MediaFax.ro

Anul trecut, 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv la nivel mondial, dar asta înseamnă o scădere de 15% față de 2024, conform acestui studiu realizat de colectivul Forest Declaration Assessment, care reunește oameni de știință, ONG-uri și grupuri de experți, potrivit Le Figaro.

O cifră „încurajatoare” și „arată că progresul este posibil”, a declarat Erin Matson, expertă la Climate Focus și coautoare a raportului, în timpul unei prezentări de presă. „Dar, deocamdată, 2025 reprezintă o excepție, nu o nouă traiectorie”, a adăugat ea.

Exploatarea materiilor prime agricole sau minerale rămâne principala cauză a defrișărilor sau a degradării pădurilor.

Relativa îmbunătățire a situației de anul trecut este, însă, rezultatul unei limitări a extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian și, mai general, al unei situații mai favorabile în America Latină.

Actualul președinte brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, a încurajat într-adevăr protejarea pădurilor. Adversarul său, Flavio Bolsonaro, este însă favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie.

„Nu am obținut această reducere a defrișărilor prin sacrificarea producției agricole sau a dezvoltării economice”, subliniază Ane Alencar de la Institutul Amazonian de Cercetare a Mediului (IPAM) din Brazilia. Aceasta ar putea descuraja puternicul sector agroalimentar brazilian să încerce să inverseze tendința, chiar dacă Lula pierde alegerile prezidențiale, speră ea.

Autorii studiului se tem că progresele recente ar putea fi amenințate și de noii lideri din Columbia sau Peru.

Situația s-a degradat în Africa

În ciuda îmbunătățirii generale a situației la nivel mondial, situația s-a deteriorat anul trecut în bazinul Congo, unde defrișările au ajuns la 2,4 milioane de hectare, un nivel comparabil pentru prima dată cu cel din America Latină.

Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, deplânge „un dezastru” .

„Aspectul economic pare să aibă întotdeauna prioritate în gestionarea pădurilor din Africa Centrală, cu exploatarea pentru cherestea sau conversia pădurilor pentru alte activități economice, cum ar fi industria agricolă sau minieră”, deplânge el.

Degradarea pădurilor, adesea primul pas înaintea defrișărilor definitive, a progresat și în Africa anul trecut și a scăzut cu 34% la nivel global, după un 2024 marcat de numeroase incendii.

Mai mult, în ciuda încetinirii înregistrate în 2025, lumea încă se abate de la traiectoria corectă de eliminare a defrișărilor până în 2030, un angajament asumat de peste 140 de lideri la conferința internațională privind clima COP26 de la Glasgow.

Precauți în privința viitorului

Pentru a îndeplini acest angajament, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ 1 milion de hectare pe an, ceea ce este departe de tendința din ultimii ani.

Autorii studiului rămân, de asemenea, precauți în privința viitorului, menționând că fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, care este în desfășurare, ar putea intensifica „riscurile de secetă și incendii” în pădurile tropicale.

„Efectele acestui fenomen El Niño sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendii uriașe ard de săptămâni întregi”, a remarcat Erin Matson. Prin urmare, o reducere suplimentară a defrișărilor la nivel global, similară cu cea din 2025, i se pare „puțin probabilă” în acest an.

Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide cum se va implica partidul în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Social-democrații vor analiza dacă vor intra în acest guvern cu miniștri, dacă vor susține guvernul prin vot în Parlament sau dacă vor alege să nu se implice în formarea acestuia.

Premierul desemnat este așteptat joi să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Luca Niculescu a declarat că toate variantele rămân posibile: un guvern politic, unul hibrid, cu miniștri politici și tehnocrați, sau un guvern format exclusiv din tehnocrați.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți seară, la România TV, că le va prezenta colegilor săi trei variante în ceea ce privește implicarea partidului în viitoarea guvernare.

„Avem varianta în care nu votăm și nu intrăm (la guvernare – n.r.). Există această variantă”, a declarat liderul social-democrat. A doua variantă este un guvern tehnocrat, însă Grindeanu a spus că nu crede neaparat în această soluție.

„Este o variantă a unui guvern tehnocrat, care, la prima vedere, cel puțin din perspectiva mea, nu e o variantă solidă”, a afirmat președintele PSD.

Întrebat dacă respinge ideea unui guvern tehnocrat, Sorin Grindeanu a spus că un astfel de guvern ar fi unul slab și al „nimănui”.

„Da, pentru că ăsta e un guvern slab, ăsta e un Guvern care de-a doua zi va fi Guvernul nimănui. Am mai avut exemplul ăsta în 2015-2016. Nu suntem într-o perioadă în care să facem experimente. Suntem într-o perioadă în care cred că trebuie să facem un efort comun toți, trebuie să lăsăm de la noi anumite lucruri care ne-au despărțit și să găsim acea cale de a merge mai departe. Am văzut că ceilalți au luat la mișto acest apel al meu”, a declarat Sorin Grindeanu.

A treia variantă prezentată de liderul PSD este formarea unui guvern politic, cu mai multe formule posibile, inclusiv un guvern condus de social-democrați sau unul susținut de mai multe partide.

„A treia variantă este aceea de a avea un guvern, să spunem, politic, și aici se deschid diverse variante. Eminamente PSD-ist sau poate să fie un guvern PSD-ist, poate să fie un guvern PSD-ist plus… Ceea ce îmi doresc să fie din mai multe formațiuni politice, să fie o majoritate”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD a cerut luni un efort comun din partea partidelor pe care le consideră responsabile de formarea acestui viitor guvern, pentru a se depăși criza politică din prezent.

A mai afirmat și că unele partide ar dori să învestească rapid un guvern printr-un vot de conjunctură, pentru ca apoi să înceapă, în Parlament, un conflict politic cu noul Executiv.

Mai mulți lideri PSD iau în calcul să ceară, în ședința decisivă de miercuri, intrarea partidului în Guvernul Luca Niculescu cu nouă miniștri, la ministere cu bugete mari, precum Transporturi, Agricultură, Sănătate și Mediu, dar și la Justiție, au declarat surse pentru G4Media.

Decizia finală va fi luată miercuri, în ședința Consiliului Politic Național al PSD.

PNL rămâne în Opoziție și ia în calcul un acord cu Niculescu

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că liberalii iau în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu.

Documentul nu va fi un acord de coaliție și nu va presupune intrarea PNL la guvernare, ci va stabili condițiile în care partidul poate ajura la stabilitatea țării în următoarele șase luni.

Ilie Bolojan a spus că, în această perioadă, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, cât timp premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord.

Potrivit surselor, liberalii ar urma să rămână în Opoziție, dar ar putea susține stabilitatea viitorului Guvern în baza angajamentelor convenite cu premierul desemnat.

UDMR va vota Guvernul, indiferent de formula aleasă

Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că partidul său va vota Guvernul și programul de guvernare prezentate de Luca Niculescu în Parlament, indiferent dacă acesta va fi unul tehnocrat sau unul format în jurul PSD.

Kelemen Hunor a mai spus că Uniunea este pregătită să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat pentru proiectele guvernamentale.

Liderul UDMR a mai spus că prioritatea este depășirea blocajului politic și formarea unui guvern cu puteri depline cât mai curând, posibil chiar vineri sau cel târziu luni.

Celebrele trăsuri trase de cai din New York City vor deveni istorie. Primarul Zohran Mamdani și președintele Consiliului Municipal, Julie Menin, au ajuns la un acord privind o lege locală care vizează eliminarea plimbărilor cu trăsura.

Se preconizează că Menin va supune proiectul de lege la vot în spre sfârșitul acestei luni, a declarat un purtător de cuvânt pentru CNN. Interdicția, care va fi implementată etapizat, va intra în vigoare la 1 iunie 2028.

