Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui a decis joi seară arestarea pentru 30 de zile a omului de afaceri Fănel Bogos. Controversatul om de afaceri fusese reținut de DNA miercuri.
Mediafax a relatat, pe baza stenogramelor din dosar, că Fănel Bogos ar fi folosit „rețele de influență” pentru a încerca schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, ajungând inclusiv la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat întâlnirea dintre cei doi, precizând că Bogos a fost prezent alături de un lider PNL, însă discuția „nu a avut niciun fel de urmări”.
În soluția pe scurt publicată de Tribunalul Vaslui pe portalul instanțelor de judecată se arată că instanța: „admite propunerea Parchetului de pe Înalta Curte de Casatie şi Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Iasi (dosar …), privind arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL. În baza art. (…), dispune arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, (4 acte materiale), faptă prev. de art.(…)pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.11.2025 până la data de 05.12.2025, inclusiv. În baza art. 230 Cod procedură penală dispune emiterea, de îndată, a mandatului de arestare preventivă pentru inculpat”.
Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite.
Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella.
Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale.
Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale societății sale.
În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația.
Bogoș a reușit să se întâlnească cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogoș de a-l demite pe șeful DSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.
Ziua îți aduce o doză mare de energie și ambiție. Marte, planeta ta guvernatoare, te împinge să finalizezi proiecte lăsate în urmă. Ai grijă însă să nu fii prea impulsiv în discuțiile cu superiorii. Seara aduce vești bune în plan sentimental.
Horoscop Taur 7 noiembrieVenus te face mai romantic și dornic de stabilitate. Poți avea o conversație sinceră cu partenerul de viață sau cu cineva drag. În carieră, o propunere neașteptată îți poate schimba prioritățile. Lasă intuiția să te ghideze.
Horoscop Gemeni 7 noiembrieComunici ușor și cucerești prin umor. Totuși, nu te risipi în prea multe direcții. Dacă te concentrezi pe o singură sarcină, rezultatele pot fi excelente. O ieșire spontană cu prietenii îți va aduce o surpriză plăcută.
Horoscop Rac 7 noiembrieZi perfectă pentru introspecție și planuri de viitor. Luna în Leu te îndeamnă să te pui în valoare și să nu te mai ascunzi în umbră. În dragoste, o declarație sinceră sau un gest tandru pot schimba dinamica relației.
Horoscop Leu 7 noiembrieStrălucești azi, mai ales în mediile sociale. E o zi bună pentru a-ți promova ideile sau pentru a lua inițiativa într-un proiect important. În plan personal, atragi priviri și complimente – folosește-le cu grație, nu cu aroganță.
Horoscop Fecioară 7 noiembrieAi nevoie de liniște și de claritate. Evită conflictele mărunte, mai ales la locul de muncă. În schimb, poți avea o revelație legată de drumul tău profesional. În dragoste, o discuție sinceră va aduce echilibru.
Horoscop Balanță 7 noiembrieRelațiile sunt în prim-plan. Dacă ai o colaborare sau o relație sentimentală în care lucrurile stagnau, azi poți face un pas spre armonie. Energia zilei favorizează și activitățile artistice sau culturale.
Horoscop Scorpion 7 noiembrieSoarele este în zodia ta, iar asta îți dă forță și claritate. E momentul să te reinventezi. O decizie curajoasă luată azi poate schimba direcția unui proiect sau a unei relații. Ai încredere în instinctul tău – rar te înșală.
Horoscop Săgetător 7 noiembrieAi o stare de visare, dar și o dorință puternică de libertate. Caută experiențe noi, dar fără să neglijezi obligațiile practice. O veste din străinătate sau o oportunitate de călătorie ar putea apărea brusc.
Horoscop Capricorn 7 noiembrieMarte în semnul tău îți dă ambiție și disciplină. Poți atinge un obiectiv important dacă rămâi concentrat. În plan personal, cineva îți observă eforturile și îți oferă sprijin – poate chiar mai mult decât te aștepți.
Horoscop Vărsător 7 noiembrieZi dinamică și plină de conversații interesante. Ideile tale pot inspira pe alții, dar ai grijă să nu pari prea distant. În cuplu, e nevoie de mai multă empatie. În carieră, o colaborare creativă poate lua avânt.
