățile ar putea fi afectate, întrucât sancțiunile americane se aplică tuturor entităților controlate în proporție de cel puțin 50% de companiile vizate. În aceste condiții, autoritățile române trebuie să decidă rapid dacă permit vânzarea activelor, intervin direct sau continuă activitatea asumându-și riscurile generate de sancțiuni.
Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, vor să cumpere rețeaua de magazine Carrefour din România. Oferte au mai depus Zabka, cel care deține magazinele Froo în România, și grupul francez Auchan, scrie Profit.ro.
Cei doi antreprenori, prin Pavăl Holding, au depus o ofertă de preluare a rețelei Carrefour România, care numără 458 de magazine în toată țara.
Printre ofertanți se află și grupul francez Auchan, dar și compania poloneză Zabka, deținătoarea magazinelor Froo.
Informația vine în contextul în care în luna octombrie, presa franceză a relatat că grupul Carrefour a angajat banca BNP Paribas pentru a găsi un cumpărător potrivit pentru operațiunile din România.
La scurt timp după apariția acestor informații în presa internațională, oficialii Grupului Carrefour au răspuns întrebărilor Mediafax.
„Carrefour își menține în continuare poziția solidă pe piață și să atragă clienți prin ofertele și politicile sale adaptate contextului economic. De la începutul acestui an, compania a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include până la 2.000 de articole la preț redus, consolidându-și astfel poziția de partener de încredere pentru clienți. (…) Grupul continuă implementarea planului strategic în România, care vizează deschiderea a peste 30 de magazine noi în 2025, dezvoltarea segmentului de comerț online și consolidarea parteneriatelor locale cu producătorii români, având deja o rețea puternică de 1.500 de parteneri locali. De altfel, la nivelul întregii rețele de furnizori, 93% sunt companii românești, sprijinind economia locală”, au spus, la momentul respectiv, reprezentanții Grupului Carrefour. Răspunsul integral acordat în luna octombrie poate fi citit AICI.
Carrefour a intrat în România în 2001 și a raportat, pentru anul 2024, vânzări de 14,6 miliarde lei.
Potrivit ministrului Sănătății, prin ATMP-HUB, parte a Programului Sănătate – Proiect STEP, sunt investiți 29,8 milioane de euro pentru a crea primul Centru Național de Cercetare și Producție de Terapii Celulare Avansate din România. Este o investiție ce marchează o schimbare de paradigmă: „Trecem de la reacție la inovație, de la tratament la transformare în oncologie”.
„Este un pas care vorbește despre direcția în care vrem să ducem medicina românească – spre cercetare, inovație și soluții care schimbă vieți. La Institutul Clinic Fundeni se va construi un centru modern, la standarde internaționale. Acesta va include zone de producție în condiții GMP, laboratoare de control al calității, camere sterile și spații dedicate cercetării și inovării”, spune Rogobete.
Centrul va fi complet funcțional în 18 luni, promite Rogobete.
Concret, acest centru va dezvolta prima terapie CAR-T anti-CDH17, destinată tratamentului pentru cancerul colorectal cu metastaze – o boală care, pentru mulți pacienți, a lăsat până acum prea puține opțiuni reale.
„Terapia folosește propriile celule ale pacientului, reprogramate pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale. Este un pas uriaș spre medicina personalizată, în care tratamentul nu mai este același pentru toți, ci adaptat fiecărei persoane în parte. În jurul acestui proiect, vom forma o echipă multidisciplinară de specialiști – medici, biologi, chimiști, ingineri și cercetători. Oameni care nu vor mai fi nevoiți să plece în afara țării pentru a lucra cu tehnologii de vârf, ci le vor dezvolta aici, pentru pacienții noștri. Prin ATMP-HUB, schimbăm un model de sistem: construim, pentru prima dată, o bază de competențe românească care duce medicina de precizie mai departe. România nu mai trebuie să privească medicina de vârf de la distanță. Avem specialiștii, resursele și determinarea de a fi parte din progresul medical global, nu doar beneficiari ai lui. Mulțumesc doamnei profesor Anca Coliță, managerul Institutului Clinic Fundeni, doamnei profesor Alina Tănase, director medical, și întregului colectiv medical pentru implementarea acestui proiect atât de important pentru România. Prin profesionalismul și dedicarea voastră, sistemul de sănătate românesc face pași concreți spre performanță. Încrederea ne face bine! Și o transformăm, zi de zi, în fapte care schimbă vieți”, spune Rogobete.