De ce a apărut proiectul

Măsura este luată după ani de critici din partea activiștilor pentru drepturile animalelor. Ei susțin că animalele sunt suprasolicitate, se sperie ușor și trăiesc în grajduri necorespunzătoare, în timp ce vizitiii încalcă reglementările orașului. Proprietarii de cai și trăsuri au respins acuzațiile, susținând că animalele sunt bine îngrijite, iar grajdurile respectă normele în vigoare.

Grupul „New Yorkers for Clean, Livable and Safe Streets” (NYCLASS-Newyorkezi pentru străzi curate, locuibile și sigure) a militat pentru această interdicție timp de mai mulți ani. Reprezentanții asociațiilor au afirmat că măsura va pune în sfârșit capăt „trăsurilor trase de cai, crude și periculoase”.

Un accident a încurajat proiectul

Încercările activiștilor de a interzice această atracție veche de un secol au căpătat un nou impuls în urma decesului unui turist în vârstă de 18 ani. Acesta a murit vara trecută după ce a fost aruncat dintr-o trăsură scăpată de sub control în Central Park. În replică, administratorii celebrului parc au spus că tânărul este singura persoană care a murit într-un accident cu trăsură de când acestea au fost introduse, în urmă cu peste 150 de ani.

Experții estimează că proiectul va trece rapid prin Consiliul Municipal și va fi aprobat fără probleme. Persoanele implicate în activitate vor fi ajutate de autorități pentru a se recalifica profesional.

Concursurile vizează funcțiile de conducere ale caselor de asigurări de sănătate din județele Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava și Timiș.

De asemenea, va fi organizat concurs pentru ocuparea funcției de director general al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CAS AOPSNAJ).

Când vor avea loc probele

Potrivit anunțului CNAS, proba scrisă va avea loc pe 18 noiembrie 2026, începând cu ora 10:00, la Academia de Studii Economice din București, în clădirea Ion Angelescu, situată în Piața Romană nr. 6.

Candidații care promovează proba scrisă și îndeplinesc condițiile pentru etapa următoare vor susține un interviu.

Acesta este programat pentru 23 noiembrie 2026, la sediul central al CNAS din București, Calea Călărașilor nr. 248, sector 3.

Unde pot fi consultate condițiile de participare

Condițiile de participare, documentele necesare înscrierii și bibliografia de concurs sunt disponibile la sediul CNAS, la sediile caselor de asigurări de sănătate vizate și pe paginile de internet ale acestora.

Pentru informații suplimentare, candidații pot contacta Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt, la numărul de telefon 0372.309.240.

Persoana de contact desemnată este Nicoleta Badiu, consilier grad profesional superior, care poate fi contactată și la adresa de e-mail nicoleta.badiu@cnas.gov.ro.

Anunțul complet

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, bl. S 19, sector 3, organizează concurs- probă scrisă, în data de 18 noiembrie 2026, ora 10⁰⁰, pentru ocuparea posturilor vacante de Director General la CAS Bacău, CAS Călărași, CAS Covasna, CAS Dolj, CAS Galați, CAS Giurgiu, CAS Ialomița, CAS Ilfov, CAS Mehedinți, CAS Neamț, CAS Olt, CAS Prahova, CAS Sibiu, CAS Suceava, CAS Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

Proba scrisă se va desfășura în data de 18.11.2026, începând cu ora 10⁰⁰ la sediul Academiei de Studii Economice București, din Piața Romana nr.6 (Clădirea Ion Angelescu), iar interviul se va desfășura în termen de 4 zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise, respectiv în data de 23.11.2026 la sediul CNAS din București, Calea Călărașilor nr. 248, bl. S 19, sector 3.

Relații suplimentare privind condițiile de participare la concurs, actele necesare înscrierii și bibliografia de concurs se pot obține la sediul CNAS, respectiv la sediul caselor de asigurări de sănătate unde acestea sunt afișate, pe pagina de internet a CNAS, respectiv a caselor de asigurări de sănătate menționate precum și la Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt, telefon 0372.309.240. Persoana de contact este doamnei Nicoleta BADIU, consilier grad profesional superior, DMRUPSRAPPC, adresa de email nicoleta.badiu@cnas.gov.ro.”

Inter a pierdut marți seară, 13 octombrie, chiar pe teren propriu, bifând a doua înfrângere în primele două etape din Champions League, scrie Sky Sport Italia. Rezultatul complică situația italienilor, care mai au șase meciuri de disputat în faza ligii. La finalul întâlnirii, Chivu a analizat prestația jucătorilor săi într-un interviu. El a recunoscut că nu a reușit să găsească soluțiile necesare pentru a controla partida.

Chivu explică momentul în care Inter a pierdut controlul meciului

Tehnicianul român consideră că prima repriză a fost echilibrată, ambele echipe reușind să joace cu intensitate. Inter a avut însă dificultăți în organizarea defensivă, inclusiv după o fază în care adversarii au declanșat un contraatac în urma unui corner.

„Am făcut lucruri bune, apoi am primit un contraatac după un corner. Au fost câteva episoade nefavorabile în care puteam fi mai bine organizați”, a explicat Chivu. Antrenorul a remarcat că echipa sa a reușit să egaleze înainte de pauză și a început bine repriza secundă, având două ocazii importante de gol.

Inter – Club Brugge KV
90+3′ Goal! [3] – 4 Bonny A. https://t.co/WqlZkgiWGL

— CFC CHRIS (@BIGCHRISTIANX1) October 13, 2026

Ulterior, nerăbdarea și frustrarea au afectat organizarea jucătorilor. „Atacam și uitam să ne mai întoarcem în apărare. Ajungeam mereu prea târziu, iar în Champions League plătești pentru asta”, a declarat tehnicianul.

Potrivit lui antrenorului român, după momentul în care scorul a devenit 2-1, Inter și-a pierdut luciditatea și nu a mai respectat planul tactic. Românul a recunoscut și meritele adversarilor, subliniind că Brugge a pus mari probleme prin calitatea tehnică, intensitate și determinare.

„Există ceva ce purtăm cu noi”. Chivu vorbește despre problemele mentale ale echipei

Antrenorul lui Inter a admis că numărul golurilor primite reprezintă un motiv de îngrijorare. El consideră că echipa trebuie să îmbunătățească duelurile individuale, recuperarea mingilor, distanțele dintre jucători și organizarea în momentele de presiune.

„Suntem conștienți de ceea ce nu funcționează în Champions League. Există ceva ce purtăm cu noi, iar eu sunt primul care își asumă responsabilitatea, pentru că nu reușesc să găsesc echilibrul potrivit în anumite tipuri de meciuri”, a declarat Chivu.

Tehnicianul a sugerat că problemele nu sunt exclusiv tactice, ci țin și de pregătirea mentală a fotbaliștilor. Acesta a recunoscut că ar fi putut gestiona diferit inclusiv discuția cu jucătorii la pauză. „Poate ar fi trebuit să transmit mai multă liniște la pauză, fără să pun prea multă presiune pe ei”, a explicat antrenorul.

Ce urmează pentru Inter în Liga Campionilor

După două înfrângeri în primele două etape, Inter trebuie să recupereze punctele pierdute pentru a-și îmbunătăți poziția în clasamentul competiției. Chivu a subliniat că echipa nu trebuie să își piardă încrederea, în condițiile în care mai are șase partide de disputat.

„Meciurile europene sunt diferite prin intensitate și calitate tehnică, dar avem obligația să găsim echilibrul potrivit. În Champions League, detaliile și episoadele fac diferența”, a afirmat antrenorul român. Tot el a mai precizat că Inter trebuie să continue munca atât din punct de vedere tactic, cât și mental, pentru a gestiona mai bine momentele dificile din următoarele partide europene.

UPDATE. MApN: Ţinte aeriene, detectate în apropierea localităţii Vâlkove, lângă România

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat miercuri că sistemele radar au detectat ținte aeriene în apropierea localității Vâlkove din Ucraina, în zona graniței cu România.

Potrivit ministerului, acestea nu au intrat în spațiul aerian național.

Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și un elicopter IAR-330 SOCAT.