Horoscop Pești 7 noiembrieSensibilitatea ta e la cote înalte, dar te ajută să înțelegi subtilitățile din jur. E o zi bună pentru artă, vindecare sau reflecție spirituală. În plan profesional, se conturează o schimbare benefică, deși la început pare confuză.
Scăderea nivelului de trai în România și creșterea prețurilor la energie și la costul de viață sunt consecințele unor „decizii împotriva oamenilor, prost gândite” luate în anii anteriori, spune ministrul Economiei. Radu Miruță adaugă că aceste efecte nu pot fi rezolvate peste noapte.
Întrebat la B1 TV ce părere are despre faptul că nivelul de trai în România scade în contextul îngrijorărilor legate de prețul facturilor și costul vieții, Miruță a răspuns: „Au fost niște decizii împotriva oamenilor și prost gândite și este inerția aia care încă mai produce efecte”.
Ministrul a dat ca exemplu energia: „Cum ne așteptăm să avem preț bun la energie dacă noi am închis sursele de producere a energiei electrice? Cum ne așteptăm să avem preț bun la restul produselor care sunt produse din consum mare de energie dacă noi am importat energie de două ori mai scumpă decât pe centralele pe care le-am împietrat să mai producă energie la un moment dat?”.
Miruță a subliniat că sunt „decizii care au fost luate, au fost luate de guvern, au fost încuviințate în parlament” și care au dus la situația actuală, inclusiv scoaterea din fondul de rezervă al guvernului „de 10 ori mai mulți bani decât maximul din ’90 până la anul trecut”.
„Le rezolvăm unul câte unul, dar nu putem să apăsăm peste noapte un buton să se rezolve toate lucrurile astea care au fost create în ani de zile”, a explicat ministrul.
Referitor la întrebarea dacă vor crește taxele de la începutul anului următor, Miruță a fost categoric: „Nu. Discuțiile în coaliție sunt că ce se va mai schimba din punct de vedere fiscal sunt măsuri pe care guvernul le ia pentru propria curte. Nu vor mai fi măsuri împotriva mediului privat”.
Miruță a subliniat că Guvernul transmite un mesaj clar mediului de afaceri: „Suntem în traseul în care trebuie să arătăm că ne ținem de cuvânt, suntem oameni serioși, nu mai avem nimic cu voi, dimpotrivă, dacă putem vă ajutăm”.
Portarul roş-albaştrilor a fost eliminat după ce a comis henţ în afara careului, la aproape 30 de metri de propria poartă, încercând să îl blocheze pe Borschinski. FCSB a fost nevoită să joace restul meciului în inferioritate numerică, cu Andrei Vlad intrat în poartă.
Basel a deschis scorul în minutul 19 prin Xherdan Shaqiri, care a transformat un penalty cu „scăriţă” acordat după un henţ al lui Ngezana în careu, descoperit de VAR.
Darius Olaru a reuşit o reuşită de excepţie în minutul 57, egalând cu un şut senzaţional din colţul careului mare, după ce l-a depăşit pe Barisic. A fost al patrulea gol al căpitanului FCSB în ultimele patru meciuri în toate competiţiile.
Elveţienii au restabilit avantajul în minutul 73, când Shaqiri a marcat simplu din faţa porţii goale după ce şutul lui Cisse de la 20 de metri a lovit bara. Scorul final, 3-1, a fost stabilit de Salah în minutul 88, dintr-un şut din interiorul careului.
Etapa viitoare, pe 27 noiembrie, FCSB va juca la Belgrad cu Steaua Roşie, în timp ce FC Basel va evolua pe terenul belgienilor de la Genk.
Comitetul Național pentru Persoane Dispărute din Gaza susține că mai mult de 10.000 de oameni se află încă sub ruinele clădirilor distruse, transformând enclava „în cel mai mare mormânt colectiv din lume”.
Peste 10.000 de palestinieni ar fi îngropați sub dărâmături în Fâșia Gaza, potrivit Comitetului Național pentru Persoane Dispărute.
Organizația a transmis, într-un comunicat, că victimele nu au putut fi recuperate sau înmormântate în mod demn din cauza distrugerilor masive și a lipsei de echipamente pentru extragerea corpurilor, scrie Al Jazeera.
Comitetul a condamnat lipsa de reacție a organizațiilor internaționale și umanitare, acuzând comunitatea internațională de indiferență față de suferința civililor.
În același timp, a cerut măsuri urgente pentru localizarea persoanelor dispărute, recuperarea trupurilor și respectarea drepturilor umane și legale ale victimelor.
