MediaFax.ro

„În ce privește sancțiunile contravenționale la regimul rutier, în Uniunea Europeană media de achitare a acestor amenzi este undeva la 90%. În România acest procent este 38-40%. E o diferență majoră. Și atunci noi trebuie să creionăm mecanisme prin care ai greșit, ești sancționat, nu se întâmplă nimic altceva decât că acea sancțiune trebuie plătită. Așa cum în toate țările Uniunii Europeane se întâmplă acest lucru și aceste mecanisme din pachet vin să ajute plata acestor obligații, pentru că amenzile contravenționale trebuie să se facă venit la bugetul autorității locale unde domiciliază contravenientul”, a declarat Cseke Attila la Digi24.

El spune că dacă cineva din Suceava primește o amendă contravențională în București, banii trebuie să ajungă la bugetul local municipului Suceava.

„Și atunci acest buget local este lipsit de acest venit dacă cetățeanul nu plătește. Pachetul vine cu mecanisme prin care scurtează aceste proceduri, astfel încât să încercăm să ajungem și noi acolo unde sunt toate statele membre ale Uniunii Europeane și încă o dată este vorba despre acea categorie de persoane care nu își plătesc aceste obligații față de bugetul local sau nu își plătesc amenzile la regimul rutier”, a spus ministrul referindu-se la un pachet de legi pe care Guvernul își va asuma răspunderea.

„Este vorba în principal despre amenzi contravenționale în cazul în care, aș dau un exemplu poate mai elocvent, oprirea la un indicator sau pe o stradă unde oprirea este interzisă. Dacă este sancționată cu două puncte, patru puncte, în fine, e pe legislația rutieră, amenda aferentă a celei puncte de penalizare trebuie plătită. Dacă în 90 de zile lucrătoare acest lucru nu se întâmplă, pentru că ai încălcat regulile de circulație, se agravează, dacă vreți, sancțiunea prin aceea că se suspendă permisul de conducere. Deci noi trebuie să creăm mecanisme prin care, de la acel procent de 38-40%, ajungem undeva la 90”, a spus ministrul Dezvoltării.

El adaugă că pachetul de legi care prevede aceste modificări va intra săptămâna viitoare în procedura de avizare interministerială.

Mihai Mărgineanu a povestit pe rețelele sociale că a primit o citație de la judecătorie, cu mențiunea „intimat – penal”, în care era avertizat că, dacă nu se prezintă la termen, va fi adus cu poliția.

„Ai dreptul să-ți angajezi avocat! (stai jos… trei!)”, a glumit artistul, care a recunoscut că inițial s-a panicat, crezând că a făcut ceva grav.

„Când ești un om ca mine, care-și plătește taxele la timp, nu trece pe roșu și se poartă frumos cu babele, te gândești că poate ai făcut ceva fără să-ți dai seama. Îți faci tot felul de filme”, a scris Mărgineanu.

După ce a angajat un avocat și a aflat detaliile dosarului, a venit surpriza: citația era, de fapt, legată de o amendă de circulație primită în Austria.

„Amenda de circulație în Austria! Ba, ești prost?! Când intri în această țară … plină de lipsiți de umor – logic, pentru că și-au alungat toți băieții haiosi – trebuie să fii atent dacă depășești viteza cu 3 km/h. Iei amendă și te cheamă procuratura la apel”, a scris, ironic, actorul.

Mărgineanu spune că întreaga situație a fost absurdă și că, deși a plătit un avocat pentru a se ocupa de „cazul” său, costurile au fost mai mari decât amenda în sine.

„Pentru că această comunicare se putea face pe căi normale – și nu s-a făcut – eu o să aștept să se prescrie. Că tot e la modă în România și altora le-a mers!”, a conchis, în stilul său ironic, Mihai Mărgineanu.

Blocul Național Sindical (BNS) organizează miercuri un amplu miting de protest în Piața Victoriei din București, urmat de un marș până la Piața Constituției.

Acțiunea începe la ora 10.00 și se desfășoară sub sloganul „Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!”.