„În dimineața zilei de miercuri, 14 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat ținte aeriene care evoluau în apropierea localității Vâlkove, pe teritoriul Ucrainei, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. La ora 6.39, a fost transmis un mesaj RO-Alert”, a transmis MApN.

Ministerul a precizat că, potrivit datelor furnizate de sistemele de supraveghere radar, „cele trei ținte aeriene nu au pătruns în spațiul aerian național”.

Știrea inițială

Autoritățile au emis, miercuri dimineață, un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea, prin care populația a fost avertizată cu privire la o posibilă incursiune a unor drone.

Reprezentanții ISU Tulcea au precizat că, până la ora transmiterii acestei știri, nu au fost primite apeluri de urgență.

Mesajul RO-Alert transmis populației din nordul județului Tulcea conține recomandări privind măsurile de protecție în cazul unei alerte aeriene.

„Alarmă aeriană (Posibilă incursiune de drone). Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în casă, departe de geamuri şi pereţi exteriori”, se arată în mesajul transmis miercuri dimineață.

Un incendiu a izbucnit miercuri, în orașul industrial Balakovo, din regiunea rusă Saratov, după un presupus atac cu drone ucrainene, potrivit canalelor de monitorizare de pe Telegram, citate de Kyiv Independent.

Imaginile publicate de canalul Exilenova+ surprind o explozie urmată de un incendiu în apropierea unei mari uzine metalurgice. Potrivit aceleiași surse, atacul ar fi provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică în regiune.

Un mort și mai multe clădiri avariate

Orașul Balakovo, situat pe malul estic al fluviului Volga, găzduiește o importantă uzină siderurgică, a cărei capacitate de producție declarată depășește un milion de tone anual, potrivit site-ului uzinei metalurgice Balakovo.

Deocamdată, nu este clar dacă instalația industrială a suferit pagube în urma atacului.

Guvernatorul regiunii Saratov a declarat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că atacul cu drone a avariat mai multe clădiri și a provocat moartea unei persoane.

Un terminal petrolier din Rusia arde de patru zile

Într-o altă regiune a Rusiei, un incendiu izbucnit la un terminal de încărcare a produselor petroliere din Rostov-pe-Don continua pentru a patra zi consecutiv, după atacurile cu drone din 10 octombrie.

Terminalul, situat în districtul industrial Jeleznodorojnîi, este utilizat pentru exportul produselor petroliere, inclusiv al celor provenite de la rafinăria Novoshahtinsk.

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a susținut că peste 100 de drone au fost doborâte în noaptea atacului.

Imaginile publicate de Exilenova+ arată flăcări și un nor dens de fum. Potrivit canalului, incendiul își redusese intensitatea după trei zile, însă ulterior flăcările au izbucnit din nou.

Opt dintre cele 12 rezervoare ale terminalului ar fi fost scoase din funcțiune

Până pe 13 octombrie, cel puțin opt dintre cele 12 rezervoare ale terminalului Novoshahtinsk ar fi fost scoase din funcțiune, potrivit unei analize OSINT realizate de publicația independentă rusă Astra.

Instalația poate primi și încărca anual aproximativ 2,5-3,5 milioane de tone de produse petroliere. Potrivit publicației, terminalul deservește atât exporturile, cât și forțele armate ruse.

Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica independent informațiile, iar amploarea pagubelor provocate de cele două atacuri nu este cunoscută.

Atacurile au loc pe fondul disputelor privind armistițiul energetic

Oficialii ucraineni nu au comentat deocamdată presupusul atac asupra terminalului petrolier. În ultimele luni, forțele ucrainene au vizat în repetate rânduri instalații energetice rusești.

Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu energetic și a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra instalațiilor petroliere din Rusia.

Trump a susținut că aceste atacuri au contribuit la creșterea prețurilor petrolului, scumpiri atribuite în mare măsură războiului purtat de Statele Unite împotriva Iranului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să accepte un armistițiu energetic, cu condiția ca Rusia să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Fenomenul a avut loc marți, 13 octombrie 2026, în timpul lansării misiunii CRS-35, prin care SpaceX transportă echipamente și provizii către Stația Spațială Internațională (ISS), potrivit NASA. Racheta Falcon 9 a decolat de la Cape Canaveral, Florida, la ora locală 06:33. S-a întâmplat înainte ca Soarele să răsară pentru observatorii aflați la sol.

Cum a apărut „meduza spațială” pe cer

Fenomenul „space jellyfish” apare în anumite condiții de iluminare, atunci când o rachetă este lansată înainte de răsărit sau după apus. La altitudini mari, gazele fierbinți evacuate de motoare se extind rapid, deoarece presiunea atmosferică este mult mai scăzută decât la nivelul solului.

În același timp, razele Soarelui pot ilumina aceste gaze, chiar dacă la sol este încă întuneric. Combinația produce un nor strălucitor, care se poate întinde pe o suprafață aparent uriașă a cerului. Forma sa amintește de o meduză, cu o zonă centrală luminoasă și prelungiri asemănătoare unor tentacule.

Aspectul norului se modifică pe măsură ce racheta urcă, iar gazele se dispersează în atmosfera rarefiată. Deși imaginile pot părea neobișnuite, fenomenul nu reprezintă o explozie sau o defecțiune a rachetei.

@Space_Station The first stage booster supporting CRS-35 returned to Earth and landed at Landing Zone 40 https://t.co/vyV0XDBNTN

— SpaceX (@SpaceX) October 13, 2026

Ce transportă racheta SpaceX către Stația Spațială Internațională

Dincolo de spectacolul vizual, lansarea face parte dintr-o misiune de aprovizionare organizată de NASA. Misiunea CRS-35 utilizează o capsulă cargo Dragon, transportată în spațiu de racheta Falcon 9.

La bord se află peste 2,8 tone de provizii, echipamente și experimente științifice destinate astronauților de pe Stația Spațială Internațională. Încărcătura include și ultima pereche de panouri solare extensibile destinate modernizării sistemului de alimentare cu energie al stației.

Aceste panouri sunt proiectate să suplimenteze energia electrică disponibilă pentru operațiunile și experimentele desfășurate pe orbită. Capsula Dragon este programată să ajungă la stație joi, 15 octombrie, după un zbor de aproximativ 52 de ore.

De ce nu toate lansările SpaceX produc acest efect

Apariția unei „meduze spațiale” depinde de mai mulți factori, inclusiv ora lansării, poziția Soarelui, altitudinea rachetei și condițiile atmosferice. Fenomenul este deosebit de vizibil în apropierea răsăritului sau apusului, când observatorii se află în întuneric, dar gazele evacuate la altitudine sunt deja luminate.

În timpul lansărilor desfășurate ziua, același nor de gaze poate fi mult mai greu de distins pe fundalul luminos al cerului. Fenomenul a mai fost observat și la alte lansări de rachete, însă dimensiunea aparentă și intensitatea luminii diferă de la un eveniment la altul.

O echipă de cercetători condusă de Mark D. Levin, de la Universitatea din Chicago, a dezvoltat o tehnică ce permite modificarea structurii moleculare a unor compuși utilizați în industria farmaceutică, potrivit Phys.

Înlocuirea unui atom de carbon cu unul de azot este o metodă folosită pentru îmbunătățirea proprietăților substanțelor medicamentoase. Totuși, procedeele tradiționale necesită adesea substanțe chimice agresive sau funcționează doar pentru anumite tipuri de molecule.

Noua tehnică, prezentată într-un studiu publicat în revista Science, ar putea depăși aceste limitări.

Cum funcționează noua metodă chimică

Procesul presupune trei etape principale. Mai întâi, cercetătorii folosesc molecule cu structură inelară, cărora le adaugă un grup de atomi de azot.

Ulterior, moleculele sunt expuse la lumină albastră, în prezența oxigenului și a unui reactiv numit tetrametiltiouree. Reacțiile rezultate deschid inelul de carbon și reorganizează atomii.

În ultima etapă, un tratament chimic închide din nou structura moleculară, iar atomul de azot înlocuiește atomul de carbon inițial.

