România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030.
Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat, luni, la întrebarea jurnaliștilor din timpul conferinței de presă pe această temă, care sunt criteriile de atribuire a contractelor.
De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în conferința de joi.
„Vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim”Mihai Jurca a detaliat ce se întâmplă în situația în care sunt mai mulți competitori pe același segment din SAFE, practic care sunt criteriile de atribuire.
„Există două componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeană și pornim de la acea bază, și pe urmă există un set de criterii pe care le asamblăm din cerințele operaționale și cerințele de cooperare industrială sau de producție în România. Evident, termenul de livrare e un alt criteriu extrem de important, vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim, și ar fi bine să reușim să facem asta până în 2030. Toate aceste elemente se coroborează și creează un anumit tip de profil de eligibilitate. În momentul în care aceste lucruri vor fi coagulate, putem să răspundem mult mai exact la această întrebare”, a declarat Mihai Jurca.
Șeful Cancelariei premierului a anunțat cu această ocazie că se lucrează la o platformă care să poată fi accesată transparent de potențialii contractori.
„Ceea ce vă pot spune și cumva ating intenția de localizare sau de producție în România, în momentul în care aceste programe sau acest contract va fi semnat, lucrăm la o platformă la nivelul Guvernului, astfel încât aceste programe să poată fi prezentate public pe un site, astfel încât toate companiile din România care ar putea fi potențiali furnizori, care, sigur, vor trebui să parcurgă o etapă de certificare sau o etapă de procesare, să poată să-și înscrie disponibilitatea, astfel încât oricare ar fi furnizorul, indiferent despre ce furnizori vorbim, evident ce e eligibil, să poată găsi într-un singur loc și într-o manieră cât mai rapidă furnizori români, companii românești, care să poată să intre într-un lanț valoric și care să ne permită ca într-un timp relativ scurt să producem în România cât mai mult din aceste echipamente sau din aceste programe. Este foarte dificil să vă dăm astăzi niște procente, pentru că tot procesul acesta mai are nevoie de etape”, a detaliat Mihai Jurca.
Atragerea a mai mulți bani în România, un element important de analizăLa întrebarea jurnaliștilor șeful Cancelariei premierului a precizat, referitor la punctaj, că procentul prin care statul reușește să atragă mai mulți bani în România e un element important de analiză, care nu e unicul.
„Nu există un punctaj…Există în ordonanță, dar pornind nu doar de la ordonanță, există o legislație europeană foarte clară pe zona de achiziții militare și mecanismul SAFE se bazează pe acele prevederi legale și, sigur, acelea au fost completate de legislația românească, printre care și ordonanța despre care am vorbit, Ordonanța 62. Există acolo clar toate criteriile și, sigur, procentul prin care noi reușim să atragem mai mulți bani în România e un element important de analiză, dar nu e singurul. Până la urmă vorbim de dezvoltarea capabilităților industriale la nivelul României și la nivel european, dar vorbim și în același timp de dotări de echipamente și de o livrare într-un termen destul de scurt”, a spus Mihai Jurca.
Potrivit demnitarului, contractele care nu sunt finalizate la timp nu se contractează sau nu se angajează ca și credit. Astfel, la fel ca și în PNRR, sumele care nu sunt contractate până în 2030, nu sunt consumate, vor fi sume care nu sunt retrase din acel credit.
Cazul DAMENÎntrebat punctual despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări.
Întrebarea a venit în contextul în care, potrivit informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.
„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt niște caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat ministrul Apărării.
Demnitarul a fost întrebat de asemenea în ce măsură șantierul din Mangalia – în insolvență în prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, deține pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN – poate fi considerat eligibil.
„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță.
La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat să confirme sau să infirme dacă acestea vor fi produse în România, pentru că, deși există un singur șantier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galați, și este cel care produce activ navele militare și care le-ar putea produce în timp util pentru programul SAFE, există informația că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nici nu va accept o ofertă. Dacă ne puteți confirma sau infirma.
„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a conchis ministru Radu Miruță.
Care sunt avantajele SAFEPentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.
„Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Potrivit datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual.
Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre UE și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.
Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina).
În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026.
O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.
„Eu nu am văzut aceste critici – nu neg că ar fi existat – însă este foarte ușor pentru oricine urmărește conferința să vadă că România a fost prezentă cu rol de vorbitor în câteva paneluri foarte importante, unde noi am prezentat perspectiva noastră împreună, am avut mai multe discuții și cu mediul de afaceri. Sigur că nu te duci ca ministru la Davos ca să închizi acolo acorduri comerciale, pentru că astea, până la urmă, sunt niște acorduri care privesc acorduri între companiile de acasă, dar, trebuie să fie foarte clar că noi suntem și într-o competiție globală de atenție, într-o competiție globală de încredere”, a declarat Oana Țoiu la B1.
Ministra de Externe a precizat că este foarte important ca România să fie poziționată în mediul de afaceri internațional, pentru că există multe semne de întrebare cu privire la destinația mediului de afaceri. Țoiu a mai punctat și că multe țări vor să fie „din ce în ce mai atractive pentru investiții” și să-și prezinte avantajele.
