Universitatea Sheffield Hallam, care găzduiește Centrul Helena Kennedy pentru Justiție Internațională (HKC), o instituție de cercetare de top axată pe drepturile omului, a ordonat uneia dintre cele mai cunoscute profesoare ale sale, Laura Murphy, să înceteze cercetările privind lanțurile de aprovizionare și munca forțată în China.
Munca lui Murphy se concentrează pe uiguri, o minoritate musulmană persecutată din China, cooptați în programe de muncă forțată. Cercetările sale și ale colegilor de la HKC au fost citate pe scară largă de guvernele occidentale și de ONU și au contribuit la conturarea politicilor menite să elimine bunurile fabricate prin muncă forțată din lanțurile de aprovizionare internaționale. Guvernul chinez respinge acuzațiile de muncă forțată și afirmă că programele de lucru pentru uiguri sunt menite să combată sărăcia.
În februarie, lui Murphy i s-a spus că munca sa asupra Chinei, descrisă anterior de universitate drept „revoluționară”, trebuia să se oprească. Site-ul web al Laboratorului de Muncă Forțată, mica echipă de cercetători a lui Murphy de la Hong Kong, a fost închis – deși mai multe dintre rapoarte rămân disponibile în alte părți, mai puțin vizibile, ale arhivei universității.
Presiunea autorităților chineze asupra universităților britaniceÎn octombrie, universitatea a anunțat că ridică interdicția asupra lucrărilor lui Murphy despre China și munca forțată și și-a cerut scuze.
Însă oprirea de opt luni – și abandonarea cercetărilor anterioare – dezvăluie efectul descurajant pe care presiunea din partea autorităților chineze îl poate avea asupra universităților din Regatul Unit.
„Prima mea reacție a fost confuzie”, a spus Murphy. Universitatea i-a spus că o combinație de probleme administrative înseamnă că nu îi mai pot sprijini munca. Însă anchete ulterioare au sugerat că universitatea „îmi schimba în mod explicit libertatea academică pentru accesul la piața studențească chineză”, a spus Murphy, ceea ce a fost „cu adevărat șocant”. Universitatea neagă că decizia s-a bazat pe interese comerciale.
Instrucțiunea dată lui Murphy de a-și opri cercetarea a venit la șase luni după ce universitatea a decis să abandoneze un raport planificat privind riscul muncii forțate a uigurilor în lanțul de aprovizionare cu minerale critice și să returneze finanțarea asociată acestei cercetări către finanțatorul inițial, Global Rights Compliance (GRC), o fundație juridică non-profit cu sediul la Haga. GRC a publicat în cele din urmă studiul în iunie anul acesta.
„Este o problemă faptul că Sheffield Hallam nu mai publică această cercetare”, a declarat Lara Strangways, șefa departamentului de afaceri și drepturi ale omului de la Global Rights Compliance. „Evident, atunci se vor ridica întrebări cu privire la motivul pentru care am ajuns să o publicăm.”
În octombrie, după amenințările cu acțiuni în justiție din partea lui Murphy pentru încălcarea libertății sale academice, Sheffield Hallam a ridicat restricțiile. Însă Murphy a spus că a rămas „prudentă”. „În acest moment nu sunt sigur dacă universitatea este pregătită să ofere la fel de mult sprijin ca înainte”, a spus ea.
Decizia de a opri cercetările lui Murphy pare să fi provenit din mai mulți factori. Oficial, universitatea a invocat două motive: îngrijorarea cu privire la siguranța personalului din China și faptul că, după ce a fost dată în judecată de o companie chineză menționată într-unul dintre rapoartele HKC, furnizorul de asigurări al universității a declarat că nu va mai acoperi lucrările produse de HKC pentru riscul de defăimare. Procesul respectiv este în curs de desfășurare.
Sistemul, lansat în urmă cu mai bine de un an, recompensează soldații care realizează lovituri cu puncte care pot fi schimbate pentru a cumpăra mai multe arme într-un magazin online „Amazon pentru război” numit Brave1, care oferă peste 100 de drone diferite, vehicule autonome și alte materiale de război pentru drone. Sistemul are un clasament condus de echipe cu nume precum Achilles și Phoenix.
„A devenit foarte popular în rândul unităților”, a spus Fedorov pentru The Guardian despre acest sistem, care este un exemplu elocvent al automatizării crescânde a războiului. „Toate forțele de apărare știu despre acest lucru și există o competiție pentru puncte, pentru a obține aceste drone, sisteme de război electronic și alte lucruri care să le ajute în luptă. Cu cât omori mai mulți soldați de infanterie, cu atât primești mai multe drone pentru a omorî și mai mulți soldați de infanterie. Acest lucru devine un fel de ciclu care se autoalimentează”.
Numărul victimelor rusești din septembrie este dublu față de cel din octombrie anul trecut, în parte deoarece guvernul de la Kiev a dublat recompensele pentru uciderea soldaților ruși de la șase la 12 puncte, reflectând schimbarea priorităților pe câmpul de luptă.
Atac cu drone ucrainene asupra unui terminal petrolier rusescDronele ucrainene au atacat un terminal petrolier și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) preluată de Kyiv Independent.
Potrivit SBU, au fost înregistrate cinci atacuri cu drone.
În urma atacurilor, o cisternă a luat foc, iar cel puțin patru debarcadere folosite pentru încărcarea și descărcarea cisternelor au devenit inoperabile.
În plus, clădirile portuare au suferit avarii.
Tuapse e un important centru pentru exporturile de petrol rusescStatul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a confirmat pe 2 noiembrie că infrastructura petrolieră a portului maritim situat pe coasta Mării Negre, în orașul portuar Tuapse, a fost avariată.
Terminalul din Tuapse este operat de compania petrolieră de stat rusă Rosneft.
Orașul servește drept centru vital pentru exporturile de petrol rusesc, terminalele și infrastructura fiind esențiale pentru logistica energetică a țării.
„Va avea consecințe pe termen lung”Vorbind în direct în timpul unui teledon național, purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a declarat pe 2 noiembrie că atacul va avea „consecințe pe termen lung” pentru Rusia.
„Acest caz este important și va avea consecințe pe termen destul de lung, deoarece, pe lângă deteriorarea directă a lanțurilor tehnologice implicate în transportul maritim, va exista și o reacție în rândul navigatorilor, adică al companiilor care sunt alimentate direct cu combustibil acolo”, a spus Pletenchuk.
„Acest lucru crește și primele de asigurare. Și, în principiu, acest lucru va descuraja mulți oameni să intre în aceste porturi.”
Trei incendii observate în zona terminalului petrolierFotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre.
Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor, cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier.
Oficialii de la sediul operațiunilor regionale din regiunea Krasnodar au confirmat ulterior că un atac cu drone a provocat daune infrastructurii portuare.
Oficialii au adăugat că suprastructura punții, o navă, clădiri și infrastructura terminalului au fost avariate în atac.
Informațiile preliminare indicau că nu au existat victime, potrivit oficialilor ruși.
Atacuri cu drone au fost raportate în diferite regiuni ale Rusiei„SBU continuă să atace infrastructura de rafinare a petrolului din Rusia, care oferă inamicului resurse pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Atâta timp cât războiul continuă, flăcările vor continua să ardă puternic la rafinăriile de petrol rusești”, a declarat sursa SBU.
Incendiul are loc pe fondul unui atac mai amplu cu drone ucrainene asupra diferitelor regiuni ale Rusiei.
Explozii și fum au fost raportate în orașul Oriol în urma presupusului atac asupra regiunii Krasnodar.
Indicele pan-european Stoxx 600, care reunește cele mai mari 600 de companii listate din Europa, a urcat cu 0,4% în primele ore de tranzacționare, fiind susținut de creșterea acțiunilor din sectorul auto. În Germania, indicele DAX, ce urmărește evoluția celor mai importante 40 de companii de la Bursa din Frankfurt, a avansat cu 0,8%, în timp ce FTSE 100 din Marea Britanie, care include cele mai reprezentative companii listate la Londra, a crescut cu peste 0,2%, potrivit CNBC.
CAC 40 al Franței, principalul indice al Bursei de la Paris, și FTSE MIB al Italiei, ce reflectă performanța marilor companii listate la Milano, au înregistrat creșteri mai moderate.
Liderii pieței – companiile autoRyanair a deschis sezonul de raportări cu un profit net de 2,54 miliarde de euro pentru prima jumătate a anului, în creștere cu 42% față de anul trecut. Totuși, acțiunile companiei aeriene au scăzut cu aproximativ 2% ca urmare a îngrijorărilor legate de posibile creșteri ale costurilor.
Vedetele bursei au fost însă companiile auto. Renault a urcat cu aproape 4%, după ce conducerea companiei a anunțat planuri de extindere a parteneriatelor, inclusiv cu producătorul chinez Geely. Alte nume mari din industrie au urmat același trend pozitiv: Mercedes-Benz a crescut cu 3,4%, Volkswagen cu aproape 3%, iar Porsche cu 2,4%. În ansamblu, indicele Stoxx 600 Automobiles and Parts a câștigat aproape 2%.
Și în sectorul energetic s-au consemnat schimbări importante. Gigantul britanic BP, una dintre cele mai mari companii petroliere și de gaze din lume, a anunțat vânzarea unor active petroliere din SUA pentru 1,5 miliarde de dolari, chiar înaintea publicării rezultatelor trimestriale programate pentru marți. Acțiunile companiei au urcat ușor, semn că investitorii au primit pozitiv vestea reorganizării portofoliului.
Săptămână plină de raportări în EuropaSăptămâna va fi una aglomerată pentru investitori: marți urmează publicarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al treilea ale companiilor Ferrari și Aramco, miercuri vor raporta BMW și Vestas, iar joi sunt așteptate datele trimestriale de la Commerzbank, AstraZeneca, Diageo, Rheinmetall și Maersk. Vineri vor fi anunțate rezultatele Richemont, grupul elvețian care deține branduri de lux precum Cartier, Montblanc și Van Cleef & Arpels.
Investitorii, cu ochii pe dobânzile europeneÎn ceea ce privește politica monetară, Riksbank, banca centrală a Suediei, va anunța miercuri dacă modifică rata dobânzii de referință, iar Banca Angliei își va prezenta decizia joi. Hotărârile sunt urmărite atent de investitori, pentru că pot influența costul împrumuturilor, cursurile valutare și evoluția inflației în întreaga Europă.
Tot joi, Bundesbank, banca centrală a Germaniei, va publica raportul său anual privind stabilitatea financiară. Cum Germania e cea mai mare economie din Europa, starea sistemului său financiar influențează întreaga zonă euro și indirect piețele regionale.
Tema ultimei ediții a podcastului lui Adrian Artene, „Altceva” a fost despre probabilitatea unei noi pandemii: „Vom avea o nouă pandemie? Dr. Adrian Marinescu, predicții medicale pentru următoarele șase luni”.
Dr. Adrian Marinescu este Director Medical al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, cu specializare în boli infecțioase.
Un „Altceva” care a răspuns multor nedumeriri, printre care și confuzia pe care o facem între răceală și gripă.
Care sunt diferențele dintre cele două și ce ar trebui să facem în oricare dintre situațiile acestea: avem gripă sau răceală? Cât de banale sunt, cât de inofensive, când e cazul să ne prezentăm la Camera de Gardă și când să stăm acasă?
Când suntem „ademeniți” de gripăAdrian Artene: „Am încercat să găsesc asemănările între gripă și răceală și am inventariat o serie de asemănări. Nasul care curge, nasul înfundat, respirație îngreunată, strănutat, tuse, cu sau fără expectorație, greutate la înghițire, gât inflamat, lipsa poftei de mâncare, dureri musculare, dureri de cap, stare generală proastă, o astenie. Dar, ca să facem diferența, să intrăm și pe tărâmul diferențelor și să știm dacă suntem cumva ademeniți de gripă sau de o banală răceală, cum o numim popular, am găsit următoarele.
Răcelile tind să treacă mult mai repede decât gripa, dar gripa adevărată vine la pachet, spune doctor Google, în primul rând cu febră mare, cel puțin 38, cu frisoane și transpirație abundentă, dureri articulare, musculare și oculare. Exact ce spuneați dumneavoastră. Atunci, în momentul în care debutează febra și nu ne dau pace deloc frisoanele, ar trebui să ne îndreptăm către medic”?
Doctorul Marinescu avertizează că intensitatea este cea care contează„Înainte de toate, cred că doctor Google a fost întrecut de ChatGPT.
Apropo de treaba asta, e interesant că ChatGPT-ul răspunde diferit, în funcție de utilizator.
Deci, cumva, știe să aibă grijă să devină prietenul tău. Altfel îmi răspunde mie, altfel îi răspunde altcuiva.
El caută până la urmă în internet, unde găsim absolut tot.
Dar asta e partea de paranteză, mă întorc la simptome. Sigur că ele pot fi prezente în toate, hai să le numesc răceli, infecții virale, gripă, doar că contează intensitatea. Și contează foarte mult când se întâmplă.
Dacă sunt în plin sezon de gripă, în decembrie, în ianuarie, și știu că sunt multe cazuri, am o probabilitate mai mare (să fie gripă, n.red.).
Plus că dacă starea se modifică brusc, de la o oră la alta, dacă durerile sunt intense, atunci am o mai mare probabilitate de a face gripă, de a mă gândi la gripă. Răcelile de obicei au și o intensitate mai redusă”, a spus Marinescu.
Riscurile unor păcăleli„Treaba cu trecutul e un pic discutabilă, depinde de fiecare în parte.
Și atenție că mai e o păcăleală, uneori, poate să nu fie ceva viral. Poate că e mai serios, poate am o pneumonie cu ceva bacterian.
Adică să ne gândim la un fumător, la o persoană în vârstă.
Deci cumva riscul sau ce vedeam eu în timpul pandemiei și nu numai, faptul că erau extreme.
Oamenii care n-ar fi trebuit să ajungă la o cameră de gardă veneau cu drag și spor și cei care aveau urgență nu veneau decât târziu, ori nu e ok.
Și vorbim foarte serios, acele persoane care au un risc major, ne gândim la un cardiac care are 80 de ani, acolo orice răceală, nu există răceală banală la cineva care are probleme deosebite.
Există o infecție virală și acea persoană ar trebui să ajungă, după părerea mea, repede la Camera de Gardă, din două considerente, că poate avea o formă severă pentru infecția virală sau s-ar putea ca problema lui cardiacă, să agraveze în acel moment.
Deci mare atenție, eu nu vreau să intre cineva și să se sperie, dar eu cred că ar trebui să ne cunoaștem fiecare și să știm când înseamnă un risc.
Gândiți-vă că la o persoană în vârstă și cu boli cronice este precum oul de găină, adică trebuie să fim extrem de atenți”, a specificat doctorul Marinescu.
„Suntem foarte aproape de a stabili cu exactitate proiectele care vor fi dezvoltate și finanțate prin programul SAFE al Uniunii Europene. Ceea ce facem astăzi și în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene prin programul SAFE și ne așteptăm ca aceste negocieri să fie finalizate în a 2-a jumătate a acestei luni”, a afirmat Ilie Bolojan, luni, în cadrul declarațiilor de presă comune, de după semnarea contractului cu compania germană Rheinmetall.
„Vom avea apoi o ședință CSAT în care vom aproba aceste planuri de dotări în a doua jumătate a lunii noiembrie, apoi le vom prezenta Comisiei Europene”, a continuat prim-ministrul.
România va beneficia de 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, a doua alocare ca mărime stabilită de Comisia Europeană. Participarea la program include trei componente: apărare, bugetară şi infrastructură. SAFE este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, pentru care 19 state membre, inclusiv România, şi-au exprimat interesul.
Iată sfaturile specialiștilor:
Verificați dacă magazinul online este sigur și legitimImportant! Verificați structura site-ului și termenii și condițiile generale:
Atenție!
În perioadele de reducere, trebuie afișate atât prețul redus, cât și prețul fără reducere prețul înainte de reducere trebuie să fie cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile, conform legislației europene.
Nu dați curs mesajelor comerciale care creează presiuneSintagme de genul „alte 20 de persoane se uită la acest articol” sau „au mai rămas doar trei articole” sunt doar câteva exemple folosite deseori de site-uri sau aplicații mobile, rețele de socializare sau chiar motoare de căutare, pentru a pune presiune pe decizia de achiziție a consumatorului.
Altă modalitate prin care se încearcă influențarea comportamentul de cumpărare al consumatorului este afișarea unei numărători inverse.
Fiind atenți și având răbdare să realizați verificările necesare, vă veți bucura de faptul că nu v-ați lăsat păcălit de astfel de trucuri care conduc la o alegere greșită sau dezavantajoasă.
Alegeți o metodă de plată sigurăDacă plătiți online, asigurați-vă că aveți o conexiune la internet securizată, asigurați-vă că adresa site-ului este marcată cu „https” și simbolul lacătului închis, nu salvați detaliile bancare pe telefonul mobil, pe computer sau pe orice platformă de cumpărături, setați o sumă maximă pentru plățile unice, pentru cardul dvs. și evitați plățile prin transfer bancar (în această situație, nu există procedură de refuz la plată).
Folosiți garanția legalăImportant! Pentru toate bunurile, la preț întreg sau cu preț redus și, de asemenea, pentru produsele digitale (de exemplu, ceasul sau frigiderul inteligent), precum și pentru serviciile și conținutul digital (softuri, jocuri online etc.) achiziționate de la un vânzător cu sediul în România sau în Uniunea Europeană, beneficiați de o garanție legală de conformitate de minim 2 ani.
„Dacă produsul dvs. este defect, puteți cere vânzătorului să repare sau să schimbe produsul ori, dacă aceste două soluții nu sunt posibile, să vă ramburseze sumele plătite pertru acesta. Atenție! Atunci când cumpărați online, aveți la dispoziție o perioadă de 14 zile pentru a vă răzgândi și a returna produsul”, transmit specialiștii.
„Sunt onorat să închidem această semnare de contract, care este practic finalul unei negocieri, dar începutul unor alt pachet de negocieri importante pe care îl vom derula în cursul zilei de astăzi. Cu acest parteneriat, România începe să se profileze ca un jucător cu potențial în industria de apărare din sud-estul Europei. Mă bucur că Rheinmetall vedem noi un partener important și serios și își consolidează prezența în România”, a afirmat premierul Bolojan, luni, după semnarea contractului cu compania germană.
Noua unitate de producție, viitoarea fabrică de pulberi de la Victoria, reprezintă o investiție majoră, estimată la jumătate de miliard de euro, și va genera circa 700 de locuri de muncă, potrivit prim-ministrului.
„Salut disponibilitatea Rheinmetall de a renegocia contractul de asociere în așa fel încât o parte din lanțul de aprovizionare al viitoarei fabrici să fie unu local. În acest fel, unitatea de producție va fi mai bine integrată în economia românească. Mulțumesc companiei pentru disponibilitatea de a lucra cu furnizor din România în așa fel încât companii românești care sunt competitive, să-și dezvolte capacitățile de producție și să se integreze în lanțul industriei europene de apărare”, a continuat, liderul Guvernului.
Premierul a mulțumit echipelor de negociere, ministrului Miruță, Ambasadei Germaniei și tuturor celor implicați.
Implicarea Rheinmetall în industria de apărare a RomânieiDezvoltarea strategică a sectorului de apărare al României a primit un impuls semnificativ în ultimii doi ani, prin intermediul unei colaborări extinse cu gigantul german în armament, Rheinmetall AG. Renumită ca unul dintre cei mai importanți producători europeni de echipamente militare, Rheinmetall a încheiat o serie de acorduri substanțiale cu România, menite să întărească atât capacitățile defensive ale țării, cât și infrastructura sa de producție autohtonă.
Un punct culminant al acestei cooperări a fost anunțat în decembrie 2023, materializat printr-un contract major estimat la circa 328 de milioane de euro. Acest parteneriat vizează modernizarea flotelor de sistem antiaerian ale României, incluzând furnizarea de tehnologie de vârf și integrarea unor soluții avansate pentru apărarea spațiului aerian.
Un alt pas important a fost realizat în vara anului 2025, când a fost semnat un acord-cadru în valoare de 535 de milioane de euro. Acesta stipulează construirea unei unități de producție pentru pulbere de muniție în Victoria, județul Brașov. Prin această inițiativă, demarată împreună cu Guvernul României, se urmărește revitalizarea capacităților naționale de fabricare a muniției și diminuareauxi dependenței față de furnizorii externi.
Pe lângă aceste proiecte majore, compania germană și-a manifestat intenția de a-și extinde prezența productivă pe teritoriul românesc, cu planuri de a dezvolta linii de producție pentru vehicule blindate, muniție și diverse sisteme de apărare.
Medicul Adrian Marinescu precizează că cele mai multe dintre bolile infecțioase pot fi evitate dacă ne spălăm corect pe mâini.
„Săpunul, dacă îl și folosesc, și nu doar în vârful degetului, ar trebui să ajute. Bine, e o discuție generală pentru că nu orice microorganism dispare într-o secundă. Oamenii care se spală corect pe mâini, cu apă și săpun, cel pe care-l au, garantat acele persoane vor scăpa de cele mai multe boli infecțioase”, spune medicul.
El a precizat totuși că putem continua să ne îmbolnăvim cu acele boli care se transmit pe cale aeriană, chiar dacă avem o igienă corespunzătoare a mâinilor. Cu toate acestea, el spune că statistic, spălatul pe mâini ne scapă de cele mai multe boli.
„Nu mă refer la cele respiratorii. Dacă mă spăl pe mâini, nu înseamnă neapărat că nu o să iau gripă pentru că nu port mască, dar se spune că, statistic, spălatul pe mâini mă scapă de cele mai multe dintre boli. Inclusiv de gripă, de exemplu, pentru că nu se transmite numai pe cale respiratorie. Dacă am mâinile murdare, le duc la nas, le duc peste tot. Cumva este o cale de transmitere prin intermediul mâinilor foarte frecventă, la tot ce înseamnă boli infecțioase”, a spus medicul Adrian Marinescu.
Potrivit ghidului publicat de Organizația Mondială a Sănătății, spălarea mâinilor făcută corect ar trebui să dureze în jur de 40 – 60 de secunde și ar trebui să ne spălăm pe mâini conform ghidului de mai jos.
Întregul episod al podcastului, dedicat sănătății, poate fi urmărit pe canalul de YouTube.
Într-un interviu pentru RedaktionsNetzwerk Deutschland (RND), Breuer a afirmat că evaluarea întregii generații este esențială pentru a ști cine poate servi în armată.
„Din punct de vedere militar, este esențial ca întreaga generație să fie recrutată în fiecare caz. Numai astfel putem ști cine este disponibil și la cine putem apela în cazul unei apărări, pe care vrem să o prevenim”, a declarat Breuer pentru RND, scrie Deutsche Welle.
Oficialul german a avertizat că nimeni nu poate spune cu certitudine astăzi cum va arăta situația de securitate în următorii ani.
Afirmațiile lui Breuer vin în contextul în care și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, dorește o recrutare la nivel național a tuturor tinerilor. Dacă numărul voluntarilor nu este suficient și cabinetul și Bundestagul decid recrutarea obligatorie, „i-am chema pe cei care sunt deosebit de calificați și motivați”, a spus Breuer.
Potrivit publicației Tagesschau, Bundestagul dezbate în prezent o nouă lege privind serviciul militar, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. În primă fază, serviciul militar va fi voluntar. Deputaţii din coaliţia guvernamentală a Germaniei au propus tragerea la sorţi a tinerilor în vederea evaluării, iar ulterior alegerea tot în mod aleatoriu a celor selectaţi pentru serviciul militar obligatoriu, dacă numărul de voluntari este insuficient.
Conform propriilor informații, armata germană are nevoie de 260.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști pentru a îndeplini cerințele NATO. În prezent, însă, are aproximativ 180.000 de soldați activi.
George Clooney a declarat, în cadrul emisiunii Sunday Morning de la CBS, că înlocuirea lui Biden cu Harris în cursa pentru Casa Albă din 2024 a fost „o greșeală” și că și-ar fi dorit ca democrații să organizeze noi alegeri primare pentru a alege un candidat la președinție.
„Am vrut să existe (…) alegeri primare. Să testăm rapid acest lucru și să-l punem în practică. Cred că greșeala în cazul Kamalei este că a trebuit să candideze împotriva propriului său palmares. (…) prin urmare, i s-a dat o sarcină foarte dificilă. Sincer, cred că a fost o greșeală. Dar suntem unde suntem”, a spus George Clooney în cadrul emisiunii de la CBS, relatează The Guardian.
Afirmațiile lui Clooney vin după ce acesta a publicat un editorial în The New York Times înainte de alegerile prezidențiale din SUA de anul trecut, intitulat „Îl iubesc pe Joe Biden. Dar avem nevoie de un nou candidat”. Articolul fusese publicat după prestația slabă a lui Biden în fața lui Trump în prima dezbatere prezidențială.
„Nu vom câștiga în noiembrie cu acest președinte. În plus, nu vom câștiga Camera Reprezentanților și vom pierde Senatul. Nu este doar părerea mea, ci și a tuturor senatorilor, membrilor Congresului și guvernatorilor cu care am discutat în privat”, scria Clooney la momentul respectiv.
Kamala Harris ia în calcul o nouă candidatură la alegerile din 2028În cartea sa publicată recent, „107 Zile”, Kamala Harris a criticat decizia inițială a lui Biden de a candida pentru un al doilea mandat, spunând că ea se afla „în cea mai proastă poziție pentru a-l convinge să renunțe”, deoarece „știam că i s-ar fi părut incredibil de egoist dacă i-aș fi sfătuit să nu candideze.
Recent, într-un interviu pentru BBC, fosta vicepreședintă a SUA a declarat că ar putea candida din nou la Casa Albă, la alegerile din 2028. Harris a declarat că nu a luat încă o decizie, dar a spus că încă se vede ca având un viitor în politică.
„Nu am terminat”, a spus fosta vicepreședintă. „Mi-am trăit întreaga carieră ca pe o viață dedicată serviciului public și asta mi-a intrat în sânge”.
Donald Trump a declarat recent că îi pare „rău pentru familia regală britanică” după ce secretarul Apărării, John Healey, a anunțat că fostul prinț Andrew va fi deposedat și de ultimul său titlu militar onorific, scrie Le Figaro.
„Este un lucru teribil care s-a întâmplat familiei. Este o situație tragică. Îmi pare rău pentru familie ”, a declarat președintele american la bordul avionului Air Force One, ca răspuns la o întrebare a unui jurnalist AFP.
Healey indicase anterior că guvernul britanic îi va retrage fratelui regelui Charles al III-lea, implicat în legăturile sale cu regretatul finanțator și infractor sexual american Jeffrey Epstein, ultimul său titlu militar onorific rămas.
