MediaFax.ro

Rusia se pregătește pentru posibilitatea unei confruntări militare directe cu Europa până în 2045. Această evaluare a fost publicată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), conform agenției Ukrinform.

Raportul arată că obiectivul principal al Rusiei în Europa, în prezent, este subminarea sprijinului pentru Ucraina, menținând în același timp propriile riscuri la un nivel cât mai scăzut.

Pentru a realiza acest lucru, Moscova dispune de instrumente pe care le poate utiliza mai eficient decât o invazie directă, susține agenția ucraineană. Acestea includ tactici de război hibrid, precum sabotajul, atacurile cibernetice, operațiunile de influențare, dezinformarea, incursiunile inexplicabile ale dronelor și spionajul.

Război hibrid și război clasic

Potrivit SZRU, aproape 400 de ofițeri de informații ruși operează în Europa. Activitățile acestora permit Moscovei să testeze sistematic limitele toleranței altor state, încercând totodată să rămână sub pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv al NATO.

„În același timp, ar fi o greșeală să presupunem că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa. Dimpotrivă, Moscova o consideră unul dintre posibilele scenarii de conflict militar până în 2045. Șase dintre aceste scenarii sunt legate de Europa de Nord. De asemenea, sunt elaborate activ scenarii care implică Polonia și statele baltice”, a precizat serviciul de informații.

Rușii ar fi descoperit punctul vulnerabil al europenilor

Analiza mai arată că liderii ruși au nevoie de un inamic extern pentru a-și justifica politicile, a mobiliza societatea și a menține controlul asupra populației. Raportul subliniază că Rusia urmărește să submineze unitatea europeană și să discrediteze arhitectura de securitate a Europei.

Un instrument posibil este o criză regională controlată pe flancul estic al NATO. Evaluările rusești, preluate de serviciul de informații ucrainean, sugerează că statele baltice se numără printre cele mai vulnerabile puncte ale securității europene.

Un scenariu luat în calcul de ruși implică realizarea unei situații în care NATO este forțată să ia decizii rapide și interpretabile. Obiectivul nu ar fi neapărat înfrângerea militară a NATO, ci mai degrabă prezentarea Alianței ca fiind incapabilă să răspundă rapid sau să își apere membrii.

Ce spun cetățenii ruși despre strategiile liderilor lor

De asemenea, SZRU contestă ipoteza conform căreia Kremlinul își elaborează planurile fără a ține cont de opinia publică. Potrivit Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), rușii consideră Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice drept cele mai ostile țări față de Rusia.

În același timp, 61% dintre respondenți consideră că este momentul să se recurgă la negocieri, în timp ce 59% sunt de părere că Rusia ar trebui să-și intensifice acțiunile agresive în cazul în care negocierile eșuează.

Concluzia Serviciului de informații este că amenințarea rusă la adresa Europei a depășit de mult sfera unui eventual atac direct. Rusia se pregătește pentru o confruntare de durată. Prin urmare, Europa ar trebui să privească Ucraina nu ca pe un element periferic al securității sale, ci ca pe o linie a frontului indispensabilă, subliniază SZRU.

O femeie de origine iraniană a fost condamnată la pedeapsa cu moartea, în urma unei postări pe rețelele de socializare. Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra faptului că Teheranul recurge tot mai des la astfel de sanctiuni.

Peste 600 astfel de condamnări au fost făcute în ultimul an în Iran.

Cine este Najmeh Amini

Najmeh Amini, femeia de 23 de ani din Iran, era studentă la contabilitate, iar acum s-ar afla după gratii în închisoarea Vakilabad, din orașul Mashhad.

Tânăra a fost condamnată la peste 12 ani de închisoare și la moarte, în două dosare diferite aflate pe rolurile a două instanțe: una revoluționară și una penală.

Ce acuzații i-au fost aduse iraniencei

O sursă apropiată familiei lui Amini a declarat pentru organizația „Human Rights Activists in Iran”, cu sediul în SUA, că Amini a fost condamnată la moarte sub acuzația de „sab ol-nabi”, prin traducere însemnând „insultarea profetului”.