„Creșterea economică pe care România a avut-o de-a lungul timpului este una, dar și reziliența noastră în perioade complicate. Poziționarea noastră geografică de asemenea este foarte importantă”, a declarat Ministra de Externe.
Ministra a punctat că România încearcă să aibă o poziție cât mai activă pe plan internațional, afirmând totodată și că îndeamnă companiile românești să abordeze misiunile MAE în străinătate.
„Încercăm să fim din ce în ce mai prezenți în mediul internațional, încercăm să fim din ce în ce mai prezenți și în conferințele cu miză economică. O discuție pe care o am cu fiecare dintre ambasadorii noștri, când stau de vorbă cu ei, ține de planul pe acest an și anii viitori, de sprijin al companiilor care vor să abordeze țările în care aceștia sunt prezenți și cu această ocazie și încurajez companiile din România să abordeze misiunile noastre din străinătate, cerându-le, practic – ceea ce este în datoria lor – să le fie alături în acest proces”, a declarat Oana Țoiu.
Reamintim că delegația României la Davos a fost formată din ministra de Externe, Oana Țoiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete, fiind și cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani.
Cu toate acestea, voci din politică, precum Sorin Grindeanu sau Mihai Fifor, au acuzat că România este slab reprezentată pe plan internațional.
„Handbalul românesc își ia rămas-bun de la una dintre marile sale campioane. Maria Scheip-Constantinescu, triplă campioană mondială și multiplă campioană națională, s-a stins din viață”, a anunțat luni Federația Română de Handbal printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare.
Alături de echipa națională, Maria Scheip-Constantinescu a devenit campioană mondială în 1956, 1960 și 1962.
În plan intern, sportiva a evoluat pentru Progresul Brașov și Rapid București, echipe cu care a obținut multiple titluri naționale și trofee europene. Cea mai importantă performanță a fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1964 alături de Rapid.
„După încheierea carierei sportive, și-a dedicat viața formării tinerelor generații, activând ca profesor de educație fizică până în anul 1990. În 2009, i-au fost recunoscute meritele prin acordarea Ordinului „Meritul Sportiv”, clasa I”, se mai arată în mesajul de pe Facebook.
Federația Română de Handbal a transmis condoleanțe familiei și celor apropiați și anunță că înmormântarea va avea loc marți, la ora 12:00, la Cimitirul Bellu.
Ministra Oana Țoiu a fost întrebată luni seara la B1 TV dacă crede că există o dorință a românilor ca România să facă parte din această Consiliul pentru Pace.
„România a făcut deja un sondaj în ceea ce privește direcția de politică externă. Alegerile prezidențiale sunt un asemenea sondaj. În ceea ce privește Consiliul pentru Pace, board-ul pentru Pace, sunt câteva țări care au fost invitate. România este printre ele și, sigur că ne-am bucurat în momentul în care am văzut invitația președintelui Donald Trump ca România să ia parte la acest format. Este, de altfel, o recunoaștere implicită a aportului pe care România l-a avut în regiune. Suntem una dintre puținele țări din lume care avem relații diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât și cu Palestina. În ceea ce privește poziția României în acest moment, noi suntem pregătiți să contribuim în continuare la procesul de pace și de reconstrucție în viitor”, a spus Oana Țoiu.
Ea susține însă că invitația adresată privește și o etapă viitoare.
„Invitația, așa cum a fost transmisă de Statele Unite ale Americii, privește și o etapă viitoare, care are un potențial dincolo de conflictul din fâșia Gaza. Și aici, pentru că bună parte din misiunea prezentată este similară cu o parte a misiunii pentru care există Organizația Națiunilor Unite, sunt mai multe țări, printre care și România, care am cerut clarificări și o punte de dialog cu Statele Unite ale Americii, astfel încât să clarificăm pașii juridici viitor. Pentru că România este o țară care odată ce își ia angajamentul formal, trebuie să respecte acest angajament”, a adăugat Oana Țoiu.
Un sondaj realizat de Grupul de Studii Avangarde arată că 44% dintre români cred că România ar fi trebuit să se alăture Consiliului pentru Pace propus de președintele Donald Trump.
„Davosul nu a fost pe agenda președinților României în general. Este un moment important, ca treptat, în viitorii ani din mandat, să ajungă Davos și pe agenda diplomației economice la cel mai înalt nivel. Sigur că întotdeauna prezența președintelui dă o greutate foarte mare, atât agenda țării care vrea să fie reprezentate, cât și a conversațiilor care au loc acolo”, a spus Țoiu, luni la B1 TV.
Ministrul a motivat absența președintelui de la Forumului de la Davos, declarând: „În același timp, suntem într-un moment în care și agenda internă are nevoie de președinte, așa cum ați văzut, au mai venit de la coaliție. Sigur că din perspectiva ministrului de externe, noi ne uităm la reprezentarea externă, însă acesta este rolul președintelui, să cântărească unde este prezența dumnealui, într-un anume moment, cea mai importantă”.
Despre activitatea președintelui Nicușor Dan, Țoiu a mai spus: „ Președintele este cât se poate de prezent în cadrul internațional. Probabil că dacă cineva ar face o analiză neutră a numărului deplasări, de prezență în ședințele de lucru, în formatele în care se iau decizii, fie că vorbim de NATO, fie că vorbim de Consiliu, față de numărul de zile de mandat, e destul de clar că președintele României în acest moment este o prezență activă în politica externă”, punctând că anul acesta România va găzdui summit-ul B9 la București, un forum regional important pentru securitate și influență politică în regiune.