Ministerul Sănătății din Gaza a raportat marți că 6.000 de persoane care au suferit amputări necesită tratament și reabilitare imediată, în contextul unei crize medicale severe generate de lipsa resurselor și a echipamentelor de asistență.
Potrivit autorităților, copiii reprezintă un sfert dintre cazurile de amputare, iar femeile aproape 13%.
Conform Al Jazeera, ministerul avertizează că lipsa echipamentelor medicale și a protezelor agravează trauma și suferința celor răniți, împiedicându-i să își reia viața de zi cu zi.
Organizațiile umanitare atrag atenția că sistemul medical din Gaza este la limită, spitalele fiind copleșite de numărul mare de pacienți și de lipsa materialelor esențiale pentru intervenții și recuperare.
Prefectura Ilfov a transmis că incidentul de la Liceul Teoretic „Ioan Petruș” Otopeni, a avut loc marți, în jurul orei 13:00.
O elevă din clasa a VIII-a a fost dusă la cabinetul medical școlar, de către profesorul de serviciu, după ce i s-a făcut rău în timp ce se afla în grupul sanitar al elevilor.
„Eleva era conștientă și a declarat personalului medical că a ingerat mai multe comprimate de No-Spa. Personalul școlii a acționat prompt, apelând serviciul de urgență 112. Echipajul medical sosit la fața locului a transportat eleva la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, unde i se acordă îngrijirile medicale necesare. Din primele informații rezultă că viața nu îi este pusă în pericol”, transmite Prefectura Ilfov.
Conducerea unității școlare a informat Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, iar cazul este monitorizat cu atenție de instituțiile competente.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat marți seară la Antena 3 că partidele din coaliția de guvernare au ajuns la un consens privind diminuarea cheltuielilor cu personalul din administrația publică centrală și locală.
Întrebat în cadrul emisiunii de marți seară dacă instituțiile locale care își pot reduce cheltuielile trebuie să reducă și personalul în 2026, Cseke Attila a venit cu explicații.
„În 2026 există această posibilitate ca partea de buget pe cheltuielile de personal să se reducă cu 10%, având în vedere și faptul că avem și angajați care au sporuri pentru gestionarea proiectului pe fonduri europene, pentru că în interiorul autorităților locale, consulul local decide, practic, până la ce maxim se ridică salariile angajaților. Există o plafonare până la nivelul salariului viceprimarului, nimeni nu poate depăși salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de la consiliul județean. Și există o marjă de acțiune, acolo unde autoritatea locală consideră că este necesar acest lucru.”, a explicat Ministrul Dezvoltării.
„Pe cealaltă variantă, cu procentul de 30% reducerea posturilor existente, în care sunt și posturi vacante și posturi ocupate, dar în total se generează 10% posturi ocupate la nivel național, există această variantă în sensul în care nu toate unitățile administrativ-teritoriale vor trebui să reducă posturi ocupate, sunt autorități care nu vor trebui să reducă decât posturi vacante, pentru că în cazul acestor autorități, grila nu este ocupată în întregime, deci nu e necesară o reorganizare prin eliminarea unor posturi ocupate.”, a mai spus Cseke Attila.
Ministrul Dezvoltării a declarat că textul final al documentului este aproape gata și poate fi finalizat cât de curând.
„Eu cred că în două zile putem să fim gata cu textul final. În mare parte el este redactat. Trebuie să facem niște ajustări pe ceea ce am convenit astăzi în cadrul acordului din Coaliție, ceea ce înseamnă că săptămâna viitoare, după circuitul de avizare interministerială, acest proiect poate fi promovat.”, a spus acesta.
Ministrul Cseke Attila a mai precizat că în administrația locală se estimează o economie bugetară de 1,7 miliarde de lei.
Anunțul vine după mai multe discuții între liderii coaliției privind reformele administrative și modul în care pot fi diminuate cheltuielile statului fără a afecta serviciile oferite cetățenilor.
