Patru persoane au fost arestate în legătură cu un jaf comis la începutul acestei veri la o casă din Los Angeles, despre care se presupune că ar fi deținută de actorul Brad Pitt, a anunțat poliția marți, potrivit AP.
Ofițerii au intervenit pe 25 iunie la o spargere la o casă din cartierul Los Feliz din Los Angeles. Poliția a declarat la momentul respectiv că suspecții au intrat prin efracție prin fereastra din față, au jefuit casa și au fugit cu diverse bunuri.
Detectivii au efectuat patru arestări, a declarat, marți, un ofițer de poliție. El a spus că numele suspecților ar putea fi făcute publice mai târziu în cursul zilei.
Ofițerii nu au putut identifica cine deținea sau locuia în casă și nu au fost disponibile informații despre ce a fost furat.
Pitt ar fi cumpărat proprietatea pentru 5,5 milioane de dolari în aprilie 2023, potrivit Traded, un site web imobiliar comercial.
Vedeta fusese în afara țării în iunie, într-un turneu promoțional global pentru noul său film, „F1”.
Articolul Arestări după ce o casă ce ar aparține lui Brad Pitt a fost jefuită de hoți apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Culturii a anunțat marți finalizarea evaluărilor anuale de management pentru anul 2024 și demararea concursurilor de proiecte de management pentru instituțiile din subordine.
Potrivit unui comunicat al ministerului, au fost realizate evaluările de management pentru toate cele 24 de instituții subordonate Ministerului Culturii, care își desfășoară activitatea pe baza unor proiecte de management aprobate.
Au fost exceptate de la această procedură următoarele instituții: Centrul Cultural Toplița și Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” – contractele de management au fost încheiate la finalul anului 2024; Biblioteca Națională a României – contract de management suspendat.
„În ceea ce privește obiectivul asumat cu privire la organizarea de concursuri de proiecte de management pentru toate instituțiile publice de cultură aflate în prezent în interimat până la finalul anului, primii pași ai acestui proces au fost deja făcuți în luna august, prin inițierea procedurilor de concurs pentru Opera Națională Română din Iași și pentru Muzeul Național Bran”, a transmis Ministerul Culturii.
Articolul Ministerul Culturii anunță concursuri de management pentru instituțiile aflate în interimat apare prima dată în Mediafax.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu va ceda Rusiei regiunea estică Donbas și a cerut ca Ucraina să fie inclusă în discuțiile privind teritoriul său, în contextul pregătirilor pentru întâlnirea de vineri dintre liderii Statelor Unite și Rusiei, informează Bloomberg.
Vladimir Putin solicită ca Ucraina să renunțe la regiunile Donețk și Lugansk, care împreună formează Donbasul, ca precondiție pentru deblocarea unui armistițiu și începerea negocierilor privind un acord de pace pe termen lung.
O astfel de decizie ar presupune ca Zelenski să ordone retragerea trupelor dintr-o suprafață de 9.000 de kilometri pătrați din regiunea Donețk, oferind Moscovei o victorie pe care armata rusă nu a reușit să o obțină militar.
„Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face asta. Pentru ruși, Donbasul este un cap de pod pentru o viitoare ofensivă”, a declarat Zelenski, marți, la Kiev. „Orice chestiune teritorială nu poate fi separată de garanțiile de securitate”.
„Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre, înălțimile pe care le controlăm, vom deschide clar un cap de pod pentru pregătirea unei ofensive a rușilor. Peste câțiva ani, Putin va avea un drum deschis atât spre regiunile Zaporojie și Nipru, cât și spre Harkov”, a adăugat Zelenski.
Lupte intense în regiunea DonețkUcraina se confruntă cu un atac intens al forțelor ruse în sectoarele Dobropillia și Pokrovsk din regiunea Donețk.
Forțele ucrainene iau „măsuri eficiente” pentru a opri înaintarea Rusiei în sectoarele Dobropillia și Pokrovsk, a anunțat marți armata ucraineană, descriind situația drept „complexă și dinamică”.
Actualizarea vine după ce grupul independent de monitorizare a frontului DeepState a susținut că trupele ruse au avansat spre autostrada Dobropillia–Kramatorsk, reușind să străpungă apărarea ucraineană.
Armata ucraineană a recunoscut că un mic grup de soldați ruși a reușit să ocolească pozițiile ucrainene lângă Dobropillia, dar a respins informațiile privind o breșă majoră.
Statul Major a precizat că peste 110.000 de militari ruși sunt concentrați în zona Pokrovsk și încearcă să străpungă apărarea prin trimiterea unor mici unități de infanterie între liniile ucrainene.
„Unitățile noastre sunt implicate în lupte defensive intense împotriva unui inamic superior numeric”, se arată în comunicat, adăugând că unele dintre grupurile de infiltrare au fost deja distruse.
Articolul Zelenski afirmă că Ucraina nu își va retrage trupele din Donbas / Lupte intense în regiunea Donețk apare prima dată în Mediafax.
