„Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) este instituția care are, prin lege, atribuția de a modifica prețurile biletelor de tren, în funcție de rata inflației și care se aplică tuturor transportatorilor feroviari de călători din România”, informează CFR Călători.
Compania precizează că modificarea tarifelor la călătoria cu trenul se actualizează anual de către ARF, pe baza indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 octombrie.
Miercuri, ARF a informat că tariful biletelor de călătorie se va majora cu 9,88%, începând din 14 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor 2025 – 2026.
Retailerul Biedronka, liderul absolut al pieței de comerț alimentar din Polonia și parte a grupului portughez Jeronimo Martins, și-a exprimat intenția de a extinde modelul de succes din Polonia către alte țări din Europa Centrală și de Est. În prezent, compania operează 3.730 de magazine de tip discount în Polonia și generează afaceri de 23,57 miliarde de euro, depășind astfel întregul comerț modern local, potrivit ZF.
Cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate, Luis Araujo, CEO al Biedronka, a subliniat că modelul de afaceri perfecționat în ultimele trei decenii are potențialul de a atrage consumatorii și din alte piețe ale regiunii. Potrivit presei poloneze, el a evidențiat rolul major al grupului în economia națională și popularitatea deosebită de care se bucură Biedronka („gărgărița“) în rândul polonezilor.
Momentan nu există confirmări clare, deși retailerul și-a anunțat intenția de a se extinde în România înainte de 2020. În acel an, grupul de distribuție Jerónimo Martins anunța că România va fi inclusă în planul său strategic 2020-2025. Cu toate acestea, în ultimii patru ani planul nu s-a concretizat, retailerul alegând să deschidă magazine în Slovacia în 2024.
În 2024, presa din portugalia scria: „După ani de zile în care a luat în considerare intrarea pe piața românească, un plan care nu a fost complet abandonat, Jerónimo Martins a ales să deschidă în Slovacia, unde, spre deosebire de abordarea actuală, va „testa” internaționalizarea uneia dintre mărcile sale – în loc să aibă propria marcă în țară. Pentru acest proiect pilot, au ales Biedronka, marca poloneză de „buburuză”, binecunoscută vecinilor slovaci, care este, de fapt, perla coroanei grupului, contribuind cu partea leului – peste 70% – la vânzările totale care au atins un record de 30,6 miliarde de euro anul trecut.”
Jeronimo Martins, grupul portughez care deține BiedronkaGrupul Jeronimo Martins este o companie internațională cu sediul în Portugalia, cu o istorie de peste 230 de ani în domeniul alimentar. Distribuția de produse alimentare reprezintă principala activitate a Grupului și generează peste 98% din vânzările consolidate.
Grupul dezvoltă, de asemenea, un sector de producție agroalimentară în Portugalia și Maroc.
În Polonia, Grupul Jeronimo Martins operează și lanțul de magazine de produse cosmetice Hebe, care s-a extins și în Cehia și Slovacia.
Jerónimo Martins Polska SA deține Biedronka – cel mai mare lanț de magazine de retail din Polonia, cu magazine situate în peste 1.300 de locații și o prezență de 30 de ani pe piața poloneză. La sfârșitul primei jumătăți a anului 2025, avea 3.802 magazine.
În 2022, Biedronka a colaborat cu aproape 1.400 de furnizori polonezi, care au furnizat peste 93% din produsele lanțului. Cu peste 85.000 de angajați, Jerónimo Martins Polska SA este cel mai mare angajator din Polonia. Compania este un partener strategic al Forumului pentru Afaceri Responsabile.
Din 1995, Biedronka a crescut ca parte a Grupului portughez Jerónimo Martins – astăzi, având circa 3.730 de magazine și 17 centre de distribuție.
Biedronka este cea mai mare divizie a Grupului și, pe lângă faptul că este liderul pieței de retail alimentar din Polonia, dezvoltă și operațiuni în Slovacia. În Portugalia, Pingo Doce este lanțul de supermarketuri numărul unu, iar Recheio este liderul pieței cash & carry. În Columbia, Grupul operează magazinele de proximitate Ara. Tot în Portugalia, acesta deține cafenelele Jeronymo și magazinele de ciocolată și produse de cofetărie Hussel.
Șeful statului susține că legea prevede păstrarea tuturor datelor medicale și a celor cu caracter personal, inclusiv a diagnosticelor și a istoricului complet al bolilor, pentru întreaga viață a persoanei și încă cel puțin 180 zile apoi, „fără recunoașterea dreptului de a solicita ștergerea acestora, chiar și în cazul în care nu există niciun risc de transmitere a bolii”.