Conform documentului propus, prețul unei călătorii metropolitane cu STB ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, o majorare de aproximativ 66%. Același proiect include și tarife noi pentru titlurile multiple sau abonamentele pe timp determinat: două călătorii/90 minute ar urma să coste 10 lei, zece călătorii 40 de lei, iar abonamentul metropolitan de 24 de ore ar crește la 14 lei față de 8 lei în prezent.
De asemenea, abonamentele pe perioade mai lungi ar urma să fie actualizate astfel:
Tarifele pentru călătoriile care combină mijloacele STB cu metroul sunt, de asemenea, vizate pentru ajustare în proiect.
Amenda pentru mersul fără bilet, majorată
Pe lângă tarifele mai mari, propunerea include și o majorare a amenzii pentru cei prinși fără bilet sau abonament valabil. Conform variantei vehiculate în documentul de proiect, pentru o călătorie la tarif special sau fără titlu de călătorie valabil, contravenția ar putea ajunge la 200 de lei – semnificativ mai mare decât sancțiunile actuale.
Acest nivel de amendă este conceput pentru a descuraja fenomenul călătoriilor neplătite, în contextul în care transportul public se confruntă cu pierderi financiare și nevoie de fonduri pentru funcționare și modernizare.
De când se aplică noile tarife și sancțiuniProiectul de hotărâre urmează să fie pus în dezbatere și supus votului în ședința Consiliului General din 29 ianuarie 2026. Dacă va fi aprobat, noile tarife și sancțiuni vor intra în vigoare după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial și notificările oficiale către STB.
Autoritățile susțin că această revizuire tarifară răspunde creșterii costurilor operaționale, a inflației și a necesității de finanțare a serviciului de transport public, dar recunosc că măsurile pot fi nepopulare în rândul călătorilor.
Pentru cei care folosesc zilnic transportul în comun, schimbările în tarife și sancțiuni pot însemna costuri semnificativ mai mari pe termen lung, dar și un risc financiar mai mare în cazul în care se urcă în mijloacele de transport fără un bilet sau abonament valid.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, face, în perioada 27-28 ianuarie, o vizită oficială în Germania, la invitația omologului său, cancelarul federal Friedrich Merz.
Ilie Bolojan se va întâlni cu Friedrich Merz, alături de care va susține o conferiță comună de presă.
De asemenea, șeful Executivului se va întâlni cu vicepreședintele Parlamentului Federal (Bundestag), Andrea Lindholz, cu liderul Grupului Parlamentar CDU, Jens Spahn, și cu președintele Fundației Konrad Adenauer, Annegret Kramp-Karrenbauer.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, agenda vizitei cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian, și cu directorul general al Federației Industriilor din Germania, Tanja Gönner.
Totodată, premierul va avea o întrevedere cu președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, în contextul marcării, la data de 27 ianuarie, a Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și de eliberare a lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau.
Premierul va vizita Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului Evreilor Uciși din Europa, Uwe Neumärker.
De asemenea, la Ambasada României în Germania, șeful Guvernului va discuta cu reprzentanți ai comunității românești.
Românii constituie a patra cea mai numeroasă comunitate de străini din Germania, cu aproximativ 910.000 de persoane. Peste 90.000 dintre aceștia au primit cetățenie germană. Lor li se adaugă cei aproximativ 500.000 etnici germani originari din România, bine integrați în Germania.
Cel mai important partener comercial al RomânieiGuvernul arată că vizita premierului se înscrie în cadrul relației excelente dintre România și Germania care, deși nu se întemeiază formal pe un Parteneriat Strategic propriu-zis, are caracter strategic și pune accent pe domenii de interes actuale și de perspectivă.
Germania este cel mai important partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% din totalul exporturilor românești, precum și principalul investitor în economia românească. În 2024, schimburile comerciale bilaterale a fost de circa 42 miliarde euro, din care exporturi – 19 miliarde și importuri- 23 miliarde euro.
De asemenea, la finele anului 2024, Germania era principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă. Firmele rezidente în Germania dețin în România investiții de peste 18,66 miliarde euro, reprezentând aproape 15% din soldul total al investițiilor străine directe.
Din delegația care îl va însoți pe premier vor face parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Dragoș Hotea, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Raul Gutin.
„Am avut astăzi o întâlnire aplicată cu asociațiile de pacienți. Un dialog necesar, ancorat în realitățile din sistem și în experiența directă a celor care îl folosesc zi de zi. Am căutat împreună soluții pentru situațiile în care regulile au ajuns să funcționeze împotriva pacientului, nu în favoarea lui”, a transmis ministrul Sănătății, luni, printr-o postare pe Facebook.
Alexandru Rogobete a transmis, într-o postare publicată pe Facebook, că a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, în cadrul căreia au fost analizate situații în care birocrația afectează pacienții.