„E vorba despre o numire care a avut loc cu respectarea tuturor prevederilor legale timp de două luni pe un post rămas vacant, temporar”, a spus marți Bogdan Ivan, ministrul Energiei referitor la faptul că l-a propus pe șeful său de cabinet în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica.
El a spus că îl cunoaște pe Alin Ioan Demian de mai mulți ani și că are încredere în el.
„E un om în care am încredere, economist, cu studii, cu tot ce e nevoie, întâmplător, e și coleg cu mine. Și am o relație cu el de mai bine de zece ani de zile”, a spus Bogdan Ivan, marți seara, la Digi24.
Ministrul a spus că „nici el nu mai vrea să facă parte de acolo și eu am decis ca să nu fie niciun fel de discuție pe această numire care are un mandat temporar de două luni până se finalizează procedura de selecție (…) am decis să renunț la ea”.
„Cu cine în afară de oamenii cu care lucrezi în echipă, pe o perioadă de provizorat de două luni, poți să ajungi într-o formă în care să lucrezi, să ai informații, să ai pe cineva de încredere, de care ești convins că urmărește interesul companiei și al ministrerului în acea companie”, a mai spus Bogdan Ivan.
El a precizat că nu face niciun secret din faptul că Alin Ioan Demian este șeful lui de cabinet.
Articolul Ivan, despre propunerea de la Hidroelectrica: Făcută cu respectarea tuturor prevederilor legale apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, anunțând marți pe platforma Truth Social că ia în calcul „o acțiune juridică de amploare” împotriva acestuia: „Iau în considerare posibilitatea de a autoriza o acțiune juridică de amploare împotriva lui Powell, din cauza muncii oribile și evident incompetente pe care a desfășurat-o în gestionare”.
Liderul american îl acuză pe Powell de gestionarea defectuoasă a șantierului de renovare a sediului Fed din Washington, potrivit Le Figaro.
Costul renovării Fed, încă un motiv de disputăTrump susține că lucrările, pe care le consideră excesiv de costisitoare, ar fi trebuit să coste „50 de milioane de dolari”, dar în realitate ar fi ajuns la „trei miliarde de dolari”. Fed estimează însă suma la 2,5 miliarde.
Tensiunile dintre cei doi au escaladat în ultimele săptămâni, Trump numindu-l pe Powell „idiot” și îndemnând alți bancheri centrali „să-l înlăture”. În plus, președintele american cere ca Fed „să reducă acum ratele dobânzilor”, argumentând că nivelul actual frânează creșterea economică, investițiile și evoluția pieței bursiere.
Planuri de schimbare la vârfÎn opinia sa, dobânzile mai mici ar stimula creditarea, ar reduce costurile de împrumut pentru companii și populație și ar impulsiona consumul, creând un mediu economic mai favorabil – un obiectiv care, pe lângă efectele economice, i-ar putea aduce și beneficii politice în perspectiva unei campanii electorale.
Jerome Powell, numit de Trump în primul său mandat, ar urma să rămână la conducerea instituției până în mai 2026, dar președintele și-ar dori să numească mai devreme o persoană „mai apropiată de viziunile sale”, având deja în vedere plasarea consilierului său economic Stephen Miran în conducerea Fed.
Articolul Donald Trump amenință cu acțiune juridică de amploare împotriva șefului Fed apare prima dată în Mediafax.
Aeroportul Internațional Cluj-Napoca anunță marți reluarea zborurilor directe spre Tel Aviv, Israel, începând din 27 octombrie 2025.
Zborurile vor fi operate de compania Wizz Air, cu trei frecvențe pe săptămână, în zilele de luni, miercuri și vineri.
„Sezonul de iarnă aduce o şi mai mare diversitate a alternativelor de călătorie cu plecare de pe Aeroportul Internaţional Cluj, prin reluarea zborurilor spre Tel Aviv. Este un moment așteptat de către pasageri, pentru că Tel Aviv este o destinație de tradiție de la Cluj-Napoca, care completează excelent varietatea destinaţiilor disponibile de pe aeroportul clujean. Suntem convinşi că zborurile vor continua să se bucure de aprecierea pasagerilor noștri și a celor din întreaga regiune deservită de aeroportul clujean”, a declarat David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Avram Iancu.
Reprezentanții aeroportului anunță că pasagerii au posibilitatea de a alege pentru călătoriile lor una dintre cele peste 50 de destinații regulate, spre aproximativ 20 de țări din Europa și Orientul Mijlociu. Pentru cei care doresc vacanțe spre destinații însorite sunt disponibile zboruri charter sezoniere către principalele destinații turistice.
Articolul Aeroportul Cluj anunță reluarea zborurilor directe spre Tel Aviv din 27 octombrie apare prima dată în Mediafax.
În decembrie 2020, la scurt timp după ce vaccinul anti-COVID-19 Pfizer-BioNTech a primit autorizație de utilizare de urgență din partea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), președintele Donald Trump îl descria ca pe „un miracol medical” și „una dintre cele mai mari realizări științifice din istorie”. „Va salva milioane de vieți și va pune capăt pandemiei odată pentru totdeauna”, declara el din Biroul Oval.