Nicușor Dan arată că aceasta reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrară articolului 26 din Constituție.
„Totodată, atunci când statul gestionează date sensibile, trebuie să existe reguli clare, precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Jurisprudența europeană stabilește astfel de standarde, însă legea sesizată la CCR folosește termeni neclari, nu distinge între cei care au obligația de raportare și cei care pot accesa datele și lasă probleme esențiale în seama unor acte administrative secundare”, adaugă președintele.
El susține că aplicațiile digitale din domeniul sănătății sunt importante pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile. Dar ele trebuie să funcționeze în cadrul limitelor constituționale și să garanteze o protecție adecvată a vieții private și a demnității umane.
Ionuț Pucheanu l-a atacat pe Ilie Bolojan susținând că „Galațiul nu este pușculița lui Bolojan”. Mesajul a fost publicat pe Facebook.
„Sunt pentru reformă și înțeleg că trebuie să facem cu toții ceva, dar creșterea taxelor locale impusă de premierul Ilie Bolojan este aberantă și nocivă. O majorare de 75% este o lovitură directă în buzunarul oamenilor, în vremuri oricum grele! Și, ca să fie absurdul complet, banii nici măcar nu rămân în Galați, aici unde cetățenii plătesc și unde avem nevoie de ei pentru investiții reale, ci se duc frumos, cu totul, în bugetul de stat. Dacă tot jucăm „la impuse”, măcar să putem folosi acești bani pentru străzile, școlile și spitalele orașului, nu pentru îmbuibarea și capriciile unora de la centru. Galațiul nu este pușculița nimănui. Galațiul este un oraș care muncește, crește și merită dreptul la dezvoltare”, a transmis Ionuț Pucheanu pe rețeaua de socializare.
Primarul orașului Galați a mai spus că măsura îi va lovi dur pe cetățeni.
„Sunt om de administrație. Și am obligația morală să spun lucrurilor pe nume atunci când o măsură lovește direct în cetățenii pe care îi reprezint. La Galați, în ultimii ani am indexat taxele doar cu rata inflației, așa cum prevede legea, adică numai cu câteva procente. Știu foarte bine că nu poți să le ceri oamenilor să plătească mai mult fără să le întorci nimic înapoi”, a adăugat Pucheanu.
Pucheanu: gălățenii sunt jecmăniți de cineva rupt de realitateLiderul PSD a mai spus despre Bolojan că este rupt de realitate și îi jecmănește pe contribuabili.
„Nu poți să pretinzi că ajuți comunitățile locale, dar să le iei resursele cu care să se dezvolte. Galațiul nu are nevoie de astfel de biruri, ci de investiții. Iar investițiile nu se fac cu promisiuni, ci cu bani lăsați în oraș, nu luați cu forța și cu justificări cu aer tehnocrat. Eu, unul, nu voi sta liniștit când gălățenii sunt jecmăniți de cineva rupt de realitate care dă cu pixul de la distanță. Or, domnul Bolojan fix asta face. Trebuie să vorbim despre oameni, nu despre paragrafe în buget. Și pentru oamenii aceștia, pe care îi întâlnesc zilnic pe stradă, voi spune mereu ce trebuie spus. Chiar dacă unora nu le convine”, a precizat Ionuț Pucheanu.
Măsura incriminată de Ionuț Pucheanu a fost analizată de membrii coaliției și ar putea fi propusă într-un pachet de reformă asumat de Guvern.
Cu un volum de 25 de litri, reușește să fie în același timp încăpător și compact, fiind destinate celor care călătoresc des sau fac naveta. Îmbină designul practic cu materiale sustenabile pentru persoanele mereu în mișcare. Materialul PU rezistent la apă cu certificare IPX4, fermoarele etanșe și capacul protector din partea superioară îți păstrează lucrurile în siguranță chiar și atunci când te prinde ploaia pe neașteptate, iar compartimentul căptușit pentru laptop, ușor de accesat, protejează dispozitive de până la 17 inch.
Citeşte comunicatul integral AICI
Friedrich Merz s-a întors la Berlin neimpresionat de orașul amazonian ales să găzduiască negocierile climatice ale ONU, iar declarațiile lui au provocat reacții critice în Brazilia.
