MediaFax.ro

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, detaliază în primul interviu scris de la preluarea mandatului, acordat reporterului Mediafax în prima zi lucrătoare de la startul sezonului rece, care sunt prioritățile la conducerea instituției, unde a venit în plină stare de alertă energetică și în situație de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, dar și cu puțin timp de debutul oficial al sezonului de extragere a gazelor naturale.

Expert tehnic judiciar în domeniul gazelor naturale și expert consultant în domeniul energiei, eficienței și al politicilor energetice, fost director general, dar și președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, dar și profesor universitar, Dumitru Chisăliță a venit la conducerea Ministerului Energiei din funcția de președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„Prioritatea mea este menținerea continuității alimentării”

Reporter: Care sunt măsurile imediate pe care le-ați propus sau aplicat în primele zile de mandat și pentru această iarnă?

Dumitru Chisăliță: Prima preocupare a fost pregătirea sistemului pentru sezonul rece, prin coordonarea sectorului de energie electrică cu cel al gazelor naturale. La 30 octombrie, Guvernul a aprobat măsurile pe care le-am propus pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027 și constituirea Comandamentului energetic de iarnă. Acest cadru permite monitorizarea comună a celor două sisteme, identificarea dificultăților și stabilirea măsurilor operative necesare.

Concret, măsurile urmăresc asigurarea combustibililor, disponibilitatea centralelor, pregătirea rețelelor și a echipelor de intervenție, precum și continuitatea alimentării sistemelor de termoficare. Coordonarea este esențială mai ales în perioadele de ger, când crește simultan necesarul de gaze pentru încălzire și pentru producerea energiei electrice.

În paralel, am mers la Cernavodă și la Iernut pentru a analiza împreună cu echipele implicate stadiul investițiilor și etapele necesare continuării lor. Pregătirea iernii și finalizarea proiectelor trebuie urmărite împreună, cu responsabilități clare și evaluări tehnice actualizate.

Reporter: Ce măsuri aveți în vedere pentru reducerea facturilor la energie electrică și gaze naturale?

Dumitru Chisăliță: Pentru consumatori contează suma de plată și posibilitatea de a o susține din veniturile pe care le au. De aceea, protejarea gospodăriilor vulnerabile trebuie corelată cu măsurile care reduc costurile din sistem.

La gaze naturale, cadrul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2026, cu modificările ulterioare, se aplică pentru consumul clienților casnici până la 31 martie 2027. Evaluarea măsurilor pentru perioada următoare trebuie să țină cont de evoluția pieței, de suportabilitatea facturilor și de capacitatea de finanțare.

La electricitate, creșterea producției disponibile, dezvoltarea rețelelor și utilizarea eficientă a stocării pot diminua presiunea asupra prețurilor, în special în orele de vârf. Investițiile în eficiență energetică pot reduce consumul necesar pentru același nivel de confort sau de producție.

Pentru industrie, predictibilitatea costurilor este foarte importantă. Contractele pe termen mediu și lung pot reduce expunerea la variațiile zilnice ale pieței, iar investițiile în producție proprie și eficiență pot susține competitivitatea. Aceste soluții trebuie dezvoltate într-un cadru stabil, care să permită companiilor să investească.

Orice măsură trebuie evaluată prin efectul real asupra consumatorului și prin costurile pe care le presupune pentru economie.

Reporter: Care sunt estimările privind capacitatea României de a acoperi necesarul de energie electrică și gaze naturale în această iarnă?

Dumitru Chisăliță: Acoperirea consumului trebuie evaluată pentru fiecare perioadă a iernii și, la electricitate, pentru fiecare interval de consum. Un bilanț favorabil pe ansamblul sezonului nu exclude presiuni în anumite ore, mai ales dacă se suprapun temperaturi scăzute, o producție redusă din surse regenerabile și indisponibilități ale unor centrale.

La energie electrică, evaluarea se bazează pe producția efectiv disponibilă, rezervele de sistem și capacitatea de schimb cu țările vecine. Interconectările contribuie la securitatea aprovizionării, dar disponibilitatea importurilor trebuie analizată și în raport cu situația din regiune.

La gaze naturale, contează producția internă, volumele înmagazinate și sursele complementare de aprovizionare. La fel de importantă este capacitatea de a extrage și transporta zilnic gazele necesare. De aceea, programul de iarnă urmărește gestionarea stocurilor pe întregul sezon, inclusiv pentru lunile februarie și martie.

Acesta este rolul coordonării operative dintre instituții și operatori: să actualizeze permanent evaluările și să permită intervenția din timp. Prioritatea mea este menținerea continuității alimentării, pe baza unor scenarii prudente și a resurselor efectiv disponibile.

„Așteptarea mea este ca părțile implicate să respecte termenele agreate”

Reporter: Care este stadiul marilor proiecte din energie: centralele electrice pe gaz Mintia și Iernut și proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră Neptun Deep?

Dumitru Chisăliță: La Mintia, prima turbină pe gaze a fost sincronizată cu Sistemul Electroenergetic Național la 15 octombrie. Aceasta are o capacitate instalată de 575 MW, iar programul de teste a fost corelat cu vârful de consum de seară. Pentru a doua turbină, de aceeași capacitate, calendarul comunicat prevede începerea testelor la jumătatea lunii decembrie. Sunt etape importante, iar contribuția efectivă a centralei va crește în funcție de rezultatele testelor și de parcurgerea procedurilor de punere în funcțiune.

La Iernut, în cadrul vizitei din 31 octombrie, am analizat activitățile coordonate de Romgaz în calitate de antreprenor general și pregătirea etapelor de testare. Noua centrală are o capacitate de 430 MW. Conform evaluărilor prezentate, sincronizarea cu rețeaua este estimată cel târziu în trimestrul I 2027, iar intrarea în operare comercială până la finalul semestrului I 2027. Aceste repere depind de finalizarea lucrărilor și a verificărilor tehnice.

Pentru Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz estimează prima producție de gaze în prima jumătate a anului 2027. Raportarea OMV Petrom din 29 octombrie indică instalarea platformei, finalizarea a opt sonde și a conductei către țărm. Producția anuală la platou este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi, pentru întregul proiect. Atingerea acestui nivel va fi graduală, după începerea producției.

Aceste investiții se completează și vor întări capacitatea României de a-și asigura resursele energetice. În planificarea operativă, aportul lor trebuie luat în calcul pe măsură ce devine efectiv disponibil.

Reporter: Faceți sau vă propuneți demersuri pentru accelerarea finalizării și punerii în funcțiune a investițiilor?

Dumitru Chisăliță: Da. Vizitele la Cernavodă și la Iernut au urmărit tocmai evaluarea din teren a proiectelor, împreună cu reprezentanții companiilor și cu echipele tehnice.

Pentru mine, accelerarea înseamnă identificarea etapelor care condiționează finalizarea, rezolvarea la timp a problemelor administrative și o coordonare mai bună între beneficiari, executanți și autorități. Ministerul trebuie să intervină acolo unde are competența de a facilita aceste etape, cu respectarea responsabilităților conducerilor companiilor și a obligațiilor contractuale.

Așteptarea mea este ca părțile implicate să respecte termenele agreate și să îmbunătățească ritmul de execuție. Calendarul trebuie susținut de lucrări realizate și de teste parcurse în condiții de siguranță. Obiectivul este ca investițiile să ajungă cât mai curând să producă energie în mod fiabil.

„Dezvoltarea stocării nu a fost suficient corelată cu nevoile sistemului energetic”

Reporter: Aveți un plan pentru stocare, având în vedere observațiile formulate recent de dvs ca președinte AEI în analiza pentru Mediafax?

Dumitru Chisăliță: Trebuie să dezvoltăm urgent această viziune de ansamblu. Din păcate, până acum, dezvoltarea stocării nu a fost suficient corelată cu nevoile sistemului energetic. Nu este suficient să instalăm baterii; contează unde sunt amplasate, ce capacitate au, pentru câte ore pot livra energie și ce probleme rezolvă.

Voi urmări construirea acestei viziuni împreună cu Transelectrica, ANRE și operatorii de distribuție, astfel încât investițiile și mecanismele de sprijin să răspundă unor nevoi clare: echilibrarea sistemului, reducerea congestiilor și acoperirea orelor de consum ridicat. Stocarea trebuie să contribuie atât la siguranța alimentării, cât și la reducerea costurilor suportate de consumatori.

În căutare de finanțare pentru electrificarea României

Reporter: Aveți un plan sau un program pentru punerea în practică a Proclamației de electrificare a caselor de la Padeș? Cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România, potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă.

