Potrivit unor informații publicate de Gândul, liderii partidelor pro-europene, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi căzut de acord asupra unei formule comune de guvernare, în urma negocierilor purtate cu președintele Nicușor Dan.
Sursele consultate de Gândul susțin că „Ilie Bolojan va fi noul premier al României”. Numirea sa urmează să fie oficializată în curând, iar prima ședință de guvern este programată pentru 20 iunie.
Dacian Cioloș, fost comisar european și apropiat al lui Bolojan, va conduce Ministerul Afacerilor Externe. „Dacian Cioloș ar fi fost dorit de Ilie Bolojan în noul executiv”, scrie Gândul.
PNL va prelua Ministerul Finanțelor prin Bogdan Huțucă, fost vicepreședinte ANAF și actual președinte al comisiei de Buget-Finanțe din Parlament. Portofoliul devine esențial în contextul măsurilor fiscale ce vizează reducerea deficitului bugetar asumat în PNRR, sub presiunea Comisiei Europene.
Daniel David va continua la ca Ministru al Educației.
În urma negocierilor, Sorin Grindeanu va prelua conducerea Camerei Deputaților.
„Sorin Grindeanu urmează să preia șefia Camerei Deputaților în urma negocierilor purtate la Cotroceni”, notează sursele Gândul.
Radu Marinescu (PSD) va rămâne la Ministerul Justiției. Transporturile vor rămâne tot la PSD, cu Marian Neacșu sau Ciprian Șerban ca variante în discuție. Social-democrații vor primi și o funcție de vicepremier.
Negocierile cu președintele Nicușor Dan au inclus și conducerea serviciilor de informații. Potrivit Gândul,
„SIE a revenit la PSD, iar SRI la PNL”, spun sursele.
Noua formulă guvernamentală urmează să fie prezentată oficial în perioada imediat următoare.
Articolul PSD, PNL, USR și UDMR ar fi ajuns la o înțelegere cu Nicușor Dan. Ilie Bolojan, premier. Cioloș la Externe. SRI revine PNL, SIE la PSD apare prima dată în Mediafax.
Titus Corlățean, postare acidă pe Facebook, despre ultima achiziție în PSD – senatorul POT, Paul Ciprian Pintea, care scrisese în CV că studiază la site-uri matrimoniale.
Potrivit acestuia, PSD se află într-un punct extrem de sensibil, în care este amenințat chiar cu dispariția lui din viața politică.
„Cred că s-a depășit linia roșie!
Fac politică de 24 de ani, înțeleg foarte multe, chiar și unele (nu toate!) compromisuri. Înțeleg si nevoia de creare de majorități sau mai mult confort la voturile din Parlament, mai ales în configurația complicată și fracturată rezultată din babilonia generată de turul I la prezidențiale în 24 noiembrie 2024 și ulterior votul pentru noul Parlament din 1 decembrie 2024.
Dar…cred că unii se duc prea departe în PSD! Racolarea unui senator de la un alt partid, racolare ce generează PSD-ului, partid care și așa suferă din cauza traumelor grave cauzate de greșelile grave de la Kiseleff din campaniile tocmai încheiate (lucruri peste care s-a pus de altfel batista pe țambal și nu au fost discutate serios în partid, nu mai vorbesc de responsabilitati), o imagine de tot mai mare mediocritate, cu noi soldați de strânsură, agramați si rudimentari (nu contează că omul poate avea un caracter bun în realitate, nu știu.. ), care beneficiază si de un proces pe rol, ne duce în profunzimea DERIZORIULUI!
Muncesc pentru acest partid de 24 de ani, așa cum am muncit pentru România de 31 de ani.
Refuz să fiu umilit!
Mă voi opune categoric, așa cum știu și pot eu, unei astfel de direcții! Și știu că nu voi fi singur!
Un singur îndemn către colegii de la Kiseleff, fie ei si interimari: treziti-vă, până nu moare acest partid fundamental pentru România numit PSD”!
Senatorul POT a ajuns în PSD împreună cu alți colegi de la AUR.
Acesta are și o condamnare la activ și două dosare penale.
Articolul Titus Corlățean reacționează pe Facebook împotriva noilor achiziții ale PSD apare prima dată în Mediafax.
Platforma TikTok interzice hashtagul „skinnytok”, care direcționa utilizatorii către conturi cu conținut care „idolatriza slăbirea extremă”. Conținutul asociat acestui hashtag includea rutine de sport și nutriție ale altor utilizatori, potrivit BBC.
Reprezentanții platformei au spus că au luat decizia să blocheze rezultatele de căutare ale acestui hashtag, pentru că „devenise vinovat pentru conținutul de slăbire nesănătoasă”.
În locul acestor video-uri, acum, utilizatorii sunt redirecționați către resurse de sănătate mintală.
Mai mulți specialiști în domeniu au salutat acest demers, pe care l-au clasificat drept „periculos”.
Hashtagul „skinnytok” are mai mult de 500 000 de postări asociate, postări care „glorifică slăbitul și malignizează luarea în greutate”.
O nutriționistă din Franța, Carole Copti, a declarat: „Pacienții sunt complet îndoctrinați, iar consultația mea de 45 de minute nu poate face față orelor de scrolling pe TikTok”.
Franța este, de altfel, o țară în care acest hashtag a făcut o carieră impresionantă.
Este și motivul pentru care ministrul Digitalizării de aici a salutat și el decizia TikTok. Decizie care a fost luată la presiunile Comisiei Europene.