Declarațiile lui Merz au stârnit critici în Brazilia„Trăim într-una dintre cele mai frumoase țări din lume. I-am întrebat pe jurnaliștii care m-au însoțit în Brazilia săptămâna trecută: «Cine dintre voi ar vrea să rămână aici?». Nimeni nu a ridicat mâna”, a spus Merz la Berlin, după întoarcerea de la summitul liderilor din Belem.
„Toată lumea a fost încântată să revină în Germania și să fi părăsit acel loc”, a adăugat cancelarul Germaniei.
Lula, replică tăioasă: Berlinul nu îi oferă nici 10% din calitatea pe care o oferă statul ParáÎn perioada pregătirilor pentru COP30, Lula a respins îngrijorările privind infrastructura limitată a Belemului și lipsa acută de camere de hotel, căutând să aducă în centrul discuțiilor cea mai mare pădure tropicală din lume.
Răspunzând comentariilor lui Merz, Lula a spus că acesta ar fi trebuit să meargă într-un boteco, un bar sau un bistro tipic brazilian unde se poate mânca, în Belem, oraș aflat în statul Pará.
„Ar fi trebuit să meargă la dans în Pará. Ar fi trebuit să guste mâncărurile din Pará. Pentru că ar fi realizat că Berlinul nu îi oferă nici zece la sută din calitatea (vieții – n.r.) pe care o oferă statul Pará”, a spus Lula.
Remarcile lui Merz au înfuriat autoritățile locale, iar unii brazilieni au glumit pe rețelele sociale comparând episodul cu umilința istorică a Braziliei la Mondialul din 2014, când naționala a pierdut cu 7-1 în fața Germaniei.
Cancelaria germană încearcă să calmeze situațiaÎn urma controverselor, biroul lui Merz a încercat să detensioneze situația.
Purtătorul său de cuvânt a transmis că acesta „și-a exprimat regretul că programul încărcat nu i-a permis să se bucure mai mult de impresionanta frumusețe naturală a regiunii amazoniene”.
El și-a exprimat, de asemenea, „marele său respect pentru reușita de a fi putut organiza o conferință internațională atât de importantă la Belem”.
Kremlinul a anunțat miercuri că regretă decizia autorităților de la Varșovia de a închide ultimul consulat activ al Rusiei în Polonia, situat la Gdansk. A calificat măsura drept lipsită de bun simț.
Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe, a spus că va retrage acordul pentru funcționarea consulatului ca reacție la o explozie pe o linie de cale ferată, pentru care Polonia a acuzat serviciile secrete rusești.
Anchetatorii au identificat două persoane responsabile pentru explozia de pe o linie feroviară care leagă Polonia de Ucraina, a declarat marți premierul Donald Tusk. Șeful Guvernului a mai spus că este vorba despre ucraineni care lucrează pentru Moscova.
La această măsură luată de Polonia, Kremlinul a acuzat țara de „rusofobie”.
Întrebat despre închiderea consulatului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat relațiile problematice cu Polonia, din prezent.
„Relațiile cu Polonia s-au deteriorat complet. Aceasta este probabil o manifestare a acestei deteriorări, dorința autorităților poloneze de a reduce la zero orice posibilitate de relații consulare sau diplomatice”, a spus Peskov.
„Nu putem decât să exprimăm regretul aici. Acest lucru nu are nicio legătură cu bunul simț.”
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, incidentul s-a produs în weekend-ul trecut. Agresorul este cercetat pentru tentativă de omor.
„Prin actele procesuale întocmite de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, efectuarea în continuare a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul M.M.K. – cetăţean străin, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 188 alin. (1) Cod penal şi tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. f) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal”, a transmis Parchetul.
Anchetatorii au stabilit că „în data de 15.11.2025, în jurul orei 23.30, în timp ce se aflau în incinta unui hotel din mun. Brăila, inculpatul M.M.K. a agresat fizic persoana vătămată T.G.W. – cetăţean străin, respectiv a tăiat-o cu un cuţit în zona gâtului, cu intenţia de a-i suprima viaţa, fiindu-i provocate leziuni traumatice care necesită pentru vindecare un număr de 10-12 zile îngrijiri medicale”.
Ulterior, bucătarul a atacat și alți oameni, tot conaționali.
„În data de 15.11.2025, în jurul orei 23.50, în timp ce se aflau în incinta unui hotel din mun. Brăila, fiind înarmat cu un cuţit, inculpatul M.M.K. a agresat fizic 3 persoane vătămate (N.A.P., P.L.L. şi D.S.P. – cetăţeni străini), cu intenția de a-i ucide, provocându-le leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare zile de îngrijiri medicale”, au adăugat anchetatorii.