Metodele anterioare întâmpinau dificultăți deoarece, după expunerea la lumină, un intermediar chimic reactiv trecea într-o stare care împiedica reorganizarea moleculei.

În loc să evite această problemă, cercetătorii au folosit-o în avantajul lor, prin introducerea reactivului care permite finalizarea transformării pe o altă cale chimică.

„Prin valorificarea, în locul evitării, acestei stări de spin altfel nedorite, obținem o reacție cu o aplicabilitate mult mai largă, care permite investigarea înlocuirii carbonului cu azotul în produse naturale cu adevărat complexe”, au explicat autorii studiului.

Rezultate promițătoare pentru dezvoltarea medicamentelor

Pentru a verifica eficiența metodei, cercetătorii au testat-o pe mai multe categorii de molecule inelare întâlnite frecvent în produsele farmaceutice.

Înlocuirea carbonului cu azotul a fost realizată cu succes în zeci de compuși diferiți, inclusiv în medicamentul pentru tulburări de ritm cardiac dronedaronă și în substanțe farmacologic active precum vinpocetina, iohimbina și catarantina.

În primele teste de laborator, o versiune modificată a vinpocetinei a prezentat îmbunătățiri semnificative. Aceasta s-a dovedit mai solubilă și a avut proprietăți metabolice mai bune decât compusul original.

De asemenea, noua variantă a avut un efect mai redus asupra unei proteine importante a inimii, ceea ce ar putea diminua riscul unor tulburări periculoase de ritm cardiac.

Metoda ar putea fi utilizată în industria farmaceutică

Deși cercetarea demonstrează că tehnica funcționează, aceasta nu a fost încă testată pentru producția comercială de medicamente.

Cu toate acestea, cercetătorii consideră că noua metodă ar putea deveni un instrument valoros în dezvoltarea și îmbunătățirea substanțelor medicamentoase.

„Anticipăm că această completare a instrumentelor disponibile pentru transformarea carbonului în azot va avea aplicații promițătoare în chimia medicinală”, au concluzionat autorii studiului.

Premierul britanic Andy Burnham urmează să îl primească miercuri pe Volodimir Zelenski la Downing Street, unde va reafirma sprijinul „neclintit” al Marii Britanii pentru Ucraina, relatează Le Figaro.

Potrivit unui comunicat al guvernului britanic, liderul laburist va promite „accelerarea livrărilor de rachete esențiale pentru apărarea aeriană” în următoarele săptămâni și va solicita „partenerilor internaționali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei”.

Tensiuni după decizia lui Trump privind motorina rusească

Ucraina și aliații săi europeni au fost surprinși de decizia președintelui american Donald Trump de a ridica, săptămâna trecută, sancțiunile asupra motorinei rusești, astfel încât Statele Unite să poată achiziționa cantități mari.

Măsura urmărește reducerea prețurilor la pompă și atragerea sprijinului alegătorilor americani înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, considerate cruciale.

Donald Trump l-a criticat public și pe Volodimir Zelenski, ajungând să le sugereze sâmbătă ucrainenilor să își aleagă „un nou lider care să poată ajunge la un acord de pace” cu Moscova.

În acest context, Andy Burnham a subliniat importanța sprijinului acordat Kievului.

„Sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina este vital pentru a ne asigura securitatea în Regatul Unit și pentru a garanta că cei aflați în prima linie au echipamentele necesare”, a declarat premierul britanic.

Marea Britanie cere noi sancțiuni împotriva Rusiei

Donald Trump a provocat confuzie și duminică, după ce a anunțat unilateral un „armistițiu energetic” între Ucraina și Rusia.

Luni, Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că a atacat instalațiile energetice ucrainene și a declarat că devine „din ce în ce mai clar” că Rusia a respins propunerea.

Deși au criticat decizia lui Trump de a ridica sancțiunile asupra motorinei rusești, aliații occidentali ai Ucrainei au susținut apelul președintelui american pentru încetarea atacurilor asupra sectorului energetic.

Marți, miniștrii de externe ai Marii Britanii și Germaniei, aflați la Varșovia, le-au cerut aliaților să impună sancțiuni suplimentare Rusiei.

Regatul Unit va încerca, de asemenea, să își convingă partenerii să „susțină interdicția asupra gazelor naturale lichefiate (GNL) din Rusia, așa cum am făcut noi”, a declarat ministrul britanic John Healey într-un comunicat publicat marți seară.

Londra, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei

Marea Britanie se numără printre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022.

Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în funcția de prim-ministru în iulie, l-a primit pe Zelenski la o bază navală din Portsmouth, în sudul Angliei, la scurt timp după preluarea mandatului.

Premierul britanic a efectuat și o vizită în Ucraina la sfârșitul lunii august.

Planurile Comisiei Europene de a face bugetul UE mai flexibil în fața unor crize viitoare ar putea crește și riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor, avertizează principalul organism european de audit, potrivit POLITICO.

Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a declarat că elementele esențiale ale reformei propuse de Comisie ar putea îngreuna verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.

„Ne este mai greu să urmărim banii. Practic, îi spui statului membru: iată o sumă mare de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a explicat Murphy.

Aproape un trilion de euro ar putea fi gestionat printr-un singur fond

Avertismentul vine în timp ce liderii europeni continuă negocierile de la Bruxelles privind dimensiunea bugetului UE pentru perioada de după 2027.

Comisia Europeană propune ca viitorul buget, care va acoperi șapte ani, să fie mai flexibil, astfel încât să poată răspunde mai rapid unor crize precum pandemiile, războaiele sau perturbările provocate de schimbările climatice.

Planul prevede alocarea a aproximativ jumătate din buget, adică aproape un trilion de euro, într-un singur fond. Statele membre ar putea utiliza aceste resurse pentru obiective diferite, de la migrație și agricultură până la dezvoltare regională.

Totuși, fondurile destinate agriculturii și dezvoltării regionale, acordate frecvent sub formă de subvenții pentru ferme și proiecte locale, au fost vulnerabile în trecut la fraude și utilizări abuzive.

Potrivit lui Murphy, libertatea mai mare acordată guvernelor naționale pentru redistribuirea fondurilor ar putea face cheltuielile și mai greu de urmărit.

„Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat acesta.

Erori de aproximativ 5 miliarde de euro în cheltuirea fondurilor europene

Potrivit celui mai recent raport al Curții de Conturi Europene, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor a crescut anul trecut, iar erorile au afectat tranzacții estimate la 5 miliarde de euro.

Tony Murphy a avertizat că, în cadrul viitorului buget, ar putea deveni imposibilă chiar și estimarea unei asemenea sume, deoarece autoritățile de audit din statele membre au atribuții și metode de lucru diferite.

„An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”, a declarat Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene.

Comisia Europeană și-a apărat propunerea și a precizat că principiile esențiale ale actualului sistem de control vor fi păstrate.

Executivul european consideră că autoritățile naționale funcționează corespunzător, dar a subliniat că își va menține dreptul de a solicita statelor membre modificarea planurilor sau introducerea unor mecanisme de corecție, dacă va fi necesar.

Subvențiile agricole, printre fondurile expuse riscurilor

Una dintre schimbările propuse de Comisia Europeană vizează integrarea Politicii Agricole Comune (PAC), care a beneficiat până acum de o linie bugetară separată, într-un fond mai amplu, denumit Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale.

Murphy a precizat că nu susține un anumit model de finanțare, dar a avertizat că integrarea banilor europeni în bugetele naționale va îngreuna monitorizarea cheltuielilor de către Bruxelles.

„PAC este mai ușor de auditat atunci când nu este amestecată în acest ansamblu eterogen”, a explicat acesta.

Printre exemplele de utilizare abuzivă a fondurilor europene se numără subvențiile agricole acordate pentru pășuni fictive în Grecia și fondurile destinate turismului rural din Slovacia, care au ajuns să finanțeze vile de lux.