Dumtru Chisăliță: Da. Am informat prim-ministrul despre necesitatea unui program pentru electrificarea locuințelor care încă nu au acces la energie electrică și am solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să identificăm surse de finanțare sau să includem acest obiectiv în viitoarele programe de finanțare.

Proclamația de la Padeș privește toate gospodăriile din România în care oamenii trăiesc încă fără electricitate. Obiectivul meu este să transformăm acest apel într-un program concret, cu finanțare, termene și responsabilități clare, pentru eradicarea acestei forme extreme de sărăcie energetică.

Soluțiile trebuie adaptate fiecărei situații: racordare la rețea unde este fezabilă și sisteme autonome cu stocare pentru locuințele izolate, cu asigurarea întreținerii acestora. Am făcut primii pași instituționali; următoarea etapă este stabilirea mecanismului de finanțare și a calendarului de implementare.

Reporter: Dincolo de reducerea accizei la motorină și condițiile privind exporturile, ce alte măsuri aveți în vedere pentru piața carburanților?

Dumitru Chisăliță: Pe 30 octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu trei luni a situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Este asigurată astfel continuarea mecanismului de diminuare temporară a accizei la motorina standard pentru perioada noiembrie 2026 – ianuarie 2027, cu evaluări bilunare, precum și a celorlalte măsuri prevăzute de cadrul legal.

Pe lângă acciză și regimul aplicabil exporturilor și livrărilor intracomunitare, sunt menținute limitarea adaosului comercial și obligațiile de raportare. Efectele trebuie urmărite atât în prețul plătit de consumator, cât și în capacitatea pieței de a asigura aprovizionarea.

Din perspectiva Ministerului Energiei, prioritățile sunt continuitatea aprovizionării, diversificarea surselor și funcționarea infrastructurii de rafinare și logistică. O eventuală măsură suplimentară trebuie fundamentată împreună cu Ministerul Finanțelor și cu celelalte instituții competente, în funcție de evoluția pieței și de impactul bugetar. Este important să protejăm consumatorii și să păstrăm condițiile necesare pentru aprovizionare și investiții.

Când ar putea fi repornită rafinăria Petrotel

Reporter: Ce demersuri aveți în vedere pentru capacitatea de rafinare a României și pentru reluarea activității Petrotel, deținută de Lukoil, închisă sub efectul sancțiunilor internaționale la adresa gigantului rus?

Dumitru Chisăliță: Capacitatea de rafinare din România este importantă pentru securitatea aprovizionării și pentru reducerea vulnerabilității la perturbări externe. Petrotel trebuie analizată din această perspectivă, cu respectarea regimului de sancțiuni și a tuturor condițiilor legale aplicabile.

Reluarea activității presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor juridice, financiare și tehnice, inclusiv accesul la materie primă și la serviciile necesare funcționării. O autorizare pentru negocieri privind vânzarea unor active nu echivalează cu autorizarea tranzacției și nici nu confirmă, prin ea însăși, că rafinăria poate relua producția.

Demersurile instituționale trebuie să urmărească o soluție viabilă, în coordonare cu autoritățile competente și cu partenerii externi. Nu aș avansa un termen de repornire înainte ca aceste condiții să fie îndeplinite.

Reporter: Cum percepeți acum – când sunteți, să zicem, de cealaltă parte a baricadei – capacitatea de a determina schimbările promovate în calitate de președinte al Asociației Energia Inteligentă, din poziția de ministru al Energiei?

Dumitru Chisăliță: Din mediul asociativ poți identifica probleme, propune soluții și pune presiune publică pentru schimbare. Ca ministru, ai pârghii instituționale mai puternice, dar și posibilitatea de a transforma propunerile în măsuri legale, finanțate și aplicabile. O decizie depinde adesea de colaborarea mai multor ministere, de avize și de resursele disponibile.

Experiența mea din puținele zile de când sunt ministru îmi arată că autoritatea unei funcții nu înseamnă automat și capacitatea de a produce rapid toate schimbările necesare si dorite. Contează echipa, sprijinul guvernamental și parlamentar și capacitatea de a urmări implementarea până la capăt. Aceste condiționări fac diferența între necesități și realizări.

Nu mă consider de cealaltă parte a baricadei. Sunt în continuare de partea corectitudini și voi lupta, folosind toate mijloacele legale și măsuri fundamentate, fără populism, pentru ca oamenii să aibă acces la energie sigură și la prețuri corecte.

Dar este o luptă în care Ministerul Energiei deține doar o parte dintre pârghiile necesare schimbării. Rezultatele depind de implicarea și coordonarea tuturor celor care au atribuții și putere de decizie: Guvern, Parlament, autorități de reglementare și companii din sector.

Sunt vizate 15 tipuri de prezervative fabricate de compania malaeziană Richter Rubber Technology și comercializate în Europa sub mai multe mărci, scrie Euronews.

Potrivit autorităților franceze, cele aproximativ șapte milioane de produse reprezintă volumul afectat la nivelul Uniunii Europene, însă doar o parte au fost vândute în Franța.

Testele de laborator au arătat că prezervativele nu au trecut verificările privind rezistența la presiune și volumul de spargere, dar nici testele pentru depistarea perforațiilor. Defectele ar fi fost provocate de variații ale grosimii și calității peliculei de latex.

Autoritățile franceze au suspendat pentru un an comercializarea și importul prezervativelor ultrafine produse prin metoda de fabricație considerată neconformă. Măsura poate fi prelungită și este însoțită de retragerea produselor din magazine și rechemarea celor deja cumpărate.

Potrivit autorităților, în ultima perioadă, opt utilizatori au semnalat ruperea prezervativelor, iar în unele cazuri au fost raportate sarcini nedorite asociate loturilor analizate.

Persoanele care au folosit produsele vizate sunt sfătuite să facă teste pentru infecții cu transmitere sexuală și, în cazul unei întârzieri a menstruației, un test de sarcină. Autoritățile recomandă consultarea medicului sau a unui centru specializat.

Decizia vine după o primă rundă de retrageri, în lunile mai și august, când aproximativ 260.000 de prezervative au fost scoase de pe piață.

Minorii care au sub 14 ani sunt vizați de o nouă schimbare, discutată acum la Ministerul Justiției.

Radu Marinescu anunță luni că, după incidentele tot mai frecvente din școli din ultimele săptămâni, ia în calcul coborârea pragului de vârstă de la care minorii pot răspunde penal.

„S-a constatat că există tot mai multe fapte săvârșite de către minori care nu răspund penal, pentru că, în momentul de față, legea penală stabilește că până la 14 ani nu se răspunde și apoi răspunderea începe să se organizeze sub rezerva unei verificări a discernământului până la 16 ani și apoi mai departe”, a declarat ministrul Justiției, într-un interviu la Adevărul.

Ce variante are ministrul pe masă

Marinescu a spus că instituția pe care o conduce ia în calcul mai multe variante, inclusiv scăderea definitivă a pragului de 14 ani sau, după caz, atragerea răspunderii penale a minorilor cu vârsta sub 14 ani după anumite criterii.

„O traiectorie de analiză este în ce măsură ar fi justificat să scădem această vârstă de răspundere penală.Adică cumva să o scădem de la 14 ani la un prag inferior sau până la 14 ani să se răspundă, dar sub condiția unei certificări existenței discernământului prin instrumente științifice, printr-o expertiză”

„O intervenție trebuie să fie realizată”

La consultările privind modificarea atragerii de răspundere penală, ministrul a anunțat că vor participa mai multe persoane acreditate. Ce este sigur, însă, este că Ministerul Justiției și-a propus să adopte o măsură care să crească eficiența cu care legea penală este aplicată în cazul minorilor.

„Eu cred că trebuie să facem orice fel de modificare pe o bază foarte atentă de evaluare, cu o consultare serioasă a mediului academic, a societății civile, a specialiștilor, pentru că aici vorbim de psihologi, aici vorbim de practicienii dreptului, însă în egală măsură este cert că o intervenție trebuie să fie realizată”, a concluzionat Radu Marinescu.