Agresorul arestat la domiciliuInițial, inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore. Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila a solicitat, la data de 17.11.2025, arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brăila a respins propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului M.M.K. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.11.2025.
Potrivit unui comunicat al ministerului, MAE condamnă cu fermitate incidentul din noaptea de 19 noiembrie, când spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de o dronă, din direcția localității Lesnaia (Ucraina) spre localitatea Săiți (Republica Moldova).
„Astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a suveranității naționale și creează riscuri majore pentru securitatea cetățenilor și stabilitatea regională”, transmite MAE.
Ministerul anunță că îl va convoca pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, pentru a transmite protestul ferm al părții moldovenești.
„Ministerul Afacerilor Externe reiterează apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni care pun în pericol securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”, arată MAE.
Ministerul Apărării de la Chișinău a confirmat survolarea spațiului aerian național de către o dronă.
„Aparatul de zbor a traversat spațiul aerian al RM în intervalul de timp 03.22-03.35 din direcția localității Lesnaia (Ucraina) spre localitatea Săiți (Republica Moldova), la o altitudine de aproximativ 100 m. Drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”, arată ministerul.
Avioane mobilizate în RomâniaDouă aeronave Eurofighter Typhoon germane și două F-16 românești au fost mobilizate în noaptea de 18 spre 19 noiembrie pentru a monitoriza spațiul aerian de la granița cu Ucraina, după detectarea unei drone care a pătruns în spațiul național, a anunțat Ministerul Apărării de la București.
La ora 00:20 a fost transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian național, dinspre Vâlcov către Periprava și Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar.
„Drona a reapărut intermitent pe radare, timp de aproximativ 12 minute, dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești și, ulterior, în zona localității Oancea (România), fiind transmis mesaj Ro-Alert în nordul județului Galați la ora 00:59”, a transmis ministerul.
Cu un trafic anual ce depășește 15 milioane de pasageri și conexiuni directe către 122 de destinații în 45 de țări, Aeroportul Nisa se impune ca un nod strategic în rețeaua aeriană franceză. Atingerea Nivelului 5, obținută cu cinci ani mai devreme decât ținta ambițioasă de decarbonizare stabilită pentru 2030 de către grupul Mundys, condus de Andrea Mangoni, reprezintă un succes notabil. Aeroportul a reușit să reducă emisiile directe (Scope 1 și 2) cu peste 90% față de nivelurile din 2010. Acest lucru a fost posibil printr-o serie de măsuri structurale și tehnologice implementate cu rigurozitate în ultimul deceniu, arată Green and Blue.
Inovații tehnologice și strategii transformatoareProgramul de sustenabilitate al aeroportului Nisa se bazează pe o serie de inițiative cheie:
Aceste investiții strategice au transformat aeroportul într-un model european de gestionare durabilă a resurselor.
Obiectiv: zero emisii indirecte până în 2050Pe termen lung, aeroportul Nisa își propune eliminarea completă a emisiilor indirecte (Scope 3). Acest lucru este estimat până în 2050, incluzând aici și emisiile asociate operațiunilor aeronavelor și activităților conexe. Grupul Mundys a integrat aceste obiective ambițioase în strategia sa de mediu, social și guvernanță (ESG) și în Planul de Acțiune Climatică. Grupul beneficiază de un portofoliu sănătos de finanțări verzi în valoare de 5,3 miliarde de euro. Acesta include credite legate de sustenabilitate și obligațiuni verzi.
Elisabetta De Bernardi, Chief Asset Management Officer la Mundys, a subliniat că aceste rezultate confirmă angajamentul ferm al grupului față de dezvoltarea unor infrastructuri cât mai sustenabile. În paralel, Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma, parte a aceluiași grup, derulează proiecte inovatoare. Printre acestea se află cea mai mare infrastructură solară aeroportuară din Europa și sistemul „Pioneer”, care permite stocarea energiei regenerabile în baterii provenite de la vehicule electrice retrase din uz.
Ca răspuns la atacurile rusești cu drone din Ternopil, vestul Ucrainei, Polonia a decis suspendarea temporară a zborurilor în două aeroporturi, notează Euronews.