În cel de-al doilea dosar, ea este condamnată la 12 ani, șase luni și o zi de închisoare, iar acuzațiile includ acțiuni împotriva securității naționale și răspândirea de propagandă împotriva regimului.

Najmeh Amini a fost arestată în urma protestelor violente din ianuarie, inițiate împotriva regimului, care s-au soldat cu victime. Atunci, mii de persoane ar fi fost omorâte, în timp ce presa iraniană raporta că 50.000 de protestatari ar fi fost reținuți.

Care poate fi calea de atac. Apelul studentei din Iran

Luna trecută, Amini reușea să transmită din închisoare o înregistrare audio, prin care făcea apel la o intervenție internatională. Tânăra a solicitat ONU, avocaților și organizațiilor pentru drepturile omului să îi investigheze cazul.

„Nu vreau să mă transform astăzi într-o eroină. Vreau un singur lucru: să fiți vocea mea. Sunt o tânără nevinovată, cu atâtea speranțe și vise. Am părinți care mă așteaptă. O familie care, în fiecare noapte, din teama de a mă pierde, își transformă noaptea în dimineață”, a transmis Amini, din închisoarea iraniană.

Organizația Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, avertizează că, numai în acest an, au fost deja executate peste 600 de persoane. Militanții pentru drepturile omului mai atrag atenția că autoritățile iraniene recurg din ce în ce mai des la pedeapsa capitală pentru a instaura frica și a opri disidența.

Angajatul, identificat ca fiind un cetățean saudit în vârstă de 35 de ani, pe nume Abdulrahman Alfozan, a fost arestat vineri, la o săptămână după ce producătorul ChatGPT a descoperit un dispozitiv de înregistrare audio ascuns într-o sală de conferințe a companiei, potrivit unei plângeri penale depuse la un tribunal federal din San Francisco, potrivit AP.

Plângerea nu a identificat compania, dar aceasta a confirmat într-o declarație separată că a descoperit un „dispozitiv de înregistrare sofisticat care era ascuns într-unul dintre birourile noastre”, a raportat compania către FBI și l-a concediat pe angajat.

„Am folosit modelele noastre pentru a înțelege dispozitivul și de unde provenea, identificând faptul că un anumit angajat îl plantase cu câteva zile mai devreme. Am sesizat problema FBI-ului și suntem recunoscători agenților și procurorilor care au acționat rapid pentru a efectua o arestare. Ancheta FBI este în desfășurare și vom continua să le sprijinim munca”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI.

A folosit tehnologie de ultimă generație

Plângerea nu detaliază ce ar fi vrut angajatul să facă cu comunicațiile captate, dar compania a declarat că dispozitivul era sofisticat, conceput pentru a evita detectarea și dispunea de capacități avansate de criptare și monitorizare audio. OpenAI a declarat că are dovezi că angajatul plănuia să plaseze alte dispozitive de ascultare în alte părți ale clădirii de birouri în scopul înregistrării ședințelor.

„Această presupusă tentativă a unui cetățean saudit de a fura comunicații sensibile de la OpenAI a fost luată extrem de în serios. Furtul de proprietate intelectuală care implică tehnologie de superinteligență de ultimă generație reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității noastre naționale”, a declarat procurorul general Todd Blanche într-un comunicat publicat pe X.

Alfozan a apărut pentru prima dată în instanță marți, fiind acuzat de utilizarea sau încercarea de a utiliza un dispozitiv electronic, mecanic sau de altă natură pentru a intercepta comunicațiile orale. El urmează să se întoarcă în instanță pe 19 octombrie.

 

China și Coreea de Nord urmează să inaugureze podul peste râul Yalu, anunță agenției chineză Xinhua citată de Al Jazeera.

Obiectivul va fi inaugurat joi după mai multe amânări. China a finalizat partea sa a podului în 2014, sperând să stimuleze schimburile comerciale. Totuși, Coreea de Nord a amânat lucrările ani de zile din motive politice. Relațiile dintre China și Coreea de Nord s-au deteriorat după ce Beijingul a susținut sancțiunile ONU impuse ca urmare a testelor nucleare ale Phenianului.