Ce măsuri a impus Guvernul în școli

Guvernul a creat un grup de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, iar în urma ședinței de joi, reprezentanții instituțiilor au decis:

• Întărirea pazei la intrare și în incinta școlilor, prin creșterea numărului de paznici și măsuri de supraveghere și control;
• Operaționalizarea unui mecanism de reacție rapidă format din reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii și Protecției Sociale și alte instituții responsabile;
• Creșterea numărului de consilieri psihologici școlari și pregătirea cadrelor didactice pentru identificarea din timp a riscurilor privind violența și radicalizarea copiilor din școli;
• Revizuirea și întărirea planurilor de pază a unităților de învățământ;
• Înăsprirea regimului sancționator pentru actele de violență care au loc în spațiul școlar, atât împotriva elevilor, cât și asupra cadrelor didactice;
• Modificări legislative privind deținerea/introducerea de obiecte interzise în unitățile de învățământ;
• Demararea unei campanii media pentru prevenirea și descurajarea actelor de violență în școli.

Potrivit IGPR, polițiștii și procurorii au făcut luni 34 de percheziții în județul Bistrița-Năsăud, pentru documentarea activității infracționale a 30 de persoane. Acestea sunt cercetate pentru contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, uz de armă fără drept și braconaj cinegetic.

Din cercetări a reieșit că, din 2024, suspecții ar fi procurat ilegal, inclusiv din străinătate, arme letale și neletale supuse autorizării, muniție aferentă și amortizoare pentru arme, dispozitive interzise. Acestea ar fi fost ulterior deținute și folosite fără drept la acțiuni de braconaj cinegetic și alte activități ilegale.

În urma perchezițiilor au fost ridicate 18 arme letale de vânătoare, dintre care șase s-ar afla în circuitul ilegal, provenind din trafic sau contrabandă, iar alte 12, deținute legal, ar fi fost folosite la acțiuni ilegale.

Totodată, au mai fost ridicate o armă neletală supusă autorizării, patru amortizoare, cartușe pentru arme letale, articole pirotehnice, precum și carne de vânat și trofee de vânătoare.

Zece persoane vor fi duse la sediul IPJ Bistrița-Năsăud pentru audieri.

Forțele rusești au atacat luni, 2 noiembrie, centrul orașului Sloviansk, din regiunea Donețk, cu două bombe FAB-250. Una dintre bombe a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, o femeie în vârstă de 68 de ani a murit, iar alte șase persoane au fost rănite.

Atacul a fost anunțat pe Facebook de Vadym Liakh, șeful Administrației Militare a orașului Sloviansk, potrivit Ukrinform.

„Astăzi, 2 noiembrie, în jurul orei 10:00, inamicul a lansat un atac aerian cu două bombe FAB-250 asupra părții centrale a orașului. O bombă a lovit o clădire rezidențială cu mai multe etaje. O femeie în vârstă de 68 de ani a fost ucisă, iar alte șase persoane au fost rănite”, a scris șeful administrației orașului.

Acesta a precizat că trei dintre persoanele rănite au fost transportate la spital, iar celelalte trei au primit îngrijiri medicale în regim ambulatoriu.

Atacul a provocat pagube și altor clădiri și locuri din oraș. Potrivit șefului Administrației Militare, nouă blocuri de locuințe, un oficiu poștal al companiei Nova Poshta, o unitate medicală, un magazin și mai multe vehicule au fost avariate.

Cu o zi înainte, pe data de 1 noiembrie, forțele rusești au ucis un locuitor din regiunea Donețk și au rănit alte două persoane.

• Peste 500 de medici și specialiști din țară și din străinătate au participat la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale MedLife
• Inteligența artificială, robotica, genetica, medicina personalizată, noile tehnologii, precum și dimensiunea umană a relației medic–pacient s-au aflat în centrul discuțiilor despre medicina anului 2030.
• Participanții au avut ocazia să interacționeze, în cadrul unei ample zone expoziționale, cu cele mai noi tehnologii și echipamente medicale, de la sisteme de chirurgie robotică și soluții de diagnostic asistat de AI până la platforme digitale și tehnologii avansate de imagistică.

Peste 500 de medici și specialiști din România și din străinătate au participat, în perioada 30–31 octombrie, la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale MedLife, pentru a explora perspectivele medicinei anului 2030. Desfășurată sub tema „Tehnologie, inovație și experiență interumană în medicina anului 2030”, ediția din acest an a adus în dezbatere modul în care inteligența artificială, robotica, genetica și tehnologiile digitale vor transforma practica medicală în următorii ani, de la diagnostic și tratament până la experiența pacientului, fără a pierde din vedere importanța păstrării dimensiunii umane în relația medic – pacient.

„Conferința Națională MedLife este un eveniment de referință pentru comunitatea noastră medicală, un spațiu în care aducem împreună competențe din specialități diferite, experiența practică și noile direcții din medicină. Suntem convinși că medicina viitorului presupune valorificarea progresului tehnologic și a inovației în beneficiul direct al pacientului, într-un mod care să completeze experiența și competențele medicilor. În egală măsură, relația umană dintre medic și pacient rămâne un reper fundamental al actului medical. Ediția din acest an a creat un cadru valoros pentru explorarea unor noi perspective asupra medicinei, contribuind la consolidarea unei comunități medicale conectate la evoluțiile și provocările din domeniu”, a declarat Dr. Nicolae Marcu, Director de Sănătate și Operațiuni MedLife Grup.

Programul conferinței a inclus trei sesiuni plenare și 13 ateliere de lucru, oferind participanților un cadru amplu de dialog, schimb de experiență și dezbatere interdisciplinară. Sesiunile plenare au abordat trei direcții majore ale medicinei viitorului: impactul tehnologiei asupra diagnosticului și tratamentului, evoluția paradigmelor de îngrijire în contextul medicinei personalizate, precum și rolul dimensiunii umane în relația medic – pacient în era AI.

Printre invitații speciali ai evenimentului s-a numărat Dr. Bertalan Meskó, Director The Medical Futurist Institute, expert internațional în transformarea digitală a sănătății, care a conturat o perspectivă de ansamblu asupra viitorului medicinei, prezentând principalele tendințe globale în ceea ce privește digitalizarea sistemelor de sănătate, integrarea inteligenței artificiale și transformarea relației medic-pacient în contextul accelerării inovației tehnologice. Alături de acesta, specialiști MedLife și invitați din țară și din străinătate au prezentat soluții, tehnologii și abordări inovatoare de a răspunde noilor tendințe globale, de la integrarea soluțiilor digitale, precum interfața iMed, și progresele în genetică și medicina personalizată, până la valorificarea informațiilor despre microbiom și dezvoltarea unor noi abordări în domeniul longevității și prevenției.

În paralel, atelierele au aprofundat subiecte de actualitate din peste 20 de specialități medicale, de la chirurgie robotică, oncologie și neurochirurgie, până la cardiologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie, prevenție și medicina longevității, prin prezentări de cazuri clinice, soluții inovatoare și abordări multidisciplinare.

Medicina viitorului, prezentată prin tehnologie și inovație

Dimensiunea tehnologică a conferinței a fost evidențiată și printr-o amplă zonă expozițională, unde partenerii MedLife au prezentat cele mai noi echipamente și soluții din domeniul medical. Printre acestea s-au numărat sistemul robotic Da Vinci 5 – cea mai nouă generație de platformă de chirurgie asistată robotic, bkFusion – o soluție pentru ghidajul biopsiei de prostată prin fuziunea imaginilor de rezonanță magnetică (RMN) cu cele ecografice, Philips Cardiovascular Workspace – o platformă digitală pentru integrarea datelor și imaginilor cardiovasculare, o soluție de diagnostic asistată de inteligență artificială pentru nodulii tiroidieni, prezentată de Huawei, precum și soluții Samsung, printre care ecograful HERA Z20 și macheta sistemului mobil de tomografie computerizată OmniTom PCD.

Zona expozițională a transpus astfel în practică una dintre ideile centrale ale conferinței, oferindu-le participanților contact direct cu tehnologii care conturează deja medicina următorilor ani. În același timp, prezența acestor soluții a întărit poziționarea MedLife în jurul inovației și adoptării tehnologiilor avansate, cu un obiectiv concret: mai multă precizie în diagnostic și tratament, decizii medicale mai bine informate și soluții tot mai bine adaptate fiecărui pacient.

De la inteligență artificială și genetică la dimensiunea umană a medicinei în 2030

Inovația și tehnologia sunt deja componente importante ale strategiei de dezvoltare MedLife. Viziunea Grupului asupra medicinei anului 2030 depășește însă perspectiva accesului la echipamente și tehnologii performante, mizând pe integrarea datelor, a soluțiilor digitale și a expertizei medicale într-un model de îngrijire mai precis, mai eficient și mai bine adaptat atât nevoilor pacienților, cât și celor ale medicilor.