O analiză ABC News, publicată marți, arată că, la cinci ani distanță, administrația Trump a trecut de la susținerea entuziastă la o poziție sceptică, marcând o schimbare radicală de direcție în privința tehnologiei ARNm.
Warp Speed și doar 8 săptămâni până la testarea pe oameniLa vremea respectivă, oficialii administrației Trump promovau intens siguranța și eficiența vaccinurilor ARNm. Fostul secretar pentru Sănătate, Alex Azar, le numea „extraordinar de sigure și eficiente”, iar fostul chirurg general Jerome Adams le vedea drept „linia de sosire” în lupta cu pandemia. Mai mult, în semn de încredere, personalități-cheie precum Anthony Fauci și Francis Collins s-au vaccinat public.
La opt săptămâni după publicarea online a secvenței genetice a virusului SARS-CoV-2, operațiunea Warp Speed – proiect-fanion al administrației Trump, reușise deja să înceapă testele clinice pe oameni, în colaborare cu Moderna. Secretarul pentru Sănătate avea să declare ulterior că a fost „cea mai mare realizare din viața sa”.
De la sprijin total la tăieri masiveÎn mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează ani, uneori peste un deceniu, dar operațiunea Warp Speed și-a propus să comprime acest proces în mai puțin de un an, lucru care s-a și întâmplat pentru primele vaccinuri ARNm (Pfizer-BioNTech și Moderna).
Acum, în al doilea mandat, situația s-a schimbat radical. Sub influența noului secretar al sănătății, Robert F. Kennedy Jr., sceptic cunoscut al vaccinurilor, SUA a anunțat săptămâna trecută anularea a cel puțin 500 de milioane de dolari din finanțarea federală pentru dezvoltarea vaccinurilor ARNm.
Dispută între știință și noua direcție politică„Finanțarea se va îndrepta către platforme de vaccinuri mai sigure și mai largi, care rămân eficiente chiar și atunci când virusurile suferă mutații”, a declarat Kennedy, deși experții în boli infecțioase și vaccinologie subliniază că platforma ARNm este sigură și a salvat milioane de vieți.
În trecut, Kennedy a făcut declarații precum că vaccinul COVID-19 ar fi „cel mai mortal vaccin realizat vreodată” și a cerut revocarea autorizației pentru toate vaccinurile anti-COVID. Anul acesta, a retras și recomandarea de vaccinare pentru copiii sănătoși și femeile însărcinate sănătoase.
Trump: „Acum ne ocupăm de alte probleme”Decizia de a tăia finanțarea federală pentru dezvoltarea acestui tip de vaccinuri este „periculoasă”, consideră fostul chirurg general Jerome Adams, care a precizat că „riscurile sunt incomparabil mai mici decât efectele adverse rare”. Iar dr. Richard Besser, fost director interimar al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, spune că „este total în contradicție cu ceea ce administrația Trump spunea în primul mandat și cu dovezile științifice clare”.
„A doua administrație Trump nu vorbește niciodată despre cea mai mare realizare a primei: crearea operațiunii Warp Speed și a vaccinurilor ARNm”, a menționat pentru sursa citată dr. Craig Spencer, profesor asociat la Universitatea Brown. „În schimb, a numit în funcție o persoană cunoscută pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri”.
Întrebat despre anularea finanțării, Trump a lăudat Operațiunea Warp Speed, dar a adăugat: „A fost cu mult timp în urmă și acum ne ocupăm de alte lucruri… căutăm răspunsuri la alte probleme, alte boli și afecțiuni”.
Articolul De la „miracol medical” la scepticism: schimbarea radicală a administrației Trump față de vaccinurile ARNm apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ungariei Viktor Orbán a spus marți că este necesar un summit între Rusia și Uniunea Europeană și a explicat de ce nu susține declarația comună a Consiliului European referitoare la întâlnirea de vineri dintre Trump și Putin.
Agenția maghiară de știri MTI scrie că Viktor Orbán a subliniat marţi necesitatea organizării unui summit între Rusia şi Uniunea Europeană, într-o declaraţie dată portalului Mandiner.
În înregistrarea video, premierul a confirmat, răspunzând la o întrebare, că Ungaria nu susţine declaraţia comună a Consiliului European referitoare la întâlnirea de vineri între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin.
Viktor Orbán a invocat două motive: pe de o parte, declaraţia conţine o solicitare clară şi fără echivoc privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar în Ungaria „a avut loc un referendum”, în cadrul căruia poporul ungar a spus că nu doreşte să facă parte din Uniunea Europeană alături de ucraineni.
„Dacă vor să ne impună un document care contravine voinţei poporului ungar, eu nu îl pot susţine”, a afirmat el.