De asemenea, primul pod care leagă Rusia de Coreea de Nord a fost inaugurat la începutul acestei luni.

Relațiile dintre China și Coreea de Nord

Exporturile Chinei către Coreea de Nord au atins anul trecut cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, însumând 2,3 miliarde de dolari, o creștere de 25% față de anul precedent. Președintele chinez Xi Jinping a fost primit la Phenian în luna iunie, pentru prima dată din 2019.

Începând cu 2018, Beijingul a încercat să refacă legăturile cu Phenianul, care, în aceeași perioadă, începuse și o scurtă perioadă de îmbunătățire a relațiilor cu Washingtonul.

Relația dintre China și Coreea de Nord s-a consolidat în timpul Războiului din Coreea. În 1961, cele două țări au semnat Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, acesta rămânând singura alianță militară oficială a Chinei. Tratatul conține o clauză de apărare reciprocă prin care fiecare parte se angajează să o ajute pe cealaltă în cazul în care aceasta este supusă unui atac armat.

Deși China a fost principalul partener diplomatic și protector al Coreei de Nord timp de decenii, relațiile s-au tensionat după ce, în 2017, Beijingul a susținut înăsprirea sancțiunilor împotriva Phenianului din cauza programului său de înarmare nucleară. Coreea de Nord nu a reluat încă eliberarea vizelor turistice pentru cetățenii chinezi, care, în trecut, reprezentau majoritatea vizitatorilor străini ai țării.

Coreea de Nord, între Rusia și China

Analiștii afirmă că relația tot mai strânsă dintre Coreea de Nord și Rusia a redus dependența țării față de Beijing. Coreea de Nord și Rusia au semnat un tratat de parteneriat strategic cuprinzător în 2024, care include o prevedere privind apărarea reciprocă.

Legăturile militare și politice dintre cele două țări s-au consolidat considerabil, Coreea de Nord trimițând mii de militari să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Recent, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a exprimat și el interesul de a repara relațiile cu Phenianul.

Discuțiile sale cu liderul nord-coreean Kim Jong Un s-au încheiat brusc în 2019. În cadrul celui de-al doilea mandat, Trump a evocat posibilitatea unei noi întâlniri cu Kim, dar nu a fost stabilită nicio întrevedere oficială.

Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, își propune să deschidă toate grupurile de negociere rămase pentru aderarea Ucrainei la UE până la sfârșitul mandatului său, a declarat marți, ministrul irlandez de stat pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne.

Acesta a făcut declarațiile în cadrul unei conferințe de presă organizată la Luxemburg, după cea de-a patra conferință interguvernamentală privind aderarea Ucrainei la UE.

„Obiectivul ambițios al președinției este deschiderea grupurilor rămase”, a declarat Byrne, citat de Interfax-Ukraine. „Și ucrainenii au depus eforturi enorme pentru deschiderea acestor grupuri, așa că vom continua să colaborăm activ cu statele membre”, a adăugat oficialul irlandez, conform Kyiv Post.

Uniunea Europeană a deschis oficial marți încă două grupuri de negociere, după ce decizia fusese aprobată luni, 12 octombrie, de toate cele 27 de state membre.

Acordul a venit la câteva ore după ce Ucraina a adoptat o lege privind educația minorităților, cerută de Ungaria în schimbul ridicării dreptului de veto care blocase procesul de aderare timp de mai multe luni.

Ce presupun noile grupuri de negociere

În total, există șase grupuri de negociere care stabilesc reformele juridice și instituționale pe care Ucraina trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a adera la UE.

Grupul 2, dedicat pieței interne, acoperă libera circulație a bunurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalului, precum și normele europene privind concurența, serviciile financiare, dreptul societăților comerciale și protecția consumatorilor.

Grupul privind competitivitatea și creșterea incluzivă include domenii precum fiscalitatea, politica economică și monetară, industria, transformarea digitală, ocuparea forței de muncă, educația, cercetarea și domeniul vamal, potrivit Consiliului European.