„Pentru noi, medicina anului 2030 înseamnă o abordare mai precisă, mai personalizată și mai conectată, în care tehnologia va avea un rol tot mai important, atât în îmbunătățirea experienței pacientului, cât și în sprijinirea medicului în activitatea de zi cu zi. Inteligența artificială, instrumentele digitale și noile tehnologii pot contribui la o analiză mai rapidă și mai aprofundată a informațiilor medicale, la susținerea deciziilor clinice și la optimizarea proceselor, oferindu-le medicilor mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: dialogul direct cu pacientul și consolidarea relației medic – pacient”, a adăugat Dr. Nicolae Marcu, Director de Sănătate și Operațiuni MedLife Grup.

Așadar, dincolo de evoluția tehnologică, relația umană rămâne un reper fundamental al medicinei viitorului. Una dintre ideile centrale desprinse din dezbaterile Conferinței Naționale MedLife a fost că, într-un context în care medicii vor avea acces la volume tot mai mari de date și la instrumente avansate de analiză și diagnostic, expertiza clinică, capacitatea de a interpreta informațiile și încrederea construită în relația cu pacientul vor continua să fie esențiale pentru calitatea actului medical.

***

Despre Grupul MedLife

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă rețea de clinici, una din marile rețele de laboratoare medicale, spitale generale și specializate și are cea mai mare bază de clienți corporate pentru Pachete de Prevenție în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.

Două vulnerabilități ale limbajului de programare PHP, evaluate la 9,2 din 10 pe scala de severitate, au permis atacatorilor să preia de la distanță controlul unor servere, fără cont și fără parolă.

Breșele au fost folosite în atacuri reale la doar câteva zile după ce au fost semnalate, iar cazul readuce în atenție riscurile la care sunt expuse instituțiile și companiile care folosesc infrastructuri digitale complexe.

Pornind de la acest incident, Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), cere măsuri pentru consolidarea securității cibernetice în România și vine cu o listă de propuneri.

Propunerile ANIS

Printre propuneri se numără introducerea unei liste standardizate a componentelor software pentru programele cumpărate de instituțiile publice, crearea unei platforme unice pentru raportarea incidentelor și dezvoltarea capacității naționale de testare și certificare a produselor digitale.

Potrivit datelor invocate de reprezentanta ANIS, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a identificat peste 48.000 de vulnerabilități software în 2025, cu 22% mai multe decât în anul precedent.

În cazurile în care a putut fi identificată calea de acces a atacatorilor, peste 60% dintre incidente au implicat exploatarea unei vulnerabilități.

Aproape trei sferturi dintre organizațiile atacate furnizau servicii esențiale sau importante, iar instituțiile publice au reprezentat aproape o treime dintre cazuri.

Efectele se răsfrâng asupra oamenilor

România a resimțit efectele unor astfel de atacuri.

În februarie 2024, un atac ransomware asupra sistemului informatic Hipocrate, folosit de zeci de spitale, le-a afectat activitatea.

În iulie 2026, un atac asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a blocat platforma e-Terra și a perturbat tranzacțiile imobiliare timp de aproape o lună, arată Corina Vasile.

ANIS propune inventarierea componentelor software

Una dintre soluțiile susținute de ANIS este introducerea obligatorie a unei liste a componentelor software, cunoscută sub numele de SBOM (Software Bill of Materials), pentru programele achiziționate de instituțiile publice.

Documentul ar permite identificarea rapidă a componentelor vulnerabile și a sistemelor care au nevoie de actualizări.

Corina Vasile compară această listă cu eticheta unui produs alimentar: organizațiile ar putea afla mai ușor ce conține software-ul pe care îl folosesc și ce măsuri trebuie să ia atunci când apare o vulnerabilitate.

Asociația susține și utilizarea standardelor deschise, astfel încât instituțiile publice să poată schimba un furnizor sau o componentă fără să blocheze întregul sistem.

În opinia Corinei Vasile, evitarea dependenței de un singur furnizor ar putea crește atât siguranța serviciilor publice, cât și concurența în achizițiile de tehnologie.

O singură raportare pentru fiecare incident

O altă problemă semnalată de ANIS ține de obligațiile de raportare introduse prin reglementările europene, precum NIS2, DORA și Cyber Resilience Act.

În timpul unui atac, companiile pot fi nevoite să transmită aceleași informații către mai multe instituții, între care Directoratul Național de Securitate Cibernetică, ASF, BNR și ENISA.

„Timpul petrecut cu formularele este timp pierdut pentru oprirea atacului”, afirmă Corina Vasile. ANIS propune, în consecință, o platformă națională unică, interconectată cu sistemul european, prin care un incident să fie raportat o singură dată, iar informațiile să ajungă automat la toate autoritățile competente.

Comisia Europeană a propus un astfel de punct unic de raportare și estimează că acesta ar putea reduce la jumătate costurile administrative.

ANIS cere ca România să pregătească din timp un sistem compatibil, prin contribuția sa la Strategia Națională de Securitate Cibernetică 2027–2032.

Asociația atrage atenția și asupra lipsei unor organisme de evaluare și testare a produselor digitale în România. În absența acestora, companiile locale ar putea fi nevoite să apeleze la servicii din alte state europene, cu costuri și întârzieri suplimentare.

ANIS susține un model în care statul asigură supravegherea, iar firmele private acreditate realizează evaluările și testele.

AI și calculatoarele cuantice aduc riscuri noi

Corina Vasile avertizează că inteligența artificială accelerează atât detectarea atacurilor, cât și activitatea infractorilor cibernetici, care pot crea mesaje înșelătoare mai convingătoare și pot automatiza operațiuni.

În paralel, calculatoarele cuantice ar putea pune în pericol, în viitor, metodele de criptare folosite pentru protejarea datelor bancare, medicale și ale instituțiilor statului.

ANIS propune ca organizațiile din sectoare esențiale, precum finanțele, telecomunicațiile, energia și sănătatea, să inventarieze până în 2028 sistemele de criptare pe care le folosesc, în perspectiva trecerii la standarde rezistente la amenințările cuantice.

Asociația cere ca viitoarea Strategie Națională de Securitate Cibernetică 2027 – 2032 să includă finanțare multianuală, obiective măsurabile și publice și o colaborare constantă între stat și industria IT.

„Nu putem ști când va apărea următoarea vulnerabilitate. Putem însă decide cât de pregătiți suntem”, spune Corina Vasile.

Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump, în timpul unei convorbiri telefonice de sâmbătă, 31 octombrie, să reia operațiunile militare împotriva Iranului imediat după scrutinul american de marți, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.

Premierul israelian consideră că o soluție militară este preferabilă unui acord diplomatic care ar putea permite Teheranului să își păstreze o parte din capacitățile nucleare.

Președintele American însă preferă, cel puțin pentru moment, să ofere negocierilor o ultimă șansă.

„Statele Unite oferă diplomației o ultimă șansă să reușească, iar guvernul Netanyahu nu își dorește cu adevărat un acord. Vrea o soluție militară la problema iraniană”, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu situația.

Un oficial american a confirmat că Netanyahu susține reluarea ostilităților, dar că Donald Trump nu este încă pregătit să ia această decizie.

O conversație tensionată între Trump și Netanyahu

Discuția telefonică dintre cei doi lideri a fost relatată inițial de Axios, care a citat surse americane și israeliene.

Potrivit publicației, convorbirea a fost descrisă de o sursă israeliană drept „dură”, în timp ce un oficial american a caracterizat-o ca fiind „directă”.

Duminică, Donald Trump a confirmat că a discutat cu Netanyahu și a calificat conversația drept una foarte bună, fără să ofere detalii despre eventualele operațiuni militare.

Președintele american declarase anterior că negocierile cu Iranul decurg bine și că Washingtonul nu se grăbește să lanseze noi atacuri.

Cu toate acestea, Trump a avertizat că armata americană mai are în vedere una sau două instalații iraniene care ar putea fi lovite rapid.

„Mai avem de rezolvat, aș spune, unul sau două obiective. Dar putem face asta în zece minute”, a declarat liderul de la Casa Albă sâmbătă.

Qatarul încearcă să împiedice un nou război. Iranul propune redeschiderea Strâmtorii Ormuz

În paralel cu presiunile israeliene, Qatarul conduce o nouă rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran.

Potrivit Reuters, negociatorii iranieni au părăsit duminică Doha, însă plecarea acestora nu a fost provocată de un blocaj în discuții. Un proiect de acord continuă să circule între părți, iar o nouă întâlnire este posibilă.