„Un exemplu concret este spitalizarea de zi pentru pacienții cu diabet, utilizată doar pentru ridicarea consumabilelor pentru pompe și senzori de insulină. Oameni care vin cu bilet de trimitere, sunt internați pentru o zi și petrec ore întregi pe holurile spitalelor pentru o procedură strict administrativă”, se arată în mesajul publicat, luni, pe Facebook de ministrul Rogobete, care a adăugat: „Asta nu înseamnă îngrijire medicală. Înseamnă birocrație care consumă timp, energie și încredere”.
Printre soluțiile propuse se numără eliberarea senzorilor și a consumabilelor pentru pacienții cu diabet printr-un circuit deschis, cu implicarea medicului doar când demersul este necesar.
De asemenea, ministrul a atras atenția asupra aplicării rigide a codurilor de boală, care, în unele cazuri, creează diferențe nejustificate între pacienți.
Măsuri pentru pacienții cronici„Clasificările sunt necesare, dar nu trebuie să creeze diferențe nejustificate între pacienți. În practică, trebuie să conteze nevoia reală de îngrijire. De aceea, susțin o abordare mai coerentă și mai simplă: delimitare clară între boala acută și boala cronică, iar afecțiunile cronice să fie tratate unitar, cu aceleași reguli și aceleași drepturi”, a transmis ministrul.
Totodată, acesta a anunțat că susține eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați.
„Un punct important este și eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați și monitorizați, inclusiv în boli grave precum scleroza multiplă. Acolo unde nu aduce valoare medicală, această etapă trebuie eliminată”, se arată în postare ministrului.
Ministrul a mai precizat că este avută în vedere introducerea unor pachete de analize în ambulatoriu, adaptate bolilor cronice, pentru a evita internările administrative inutile.
Reacția ministrului Justiției vine după ce un deținut turc a evadat de la Rahova. Acesta a beneficiat de permisie în perioada 23-26 ianuarie și nu a mai revenit în penitenciar. Radu Marinescu spune că astefl de cazuri sunt rare.
„Un deținut condamnat pentru omor calificat, care executase 10 ani din pedeapsă și trecuse prin evaluări și modificări succesive ale regimului de executare, aflat în permisiune de părăsire a penitenciarului, nu s-a mai reîntors în penitenciar. Statisticile arată ca o astfel de situație este foarte rară, un caz sau două raportat la mii de permisiuni acordate (ca formă de justiție restaurativă, o tranziție în revenirea în societate a deținutului la data eliberării)”, a scris luni pe Facebook Radu Marinescu.
Chiar și un singur caz necesită investigație promptă, susține ministrul, care anunță că a trimis corpul de control la Rahova.
Drone pentru monitorizarea închisorilorAcesta adaugă că, pentru prevenirea unor astfel de cazuri, cheia poate fi în utilizarea tehnologiei în sistemul penitenciar.
Marinescu spune că a solicitat bugetarea în acest an a achiziției de 6.000 de brățări electronice care vor permite monitorizarea inclusiv a celor care primesc asemenea permisiuni.
De asemenea, ministrul spune că a cerut ANP să analizeze ca în monitorizarea perimetrelor de detenție sau a celor de lucru exterior ale deținuților să fie utilizate drone si sisteme de IA.
„Tot instrumente de IA trebuie să sprijine personalul de specialitate în evaluarea deținuților în vederea acordării de recompense, inclusiv pentru depistarea unor riscuri”, adaugă ministrul.
Penitenciarul Rahova a anunțat că luni, în jurul orei 10.05, s-a constatat că deținutul Atash Abdullah, în vârstă de 45 de ani, fără antecedente penale, condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate de 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, aflat în regim semi-deschis, încarcerat în penitenciarul București – Rrahova, nu s-a întors din permisiunea de ieșire din penitenciar acordată la ora stabilită.
„Deci, suma care este alocată protecției civile, apărării civile este de aproximativ 900 de milioane de euro. Și pot să spun că România este una dintre foarte puține țări care beneficiază de programul SAFE, care a inclus partea de protecție civilă în beneficiarii programului”, a declarat Raed Arafat, secretar de stat în MAI.
Printre echipamentele care vor fi achiziționate se numără autospeciale de transport personal și multiple victime, care vor avea capacitatea de a transporta nouă răniți în stare critică, un tren de intervenție și transport pentru calea ferată, care va putea transporta 200- 300 de pacienți, avioane pentru transporturile de victime – care au un rol multiplu de transport și ar putea fi folosite și la materiale sau personal, căutare și salvare în cazul incendiilor de pădure.
În ceea ce privește trenul destinat transportului de pacienți, Arafat a dat ca exemplu cutremurul din Turcia, caz în care a fost nevoie de transportul unui număr mare de victime.
Vor mai fi cumpărate șapte elicoptere din categoria mediu-greu, dintre care trei vor fi destinate ordinii publice și patru destinate protecție și apărări civile, care au capacitate de „multirol”, reușind să transporte victime multiple, dar și să participe la intervenții precum stingerea incendiilor sau desfășurarea misiunilor de căutare și salvare. Vor mai fi cumpărate și alte cinci elicoptere de nivel ușor-mediu care vor fi folosite pentru transportul medical, având o capacitate de minim două persoane, comparativ cu cele ușoare, care se află deja în uz și nu pot transporta decât un singur pacient.