Potrivit agenției polone pentru servicii de navigație aeriană (PANSA), zborurile comerciale din aeroporturile Lublin și Rzeszów au fost suspendate temporar pentru bazele să poată fi folosite pentru avioanele militare, pentru siguranța spațiului aerian al Poloniei.
„Au fost mobilizate perechi de avioane de vânătoare cu reacție rapidă și un avion de avertizare timpurie, iar sistemele terestre de apărare aeriană și de supraveghere radar au atins cel mai înalt nivel de pregătire”, se arată în anunțul publicat de Comanda Operațională din Polonia.
De asemenea, România a trimis două avioane Eurofighter Typhoon și două avioane F-16 pentru monitorizarea situației de la granița Ucrainei cu Polonia.
Reamintim că în Ternopil, nouă civili ucraineni au fost uciși și alți zeci au fost răniți, în urma unui atac cu peste 470 de drone și 47 de rachete lansate de Rusia.
Orașul Ternopil se află la 200 de kilometri de granița Poloniei. Orașul este situat departe de prinicpalele linii ale frontului din vestul Ucrainei.
Măsura, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a fost amânată de la termenul inițial de 1 noiembrie 2025 și va fi transmisă președintelui pentru promulgare.
Această modificare vine ca răspuns la volumul uriaș de colete low-value provenite din China, care pune presiune asupra autorităților vamale și a sistemelor logistice europene. În prezent, pachetele cu valoare sub 150 de euro sunt scutite de taxe vamale, însă Comisia Europeană a cerut introducerea unei taxe uniforme la nivel european începând cu 2026. Statele Unite aplică deja un mecanism similar pentru coletele sub 800 de dolari, ceea ce a redus semnificativ importurile din China.
Pentru consumatori, introducerea taxei fixe de 25 de lei va însemna costuri suplimentare pentru comenzile mici, mai ales pentru platforme precum Shein, Temu sau AliExpress. De asemenea, livrările ar putea fi mai lente din cauza procedurilor vamale, iar platformele online vor fi mai responsabile pentru calitatea și siguranța produselor comercializate.
Explozia importurilor low-value din China este impresionantă: în 2024, Uniunea Europeană a înregistrat 4,6 miliarde de colete sub 150 de euro, dublu față de 2023 și de trei ori mai mult decât în 2022. Aproximativ 91% dintre coletele care ajung zilnic în Europa provin din China. Modelele de business ale Shein și Temu, bazate pe livrări individuale din Asia, au accentuat presiunea logistică și impactul asupra mediului, generând risipă de materiale și ambalaje, precum și creșterea emisiilor poluante.
Comisia Europeană a avertizat deja platformele Shein și Temu pentru practici comerciale incorecte și pentru lipsa controlului asupra produselor ilegale.
Experții consideră că sancțiunile naționale pot încetini, dar nu pot opri complet expansiunea acestora. Oficialii europeni subliniază necesitatea unor reguli clare și sancțiuni descurajante pentru platformele de comerț online low-cost din Asia.
CFR Călători a prezentat miercuri stadiul derulării investițiilor de modernizare finanțate atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin contribuție publică națională.
Compania modernizează prin aceste proiecte 55 de locomotive electrice destinate remorcării trenurilor de călători, 20 de locomotive diesel-hidraulice de manevră, convertite în locomotive electrice cu acumulatori și 139 de vagoane de clasa I și a II-a, vagoane bar-bistro, de dormit și cușetă, vagoane cu facilități pentru persoane cu mobilitate redusă și spații dedicate pentru biciclete și schiuri.
Șase companii românești se ocupă de modernizarea materialului rulant în urma procedurilor de achiziție publică.
Potrivit reprezentanților companiei, în total 24 de locomotive au fost livrate până în prezent. Până la sfârșitul anului 2025 numărul va ajunge la 36, restul urmând a fi livrate până la sfârșitul lunii iunie 2026.
De asemenea, 42 de vagoane modernizate circulă deja. Până la finalul anului 2025 se va ajunge la 60 de vagoane modernizate, urmând ca restul să fie livrate până la finalul lunii iunie 2026.
Astfel, până la finalul anului 2025, CFR Călători va avea modernizate un total de 96 de unități de material rulant: 27 de locomotive electrice, 9 locomotive de manevră cu acumulatori și 60 de vagoane de călători.
Contract de peste 2 miliarde de leiTrenurile echipate cu material rulant modernizat circulă deja pe rute importante, precum București–Constanța, București–Brașov, București–Iași, București–Suceava, București–Galați, București–Cluj și București–Arad.