Negocierile au la bază un plan iranian prezentat în septembrie, care prevede măsuri reciproce pentru reducerea tensiunilor și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Teheranul ar putea permite din nou libera circulație a navelor prin această rută strategică dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, reluarea exporturilor de petrol și accesul la o parte dintre activele iraniene înghețate în străinătate.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a transmis că redeschiderea strâmtorii ar putea avea loc chiar în două zile de la îndeplinirea condițiilor, într-un termen mai scurt decât cele șapte zile prevăzute inițial.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni că schimburile de mesaje cu Washingtonul continuă și că responsabilitatea pentru următorul pas aparține Statelor Unite.

Programul nuclear iranian, principalul obstacol

Unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor rămâne soarta celor aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran, potrivit Financial Times.

Washingtonul insistă ca Teheranul să accepte un calendar pentru inspecțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la principalele instalații nucleare iraniene.

Administrația Trump solicită, de asemenea, transferarea stocului de uraniu în afara Iranului, condiție respinsă public de oficialii iranieni.

Diferențele privesc atât conținutul unui eventual acord, cât și ordinea în care cele două state ar trebui să își îndeplinească obligațiile.

Potrivit unei persoane informate despre eforturile de mediere, ambele părți arată semne de flexibilitate, însă nu este clar dacă negocierile pot depăși neîncrederea acumulată în ultimele luni.

Orientul Mijlociu se pregătește pentru un conflict și mai violent

Statele Unite și Israelul au declanșat o amplă ofensivă împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar conflictul a provocat perturbări majore ale transportului maritim și ale piețelor energetice internaționale.

Oficiali din statele Golfului avertizează acum că o nouă etapă a războiului ar putea fi mai distructivă decât precedentele confruntări.

Iranul a amenințat cu represalii severe în cazul unor noi atacuri americane sau israeliene și a avertizat că un viitor conflict ar putea dura mai mult.

În același timp, Emiratele Arabe Unite și alți actori regionali insistă asupra unei soluții diplomatice, considerând că o nouă ofensivă nu ar garanta rezolvarea crizei.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care tranzitează în condiții normale aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial.

Perspectiva redeschiderii acesteia a determinat scăderea cotațiilor petroliere luni. Petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril, potrivit Euronews, pe fondul speranțelor privind un acord.

O nouă ofensivă militară ar putea inversa această tendință, amplificând presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor, inclusiv în Europa.

Anunțul a fost făcut de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care acuză premierul că a evitat să răspundă în Parlament întrebărilor privind deficitul bugetar.

Petrișor Peiu a declarat că decizia vine după ce premierul ar fi invocat o întâlnire cu sindicatele pentru a nu participa la dezbaterile din Camera Deputaților. Senatorul a anunțat că moțiunea va viza politica Ministerului Finanțelor privind comunicarea execuției bugetare, iar ministrul va fi invitat ,lunea viitoare, în plenul Senatului.

„Vom depune o moțiune simplă pentru politica de anunț a execuției bugetare de la Ministerul de Finanțe. Ministrul de Finanțe va fi invitat lunea viitoare, la ora 16:00, în plenul Senatului să explice care este adevăratul deficit bugetar și cum se poate demonstra, cum s-a descompus diferența între deficitul bugetar pe sistemul european și deficitul bugetar pe fluxuri de numerar”, a declarat Petrișor Peiu.

În replică, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a spus că opoziția are dreptul să folosească instrumentele parlamentare disponibile, însă nu consideră că o nouă moțiune ar putea aduce clarificări suplimentare față de explicațiile oferite deja de Ministerul Finanțelor.

Abrudean a făcut referire inclusiv la actul normativ publicat în Monitorul Oficial, despre care a spus că este disponibil pentru consultare publică.

„Nu știu despre gestul celor de la AUR. Sigur că e normal, au mai avut moțiuni simple, pot să facă asta. Este instrumentul la dispoziția opoziției, dar nu văd ce ar putea să clarifice în plus Ministerul Finanțelor față de ceea ce a făcut, inclusiv prin acest act normativ publicat în Monitorul Oficial, care e disponibil pentru toată lumea”, a declarat Mircea Abrudean.

Liderul liberal a adăugat că PNL va utiliza instrumentele parlamentare pentru a sancționa eventualele derapaje, dar a avertizat că moțiunile simple nu produc automat efecte asupra mandatului unui ministru.

„Cu siguranță vom folosi toate instrumentele parlamentare pe care le avem la dispoziție pentru a taxa orice fel de derapaj. Dar nu vom face lucruri doar de dragul de a bifa o acțiune de opoziție care nu are niciun rezultat final. Să nu uităm că moțiunile simple nu au niciun rezultat, nu se întâmplă nimic dacă nu își dă ministrul demisia, asta e”, a afirmat Abrudean.

Acesta a precizat că liberalii vor analiza situațiile înainte de a recurge la un astfel de demers și că vor folosi instrumentul moțiunii simple atunci când vor considera că există motive serioase pentru a semnala probleme.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat luni, la Parlament, că PNL și USR ar putea forma împreună un pol de dreapta, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare. Totuși, el a subliniat că este prea devreme pentru discuții privind o eventuală construcție politică.

„Deocamdată, noi discutăm de ceea ce avem astăzi. Avem o colaborare la nivel parlamentar despre care am discutat și care funcționează destul de bine. Suntem două partide în opoziție în acest moment”, a spus Abrudean.

El a precizat că există dorința construirii unui pol de dreapta, care ar putea reuni cele două formațiuni de centru-dreapta aflate în opoziție, respectiv PNL și USR.

„Există dorința de a avea un pol de dreapta, un pol modernizator al României, care ar putea cuprinde, evident, cele două partide de centru-dreapta care există în momentul de față în opoziție, PNL și USR. Mai este mult până în 2028. Eu cred că trebuie să ne concentrăm momentan pe a face o poziție serioasă acestui guvern PSD, de a taxa orice fel de derapaj și apoi, sigur, de a construi dacă se pune problema mai departe, împreună”, a conchis Abrudean. 

Următoarele alegeri parlamentare din România vor avea loc în 2028.

Stadiul lucrărilor de restaurare a fost prezentat luni, 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), la care au participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu.

Piesa, veche de aproximativ 2.400 de ani, a trecut printr-un proces complex de expertizare și restaurare, după ce a suferit deformări în timpul furtului din Muzeul Drents din Assen, în ianuarie 2025.

„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii care muncesc și fără de care acest domeniu extrem de fragil nu ar putea să supraviețuiască”, a declarat ministra Culturii, Ioana Ciocan.

Coiful ar putea fi expus din nou pe 15 ianuarie 2027

Cu câteva zile înaintea prezentării de luni, Ioana Ciocan anunțase că obiectivul autorităților este ca piesa să revină în circuitul expozițional de Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2027.

Ministra a explicat că restaurarea este realizată de specialistul Alexandru Dozsa, din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, care a participat inclusiv la primele examinări efectuate în Olanda după recuperarea artefactului.

Potrivit ministrei, o echipă de aproximativ zece specialiști români și olandezi a fost implicată în diferitele etape de evaluare și restaurare.

„Cornel Ilie, directorul de la Muzeul Național de Istorie a României, m-a asigurat că de Ziua Culturii, pe 15 ianuarie, vom putea vedea cu toții coiful și sper să vedem și o coadă la el”, declara recent Ioana Ciocan.

Ce au descoperit specialiștii după recuperarea coifului

Potrivit documentației publicate de Muzeul Național de Istorie a României, restaurarea a fost precedată de investigații detaliate, desfășurate în colaborare cu specialiști din Olanda și cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Coiful a fost examinat prin microscopie optică și electronică, scanare tridimensională și analize fizico-chimice, pentru stabilirea exactă a deteriorărilor și a rezistenței metalului.

Una dintre constatările importante a fost că desprinderile produse în urma furtului au apărut în zone restaurate anterior, în special în locurile în care fuseseră aplicate îmbinări în timpul unei intervenții din 2021.

Investigațiile nu au identificat fisuri profunde noi care să afecteze integritatea structurală a artefactului.

De asemenea, analizele au confirmat că obiectul este realizat din electrum natural, un aliaj format predominant din aur și argint, cu cantități reduse de cupru.

Compararea compoziției metalului cu rezultatele unor analize realizate înainte de furt a exclus existența unor indicii privind substituirea piesei.