Detașamentul de pompieri Alba Iulia intervine în Alba Iulia, pe str. V. Goldiș, în urma unui apel prin SNUAU 112 prin care este sezisat un miros de gaz pe casa scării unui bloc.
A fost oprită alimentarea cu gaz a blocului.
La locul evenimentului a mers și un echipaj din partea DelgazGrid.
De asemenea, în urma recunoașterii în teren, în interiorul unui aprtament a fost găsit un bărbat de aproximativ 45 de ani, decedat.
La ora transmiterii știrii, se lucrează la ventilarea apartamentului și a casei scării.
„Ca urmare a măsuratorilor efectuate de către echipajul DelgazGrid, concentrația de gaz (CH4) este negativă (0), fiind verificat atât apartamentul, cât și casa scării”, transmite ISU Alba.
Comisia a propus ca Marea Britanie să plătească o taxă cuprinsă între 4 și 6,5 miliarde de euro pentru a participa la programul „Acțiuni de securitate pentru Europa” (SAFE), au declarat persoane familiarizate cu acest subiect pentru Bloomberg.
În replică, guvernul britanic a respins această cerere a Comisiei Europene. „Vom accepta numai acorduri care aduc beneficii Regatului Unit și industriei britanice. Nu s-a convenit nimic și nu vom comenta în mod continuu discuțiile în curs”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat.
De asemenea, potrivit Bloomberg, un înalt oficial britanic a descris taxele solicitate de Comisie ca fiind nerezonabile și mult peste ceea ce Regatul Unit se aștepta să plătească pentru acces, confirmând că Londra a respins condițiile.
Ce este programul SAFEProgramul face parte din eforturile UE de a spori capacitatea de apărare în urma războiului Rusiei în Ucraina, pe fondul îngrijorărilor că președintele american Donald Trump reduce angajamentele de securitate ale SUA pe continent.
Fondul SAFE este destinat, în principal, companiilor din domeniul apărării din statele membre ale UE. Totuși, Bruxelles-ul a purtat discuții și cu țări din afara UE, inclusiv Marea Britanie și Canada, cu privire la accesul la acest fond. Alte țări doritoare să participe la acest program sunt Turcia și Coreea de Sud.
Programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, permite statelor membre UE să împrumute bani pentru a investi în capacități de apărare, cheltuielile fiind permise pentru echipamente ale căror componente provin în principal din UE, Ucraina și țările SEE-AELS.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a acuzat marți Israelul că blochează livrarea unor materiale medicale esențiale pentru copii în Fâșia Gaza, inclusiv 1,6 milioane de seringi necesare unei campanii de vaccinare și aproximativ un milion de sticle de lapte praf pentru bebeluși.
Organizația a precizat că, din cauza restricțiilor impuse de autoritățile israeliene, peste 40.000 de copii care au ratat vaccinurile de rutină în timpul războiului nu pot fi imunizați.
Potrivit purtătorului de cuvânt al UNICEF, Ricardo Pires, seringiile sunt blocate în vamă din luna august, Israelul considerându-le „echipamente cu dublă utilizare”, care ar putea avea aplicații militare.
„Ne este extrem de greu să obținem aprobarea pentru aceste articole, deși sunt urgente și absolut necesare”, a declarat Pires reporterilor la Geneva.
UNICEF și alte agenții umanitare au cerut în repetate rânduri acces sigur pentru ajutoarele destinate populației din Gaza, unde sistemul medical este la un pas de colaps după luni de conflict, scrie Al Jazeera.
„Astăzi (marți – n.r.) s-a semnat contractul de finanțare europeană pentru Centrul de cercetare-dezvoltare INOVA a+ și producție de medicamente critice – un proiect major derulat de Antibiotice Iași, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Valoarea totală, 374 milioane lei”, spune Rogobete, pe Facebook.
Proiectul se desfășoară pe 48 luni și va avea o capacitate de 100 milioane de flacoane/an.
„Dezvoltarea producției de medicamente aici, acasă, în România, reprezintă o prioritate pentru mine și Ministerul Sǎnǎtǎții! Prin acest proiect, consolidăm independența țării noastre în producția de medicamente esențiale și transformăm Antibiotice Iași într-un hub național de cercetare și inovare farmaceutică. Noul centru va include laboratoare moderne pentru biosimilare, nanotehnologii, genetică-proteomică și analitică, o unitate de producție pentru medicamente critice și spații dedicate educației științifice”, spune Alexandru Rogobete.