Deschiderea celor două grupuri a avut loc după mai multe luni de blocaj. Ungaria s-a opus de patru ori deschiderii grupurilor 2 și 3, ultimul refuz fiind înregistrat pe 8 septembrie.

Thomas Byrne a spus că unele state membre sunt în continuare rezervare în ceea ce privește următorii pași ai procesului de aderare.

„În unele cazuri, statele membre ridică anumite probleme care trebuie soluționate”, a declarat acesta, precizând că echipa sa a colaborat cu Ucraina și cu CE pentru a răspunde fiecărei situații.

Ucraina mai are de deschis două grupuri de negociere

Ucraina și Republica Moldova au deschis Grupul 1, „Fundamentele”, pe data de 15 iunie, și Grupul 6, „Relații externe”, pe data de 14 iulie.

Negocierile de aderare cuprind 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice.

După deschiderea oficială a grupurilor 2 și 3, marți, au mai rămas două grupuri de negociere: Grupul 4, privind agenda verde și conectivitatea durabilă, și Grupul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.

Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Cențov, a spus că țara se așteaptă ca progresele sale să fie evaluate de UE pe baza meritelor, adăugând că ambele grupuri pot fi deschise până la sfârșitul acestui an.

„Nu vedem niciun obstacol în calea realizării acestui lucru până la sfârșitul anului și așteptăm cu interes discuții aprofundate cu Comisia Europeană și cu statele membre în cadrul procesului de negociere, pentru a găsi soluții echilibrate, chiar și în domenii specifice precum agricultura”, a afirmat Cențov.

Dispute privind accesul produselor agricole ucrainene pe piața UE

Comisia Europeană a propus în trecut limitarea accesului Ucrainei la subvențiile agricole și la piețele europene pentru produsele sensibile, inclusiv după aderare. Propunerea a fost respinsă marți, 5 octombrie, de ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki.

La aceeași conferință de presă de marți, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus că Ucraina va fi integrată în politica agricolă a UE printr-un model special.

Potrivit acesteia, exporturile ucrainene de cereale vor continua să fie direcționate în principal către piețele tradiționale din Africa de Nord, Asia și Orientul Mijlociu, nu către piața europeană.

Condițiile exacte urmează să fie stabilite de statele membre în cadrul negocierilor pentru Grupul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.

Avertismentul, publicat luni, 12 octombrie, a provocat reacții în comunitatea experților în securitate cibernetică. Unii consideră rezultatele îngrijorătoare, în timp ce alții susțin că riscurile prezentate sunt încă ipotetice, potrivit Reuters.

Cum ar putea inteligența artificială să se răspândească singură pe internet

Cercetătorii Anthropic au analizat posibilitatea ca modelele AI să funcționeze pe dispozitive ieftine, conectate la internet, fără infrastructura informatică puternică utilizată în mod obișnuit. Experimentele au arătat că modele de dimensiuni medii, cu cel mult 30 de miliarde de parametri, pot îndeplini deja multe dintre sarcinile individuale necesare autoreplicării.

Una dintre soluțiile testate presupune utilizarea simultană a mai multor dispozitive cu putere de calcul redusă, astfel încât acestea să funcționeze împreună. În cercetarea publicată de Anthropic, un model AI de 26 de miliarde de parametri a fost rulat distribuit pe 15 dispozitive Android TV, fiecare costând aproximativ 55 de dolari.

Într-un experiment, un model AI a reușit să coordoneze propagarea unui alt model. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels

Într-un experiment separat, realizat într-o rețea virtuală controlată, un model AI a reușit să coordoneze propagarea unui alt model către opt noduri disponibile, în patru dintre cele cinci teste. Aceste rezultate nu înseamnă că un sistem AI s-a răspândit deja autonom pe internet. Testele au demonstrat doar anumite componente tehnice ale unui asemenea proces.

De ce un AI care se copiază singur ar fi greu de oprit

Anthropic avertizează că un sistem capabil de autoreplicare ar putea prelua controlul asupra unor dispozitive conectate la internet și le-ar putea utiliza pentru a-și extinde capacitatea de calcul. Într-un asemenea scenariu, televizoarele inteligente, camerele de supraveghere sau alte echipamente insuficient securizate ar putea deveni resurse pentru funcționarea modelului.