Situația umanitară din Gaza continuă să se degradeze, în contextul distrugerilor provocate de conflictul izbucnit în urma atacurilor dintre Israel și Hamas.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, dezvăluie la B1 TV că a renegociat contractul cu Rheinmetall, obținând pentru România condiții cu 92 de milioane de euro mai avantajoase față de varianta inițială, precum și drept de veto asupra deciziilor strategice.
Întrebat ce nu funcționa în contractul inițial, ministrul Economiei a explicat că erau prevăzute „condiții nedrepte pentru statul român”.
Miruță a precizat că existau 47 de milioane de euro obținute de partenerul român, Ministerul Economiei, în colaborare cu Rheinmetall, de la Comisia Europeană, fonduri care „erau socotite doar în contribuția Rheinmetall în acțiunea României”, nu în cea a statului român.
„Cei care au gestionat situația asta la minister în ultimii doi ani de zile” au acceptat aceste condiții, a explicat ministrul, referindu-se la foștii miniștri, firme de avocatură și reprezentanți ai Romarm.
Realizând importanța situației, Miruță a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele, cerându-le aprobarea pentru redeschiderea negocierilor.
„Am urcat în avion, am mers în Germania, am dus la o companie germană și asta a fost acum două luni”, a povestit ministrul.
„M-am întors din Germania cu o variantă de contract care pentru România înseamnă cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de 400, schimbarea acestor condiții”, a anunțat Miruță.
Ministrul a subliniat că a introdus în contract și un element important: dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deși acesta deține doar 49% din acțiuni, în timp ce compania germană deține 51%.
De asemenea, ministrul a introdus obligația pentru Rheinmetall de a interacționa cu mediul de afaceri local pentru lanțul de aprovizionare: „Să ia de la producătorii din România”. Deși compania germană și-a exprimat îngrijorarea că producătorii români ar putea să nu fie capabili să livreze la standardele necesare, s-a găsit o soluție.
Referitor la ce va mai produce România în materie de apărare, Miruță a anunțat că peste două luni începe producția de obuziere autopropulsate în Dâmbovița: „Este o dezvoltare de la zero a unei facilități care va produce tancuri și nu din alea de jucărie, tancuri care sunt în majoritatea armatelor din țările respectate”.
Ministrul a dezvăluit că sunt în discuții foarte avansate pentru producerea în România a mașinii de luptă a infanteriei, pușca de asalt, drone, echipamente de apărare antiaeriană și rachete. „Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, importând tehnologie din altă parte, unele le vom cumpăra de pe raft”, a explicat Miruță.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat joi că, începând de săptămâna viitoare, va lansa un program amplu de vaccinare şi sprijin nutriţional pentru aproximativ 44.000 de copii din Fâşia Gaza, în cooperare cu UNICEF şi UNRWA.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat într-o postare pe platforma X că organizaţia va oferi vaccinuri de rutină, va efectua teste pentru depistarea malnutriţiei, va asigura tratament şi va monitoriza creşterea copiilor din întreaga regiune, potrivit agenţiei Wafa.
Ghebreyesus a subliniat importanţa menţinerii actualului armistiţiu pentru ca operaţiunile umanitare să poată continua în siguranţă.
„Copiii din Gaza au fost privaţi de servicii medicale care le pot salva viaţa. Este esenţial ca accesul umanitar să rămână neîntrerupt”, a transmis acesta.
În cadrul programului, OMS reabilitează 20 de unităţi medicale avariate sau distruse, extinde numărul punctelor de asistenţă şi lucrează la refacerea infrastructurii sanitare esenţiale, grav afectată în timpul conflictului.
Jocurile vor începe pe 6 februarie şi sunt co-găzduite de oraşul Milano şi staţiunea alpină Cortina d’Ampezzo, cu evenimente răspândite pe o suprafaţă mare din nordul Italiei.
Ceremonia de închidere va avea loc pe 22 februarie.
„Pentru prima dată în istorie, o ceremonie olimpică va avea loc într-un sit al Patrimoniului Mondial: Arena di Verona”, a declarat Giovanni Malago, preşedintele comitetului de organizare Milano Cortina 2026, adăugând că evenimentul va combina „sportul, arta şi cultura într-o celebrare a frumuseţii italiene”.
Celebrul dansator italian Roberto Bolle va participa la ceremonia intitulată „Frumuseţea în acţiune”.