Achizițiile mai includ simulatoare de zbor pentru pregătirea personalului, pentru elicoptere Airbus- H135, dar și pentru elicopterele Sikorsky UH-60 Black Hawk.
Echipamentele achiziționate sunt de tip „dual use”, adică pot fi folosite în industria de Apărare, dar și ca răspuns în cadrul intervențiilor de urgențe civile.
„Conceptul nostru de intervenție sau de dotare este de «all hazard, all risk approach». Adică pentru orice situație care poate să producă un impact sau anumite consecințe, echipamentele pe care le luăm pot fi folosite în mai mult decât una singură”, a declarat Raed Arafat.Acesta a mai precizat că echipamentele care ar putea fi realizate în țară vor putea fi fabricate în România, iar echipamentele care nu pot fi fabricate pe piața internă vor fi achiziționate din străinătate.
Lista completă a echipamentelor care vor fi achiziționate prin programul SAFEManagement victime multiple:
Protecție Chimică, Radiologică, Biologică și Nucleară (CRBN)
Drone:
Gestionarea continuității sistemului energetic:
Managementul evacuării în masă:
Comunicații critice, comandă și sisteme de control și avertizare pentru apărarea civilă
Mobilitate militară:
Federația Sanitas a inițiat, în ultimele zile, un sondaj în rândul membrilor săi din sistemul de sănătate și din cel de asistență socială, pentru a identifica cea mai potrivită reacție în eventualitatea în care Guvernul va menține intenția de a reduce cu 10% fondul de salarii din aceste domenii.
Rezultatele sondajului arată un mesaj clar și ferm din partea angajaților: „Din cei 10.152 de respondenți, o majoritate covârșitoare solicită declanșarea unei forme de grevă ca principală formă de protest împotriva unei măsuri considerate inechitabile și profund nocive pentru funcționarea sistemelor publice de sănătate și asistență socială”, arată federația.
Totodată, membrii sindicatelor și-au exprimat disponibilitatea de a recurge și la alte forme de protest, precum mitinguri, marșuri, pichetări ale instituțiilor publice sau acțiuni de avertisment, în funcție de evoluția dialogului cu autoritățile.
Federația Sanitas atrage atenția că o eventuală diminuare a fondului de salarii va avea consecințe grave, printre care scăderea motivației personalului, accentuarea deficitului de angajați, creșterea riscului de plecări din sistem și afectarea directă a calității serviciilor oferite populației.
„Angajații din sănătate și asistență socială sunt deja supuși unei presiuni enorme. Tăierea veniturilor reprezintă o linie roșie care nu poate fi acceptată. Membrii noștri ne cer acțiuni ferme, iar Federația Sanitas va respecta acest mandat”, explică Iulian Pope, președintele federației.
Sanitas a anunțat că va comunica public, în perioada următoare, pașii concreți privind calendarul și formele de protest ce vor fi adoptate, în funcție de răspunsul autorităților.
Star Residence Invest S.A. este o societate de tip Real Estate Investment Trust (REIT), creată pentru a atrage capital privat în proiecte imobiliare generatoare de venituri recurente, cum ar fi clădirile de birouri sau spațiile comerciale. Compania își propune să construiască un portofoliu stabil de active, care să ofere randamente investitorilor prin dividende regulate, informează ZF.
Acționariatul include firme precum Momentum Capital București, care deține aproximativ 35,7% din companie, și investitorul Ion-Gheorghe Manea, cu aproximativ 20% din pachetul de acțiuni. În 2024, Star Residence Invest a raportat venituri de circa 31,8 milioane lei, dar și o pierdere de aproximativ 628.766 lei.
Cine deținea clădirea din strada Polonă 68Clădirea de birouri situată pe strada Polonă 68 are o suprafață totală construită de aproximativ 13.755 metri pătrați, dintre care circa 9.500 mp sunt destinati închirierii, incluzând și peste 190 de locuri de parcare.
Anterior acestei tranzacții, imobilul a fost deținut de grupul Smartown, controlat indirect de miliardarul israelian Teddy Sagi, prin societăți afiliate. Potrivit datelor anterioare, clădirea fusese construită în 2009 de omul de afaceri grec Gkotsis Anastasios, iar în 2017 a fost cumpărată de firma lui Sagi pentru aproximativ 17 milioane de euro.
Achiziția clădirii face parte din strategia de consolidare a portofoliului Star Residence Invest și de creștere a veniturilor constante din chirii. Tranzacția a fost sprijinită din punct de vedere juridic de firma de avocatură PeliPartners, care a gestionat analiza activului, structurarea tranzacției și negocierea contractului, se arată în comunicatul transmis de aceștia.
De remarcat este faptul că această tranzacție apare într-un context de interes crescut pe piața de birouri din București, unde astfel de achiziții de amploare sunt privite ca un semnal pozitiv pentru investitorii imobiliari, în pofida unor evoluții lente în segmentele noi de birouri.
Evenimentul a fost organizat de Cronicari Digitali, în cadrul proiectului „Amintiri Gustoase” și a fost dedicat celebrării diversității culinare românești. Printre invitați s-a numărat și Simona Neumann, directorul Visit Timiș.