„L-am văzut pe Andrew renunțând la titlurile onorifice pe care le deținea în armată și, încă sub îndrumarea regelui, lucrăm acum pentru a-i retrage ultimul titlu rămas, cel de viceamiral”, a declarat secretarul Apărării pentru BBC.
El a adăugat, de asemenea, că guvernul va urma sfatul regelui cu privire la medaliile militare câștigate de Andrew în timpul carierei sale. Monarhul britanic a anunțat joi că fratele său mai mic a fost deposedat de titlurile regale, pe fondul dezaprobării publice crescânde față de legăturile lui Andrew cu Jeffrey Epstein, în vârstă de 65 de ani, care a murit în închisoare în 2019 în așteptarea procesului.
Fratele mai mic al regelui a servit în mod notabil în Războiul Falklandelor din 1982 ca pilot de elicopter în Marina Regală. S-a retras din armată în 2001, după 22 de ani de serviciu.
Andrew Mountbatten WindsorAndrew a negat întotdeauna că ar fi avut relații sexuale cu Virginia Giuffre, principala acuzatoare a lui Jeffrey Epstein, în perioada în care aceasta s-a aflat sub controlul miliardarului american. Însă, după ce noi detalii au apărut în memoriile postume ale Virginiei Giuffre, care s-a sinucis în aprilie anul trecut, regele l-a deposedat pe Andrew de toate titlurile sale.
Acum este cunoscut sub numele de Andrew Mountbatten Windsor. Alte dezvăluiri ar putea păta și mai mult imaginea fostului prinț.
Duminică, Sunday Times a relatat că, în ultimii ani, orice mențiune a victimelor lui Epstein în comunicările Palatului Buckingham despre scandal a fost întotdeauna refuzată de Andrew. În declarația lor publicată joi, Regele Charles și Regina Camilla au afirmat că „ gândurile și cea mai profundă compasiune a lor au fost și vor rămâne alături de victimele și supraviețuitorii tuturor formelor de abuz ”.
Și săptămâna trecută, documentele publicate în cadrul unei proceduri judiciare americane au dezvăluit un schimb de e-mailuri între Andrew și Epstein în 2010, la scurt timp după ce Epstein a fost eliberat din închisoarea unde își ispășea pedeapsa pentru trafic sexual de minori. Într-unul dintre e-mailuri, Andrew i-a spus în mod special lui Epstein că ar fi „plăcut să ne întâlnim personal ”.
Întâlnirea de la Seul marchează prima co-prezidare a reuniunii SCM de către Ahn Gyu-back și Pete Hegseth, de când ambii au preluat funcțiile în 2025.
Printre principalele subiecte de discuție se numără transferul controlului operațional în timp de război (OPCON) de la Washington la Seul, fiind una dintre prioritățile mandatului președintelui Lee Jae Myung.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a salutat acest demers, numind Coreea de Sud un „partener credibil”, adăugând că aliații să își asume mai multă responsabilitate în domeniul securității.
De asemenea, miniștrii sunt așteptați să abordeze proiectul Seulului de a obține un submarin cu propulsie nucleară. Coreea de Sud a susținut că un astfel de demers ar putea contribui mai eficient la monitorizarea activităților navale ale Coreei de Nord și Chinei.
Donald Trump a confirmat ulterior, printr-o postare pe rețelele sociale, că a aprobat construcția unui astfel de submarin într-un șantier naval din Philadelphia operat de compania sud-coreeană Hanwha Ocean.
Întâlnirea are loc pe fondul intensificării cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, precum și anunțarea rachetei intercontinentale Hwasong-20.
Resursele de energie totale disponibile în anul 2024 au cumulat 42,0 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel comparabil cu anul 2023, menținut prin creșterea importurilor cu 6,2% și scăderea producției de energie primară și a stocului de resurse de energie la începutul anului.
Scăderi mai importante ale resurselor s-au înregistrat la cocsul din import (-20,3%), cărbuni (-12,6%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică și căldură nucleară (-7,9%). Resursele de țiței au înregistrat o creştere de 5,8%.
În anul 2024, producția de energie primară (21070 mii tep) a scăzut cu 848 mii tep faţă de anul 2023, pe fondul scăderii producțiilor de energie electrică din surse regenerabile, cărbune și țitei. Producția de gaze naturale utilizabile a crescut cu 61 mii tep (+0,8%).
Importul de produse energetice a crescut în anul 2024 cu 6,2% faţă de anul 2023, datorită creșterii importului de țiței (+12,1%). Scăderi s-au înregistrat la cărbune și cocs (-16,0%), gaze naturale utilizabile (-13,9%) și la produse petroliere (-1,2%).
Anul trecut, consumul final energetic, pe total economie, a crescut cu 92 mii tep (+0,4%) față de anul 2023. Creșteri s-au înregistrat în consumurile din transporturi (+2,8%) și din industrie (+1,5%). Scăderi au fost înregistrate în alte ramuri ale economiei (-2,9%), în agricultură și silvicultură (-2,6%) și la consumul populației (-1,6%).
În totalul consumului final energetic, consumul în transporturi are ponderea cea mai mare (34,5%), urmat de consumul populației (31,8%) și consumul în industrie (21,5%).
În anul 2024, exportul de energie (inclusiv buncărajul) a fost de 7486 mii tep, în creștere cu 298 mii tep (+4,1%) faţă de anul 2023. Consumul intern brut de energie pe locuitor în anul 2024 a fost de 1598 kg echivalent petrol, în
creștere cu 0,4% faţă de anul 2023.