Arena din Verona găzduieşte adesea concerte în aer liber, conform Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a fost puternic criticat joi de lideri internaţionali pentru poziţia sa faţă de schimbările climatice, în cadrul summitului global COP30, care are loc în oraşul brazilian Belem, în inima Amazonului.
Deşi a lipsit de la reuniune, declaraţiile sale recente, în care a numit schimbările climatice „cea mai mare escrocherie comisă vreodată asupra lumii”, au dominat discursurile mai multor şefi de stat, potrivit BBC.
Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, gazda evenimentului, a avertizat asupra „forţelor extremiste care fabrică ştiri false şi condamnă generaţiile viitoare la o viaţă pe o planetă schimbată pentru totdeauna de încălzirea globală”.
Liderii din Chile şi Columbia au mers mai departe, numindu-l pe Trump „mincinos” şi cerând comunităţii internaţionale să ignore retorica sa anti-climatică.
Premierul britanic Keir Starmer a recunoscut că consensul politic global privind clima „s-a destrămat”, dar a reafirmat angajamentul Regatului Unit: „Mesajul meu este că Marea Britanie rămâne pe deplin implicată”.
Totuşi, Londra a surprins prin decizia de a nu participa la fondul global de 125 de miliarde de dolari destinat protejării pădurilor tropicale, creat sub egida Braziliei.
Prinţul William, prezent la summit, a cerut liderilor să depăşească divergenţele şi să acţioneze urgent.
„Să fim generaţia care a întors valul, nu pentru aplauze, ci pentru recunoştinţa tăcută a celor care urmează să se nască”, a spus acesta.
Procurorii din Grecia au decis trimiterea în judecată a actualului comandant al pazei de coastă, viceamiralul Tryfon Kontizas, împreună cu alţi trei ofiţeri de rang înalt, pentru moartea a sute de migranţi care se aflau la bordul unei ambarcaţiuni de pescuit scufundate în largul coastelor elene, în iunie 2023, potrivit BBC.
Vasul Adriana, care transporta aproximativ 650 de persoane plecate din Libia spre Italia, s-a scufundat în apropiere de Pylos, după ce ar fi fost tractat greşit de o navă a pazei de coastă.
Doar 104 oameni au supravieţuit, iar 82 de cadavre au fost recuperate.
Procurorul curţii de apel maritime din Pireu a acuzat ofiţerii de „ucidere din culpă în ape internaţionale, dar aflate în zona de salvare a Greciei”, precum şi de „neglijenţă în îndeplinirea obligaţiei legale de a salva persoane aflate în pericol”.
Iniţial, şeful pazei de coastă şi alţi trei ofiţeri fuseseră exoneraţi de responsabilitate, însă decizia a fost contestată de avocaţii supravieţuitorilor şi ai familiilor victimelor.
În urma acestei contestaţii, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi pentru aceştia.
Guvernul grec a susţinut constant că nu a existat nicio acţiune greşită din partea pazei de coastă şi că ţara „respectă pe deplin drepturile omului”, menţionând că, în ultimul deceniu, Grecia a salvat peste 250.000 de persoane aflate în pericol pe mare.
Gruparea palestiniană Hamas a condamnat atacurile lansate de Israel asupra sudului Libanului, afirmând că acestea au vizat civili neînarmaţi şi constituie „crime de război”.
Într-o declaraţie publicată pe Telegram, liderul Hamas, Ali Baraka, a transmis „solidaritatea deplină” a mişcării cu poporul libanez şi a făcut apel la unitate pentru a „confrunta agresiunea şi a opri crimele ocupaţiei împotriva civililor”.
Baraka a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi ţărilor arabe şi musulmane, să intervină pentru a opri atacurile şi a-i trage la răspundere pe liderii israelieni pentru acţiunile lor, potrivit Al Jazeera.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, la Digi24, că România și aliații săi din NATO trebuie să fie pregătiți pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia, anunțând că bugetul apărării va crește treptat până la 5% din PIB până în 2035.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat că România și statele membre NATO trebuie să se pregătească pentru o perioadă îndelungată de tensiuni cu Rusia, în contextul în care Moscova „a transformat întreaga industrie într-o industrie de război”.
„Rusia are o tradiție în a amenința vecinii, în a arunca la gunoi tratatele și valorile, în a folosi forța și minciuna. Asta nu se va schimba curând”, a spus ministrul, precizând că aliații au înțeles acest pericol odată cu izbucnirea războiului din Ucraina.