„A fost despre comunitate, despre gusturile din toate regiunile României care ne definesc și despre felul în care mâncarea bună ne aduce împreună. Am plecat cu un sentiment de recunoștință și cu bucuria că gastronomia este un limbaj comun care poate conecta oameni, regiuni și destinații”, a declarat Simona Neumann, directorul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Județului Timiș
Totodată, evenimentul a depășit cadrul unui simplu atelier de gătit, devenind un spațiu de schimb de idei, experiențe și povești culinare, în care participanții au gătit împreună, au împărtășit rețete tradiționale și contemporane și au explorat gusturile care definesc fiecare regiune a țării.
Citeşte comunicatul integral AICI
Declarația a fost făcută luni în cadrul unei conferințe de presă.
„Într-un procent mare luăm în calcul că a plecat din România, a plecat în Turcia”, a declarat Bogdan Despescu.
El a oferit câteva explicații.
„Astăzi cu ocazia verificărilor, cu ocazia discuțiilor cu fosta soție, cu fosta parteneră, ni s–a precizat că a fost contactată de un cetățean care i-a spus că este plecat în Turcia, nu înseamnă că este sută la sută”, a precizat secretarul de stat.
Abdullah Atas, omul de afaceri turc care l-a ucis pe polițistul Gheorghe Ionescu, zis „Dulăul”, în 2015, a evadat de la Rahova. Turcul fusese condamnat definitiv în 2017 la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat.
„La data de 26.01.2025 DGPMB a fost sesizată de către Penitenciarul Rahova despre faptul că un cetățean de naționalitatea turcă (Atas Abdullah) care este încarcerat pentru săvârșirea infracțiunii de omor a beneficiat de permisie în perioada 23-26.01.2026 și nu a mai revenit în penitenciar. Bărbatul în cauză a fost căutat la domiciliu (oraș Voluntari) fără a fi găsit. Au fost demarate verificări, pentru localizarea bărbatului”, scrie în anunțul Poliției Capitalei.
Anunțul penitenciaruluiPenitenciarul Rahova a anunțat că luni, în jurul orei 10.05, s-a constatat că deținutul Atash Abdullah, în vârstă de 45 de ani, fără antecedente penale, condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate de 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, aflat în regim semi-deschis, încarcerat în penitenciarul București – Rrahova, nu s-a întors din permisiunea de ieșire din penitenciar acordată la ora stabilită.
Pentru prinderea deținutului au fost sesizate mai multe instituții, a fost alarmat personalul și au fost trimise echipe de căutare formate din polițiști de penitenciar ai unității.
Neprezentarea din permisiunea ieșirii din penitenciar la ora stabilită este asimilată infracțiunii de evadare și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani.
Deținutul are înălțimea de 1,68 m, statura atletică, ochi căprui, sprâncene arcuite, față ovală, ten deschis, șaten închis, iar la momentul părăsirii unității purta blugi de culoare neagră, geacă albastră și era încălțat cu pantofi sport de culoare albă.
Potrivit ANP, recompensele, inclusiv permisiunea de ieșire din penitenciar, se acordă „de regulă, gradual”, iar propunerile sunt analizate de o comisie din care fac parte directorul unității și directorii adjuncți responsabili de siguranța deținerii și regim penitenciar, respectiv de educație și asistență psihosocială.
Instituția precizează că natura infracțiunii nu este singurul criteriu în acordarea permisiunii, fiind evaluate în principal conduita deținutului în detenție, interesul pentru muncă și activități educative, recompensele obținute anterior, precum și perioada executată din pedeapsă, raportat la timpul rămas până la analiza pentru liberare condiționată.
Mii de permisiuni, puține neprezentăriConform datelor ANP, în 2024 au fost acordate 3.857 recompense cu permisiunea de ieșire pentru 1 zi și 654 recompense pentru o durată mai mare de 24 de ore. În 2025, numărul a crescut la 4.259 permisiuni pentru 1 zi și 1.140 pentru perioade mai mari de 24 de ore.
În cazul persoanelor condamnate pentru omor/omor calificat/tentativă, ANP arată că în 2024 au fost recompensate 525 persoane cu permisiune de 1 zi (în total 797 recompense), iar în 2025 au beneficiat 442 persoane (în total 832 recompense). Pentru permisiuni mai mari de 24 de ore, deținuții din această categorie au primit 34 recompense în 2024 și 162 în 2025.
În ceea ce privește situațiile în care deținuții nu s-au întors la timp din permisiunea acordată pentru 24 de ore, ANP menționează că au fost înregistrate două cazuri în 2024 și un caz în 2025. Instituția subliniază că, în perioada 2024–2025, nu au existat cazuri de neprezentare din permisiuni acordate pentru mai mult de 24 de ore.
Control la RahovaÎn legătură cu cazul din 26.01.2026 în care Abdullah Atas, omul de afaceri turc care l-a ucis pe polițistul Gheorghe Ionescu în 2015, a evadat, ANP a dispus verificări preliminare prin Direcția Inspecție Penitenciară și a solicitat Ministerului Justiției verificări suplimentare prin Corpul de Control la Penitenciarul București-Rahova.
Ministerul Justiției a confirmat controlul. Controlul este efectuat prin Corpul de control al ministrului, având ca obiect verificarea circumstanțelor în care s-a produs evenimentul, respectarea procedurilor legale și administrative, precum și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către personalul responsabil.