Celălalt motiv invocat a fost că războiul ruso-ucrainean este o chestiune europeană, pe care Europa ar trebui să o rezolve, dar nu este în stare să o facă, iar atunci când „doi oameni puternici” – preşedinţii american şi rus – se aşază la masa negocierilor, este un lucru jalnic să intervii din exterior.
El a sugerat că UE trebuie să adopte „o atitudine mai bărbătească.
„Avem nevoie de un summit ruso-european, nu de comentarii la un summit ruso-american”, a subliniat Viktor Orbán.
Articolul Viktor Orbán: Avem nevoie de un summit ruso-european, nu de comentarii la un summit ruso-american apare prima dată în Mediafax.
Ambasadoarea UE în Ucraina a făcut aceste precizări în contextul deciziei date de Înaltul Consiliu de Justițiie al Ucrainei de a-l desemna pe Ihor Kushnir ca membru al Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor.
„Salut desemnarea noului membru al Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor de către Înaltul Consiliu al Justiției. Ucraina continuă înaintarea reformelor judiciare pe calea sa europeană. Așteptăm următorii pași”, se arată postarea publicată marți după-amiază pe X de Katarina Mathernova, ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina. Ihor Kushir este cel de-al 16-lea membru al Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor. Anterior, acesta a fost judecător în cadrul Curții Supreme, funcție ocupată în 2024, după demisia lui Roman Ihnatov, magistratul care a fost acuzat că deținea pașaport rusesc. Pentru a accede la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să continue reformele în justiție, mai ales în lupta împotriva corupției.Articolul Ucraina continuă reformele judiciare în vederea aderării la UE apare prima dată în Mediafax.
„Ca urmare a reacțiilor apărute în spațiul public în legătură cu nominalizarea domnului Alin Ioan Demian în funcția de administrator provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, am decis revocarea acestei nominalizări” a anunțat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei susține că nominalizarea pe o perioada limitată de 2 luni, a avut la bază criterii de competență profesională. Desemnarea a fost făcută, potrivit lui Ivan, cu scopul de a asigura interimatul până la numirea definitivă a noilor administratori. El mai spune că a luat act de percepția publică și de dezbaterile generate.
„Consider că încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în companiile strategice ale României trebuie să primeze în fața oricărei alte considerente. Decizia de retragere a nominalizării nu pune sub semnul întrebării capacitatea profesională a domnului Alin Demian, ci reprezintă un gest de responsabilitate și transparență, pentru a evita orice suspiciune privind integritatea procesului decizional” a transmis ministrul Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei Bogdan Ivan l-a propus pe Ioan Alin Demian, directorul său de cabinet, ca reprezentant al statului român pentru un loc în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit bistriteanul.ro, Ioan Alin Demian este și finul ministrului, care l-a nășit la nunta din 2017.
Propunerea urma să fie votată în ședința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 8 septembrie.
Articolul Ministrul Energiei a revocat propunerea pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica apare prima dată în Mediafax.
Hadja Lahbib, comisarul european responsabil cu gestionarea crizelor, a vorbit marți despre escaladarea ofensivei militare a Israelului în Fâșia Gaza.
„Gaza se află în pragul foametei. Ajutoarele sunt blocate, livrările aeriene sunt ineficiente, iar noile reguli de reînregistrare a ONG-urilor riscă să agraveze criza”, a spus Hadja Lahbib, care a mai menționat faptul că „o preluare militară completă de către Israel ar fi catastrofală: victime în masă, servicii colapsate și ostatici în pericol”.
Aceasta este a doua persoană oficială europeană care critică deschis acțiunile Israelului în ultimele zile.
Săptămâna trecută, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a calificat planurile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu de a controla complet Fâșia Gaza drept „o provocare inacceptabilă”, scrie Politico.
Israelul a început să primească tot mai multe critici pentru războiul său împotriva militanților Hamas din Gaza, unde, potrivit raportărilor, aproape 61.500 de persoane și-au pierdut viața de la începutul conflictului în octombrie 2023.
Atacul violent al Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, a dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, iar în jur de 250 de persoane au fost răpite de grupările Hamas și aduse în Gaza.
Aceste acțiuni au condus, ulterior, la reacții puternice din partea Forțelor de Apărare Israeliene.
Hadja Lahbib a fost una dintre cele mai impactante voci din cadrul Comisiei Europene care a criticat ofensiva israeliană, în special prin discursul său prin care avertiza asupra „unei foamete provocate de om” și cerea un armistițiu cu acces umanitar liber.
Recent, poziția Comisiei Europene față de Israel a devenit mai puternică. Una dintre repercursiunile care au vizat Israelul a fost propunerea de suspendare a participării acestuia la programul de cercetare Horizon Europe.
Articolul Preluarea controlului militar asupra Fâșiei Gazei de către Israel ar provoca un dezastru, avertizează Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.
Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters.
„Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X.
Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația.
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X.
ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci.
Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut.
Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul.
La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.
Articolul Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a explicat pe pagina sa de socializare de ce nu a susținut declarația Consiliului European, înaintea întâlnirii Trump – Putin din Alaska.