Moșteanu a explicat că, în urma deciziilor adoptate la summitul de la Haga, România va crește gradual investițiile în apărare până la 5% din PIB, în următorii zece ani.
„Mult timp, noi, europenii, am făcut un fel de outsourcing către Statele Unite pentru partea de apărare. Iată că semnalul s-a înțeles, investim mai mult, mergem în direcția bună”, a spus ministrul.
El a menționat că, în prezent, România alocă 2,3% din PIB pentru apărare, situându-se „în a doua parte a plutonului”, dar a subliniat că ritmul investițiilor trebuie menținut.
„Avem nevoie de o armată mai bine echipată, mai bine pregătită și mai bine motivată”, a adăugat Moșteanu.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a explicat joi, într-o intervenţie în direct la Digi24, că decizia privind retragerea unei brigăzi de luptă americane nu afectează securitatea României.
Potrivit acestuia, nu este vorba despre o plecare definitivă a 600 de soldaţi, aşa cum s-a vehiculat, ci despre rotaţia unei unităţi care era deja în Germania.
„Securitatea României este la fel. Nu pleacă 600 de militari, acea brigadă era rotaţională, veneau pentru nouă luni, apoi plecau pentru exerciţii şi certificări în Germania. Ei erau deja acolo când s-a făcut anunţul. Diferenţa este că nu va mai veni o astfel de brigadă de luptă”, a spus Moşteanu.
El a precizat că Statele Unite îşi menţin prezenţa militară la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, menţionând bazele de la Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu printre punctele strategice unde se vor afla în continuare trupe americane.
„Vor rămâne în România aproximativ 900 de soldaţi americani. Cooperarea noastră continuă, inclusiv în domeniul noilor sisteme de apărare antidrone. Statele Unite rămân principalul nostru partener în ceea ce priveşte înzestrarea Armatei Române”, a adăugat ministrul.
Moşteanu a reamintit că România are în derulare mai multe programe de achiziţie din SUA, printre care avioanele F-35, tancurile Abrams, sistemele Patriot şi HIMARS. „Sunt echipamente performante, parte a unei cooperări strategice de lungă durată”, a spus el.
Artistul, cunoscut pentru hiturile sale din perioada de glorie a rapului, a criticat dur impozitul suplimentar propus de noul primar pentru veniturile mari, declarând pe rețelele sociale: „New York, s-a terminat, să ne facem bagajele și să plecăm!”.
View this post on Instagram
A post shared by 50 Cent (@50cent)
50 Cent critică impozitul propus de Zohran MamdaniÎn vârstă de 34 de ani, Zohran Mamdani, originar din Uganda și de religie musulmană șiită, a câștigat recent alegerile pentru primăria New York-ului, promițând reforme fiscale majore. Printre acestea se numără un impozit de 2% pentru veniturile anuale de peste un milion de dolari, o măsură care ar afecta aproximativ 34.000 de locuitori ai orașului. Mamdani susține că această taxă ar aduce patru miliarde de dolari la bugetul municipal, însă propunerea a stârnit critici aprinse din partea celor mai bogați newyorkezi — printre care și 50 Cent, scrie 7sur7.be.
50 Cent, nemulțumit de politica fiscală din New York, se mută în FloridaPe numele său real Curtis James Jackson III, rapperul a confirmat mutarea în Florida, unde taxele sunt mai mici, postând pe Instagram o fotografie simbolică și mesajul „RIP NYC, fondată în 1624, decedată în 2025”. Reacțiile nu au întârziat să apară: mulți fani i-au reproșat ipocrizia, amintindu-i de originile sale modeste și de faptul că a crescut în sărăcie.
În ciuda controverselor, 50 Cent rămâne consecvent în sprijinul său pentru candidații republicani, inclusiv pentru Donald Trump. Averea sa, estimată cândva la 155 de milioane de dolari, a scăzut semnificativ din cauza investițiilor nereușite și a datoriilor acumulate, dar rapperul continuă să afișeze un stil de viață luxos și opinii politice ferme.
Washingtonul ar trebui să renunțe la planul său de retragere a sutelor de soldați din România, a declarat Secretarul de Stat al Departamentului pentru Politica de Apărare pentru POLITICO.
„Cred că această decizie poate fi anulată.. și ar trebui anulată”, a declarat Secretarul de stat român pentru Apărare, Sorin Moldovan.