Dispozitivele compromise ar putea forma o rețea de tip botnet, coordonată de inteligența artificială și utilizată inclusiv pentru automatizarea atacurilor cibernetice. Problema principală ar fi lipsa unui punct central de control.

„Un asemenea sistem autoreplicant ar fi dificil de oprit, deoarece nu există un punct central care să poată fi dezactivat”, avertizează Anthropic. Compania ia în calcul și posibilitatea ca un astfel de sistem să încerce să acceseze infrastructuri informatice mai puternice, inclusiv centre de date, pentru a-și extinde capacitățile. Aceste scenarii reprezintă riscuri analizate de cercetători, nu atacuri despre care s-a demonstrat că au avut loc.

Părerile sunt împărțite. Unii consideră avertismentul exagerat

Ciaran Martin, fost director al Centrului Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie, consideră că rezultatele nu justifică automat un scenariu de criză. Acesta a declarat pentru Reuters că demonstrarea funcționării unui model AI pe televizoare ieftine nu reprezintă, în sine, o amenințare majoră.

Martin a descris cercetarea drept interesantă din punct de vedere tehnic, dar a sugerat că prezentarea riscurilor conține și o doză de exagerare din partea companiei. Alți specialiști sunt mai îngrijorați.

Ciaran Martin, fost director al Centrului Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie. Sursa foto: Youtube/ Blavatnik School of Government

Zhengxiong Li, profesor asistent de informatică și inginerie la Universitatea Colorado Denver, a explicat că un model AI capabil să se comporte asemenea unui vierme informatic ar putea găsi singur modalități de a compromite dispozitive. Dacă ar funcționa pe numeroase echipamente fără să depindă de un serviciu central, oprirea sa ar deveni considerabil mai dificilă.

Ar putea apărea un asemenea sistem până la sfârșitul anului 2026?

Anthropic estimează că, dacă modelele AI mai mici continuă să evolueze în ritmul observat până acum, acestea ar putea dobândi capacitățile necesare autoreplicării autonome până la sfârșitul anului. Totuși, compania nu a demonstrat încă funcționarea fiabilă a întregului proces într-un mediu real, necontrolat.

Jessica Ji, cercetătoare la Centrul pentru Securitate și Tehnologii Emergente al Universității Georgetown, consideră că scenariul trebuie analizat ca o posibilitate, nu ca o predicție sigură. Potrivit acesteia, evoluțiile recente ale inteligenței artificiale justifică studierea riscului, dar probabilitatea apariției unui asemenea sistem rămâne necunoscută.

Avertismentul Anthropic continuă o serie de declarații privind riscurile dezvoltării accelerate a AI. Luna trecută, directorul general al companiei, Dario Amodei, a evocat posibilitatea ca, în următorul an sau chiar mai devreme, un sistem AI să poată controla o rețea persistentă de dispozitive compromise, răspândită pe internet.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2014 a fost un an important atât pentru politica românească, cât și pentru sport. Alegerile prezidențiale au adus o schimbare la Cotroceni, în timp ce Simona Halep a devenit una dintre principalele figuri ale sportului românesc, ajungând în premieră într-o finală de Grand Slam.

Pentru MEDIAFAX, 2014 a fost un an în care agenția a urmărit permanent evenimentele care au dominat agenda publică, de la campania și alegerile prezidențiale până la performanțele Simonei Halep. Informațiile transmise de jurnaliștii MEDIAFAX au fost preluate și citate de presa scrisă din țară, confirmând încă o dată rolul agenției ca sursă importantă pentru publicațiile tipărite și online.

Alegerile prezidențiale din 2014: Prima victorie electorală a unui candidat din afara nucleului politic tradițional postcomunist

Alegerile prezidențiale au avut loc în luna noiembrie 2014 și au fost dominate de confruntarea dintre premierul de atunci, Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale (ACL).

MEDIAFAX a urmărit competiția electorală încă dinaintea începerii oficiale a campaniei, inclusiv prin monitorizarea sondajelor de opinie și a prezenței candidaților în mass-media.

Pe 25 iulie 2014, MEDIAFAX scria că Victor Ponta și Klaus Iohannis ocupau primele două poziții în preferințele alegătorilor, cu o diferență de aproximativ 10 procente între ei. În același timp, jurnaliștii agenției observau că distanța dintre cei doi se reducea în scenariul unui eventual tur al doilea.

O femeie trece prin fata unor panouri electorale, cu candidatii la Presedintie, Klaus Iohannis si Elena Udrea, in Bucuresti,vineri, 31 octombrie 2014. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

În august, MEDIAFAX Monitorizare a realizat o analiză privind aparițiile în mass-media ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale. Analiza a fost preluată, între altele, de Gazeta de Nord-Vest, în ediția din 19 august 2014.

„Premierul Victor Ponta conduce în topul aparițiilor în media, cu un total de 7.431 de apariții, fiind urmat de Klaus Iohannis – 4.773 de apariții și de Cristian Diaconescu – 1816 apariții, relevă o analiză realizată de Mediafax Monitorizare”, scria Gazeta de Nord-Vest, citând analiza MEDIAFAX.

După desemnarea candidaților de către principalele partide, a început etapa depunerii candidaturilor. Klaus Iohannis, candidatul ACL, anunța că a strâns 2,2 milioane de semnături pentru candidatura sa.

„Acum a venit vremea faptelor, oamenii mă cunosc. Sunt mai puţin un om al vorbelor şi mai mult un om al faptelor. Vreau să candidez pentru a face altfel de politică în ţara noastră. Mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni, pentru România. Eu nu am în spate niciun fel de grupuri de interese, niciun fel de trusturi, niciun fel de instituţii. Eu am în spate echipa Alianţei Creştin Liberale şi cele peste două milioane două sute de mii de alegători care au semnat pentru mine”, a spus Iohannis la acel moment, după ce și-a depus candidatura, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Campania electorală și noua putere a mediului online

În campania pentru primul tur, candidații la Președinție nu au participat la dezbateri electorale comune, însă confruntarea politică s-a mutat tot mai mult și în mediul online.

Totuși, MEDIAFAX a urmărit inclusiv modul în care principalii candidați comunicau cu alegătorii prin rețelele sociale. O monitorizare publicată la 21 octombrie 2014 arăta că mesajele lui Victor Ponta de pe Facebook ajungeau, în valori absolute, la cel mai mare număr de simpatizanți. Raportat însă la numărul de fani, mesajele lui Klaus Iohannis și ale Monicăi Macovei aveau o eficiență mai mare, potrivit analizei MEDIAFAX.

În primul tur, desfășurat pe 2 noiembrie, Victor Ponta s-a clasat pe primul loc, cu 40,44%, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 30,37%. Cei doi au intrat în turul al doilea. Pe următoarele poziții s-au clasat Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei și Dan Diaconescu.

Alegerile au fost marcate și de mobilizarea puternică a românilor din diaspora. În mai multe capitale europene s-au format cozi la secțiile de votare, iar numeroși români nu au reușit să voteze înainte de închiderea urnelor.

Jurnal Bihorean relata, în ediția din 4 noiembrie 2014, citând informațiile MEDIAFAX, că numeroși români nu au reușit să voteze la Londra după închiderea secțiilor. La Paris, câteva zeci de persoane care așteptaseră ore întregi au forțat intrarea în Ambasada României, în încercarea de a-și exprima opțiunea electorală.

„O parte dintre persoane au intrat cu forţa, duminică seară, în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, vor putea vota”, a scris Jurnal Bihorean pe 4 noiembrie 2014, citând MEDIAFAX.

Iohannis și Ponta, față în față înaintea turului al doilea

Înaintea celui de-al doilea tur, după mai multe încercări de organizare a unei confruntări, Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat la două dezbateri televizate, la Realitatea TV și B1 TV.

MEDIAFAX a urmărit declarațiile celor doi și a relatat despre prima dezbatere, desfășurată la Realitatea TV.

„Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA”, a scris MEDIAFAX după o monitorizare a primei dezbateri.

Cea de-a doua confruntare, transmisă de B1 TV, a fost urmărită de MEDIAFAX în regim de live text. Printre temele discutate de cei doi candidați s-au aflat justiția, instituțiile-cheie ale statului și reorganizarea Parlamentului.

Finala prezidențială a fost marcată, cu două zile înainte de ziua votului, și de manifestații în marile orașe din țară, inclusiv în București, unde participanții cereau un vot corect în turul 2 al prezidențialelor.

MEDIAFAX relata, pe 14 noiembrie, că manifestanții veniți în Piața Universității au scandat mesaje precum „Plagiatorul ne fură viitorul” și „Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”.

Turul al doilea: răsturnarea rezultatului din primul tur

Pe 16 noiembrie, românii au fost chemați din nou la urne. Prezența la vot a fost cu aproximativ 10% mai mare decât în primul tur, iar rezultatul a schimbat radical raportul dintre cei doi candidați.

Înaintea anunțării rezultatelor finale, exit-poll-urile indicau o cursă extrem de strânsă.

„EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE: Klaus Iohannis şi Victor Ponta, la diferenţe foarte mici în cele 5 sondaje. Ambii sunt lideri în câte 2 sondaje şi la egalitate în ultimul”, titra MEDIAFAX în seara zilei de 16 noiembrie, după închiderea urnelor.

În aceeași seară, în mai multe orașe din țară au avut loc manifestații în semn de solidaritate cu românii din diaspora care nu reușiseră să voteze în primul tur. Corespondenții MEDIAFAX din Iași, Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara au transmis informații despre protestele și numărul participanților.

Klaus Iohannis a mers inclusiv în Piața Universității din București, unde a fost primit cu aplauze de participanții la manifestație.

În cele din urmă, Klaus Iohannis a obținut 54,43% dintre voturi, în timp ce Victor Ponta a obținut 45,57%.

Victoria lui Iohannis a fost prezentată de presa internațională drept o surpriză, iar MEDIAFAX a reunit reacțiile din presa străină într-un material amplu publicat pe 17 noiembrie.

„Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriză câştigând scrutinul prezidenţial din România, a reuşit să convingă electoratul pledând pentru o Românie «normală», liberă de corupţie”, scria, la momentul respectiv, într-un material cu titlul „Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit preşedinte”.

Și presa germană a relatat, în ediţiile online, despre victoria lui Iohannis la alegerile prezidenţiale, notând că succesul acestuia reprezintă „o surpriză”, a mai relatat MEDIAFAX, fiind citat de ziarul Jurnal Bihorean în ediția din 18 noiembrie 2014.

După confirmarea rezultatului, MEDIAFAX a publicat și o biografie a celui care urma să devină noul șef al statului.

„Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat- localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014”, a relatat MEDIAFAX pe 17 noiembrie 2014, într-un amplu material dedicat lui Iohannis.

Victoria lui Iohannis a însemnat încheierea perioadei în care Traian Băsescu ocupase funcția de președinte și instalarea unui nou șef al statului. Iohannis a fost validat de Curtea Constituțională pe 21 noiembrie 2014, pentru un mandat de cinci ani.

Simona Halep, în finală la Roland Garros și în semifinalele de la Wimbledon

2014 a fost însă un an important și pentru sportul românesc. Simona Halep a făcut atunci unul dintre cele mai importante salturi ale carierei sale, ajungând pentru prima dată într-o finală de Grand Slam.

La Roland Garros, Halep a trecut de mai multe adversare și a ajuns până în ultimul act al turneului de la Paris, unde a întâlnit-o pe Maria Sharapova. Meciul a fost unul extrem de disputat: Sharapova s-a impus cu 6-4, 6-7, 6-4, după un duel de trei seturi. Roland Garros notează că aceasta a fost prima finală feminină de la Paris în trei seturi din 2001.

Pentru Halep, chiar dacă trofeul i-a revenit Sharapovei, finala din 2014 a reprezentat confirmarea că intrase în elita tenisului mondial.