Donald Trump a confirmat reluarea procesului de testare a armelor nucleare. Liderul de la Casa Albă a acuzat că mai multe state precum Rusia sau China ar efectua teste în secret, încălcând normele internaționale.
„Coreea de Nord testează constant. Alte țări testează. Suntem singura țară care nu testează. Nu vreau să fiu singura țară care nu testează. Spun că vom testa arme nucleare așa cum fac alte țări, da. Testele Rusiei și testele Chinei, dar nu vorbesc despre asta”, a afirmat Trump într-un interviu.
Președintele american a afirmat că Statele Unite dețin „cele mai multe arme nucleare din lume” și o capacitate suficientă „pentru a distruge planeta de 150 de ori”.
Afirmațiile președintelui american vin în contradicție cu declarațiile unor oficiali americani, întrucât nominalizarea administrației pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite (care gestionează arsenalul nuclear american), a afirmat că nici Rusia, nici China nu efectuează teste nucleare.
Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear exploziv din 1992, iar la nivel global, în secolul XXI, singura țară care testează este Coreea de Nord, ultimul test având loc în 2017.
Rusia și China sunt considerate active în testarea sistemelor de livrare, însă nu a focoaselor nucleare.
Întrebat dacă SUA vor intra în război cu Venezuela, președintele american a declarat pentru emisiunea 60 Minutes de la CBS: „Mă îndoiesc. Nu cred. Dar ne-au tratat foarte rău”.
Comentariile sale vin în contextul în care SUA continuă să lanseze atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în Caraibe. Administrația Trump afirmă că atacurile sunt necesare pentru a stopa fluxul de droguri către SUA.
Trump a respins sugestiile potrivit cărora acțiunea SUA nu vizează stoparea traficului de narcotice, ci înlăturarea lui Maduro, un adversar al lui Trump.
Cel puțin 64 de persoane au fost ucise de atacurile SUA în Caraibe și în estul Pacificului de la începutul lunii septembrie, a raportat CBS News.
Maduro a acuzat anterior Washingtonul că „fabrică un nou război”, în timp ce președintele columbian Gustavo Petro a declarat că atacurile asupra ambarcațiunilor sunt folosite de SUA pentru a „domina” America Latină.
Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării din Taiwan și în fața Parlamentului, după ce au fost anunțat întârzieri în livrarea armamentului comandat din Statele Unite. Cauzele principale sunt legate de mutarea liniilor de producție și de perturbările în lanțurile de aprovizionare, notează Reuters.
Potrivit ministrului apărării, Wellington Koo, 50 dintre avioanele F-16V construite de Lockheed Martin se află deja pe linia de producție, iar 10 dintre ele vor intra în faza de testare în zbor în cursul acestui an, urmând a fi livrate în 2026.
„Sperăm ca toate eforturile posibile să fie depuse pentru a accelera livrările”, a declarat acesta.
În același raport, ministerul a precizat că și livrarea celor 24 de torpile MK-48, în valoare de aproximativ 178 milioane de dolari, a fost amânată pentru perioada 2026–2028, din motive similare.
Întârzieri au fost înregistrate și în livrarea de de torpile MK-48 și de bombe planante AGM-154C Joint Standoff.
Totuși, comenzile de rachete HIMARS sunt livrate mai devreme decât se aștepta. Cele 18 unități rămase vor fi livrate până în ultimul trimestru al anului 2026, față de termenul inițial din 2027.
Taiwanul, care se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, consideră aceste achiziții esențiale pentru consolidarea capacității sale de apărare.
Aparatul a fost reperat „în imediata apropiere a aeroportului, în jurul orei 19.30”, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției din orașul din nordul Germaniei.
În consecință, controlul aerian, în acord cu poliția federală, a suspendat imediat operațiunile de decolare și aterizare.
Traficul a fost reluat după aproximativ o oră.
Vineri seara, zborurile au fost suspendate timp de aproape două ore la aeroportul Berlin-Brandenburg din cauza prezenței dronelor. La începutul lunii octombrie, aeroportul din München, al doilea ca mărime din Germania, a fost nevoit să-și întrerupă operațiunile timp de câteva ore din același motiv.
Autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri cu privire la amenințarea crescândă reprezentată de drone, după o serie de incursiuni ale unor aparate neidentificate în aeroporturi și baze militare.
Deși are o puternică lege digitală, Uniunea Europeană mai are nevoie de timp pentru a reuși să limiteze riscurile ChatGPT, scrie Politico.
Potrivit reprezentanților OpenAI, peste 120 de milioane d eoameni utilizează funcția ChatGPT în fiecare lună în Europa, ceea ce pentru Comisia Europeană nu a fost o surpriză.
Cu toate astea, autoritățile de reglementare încă nu au reușit să gestioneze Chat GPT în temeiul puternicei legi a UE privind serviciile digitale, în vigoare de la începutul lui 2024, pentru a se asigura că plaformele își minimizează riscurile. Abia la mijlocul lui 2026 va fi luată o decizie.
1,2 milioane de oameni vorbesc cu chatGPT despre sinucidereAcesta este, poate, unul dintre cele mai importante teste pentru Comisia Europeană, în demersul său de reuși să controleze riscurile generate de modelele lingvistice mari, care devin rapid la fel de omniprezente în viața oamenilor, cum sunt motoarele tradiționale de căutare.
Legea digitală a fost concepută înainte de existența chatGPT, iar în definițiile sale nu intră chatboții cu IA – asta pune Bruxelles-ul în pericolul de rămâne în urmă în abordarea acestor riscuri.