Pe traseu, manifestanții vor face opriri simbolice în fața principalelor instituții considerate responsabile pentru politicile economice și sociale ale țării: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Energiei, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Ministerul Mediului.

Sindicaliștii acuză Guvernul că a transformat „sărăcirea populației într-o politică de stat” și cer măsuri urgente pentru protejarea veniturilor salariaților.

„Este momentul să reacționăm uniți împotriva scăderii puterii de cumpărare și a politicilor anti-salariați promovate de guvernanți. Lucrătorii sunt din nou sacrificații de serviciu. Deși muncim mai mult, suntem tot mai săraci”, afirmă BNS în comunicat.

– Stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflația și protejarea veniturilor lucrătorilor.

– Creșterea salariului minim pe economie.

– Negocieri colective reale și extinse.

– Stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea inițiativelor de reorganizare; Introducerea unor criterii clare și transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.

– Reducerea fiscalității pe muncă și stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.

– Un program amplu de investiții publice care să folosească eficient resursele financiare naționale și europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură și industria alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură. Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiții în domenii industriale cheie pentru România.

Potrivit procurorilor, între ianuarie 2024 și iulie 2025, bărbatul ar fi recrutat patru tinere, pe care, cu ajutorul femeii, le-a forțat să practice prostituția în România și în străinătate. Victimele erau constrânse prin violență fizică și psihică, iar banii obținuți erau colectați integral de cei doi.

Una dintre victime, o tânără de 23 de ani, a fost exploatată sexual mai multe luni, fiind supusă presiunilor și manipulării constante. Inculpatul i-ar fi indus ideea că banii proveniți din prostituție vor fi folosiți pentru întemeierea unei familii, menținând asupra ei un control total și izolând-o de familie.

În martie 2025, după luni de abuzuri și după ce a fost abandonată fără resurse financiare în orașul Bregenz, Austria, victima și-a pus capăt zilelor.

La percheziția domiciliară efectuată pe 11 noiembrie 2025, anchetatorii au descoperit probe relevante pentru caz.

Cei doi inculpați urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Acțiunea DIICOT a fost sprijinită de polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei

O componentă majoră a acestui plan, în valoare de aproape 19 miliarde de euro, va fi direcționată în următorul deceniu către dotarea soldaților din Bundeswehr cu uniforme și echipamente individuale de ultimă generație. Conform unui document al Ministerului de Finanțe, proiectul, numit FASER, se va derula până în 2034 și este corelat cu obiectivul guvernului de a mări numărul personalului militar activ de la 280.000 la 460.000 până la jumătatea anilor 2030, arată Reuters.

În paralel, guvernul german a aprobat o finanțare suplimentară de 7,5 miliarde de euro, eșalonată până în 2037, pentru achiziția de vehicule blindate pe roți, considerate vitale pentru modernizarea forțelor terestre. Surse din parlament indică faptul că această achiziție ar putea viza între 3.000 și 5.000 de unități de tip Boxer, fabricate de consorțiul germano-francez format din companiile Rheinmetall și KNDS.

Această decizie se înscrie într-o strategie mai largă de reînarmare și modernizare, lansată de coaliția guvernamentală de la Berlin pentru a remedia deficiențele unei armate considerate mult timp subfinanțate. Măsura, care a beneficiat de un consens politic pentru a exclude aceste costuri de la regulile stricte privind datoria publică, reflectă angajamentul Germaniei de a contribui la securitatea colectivă a Europei.

Ca urmare a acestor eforturi, bugetul total al apărării pentru anul 2026, incluzând fondurile speciale, este proiectat să ajungă la 117,2 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut al Germaniei, depășind astfel ținta minimă de 2% impusă de Alianța Nord-Atlantică.

Prin aceste alocări bugetare strategice, Germania face un pas hotărâtor în procesul de transformare a Bundeswehr într-o forță militară modernă, capabilă să răspundă eficient provocărilor de securitate din următorul deceniu.

Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri sesizările de neconstituționalitate privind legea care modifică plata pensiilor private.