Modelul fondului european de redresare ridică probleme de transparență

Potrivit președintelui Curții de Conturi Europene, fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19, care a servit drept model pentru noul sistem bugetar, a demonstrat deja riscurile unei asemenea abordări.

Deși statele au putut direcționa mai ușor resursele către domeniile prioritare, cheltuielile au devenit mai puțin transparente.

În actualul sistem bugetar, auditorii europeni pot vizita fizic o fermă care primește finanțare de la UE. În schimb, în cazul fondului de redresare, Uniunea Europeană publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari.

„Nu este foarte transparent. Unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”, a declarat Murphy.

Acesta a avertizat că reunirea mai multor domenii de finanțare într-un singur fond, fiecare cu obiective, termene și mecanisme de implementare diferite, ar putea reduce predictibilitatea și ar face mai dificilă verificarea utilizării banilor publici.

Cotațiile petrolului au urcat miercuri, în timp ce investitorii au evaluat riscurile pentru aprovizionare generate de confruntările dintre rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, și Arabia Saudită, dar și perspectiva unor livrări suplimentare de motorină din Rusia, relatează Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 89 de cenți, respectiv 0,8%, până la 106,58 dolari pe baril, la ora 00:30 GMT.

În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 80 de cenți, echivalentul a 0,9%, până la 94,94 dolari pe baril.

Marți, Brent înregistrase o scădere de 0,9%, în timp ce WTI crescuse cu 0,4%.

Atacurile asupra Arabiei Saudite alimentează temerile privind aprovizionarea

„Îngrijorările privind aprovizionarea, generate de conflictul dintre rebelii houthi și Arabia Saudită, determină creșterea prețurilor”, a declarat Hiroyuki Kikukawa, strateg-șef la Nissan Securities Investment, o divizie a Nissan Securities.

Totuși, acesta consideră că perspectiva majorării exporturilor rusești de motorină ar putea limita fluctuațiile puternice ale prețurilor.

„Așteptările că exporturile suplimentare de motorină din Rusia vor reduce presiunea asupra pieței ar putea limita mișcările bruște ale prețurilor în ambele direcții”, a explicat Kikukawa.

Analistul estimează că petrolul WTI se va tranzacționa între 90 și 100 de dolari pe baril.

Rebelii houthi au atacat o clădire a companiei Saudi Aramco

Rebelii houthi au atacat o clădire administrativă aparținând companiei petroliere de stat Saudi Aramco, în orașul Dhahran. Atacul a provocat un incendiu de proporții reduse, a anunțat miercuri Ministerul Energiei din Arabia Saudită.

În ultima săptămână, gruparea a lansat rachete balistice și drone asupra Arabiei Saudite, ca represalii pentru sprijinul acordat de regat forțelor guvernamentale din Yemen.

Aeroportul internațional din Riad a fost lovit de patru ori, iar un atac produs sâmbătă s-a soldat cu 13 morți.

Rusia și Iranul influențează evoluția pieței petrolului

Luna trecută, Arabia Saudită și-a majorat producția de petrol, în pofida perturbărilor transporturilor generate de războiul dintre Statele Unite și Iran.

Această decizie a contribuit la o creștere semnificativă a producției OPEC+, alianța dintre Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și partenerii săi, inclusiv Rusia, potrivit informațiilor prezentate marți de OPEC.

Între timp, Iranul a început să folosească noi tactici pentru a ataca navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a menține prețurile petrolului ridicate și de a influența alegerile legislative din Statele Unite, au declarat pentru Reuters doi înalți oficiali iranieni.

Moscova respinge legătura dintre exporturile de motorină și negocierile de pace

Guvernul rus a declarat marți că nu vede nicio legătură directă între negocierile de pace cu Ucraina și acordul privind exporturile de motorină către Statele Unite.

Declarația a venit după ce Reuters a relatat că emisarii americani le-au transmis vineri oficialilor ucraineni că acordul privind motorina face parte dintr-o încercare de a readuce Rusia la masa negocierilor pentru încheierea unui acord de pace.

Un fost ofițer militar ucrainean este judecat miercuri, în Germania, sub acuzația că a organizat operațiunea clandestină care a provocat exploziile gazoductelor Nord Stream, în septembrie 2022, și a întrerupt una dintre principalele surse de gaze naturale rusești pentru Europa Occidentală, relatează Reuters.

Suspectul, identificat conform legislației germane privind protecția datelor personale doar ca Serhii K., este acuzat că a condus un grup de agenți ucraineni, printre care scafandri și un specialist în explozibili, într-una dintre cele mai importante operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca modernă.

Procurorii suspectează implicarea unor structuri ale statului ucrainean

Procesul reprezintă prima ocazie în care probele colectate pe parcursul unei anchete de mai mulți ani vor fi analizate într-o ședință publică.

Cazul este sensibil din punct de vedere diplomatic și politic pentru Germania, care continuă să sprijine Ucraina, deși ancheta a identificat legături între operațiune și Kiev.

Potrivit procurorilor, Serhii K., arestat anul trecut în Italia în baza unui mandat internațional, ar fi colaborat cu alți militari pentru a planifica operațiunea în numele unor entități neidentificate ale statului ucrainean.

Bărbatul neagă orice implicare în exploziile care au avariat conductele cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, amplasate pe fundul Mării Baltice.

Guvernul ucrainean a negat, de asemenea, orice implicare în sabotaj.

Moscova a declarat luni că așteaptă un „verdict just”, care să dezvăluie atât identitatea autorilor, cât și a celor care au ordonat operațiunea.

Acuzațiile ar putea constitui crime de război

Procurorii germani consideră că faptele atribuite lui Serhii K., respectiv atacarea unor obiective civile și provocarea unor explozii care au distrus infrastructura și au afectat serviciile publice, ar putea constitui o crimă de război.

Presupusul obiectiv al operațiunii era întreruperea unei surse importante de venituri externe pentru Rusia, după invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022.

Serhii K. este singura persoană judecată în acest proces, însă autoritățile croate au arestat un alt bărbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred că ar fi făcut parte din echipa de scafandri.

Cum ar fi fost organizat sabotajul Nord Stream

Potrivit procurorilor, Serhii K. ar fi călătorit din Polonia în Germania cu aproximativ trei săptămâni înaintea atacului, folosind un pașaport ucrainean falsificat.

Acesta și ceilalți membri ai grupului ar fi utilizat un velier închiriat din orașul german Rostock pentru a ajunge într-o zonă apropiată de insula daneză Bornholm.

Acolo, ar fi amplasat pe fundul mării explozibili specializați, de uz militar, dotați cu dispozitive de temporizare.

Publicația germană Der Spiegel și televiziunea publică ZDF au relatat anterior că cinci bărbați și o femeie s-ar fi aflat la bordul iahtului închiriat Andromeda, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022.

Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au detectat mai multe explozii, produse la intervale de aproximativ 17 ore.

Deflagrațiile au rupt trei dintre cele patru conducte din oțel acoperite cu beton și au eliberat cantități uriașe de metan în atmosferă.

Exploziile au pus capăt dependenței Germaniei de gazele rusești

Sistemul Nord Stream, construit de compania rusă Gazprom la adâncimi cuprinse între 80 și 110 metri în Marea Baltică, avea o capacitate de transport de până la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania.

Anterior, Germania primea aproximativ jumătate din importurile sale de gaze naturale prin Nord Stream 1.

Capacitatea de aprovizionare urma să se dubleze odată cu deschiderea Nord Stream 2, însă Berlinul a anulat autorizarea acestuia chiar înainte de invazia rusă din februarie 2022.

Exploziile din septembrie au marcat sfârșitul dependenței îndelungate a Germaniei de gazele naturale rusești, deși Moscova redusese deja livrările ca reacție la sprijinul Berlinului pentru sancțiunile europene.

Procesul ar putea avea consecințe politice în Germania

Procesul, care ar urma să continue până în februarie 2027, ar putea avea și implicații politice interne.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat de peste un an în fruntea sondajelor de opinie, a cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și restabilirea relațiilor energetice cu Moscova.