Totodată, pentru asigurarea unei mentenanțe eficiente, proiectul prevede construirea a două hale moderne de mentenanță la Craiova și Baia Mare, dotarea Depourilor București Nord și Brașov cu două simulatoare digitale pentru instruirea mecanicilor de locomotivă și implementarea unei platforme digitale pentru managementul flotei și al mentenanței.
Contractul de finanțare are o valoare totală de peste 2 miliarde de lei.
Livrările sunt programate până la data de 30 iunie 2026, iar finalizarea întregului proiect este prevăzută până la data de 31 decembrie 2026.
UPDATE: În Ternopil, nouă persoane au fost ucise, alte zeci au fost rănite în urma atacului forţelor ruse, a relatat preşedintele ucrainean Zelenski
„în Ternopil au fost lovituri în locuințe. Din păcate, există distrugeri semnificative, iar sub dărâmături pot fi oameni”, a scris președintele din Ucraina.
Pe rețelele de socializare apar primele imagini cu efectele atacului din ultimele ore.
Imaginea a fost postată de Ihor Zinkevich, consilier municipal în Lviv, însoțită de mesajul: „Salvatorii lucrează la locul loviturii din Ternopil”. Știre inițialăUn incendiu de proporții a fost semnalat și în Lviv, iar imaginile postate pe Telegram arătau un nor uriaș de fum deasupra orașului la răsăritul soarelui.
„Închideți ferestrele, deoarece aerul ar putea fi poluat”, a avertizat el locuitorii.
Primarul din Lviv, Andrii Sadovyi, a declarat ulterior că un depozit de anvelope a fost lovit și că nu au existat victime.
În orașul Ternopil, autoritățile au raportat „lovituri asupra clădirilor rezidențiale”.
Fotografiile postate pe rețelele de socializare arătau mai multe etaje ale unei clădiri înalte complet distruse.În prezent, nu există informații despre victime.
„Rusia atacă din nou infrastructura noastră energetică. Din această cauză, în mai multe regiuni ale Ucrainei au fost introduse întreruperi de curent de urgență”, a declarat Ministerul Energiei.
Forțele armate române și cele poloneze au confirmat că au trimis avioane de vânătoare în spațiul aerian propriu ca răspuns la atacul rus cu drone. O dronă rusă a intrat în spațiul aerian românesc.
Rusia lansează în mod regulat atacuri la scară largă asupra orașelor ucrainene, iar în ultimele luni, Moscova a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, în încercarea de a arunca Ucraina într-o altă iarnă grea.
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că Uniunea Europeană dispune de o capacitate limitată de a influența poziția Chinei în legătură cu războiul din Ucraina.
La un eveniment Bloomberg, Kaja Kallas a spus că relațiile economice foarte strânse dintre Beijing și blocul comunitar pot permite Chinei să „cauzeze daune” statelor europene ca reacție la eventuale sancțiuni.
Kallas a mai declarat că „China acționează foarte inteligent, sporindu-și influența geopolitică”.
Înaintea acestor declarații, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că China dorește oprirea crizei din Ucraina și vrea să adopte un rol constructiv în susținerea unei soluții.
Guo Jiakun a spus că Beijingul păstrează o abordare constantă față de conflict, „bazată pe esența problemei în sine, aderând la principiile echității și obiectivității”.
Decizia vine după consultări cu experți în securitate și are rolul de a consolida supravegherea infrastructurii critice.
În prezent, întreg teritoriul Poloniei se află sub nivelurile generale Bravo și Bravo-CRP, conforme legislației antiterorism a țării. Acestea urmează cel mai probabil să fie prelungite, cu excepția liniilor feroviare unde se activează măsurile specifice nivelului Charlie, scrie TVP World.
Ce presupune activarea nivelului Charlie – măsuri de securitate sporiteNivelul Charlie – al doilea ca severitate în sistemul de alertă al Poloniei – implică trecerea instituțiilor relevante la regim de lucru permanent, 24 de ore din 24, și intensificarea verificărilor în spațiile publice. În plus, sunt prevăzute:
Măsurile sunt menite să prevină orice potențial atac asupra infrastructurii feroviare, în contextul investigațiilor privind tentativele de sabotaj.