Într-o declarație oficială, executivii TikTok au spus că „vor continua să restricționeze video-urile conturilor de adolescenți și să livreze sfaturi de sănătate și informații utile în căutările de pe TikTok”.
Nu este, de altfel, prima oară când TikTok este „forțat” să ia atitudine față de conținutul referitor la imagine.
În martie, a blocat un filtru viral, „chubby filters”, care-i făcea pe utilizatori să pară grași.
Articolul TikTok restricționează hashtag-ul viral „skinnytok”, la presiunile Comisiei Europene apare prima dată în Mediafax.
Despre atacurile ucrainene asupra aerodromurilor rusești, știu cu toții, așa cum am mai spus, nu este vorba de operațiuni militare, ci de operațiuni teroriste, și când zic teroriste, nu spun în sensul peiorativ al cuvântului, ci terorist, adică presupune infiltrare.
Ce au făcut, chiar dacă a făcut statul ucrainean, poate să facă orice organizație, orice alt stat, nu e operațiune militară. Operațiunea militară era dacă ei trimiteau, nu știu, niște rachete sau avioane, ei și începeau un război.
Reacția Rusiei s-a lăsată așteptată, a fost mai prudentă decât am crezut până acum. Vladimir Putin a spus că e o dovadă că nu se poate discuta cu o țară teroristă, deci e clar că discuțiile de pace s-au dus dracului. Țărele occidentale, liderul occidental, nu au zis nimic.
Sigur, în afară de Zelenski, a țopăit și a fost bucuros, dar liderii occidentali nu puteau să salute o asemenea operație, că pot fi oricând ei. Oricând poți să arunci în aer Luvru. Deci vorbim de atac cu drone.
Că la Luvru e Monalisa și Monalisa zâmbește și enervează, nu știu, pe iranieni, am dat un exemplu.
Pe toti ne-am mirat până acum tăcerea lui Trump. Trump care scrie pe rețeaua sa socială orice și când se întoarce pe o parte la altă, când doarme, s-a întors pe o parte la altă, a zis, aoleu, mă duc să scriu pe rețeaua mea de socializare, dar de data asta n-a spus nimic.
A fost ceva, o declarație a purtătorului, de la Casa Albă, dar în care a zis că Trump nu ar fi fost informat. Și a venit deodată, în seara aceasta, o postare de-a lui Trump, pe rețeaua sa de socializare, care zice, „Tocmai am încheiat convorbirea telefonică cu președintele Rusiei Vladimir Putin, convorbirea a durat aproximativ o oră și 15 minute, a fost și translatorul, am discutat despre atacul Ucrainei asupra avioanelor rusești ancorate, precum și despre diverse alte atacuri care au avut loc de ambele părți. A fost o conversație bună, dar nu o conversație care va duce la pace imediată. Președintele Putin a spus și foarte ferm că va trebui să răspundă la atacul recent asupra aerodromului”.
Se termină partea cu Ucraina și o parte serioasă este consacrată, așa cum au fost și discuțiile, negocierilor cu Iranul, sunt negocieri americano-iraniene, în legătură cu arsenalul nuclear al Iranului, Israelul face presiuni să facă un atac asupra acestui complex nuclear, Trump merge pe varianta păcii, el e cu pacea.
De ce a vorbit cu Putin? Pentru că Federația Rusă are cu Coreea și cu Iranul un parteneriat militar, alianță militară de asistență militară reciprocă, deci dacă America atacă Iranul, sau Israelul, rușii sunt obligați printre altele să intervină. Președintele Putin a sugerat că va participa la discuțiile cu Iranul, și că ar putea poate să fie de ajutor pentru a ajunge la o concluzie rapidă, cică i-ar fi zis lui Putin că Iranul nu poate avea o armă nucleară și în această privință cred că au fost de acord.
Deci putem să spunem că această convorbire a fost consacrată acestei crize cu Iranul. Dar, dacă mă uit la ce zice despre afacerea cu ucrainenii, te-ai fi așteptat ca după ce a zis că Putin a spus și foarte ferm că va trebui să răspundă la atacul recent, eu l-am îndemnat să fie prudent sau, nu știu, să aibă milă de ucraineni, sau i-am atras atenția politicos că pacea s-a dus dracului. Faptul că zice, a spus și foarte ferm că va trebui să răspundă la atacul recent asupra aerodromului lor, și că e limpede că aceste atacuri nu vor duce la o pace imediată, arată, cel mult, un Trump resemnat.
Adică Putin a zis probabil foarte clar, că nu se poate să nu reacționăm și sunt aproape sigur că el a zis, bă, te înțeleg, și eu aș fi făcut la fel. Deci, cred că ăsta este un fel de dezlegare, un fel de, cum să spun, acceptare. S-a resemnat. N-a reacționat, a fost de acord cu Putin că trebuie să răspundă la atacul recent.
Deci a fost de acord că are dreptate.
Articolul Ion Cristoiu: Donald Trump l-a înțeles pe Putin că Rusia trebuie să răspundă ferm la atacurile ucrainene asupra aeroporturilor. În urma convorbirii cu președintele rus, Donald Trump pare să se fi resemnat în fața escaladării războiului în loc de încheierea păcii apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Europeană avertizează că alegerile parlamentare din toamnă din Republica Moldova ar putea deveni o țintă directă pentru acțiuni hibride din partea Rusiei.
Declarația a fost făcută de Kaja Kallas, șefa diplomației europene, în cadrul celui de-al nouălea Consiliu de Asociere Republica Moldova – UE, desfășurat miercuri la Bruxelles, informează Radio Chișinău.
„Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor constitui o ţintă în războiul hibrid purtat de Moscova. Rusia va încerca, cel mai probabil, să influenţeze votul prin bani şi dezinformare”, a afirmat Kallas. „Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să-şi decidă singuri viitorul, fără nicio interferenţă din exterior. Tocmai de aceea extindem mandatul şi amploarea misiunii de parteneriat a Uniunii Europene pentru a sprijini rezilienţa ţării”, a declarat Kallas.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că Uniunea Europeană tratează Republica Moldova ca parte a „familiei europene” și își asumă sprijinul deplin în procesul de aderare.
În contextul apropiatului scrutin, Kos a precizat că Uniunea va contribui cu sprijin tehnic și politic, pentru ca alegerile să se desfășoare în mod liber și corect.
„Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene şi deja sunteţi trataţi ca un membru al familiei noastre, puteţi să vă bizuiţi pe noi pentru a vă însoţi şi ajuta”, a afirmat comisarul european pentru extindere, subliniind că Uniunea Europeană va ajuta Chişinăul pentru „a asigura alegeri libere, corecte, pentru a proteja spaţiul cibernetic şi a contracara propaganda rusă”.
„Aşteptăm cu interes să continuăm să lucrăm pentru a vă pregăti locul în Uniunea Europeană ca un membru egal, respectat, în pace, securitate şi prosperitate”, a menţionat Marta Kos.
Articolul Kaja Kallas: Alegerile din Republica Moldova, vizate de Rusia prin război hibrid apare prima dată în Mediafax.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus din nou un armistițiu în timpul căruia să se negocieze o întâlnire cu liderul rus, Vladimir Putin. Propunerea a fost făcută miercuri. În trecut, propunerile asemănătoare au fost respinse.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus implementarea unui armistițiu până la organizarea unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin.
„Propunerea mea, pe care cred că partenerii noștri o pot susține, este să convenim asupra unui armistițiu cu rușii până la întâlnirea liderilor. În acel moment, oamenii vor înțelege că națiunile, Europa, Ucraina și întreaga lume au șansa de a pune capăt războiului”, a declarat Zelenski la o conferință de presă organizată la Kiev, potrivit Reuters.
Zelenski a mai spus că Ucraina ar fi „recunoscătoare” dacă președintele american Donald Trump va susține ideea.
Rusia a respins solicitările ucrainene și occidentale de a se încheia un armistițiu, afirmând că trebuie îndeplinite anumite condiții.
Miercuri, președintele rus Vladimir Putin a reiterat poziția Moscovei conform căreia orice armistițiu ar fi folosit de Ucraina pentru a achiziționa mai multe arme occidentale.
De asemenea, Putin a pus la îndoială rostul discuțiilor de pace, acuzând Ucraina că a ordonat atacuri asupra podurilor din Rusia.
Articolul Zelenski propune din nou un armistițiu în timpul căruia să se negocieze o întâlnire cu Putin apare prima dată în Mediafax.
AUR anunță că nu susține măsurile de austeritate discutate de partidele aflate la guvernare.
Nu taxarea românilor este soluția, ci o reducere a cheltuielilor de funcționare a statului, a transmis reprezentantul AUR, Petrișor Peiu.
Mesajul liderului senatorilor AUR a fost trimis prin intermediul unui comunicat de presă.
„Ceea ce a făcut actuala coaliție, aflată încă în funcție și care probabil va fi și după ce se instalează noul guvern, a fost să crească veniturile prin creșterea impozitului pe venit și a celor asimilate, cel pe dividende, și prin scăderea pragului la microintreprinderi, și în același timp să continue să crească în cheltuieli.(…) Se pare că filozofia care va sta la baza noului guvern și a noi coaliții este tot de creștere a sarcinii fiscale.
Se are în vedere creșterea TVA, se are în vedere creșterea accizelor, se are în vedere creșterea cotei reduse a TVA, mai ales în domeniul HoReCa și alimentar, și se are, de asemenea, în vedere creșterea impozitului pe venit, a impozitului pe profit și a impozitului asimilat celui pe venit, adică acelui pe dividende. Nu vorbește nimeni de o reducere concretă a cheltuielilor. Ori aici avem soluții total diferite față de actuala coaliție, care probabil, repet, va fi și viitoarea coaliție”, a declarat Petrișor Peiu.
AUR mai susține că a propus măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor la stat, fără ca veniturile cetățenilor să fie afectate în mod direct. Este vorba despre reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salarizarea sau bunuri și servicii, dar și eliminarea treptată, pe parcursul a cinci ani, a facilităților fiscale pentru patru categorii de lucrători: industrie, construcții, industria alimentară și agricultură.
Ce sugestii de reducere a fiscalității are AUR„Propunem reducerea birocrației statului. Propunem comasarea de agenții, exemplul pe care îl dăm tot timpul este faptul că propunem ca ANCOM-ul și ANRE-ul să se desființeze ca atare și să fie integrate în Consiliul Concurenței. Exemple de reduceri de funcții ale statului: am propus creșterea pragului de examinare a investițiilor străine de la 2 la 5 milioane de euro, 2 milioane fiind o sumă ridicolă, prin asta reducându-se cu aproape jumătate sarcina celor 14 organisme ale statului care trebuie să întocmească rapoarte despre acele investiții.
Am propus de asemenea eliminarea până la o treime a unor avize și autorizări pe care statul le emite pentru diverse funcții.