În primele luni după explozii, oficialii occidentali au indicat în principal Rusia drept posibil responsabil.

Moscova a respins permanent acuzațiile, considerând absurdă ideea că și-ar fi distrus propriile conducte. Rusia respinge și acuzațiile mai recente privind presupuse operațiuni de sabotaj hibrid și atacuri cu drone asupra infrastructurii occidentale.

Teheranul încearcă să exercite controlul asupra Strâmtorii Ormuz de la începutul atacurilor lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie.

Autoritățile iraniene au restricționat trecerea prin această rută maritimă, care, înainte de război, asigura aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate, relatează Reuters.

Amenințările și atacurile au redus drastic traficul maritim și au contribuit la creșterea prețurilor petrolului, deși unele transporturi continuă să traverseze strâmtoarea.

Iranul a schimbat tactica atacurilor asupra navelor

Cei doi oficiali iranieni nu au oferit detalii complete despre noua strategie. Unul dintre ei a precizat însă că Iranul a început, în urmă cu aproximativ zece zile, să utilizeze tactici ofensive diferite împotriva navelor despre care consideră că îi încalcă restricțiile.

Potrivit oficialilor, strategia presupune modificarea atât a tipului, cât și a frecvenței atacurilor, unul dintre obiective fiind influențarea rezultatului alegerilor americane din noiembrie.

„Scopul este de a zădărnici eforturile Statelor Unite și ale aliaților lor de a reduce prețurile petrolului la nivel mondial”, a declarat unul dintre oficiali.

Decizia privind adoptarea noii strategii a fost luată la cel mai înalt nivel al conducerii iraniene și a fost coordonată în întregul sistem de guvernare, potrivit surselor Reuters.

Iranul folosește ambarcațiuni mici pentru identificarea țintelor

Un oficial militar american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a confirmat o schimbare importantă a tacticilor iraniene.

După ce Statele Unite au distrus o mare parte din capacitățile radar ale Iranului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a început să folosească observatori neînarmați, aflați la bordul unor ambarcațiuni mici, pentru identificarea potențialelor ținte, inclusiv nave militare americane.

Săptămâna trecută, armata americană a identificat observatori iranieni aflați la bordul unei ambarcațiuni tradiționale, care transmiteau informații despre ținte către IRGC.

Forțele americane au interceptat nava, le-au cerut ocupanților să o abandoneze, apoi au distrus-o. Incidentul nu s-a soldat cu victime, potrivit oficialului american.

Acesta a precizat că Iranul evită să își expună ultimele ambarcațiuni rapide rămase, după ce atacurile americane i-au afectat grav forțele navale. În aceste condiții, Teheranul nu a reușit să împiedice creșterea exporturilor de petrol prin strâmtoare.

Atacurile asupra navelor au ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul războiului

În ultimele zile, atacurile asupra navelor comerciale care continuă să traverseze Strâmtoarea Ormuz au atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, potrivit datelor independente.

Cel puțin cinci incidente au fost înregistrate în ultimele 48 de ore în zona Ormuz, inclusiv atacuri cu drone asupra petrolierelor și altor nave comerciale.

Datele provin din analize ale surselor de securitate maritimă și din incidente raportate către agenția britanică United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO).

Ritmul atacurilor a fost similar celui înregistrat în perioada 3-5 octombrie, ceea ce indică o nouă escaladare, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale.

„Există o creștere a ritmului atacurilor, care pare deliberată”, a declarat o sursă din domeniul securității maritime.

Iranul amenință că va extinde atacurile dincolo de Strâmtoarea Ormuz

Noua strategie prevede și extinderea operațiunilor iraniene dincolo de Strâmtoarea Ormuz, către Golful Oman și alte zone maritime, au declarat oficialii iranieni.

Analizele incidentelor raportate în ultimele zile sugerează că această extindere ar putea fi deja în desfășurare. Navele au fost vizate inclusiv în apele din apropierea coastelor Qatarului și Emiratelor Arabe Unite.

Al doilea oficial iranian a declarat că Teheranul nu îi va permite președintelui american Donald Trump să reducă prețurile petrolului înaintea alegerilor din noiembrie.

„Tocmai când vor crede că se apropie de momentul în care prețurile vor scădea, îi vom îndepărta de acel punct. Este un joc de șah”, a afirmat oficialul.

„Astfel de nave nu vor fi în siguranță nicăieri, nici măcar în afara Strâmtorii Ormuz”, a avertizat acesta.

Pentagonul și Ministerul iranian de Externe nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Strâmtoarea Ormuz ar putea fi închisă complet

Ambii oficiali iranieni au declarat că Teheranul se îndreaptă către o situație în care nicio navă care încalcă restricțiile impuse de Iran nu va mai putea traversa strâmtoarea.

„În curând va fi o închidere completă”, a declarat unul dintre oficiali.

În cel mai recent raport, publicat duminică, Centrul Comun de Informații Maritime (JMIC), coordonat de Marina Statelor Unite, a menținut nivelul amenințării pentru navele comerciale din Strâmtoarea Ormuz la „sever”, al doilea cel mai ridicat nivel.

Potrivit instituției, atacurile, tentativele de atac și acțiunile de hărțuire desfășurate de Gardienii Revoluției au continuat, inclusiv prin survoluri cu drone, supravegherea direcționată a navelor comerciale și apeluri radio ocazionale.

Războiul din Iran, o temă importantă pentru alegerile americane

Conflictul, care costă Statele Unite aproximativ 3 miliarde de dolari lunar, a devenit o temă importantă în campania pentru alegerile legislative din noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului.

Donald Trump analizează următorii pași în relația cu Iranul, dar a declarat că nu va lansa noi atacuri înaintea scrutinului.

Între timp, Statele Unite continuă blocada navală asupra porturilor iraniene și extind sancțiunile economice, în încercarea de a determina Teheranul să accepte un acord pentru încheierea conflictului.

Disputa privind Strâmtoarea Ormuz menține piețele energetice mondiale expuse unor noi perturbări. Amenințarea atacurilor, costurile ridicate ale transportului și ale asigurărilor îngreunează revenirea traficului maritim la normal.

O echipă de cercetători de la Institutul Indian de Știință (IISc) a identificat 9.389 de reacții chimice individuale care au loc pe suprafața unui catalizator din cupru, cu ajutorul inteligenței artificiale și al simulărilor computerizate avansate, potrivit ScienceDaily.

Studiul, publicat în revista Nature Communications, a scos la iveală mecanisme chimice ignorate de modelele tradiționale. Rezultatele ar putea contribui la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru transformarea dioxidului de carbon în produse utile, precum metanolul.

Cum poate fi transformat dioxidul de carbon în combustibil

Una dintre metodele promițătoare pentru reciclarea dioxidului de carbon este hidrogenarea, proces prin care CO2 reacționează cu hidrogenul, în prezența unui catalizator, pentru a forma substanțe precum metanolul.

Procesul implică însă numeroase reacții chimice, iar simularea tuturor etapelor posibile ar necesita o putere de calcul uriașă. Din acest motiv, modelele convenționale analizează doar reacțiile considerate esențiale și pot omite etape importante.

„Am pornit de la o preocupare familiară oricui studiază mecanismele de reacție: cum știi că rețeaua ta de reacții nu a omis tocmai etapa care contează?”, a explicat Anand Mohan Verma, autorul principal al studiului.

IA a identificat peste 9.000 de reacții chimice

Cercetătorii au folosit inițial simulări de mecanică cuantică pentru a crea o bază de date cu 152 de reacții, apoi au antrenat modele de inteligență artificială pentru a identifica alte transformări posibile.

Astfel, au extins rețeaua inițială la 9.389 de reacții chimice, după analiza a 105 specii chimice prezente pe suprafața catalizatorului.

Diferența a fost semnificativă. Modelul inițial identifica greșit acidul formic drept principalul produs al reacției, în locul metanolului, și subestima cantitatea de CO2 care putea fi transformată.