Restaurare cu instrumente de precizie, pentru a proteja aurul vechi de peste două milenii

Conform strategiei oficiale de restaurare, intervențiile au fost împărțite în trei etape principale.

Prima etapă a presupus îndepărtarea controlată a unor materiale utilizate la restaurările anterioare, inclusiv reziduuri de rășină epoxidică.

A doua etapă a vizat corectarea graduală a deformărilor suferite de obiect. Pentru aceasta, specialiștii au prevăzut utilizarea unor suporturi personalizate și a unor dispozitive cu reglaj micrometric, astfel încât presiunea aplicată asupra metalului să poată fi controlată cu precizie.

Ultima etapă urmărește consolidarea structurii, inclusiv a unor zone deteriorate din apropierea protecției pentru ceafă și a urechii stângi, precum și reatașarea obrăzarului drept.

Toate intervențiile sunt concepute pentru a păstra materialul original, patina istorică și urmele tehnicilor de prelucrare utilizate în Antichitate.

Vicepremierul Marian Neacșu: România nu renunță la ultima brățară dispărută

În cadrul evenimentului de luni, vicepremierul Marian Neacșu a vorbit despre eforturile autorităților române pentru recuperarea ultimei piese care lipsește din lotul furat în Olanda.

„Faptul că acum se află din nou aici, a meritat tot efortul. Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru. Sunt convins că, prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom preda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat vicepremierul.

Lotul furat din Muzeul Drents era format din patru obiecte: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. Dintre acestea, coiful și două brățări au fost recuperate, iar a treia brățară rămâne dispărută.

Cele două brățări recuperate au fost deja reintroduse în circuitul expozițional al Muzeului Național de Istorie a României.

Furtul din Olanda care a declanșat o anchetă internațională

Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, din Muzeul Drents din Assen, unde erau prezentate în expoziția „Dacia – Rijk van goud en zilver”, dedicată patrimoniului antic din România.

Hoții au utilizat un dispozitiv exploziv improvizat pentru a pătrunde în muzeu, după care au spart vitrinele în care erau expuse piesele.

Furtul a declanșat o anchetă de amploare în Olanda și a provocat reacții puternice în România, în condițiile în care obiectele erau clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.

După mai bine de 14 luni, autoritățile olandeze au anunțat, la 2 aprilie 2026, recuperarea coifului și a două brățări. Descoperirea a avut loc în contextul anchetei penale și al cooperării dintre anchetatori și unii dintre suspecți.

Artefactele recuperate au fost repatriate pe 21 aprilie 2026 și prezentate publicului la București.

Anterior, în septembrie 2025, România primise aproximativ 5,7 milioane de euro reprezentând despăgubiri de asigurare pentru cele patru bunuri culturale furate.

O piesă unică a patrimoniului românesc

Coiful de la Coțofenești datează din a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea înainte de Hristos și a fost descoperit înainte de 1927 în localitatea Poiana Coțofenești, din județul Prahova.

Artefactul cântărește aproximativ 726 de grame, inclusiv adaosurile moderne de restaurare, și are o înălțime de 25,5 centimetri.

Piesa este cunoscută pentru decorațiunile sale elaborate, în special perechea de ochi proeminenți de pe partea frontală și reprezentările unor animale fantastice.

Considerat un obiect de prestigiu asociat elitei societății traco-getice, coiful reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale prelucrării aurului în spațiul nord-dunărean din Antichitate.

Paul Moldovan, primarul Sectorului 6, a participat la evenimentul aniversar Gala MEDIAFAX 35. Edilul a vorbit, într-un interviu acordat jurnaliștilor, despre importanța presei libere.

„E foarte important să ai și presă independentă și o presă competentă. Și eu cred că MEDIAFAX îndeplinește ambele condiții”, a subliniat primarul Sectorului 6.

Cum s-a transformat România, în ultimii 35 de ani

Primarul Sectorului 6 a vorbit și despre schimbările care au adus România în punctul în care este astăzi, toate urmărite îndeaproape de jurnaliștii MEDIAFAX.

„Din punctul meu de vedere, cea mai mare transformare prin care a trecut România în ultimii 35 de ani a fost, fără îndoială, aderarea la Uniunea Europeană și odată cu ea la regulile care țin de Uniunea Europeană și de, printre care, și democrația, și presa liberă, și dreptul la informare și toate drepturile normale pentru o societate liberă care au decurs din acest proces de aderare”, a mai spus Paul Moldovan, la Gala MEDIAFAX.

Primar: Mediafax este una dintre cele mai importante surse de informații

Paul Moldovan a subliniat importanța unei agenții de presă în informarea cetățenilor. „Mediafax este una dintre cele mai importante surse de informații pentru o bună parte din societate”, a declarat edilul.

„Ocupă un loc foarte important și mai ales extrem de important să informeze corect și să informeze la timp și comunitățile, și mediul de afaceri”, a adăugat primarul de sector.

Aniversarea MEDIAFAX: 35 de ani de jurnalism independent

Pe 28 octombrie, Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.

A fost o seară dedicată unui moment important din istoria agenției, celebrat alături de oameni și organizații care contribuie, prin activitatea lor, la viața publică, economică și culturală a României.

Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă organizarea Galei Mediafax 35 și care ne-au fost alături la această aniversare: Prime Batteries, Banca Transilvania, One United Properties, Elektra Invest, Citadina98, Avimi, Electromontaj, Anioest, BCR, Transavia, Elis Pavaje, Romgaz, Concelex, BRD, Transgaz, Waldevar, Altex, Tecnic și E-Infra.

O mulțumire specială adresăm Băncii Naționale a României, pentru gazduirea evenimentului, pentru ospitalitatea și sprijinul oferite.

Mulțumim tuturor celor care au sărbătorit alături de noi cei 35 de ani de Mediafax!

Atacul s-a produs în noaptea de duminică spre luni și a afectat mai multe lanțuri de magazine, scrie Euronews. Aproximativ 40 de unități Delhaize, 15 Carrefour și cinci magazine Spar au raportat probleme, potrivit informațiilor comunicate de companii. Au fost afectate și instalațiile frigorifice ale grupului de măcelării De Laet en Van Haver.

„Am identificat un incident informatic care afectează sistemele de refrigerare din câteva zeci de magazine. Am luat imediat măsurile necesare pentru a menține magazinele operaționale”, a declarat un reprezentant Delhaize pentru presă.

În unele unități, angajații au descoperit dimineața că frigiderele nu mai păstrau alimentele la temperaturile necesare. Produsele proaspete și congelate au fost retrase de la vânzare, iar o parte au fost distruse. Potrivit presei belgiene, unii comercianți au încercat să salveze marfa aducând camioane frigorifice.

CYBERATTAQUE : Plusieurs dizaines de magasins en Belgique, Delhaize, Carrefour, Intermarché et Spar ont été touchés ce matin par une cyberattaque visant leurs installations frigorifiques. Comme en France début octobre, les pirates informatiques ont activé à distance le système de dégivrage des réfrigérateurs et congélateurs, provoquant une hausse brutale des températures, jusqu’à 70°C.
Le Luxembourg et la Suède sont également touchés.

— Infos Françaises (@InfosFrancaises) November 2, 2026

Cum au reușit hackerii să provoace încălzirea congelatoarelor

Atacul a vizat sistemele informatice prin care sunt controlate instalațiile frigorifice. Stephan Moelans, directorul companiei belgiene Sabcobel, specializată în echipamente de refrigerare, a declarat pentru agenția Belga că atacatorii au folosit același mecanism întâlnit recent în Franța.

Potrivit explicațiilor sale, hackerii au activat de la distanță funcția de dezghețare a instalațiilor. Aceasta este folosită în mod normal pentru eliminarea gheții, însă activarea necorespunzătoare poate determina creșterea temperaturii și compromiterea alimentelor. Moelans a precizat că firma sa a identificat aproximativ 20 de instalații afectate dintre sutele pe care le administrează în Belgia.

Problema este cunoscută de mai multe săptămâni, dar remedierea nu este simplă. „Am lucrat foarte intens în ultimele săptămâni pentru a proteja frigiderele clienților noștri împotriva acestei vulnerabilități”, a explicat directorul Sabcobel. Potrivit acestuia, actualizarea programelor informatice nu este suficientă în toate cazurile. Unele instalații necesită modificări fizice și conexiuni securizate pentru controlul de la distanță.

Atacuri similare și în Franța și Suedia

Incidentul din Belgia vine la trei săptămâni după un atac asemănător produs pe 12 octombrie în Franța. Atunci, sute de supermarketuri din rețelele Intermarché și Coopérative U au avut probleme cu instalațiile de refrigerare.