Legea, adoptată în Parlament în luna octombrie, introduce reguli stricte pentru retragerea banilor din conturile individuale de pensii private. Astfel, participanții nu mai pot opta pentru retragerea integrală a sumelor acumulate la momentul pensionării, ci doar pentru o plată parțială – maximum 30% din totalul fondului – restul urmând să fie achitat eșalonat, pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Excepție de la aceste reguli fac persoanele diagnosticate cu boli oncologice. În rest, legea prevede o plată lunară, într-un sistem similar celui public, dar fără posibilitatea de retragere totală.

Criticii legii susțin că modificările restrâng dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate și pot fi interpretate ca o „naționalizare mascată” a fondurilor private.

De cealaltă parte, susținătorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a asigura o utilizare sustenabilă a economiilor pe termen lung și pentru a preveni epuizarea rapidă a fondurilor după pensionare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a reclamat faptul că legea încalcă principiile constituționale privind dreptul de proprietate și libertatea contractuală, întrucât banii acumulați în fondurile de pensii private sunt contribuții personale, iar statul nu poate decide unilateral modalitatea de utilizare a acestora.

Partidul AUR a depus la rândul său o sesizare, acuzând că actul normativ reprezintă o ingerință nejustificată a statului în administrarea fondurilor private și un „precedent periculos” pentru economiile românilor.

Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține conferința de presă la Palatul Cotroceni, începând cu ora 12:00.

Președintele României ar urma să prezinte azi Strategia Națională de Apărare a țării. MEDIAFAX va transmite în format LIVE TEXT principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan.

Ulterior, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan se va întâlni din nou cu liderii Coaliției de guvernare, la discuții urmând să participe și reprezentanți ai magistraților, tema principală fiind pensiile de serviciu din sistemul judiciar.

Procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a declarat marți seară, la Antena 3, că va participa la întâlnirea cu președintele împreună cu judecătoarea Raluca Costache, șefa CSM, potrivit G4Media.

Întâlnirea de astăzi are loc după ce Nicușor Dan s-a întâlnit și marți cu liderii coaliției, în plină criză a Justiției, cu reforma pensiilor speciale blocată de CCR și cu o plângere penală făcută de CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.

CCR a respins reforma pensiilor magistraților pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul consultativ al CSM timp de 30 de zile.

Premierul Bolojan a susținut că proiectul trebuie adoptat rapid din nou, cu prevederile inițiale, pentru că CCR s-a pronunțat pe formă, și a mai subliniat că trebuie respectat termenul de 30 de zile stabilit de CCR pentru avizul CSM, dar că nu este necesară modificarea prevederilor proiectului.

În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut negocierea unui nou proiect cu reprezentanții magistraților, care s-au opus oricărei reforme.

Cotația Brent crude a scăzut ușor cu 0.12%, ajungând la 65.08 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a pierdut 0.11%, până la 60.97 dolari pe baril, după ce marți ambele cotații urcaseră cu peste .,5%.

Analiștii consideră că încheierea blocajului guvernamental ar putea relansa cererea de combustibil. 

Miercuri, Camera Reprezentanților urmează să voteze un proiect de lege de finanțare a bugetului guvernului federal, fapt ce ar putea stimula încrederea consumatorilor și activitatea economică. 

Reluarea activității federal ar însemna și o revenire la cotele normale ale traficului aerian care ar susține consumul de combustibil. 

Pe partea de ofertă, piața este influențată de noile sancțiuni americane împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft, primele de acest fel impuse de administrația Trump de la începutul celui de-al doilea mandat.

Compania chineză Yanchang Petroleum caută surse alternative de aprovizionare, iar o subsidiară Sinopec a fost nevoită să își oprească temporar activitatea pentru mentenanță,

Directorul general al Organizației Australiene pentru Informații și Securitate a menționat două grupuri de hackeri, Salt Typhoon și Volt Typhoon, despre care a spus că operează pentru serviciile de informații și armata chineză. Acestea ar fi vizat nu doar rețelele de telecomunicații din SUA, ci și cele din Australia, în scopuri de spionaj și pregătire pentru posibile acțiuni de sabotaj.