Potrivit ministrului, Antibiotice Iași înseamnă astăzi peste 1.300 de angajați, exporturi în 50 de țări și o capitalizare bursieră de 1,73 miliarde lei, o „dovadă că inovația românească poate concura la nivel mondial”.
USR va depune „legea meseriașilor”, un proiect care propune introducerea calificărilor de nivel 1 și 2 până la finalul clasei a X-a, în liceele tehnologice.
Anunțul a fost făcut în cadrul dezbaterii „Meserii pentru viitor”, organizată de parlamentarii USR Corina Atanasiu și Irineu Darău, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Educației, ai mediului de afaceri și ai școlilor tehnologice.
„Mii de tineri termină școala fără nicio calificare relevantă, în timp ce companiile caută cu disperare meseriași. Reintroducerea calificărilor de nivel 1 și 2 ar lega mai bine școala de piața muncii și le-ar oferi elevilor o cale rapidă de integrare profesională”, a declarat deputata USR Corina Atanasiu.
Senatorul Irineu Darău a subliniat că învățământul tehnologic și dual trebuie să devină o prioritate reală. „Ruta tehnologică poate fi esențială pentru reducerea abandonului școlar. Astăzi se sufocă, iar statul trebuie să preia modelele de succes din mediul privat și să le extindă la nivel național”, a afirmat acesta.
Potrivit USR, inițiativa se inspiră din modelele europene și urmărește ca elevii sub 18 ani să poată dobândi competențe practice timpurii, adaptate cerințelor pieței muncii.
Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme propuse de partid pentru modernizarea educației profesionale din România.
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult.
Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată.
Sursa foto: Eurostat
Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UEPotrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%.
Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%).
Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos.
Cum stă România la acest capitolCea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
Carmen Uscatu a spus că nu a avut o discuție cu Oana Gheorghiu înainte ca aceasta din urmă să accepte funcția de vicepremier: „Am aflat cu foarte puțin înainte de anunțul Guvernului prin care Oana a fost nominalizată la acest rol. Oana Gheorghiu mi-a spus. Am fost înștiințată”.
Întrebată dacă încearcă să o înlăture pe Oana Gheorghiu din fundație, Uscatu a reiterat că ea i-a propus să se retragă din calitatea de membru fondator cu drept de vot și să devină președinte onorific.
„Din păcate, a devenit în ochii presei o dezbatere între noi două, când, de fapt, la acest moment este vorba despre o organizație, Dăruiește viață, și despre independența acestei organizații și nu vreau să invoc situația în care se află copiii bolnavi de cancer ca să cerem unui membru al Guvernului să-și retragă influența pe care o are prin statut în Dăruiește viață”, mai spune Carmen Uscatu.
Ea a adăugat: „Sunt convinsă că Oana va avea înțelepciunea de a pune mai presus interesul organizației în care a activat atât de mulți ani. Iar, referitor la discuțiile dintre noi, nu doresc să comentez mai mult decât am făcut-o deja și aștept din partea ei un răspuns”.
Carmen Uscatu a fost întrebată și dacă o vede pe Oana Gheorghiu potrivită pentru rolul de vicepremier.
„A fost decizia dumneai ei personală și nu vreau să comentez această decizie”, a răspuns Uscatu.
În vârstă de 47 de ani, Qian Zhimin a fugit din China în 2017, folosind un pașaport fals, după ce autoritățile au început o anchetă asupra companiei sale, Lantian Gerui (Bluesky Greet). Firma promitea câștiguri spectaculoase din „minarea” de Bitcoin (procesul prin care sunt generate noi monede virtuale) și din dezvoltarea de tehnologii medicale, însă – potrivit poliției – era doar o schemă piramidală sofisticată.
Peste 100.000 de vârstnici și-au investit economiile, convinși că vor obține profituri de 200%. În realitate, banii noi erau folosiți pentru a plăti așa zisele „dividende” vechilor investitori.