Luni au fost semnalate incidente și în magazine din Suedia, inclusiv în rețeaua ICA. Reuters a relatat despre perturbări ale sistemelor frigorifice și în Luxemburg și Estonia. Nu a fost stabilit dacă toate aceste atacuri au fost organizate de aceeași grupare. Autoritățile și companiile afectate continuă investigațiile, în timp ce operatorii instalațiilor frigorifice încearcă să limiteze pierderile și să împiedice noi intervenții asupra sistemelor conectate la internet.

„Sunt absolut fără cuvinte. Cu greu pot să cred. Telefonul meu nu se mai oprește din sunat! Sunt doar un tip din Blackburn căruia îi place să pescuiască și acum sunt DEȚINĂTOR AL UNUI RECORD MONDIAL!”, a scris pe Instagram, englezul Ash Egarty, în vârstă de 32 de ani. În biografia sa, el este menționat ca „deținător al recordului mondial la pescuitul de crap”. A anticipat puțin, deoarece, deși greutatea a fost înregistrată, confirmarea oficială a acestei capturi istorice este încă în așteptare. Este doar o chestiune de zile, potrivit Le Figaro.

Între timp, evenimentul a stârnit agitație în lumea pescuitului, deoarece greutatea crapului comun este impresionantă: 52 kg. Recordul anterior, deținut din noiembrie 2018, era un crap oglindă poreclit „Big Girl” (Fata Mare), cu o greutate de 51,2 kg. Greutatea medie a unui crap comun este între 3 și 15 kg, în funcție de vârsta sa. Deși crapi cu o greutate cuprinsă între 30 și 40 kg sunt prinși ocazional, acest lucru rămâne extrem de rar.

Pescuit în apropiere de Lacul Balaton

Excursie de pescuit a avut loc pe un lac privat numit Euro Aqua, nu departe de Lacul Balaton, între Balatonederics și Nemesvita, Ungaria. Personalul lacului și revista Carp Collect’or au lăudat deja performanța. Ash Egarty a sosit miercuri, 28 octombrie, și a început prin a prinde câțiva  pești : cu cele șase lansete ale sale, a avut șase lansări perfecte. Era încântat. A postat pe rețelele sale de socializare: „ Aceasta este noaptea”. Simțea că ceva special urma să se întâmple.

După capturarea peștelui a fost copleșit de emoție: „ Dacă aș putea face un singur lucru chiar acum, ar fi să-l sun pe tatăl meu. Doar să-i aud vocea și să-i spun ce au realizat cei doi băieți ai lui.” Tatăl său, acum decedat, îl ducea mereu pe el și pe fratele său la pescuit ca.

Crapul, cântărit, fotografiat și eliberat în apă

După ce a cântărit crapul și a făcut mai multe fotografii, Ash Egarty l-a eliberat înapoi în apă. Captura este confirmată, dar recunoașterea oficială este încă în așteptare. Aceste tipuri de evenimente, atunci când au loc pe ape private, cu taxă, stârnesc întotdeauna dezbateri aprinse în rândul pasionaților de pescuit. Într-adevăr, Asociația Internațională a Peștilor Sportivi (IGFA) nu recunoaște întotdeauna recordurile obținute în astfel de condiții. Prin urmare, diplomația va fi necesară pentru a obține râvnita certificare.

Acest record vine la doar câteva zile după ce cel mai mare somn din lume a fost prins de un german în Polonia.

Aceasta este una dintre teoriile conspiraționiste care au circulat intens pe internet imediat după tragedia din Urda, provincia Toledo, în care au murit 69 de persoane și alte câteva zeci au fost rănite.

Mesajele din online vorbesc despre un posibil sabotaj al Israelului, despre companii israeliene implicate în infrastructura feroviară spaniolă, ba chiar și despre amenințări lansate de Benjamin Netanyahu la adresa Spaniei. CITEȘTE articolul complet pe MEDIAFAX SPANIA.

 

Reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național se întâlnesc luni, 2 noiembrie 2026, de la ora 16:00, la Palatul Victoria, cu premierul Luca Niculescu.

Discuțiile vizează problemele de pe piața muncii și măsurile pe care Guvernul ar trebui să le includă în calendarul de acțiuni pentru protejarea veniturilor și a nivelului de trai al angajaților.

Potrivit unui comunicat oficial, la întâlnire participă reprezentanți ai Confederației Național Sindicale „Cartel ALFA”, Blocului Național Sindical (BNS), Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România „Frăția”, Confederației Sindicatelor Democratice din România și Confederației Naționale Sindicale „Meridian”.

Pe agenda discuțiilor se află mai multe teme, dedicate milioanelor de salariați din România, printre care: creșterea veniturilor și reforma salarizării din sectorul bugetar, fiscalitatea muncii, reluarea negocierilor colective și protejarea puterii de cumpărare.

Ce măsuri cer sindicatele

Unul dintre principalele subiecte aflate pe ordinea de zi este salariul minim pe economie pentru anul 2027. Sindicatele cer stabilirea acestuia de la 1 ianuarie, în acord cu prevederile legale și cu valoarea coșului minim pentru un trai decent.

De asemenea, reprezentanții sindicali propun încheierea unui acord tripartit.

O altă solicitare vizează reechilibrarea taxelor aplicate muncii, printr-un acord tripartit care să „prevadă transferul unor puncte procentuale din contribuțiile de asigurări sociale de la lucrători către angajatori”.

Sindicatele cer și adoptarea Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, precum și corectarea inechităților existente.

Pe lista revendicărilor se află și reluarea negocierilor colective. Reprezentanții angajaților cer „inițierea negocierilor la nivel național, stimularea negocierilor sectoriale și la nivel de grup de unități, eliminarea obstacolelor din companiile cu capital de stat și intensificarea controalelor privind respectarea legislației”.

În ceea ce privește bugetul de stat pentru 2027, confederațiile cer adoptarea acestuia și aprobarea, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului, prin Hotărâre de Guvern, a tuturor bugetelor societăților comerciale cu capital majoritar de stat.

Măsura ar urma să creeze condițiile pentru negocieri colective în aceste companii.

Un alt capitol important îl reprezintă protecția socială în contextul crizei energetice. Sindicatele vor măsuri pentru consumatorii vulnerabili, reducerea TVA la 5% pentru lemnul de foc și limitarea efectelor prețurilor ridicate la energie asupra competitivității companiilor.

Totodată, reprezentanții angajaților cer măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare și a securității alimentare a populației.

Pe agenda discuțiilor se mai află corectarea sistemului de pensii, mai ales în privința „stagiului de cotizare pentru persoanele care au lucrat în condiții speciale/ deosebite șipentru persoanele cu dizabilități”.

Sindicatele solicită și corectarea erorii materiale din Legea coșului minim pentru un trai decent, precum și aplicarea corectă a prevederilor acesteia.

Sindicatele cer convocarea Consiliului Național Tripartit

Cele cinci confederații sindicale solicită și convocarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNT-DS), înainte de aprobarea programului de guvernare în Parlament.

În cadrul reuniunii ar urma să fie discutate calendarul de acțiuni al Guvernului și măsurile legate de salariul minim pentru anul 2027.

Un alt punct important este „introducerea unor condiționalități sociale pentru organizațiile patronale, care să stimuleze încheierea contractelor colective de muncă la nivel de grup de unități, sectorial și național”.

Sindicatele cer și evaluarea eficienței măsurilor „adoptate de Guvernul Bolojan și eliminarea celor care nu își justifică efectele, inclusiv a celor cu impact negativ asupra sistemelor de educație și sănătate”.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a anunțat că, în luna octombrie, atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei au continuat, iar în acest context au fost înregistrate 19 încălcări ale spațiului aerian moldovenesc de către drone.

Incidentele au fost înregistrate în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Hâncești, Ocnița, Dondușeni, Telenești, Călărași, Ungheni și Edineț, precum și în patru localități din regiunea transnistreană.

Potrivit ministerului, cinci drone au explodat la impactul cu solul pe 3 octombrie, în extravilanul orașului Căușeni și în localitățile Constantinovca, Crocmaz, Puhăceni și Dubovca. Un al șaselea incident a fost înregistrat pe 16 octombrie, în apropierea satului Scăieni, raionul Dondușeni.

De la începutul anului 2026, Republica Moldova a înregistrat 67 de incidente de încălcare a spațiului aerian. Din 2022 până în prezent, numărul total a ajuns la 104.