Securitatea cibernetică rămâne în atențieDeși nivelul Charlie-CRP nu a fost reactivat, autoritățile amintesc că procedurile cibernetice specifice rămân esențiale. În perioada 2022–2024, Polonia a menținut alertă Charlie-CRP din cauza riscurilor generate de războiul din Ucraina. În prezent, în cadrul nivelului Bravo-CRP, administratorii IT sunt obligați să monitorizeze sistemele non-stop și să fie pregătiți pentru acțiuni de urgență.
Potrivit Centrului Guvernamental pentru Securitate, măsurile sunt menite să protejeze atât rețeaua feroviară, cât și infrastructura energetică poloneză din afara granițelor.
Autoritățile ucrainene au introdus opriri de urgență ale alimentării cu energie după ce Rusia a vizat din nou infrastructura energetică a țării într-un atac masiv cu rachete și drone lansat în cursul nopții de 19 noiembrie, scrie Kyiv Independent.
De această dată, principalele ținte au fost orașe din vestul Ucrainei, printre care Liov și Ternopil.
În Liov, un incendiu de proporții a izbucnit la primele ore ale dimineții, imaginile publicate de un deputat al Consiliului Local, Ihor Zinkevych, arătând un nor uriaș de fum acoperind orașul.
Acesta i-a avertizat pe locuitori să își închidă ferestrele din cauza riscului de poluare a aerului.
Primarul Andrii Sadovîi a confirmat ulterior că un depozit de anvelope a fost lovit, fără a se înregistra victime.
La Ternopil, autoritățile au raportat lovituri asupra unor clădiri rezidențiale.
Fotografiile apărute pe rețelele sociale arată etaje întregi distruse în blocuri de locuințe. Deocamdată nu există informații despre eventuali răniți sau decese.
Ministerul Energiei de la Kiev a transmis că penele de curent au fost impuse în mai multe regiuni din cauza atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice. În același timp, armata poloneză a anunțat că a ridicat avioane de vânătoare în spațiul său aerian, ca măsură de precauție.
Inițiativa, structurată în 28 de puncte, urmărește un acord amplu privind pacea în Ucraina, securitatea europeană și relațiile viitoare dintre Washington, Moscova și Kiev.
Negocieri avansate pentru planul secret SUA–Rusia pentru pacea în UcrainaPotrivit surselor citate, proiectul diplomatic este inspirat de înțelegerea obținută de Donald Trump în conflictul din Gaza. Planul se concentrează pe patru capitole principale: pacea în Ucraina, garanții de securitate, securitatea în Europa și redefinirea relațiilor dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina.
Deocamdată, rămâne neclar dacă documentul abordează chestiunea teritoriilor ocupate în estul Ucrainei, zonă în care Rusia a continuat să avanseze, fără însă a atinge obiectivele teritoriale declarate de Kremlin.
Discuții directe pentru planul secret SUA–Rusia pentru pacea în UcrainaSteve Witkoff, trimisul lui Trump, coordonează redactarea planului și a avut discuții extinse la Miami cu Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran rus și un actor cheie în diplomația Moscovei.
Dmitriev a declarat că este optimist, deoarece „poziția Rusiei este cu adevărat auzită”, spre deosebire de inițiativele occidentale anterioare.
Witkoff urma să se întâlnească miercuri cu președintele Volodimir Zelenski în Turcia, însă vizita a fost amânată. Totuși, acesta a discutat deja propunerea cu consilierul ucrainean pentru securitate națională, Rustem Umerov.
Cu toate acestea, secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, și șeful Statului Major al armatei, generalul Randy George, urmează să se întâlnească cu președintele Volodimir Zelenski, cu comandanți superiori și cu parlamentari ucraineni intr-o vizită ce nu a fost anunțată oficial.
Reacții și perspective asupra planului secret SUA–Rusia pentru pacea în UcrainaAdministrația Trump susține că „a venit timpul pentru un acord” și consideră că flexibilitatea tuturor părților ar putea permite oprirea războiului. În același timp, Casa Albă a început să informeze guvernele europene și Kievul despre noul proiect.
Unii oficiali americani cred că există șanse reale ca europenii și ucrainenii să accepte cadrul, care ar putea fi ajustat în funcție de contribuțiile fiecărei părți. Planul ar urma să fie finalizat înaintea următoarei întâlniri Trump–Putin, în timp ce discuțiile despre un posibil summit la Budapesta sunt momentan suspendate.