„Ne trimiteau zilnic câte o mică sumă, ca să ne dea încredere. Până când am pierdut tot”, a declarat pentru BBC un investitor, care a pierdut toate economiile familiei și spune că mariajul i s-a destrămat din cauza fraudei.
Viață de lux pe banii investitorilorDupă ce a fugit în Marea Britanie, chinezoaica acuzată de imensa fraudă cripto s-a mutat într-un conac din Hampstead, una dintre cele mai luxoase zone ale Londrei, unde plătea o chirie de peste 17.000 de lire pe lună. În aprilie 2024, poliția britanică a descoperit acolo hard diskuri și laptopuri care conțineau zeci de mii de Bitcoin – cea mai mare captură de criptomonede din istoria Regatului Unit, evaluată la peste 5 miliarde de lire sterline.
„Este o femeie extrem de inteligentă, manipulatoare și capabilă să convingă foarte mulți oameni”, a declarat detectivul Joe Ryan de la Poliția Metropolitană pentru sursa citată.
Regina cripto visa la propriul regatÎn jurnalul ei, Qian nota planuri grandioase: voia să cumpere un castel suedez, să fondeze o bancă internațională și chiar să devină „regina Liberlandului”, un microstat nerecunoscut de la granița Croației cu Serbia.
Înainte de a fugi din țară, Qian devenise o figură aproape mitică printre investitorii săi. Unii o numeau „zeița bogăției” și participau la evenimente fastuoase organizate de compania ei, inclusiv într-o sală oficială din Beijing, numită Marea Sală a Poporului.
Victimele vor măcar o parte din bani înapoi„Ne încuraja să visăm măreț. Spunea că în trei ani vom avea destulă avere pentru trei generații”, și-a amintit un alt investitor, care a pierdut peste 10 milioane de yuani (în jur de 1 milion de lire sterline) împreună cu familia sa.
Între timp, mii de investitori chinezi speră ca autoritățile britanice să le restituie măcar o parte din bani: „Acum, numai acea captură de Bitcoin ne poate întoarce măcar o mică parte din ce am pierdut”, referindu-se la criptomonedele confiscate de poliție.
Statul britanic va păstra sumele nerevendicateÎn paralel cu procesul penal pentru spălare de bani, procurorii britanici au deschis și o acțiune civilă pentru a stabili cui aparțin fondurile obținute din fraudă. Prin această procedură, instanța va decide dacă banii pot fi restituiți victimelor sau dacă sumele nerevendicate vor reveni Trezoreriei Regatului Unit, potrivit legislației britanice.
Îndemnul către țările NATO a fost transmis de către vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio în cadrul unei întâlniri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan, luni, a declarat Departamentul de Stat într-un comunicat, potrivit Bloomberg.
Turcia este al treilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, după China și India. Cu toate acestea, rafinăriile Turciei au început recent să reducă achizițiile de țiței rusesc după ce SUA au sancționat cele două mări companii de petrol din Rusia. În plus, potrivit Bloomberg, Turcia nu intenționează să înceteze complet achizițiile.
Rusia este, la rândul său, cel mai mare furnizor de gaze naturale al Turciei, iar cele două țări poartă negocieri pentru încheierea unor contracte pe termen lung, deoarece acordurile existente urmează să expire la sfârșitul anului.
Presiunea SUA „ar putea reprezenta o potențială problemă. Dar, datorită diversificării, Ankara pare să fie în măsură să absoarbă impactul și să mențină sub control orice creștere a facturii sale de import” pentru Turcia, au declarat Selva Bahar Baziki și Alex Kokcharov de la Bloomberg Economics într-o notă publicată marți.
Informația vine în contextul în care săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a acordat Ungariei o scutire de la sancțiunile privind achizițiile de petrol rusesc pentru o perioadă de un an.
În luna octombrie 2025 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 58.502 imobile, cu 3.242 mai multe față de luna septembrie, potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 8.829, Ilfov – 3.981 și Cluj – 2.929, în timp ce cele mai puține s-au consemnat în Teleorman – 56, Covasna – 394 și Sălaj – 411.
În topul reședințelor de județ, Cluj-Napoca (1.096 tranzacții), Brașov (1.079) și Iași (877) rămân lideri, în timp ce Alexandria (21), Slatina (64) și Slobozia (71) închid clasamentul.