Săptămâna trecută, Pentagonul a anunțat că va muta înapoi în Kentucky o brigadă de infanterie de aproximativ 800 de soldați din România, în timp ce armata americană își concentrează atenția pe priorități interne, cum ar fi protecția frontierelor și regiunea indo-pacifică.
„Înțeleg planurile actualei administrații că vor să își revizuiască postura în Europa”, a spus Sorin Moldovan.
El a mai spus, de altfel, că „nu este un semn bun în relația noastră bilaterală” și a insistat că „trebuie să avem o discuție bilaterală mai puternică cu SUA pentru a face actuala administrație să înțeleagă că amenințarea este aici, pe flancul estic.”
Retragerea aceasta are loc într-un moment delicat pentru gruparea NATO. Alianța încearcă să rezolve problemele sistemelor de apărare aeriană și se confruntă cu tot mai multe presupuse incursiuni rusești în spațiul aerian, inclusiv în România.
Oficialii europeni și cei ai NATO au spus că retragerea nu are un impact foarte mare, deși parlamentarii americani au criticat decizia.
Miercuri, șeful NATO, Mark Rutte, și președintele României, Nicușor Dan, au declarat că retragerea nu va slăbi apărarea țării. Alți aliați, precum Marea Britanie și Norvegia, au contestat ideea că această mișcare arată că Statele Unite nu mai sunt angajate față de NATO.
„Dacă vorbim la nivel operațional, nimic nu s-a schimbat de la retragere. Dar simbolismul politic este puțin ciudat acum”, a spus Moldovan.
Chiar dacă Statele Unite se concentrează mai mult pe Asia, Sorin Moldovan a declarat că trebuie luat în calcul cât de global a devenit războiul Moscovei în Ucraina.
Rusia primește sprijin din partea Chinei, Iranului și Coreei de Nord.
„Vorbim nu doar despre Rusia. Țineți cont de faptul că Coreea de Nord a trimis trupe în Ucraina… Iranul a ajutat și Rusia cu capacitățile sale. Trebuie să vedem imaginea de ansamblu.”, a spus el.
„Securitatea noastră se bazează și pe încrederea în aliații noștri și contăm foarte mult pe sprijinul SUA pe flancul estic. NATO este mai puternică doar atunci când toți aliații sunt prezenți acolo.”, a mai spus Sorin Moldovan.
Black Friday aduce anual un vârf al ofertelor, dar și o avalanșă de deșeuri electronice, arată datele analizate de Asociația Environ, profilată pe colectarea și reciclarea responsabilelor a electronicelor.
Potrivit cifrelor citate, vânzările de produse electrice și electronice cresc cu până la 45% în perioada Black Friday față de o lună obișnuită, ceea ce duce la o creștere de 10-15% a cantității de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) generate.
În total, doar unul din două aparate scoase din uz ajunge în circuitul corect de reciclare, în timp ce restul ajunge în gropi de gunoi neconforme, pe câmp, în gospodării sau sunt vândute „la fier vechi”. Pe lângă impactul asupra mediului, se pierd astfel materii prime valoroase, inclusiv metale rare atât de căutate în acest moment pe piața internațională.
Ratele de colectare a celor mai frecvente produse cumpărate de Black Friday rămân încă prea mici. Potrivit studiilor recente, peste 57% dintre români intenționează să facă achiziții de Black Friday, iar datele arată că produsele cel mai frecvent achiziționate sunt televizoarele smart, telefoanele mobile, electrocasnicele mari (frigidere, mașini de spălat) și aspiratoarele.
Asociația Environ arată că ratele de colectare sunt sub 45% pentru televizoare și monitoare, sub 25% pentru echipamente mici (aparate de ras, periuțe electrice) și chiar sub 5% în cazul telefoanelor; la nivel european, există în acest moment peste 700 milioane telefoane nefolosite.
Potrivit sursei citate, în ultimii ani, mai multe platforme globale de comerț online au amplificat fenomenul de consum rapid și produse efemere, care, dincolo de prețurile atractive, nu sunt ce calitate, nu au certificare CE, au o durată de viață redusă și impact negativ crescut asupra mediului. Asociația Environ atrage atenția că alegerea unor produse reparabile, eficiente energetic și conforme standardelor europene este nu doar un gest de protecție a mediului, ci și o investiție în siguranță și economie pe termen lung.