Ministerul Justiției subliniază că va analiza cu maximă seriozitate rezultatele controlului și va dispune măsurile legale care se impun, în vederea clarificării situației și prevenirii unor astfel de incidente pe viitor.
.
Dezbaterile globale privind energia curată se concentrează de obicei pe ceea ce poate fi construit: mai multe panouri solare, parcuri eoliene mai mari și baterii cu durată lungă de viață. Se acordă mult mai puțină atenție a ceea ce poate fi cultivat. Totuși, unele dintre cele mai practice soluții pentru reducerea emisiilor vin din agricultură.
Puține sectoare ilustrează acest lucru mai bine decât aviația și transportul greu. Aviația singură reprezintă aproximativ 2–3% din emisiile globale și, spre deosebire de transportul rutier, nu are o cale ușoară spre electrificare. Combustibilul sustenabil pentru aviație (SAF) și motorina regenerabilă sunt printre puținele opțiuni viabile pe termen scurt. Cererea crește rapid: se estimează că consumul global de SAF va crește de la aproximativ 1 milion de tone în 2024 la până la 10 milioane de tone până la finalul deceniului, în timp ce cererea de motorină regenerabilă ar putea aproape să se dubleze în aceeași perioadă.
Citeşte comunicatul integral AICI
Potrivit unui comunicat publicat, luni, proiectul vizează finalizarea unor componente ale amenajării hidrotehnice aprobate inițial. Obiectivul principal este punerea în siguranță a barajului Vâja la cota intermediară de 572 mdM, cotă la care barajul este deja construit.
Implementarea soluției asigură funcționarea în siguranță a infrastructurii deja existente, dar și creșterea capacității de producție a energiei hidroelectrice prin optimizarea funcționării Centralei de Clocotiș, dar și protecția localităților din aval în cazul producerii inundațiilor.
„Această decizie este un exemplu de cum dezvoltarea infrastructurii energetice și protecția mediului pot merge împreună atunci când există profesionalism, cooperare instituțională și respectarea strictă a regulilor.
Nu vorbim despre compromisuri, ci despre soluții tehnice corecte, construite pe evaluări serioase de impact și pe alternative cu efect minim asupra mediului. Sprijinim proiectele care sunt făcute legal, transparent și responsabil, cu respect pentru natură și pentru comunități. Atunci când lucrurile sunt în ordine, ele merg înainte. Este important de menționat că decizia CAT de astăzi a fost luată cu acordul tuturor reprezentanților ministerelor și instituțiilor implicate în analiză”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.
Potrivit ministerului, alternativa de proiect elimină fragmentările laterale și longitudinale asupra râului Tismana și asigură conectivitatea cursului de apă și protejarea funcționării ecosistemelor acvatice.
Măsurile de prevenire, reducere și monitorizare a impactului asupra mediului sunt integrate atât pentru perioada de execuție a lucrărilor, cât și pentru faza de operare a amenajării.
Participarea publicului și a factorilor interesați în etapele procedurale, inclusiv în cadrul dezbaterilor publice, a contribuit la configurarea unei soluții tehnice echilibrate, fundamentate pe date științifice, analize de specialitate și criterii clare de protecție a mediului, potrivit comunicatului publicat de minister.
Partida are loc în runda a 16-a din BKT EuroCup. Clujenii joacă în deplasare la BAXI Manresa miercuri, 28 ianuarie, de la ora 21.45, în Pavelló Nou Congost, arenă cu o capacitate de 5000 de locuri.
Cele două echipe vor sta pentru a doua oară față în față. În partida din tur, U-BT s-a impus cu 110-86, la capătul unui meci controlat în totalitate, organizat în premieră în Turda Arena. Clujenii au adunat 28 de pase decisive și 42 de recuperări, iar Trey Woodbury a fost desemnat jucătorul meciului, cu 26 de puncte, o recuperare și 4 pase decisive, pentru +26 la indicele eficienței.
Lupta pentru unul dintre cele cinci locuri rămase care asigură accesul în fazele eliminatorii ale BKT EuroCup devine tot mai strânsă în Grupa A, pe măsură ce se apropie finalul sezonului regulat. Hapoel Ierusalim, liderul grupei, este singura echipă care și-a garantat deja prezența în fazele superioare, iar următoarele șapte formații se luptă pentru cele cinci poziții rămase, care asigură calificarea în optimi sau sferturi.
U-BT și BAXI Manresa sunt două dintre cele șapte formații, iar rezultatul duelului din arena „Nou Congost” va cântări mult la stabilirea clasamentului la finalul celor 18 etape din sezonul regulat. În momentul de față, spaniolii sunt pe locul 4, având cu o victorie mai mult decât „alb-negrii”, care se situează pe locul 6 în Grupa A.