Toată filosofia reducerii funcțiilor fiscale se bazează pe dereglementare și pe creșterea gradului de libertate în piață, pe revenirea la un capitalism clasic, așa cum era în anii 90, cu funcții din ce în ce mai reduse ale aparatului de stat, pentru a da liber antreprenorilor să se dezvolte”, a explicat Petrișor Peiu.
Acesta a avertizat că viitorul guvern va trebui să trimită până pe 30 iunie către Comisia Europeană un plan fiscal și să prezinte măsurile legislative deja adoptate.
Articolul Petrișor Peiu, AUR: „Nu vom susține un pachet de creșteri de taxe” apare prima dată în Mediafax.
Un copil în vârstă de doi ani din satul Topile, județul Iași, a fost dus, miercuri seara, cu elicopterul la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” din Iași, după ce a înghițit otravă pentru șoareci.
Mama copilului a intervenit prompt, aplicând primele măsuri de urgență: a scos pliculețul cu otravă din casă și a dat copilului apă și lapte.
La preluare, băiețelul era conștient și speriat, dar stabil hemodinamic, fără semne de hemoragii – o complicație posibilă în cazul acestui tip de intoxicație, declară medicul-şef al UPU-SMURD Iaşi, Diana Cimpoeşu.
Având în vedere potențialul pericol al substanței ingerate și distanța până la cel mai apropiat spital de specialitate, autoritățile au decis transportul cu elicopterul pentru a asigura intervenția medicală rapidă.
Copilul se află acum sub supravegherea medicilor de la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria Iași”.
Articolul Copil de doi ani, dus cu elicopterul la Iași după ce a înghițit otravă pentru șoareci apare prima dată în Mediafax.
Președintele României Nicușor Dan a transmis miercuri un mesaj diplomatic important pe platforma X, despre discuția purtată cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković.
În mesajul său, Nicușor Dan a scris despre importanța relațiilor bilaterale dintre România și Croația și a precizat angajamentul comun pentru o cooperare consolidată în cadrul Uniunii Europene, NATO și în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
„Am discutat astăzi cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic. Țările noastre se bucură de relații bilaterale excelente și am convenit să continuăm coordonarea și cooperarea noastră strânsă în UE, NATO și privind aderarea noastră la #OECD. Aștept cu nerăbdare să-l întâlnesc în curând”, a scris Nicușor Dan pe X.
I spoke today with the Prime Minister of Croatia Andrej Plenkovic @AndrejPlenkovic.
Our countries enjoy excellent bilateral relations, and we agreed to continue our close coordination and cooperation in the EU, NATO and on our accession to the #OECD.
Looking forward to meeting…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 4, 2025
Postarea a evidențiat dorința ambelor țări de a-și consolida parteneriatele internaționale, mai ales în contextul în care coordonarea în cadrul NATO și Uniunea Europeană a devenit esențială.
Aderarea la OECD, o prioritate strategică pentru România, se regăsește și pe agenda comună a discuțiilor dintre cei doi oficiali.
Articolul Nicușor Dan, după discuția cu Andrej Plenkovic: România și Croația vor continua cooperarea strânsă în UE, NATO și OECD apare prima dată în Mediafax.
Reprezentanții Kremlinului au publicat un comunicat de presă în care au oferit detalii despre discuția pe care Vladimir Putin a avut-o cu Papa Leon.
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus Papei că vrea pace realizată prin mijloace „diplomatice”, dar a acuzat Kievul că încearcă să „escaladeze” ostilitățile, potrivit Le Figaro. „Vladimir Putin a atras atenția asupra faptului că regimul de la Kiev mizează pe escaladarea conflictului și comite acte de sabotaj împotriva infrastructurii civile de pe teritoriul rus”, scrie în comunicatul de presă.
Liderul rus „și-a reafirmat interesul de a realiza pacea prin mijloace politice și diplomatice, subliniind că pentru a obține o soluționare finală, justă și cuprinzătoare a crizei, este necesar să se elimine cauzele acesteia profunde”, mai scrie în comunicat.
În timpul conversației sale cu Papa Leon al XIV-lea, descrisă drept „constructivă” de către Kremlin, Vladimir Putin a criticat interzicerea de către autoritățile ucrainene în 2024 a Bisericii Ortodoxe sub Patriarhia Moscovei. El a cerut Vaticanului să „se implice mai activ în favoarea libertății de cult în Ucraina”. Vaticanul a fost luat în considerare în ultimele săptămâni ca unul dintre posibilele locuri pentru negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina, iar Vladimir Putin și-a exprimat miercuri „recunoștința” față de Papă „pentru disponibilitatea sa de a contribui la rezolvarea” conflictului, au precizat rușii.
Știrea inițialăPapa Leon al XIV-lea a discutat la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Discuția a avut loc miercuri. Tot miercuri, liderul rus a avut o convorbire cu președintele SUA, Donald Trump.
Vladimir Putin a vorbit pentru prima dată cu noul Papă. Kremlinul a confirmat discuția telefonică dintre Putin și Papa Leon, potrivit Sky News. Totuși, oficialii ruși nu au oferit detalii despre convorbire.
Anterior, noul pontif a vorbit public despre războiul din Ucraina. Printre altele, Papa Leon a spus că gândurile sale se îndreaptă adesea către „poporul ucrainean afectat de atacuri grave”.
Tot miercuri, Vladimir Putin a avut o convorbire cu președintele SUA. Donald Trump a scris un mesaj pe rețeaua Truth Social, imediat după ce a terminat discuția cu Vladimir Putin, care a durat o oră și 15 minute.
El a spus că a discutat cu Putin despre atacul Ucrainei asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei și a dezvăluit că liderul rus i-a spus că va trebui să răspundă la atac.
Trump a caracterizat discuția drept o „conversație bună”, dar a spus că nu este una care va duce la „pace imediată”.
Articolul Papa Leon a discutat la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin apare prima dată în Mediafax.
În postarea sa, Trump a precizat că Putin i-a spus – „foarte ferm” – că „va trebui să răspundă la atacurile recente asupra aerodromurilor”.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul SUA, Donald Trump, au discutat miercuri la telefon despre atacul ucrainean asupra avioanelor rusești. Putin va răspunde atacului, a dezvăluit Trump care a mai spus că discuția nu va duce la o pace rapidă.
Donald Trump a scris un mesaj pe rețeaua Truth Social, imediat după ce a terminat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, care a durat o oră și 15 minute.
El a spus că a discutat cu Putin despre atacul Ucrainei asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei și a dezvăluit că liderul rus i-a spus că va trebui să răspundă la atac, potrivit Sky News.
Trump a caracterizat discuția drept o „conversație bună”, dar a spus că nu este una care va duce la „pace imediată”.
Prima conversație după o perioadă tensionatăEste prima dată când președintele SUA vorbește cu liderul rus în ultimele două săptămâni. Ultima lor convorbire a avut loc pe 19 mai.
Săptămâna trecută, Trump a părut să stabilească un termen limită de două săptămâni pentru Putin, amenințând că va schimba modul în care Statele Unite răspund Rusiei.
Comentariul a fost unul dintr-o serie de remarci critice publice ale lui Trump, care a declarat anterior că Putin „a înnebunit” și că „se joacă cu focul” atunci când Rusia a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra țintelor din Ucraina.
Trump nu a făcut nicio referire la un termen limită sau la remarcile sale anterioare în postarea de miercuri de pe platforma sa socială Truth.
De asemenea, postarea vine la doar câteva zile după ce o a doua rundă de discuții directe de pace între părțile beligerante, desfășurată la Istanbul, s-a încheiat fără un progres major, deși cele două părți au convenit să schimbe mai mulți prizonieri de război.
Negociatorii ucraineni au declarat că Rusia a respins o „încetare necondiționată a focului” – o cerere cheie a Kievului și a aliaților săi occidentali, inclusiv SUA.
Echipa rusă a declarat că a propus o încetare a focului de mai multe zile în „anumite zone” ale liniei frontului din Ucraina, deși nu a oferit detalii suplimentare.
Articolul Trump și Putin au avut o nouă convorbire. Liderul de la Kremlin a trasmis că Rusia va răspunde atacului major al Ucrainei asupra bazelor aeriene apare prima dată în Mediafax.
Cadavrul Denisei Maria Adas, româncă de 30 de ani dispărută din Prato, Italia, în noaptea de 15-16 mai, a fost găsit la Montecatini Terme, lângă o casă părăsită, ascuns între boscheți.
Un român de 32 de ani, rezident în Monsummano Terme, a fost reținut pentru crimă și ascunderea cadavrului.
Procuratura din Prato a emis mandatul de arestare după ce investigațiile au identificat suspectul prin înregistrările camerelor de supraveghere, datele telefonice și urmărirea GPS-ului mașinii sale, conform agenției ANSA.
Denisa lucra ca escortă de lux și venise la Prato din Roma, unde locuia cu mama sa în cartierul Torpignattara, pentru a întâlni clienți.
În ultimele săptămâni, investigațiile se concentraseră pe mama victimei, Maria Cristina Paun, acuzată că a furnizat informații false procurorilor, și pe un avocat calabrez de 45 de ani, acuzat de răpire.
Mama fusese anchetată după ce o prietenă a Denisei a declarat că aceasta i-ar fi spus că fiica sa ar fi fost răpită de un grup de români.
În ultima conversație cu mama sa, cu câteva ore înainte de dispariție, Denisa și-ar fi exprimat îngrijorarea pentru doi bărbați care o urmăreau și o observau.
De asemenea, trimisese un mesaj unor colege escorte pentru a semnala un client deranjant.
Denisa a dispărut pe 15 mai, când a fost auzită ultima oară. A doua zi, îngrijorate, prietenele ei au început să o caute. Una dintre ele a lansat un apel anonim pe o platformă de mesagerie, vorbind despre o „situație foarte gravă”.
Într-un bar din zona via Ferrucci, lângă reședința unde Maria Denisa se întâlnea cu clienții, o angajată a spus că a auzit-o pe tânăra de 30 de ani vorbind la telefon în limba română, cu un ton agitat, și că spunea: „Dacă mă duc la el sau mă vede, mă omoară”, scrie La Nazione.
Articolul Caz șocant în Italia: o escortă româncă, ucisă după ce a semnalat un client periculos apare prima dată în Mediafax.
Gianluigi Donnarumma a pus capăt speculațiilor despre o posibilă întoarcere în Italia. Portarul PSG a declarat că se simte bine la Paris și speră să rămână acolo mulți ani, în ciuda zvonurilor că agentul său ar fi fost la sediul lui Inter.
„Mi-e bine la Paris și apoi societatea va decide pentru prelungire sau nu”, a spus Donnarumma, conform Adnkronos.
„Sunt pregătit pentru orice, dar acum prima mea opțiune este Parisul pentru că mi-e bine, fanii mă iubesc și echipa mă vrea”.
Portarul de 26 de ani a avut cuvinte de laudă pentru antrenorul Luis Enrique, pe care îl consideră responsabil pentru atmosfera pozitivă de la PSG.
„Ne dă liniște și echilibru, ne face să ne simțim toți importanți. Liniștea pe care o transmite în meciurile importante este cea mai bună calitate a sa”.
Donnarumma a recunoscut că victoria din finala Champions League împotriva lui Inter a fost dificil de savurat emoțional: „Am avut dificultăți să mă bucur la maxim de victoria din Champions pentru că de cealaltă parte erau frații mei cu care împart multe lucruri”.
Articolul Donnarumma respinge speculațiile despre Inter: Mi-e bine la Paris apare prima dată în Mediafax.
O adolescentă de 17 ani, vedetă pe TikTok, a fost împușcată mortal de un tânăr admirator. Crima a avut loc în casa tinerei din Pakistan. Numărul urmăritorilor contului adolescentei a crescut foarte mult după crima care a stârnit o dezbatere națională.
Crima a avut loc luni, în locuința fetei din Islamabad. Agresorul în vârstă de 22 de ani a fost arestat și și-a recunoscut crima.
Anchetatorii au spus că tânăra numită Sana Yousaf a respins mai multe „oferte de prietenie” și propuneri de întâlnire din partea criminalului.
Până la urmă, bărbatul a intrat prin efracție în casa victimei, a împușcat-o și a fugit cu telefonul ei. potrivit BBC.
Crima a provocat „un val de îngrijorare” în toată țara.
Contul de pe TikTok al victimei cu circa jumătate de milion de urmăritori a devenit mult mai popular și peste noapte a trecut de un milion de fani. De asemenea, crima a stârnit o dezbatere aprinsă despre femei și agresiuni pe rețelele de socializare.
Articolul O adolescentă, vedetă pe TikTok, a fost împușcată mortal de un tânăr admirator apare prima dată în Mediafax.
„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, scrie europarlamentarul pe Facebook.
Comisia nu a propus suspendarea fondurilor europene pentru România: „Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”.
Solicitarea de prelungire a termenului pentru PNRR, acceptată parțialConform lui Negrescu, solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.
„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, adaugă europarlamentarul.
Articolul Negrescu: România are doar câteva luni să prezinte un plan credibil pentru reducerea deficitului apare prima dată în Mediafax.
Miercuri, 4 iunie, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că este condusă de un regim terorist care țintește în mod deliberat civili și a susținut că aceasta continuă să piardă războiul. El a respins posibilitatea de a purta discuții.
Noi imagini de la Operațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei care lovește bombardiere ruseștiServiciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat noi imagini filmate cu drone din cadrul operațiunii „Pânza de păianjen” – operațiunea specială remarcabilă care a vizat patru baze aeriene rusești cu drone FPV low-cost. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat la 3 iunie că Rusia a pierdut 41 de aeronave militare în urma operațiunii. Pagubele provocate Rusiei sunt estimate la peste 7 miliarde de dolari.
Exclusiv: Ucraina s-ar putea confrunta cu peste 500 de drone rusești de atac, pe timp noapte, în timp ce Kremlinul construiește noi locuri de lansareRusia va putea în curând să desfășoare peste 500 de drone cu rază lungă de acțiune pe noapte pentru a ataca Ucraina, pe măsură ce își crește producția și construiește noi locuri de lansare pentru acestea, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene (HUR) pentru Kyiv Independent.
Rusia a atacat o facilitate de antrenament militar ucraineană în regiunea Poltava„Datorită măsurilor de securitate luate la timp și atent planificate… s-a evitat ce era mai rău”, a declarat serviciul de presă al forțelor terestre, precizând că niciun soldat nu a fost ucis în atac.
Vor fi aduși 500 de prizonieri de război în următorul schimb cu Rusia, spune ZelenskyUcraina va aduce acasă un total de 500 de prizonieri de război (POW) din captivitatea rusă într-un schimb de prizonieri cu Rusia pe 7 și 8 iunie, a declarat președintele Volodymyr Zelensky într-o întâlnire cu jurnaliștii pe 4 iunie la care a participat Kyiv Independent.
Ucraina sparge rețeaua producătorului rus de avioane Tupolev și expune date interne sensibileUnitatea cibernetică a serviciului de informații militare al Ucrainei ar fi reușit să pătrundă în sistemele interne ale producătorului rus de avioane Tupolev, a declarat o sursă presei.
Potrivit informațiilor, hack-ul a oferit forțelor ucrainene acces la peste 4,4 GB de date confidențiale, inclusiv corespondență oficială, fișe de personal, adrese de domiciliu, CV-uri, registre de achiziții și procese-verbale ale unor ședințe cu ușile închise. „Nu a mai rămas nimic secret”, a spus sursa.
Un senator american compară Operațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei cu raidul asupra lui Bin LadenSenatorul american Richard Blumenthal a lăudat recenta campanie de atacuri cu drone a Ucrainei, cunoscută sub numele de Operațiunea „Pânza de păianjen”, numind-o una dintre cele mai remarcabile realizări militare din ultimii ani.
„Doar prin îndemânarea și îndrăzneala acestor atacuri, ea se va clasa alături de raidul Statelor Unite asupra lui Osama bin Laden și operațiunea cu pagerul a Israelului, ca una dintre marile realizări militare recente”, a declarat Blumenthal pentru Politico.
Kremlinul recunoaște explozia de la Podul Crimeei, dar insistă că structura nu a fost avariatăPurtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pe 4 iunie că a avut loc o explozie la Podul Crimeei, în urma unei presupuse operațiuni de sabotaj a Ucrainei.
„A existat într-adevăr o explozie. Nu au existat pagube, podul continuă să funcționeze”, a declarat Peskov.
Al doilea incendiu în două zile la o uzină rusească de motoareUn incendiu a izbucnit pe 4 iunie la Uzina de Motoare din Iaroslavl, marcând al doilea focar înregistrat la o facilitate rusească de profil în decurs de doar două zile.
Fabrica, situată la aproximativ 280 de kilometri nord-est de Moscova, se află sub sancțiuni americane din mai 2024.
Atacul Ucrainei asupra bombardierelor rusești crește riscul de escaladare a conflictuluiEmisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a avertizat că atacul recent cu drone al Ucrainei asupra bombardierelor rusești ar putea escalada semnificativ conflictul.
„Vă spun că nivelul de risc crește considerabil”, a declarat Kellogg, subliniind consecințele posibile ale vizării unor active strategice aflate adânc pe teritoriul rus.
7 morți și 52 de răniți în cele mai recente atacuri rusești asupra UcraineiAtacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina au provocat moartea a șapte persoane și rănirea altor 52, potrivit autorităților ucrainene.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că din cele 95 de drone de atac de tip Shahed și momeli lansate de Rusia peste noapte, unitățile de apărare aeriană au reușit să intercepteze 36.
Kremlinul reacționează la Operațiunea „Pânza de păianjen” și anunță că atacul cu drone asupra bazelor aeriene este investigatKremlinul a comentat oficial, pentru prima dată, atacul cu drone lansat de Ucraina asupra bazelor aeriene ruse, cunoscut sub numele de Operațiunea „Pânza de păianjen”.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că „președintele a primit informații despre incident online” și a confirmat că atacul este în prezent „în curs de investigare”.
Secretarul Apărării al SUA nu va participa la reuniunea în format RamsteinPentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, nu va participa la reuniunea în format Ramstein a aliaților Ucrainei, potrivit Associated Press.
Hegseth nu va ajunge la Bruxelles decât după încheierea conferinței și nu este programat să participe nici online.
Rusia a pierdut aproape un milion de soldați în Ucraina, potrivit Statului Major ucraineanPână pe 4 iunie, Rusia a pierdut aproximativ 991.820 de soldați de la începutul invaziei în Ucraina, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.020 de pierderi înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile de personal, armata ucraineană raportează distrugerea a 10.884 de tancuri, 22.678 de vehicule blindate de luptă, 50.730 de vehicule și cisterne de combustibil, 28.711 sisteme de artilerie, 1.402 lansatoare multiple de rachete, 1.176 de sisteme de apărare antiaeriană, 413 avioane, 336 de elicoptere, 38.924 de drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin.
Marea Britanie va livra 100.000 de drone Ucrainei până în aprilie 2026Marea Britanie s-a angajat să furnizeze 100.000 de drone Ucrainei până la sfârșitul anului financiar curent, în aprilie 2026, scrie Reuters.
The Telegraph: Fost oficial din administrația Trump care a desființat agenția americană de combatere a dezinformării are legături cu KremlinulUn fost oficial al administrației Trump care a desființat o agenție americană de combatere a dezinformării are legături cu Kremlinul, potrivit unui articol publicat de The Telegraph pe 3 iunie.
Oficialul, Darren Beattie, este căsătorit cu nepoata unui fost oficial rus apropiat de președintele Vladimir Putin.
De asemenea, Beattie este cunoscut pentru promovarea unor narațiuni pro-Kremlin.
The Telegraph: Avioane rare de spionaj rusești A-50, avariate în cadrul Operațiunii „Pânza de păianjen” a UcraineiOperațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei ar fi avariat două aeronave A-50, avioane rare de spionaj rusești esențiale pentru detectarea apărării antiaeriene și coordonarea avioanelor de luptă, potrivit The Telegraph.
Imagini de la atac par să arate drone ucrainene vizând aceste avioane de supraveghere, considerate un atu strategic în flota Rusiei. Se estimează că Moscova deține mai puțin de 10 astfel de aparate.
Printre țintele vizate s-ar fi numărat și aparate valoroase precum bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22M3.
Casa Albă confirmă că Trump nu a fost informat despre atacul cu drone al Ucrainei asupra avioanelor ruseștiPreședintele american Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacul cu drone al Ucrainei asupra avioanelor de luptă rusești, a confirmat Casa Albă.
În cadrul unei conferințe de presă, secretara de presă Karoline Leavitt a răspuns întrebării legate de cunoștințele lui Trump despre Operațiunea „Pânza de păianjen” afirmând: „Nu a fost.”
Ucraina numește un nou comandant al Forțelor pentru Sisteme fără PilotVadym Sukharevskyi a fost eliberat din funcția de comandant al Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei. El va fi înlocuit de Robert „Magyar” Brovdi, actualul comandant al unității de elită de drone cunoscută sub numele de „Păsările lui Magyar.”
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1197. Kremlinul reacționează la Operațiunea „Pânza de păianjen” și anunță că atacul cu drone asupra bazelor aeriene este investigat / Marea Britanie va livra 100.000 de drone Ucrainei până în aprilie 2026/ Putin pune la îndoială negocierile de pace apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială face Palatul Cotroceni mai accesibil publicului cu un nou program permanent.
Administrația Prezidențială anunță că evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” va avea caracter permanent, iar noul format, valabil din 14 iunie 2025, va fi prezentat în curând publicului.
Pentru perioada 7-8 iunie 2025, în contextul Sărbătorii Rusaliilor, accesul vizitatorilor în Complexul Palat Cotroceni va fi suspendat.
În ziua de vineri, 6 iunie 2025, publicul este invitat să viziteze doar Muzeul Național Cotroceni, cu acces pe la intrarea din Șoseaua Cotroceni.
Articolul Românii vor putea vizita Palatul Cotroceni în permanență apare prima dată în Mediafax.
Dezvăluire tulburătoare a trupei norvegiene A-HA: solistul Morten Harket a fost diagnosticat cu Parkinson. Solistul celebrei trupe pop din anii ’80, A-HA, cunoscută mai ales pentru hituri precum Take On Me, Crying in the rain sau The sun always shines on TV, a fost diagnosticat cu această boală de mai multă vreme.
Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial, scrie că Morten „luptă de ani de zile cu propriul corp”. „Nu este genul de veste pe care cineva vrea să o dea lumii, dar iată: Morten are boala Parkinson”, se arată în comunicat.
„Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul”Harket are 65 de ani. Într-un interviu publicat de biograful trupei, el a dezvăluit că, multă vreme, a avut o oarecare reticență în a-și face publică boala, conștient fiind de posibilele consecințe, dar că acum a ales s-o facă publică.
„Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul. Cu timpul, am preluat atitudinea tatălui meu, care are 94 de ani, față de modul în care organismul cedează treptat: „Folosesc ceea ce mai funcționează”.
O parte din mine a vrut să dezvăluie asta. După cum am spus, acceptarea diagnosticului n-a fost o problemă pentru mine; nevoia de liniște pentru a lucra a fost ceea ce m-a oprit. Fac tot ce pot pentru a împiedica sistemul meu să intre în declin. Este un echilibru dificil între administrarea medicamentelor și gestionarea efectelor secundare. Sunt multe de luat în calcul când încerci să imiți modul genial în care corpul gestionează mișcările complexe, interacțiunile sociale sau viața de zi cu zi.”
Sursa: X
Medicina a avansat mult în studiul acesti boli, așa că Morten a beneficiat de tratamente dintre cele mai sofisticate și eficiente. Stimularea cerebrală profundă este una dintre acestea.
Dr. Christina Sundal, neurologul său de la NeuroClinic Norway, fost cercetător la clinica Mayo din SUA, a coordonat o intervenție chirurgicală în iunie 2024, în timpul căreia lui Morten i-au fost implantați electrozi în partea stângă a creierului, conectați la un dispozitiv dispus subcutanat în regiunea pieptului.
Simptomele fizice s-au atenuat remarcabil, astfel că procedura a fost repetată și pentru partea dreaptă a creierului, de asemenea, un succes.
„Identitatea mea nu e definită doar de cântat”Morten este capabil să conducă, însă recunoaște că vocea i s-a schimbat: „Problemele cu vocea sunt un motiv de incertitudine privind viitorul meu creativ”, a spus el.
Întrebat dacă mai poate cânta, a răspuns: „Nu știu sigur. Nu simt nevoia să cânt, iar pentru mine asta e un semn. Întrebarea e dacă mai pot să mă exprim prin voce. Așa cum stau lucrurile acum, nu este posibil. Dar nu știu dacă voi reuși la un moment dat.”
Morten spune însă că identitatea sa nu e definită doar de cântat, chiar dacă admite că iubește momentele în care poate s-o facă.
Continuă să scrie versuri pe iPad și a înregistrat câteva demo-uri recente.
Întrebat dacă are un mesaj pentru fani, el a spus:
„Nu vă faceți griji pentru mine. Descoperiți cine vreți să fiți – un proces care poate fi nou în fiecare zi. Fiți servitori buni ai naturii, baza existenței noastre, și protejați mediul cât timp mai este posibil. Canalizați-vă energia către probleme reale”.
Articolul Anunțul trupei A-HA: Solistul trupei, Morten Harket, are Parkinson de mai mulți ani apare prima dată în Mediafax.
Articolul Ministerul Agriculturii lansează AKIS, o platformă ce reunește fermieri și organizații din domeniu apare prima dată în Mediafax.
Raed Arafat explică de ce România a cerut ajutor internațional după ce a treia infiltrație a inundat complet Salina Praid.
România a cerut oficial asistență internațională pentru situația de la Salina Praid, după ce trei infiltrații successive au escaladat de la un incident minor la o criză majoră, a anunțat Raed Arafat.
Șeful DSU a prezentat cronologia evenimentelor care au dus la această decizie. Prima infiltrație, din februarie 2023, a fost rezolvată rapid – apa a fost oprită în 24 de ore, zona betonată, iar turismul afectat o singură zi.
A doua infiltrație, din aprilie 2024, a necesitat măsuri mai complexe: deviere, astupare cu argilă și beton, plus construirea unei ocolitorii finalizate în septembrie 2024.
Criza actuală a început pe 5 mai 2025, când precipitațiile extreme au făcut ca debitul pârului să depășească capacitatea sistemelor de protecție. Pe 28 mai, salina era complet inundată, iar pe 1 iunie s-au evacuat 27 de persoane din 50 de locuințe.
Prin mecanismul de protecție civilă al UE, opt experți din Spania, Olanda, Germania și Ungaria sosesc în România. Aceștia sunt specializați în mecanica rocilor, mine de sare, geotehnică, impact asupra mediului și stabilitatea construcțiilor.
„O a doua opinie de la experți bine pregătiți, care au avut experiențe similare, poate aduce valoare adăugată”, a justificat Arafat solicitarea de ajutor internațional.
Articolul Raed Arafat: Trei infiltrații masive au inundat Salina Praid în doi ani apare prima dată în Mediafax.