„Am văzut și hackeri chinezi care ne investighează infrastructura critică. Vă asigur că acestea nu sunt ipoteze, guvernele străine au echipe de elită care investighează aceste posibilități chiar acum”, a transmis șeful serviciului de spionaj. 

Acesta a avertizat asupra efectelor potențiale ale unor atacuri care ar putea perturba comunicațiile, alimentarea cu apă, energia electrică, transportul și sistemele bancare.

În plus, Brugess a declarat la o conferință de afaceri în Melbourne că activitățile de spionaj cibernetic au costat Australia aproximativ 8 miliarde de dolari, dintre care două miliarde au reprezentat pierderi de secrete comerciale și proprietate intelectuală. 

Son a afirmat: „Doar încrederea poate duce la cooperare și numai cooperarea poate duce la prosperitate, iar Vietnamul caută întotdeauna să intensifice cooperarea cu Statele Unite”. 

În octombrie, cele două țări au convenit să finalizeze un acord comercial, prin care tarifele pentru importurile de produse vietnameze în SUA vor rămâne la 20%, dar anumite categorii de produse vor fi scutite de taxe vamale.

Oficialul vietnamez a făcut apel la companiile americane să sprijine vizita viitoare a secretarului general, To Lam în SUA și să încurajeze Washingtonul să recunoască Vietnamul ca economie de piață, ridicând restricțiile privind exportul produselor din domeniul tehnologiei. 

Potrivit Ministerului Industriei și Comerțului din Vietnam, negocierile conduse de ministrul Nguyen Hong Dien au loc de miercuri până vineri la Washington.

Jeffries a anunțat că Democrații vor introduce un amendament pentru extinderea creditelor oferite de Affordable Care Act în cadrul ședinței de marți a Comitetului pentru Regulamente.

Scopul propunerii este de a pune presiune pe republicani să includă, în proiectul de finanțare a guvernului federal, măsuri pentru reducerea costurilor din domeniul sănătății. 

„Republicanii din Cameră, bine ați revenit din vacanța de șapte săptămâni plătită din banii contribuabililor. Acum aveți oportunitatea de a acționa în criza sănătății, colaborând cu Democrații”, a afirmat Jeffries, adăugând că se așteaptă ca proiectul republican de finanțare a guvernului federal să nu fie votat de democrații din Camera Reprezentanților. 

Luni, Senatul a votat un proiect de lege care ar putea redeschide guvernul federal, aflat în cel mai lung blocaj din istoria sa.  

Proiectul urmează să fie votat în Camera Reprezentanților. Președintele Trump a caracterizt proiectul de lege drep unul „foarte bun”, iar președintele Camerei, Mike Johnson și-a exprimat dorința ca proiectul să fie aprobat până miercuri. 

Demersul liderului de la Casa Albă reflectă încercarea guvernului de a sprijini piața de capital americană și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare interne în industriile considerate cruciale pentru securitatea națională. 

JPMorgan a anunțat un plan de investiții de 1.5 trilioane de dolari pe o perioadă de 10 ani, concentrat pe domeniile apărării, aerospațial, energiei, producției și tehnologiilor avansate. În cadrul inițiativei, 10 miliarde de dolari vor fi investiți în companii cu capital american.

Reprezentanții Nasdaq și JPMorgan nu au comentat subiectul, iar sursa Reuters, deși a confirmat întâlnirea, nu a precizat și lista de invitați. 

Președintele Trump a avut mai multe întâlniri cu lideri din mediul de afaceri punând accent pe creșterea economică internă, relocarea industriilor critice în SUA și stimularea investițiilor private pentru a securiza poziția țării în producția de tehnologie și lanțurile energetice, în raport cu instabilitate relațiilor comerciale globale.  

Într-un discurs susținut la COP30, Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, guvernatorul Californiei Gavin Newsom  a afirmat despre administrația Trump: „Încep să insiste asupra prostiei în ceea ce privește politica climatică în țară, dar nu și în statul meu”, adăugând că Trump încearcă să readucă țara în secolul XX sau chiar XIX. 