Cu un număr actual de aproximativ 11.000 de angajați, Dacia intenționează să propună un program de concedieri voluntare menit să-și eficientizeze operațiunile, potrivit Profit.ro. Stimulentele financiare oferite angajaților care optează pentru plecare variază între 24.000 și 200.000 de lei. Ele vor fi calculate în funcție de vechimea în muncă, și sunt semnificativ mai generoase decât în programele anterioare. Cu toate acestea, compania va aproba toate cererile, strategia intenționând să păstreze personalul esențial în departamentele cheie.
Discuții salariale într-un climat tensionatContextul acestor negocieri salariale este complex. Salariul minim net lunar la unitate este de 4.200 de lei, iar salariul mediu net este de 8.000 de lei. Potrivit Profit.ro, în urma acordului de anul trecut, care a prevăzut o creștere brută de 700 de lei, așteptările pentru runda actuală sunt pline de tensiune. Se anticipează o discrepanță semnificativă între creșterile salariale solicitate de reprezentanții sindicatelor și cifrele propuse de conducerea companiei. Sindicatele solicită o mai mare transparență și măsuri de protejare a intereselor forței de muncă. Acest lucru vine în concordanță cu perioada prezentă de incertitudine economică.
Presiunea competitivității globale și poziționarea DaciaEforturile Dacia de reducere a costurilor sunt determinate de necesitatea de a-și menține poziția în cadrul rețelei mai largi a Grupului Renault. Costul mediu al forței de muncă din România pe vehicul fabricat este sub 300 de euro, ceea ce o face mai competitivă decât Mexic, Turcia și China, dar mai puțin decât Marocul. Acest lucru plasează compania într-o poziție în care trebuie să echilibreze cu atenție cheltuielile operaționale cu eficiența. În consecință, rezultatul negocierilor salariale este vital pentru asigurarea stabilității interne și a viabilității pe termen lung.
Intențiile de restructurare de la Dacia fac parte dintr-un model mai amplu care se extinde în întreaga industrie auto europeană. Producătorii majori întreprind ajustări similare; de exemplu, Volkswagen a dezvăluit un plan pe termen lung de reducere a forței de muncă cu până la 35.000 de angajați până în 2030. Această presiune la nivel de industrie pentru optimizarea operațiunilor și reducerea costurilor obligă toți producătorii să își reevalueze strategiile.
Moment decisiv pentru muncitori și conducereDiscuțiile în curs reprezintă un punct de cotitură crucial în relația dintre conducerea Dacia și angajații săi. În timp ce lucrătorii fac presiuni pentru o remunerare mai bună, compania se concentrează pe disciplina financiară. Găsirea unui compromis echilibrat este absolut necesară. Încă se caută o soluție ideală pentru a proteja atât stabilitatea financiară a fabricii Dacia, cât și bunăstarea personalului său, într-o industrie care trece printr-o transformare profundă și continuă.
Ucraina cere statelor membre ale Uniunii Europene o hotărâre politică în cursul lunii viitoare pentru eliberarea unui împrumut de 163 de miliarde de dolari.
Această sumă ar fi bazată pe activele înghețate ale statului rus.
Solicitarea a venit pe fondul temerilor legate de un deficit major în bugetul pentru 2026 și al efectelor unui scandal de corupție care a izbucnit în Ucraina.
Luna trecută, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind „Împrumutul pentru reparații” destinat Kievului.
Subiectul va fi reluat pe agenda summitului ce va avea loc pe 18 decembrie, în timp ce Ucraina anticipează nevoia unor tranșe importante de sprijin financiar începând cu trimestrul al doilea al anului 2026.
Un reprezentant din echipa președintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că întâlnirea din decembrie pare singura ocazie din acest an pentru o decizie în favoarea împrumutului.
Acest împrumut este considerat de Rusia drept un gest ce va provoca un „răspuns dureros”.
„Nu ne așteptăm ca toate detaliile tehnice să fie finalizate până atunci, dar trebuie convenită arhitectura pentru acordarea împrumutului”, a declarat Iryna Mudra, consilier juridic în administrația Zelenski.
Ea susține că Ucraina dorește din partea partenerilor europeni o definire a structurii și a mecanismului prin care banii vor ajunge la Kiev.
Totodată, ea crede că este esențial să existe includerea Ucrainei în deciziile legate de modul de distribuire și de prioritizare a fondurilor.
„Fără implicarea directă a Ucrainei, asistența riscă să devină ineficientă doar pentru că cunoaștem nevoile reale de pe teren, dar decizia ar trebui luată împreună cu partenerii noștri, cu siguranță”, a spus ea.