„Cu doar patru zile înainte de summitul istoric dintre președintele Trump și Putin, Consiliul Europei a încercat să emită o declarație în numele tuturor șefilor de stat și de guvern din UE.
Înainte ca corul liberal-mainstream european să înceapă din nou pe melodia „Păpușa lui Putin”, vreau să explic de ce NU am putut susține declarația în numele Ungariei.
Să dăm o șansă păcii!”, scrie Viktor Orban pe Facebook.
Informații de contextPremierul maghiar a postat această explicație, referindu-se la declarația comună a Consiliului European, susținută de 26 de lideri europeni, document în care se afirmă în mod explicit că „drumul către pace în Ucraina nu poate fi decis fără Ucraina” și că „poporul ucrainean trebuie să aibă libertatea de a-și decide viitorul”.
Liderii europeni au reacționat abordarea lui Viktor Orban. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că Orban nu avea mandat oficial al UE pentru a se întâlni cu Putin și că orice discuție despre Ucraina trebuie să includă Ucraina.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen, a insistat că doar unitatea statelor-membre pot aduce o pace durabilă.
Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a înaintat ideea că Orban ar fi folosit președinția rotativă a UE „pentru a semăna confuzie” și a insistat și ea pe tema unității statelor-membre.
Articolul Viktor Orban înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin: „Este trist în sine că UE a rămas blocată pe margine. Singurul lucru mai rău decât asta ar fi să mai și dăm instrucțiuni din tribună” apare prima dată în Mediafax.
Iulian Chifu, analist de politică externă și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate internațională a subliniat, pentru MEDIAFAX, că provocarea ce mai mare a întâlnirii bilaterale de vineri dintre liderii de la Casa Albă și Kremlin este deschiderea lui Vladimir Putin de a face concesii.
„Cel mai important și pentru Trump, dar în primul rând pentru europeni și pentru Ucraina este măsura în care Putin este dispus să facă concesii, să facă pași înapoi, să renunțe la pozițiile maximaliste. În măsura în care poate face un asemenea pas înapoi prin amenințarea cu sancțiuni, taxe inclusiv a celor care îl sprijină, sigur că putem să ne gândim la o posibilă deschidere și relansarea unui proces de negociere”, spune el.
Pretențiile maximaliste ale KremlinuluiDespre pretențiile maximaliste ale Kremlinului, Chifu a susținut că „Rusia vrea multe, inclusiv retragerea NATO la nivelul după reunificarea Germaniei”.
„Sigur că acestea sunt solicitări care sunt non starter. Nu poți să începi nici o negociere de aici. Așa cum pentru Ucraina a discutat despre demilitarizare și denazificare, adică preluarea controlului tutelei Rusiei la Kiev printr-un guvern păpușat, iarăși nu e acceptabilă o asemenea situație”, afirmă Iulian Chifu.
Riscul scoaterii lui Putin din izolareAcesta a observat și riscurile la care se supun Statele Unite și Occidentul prin organizarea aceste întâlniri.
„În caz contrar, se ridică probleme majore, în primul rând pentru Donald Trump, care face o întâlnire cu Vladimir Putin, scoțându-l din izolare, oferindu-i o tribună, oferindu-i o poziție care e foarte importantă în raport cu propriul public, care deja amestecă poziții din astea anti-război și îi creează o platformă de unde să spună că am negociat cu americanii, dar uite că ucrainenii, băieții răi și europenii, ăia nebunii, cum a spus Medvedev, sunt cei care blochează. Deci asta ar fi o înfrângere majoră pentru toată lumea occidentală”, a susținut Iulian Chifu.
Cu toate acestea, Chifu crede că Putin ar trebui să ofere ceva concret lui Trump pentru a justifica întâlnirea „Eu cred că Putin știe că trebuie să-i oferă ceva lui Trump. Ce îi va pune pe masă, nu știm. Nu știm care-i spațiul lui de mișcare, așa cum nu știm cum se întâmplă lucrurile mai departe”.
Motivația din spatele aceste declarație se arată în declarațiile făcute de oficiali ruși, așa cum spune analistul de politică externă: „Retorica nucleară a lui Medvedev foarte ridicată și certurile online cu Trump, toate chestiunile astea l-au făcut pe Trump să realizeze că s-au depășit niște linii”.
Oprirea atacurilor asupra civililor, punct de plecareUn posibil punct de plecare ar fi ca Rusia să oprească atacurile continue asupra orașelor civile din Ucraina, însă „nu știm dacă Trump va îmbrățișa o asemenea poziție, va fi convins”.
Despre o eventuală cedare de teritorii, Iulian Chifu spune că „ar putea să creeze un mod de a soluționa de facto, care ar putea fi la un anumit punct și cuantificat”.