Newsom a vorbit în fața unui auditoriu complet de reprezentanți locali și internaționali, marcând prima sa apariție la conferința anuală. Absența oficialilor federali a amplificat rolul său, făcându-l cel mai înalt reprezentant guvernamental american prezent la eveniment. 

Pe plan climatic, Newsom a reînnoit un parteneriat cu landul german Baden-Württemberg, inițiat de fostul guvernator Jerry Brown, pentru a promova acțiuni climatice la nivel de stat, în ciuda inacțiunii guvernului federal.

„Donald Trump este temporar. Angajamentul Californiei este puternic și pe termen lung”, a concluzionat Newsom. 

Prezența lui Newsom la conferința ONU are loc la scurt timp după ce acesta a obținut o victorie politică cu Inițiativa 50, privind redesenarea hărților electorale din California în favoarea democraților, ca răspuns la demersurile asemănătoare realizate de republicanii din Texas. 

Printr-un mesaj publicat pe platforma X, președintele de la Bogota a anunțat suspendarea contactului și altor colaborări cu agențiile de securitate ale Statelor Unite la toate nivelurile serviciilor de informații columbiene, adăugând: „Lupta împotriva drogurilor trebuie să se subordoneze drepturilor omului ale poporului caraibian”. 

Șeful de stat a mai menționat cî măsura va rămâne în vigoare până Statele Unite opresc operațiunile din Caraibe. 

De la începutul lunii septembrie, cel puțin 19 lovituri au fost efectuate împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și în estul Pacificului, soldate cu minimum 76 de morți.

Oficialii Pentagonului au confirmat, de asemenea, că portavionul USS Gerald R. Ford a fost trimis în regiune, alături de opt nave de război, un submarin nuclear și avioane F-35, consolidând prezența militară americană deja existentă în zonă.

Decizia Curții Supreme menține, temporar, suspendarea unei hotărâri emise de judecătorul John McConnell care decise ca guvernul să finanțeze integral programul SNAP pentru luna noiembrie. 

Vineri, McConnell a decis ca guvernul să asigure fonduri complete pentru finanțarea programului SNAP.

Fondurile necesare pentru finanțarea programului sunt de aproximativ 9 miliarde de dolari. 

Administrația Trump anunțase anterior că va aloca doar 4.65 miliarde de dolari din fonduri de urgență.

Blocarea temporară va rămâne în vigoare până la miezul nopții de joi, moment până la care se așteaptă ca un proiect de lege de finanțare a guvernului federal să fie votată de Congres. 

Programul SNAP (Programul de Asistență Nutrițională Suplimentară)  sprijină aproximativ 42 de milioane de americani, iar înghețarea fondurilor în timpul blocajului guvernamental a stârnit îngrijorări privind accesul familiilor vulnerabile la alimente de bază.

„Am observat cu îngrijorare operațiunile militare din regiunea Caraibelor, deoarece acestea încalcă dreptul internațional și pentru că Franța este prezentă în această regiune prin intermediul teritoriilor sale de peste mări, unde locuiesc peste un milion de compatrioți ai noștri. Astfel, ei ar putea fi afectați de instabilitatea cauzată de orice escaladare, lucru pe care evident dorim să-l evităm”, a transmis șeful diplomației de la Paris, marți, în marja summitului G7 găzduit de Canada. 

Potrivit oficialilor americani, de la începutul lunii septembrie, au fost efectuate cel cel puțin 19 atacuri împotriva unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe și în largul coastelor Pacificului din America Latină, soldate cu cel puțin 76 de morți. 

În plus, oficialii americani de la Pentagon au anunțat trimiterea portavionului USS Gerald Ford în regiune, unde va completa o forță formată din opt nave de război, un submarin nuclear și avioane F-35. 

Nicolas Maduro, președintele Venezuelei a făcut mai multe declarații potrivit cărora concentrarea de forțe americane are rolul de a-l înlătura de la putere. 

Giorgos Floridis, ministrul grec de Justiție a declarat că în ianuarie 2025 a fost deschis cazul și se află în prezent în faza de examinare de către un procuror.