„Ne dorim ca Black Friday să nu mai fie doar despre ce adăugăm în coșul de cumpărături, ci și despre ce reciclăm responsabil. Înainte să cumperi un televizor, un frigider sau un telefon nou, gândește-te ce faci cu cel vechi. Predarea corectă a deșeurilor electrice nu doar că protejează mediul, dar contribuie și la recuperarea materiilor prime valoroase din casele noastre”, a declarat Roxana Puia, director de Comunicare Asociația Environ.
Specialiștii au transmis cinci recomandări pentru un Black Friday sustenabil:
Potrivit datelor citate de Asociația Environ, anul trecut în România s-au colectat peste 202 milioane kilograme DEEE, iar în prima jumătate a anului 2025, deja peste 116 milioane kilograme, potrivit Administrației Fondului pentru Mediu. Totuși, rata de colectare la nivel național (45,4%) rămâne sub ținta europeană de 65%, iar media pe cap de locuitor (7,7 kg) este încă departe de cea din statele vestice.
De precizat că deșeurile electronice sunt, de fapt, o sursă prețioasă de materii prime critice, esențiale pentru economia verde și tehnologiile viitorului. Conform raportului european Future Availability of Secondary Raw Materials, echipamentele electrice și electronice aruncate în fiecare an în Europa conțin peste 1 milion de tone de metale și minerale strategice, precum cupru, aluminiu, paladiu, neodim sau siliciu.
Astfel, prin reciclarea corectă, aceste resurse pot fi reintroduse în economie, reducând dependența de importuri și impactul asupra mediului. În 2022, în urma tratării conforme a deșeurilor electronice, Europa a recuperat peste 400.000 de tone de materii prime valoroase, dintre care 162.000 de tone de cupru și 207.000 de tone de aluminiu.
Asociația Environ este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 2007, care și-a asumat obiectivul de a prelua responsabilitatea producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice privind colectarea și reciclarea acestor produse la finalul ciclului de viață. Această organizație operează în prezent peste 4.600 de puncte de colectare la nivel național. În cei 18 ani de activitate a colectat peste 300.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.
Emisarul special al administraţiei Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat că un nou stat va semna în curând un acord de normalizare a relaţiilor cu Israelul, în cadrul extinderii Acordurilor Abraham, potrivit Al Jazeera.
„Voi reveni la Washington pentru anunţul privind extinderea Acordurilor Abraham,” a spus Witkoff la un forum de afaceri desfăşurat în Florida, fără a preciza însă despre ce ţară este vorba.
Acordurile Abraham, semnate pentru prima dată în 2020 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, au marcat o schimbare majoră în relaţiile dintre Israel şi lumea arabă.
Emiratele Arabe Unite şi Bahrain au fost primele ţări care au stabilit legături diplomatice cu Israelul, fiind urmate ulterior de Maroc şi Sudan.
Anunţul de astăzi ar putea reprezenta prima extindere semnificativă a acestor acorduri de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Prim-vicepreședintele PNL și candidatul partidului la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat la Digi24 că nu își dorește să ajungă președinte al României, subliniind că preferă funcțiile executive și că nu vrea să rămână în politică mai mult de 10-12 ani.
Întrebat dacă există un candidat la care se gândește pentru Sectorul 6, pe care l-ar lăsa în urmă dacă ar câștiga, Ciucu a răspuns fără ezitare: „Din fericire, da, este, cred că sunt singur în această postură, pot să îl recomand pe viceprimarul Paul Moldovan, care este un om integru, un om supercompetent, am mare încredere în el”.
Referitor la o întrebare despre un posibil traseu către Cotroceni – având în vedere că doi foști primari ai Capitalei au ajuns președinți ai României – Ciucu a spus: „Cea mai mare onoare pe care pot să o am este să fiu primarul Bucureștiului. Și vreau să fac din București proiectul vieții mele, așa cum am făcut până acum din vestul Bucureștiului, în sectorul 6”.
Candidatul PNL a explicat că le propune bucureștenilor „un parteneriat pentru cel puțin șase ani de acum înainte, astfel încât să pun ordine în primărie și în oraș”, vizând rezultate semnificative la nivelul Capitalei, similare cu cele din Sectorul 6, și „pe 10 ani astfel încât Bucureștiul să fie bine pus la punct”.