După extinderea rețelei, cantitatea estimată de CO2 transformat a crescut de aproximativ 40 de ori față de predicția inițială. Noul model a identificat corect metanolul și monoxidul de carbon drept produse principale, în concordanță cu rezultatele experimentale.

„Abia când am extins rețeaua pentru a include mii de reacții suplimentare, ignorate anterior, predicțiile au ajuns să corespundă cu ceea ce observăm noi și alți cercetători în experimente”, a explicat Ananth Govind Rajan, profesor asociat la IISc.

Un mecanism neașteptat ar putea duce la combustibili produși mai eficient

Cercetătorii au descoperit și un mecanism surprinzător prin care hidrogenul poate participa la reacțiile chimice.

În anumite etape, hidrogenul poate fi transferat direct către compuși intermediari sub formă de molecule H2, fără să fie necesară separarea sa prealabilă în atomi individuali.

„Ideea că hidrogenul poate fi transferat ca moleculă intactă, fără să se descompună mai întâi în atomi, contrazice ceea ce am învățat majoritatea dintre noi”, a declarat Shivam Chaturvedi, coautor al studiului.

Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru producerea metanolului din CO2.

Cercetătorii consideră că metoda ar putea fi aplicată și altor procese industriale, inclusiv reducerii azotului și descompunerii apei, oferind noi posibilități pentru îmbunătățirea tehnologiilor de producere a combustibililor și substanțelor chimice.

Un oficial al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) a declarat marți că minorii migranți neînsoțiți pot primi 3.000 de dolari dacă aleg să se întoarcă voluntar în țările de origine, relatează ABC News.

Potrivit oficialului, sunt eligibili copiii cu vârsta de cel puțin 14 ani, aflați în custodia guvernului american, care nu au legături cu grupări infracționale.

Un purtător de cuvânt al departamentului a declarat că secretarul DHS, Markwayne Mullin, „conduce eforturile de salvare a acestor copii și de oprire a exploatării lor”.

Suma oferită minorilor a crescut cu 500 de dolari

Anul trecut, Departamentul pentru Securitate Internă oferea 2.500 de dolari minorilor care acceptau să părăsească voluntar Statele Unite, în cadrul măsurilor stricte privind imigrația adoptate de administrația Trump.

Un furnizor de servicii juridice a declarat pentru ABC News că DHS a început să ofere stimulentul de 3.000 de dolari la începutul lunii octombrie.

Avocații și organizațiile pentru apărarea drepturilor migranților susțin că măsura apare într-un moment în care administrația Trump intensifică eforturile de deportare a copiilor migranți neînsoțiți.

Îngrijorări privind reprezentarea juridică a copiilor migranți

Guvernul federal a format recent o echipă de avocați guvernamentali care să reprezinte copiii migranți în instanță, după ce administrația a întrerupt colaborarea cu mai multe organizații pentru drepturile migranților care ofereau anterior aceste servicii.

Organizațiile pentru apărarea drepturilor migranților și-au exprimat îngrijorarea față de inițiativă. Acestea susțin că guvernul care încearcă să deporteze minorii nu ar trebui să fie și cel care îi reprezintă în instanță.

Un purtător de cuvânt al DHS a declarat pentru ABC News că „mulți dintre copiii care au trecut frontiera neînsoțiți au fost plasați în grija unor persoane care erau traficanți de migranți și traficanți sexuali”.

„Spre deosebire de administrația precedentă, președintele Trump și Departamentul pentru Securitate Internă tratează cu seriozitate responsabilitatea de a proteja copiii și vor continua să colaboreze cu autoritățile federale, statale și locale pentru a reuni copiii cu familiile lor”, a transmis purtătorul de cuvânt.

Bilanțul atacului rusesc asupra Kievului din noaptea de marți spre miercuri a ajuns la doi morți și 21 de răniți, potrivit primarului capitalei, Vitali Klitschko, citat de Kyiv Independent.

Dintre persoanele rănite, 16 au fost spitalizate, iar patru se află în stare gravă.

Un bloc de nouă etaje, cuprins de flăcări

O rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianskii al capitalei. În clădire a izbucnit un incendiu de proporții, iar echipele de intervenție au fost mobilizate la fața locului.

Atacul s-a produs la doar câteva momente după declanșarea alarmelor de raid aerian, astfel că locuitorii au avut foarte puțin timp pentru a se adăposti.

Un locuitor al orașului, Maksym, a povestit pentru Kyiv Independent că el și partenera sa au fost nevoiți să se refugieze pe coridorul clădirii, înainte de a ajunge într-un adăpost. Ferestrele locuinței fuseseră sparte de o explozie produsă în apropiere.

„Totul s-a întâmplat foarte repede. Nici măcar nu am înțeles ce se petrecea”, a declarat acesta.

Amenințarea unor noi atacuri cu rachete a dus la declanșarea alarmelor aeriene și în unele zone din regiunile Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk, din vestul Ucrainei, departe de linia frontului.

O centrală energetică importantă din Kiev a fost lovită

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un mesaj publicat pe X, că principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, în special centrala CHPP-4, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei.

Potrivit acestuia, centrala a fost lovită de rachetele rusești.

Liderul ucrainean a avertizat că, potrivit informațiilor serviciilor de informații, Rusia pregătește noi lansări de rachete balistice.

Ucraina nu a primit avertismente timpurii privind atacul

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat pentru jurnaliști că Ucraina nu a primit avertismente din partea aliaților privind lansarea rachetelor, pentru a doua zi consecutiv.

Forțele Aeriene ucrainene au confirmat situația și au precizat că nu au fost primite informații de la parteneri despre lansările de rachete de pe teritoriul Rusiei nici pe 12, nici pe 13 octombrie.

Zelenski a transmis că sistemele ucrainene au detectat rachetele abia când acestea se aflau foarte aproape de Kiev.

Anterior, surse citate de Kyiv Independent au susținut că administrația Trump ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații militare și a mecanismului PURL, în încercarea de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Autoritățile federale americane au anunțat marți arestarea lui Abdulrahman Alfozan, un cetățean saudit în vârstă de 35 de ani, angajat al OpenAI, acuzat că a instalat un dispozitiv de înregistrare într-o sală de conferințe a companiei, relatează POLITICO.

Potrivit Departamentului Justiției din SUA, dispozitivul a fost descoperit în jurul datei de 30 septembrie, în spatele unui televizor dintr-o sală de conferințe destinată conducerii, aflată într-unul dintre sediile OpenAI din San Francisco.

Compania a stabilit că aparatul fusese instalat cu aproximativ două zile înainte și fusese ascuns în hârtie igienică. Conținutul dispozitivului era criptat.

OpenAI a folosit inteligența artificială pentru identificarea suspectului

Alfozan a fost arestat vineri și a apărut marți în fața unei instanțe federale. OpenAI a confirmat incidentul pe rețelele sociale și a anunțat că sprijină ancheta FBI.

„Am folosit modelele noastre pentru a înțelege dispozitivul și proveniența acestuia, identificând faptul că un anumit angajat îl instalase cu câteva zile înainte”, a transmis compania.

OpenAI a precizat că, până în prezent, nu există indicii că suspectul ar fi accesat necorespunzător sau ar fi extras parametrii modelelor de inteligență artificială, codul-sursă ori datele clienților.

Potrivit plângerii transmise Departamentului Justiției, Alfozan a utilizat un instrument de productivitate pentru a căuta informații despre sălile de ședințe ale companiei, calendare și locurile în care se aflau membrii conducerii.

De asemenea, un cont de chatbot asociat soției sale indica faptul că utilizatorul introdusese, în septembrie, solicitări referitoare la instalarea și accesarea de la distanță a unui dispozitiv de înregistrare.

Un al doilea dispozitiv de înregistrare, descoperit în bagajul angajatului

Departamentul Justiției a precizat că imaginile camerelor de supraveghere îl surprind pe Alfozan, angajat ca inginer la OpenAI din iulie 2025, în apropierea și în interiorul sălii de conferințe în mai multe ocazii, înainte de descoperirea dispozitivului.