„Urmează un nou meci în deplasare, cu reprezentanta baschetului spaniol, cea mai puternică competiție din Europa la nivel de cluburi. Ne dorim să câștigăm, să revenim în EuroCup cu o victorie. Avem nevoie de această victorie dacă ne dorim să mai păstrăm șanse pentru a termina în primele patru echipe. Toată lumea este aptă, mergem încrezători. Am avut o ultimă săptămână productivă atât din punct de vedere al antrenamentelor cât și a odihnei și cu siguranță ne vom lupta pentru a ne îndeplini obiectivul, și anume acela de a câștiga. În această rundă jucăm și sub mesajul One Team, o inițiativă care ne amintește cât de important este spiritul de echipă, nu doar pe teren, ci și în afara lui. Ne dorim să arătăm acest lucru prin atitudinea noastră și prin felul în care luptăm pentru fiecare posesie”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul clujenilor.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a solicitat președintelui Donald Trump să-și ceară scuze pentru declarațiile conform cărora aliații NATO din Afganistan „au stat puțin în afara frontului”.
Donald Trump a provocat indignare în rândul aliaților Statelor Unite când a declarat pentru Fox Business Network că Statele Unite „nu au avut niciodată nevoie” de alianța transatlantică și că aliații „au rămas puțin în afara frontului” în Afganistan.
„Nu este corect și este lipsit de respect să vorbești astfel despre morții aliaților tăi. Toți au fost acolo, alături de Statele Unite. A afirma altceva astăzi este pur și simplu neadevărat”, a spus Boris Pistorius duminică seara, relatează Reuters.
Mii de soldați germani au participat la misiunile NATO „Operațiunea Libertate Durabilă” și „Sprijin Hotărât” în Afganistan, iar 59 dintre ei au fost uciși.
Boris Pistorius a declarat că va aborda subiectul data viitoare când va discuta cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, și l-a îndemnat pe Trump să-și ceară scuze.
„Ar fi un semn de decență, respect și, de asemenea, de înțelegere”, a afirmat el.
Comentariile ministrului german vin după reacții similare ale altor lideri europeni, inclusiv premierul britanic Keir Starmer, care a descris declarațiile lui Trump drept „sincer îngrozitoare”.
Sâmbătă, Trump a lăudat „curajul” soldaților britanici, fără a-și cere scuze pentru comentariile anterioare și fără a menționa sacrificiile altor aliați NATO. Marea Britanie a pierdut 457 de militari în Afganistan.
Oficialii administrației Trump au criticat țările europene pentru că nu au respectat obiectivele de cheltuieli ale NATO și pentru că depind prea mult de SUA pentru propria apărare.
Pistorius, care a condus campania de reconstrucție a armatei germane, a spus că Europa trebuie să accepte că nu poate depinde de SUA ca până acum, dar că forțele germane sunt pe „o cale excelentă” pentru a-și recăpăta puterea până în 2029.
Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina, Matvii Bidnîi, consideră că interesul întregii lumi față de Ucraina este la un nivel fără precedent, iar acest lucru ar trebui valorificat inclusiv prin sport. „Totul depinde de noi, dar sunt convins că Ucraina este interesantă pentru întreaga lume astăzi. De îndată ce vor fi create condițiile și vom putea asigura baze sportive și logistică, acest loc va deveni unul în care toată lumea va dori să vină”, a declarat Bidnîi luni, într-un interviu pentru Interfax-Ukraine.
„Dacă nu profităm de acest moment și nu devenim, după război, un centru al atenției mondiale, inclusiv în sport, va fi o foarte mare greșeală”, a spus oficialul ucrainean.
Prioritate: infrastructura sportivăÎn ceea ce privește competițiile pe care Ucraina și-ar dori să le găzduiască, Bidnîi a precizat că Jocurile Olimpice reprezintă un obiectiv extrem de complex și dificil de susținut financiar. În schimb, accentul imediat ar trebui pus pe refacerea infrastructurii sportive de bază.
„Atragerea marilor competiții este un domeniu separat, care cere muncă sistematică. Trebuie să începem cu competiții de cupă, cu întreceri internaționale de juniori, pentru a dezvolta infrastructura sportivă”, a spus Bidnîi.
Potrivit ministrului, mai multe baze sportive din Ucraina, care nu au fost grav afectate de război, ar putea fi pregătite rapid pentru a găzdui competiții internaționale după instalarea păcii: „După pace, cu un efort relativ mic, le vom putea aduce la nivelul necesar pentru a organiza astfel de competiții. Avem experiență”.
Drumul înapoi spre competițiile mariÎnainte de război, Ucraina a mai fost gazda unor evenimente sportive majore. A organizat, împreună cu Polonia, Campionatul European de Fotbal din 2012, cu meciuri la Kiev, Harkiv, Donețk și Lvov, iar de-a lungul anilor a găzduit și numeroase competiții internaționale la atletism, lupte, gimnastică sau haltere.
„Sper că atletismul va reveni la noi. Vom finaliza reconstrucția stadionului de atletism, care a fost întreruptă din cauza războiului. Avem un potențial foarte mare”, a precizat ministrul sportului.
„Suntem o națiune sportivă”El a subliniat că autoritățile ucrainene se concentrează și pe sportul de masă și pe cel destinat copiilor, nu doar pe sportul de performanță. „Ucrainenii sunt o națiune sportivă. Avem tradiții puternice și eram cunoscuți în lume pentru rezultatele noastre sportive înainte de acest război. Este foarte important ca succesul în sport să rămână parte a brandului Ucrainei”, a transmis oficialul.