Potrivit unor documente ale OpenAI, 1,2 milioane de oameni au conversații în fiecare săptămână cu ChatGPT și plănuiesc să se sinucidă.
Ei admit, totodată, că „în unele cazuri rare, modelul s-ar putea să nu se comporte așa cum a fost conceput în aceste situații sensibile”.
„OpenAI va trebui să își îmbunătățească performanța”„Pentru o industrie obișnuită cu cadre voluntare de siguranță a inteligenței artificiale și cu repere autodefinite, regimul de due diligence obligatoriu din punct de vedere juridic al DSA ar putea fi o verificare dificilă a realității”, a declarat Mathias Vermeulen, director la firma de avocatură și consultanță AWO Agency din Bruxelles.
„OpenAI va trebui să își îmbunătățească semnificativ performanța și nu va putea scăpa nepedepsită cu o simplă copiere/lipire a ceea ce face în prezent”, a spus el.
Compania nu a răspuns criticilor, ci a consultat paginile sale de ajutor online pentru informații despre modul în care respectă DSA (Digital Services Act – Legea privind serviciile digitale a UE). De asemenea, a menționat că cifra de 120 de milioane se referă la persoanele care utilizează capacitățile de căutare ale ChatGPT și nu la întregul serviciu.
Cum ar putea legea să definească chatGPTÎnsă cifrele privind utilizatorii plasează acum chatbot-ul în liga mare, depășind cu mult pragul de 45 de milioane de utilizatori lunari pentru platformele mari și motoarele de căutare prevăzute în DSA.
Odată ce intră sub incidența DSA, riscă amenzi de până la 6% din cifra sa de afaceri globală anuală.
ChatGPT nu a fost „prevăzut” de DSA, dar „se potrivește cu limbajul statutului”, a declarat Martin Husovec, profesor de drept la London School of Economics.
Conform structurii legii, UE desemnează site-urile fie ca platforme online foarte mari, fie ca motoare de căutare care trebuie să respecte cele mai stricte reguli.
„O întrebare esențială” este domeniul de aplicare al desemnării ChatGPT, a declarat Joris Van Hoboken, profesor de drept specializat în guvernanța inteligenței artificiale la Universitatea Vrije din Bruxelles.
Comisia ar putea să o restrângă la funcționalitățile de căutare ale ChatGPT sau să o clasifice drept motor de căutare.
Cerințele impuse OpenAI și modul în care aceasta le poate îndeplini depind în mare măsură de decizia Comisiei.
Masoud Pezeshkian a anunțat duminică, în cadrul unei vizite la Organizația pentru Energie Atomică a țării, că Iranul va reconstrui instalațiile nucleare avariate ale Teheranului, care au fost ținta unor atacuri precise ale SUA în luna iunie, scrie Euronews.
„Distrugerea clădirilor și fabricilor nu va crea o problemă pentru noi; le vom reconstrui și cu o forță mai mare”, a declarat președintele iranian, potrivit The Times of Israel.
Anunțul lui Pezeshkian vine în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat, la câteva zile după atacurile din luna iunie asupra instalațiilor nucleare iraniene, că va bombarda din nou țara dacă aceasta va încerca să reia programul său nuclear.
Statele Unite au lansat, în luna iunie, atacuri cu bombe asupra celor trei principale instalații nucleare din Teheran – Fordow, Natanz și Isfahan – într-o operațiune secretă. La momentul respectiv, Trump anunțase că aceste instalații au fost distruse „complet”, însă acțiunea a fost minimizată de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat recent pentru Associated Press că „Teheranul nu pare să îmbogățească în mod activ uraniul”, adăugând că agenția de supraveghere nucleară a ONU „a observat recent noi mișcări în instalațiile nucleare ale Iranului”.
Teheranul a insistat în repetate rânduri, înainte și după atacurile SUA, că programul său nuclear este de natură civilă și că urmărește obiective pur civile.
Deși pare desprins dintr-un scenariu de comedie, este o realitate șocantă: sistemul de protecție al Muzeului Luvru din Paris, cea mai vizitată instituție culturală a lumii, a fost securizat cu parole precum „LOUVRE” și „THALES”. Informația a fost extrasă din documente oficiale, scoase la iveală de presa din Franța.
Dezvăluirea, confirmată de publicații internaționale precum La Stampa, a provocat un val de uimire și indignare la Paris. Consternarea este cu atât mai mare cu cât vine în contextul unui jaf îndrăzneț, petrecut pe 19 octombrie în plină zi, sub ochii a zeci de camere de supraveghere.
Ministra Culturii, Rachida Dati, a recunoscut într-o intervenție publică: „Au existat breșe în sistemul de securitate. Avem nevoie de transparență și de asumarea răspunderii.” Această declarație marchează o schimbare de atitudine față de reacția inițială defensivă a oficialilor, care susțineau că „sistemele de alarmă au funcționat corespunzător”.
Mai îngrijorător este faptul că problema era semnalată de mai bine de un deceniu. Încă din 2014, experții Agenției Naționale pentru Securitate Informatică avertizau că vulnerabilitățile sistemului ar putea facilita sustragerea operelor de artă.
Astăzi, investigația demarată de autorități dezvăluie o situație absurdă: în spatele fațadei impenetrabile a celui mai protejat muzeu din lume se afla cea mai simplă parolă imaginabilă.
Acest scandal ridică întrebări serioase despre neglijența instituțională, siguranța patrimoniului cultural și răspunderea autorităților pentru un sistem care trebuia să fie o fortăreață împenetrabilă, dar care a fost compromis de cel mai evident cod din lume: propriul său nume.