Potrivit plângerii, în sala respectivă aveau loc frecvent întâlniri în care erau discutate informații tehnice, comerciale și strategice extrem de confidențiale, inclusiv cercetări proprii, planuri de dezvoltare a produselor și oportunități de afaceri.

Compania a descoperit și un al doilea dispozitiv de înregistrare într-una dintre gențile lui Alfozan, lăsată la birou.

„Am sesizat FBI cu privire la acest caz și le suntem recunoscători agenților și procurorilor care au acționat rapid pentru a efectua arestarea”, a transmis OpenAI.

Compania a subliniat că programul său de securitate este conceput pentru a face față unei game largi de amenințări, de la riscuri interne și infractori cibernetici până la actori statali, iar cazul demonstrează modul în care inteligența artificială poate contribui la combaterea amenințărilor sofisticate.

Angajatul riscă cinci ani de închisoare

Cetățeanul saudit a fost concediat între timp de OpenAI. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, o amendă de 250.000 de dolari și trei ani de supraveghere după eliberare, potrivit Departamentului Justiției.

„Pentru noi, este o chestiune de securitate națională”, a declarat procurorul federal Craig H. Missakian, din Districtul de Nord al Californiei.

„Această arestare evidențiază eforturile noastre neîncetate, în parteneriat cu FBI, de a identifica și urmări penal persoanele care încearcă să ne fure tehnologia, așa cum se susține în plângere”, a adăugat acesta.

Reporterul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, lucra pentru publicația japoneză Hokkaido Shimbun. Acesta a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate (FSB) în regiunea Sahalin, din Extremul Orient rus, potrivit agenției Interfax, citată de Sky News.

FSB a anunțat că jurnalistul a fost transportat cu avionul la Moscova și plasat în detenție.

Jurnalistul, arestat pentru două luni

Serviciul rus de securitate a publicat o înregistrare video în care trei agenți mascați îl arestează pe jurnalist, îl imobilizează la sol, apoi îl urcă la bordul unui avion.

În înregistrare, o voce din afara cadrului afirmă că acesta este suspectat de spionaj.

Ulterior, jurnalistul a fost prezentat într-o cușcă metalică în fața unei instanțe din Moscova, unde un judecător a dispus arestarea sa preventivă pentru două luni.

FSB a susținut că a „împiedicat activitatea ilegală” a reporterului.

„În urma operațiunilor de informații, s-a stabilit că acesta a colectat și stocat informații referitoare la capacitățile de apărare ale țării, cu scopul de a le transmite în scopuri de informații naționale, pentru a fi utilizate împotriva securității Federației Ruse”, se arată în comunicatul instituției.

Tensiuni între Rusia și Japonia din cauza Insulelor Kurile

Rusia consideră Japonia o țară „neprietenoasă”, după ce Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale impuse Moscovei în urma războiului din Ucraina.

Cele două țări nu au semnat niciodată un tratat oficial de pace care să marcheze încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și continuă să dispute suveranitatea asupra Insulelor Kurile, cunoscute în Japonia drept Teritoriile de Nord.

Regiunea rusă Sahalin include cele patru insule situate cel mai la sud în arhipelagul Kurile.

În august, președintele rus Vladimir Putin a vizitat Iturup, una dintre insulele nordice ale arhipelagului.

Premierul japonez Sanae Takaichi a calificat vizita drept „incompatibilă cu poziția Japoniei privind Teritoriile de Nord” și „absolut inacceptabilă”.

Moscova l-a convocat ulterior pe ambasadorul Japoniei pentru a protesta față de declarațiile considerate „antirusești”, susținând că „suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra Insulelor Kurile de Sud sunt absolut de neclintit”.

În ultimii ani, Rusia și-a consolidat prezența militară în Insulele Kurile, în pofida eforturilor diplomatice pentru soluționarea disputei teritoriale.

Jurnaliști eliberați anterior în schimburi de prizonieri

Rusia a arestat în ultimii ani mai mulți cetățeni străini, în special americani, pentru diverse acuzații penale, eliberându-i ulterior în cadrul unor schimburi de prizonieri cu Statele Unite și alte țări occidentale.

În august 2024, Moscova i-a eliberat pe jurnaliștii Evan Gershkovich și Alsu Kurmasheva, pe cetățeanul american Paul Whelan și pe mai mulți disidenți ruși, într-un schimb internațional de prizonieri în urma căruia au fost eliberate aproximativ 24 de persoane.

Într-o postare pe Facebook intitulată „Despre Titanic (2)”, Cătălin Predoiu a criticat negocierile politice și incapacitatea liderilor de a ajunge la un acord pentru formarea unui guvern.

„Și s-a ajuns la capăt de drum… Exact ca pe Titanic, bătaia pe scaune a durat până în ultima clipă. Iar acum, impactul se apropie”, a scris ministrul interimar.

Predoiu susține că mai există o ultimă șansă pentru evitarea unui dezastru politic, însă avertizează că aceasta depinde de capacitatea liderilor de a acționa împreună.

„Mai sunt doar câteva clipe, măsurate în timp istoric, în care dezastrul poate fi evitat. Mai există timp pentru o ultimă manevră. Dar cârma nu poate fi trasă simultan în direcții opuse. Orice câștig derizoriu, calculat în contul unuia, poate însemna o pierdere uriașă pentru Țară”, a transmis acesta.

Predoiu, avertisment pentru patru lideri politici: Nu se mai suportă reciproc

Ministrul interimar a făcut referire la patru lideri politici, despre care a afirmat că provin din Transilvania și că au responsabilitatea de a găsi o soluție pentru actuala criză.

„Sunt patru lideri care mâine pot trage de cârmă în direcția salvării. Sau nu. Toți patru vin din Transilvania. Dar mâine trebuie să gândească pentru întreaga Românie, pentru întregul popor”, a scris Predoiu, fără să îi nominalizeze.

Acesta i-a acuzat pe cei patru că, pe parcursul verii, au pus interesele politice și procentele electorale înaintea interesului național.

„Sunt patru oameni care mai au șansa să devină, în ultima clipă, salvatori. După ce o vară întreagă au jucat un șah cinic, în care procentele de partid au cântărit mai mult decât interesul țării. Ironia sorții este că nu pot salva situația decât împreună, deși este limpede că nu se mai suportă reciproc”, a continuat el.

„Numele lor vor ajunge în partea întunecată a cărții de istorie”

Predoiu a avertizat că un nou eșec politic ar putea avea consecințe pentru întreaga țară, iar responsabilitatea le-ar reveni liderilor implicați în negocieri.

„Acum se vede cine este om de stat și cine este simplu lucrător de partid. Acum se vede cine poate pune interesul țării mai presus de orgoliile și calculele personale”, a subliniat ministrul interimar.

Acesta a ridicat și problema responsabilității pentru destrămarea fostei coaliții de guvernare.

„Ce vor alege? Să repare, cât mai pot, consecințele propriului eșec politic de a menține o coaliție care ar fi trebuit să fie coaliția dezvoltării naționale? Sau să transforme acest eșec politic într-un eșec al întregii țări?”, a întrebat Predoiu.

Ministrul interimar a avertizat că liderii politici riscă să rămână în istorie pentru incapacitatea lor de a depăși blocajul.

„Dacă vor eșua, mai devreme sau mai târziu, numele lor vor ajunge în partea întunecată a cărții de istorie. Nu pentru ceea ce au spus, ci pentru ceea ce nu au fost în stare să facă”, a transmis acesta.

Mesajul s-a încheiat cu un apel direct pentru formarea unui nou Executiv.

„Indiferent ce ne spun, indiferent cât de iscusit ne explică «liniile roșii», știm cu toții că decizia este doar în mâinile lor. Și nimeni nu va uita. Mai sunt câteva clipe istorice. Dați țării un guvern! Orice fel ar fi, dar dați-l!”, a conchis Cătălin Predoiu.