Citeşte comunicatul integral AICI
Potrivit lui Băluță, proiectul este esențial pentru siguranța tuturor participanților la trafic din centrul Capitalei – șoferi, pietoni și locuitori de toate vârstele – și reprezintă rezultatul unei colaborări instituționale între autoritățile locale și alte structuri responsabile de infrastructura Bucureștiului. Edilul insistă că lucrările continuă conform planificării, în contextul în care Planșeul Unirii este considerat un obiectiv strategic de siguranță și mobilitate urbană.
Lucrările la planșeul Unirii au început în iunie și vor dura 2 ani.Centrul Bucureștiului a intrat într-un amplu proces de reabilitare din 10 iunie, când Primăria Sectorului 4 a început lucrările la Planșeul Unirii, adică la placa de beton veche de aproape 100 de ani care era în pericol de prăbușire. Lucrările la planșeu sunt programate să dureze doi ani, până în 2027, iar cele de la Pasajul Unirii au ca termen de finalizare anul 2028.
Lucrările doar la Planșeul Unirii au fost împărțite în patru etape / zone, pentru a reduce disconfortul în trafic.
Lucrările în primele două zone au început practic simultan.
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 din 9 noiembrie 2025, în valoare de 49.149.676,24 lei (peste 9,66 milioane de euro), și-a ridicat marți câștigul, anunță Loteria Română.
Cine este câștigătorulJucătorul este din Arad, are aproximativ 30 de ani, lucrează ca inginer și se descrie drept o persoană pozitivă. Este jucător ocazional de mai mulți ani, însă în ultimul an a trecut la jocul constant online, pe platforma bilete.loto.ro, unde joacă în special Loto 6/49 și Joker, dar și Noroc și Noroc Plus, de unde până acum obținuse doar câștiguri mici.
El spune că numerele câștigătoare au fost alese pur întâmplător și că intenționează să continue să joace. Norocosul afirmă că succesul său se datorează unei gândiri pozitive și echilibrului, iar banii îi va investi „în mod responsabil”.
Mesajul câștigătorului„Vreau ca toată lumea să învețe de la mine că lucrurile, indiferent de natura lor, se pot întâmpla. Și ele nu se întâmplă decât atunci când ți le dorești. Loteria Română mi-a demonstrat că această teorie este corectă. Continuați să visați!”, este mesajul transmis de câștigător.
Bărbatul nu a dorit să-și facă publică identitatea.
UPDATE
Polițiștii gălățeni au confirmat incidentul din arest.
„La data de 11 noiembrie 2025, în jurul orei 11:10, în timp ce se afla în timpul serviciului, un agent de poliție din cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Galați a găsit un bărbat, de 25 de ani, persoană privată de libertate, spânzurat într-una dintre camerele centrului, folosind un hanorac pe care îl legase de bara metalică a unuia dintre paturile din cameră. Cu aproximativ 50 minute înainte de găsirea acestuia, polițiștii au discutat cu bărbatul în legătură cu o cerere de cumpărături pe care acesta o formulase”, a transmis IPJ Galați.
Personalul medical sosit la fața locului i-a acordat bărbatului asistență de specialitate, însă, în ciuda manevrelor de resuscitare, a fost constatat decesul acestuia.
Cercetările au fost preluate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Galați, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, pentru a se stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs evenimentul, a precizat IPJ Galați.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Incidentul s-a produs marți, 11 noiembrie, înainte de prânz. Polițiștii au descoperit cadavrul tânărului de 25 de ani. El s-a sinucis cu ajutorul unei haine.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, cel decedat este tânărul de 25 de ani care zilele trecute a atacat un livrator de băuturi alcoolice.
Tânărul a ajuns după gratii după ce a folosit un cuțit pentru a amenința un livrator de băuturi alcoolice. El a furat pachetul cu băuturi alcoolice și a folosit o altă identitate pentru a-și pierde urma.
Livratorul, un alt tânăr din Republica Moldova, s-a dus la secția de Poliție. Hoțul a fost prins și, ulterior, Judecătoria Galaţi a dispus măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, faţă de gălățeanul cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