Ministerul Apărării susține că dezvoltarea capacităților de supraveghere, detectare și neutralizare a amenințărilor aeriene reprezintă o necesitate pentru apărarea națională și avertizează asupra riscurilor pentru populație și infrastructura critică.

Autoritățile le recomandă cetățenilor să sune la 112 dacă observă drone sau fragmente ale acestora.

Cele mai recente incidente de acest fel au avut loc în 31 octombrie, când două drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova.

Davor Macura, în vârstă de 44 de ani, a fost reținut în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit publicației sârbe Nova.rs.

Omul de afaceri este fondatorul și președintele ALTA Group, un conglomerat cu interese în sectorul bancar, al serviciilor de plată și al asigurărilor.

Macura a ajuns în atenția publicului din Serbia în ultimii ani, după ce și-a extins afacerile în mai multe domenii.

A fost în Top 300 cele mai influente persoane din Serbia

În aprilie 2026, cotidianul Blic l-a inclus pe locul 15 în clasamentul celor mai puternice 300 de persoane din Serbia, unde l-a descris drept unul dintre liderii noii generații de oameni de afaceri din regiune.

În spatele acestei imagini de succes au apărut însă și controverse legate de modul în care și-a dezvoltat afacerile și de relațiile sale cu persoane apropiate puterii de la Belgrad.

ALTA Bank, în centrul unei crize financiare

Arestarea lui Macura vine după o decizie majoră a Băncii Naționale a Serbiei (NBS).

Sâmbătă dimineață, Consiliul Executiv al instituției a revocat licența de funcționare a ALTA Bank și a dispus intrarea băncii în procedura de faliment.

Potrivit explicațiilor oficiale, controalele efectuate de banca centrală au evidențiat o deteriorare semnificativă a situației financiare a instituției și riscul unei noi scăderi a lichidității.

În aceste condiții, interesele deponenților ar fi fost puse în pericol

Banca centrală a precizat că, înainte de retragerea licenței, a încercat să ia măsuri pentru îmbunătățirea lichidității ALTA Bank.

În cele din urmă, autoritatea de reglementare a considerat că retragerea autorizației reprezintă măsura necesară pentru protejarea clienților și menținerea stabilității sistemului financiar.

Decizia a provocat agitație la Belgrad. Polițiști înarmați, inclusiv cu arme de foc de calibru mare, au fost văzuți în fața sediului băncii din Belgradul Nou. Potrivit presei sârbe, poliția a petrecut peste 30 de ore în sediul instituției, unde a efectuat percheziții.

În același timp, au apărut imagini cu cetățeni care așteptau în fața unei sucursale ALTA Bank din Novi Sad, după închiderea acesteia.

Vizionar sau escroc?

Davor Macura și-a început cariera în 2008, cu o casă de schimb valutar în Zemun, după care a intrat în afacerile cu aur și în sectorul serviciilor financiare.

Un moment important al ascensiunii sale a fost anul 2021, când compania sa ABL Solvent a cumpărat fostul complex industrial IMT din Belgrad, pentru aproximativ 70 de milioane de euro.

Pe terenul respectiv este prevăzut un proiect imobiliar de amploare, cu un cartier rezidențial de lux, prezentat drept un „oraș în oraș”, cu o capacitate de aproximativ 13.500 de locuitori.

Publicația Vreme a relatat despre condițiile în care a avut loc tranzacția și despre sprijinul financiar acordat prin intermediul AIK Bank, controlată la acea vreme de omul de afaceri Miodrag Kostić.

Numele lui Macura apare și în investigațiile BIRN privind relațiile comerciale dintre companiile sale și persoane din cercul de apropiați ai președintelui Aleksandar Vučić.

Printre acestea se numără Nikola Petrović, nașul liderului sârb, dar și persoane asociate cu afaceri din Kosovo.

Dubioasele relații ale lui Macura cu companiile de stat

Un alt capitol controversat îl reprezintă contractele ALTA Bank cu instituții și companii de stat din Serbia.

Publicația sârbă Vreme a scris despre colaborarea băncii cu EPS, compania națională de electricitate, pentru intermedierea plăților electronice ale facturilor. În urma acordului din 2023, ALTA Bank a înregistrat o creștere puternică a activității.

Potrivit datelor prezentate de publicația sârbă, banca a înregistrat în 2023 o creștere de până la 22 de ori față de anul precedent. Numărul conturilor curente ale clienților persoane juridice a crescut cu 174% în 2023 și cu încă 103% în 2024.

Aranjamentul a atras critici din partea unor economiști și foști oficiali ai Băncii Naționale a Serbiei, care au pus sub semnul întrebării transparența acordurilor și posibilele avantaje acordate unei instituții private în relația cu o companie de stat.

În investigațiile sale, Vreme a relatat și despre colaborări ale ALTA Bank cu Asociația Automobiliștilor din Serbia și Serviciul de Parcare din Belgrad.

Prăbușirea ALTA Bank și reținerea lui Davor Macura reprezintă o lovitură pentru unul dintre grupurile de afaceri care au cunoscut o expansiune rapidă în Serbia în ultimii ani.

Noua disciplină își propune să îi pregătească pe elevi pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei și pentru înțelegerea riscurilor pe care le presupune inteligența artificială.

„Inteligența articială (IA) și cetățenia digitală” se numește disciplina care va fi inclusă de anul viitor în cadrul curriculumului la decizia elevilor, pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, potrivit unui anunț al Ministerului Educației.

Unul dintre subiectele abordate va fi protecția datelor personale. Elevii vor învăța că informațiile introduse în instrumentele de inteligență artificială pot fi stocate și folosite ulterior. De aceea, vor fi încurajați să citească regulile aplicațiilor și să evite introducerea datelor personale sau confidențiale care nu sunt necesare.

Un alt capitol va viza dezvoltarea gândirii critice în fața dezinformării. Textele, imaginile, înregistrările audio și videoclipurile pot fi create sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv prin intermediul tehnologiei deepfake.

Elevii vor învăța să distingă între conținutul generat de inteligența artificială, materialele înșelătoare și informațiile verificate, apelând la surse de încredere.

Riscul discriminării și drepturile de autor

Programa va aborda și riscul discriminării generate de sistemele de inteligență artificială. Acestea pot produce sau amplifica rezultate părtinitoare, în funcție de datele cu care au fost antrenate și de modul în care au fost construite.

Prin înțelegerea acestor mecanisme, elevii vor putea identifica riscurile de discriminare și vor învăța să evalueze echitatea, transparența și responsabilitatea în utilizarea sistemelor de IA.

De asemenea, disciplina va include teme legate de responsabilitatea civică și proprietatea intelectuală. Conținutul creat cu ajutorul inteligenței artificiale ridică întrebări privind drepturile de autor și originalitatea, inclusiv în cazul eseurilor, proiectelor și lucrărilor de artă digitală.

Elevii vor învăța despre conduita etică în folosirea acestor instrumente și despre importanța integrității academice și profesionale.

Regina Camilla a fost criticată pentru că a plecat de lângă soțul ei în timpul unei ceremonii oficiale. Conform imaginilor de pe rețelele de socializare, cuplul regal a fost prins de o ploaie puternică în timpul unei ceremonii din Antigua și Barbuda.

Camille a primit rapid o umbrelă, sub care s-a grăbit să se adăpostească, ignorându-l complet pe Charles. De asemenea, regina a plecat de lângă rege care a rămas singur pe covorul oficial.

Ulterior, organizatorii i-au adus și regelui o umbrelă, dar acesta era deja ud leoarcă.

King Charles appears furious as he gets caught in the rain and repeatedly tells staff to give him an umbrella.

“Where’s the umbrella?!”

The King appeared upset during a heavy downpour in Antigua and Barbuda’s 45th Independence Day with Camilla walking off after she was handed an umbrella.

— Oli London (@OliLondonTV) November 2, 2026

Incidentul a fost criticat

Numeroși oameni i-au criticat pe organizatori, dar și pe regină. Unii și-au amintit de prințesa Diana și au susținut că ea nu ar fi acționat niciodată în felul acesta.

Incidentul s-a produs duminică pe un stadion din insula din Marea Caraibilor. Regele Charles al III-lea și Regina Camilla au fost surprinși de o ploaie torențială în timp ce participau la parada dedicată Zilei Independenței din Antigua și Barbuda.

Incidentul a devenit viral ca urmare a reacțiilor celor doi și a modului în care a fost gestionată situația.