Întrebat dacă s-a gândit vreodată la un traseu către Cotroceni, Ciprian Ciucu a spus: „Eu vă zic sincer acum, nu știu cum o să sune asta la televizor, eu mai mult de 10-12 ani nu mai vreau să stau prin politică. Adică nu sunt genul care să-mi doresc puterea de dragul puterii, doresc puterea ca să pot face ceva în orașul pe care-l iubesc. Mai sunt și alte lucruri de făcut decât politică și nu mă văd președinte, vă zic sincer”.
Explicându-și opțiunile de carieră, Ciucu a declarat: „Mie îmi plac funcțiile executive mai degrabă, acestea mă motivează, procesele de management pe care le stăpânesc, chiar și teoria îmi place foarte mult, pentru că practică fără teorie este un nonsens. Am aplicat concepte, îmi place să lucrez și să văd lucruri efective care cresc din munca echipei mele”.
„Deci e foarte puțin probabil să-mi doresc să fiu președintele României, bine, și aceasta este o onoare foarte mare, dar nu este…”, a conchis candidatul PNL.
Avocații lui Călin Georgescu cer CAB să restituie rechizitoriul la PICCJ, deoarece procurorul Remus Popa, șeful SUP PICCJ, care figurează că ar fi confirmat rechizitoriul, a făcut el însuși acte de urmărire penală în dosar.
În plus, semnătura de pe prima pagină a actului de acuzare nu i-ar aparține lui Popa, scrie luju.ro.
Astfel, dosarul pe care procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu de la Parchetul General l-au făcut împotriva lui Călin Georgescu riscă să sară în aer încă din faza de camera preliminară.
Avocații Mircea Sinescu și Lucian Catrinoiu – apărătorii lui Georgescu – solicită Curții de Apel București restituirea rechizitoriului la parchet, pe motiv că verificarea actului de acuzare pentru legalitate și temeinicie a fost efectuată cu încălcarea normelor legale.
Concret, potrivit art. 328 alin. 1 din Codul de procedura penală: „Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet”. În cazul de față, Procurorul General Alex Florența.
În această speță, avocații Sinescu și Catrinoiu invocă două nereguli la Curtea de Apel București. În primul rând, procurorul Remus-Iulian Popa – Șeful Secției de urmărire penală din PICCJ – care figurează că fiind cel care ar fi confirmat rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 – a întocmit el însuși acte de urmărire penală în dosar, fiind autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu, susțin avocații. Or, este evident că niciun procuror nu se poate verifică pe sine însuși.
În al doilea rând, lângă semnătura din dreptul lui Remus Popa a fost scris un „p” de mână – ceea ce poate însemna că altcineva a semnat pentru șeful SUP. În aceste condiții, apărătorii lui Georgescu cer ca Parchetul General să comunice Curții de Apel București numele procurorului a cărui semnătură apare în colțul din dreapta-sus al primei pagini a rechizitoriului.
Lumea Justiției a descoperit că semnătura de pe rechizitoriul lui Georgescu este identică cu cea a procurorului PICCJ Ioan Șandru, adjunctul lui Remus Popa la conducerea SUP.
Dacă se dovedește că semnătura îi aparține lui Ioan Șandru, atunci lucrurile sunt cu atât mai grave, întrucât se încalcă principiul controlului ierarhic consacrat atât de art. 328 alin. 1 CPP, cât și de însăși Constituția României, pentru întregul Minister Public (art. 132 alin. 1).
Avocații Mircea Sinescu și Lucian Catrinoiu au depistat și alte nereguli în actul de acuzare fabricat de către procurorii PICCJ Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, scrie sursa citată.
O instanță de apel din Manhattan a a decis joi că Donald Trump trebuie să beneficieze de o reevaluare a procesului penal din New York privind plata secretă făcută actriței porno Stormy Daniels.
Curtea de Apel a Statelor Unite pentru cel de-al Doilea Circuit a hotărât că instanța inferioară ar fi trebuit să examineze mai atent dacă decizia Curții Supreme din 2024 privind imunitatea prezidențială ar fi trebuit să ducă la excluderea anumitor probe din procesul penal al lui Trump, anunță Reuters.
În mai 2024, un juriu format din 12 membri l-a găsit pe Trump vinovat joi de ascunderea, în documente, a unei plăţi către actrița porno Stormy Daniels, făcută cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale din 2016. Donald Trump voia ca aceasta să păstreze tăcerea despre o presupusă relaţie sexuală pe care ar fi avut-o cu el în 2006.