„Ori, din punctul ăsta de vedere, nu poți să îl premiezi pe agresor, dându-i o parte de teritorii și riscând eventual ca în viitor, apropo de timp militarizare, să mai au o halcă. Că de fapt, varianta lui Putin cu obiectivele și nivelul de ambiție maximale sunt de tipul stop and go. Nu sunt de a soluționa conflictul. Chiar dacă ar semna un acord de pace, nu există nicio garanție că peste 2-3 ani, după ce își reface resursele financiare și pe cele militare, nu va reveni ca să mai facă un pas înainte, ca să mai altereze încă o bucată de Ucraina”, menționează el.
România și securitatea Mării NegreÎn privința României, Chifu a evidențiat importanța apărării intereselor României în orice discuție europeană, în special în ceea ce privește securitatea Mării Negre, însă „cel mai important este ca România să aibă propriile capabilități de apărare solide, să-și refacă instrumentarul și industria de apărare, să fie ca ta oricând să-și apere teritoriul, și, respectiv, să descurajeze orice tip de atac asupra acestui teritoriu”.
Articolul Iulian Chifu, despre întâlnirea Trump–Putin: Cel mai important este măsura în care Putin este dispus să facă concesii apare prima dată în Mediafax.
„Încă 10,5 km de benzi unice pentru transportul public în București! Continuăm să extindem rețeaua de benzi dedicate transportului public. În următoarele săptămâni, amenajăm 10,55 km de benzi unice, iar în total ajungem la 65,3 km – din care 35,5 km sunt exclusiv pentru autobuze”, scrie pe Facebook Stelian Bujduveanu.
Potrivit acestuia, noile benzi vor fi amenajate pe următoarele trasee: Bd. Lascăr Catargiu (între Piața Victoriei și Piața Romană, sens spre Romană) – 0,9 km, Șos. Cotroceni (între str. Prof. Dr. Gh. Marinescu și Splaiul Independenței, pe ambele sensuri) – 0,4 km, Bd. Iuliu Maniu (între str. Lujerului și Liceul Tudor Vladimirescu, sens spre centru) – 0,45 km, Bd. Regele Mihai I al României (zona centrală, sens spre Piața Presei) – 1,2 km, Calea Crângași (între str. Gen. Petre Popovăț și Pasajul Grant, sens spre pasaj) – 0,6 km, precum și Drumul Taberei, pe ambele sensuri – 7 km (3,5 km pe sens).
„Unele dintre aceste proiecte au deja toate avizele necesare, iar altele sunt în curs de avizare. Dincolo de cifre, e un pas în plus spre un transport public mai rapid și mai previzibil. Cred că Bucureștiul are nevoie de asta – și tocmai de aceea, alegem să încurajăm și să prioritizăm transportul public”, încheie Bujduveanu.
Articolul Bucureștiul câștigă încă 10,5 km de benzi unice pentru transportul public apare prima dată în Mediafax.
Un număr tot mai mare de funcționari europeni contestă poziția Uniunii Europene față de războiul din Gaza, acuzând instituțiile că nu exercită presiuni asupra Israelului, deși este acuzat de crime de război.
Potrivit acestora, atitudinea Bruxelles-ului îi pune în situația de a-și încălca „obligațiile morale și legale” prevăzute de tratatele europene și dreptul internațional.
„Instituțiile europene au impus angajaților complicitatea și au suprimat rezistența de conștiință, întârziind acțiuni semnificative”, a declarat pentru Politico o funcționară, care s-a prezentat doar cu prenumele, de teama repercusiunilor profesionale.
Scrisoare deschisă cu 1.500 de semnăturiÎncă de la sfârșitul lunii iulie, aproximativ 1.500 de angajați, de la analiști la membri ai cabinetelor, au semnat o scrisoare deschisă avertizând asupra deteriorării situației umanitare în Gaza și prezicând o creștere „exponențială” a deceselor provocate de foamete dacă Uniunea Europeană nu acționează pentru a permite intrarea mai multor ajutoare.
Protestatarii afirmă că au fost supuși tacticilor de intimidare.
Printre incidente, se numără escortarea forțată a șapte funcționari din cantina Consiliului European, aceștia purtând tricouri cu mesajul „Spune NU genocidului”.
Unul ar fi fost răsucit de braț, iar altul obligat să șteargă imaginile filmate din telefon.
Scrisoarea internă menționează și contracte neprelungite, demisii forțate, blocarea unui sondaj pro-palestinian și prezența la sediul Comisiei a unui oficial militar israelian acuzat de crime de război.
„Locul de muncă nu este spațiu pentru activism”, spune UEPurtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Arianna Podestà, a respins acuzațiile de intimidare și a subliniat că „locul de muncă nu este un spațiu pentru activism, fie pro, fie contra unor cauze politice”.
Funcționarii ripostează însă, susținând că nu fac politică, ci vor doar ca UE să acționeze în conformitate cu propriile tratate.
„Aceasta este o instituție creată pentru a răspândi pacea în Europa și în lume.
Problema este că UE nu își respectă principiile fondatoare”, a menționat un alt angajat al Uniunii.
Articolul Revoltă în interiorul UE față de poziția privind Gaza: „Nu ne respectăm principiile” apare prima dată în Mediafax.
Cazul Ioanei Condea a fost ultra-mediatizat la data respectivă. În 2014, tânăra, care emigrase în Germania în căutarea unei vieți mai bune, dar care fusese forțată să se prostitueze, a fost bătută de către proxenetul Robert Tănase, după ce a refuzat să-i mai dea banii obținuți din exploatarea ei.
Loviturile au fost atât de puternice, încât Ioana Condea a ajuns în comă profundă, într-un spital din Köln. După cinci ani de comă, ea și-a dat ultima suflare, lăsând în urmă un copil (rezultat din relația cu Robert Tănase și nerecunoscut de acesta) și o familie sfâșiată de durere.
Bunicii i-au oferit nepotului dragoste și ajutor necondiționat
Fiul ei avea doar șase ani când a rămas orfan. În mijlocul acestei dureri, părinții Ioanei au luat o decizie crucială: au cerut tutela nepotului (care azi are 12 ani), pentru a-i asigura o viață cât mai normală în absența mamei. Cererea lor a fost depusă la Judecătoria Câmpina, iar, după o anchetă socială, judecătorii au decis, luna trecută, în favoarea bunicilor.
”Admite cererea formulată de petenții CONDEA GRAȚIELA GEORGETA, domiciliată în sat Bobolia, și CONDEA IOAN, domiciliat în sat Bobolia, şi în consecinţă: Dispune instituirea tutelei asupra minorului”, se arată în hotărârea instanței.
Aceeași anchetă realizată în cadrul procesului a scos la iveală detalii emoționante despre legătura strânsă dintre copil și bunicii săi. Raportul social a subliniat faptul că băiatul este foarte atașat de aceștia, iar schimbarea mediului ar putea avea un impact negativ asupra lui. Un asistent social a consemnat în raport:
”Conform anchetei sociale efectuată de către Autoritatea Tutelară, petenții depun eforturi pentru a oferi minorului tot ce are nevoie atât din punct de vedere emoțional cât și material, minorul fiind foarte atașat de aceștia” (…) S-a mai arătat că, între aceştia şi minor există o relaţie de afectivitate foarte bine consolidată, minorul fiind nepotul lor, sunt foarte apropiaţi, se înţeleg foarte bine, copilul simţindu-se in siguranţa în familie, fiind susţinut şi încurajat orice privinţă”.
Robert Tănase, ucigașul Ioanei Condea, eliberat condiționat
Instanța a adus familiei Condea o rază de speranță, oferindu-le puterea de a continua lupta pentru binele copilului, chiar și în mijlocul unei dureri greu de imaginat.
Bunicii și-au asumat responsabilitatea de a-i oferi dragoste, sprijin și stabilitate, încercând să aline, pe cât posibil, suferința cauzată de drama care i-a marcat viața.
În 2023, după ce a executat o parte din pedeapsa pentru omor, Robert Tănase a fost eliberat condiționat din penitenciarul de la Ploiești. Deși a fost condamnat la 3.060 de zile de detenție, judecătorii au considerat că perioada petrecută în închisoare, comportamentul său conform și participarea la activități socio-educative sunt suficiente pentru a-i acorda o șansă în societate.
Mai mult, magistrații au decis că perioada în care a stat în spatele gratiilor este de ajuns pentru reeducarea lui, astfel că nu mai prezintă un pericol pentru societate.
Articolul Instanța a decis cui va fi încredințat copilul Ioanei Condea, tânăra a cărei poveste a înlăcrimat România. Ea s-a aflat 5 ani în comă profundă apare prima dată în Mediafax.
Atacantul de 26 de ani a semnat un contract pe patru sezoane la Eindhoven.
Jucătorul cu 35 de selecții la naționala României a jucat în ultimii patru ani și jumătate pentru Parma, care l-a preluat de la FCSB, potrivit unui comunicat al clubului.
PSV, campioana Olandei, notează că, la sfârșitul anului trecut, a fost numit cel mai bun jucător al României, un titlu prestigios pe care l-au câștigat și marii fotbaliști români Adrian Mutu, Cristian Chivu și Gheorghe Popescu.
„Când agentul meu m-a sunat și mi-a spus că PSV era interesat, am spus imediat: să mergem”, a spus Man în primul său interviu la Philips Stadion.
„Acesta este un club pentru care orice jucător ambițios vrea să joace. Cunosc mulți jucători care au jucat aici. Madueke, Gakpo, Xavi Simons, Ronaldo… și lista poate continua. PSV este un club cu o istorie extraordinară și luptă în fiecare sezon pentru trofee. Și eu vreau asta. Sunt foarte dornic să dau totul în fiecare meci și să câștig multe trofee cu PSV. Abia aștept să încep”, mai spune el.
Articolul Oficial: Dennis Man a fost prezentat la PSV, campioana Olandei apare prima dată în Mediafax.