Anunțul a fost făcut marți, în timpul unei intervenții în parlamentul elen. Investigația urmărește să verifice autenticitatea semnăturilor din declarația de constituire a partidului.

Documentele necesare au fost trimise ministerului de Interne de la Atena, instituție care supervizează partidele politice și procesul electoral.  

Conform legislației elene, un partid politic trebuie să prezinte cel puțin 200 de semnături valide de la cetățeni cu drept de vot pentru a putea participa la alegeri. În cazul de față, o parte dintre aceste semnături ar fi fost falsificate. 

Un reprezentant al partidului a respins acuzațiile, catalogându-le drept „absurdități motivate de teama”. 

Afrodita Latinopoulou, lidera partidului se află în Parlamentul European din 2024. În 2022, a fost exclusă din partidul de guvernământ Noua Democrație după ce a făcut comentarii jignitoare la adresa unei prezentatoare de televiziune. 

Latinopoulou se declară apropiată de lideri ai dreptei europene precum Marine Le Pen și Giorgia Meloni și susține politici conservatoare precum limitarea avortului și a migrației, realtează Politico. 

Mandatul de arestare a fost cerut de procurorului special Cho Eun-suk are îl acuză pe fostul șef al spionajului sud-coreean de încălcarea legii privind funcționarea serviciului de informații, neglijență în serviciu, mărturie mincinoasă, distrugere de probe și falsificare de documente oficiale. 

Cho Tae-yong, considerat un apropiat al fostului președinte Yoon Suk Yeol, este acuzat că nu a informat Adunarea Națională despre planul de instaurare a legii marțiale, dar și de ignorarea unui raport intern potrivit căruia trupele plănuiau arestarea liderului opoziției, Lee Jae Myung și și a liderul partidului de guvernământ de atunci, Han Dong-hoon.

Procurorii afirmă și că Cho a făcut declarații false în fața Adunării Naționale și a Curții Constituționale, susținând că nu a văzut decretul de instaurare a legii marțiale și nici documentele aferente. Ulterior, imagini de supraveghere din biroul prezidențial au arătat membri ai cabinetului primind astfel de documente, inclusiv pe Cho. 

Conform Legii Serviciului Național de Informații, directorul are obligația de a anunța atât parlamentul cât și președintele privind situațiile care amenință securitatea națională. 

Potrivit informării emise de ANM, vizibilitatea va scădea local sub 200 de metri și, izolat, chiar sub 50 de metri. 

În județul Argeș, ceața va fi prezentă în localitățile: Costești, Buzoești, Leordeni, Bârla, Slobozia, Ungheni, Stolnici, Lunca Corbului, Suseni, Căteasca, Rătești, Recea, Rociu, Căldăraru, Miroși, Negrași, Hârsești, Mozăceni, Popești, Izvoru, Ștefan cel Mare, Săpata, Teiu, Râca. 

În Giurgiu, fenomenul va afecta localități precum Bolintin-Vale, Florești-Stoenești, Roata de Jos, Ulmi, Ghimpați, Bolintin-Deal, Găiseni, Vânătorii Mici, Ogrezeni, Crevedia Mare, Buturugeni, Bucșani, Letca Nouă, Grădinari, Răsuceni, Joița, Clejani, Toporu, Mârșa, Schitu, Cosoba, Bulbucata. 

Din județul Dâmbovița, sunt vizate localitățile Găești, Titu, Potlogi, Corbii Mari, Dragodana, Răcari, Crevedia, Petrești, Cojasca, Lungulețu, Mătăsaru, Gura Șuții, Ciocănești, Odobești, Tărtășești, Braniștea, Uliești, Mogoșani, Conțești, Vișina, Nucet, Brezoaele, Sălcioara, Poiana, Șelaru, Produlești, Costeștii din Vale, Crângurile, Morteni, Gura Foii, Butimanu, Răscăeți, Slobozia Moară, Cornățelu, Bilciurești. 

Avertizarea este generală pentru județul Teleorman. 

Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO.

Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți.

Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp.

Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”.

Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant.

Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei.

„Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat.

„Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia.

Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare.

Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului