MediaFax.ro

Potrivit IPJ Timiș, poliţiştii de la Secția 4 din Timișoara au fost sesizați marți, prin apel la 112, de un bărbat de 41 de ani, cu privire la faptul că fiica sa de 10 ani, ar fi fost înjunghiată, de către mama sa.

Polițiștii deplasați la fața locului i-au identificat pe cei doi părinți, un bărbat de 41 de ani și o femeie de 44 de ani. Fata de 10 ani a fost dusă la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Polițiștii continuă cercetările sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș pentru stabilirea tuturor cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Rușii au împărtășit documentul, care prezenta condițiile Moscovei pentru încheierea războiului, cu înalți oficiali americani la mijlocul lunii octombrie, în preajma întâlniri dinre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodomir Zelenski la Washington, au spus sursele Reuters.

Documentul, o comunicare neoficială cunoscută în limbajul diplomatic sub denumirea de „non-paper”, conținea formulări pe care guvernul rus le-a prezentat anterior la masa negocierilor, inclusiv concesii pe care Ucraina le-a respins, cum ar fi cedarea unei părți semnificative din teritoriul său din est.

Aceasta este prima confirmare că documentul a cărui existență a fost inițial raportată de Reuters în octombrie a fost un element cheie în planul de pace în 28 de puncte.

Departamentul de Stat al SUA și ambasadele Rusiei și Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii ale Reuters.

Casa Albă nu a comentat direct documentul neoficial, dar a citat comentariile lui Trump, care s-a declarat optimist cu privire la progresul planului.

„În speranța finalizării acestui plan de pace, i-am cerut trimisului meu special Steve Witkoff să se întâlnească cu președintele Putin la Moscova și, în același timp, secretarul Armatei, Dan Driscoll, se va întâlni cu ucrainenii”, a spus Trump.

Nu este clar de ce și cum administrația Trump a ajuns să se bazeze pe documentul rus pentru a-și contura propriul plan de pace. Unii înalți oficiali americani care l-au analizat, printre care secretarul de stat Marco Rubio, considerau că cererile formulate de Moscova vor fi probabil respinse categoric de ucraineni, au afirmat sursele.

După prezentarea documentului, Rubio a purtat o convorbire telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în cadrul căreia s-a discutat despre document, au afirmat sursele.

În declarațiile făcute reporterilor la Geneva săptămâna aceasta, Rubio a recunoscut că a primit „numeroase documente neoficiale și alte materiale de acest gen”, fără a da mai multe detalii.

De când planul de pace a fost prezentat pentru prima dată de Axios săptămâna trecută, scepticismul a crescut în rândul oficialilor și legislatorilor americani, mulți dintre ei considerând planul ca fiind o listă de poziții rusești și nu o propunere serioasă.

Cu toate acestea, Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei, avertizând că ar putea reduce asistența militară dacă Ucraina nu semnează.

Planul a fost elaborat, cel puțin parțial, în cadrul unei întâlniri între ginerele lui Trump, Jared Kushner, trimisul special Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, șeful unuia dintre fondurile suverane de investiții ale Rusiei, care a avut loc luna trecută la Miami. Puțini membri ai Departamentului de Stat și ai Casei Albe au fost informați despre această întâlnire, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu acest subiect.

Bloomberg a raportat că Witkoff i-a oferit sfaturi consilierului de rang înalt al Kremlinului, Yuri Ushakov, cu privire la modul în care Putin ar trebui să discute cu Trump. Potrivit transcrierilor convorbirilor telefonice obținute Bloomberg, Ushakov și Witkoff au făcut aluzie la un posibil „plan în 20 de puncte” încă din 14 octombrie. Sfera de aplicare a acestui plan s-a extins aparent în timpul conversațiilor ulterioare cu Dmitriev.

Propunerea SUA, care a luat prin surprindere oficialii de la Washington și din Europa, a declanșat o serie de acțiuni diplomatice pe trei continente. Planul inițial s-a schimbat radical de atunci: nouă dintre cele 28 de puncte inițiale au fost eliminate în urma discuțiilor dintre oficialii de rang înalt din SUA și Ucraina, potrivit ABC News.

Un grup bipartid de senatori americani a declarat sâmbătă că Rubio le-a spus că planul în 28 de puncte nu era un plan al SUA, ci o listă de dorințe a Rusiei, deși Casa Albă și Departamentul de Stat au negat cu vehemență că Rubio l-ar fi caracterizat astfel.

În discuțiile care au urmat, o delegație americană de rang înalt, din care făcea parte și Rubio, a convenit să elimine sau să modifice unele dintre cele mai pro-rusești părți ale planului în cadrul întâlnirilor de la Geneva cu oficiali europeni și ucraineni.

Marți, oficialii ucraineni au declarat că susțin cadrul modificat al acordului de pace care a rezultat în urma ultimelor discuții, dar au subliniat că cele mai sensibile probleme – concesii teritoriale sunt deosebit de controversate – trebuie rezolvate în cadrul unei potențiale întâlniri între Zelenski și Trump.

ANM anunță valori termice peste media perioadei în intervalul 26 noiembrie – 2 decembrie. În sudul și centrul țării, temperaturile vor urca la 10–14°C, iar miercuri și joi se pot atinge chiar 18–20°C, inclusiv pe litoral. În Capitală, sunt prognozate în jur de 12°C.

Contrastul major vine din nordul Moldovei, unde maximele nu vor depăși 3–4°C. De miercuri, temperaturile vor scădea treptat în jumătatea nordică, iar ploile vor deveni tot mai frecvente.

ANM a emis o avertizare de cod galben pentru intensificări ale vântului în Banat, sudul Crișanei, zona litoralului și masivele Meridionale și Occidentale.
Rafalele vor ajunge la 55–65 km/h în zonele joase, iar la altitudini înalte pot depăși 100 km/h.

„Vântul puternic va însoți precipitațiile, ceea ce poate afecta planurile de călătorie pentru 1 Decembrie”, avertizează directorul ANM, Elena Mateescu.

În următoarele zile se vor acumula 20–25 l/mp de precipitații în zonele joase, iar în a doua parte a săptămânii sunt posibile ninsori pe crestele montane.
Autoritățile locale sunt deja în alertă pentru a preveni incidente cauzate de vremea severă.

Prognoza pe termen lung arată o tendință de încălzire pentru finalul de toamnă 2025. Anul trecut, în aceeași perioadă, România se confrunta cu temperaturi mult mai scăzute. Meteorologii explică aceste fluctuații prin dinamica schimbărilor climatice globale.

Cei care plănuiesc excursii sau activități în aer liber sunt sfătuiți să urmărească actualizările meteo și să fie pregătiți pentru schimbări bruște ale vremii, în special în nordul și vestul țării.

Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza. 

Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare. 

Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave. 

Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale. 

Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters. 

China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în  Taiwan, după ce  Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro.

„Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.”

Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”.

„Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen.

China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.

Salvatorii au fost alertați în jurul orei 23:20, ora locală, luni, iar o echipă de căutare și salvare i-a localizat pe doi membri ai grupului, nevătămați, în noaptea de marți, au declarat autoritățile locale, potrivit Le Figaro. Elicopterele au continuat căutările pe tot parcursul nopții și i-au găsit pe ceilalți doi alpiniști dispăruți marți dimineață devreme. Cadavrele lor au fost recuperate în jurul prânzului.

„Putem începe acum procesul de aducere a acestor bărbați acasă la familiile lor”, a declarat inspectorul detectiv Vicki Walker într-un comunicat. „Aș dori să le mulțumesc tuturor celor implicați în operațiunea de salvare. Aceasta este o perioadă dificilă, în special pentru familiile celor doi alpiniști.”

Detectivul a subliniat, de asemenea, că unul dintre alpiniști era cetățean american. La rândul său, Consiliul pentru Siguranța Montană din Noua Zeelandă (o organizație care își propune să reducă accidentele și decesele în activitățile în aer liber din Noua Zeelandă) a declarat într-un comunicat de presă că unul dintre bărbații decedați era un ghid montan calificat la nivel internațional, „un membru respectat și apreciat al comunității ghizilor”. Celălalt era clientul său.

În ultimele decenii, zeci de alpiniști au murit pe Muntele Cook, unde căderile de pietre sunt frecvente, iar avalanșele comune la altitudini mari. Mulți alții au pierit în parcul național din jur, cunoscut pentru munții și ghețarii săi.

Prințul Harry și alte șase nume cunoscute dau în judecată editorii ziarului Daily Mail pentru presupusa colectare ilegală de informații care datează de 30 de ani, potrivit Sky News.

Cazul este în desfășurare din 2022 și este doar unul dintre numeroasele pe care Harry le-a intentat împotriva organizațiilor media din 2019, pentru presupuse încălcări ale vieții private, practici ilegale și relatări false.

Associated Newspapers (ANL) – care publică și The Mail on Sunday și MailOnline, neagă cu tărie orice faptă ilicită.

Un proces complet nu este așteptat să înceapă la Înalta Curte din Londra până în ianuarie, dar o audiere premergătoare procesului, care ajută la gestionarea cazului și la rezolvarea oricăror probleme nerezolvate, este programată să aibă loc miercuri.

Se spune că presupusele acte ilegale au avut loc între 1993 și 2011, inclusiv angajarea de către editor a unor detectivi privați pentru a plasa în secret dispozitive de ascultare în mașini și locuințe și plata unor ofițeri de poliție pentru informații privilegiate.

Când au intentat procesul în 2022, avocații reclamanților au declarat că au luat cunoștință de dovezi „extrem de tulburătoare” care dezvăluiau că fuseseră victime ale unei „activități criminale abominabile” și ale unor „încălcări grave ale vieții private” de către Associated Newspapers.

Associated Newspapers neagă acuzațiile, descriindu-le drept „calomnii absurde” și susține că acțiunea în justiție este „o expediție de pescuit a reclamanților și a avocaților lor”.

Deși Prințul Harry este unul dintre actorii cheie, ca litigiu de grup, el nu este singurul reclamant.

Ceilalți reclamanți sunt: actrița Elizabeth Hurley, actrița Sadie Frost, Sir Elton John și soțul său, regizorul David Furnish, baroneasa Doreen Lawrence, mama lui Stephen Lawrence, fostul politician liberal-democrat Sir Simon Hughes.

Curtea de Casație din Paris va decide dacă o instanță inferioară a avut dreptate să-l condamne pentru finanțare ilegală în campania sa eșuată de realegere din 2012, potrivit AFP.

Dacă condamnarea lui Sarkozy va fi confirmată, acesta va executa o pedeapsă de șase luni, posibil cu o brățară electronică.

Sarkozy a fost președinte cu un singur mandat între 2007 și 2012. El s-a confruntat cu o serie de provocări legale de când a părăsit funcția.

Audierea de miercuri este ultima sa șansă de a scăpa de o a doua condamnare. Fostul președinte a fost trimis la închisoare luna trecută într-un caz separat, legat de o campanie electorală anterioară.

În acel proces, Sarkozy, în vârstă de 70 de ani a fost găsit vinovat că le-a permis consilierilor să încerce să colecteze bani pentru candidatura sa la președinție din 2007 de la liderul libian Moamar Gaddafi.

Cele 20 de zile petrecute după gratii l-au transformat în primul lider francez de după război care a ispășit o pedeapsă cu închisoarea. A fost ulterior eliberat pe 10 noiembrie, sub supraveghere judiciară, în așteptarea unui apel și în acel caz.

Cazul analizat miercuri se concentrează pe acuzațiile conform cărora partidul de dreapta al lui Sarkozy a colaborat cu o firmă de relații publice, Bygmalion, pentru a ascunde costul real al candidaturii sale la realegere din 2012.

Procurorii au declarat că Sarkozy a cheltuit aproape 43 de milioane de euro  pentru campania sa din 2012. Acest lucru reprezină aproape dublu față de suma permisă de 22,5 milioane de euro.

Spre deosebire de coinculpații săi, el nu a fost implicat în sistemul de facturare dublă. Despre sistem se presupune că este folosit pentru acoperirea costurilor. Dar a fost tras la răspundere în calitate de beneficiar al finanțării ilegale a campaniei electorale, în calitatea sa de candidat.

Sarkozy a negat „orice responsabilitate penală” în acest caz, denunțând acuzațiile drept „minciuni”.

O curte de apel inferioară a confirmat în februarie anul trecut condamnarea sa în acest caz. Totuși Curtea de Casație ar putea dispune o rejudecare a procesului dacă apelul este considerat valid.

Hakyung Lee, din Noua Zeelandă, care a fost găsită vinovată în septembrie de uciderea șocantă a lui Yuna Jo, în vârstă de opt ani, și a lui Minu Jo, în vârstă de șase ani, trebuie să petreacă cel puțin 17 ani în spatele gratiilor înainte de a fi eligibilă pentru eliberare condiționată, potrivit BBC.

Lee, în vârstă de 45 de ani, a susținut că era nebună în momentul crimelor din 2018. Acestea au avut loc la scurt timp după moartea soțului ei. Judecătorul Înaltei Curți, Geoffrey Venning, a declarat că sănătatea mintală a lui Lee a jucat un rol în acest caz. Totuși, consideră că acțiunile ei au fost calculate.

Rămășițele copiilor au fost descoperite abia în 2022 de către un cuplu care a câștigat o licitație pentru conținutul unui depozit abandonat din Auckland.

În timpul unui proces care a durat mai mult de două săptămâni, avocații apărării lui Hakyung Lee au declarat instanței că sănătatea ei mintală s-a deteriorat după moartea lui Jo, soțul ei. Așa a ajuns să creadă că este mai bine ca restul familiei să moară împreună.

Lee a încercat să se sinucidă și să-și ucidă copiii, administrându-le o doză de antidepresiv. L-a  amestecat în suc, dar a greșit doza și s-a trezit constatând că copiii ei erau morți, au declarat avocații ei.

Procurorii au susținut că acțiunea lui Lee a fost „un act egoist menit să se elibereze de povara creșterii copiilor”.

După crime, Lee și-a schimbat numele și a părăsit Noua Zeelandă. A fost arestată în Coreea de Sud – unde s-a născut – în septembrie 2022 . A fost extrădată înapoi în Noua Zeelandă, mai târziu, în acel an.

Pentagonul a confirmat vizita în Republica Dominicană , care are loc în contextul în care președintele Donald Trump își intensifică presiunile asupra omologului său venezuelean și inamicul său, Nicolas Maduro, acuzat de Washington că ar conduce un cartel de droguri, potrivit France24.

Biroul lui Hegseth a anunțat marți că acesta se va întâlni cu președintele dominican Luis Abinader, cu ministrul său al apărării și cu alți membri ai cabinetului „pentru a consolida relațiile în domeniul apărării și a reafirma angajamentul Americii de a apăra patria, de a proteja partenerii noștri regionali și de a asigura stabilitatea și securitatea în America”.

Anunțul a venit la o zi după ce Statele Unite au desemnat un presupus cartel de droguri venezuelean, Cartel de los Soles (Cartelul Soarelui), drept organizație teroristă străină.

Acest anunț vine în contextul în care China, care revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, intensifică presiunea militară și politică asupra arhipelagului, potrivit Le Figaro.

În august, Lai Ching-te și-a exprimat speranța că cheltuielile militare vor ajunge la 5% din produsul intern brut până în 2030.

„Acest program major nu numai că va finanța achiziții semnificative de arme noi din partea Statelor Unite, dar va spori considerabil și capacitățile Taiwanului ”, a subliniat el în editorialul publicat marți. „Scopul nostru este, așadar, să consolidăm descurajarea, făcând ca orice decizie a Beijingului de a utiliza forța să fie mai costisitoare și mai incertă.”

Pentru 2026, Taipei propune un buget militar de 949,5 miliarde de dolari noi taiwanezi (30,25 miliarde de dolari americani). Reprezentând 3,32% din PIB, această cifră depășește pragul de 3% pentru prima dată din 2009, conform datelor guvernamentale.

„Vom continua să căutăm oportunități de dialog, reiterând în același timp faptul că democrația și libertatea noastră nu sunt negociabile”, a scris Lai Ching-te.

Încă din vremea lui Abraham Lincoln, președinții au cruțat ocazional o pasăre norocoasă de la a deveni cină, deși ceremonia nu a devenit o tradiție anuală până când John F. Kennedy nu a oficializat-o în 1963, potrivit France24.

VIP-urile cu pene din acest an – Waddle și Gobble din Carolina de Nord – erau menite să fie vedetele unui moment festiv.

Însă, Donald Trump i-a atacat pe democrați, a fost indignat de infracțiuni și chiar a reînviat o teorie a conspirației despre procesul de grațiere a curcanilor al lui Joe Biden.

Președintele s-a concentrat asupra orașului Chicago, declarând încă o dată că ar putea face curățenie în criminalitatea din al treilea oraș ca mărime din America dacă guvernatorul statului Illinois, J.B. Pritzker – pe care l-a numit „gras neîndemânatic” – i-ar permite să desfășoare trupe federale.

Apoi a venit lovitura cu Biden: Trump a susținut că oficialii americani au efectuat o „anchetă foarte riguroasă” și au descoperit că grațierea acordată curcanului de anul trecut nu a fost semnată de președintele de atunci, ci de un autor al poliției – ceea ce a invalidat totul.

Nici păsările nu au fost scutite de la a deveni recuzită politică. Trump a meditat cu voce tare despre numirea Waddle și Gobble după liderii democrați Chuck Schumer și Nancy Pelosi – înainte de a se abține.

„Mi-am dat seama că nu i-aș ierta. Nu i-aș ierta niciodată pe cei doi oameni”, a spus el acid.

Apoi s-a îndreptat spre economie, dezlănțuind o rafală de statistici atent selecționate.

„Prețurile ouălor au scăzut cu 86% din martie”, a declarat el. „Iar benzina va ajunge în curând la aproximativ 2 dolari pe galon.” De asemenea, s-a lăudat că a realizat cele mai mari reduceri de taxe din istorie.

Deși prețurile ouălor au scăzut de la recordurile înregistrate, costurile alimentelor continuă să crească în general. Media națională pentru benzină este de 3,10 dolari – puțin mai mare decât anul trecut în aceeași perioadă, potrivit grupului de servicii auto AAA.

Iar Legea „One Big Beautiful Bill” – care extinde prevederile legii fiscale din 2017 a lui Trump – se clasează aproximativ ca a șasea cea mai mare reducere de impozite din istorie, nu cea mai mare.

Păsările au fost selectate de studenții din Carolina de Nord printr-un vot online și se vor retrage acum la o viață confortabilă acasă, după grațiere.

Într-o luptă dintre echipele clasate pe locul doi în Premier League și La Liga, Chelsea a ieșit învingătoare categorică datorită golurilor marcate de Estevao, în vârstă de 18 ani, și Liam Delap, după ce un autogol al lui Jules Kounde le-a adus câștigătoarei Ligii Campionilor din 2021 avantaj în prima repriză, potrivit AFP.

Oaspeții au jucat puțin peste jumătatea meciului cu un jucător în minus, după eliminarea căpitanului Ronald Araujo pentru două abateri care au dat naștere unui cartonaș galben chiar înainte de pauză.

Victoria a propulsat Chelsea pe locul cinci în clasamentul fazei ligii, cu 10 puncte.

Forțele israeliene vor transfera cadavrul la Centrul Național de Medicină Legală din Tel Aviv pentru identificare, potrivit BBC.

Anterior, PIJ și Hamas au anunțat că trupul unui ostatic israelian a fost găsit luni în centrul Gazei.

Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a avertizat că privește „cu severitate întârzierea transferului imediat” al corpului, spunând că aceasta constituie o „încălcare suplimentară” a acordului de încetare a focului din Gaza, încheiat acum șase săptămâni.

„Inimile noastre sunt alături de ei în această oră dificilă”, a adăugat acesta. „Eforturile de a ne returna ostaticii sunt continue și nu vor înceta până când nu va fi returnat ultimul ostatic.”

În cadrul primei faze a acordului de încetare a focului mediat de SUA, care a intrat în vigoare pe 10 octombrie, Hamas a fost de acord să returneze cei 20 de ostatici israelieni în viață și trupurile celor 28 de ostatici israelieni și străini morți, aflați încă în Gaza, în termen de 72 de ore.

Toți ostaticii în viață au fost eliberați pe 13 octombrie în schimbul a 250 de prizonieri palestinieni și 1.718 deținuți din Gaza.

Până în prezent, au fost predate rămășițele a 22 de ostatici israelieni morți, împreună cu cele a trei ostatici străini – unul thailandez, unul nepalez și unul tanzanian.

În schimb, Israelul a predat cadavrele a 330 de palestinieni uciși în timpul războiului.

Conform raportului, trimisul special Steve Witkoff a vorbit cu Iuri Ușakov, un diplomat rus, pe 14 octombrie, potrivit Sky News.

Bloomberg relatează că discuția a durat aproximativ cinci minute, iar în cadrul ei, Witkoff i-a dat lui Ușakov sfaturi despre cum ar trebui Putin să abordeze subiectul păcii în Ucraina cu Trump.

Se susține că îndrumările sale au inclus sugestia ca Moscova să organizeze o convorbire Trump-Putin înainte ca Zelenski să viziteze Casa Albă săptămâna următoare.

Bloomberg relatează că Witkoff a declarat:

„Zelenski vine la Casa Albă vineri. Voi merge acolo pentru că vor să fiu acolo, dar cred că, dacă este posibil, vom avea convorbirea cu șeful dumneavoastră înainte de întâlnirea de vineri.”

Se adaugă că Witkoff i-a sugerat, de asemenea, lui Putin să-l felicite pe Trump pentru eforturile sale de pace în Orientul Mijlociu.

Autoritățile franceze au arestat trei persoane sub suspiciunea de spionaj în favoarea Rusiei și de promovarea propagandei sale de război, în cadrul unei anchete privind o asociere franco-rusă, au anunțat marți procurorii, potrivit France24.

Arestările au loc în contextul în care temerile privind interferența Rusiei în Europa sunt la cote maxime, capitalele occidentale acuzând serviciile de spionaj ale Moscovei, în timp ce campania militară a Kremlinului în Ucraina se prelungește.

Unul dintre cei reținuți, un bărbat rus în vârstă de 40 de ani, a fost văzut pe imagini de supraveghere video în septembrie lipind afișe pro-ruse pe Arcul de Triumf din Paris, a declarat biroul procurorului orașului.

Bărbatul a raportat apoi telefonic șefei asociației, SOS Donbass, o femeie în vârstă de 40 de ani, suspectată de oficialii francezi de contraspionaj că încerca să obțină informații economice de la directorii unor companii franceze.

Femeia, născută în Rusia, se afla pe radarul serviciului de informații francez, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI), cel puțin de la începutul anului.

După ce DGSI a detectat „acțiuni susceptibile de a prejudicia interesele fundamentale ale națiunii” legate de ea, în martie a fost numit un magistrat de instrucție pentru a investiga diverse infracțiuni suspectate, inclusiv „complicitate cu o putere străină”, care se pedepsește cu 10 ani de închisoare.

SOS Donbass se prezintă ca o organizație umanitară care oferă ajutor civililor din regiunea Donbas de est a Ucrainei, care se află parțial sub controlul Moscovei.

A treia persoană aflată în arest este un bărbat în vârstă de 63 de ani, născut în suburbia Seine-Saint-Denis din nordul Parisului.

Un al patrulea suspect, în vârstă de 58 de ani, a evitat arestul preventiv, dar a fost plasat sub supraveghere strictă și obligat să se prezinte la secția de poliție o dată pe săptămână.

Rapperul francez Naps va fi judecat între 16 și 19 februarie de tribunalul penal departamental, fiind suspectat că a violat o femeie în timp ce aceasta dormea ​​în toamna anului 2021 la  Paris, a aflat AFP marți dintr-o sursă judiciară. Naps, al cărui nume real este Nabil Boukhobza și cunoscut pentru piesa sa de succes „La kiffance”, neagă acuzațiile, potrivit Le Figaro.

Cazul a început în octombrie 2021, în urma plângerii unei tinere care, potrivit parchetului din Paris, a explicat că își petrecuse seara precedentă într-un local din arondismentul 9 al capitalei, apoi fusese invitată împreună cu niște prieteni la masa rapperului. Aceștia l-au urmat apoi până la camera sa de hotel din apropierea Garei Lyon, care a fost eliberată treptat de prietenii rapperului . Tinerele au adormit, iar una dintre ele a declarat că a fost trezită de un act sexual la care nu își dăduse consimțământul, a continuat parchetul.

Liderul de la Casa Albă a confirmat că i-a cerut lui Steve Witkoff, trimisul său special, să se deplaseze la Moscova pentru a discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a finaliza planul de pace.

Potrivit mesajului publicat pe platforma Truth Social, misiunea lui Witkoff va avea loc concomitent cu o serie de consultări desfășurate cu partea ucraineană. Trump a precizat că secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, va conduce delegația americană în discuțiile cu oficialii de la Kiev.

Trump a subliniat că documentul de lucru, denumit „planul de pace inițial în 28 de puncte”, a fost „perfecționat” pe baza contribuțiilor primite de la ambele tabere. Cu doar câteva puncte rămase în dezacord, Washingtonul speră să definitiveze propunerea cât mai curând, în condițiile în care negocieri discrete au avut loc deja la Abu Dhabi.

Dan Driscoll s-a întâlnit luni și marți cu reprezentanți ai Federației Ruse în Emiratele Arabe Unite, într-o rundă de discuții menită să reducă tensiunile și să apropie pozițiile celor două părți. Aceste întâlniri fac parte din efortul mai amplu coordonat de administrația Trump pentru a obține un acord acceptabil pentru Moscova și Kiev.

În mesajul său, președintele a precizat că va fi informat permanent de echipa sa de top, formată din vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet Susie Wiles.

Trump a mai declarat că este dispus să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin, însă doar „când acordul de încheiere a acestui război va fi final sau în etapa finală”.

Acest lanț de contacte diplomatice marchează unul dintre cele mai ferme demersuri ale Washingtonului din ultimele luni pentru a obține un cadru de pace durabil, în contextul în care planul de pace SUA Rusia Ucraina pare să intre în faza decisivă.

În majoritatea regiunilor populate ale lumii, poluarea luminoasă a acoperit cerul nopții, iar spectacolul stelelor a devenit aproape imposibil de observat cu ochiul liber. Totuși, încă există câteva zone în care întunericul natural nu a fost înghițit de luminile orașelor.

Astrofizicianul și fotograful spaniol Jordi Busqué a călătorit pe mai multe continente pentru a documenta ultimele 11 sanctuare ale stelelor. Sunt locuri rare, în care cerul nocturn își păstrează splendoarea de altădată.

Fascinația lui Busqué pentru cerul înstelat a început în copilărie, într-un mic sat din Spania. „Era atât de multe stele încât nu puteam distinge constelațiile. Simțeam că sar într-o rachetă și plec în spațiu”, povestește astrofizicianul, citat de BBC.

Uimirea de atunci îl însoțește și astăzi în expedițiile sale, spune Busqué.

În deșertul Atacama din Chile, unul dintre cele mai uscate locuri de pe Pământ, el a surprins un arc panoramic al Căii Lactee la aproape 4.000 de metri altitudine. „Aici nu există nori pe timpul noapții, un detaliu esențial dacă vrei să fotografiezi stelele”, a explicat astrofotograful.

În Bolivia, în mijlocul uriașilor cactuși andini, Busqué a fotografiat Marele Nor al lui Magellan, o galaxie pitică vizibilă doar din emisfera sudică. „Când ești în locuri cu adevărat întunecate, poți vedea galaxii cu ochiul liber”, spune el, subliniind cât de rară a devenit această experiență și de ce numește aceste locuri sanctuare.

În deșerturile de sare ale Altiplano-ului bolivian, la aproape 3.700 de metri altitudine, Busqué a surprins și lumina zodiacală – o strălucire slabă, triunghiulară, produsă de lumina Soarelui reflectată de particulele de praf din sistemul solar. „Doar primăvara și toamna se ridică aproape vertical”, a explicat el. În tradiția musulmană, fenomenul este cunoscut drept „falsul răsărit”, deoarece poate fi confundat cu zorii adevărați în nopțile întunecate deșertice.

Într-o oază din Deșertul Sahara, Busqué a fotografiat forme difuze asemănătoare unor nori, vizibile cu ochiul liber. Galileo a descoperit în 1610 că acești „nori” sunt alte sanctuare cerești, roiuri dense de milioane de stele. Pe coasta atlantică a Marocului, a surprins o strălucire foarte fină produsă de lumina stelelor, mai puternică spre mare decât spre uscat – lumină folosită de puii de broască țestoasă pentru a se orienta către ocean. Poluarea luminoasă îi derutează însă, făcându-i uneori să meargă în direcția opusă.

Un alt moment unic a găsit pe coasta Țării de Foc, în Argentina. Stelele se reflectau într-o oglindă de apă lăsată în urmă de maree. „În unele locuri, aproape simți că poți atinge stelele”, a mărturisit spaniolul îndrăgostit de cerul nopților.

Pentru a surprinde imaginea celebrului Cerro Torre din Patagonia, a trebuit să revină de trei ori, din cauza norilor care acoperă aproape permanent vârful. Fotografia nu redă numai muntele, ci și diversitatea culorilor de pe cer. „Stelele mai roșii sunt mai reci și mai bătrâne decât cele albastre”, a explicat astrofizicianul.

Cerro Torre este un vârf muntos spectaculos din Anzii Patagonici, aflat la granița dintre Argentina și Chile. Considerat unul dintre cei mai dificili munți din lume, Cerro Torre impresionează prin pereții săi aproape verticali, acoperiți de gheață și sculptați de vânturile puternice ale Patagoniei.

În Europa, locurile complet ferite de poluarea luminoasă sunt din ce în ce mai rare. În zonele montane ale Pirineilor, însă, o parte a cerului rămâne încă întunecată. Acolo, Busqué a realizat o fotografie într-un cimitir, surprinzând „senzația de eternitate” pe care ți-o dă contemplarea stelelor.

În alt colț al lumii, pe întinderea de sare Uyuni din Bolivia, și-a făcut un autoportret întins pe sol. „Când stai culcat într-un loc fără copaci și fără obiecte înalte, vezi doar stele și e foarte ușor să îți imaginezi că plutești în spațiu sau pe suprafața Lunii”, spune el.

De la Maroc la Patagonia și de la Canare la Altiplano, fotografiile lui Busqué arată cerul așa cum îl contempla omenirea în urmă cu sute de ani. Vast, profund și copleșitor, înainte ca poluarea luminoasă să îl estompeze.

Jordi Busqué călătorește prin lume ca fotograf documentarist și comunicator științific în căutarea ultimelor locuri de pe Pământ unde încă poți vedea nopți cu adevărat întunecate și pline de stele.

Judecătorii Curții Supreme au hotărât ca Jair Bolsonaro să fie plasat într-o unitate a poliției federale din Brazilia, unde se află deja în custodie. Fostul președinte a fost arestat sâmbătă, după ce a recunoscut că a deteriorat brățara electronică pe care o purta în perioada de arest la domiciliu.

Bolsonaro a susținut că medicamentele pe care le ia i-ar fi indus „halucinații” și „paranoia”, făcându-l să creadă că dispozitivul era folosit pentru a-l spiona, scrie The New York Times.

Echipa sa juridică a cerut anterior ca el să execute pedeapsa la domiciliu, invocând probleme medicale cauzate de atacul cu cuțitul din 2018.

Totuși, încălcarea regulilor privind monitorizarea electronică a dus la respingerea cererii. Avocații intenționează să revină cu noi documente medicale pentru a cere din nou mutarea în arest la domiciliu.

În septembrie, Curtea Supremă l-a condamnat pe Bolsonaro și pe alți șapte colaboratori pentru organizarea unui complot menit să anuleze rezultatul alegerilor, să dizolve Curtea Supremă și să acorde armatei puteri extinse.

Procurorii susțin, de asemenea, că planul includea tentative de asasinat la adresa președintelui ales Luiz Inácio Lula da Silva și a unui judecător al Curții Supreme. Bolsonaro neagă acuzațiile și afirmă că a încercat doar să conteste rezultatul alegerilor prin mijloace constituționale.

Analiștii consideră că Bolsonaro ar putea rămâne relativ puțin timp în închisoare, înainte de a primi aprobarea de a executa restul pedepsei la domiciliu, în special dacă starea de sănătate îi provoacă complicații.

Cazuri similare au existat în trecut, precum cel al fostului președinte Fernando Collor, transferat rapid în arest la domiciliu.