Un cutremur cu magnitudinea 6,3 a afectat marți dimineață provincia Papua, în estul Indoneziei, potrivit Institutului american de geofizică.
Seismul s-a produs la ora locală 10:24 (ora 2:24 în România), la o adâncime de 10 kilometri, având epicentrul la circa 193 de kilometri nord-vest de orașul universitar Abepura.
„Nu există amenințare de tsunami în urma acestui cutremur”, a transmis Centrul de avertizare pentru tsunami din Pacific, confirmând evaluarea inițială a autorităților indoneziene.
Serviciul geologic al Statelor Unite anunțase inițial o magnitudine de 6,5, dar a revizuit ulterior valoarea la 6,3, potrivit Le Figaro.
La marginea „centurii de foc”Indonezia se află pe așa-numita „centură de foc” a Pacificului, o zonă cu activitate seismică intensă, unde plăcile tectonice se ciocnesc.
„Regiunea este predispusă la cutremure frecvente și uneori devastatoare, iar comunitățile trebuie să fie pregătite”, au explicat seismologii locali.
Istoria recentă a arhipelagului arată efectele dramatice pe care le pot avea astfel de evenimente. În ianuarie 2021, un cutremur cu magnitudinea 6,2 în Sulawesi a ucis peste 100 de persoane și a lăsat mii fără adăpost.
În 2018, un seism de 7,5 grade, urmat de un tsunami la Palu, a provocat peste 2.200 de morți.
Cea mai gravă tragedie s-a produs în 2004, când un cutremur de 9,1 grade a lovit provincia Aceh, declanșând un tsunami care a ucis peste 170.000 de oameni doar în Indonezia.
Articolul Cutremur de 6,3 grade în Indonezia. Locuitorii au scăpat de tsunami apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Investițiilor a anunțat trimiterea Corpului de Control pentru a verifica achizițiile de microbuze electrice din PNRR, după suspiciuni de prețuri supraevaluate.
Deputații liberali s-au împărțit în două tabere, unii susținând respectarea procedurilor, alții denunțând un jaf al românilor.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, marți, că va trimite Corpul de Control pentru verifica achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în urma unori informații apărute în presă conform cărora achizițiile au fost făcute la prețuri supraevaluate.
În urma acestui anunț, doi deputați liberali au reacționat, fiecare cu păreri opuse.
Alexandru Muraru, PNL Iași: „Oferta câștigătoare a fost aleasă în baza criteriilor stabilite de lege”„Această achiziție nu a fost făcută ‘după bunul plac’ al cuiva de la Iași.
Consiliul Județean a urmat pas cu pas ghidul oficial PNRR – Componenta Educație, un document elaborat și aprobat de Ministerul Educației, aplicat în toate județele din țară.
Acest ghid stabilește cerințele tehnice, dimensiunile, dotările de siguranță, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și condițiile de participare la licitație.
Practic, cadrul de joc este identic peste tot.
Iar dacă CJ Iași ar fi vrut să facă mai „laxe” condițiile pentru a atrage mai multe oferte, nu putea – pentru că era obligat să respecte la literă ghidul național.
Prețurile rezultate la Iași nu sunt o excepție.
Ele se află în aceeași marjă cu cele obținute la Cluj, Olt, Gorj, Călărași, Timiș sau Vaslui, în cadrul aceluiași program.
Licitația a fost publică, deschisă tuturor operatorilor, iar oferta câștigătoare a fost aleasă în baza criteriilor stabilite de lege și de ghidul PNRR”, a spus președintele PNL Iași, Alexandru Muraru.
Gigel Știrbu, PNL Olt: „Cine își mai face iluzii despre cum se conduce Consiliul Județean Olt?”Pe de altă parte, deputatul PNL Olt, Gigel Știrbu, consideră că situația „este o insultă adusă românilor”.
„Jaful cu microbuzele școlare în Olt, cine își mai face iluzii despre cum se conduce Consiliul Județean Olt? Cifrele vorbesc de la sine.
Microbuze electrice care pe piață costă în jur de 90.000-100.000 € au ajuns să fie cumpărate cu peste 200.000 €, chiar și 262.000 €, fără TVA. Spre exemplu, Consiliul Județean Brașov a cumpărat microbuze școlare cu 130.000 € bucata.
Consiliul Județean Olt a cumpărat aceleași microbuze cu 230.000 € bucata. Diferența? 100.000 € pe microbuz! Și asta din banii noștri. Unde s-au dus banii? Cine îi încasează? Ce fel de „manieră de lucru” e asta la Consiliul Județean Olt? Asta nu e incompetență. Asta e bătaie de joc pe față”, a scris Știrbu.
Pîslaru a precizat că „fondurile europene sunt un bun public și fiecare euro trebuie să fie cheltuit corect, transparent și în interesul oamenilor. Nu voi tolera niciun abuz”.
Articolul Scandalul microbuzelor electrice. Ministerul Investițiilor trimite Corpul de Control la mai multe consilii județene din țară apare prima dată în Mediafax.