În același an, Simona Halep a ajuns în semifinalele de la Wimbledon. La acel moment, românca era cap de serie numărul 3 și a trecut de Teliana Pereira, Lesia Tsurenko, Belinda Bencic, Zarina Diyas și Sabine Lisicki.

În semifinale, Halep a întâlnit-o pe canadiana Eugenie Bouchard. Halep a pierdut în două seturi, 6-7, 2-6, iar Bouchard a mers în finală.

MEDIAFAX, în mijlocul unui an care a schimbat România

2014 a fost, pentru România, anul unei schimbări politice la Cotroceni și al afirmării internaționale a unei sportive care avea să devină una dintre cele mai cunoscute reprezentante ale sportului românesc.

Pentru MEDIAFAX, a fost un an de breaking news, monitorizări, transmisii în timp real și materiale ample, într-o perioadă în care mediul online devenea tot mai important pentru modul în care publicul primea informația.

Agenția a urmărit alegerile prezidențiale de la primele sondaje și depunerea candidaturilor până la dezbaterile dintre finaliști, votul din diaspora, protestele din marile orașe, rezultatele finale și reacțiile internaționale. Informațiile și analizele MEDIAFAX au fost preluate și citate de ziarele locale, confirmând rolul agenției de sursă pentru presa din România.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, în timp real, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Anul trecut, 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv la nivel mondial, dar asta înseamnă o scădere de 15% față de 2024, conform acestui studiu realizat de colectivul Forest Declaration Assessment, care reunește oameni de știință, ONG-uri și grupuri de experți, potrivit Le Figaro.

O cifră „încurajatoare” și „arată că progresul este posibil”, a declarat Erin Matson, expertă la Climate Focus și coautoare a raportului, în timpul unei prezentări de presă. „Dar, deocamdată, 2025 reprezintă o excepție, nu o nouă traiectorie”, a adăugat ea.

Exploatarea materiilor prime agricole sau minerale rămâne principala cauză a defrișărilor sau a degradării pădurilor.

Relativa îmbunătățire a situației de anul trecut este, însă, rezultatul unei limitări a extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian și, mai general, al unei situații mai favorabile în America Latină.

Actualul președinte brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, a încurajat într-adevăr protejarea pădurilor. Adversarul său, Flavio Bolsonaro, este însă favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie.

„Nu am obținut această reducere a defrișărilor prin sacrificarea producției agricole sau a dezvoltării economice”, subliniază Ane Alencar de la Institutul Amazonian de Cercetare a Mediului (IPAM) din Brazilia. Aceasta ar putea descuraja puternicul sector agroalimentar brazilian să încerce să inverseze tendința, chiar dacă Lula pierde alegerile prezidențiale, speră ea.

Autorii studiului se tem că progresele recente ar putea fi amenințate și de noii lideri din Columbia sau Peru.

Situația s-a degradat în Africa

În ciuda îmbunătățirii generale a situației la nivel mondial, situația s-a deteriorat anul trecut în bazinul Congo, unde defrișările au ajuns la 2,4 milioane de hectare, un nivel comparabil pentru prima dată cu cel din America Latină.

Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, deplânge „un dezastru” .

„Aspectul economic pare să aibă întotdeauna prioritate în gestionarea pădurilor din Africa Centrală, cu exploatarea pentru cherestea sau conversia pădurilor pentru alte activități economice, cum ar fi industria agricolă sau minieră”, deplânge el.

Degradarea pădurilor, adesea primul pas înaintea defrișărilor definitive, a progresat și în Africa anul trecut și a scăzut cu 34% la nivel global, după un 2024 marcat de numeroase incendii.

Mai mult, în ciuda încetinirii înregistrate în 2025, lumea încă se abate de la traiectoria corectă de eliminare a defrișărilor până în 2030, un angajament asumat de peste 140 de lideri la conferința internațională privind clima COP26 de la Glasgow.

Precauți în privința viitorului

Pentru a îndeplini acest angajament, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ 1 milion de hectare pe an, ceea ce este departe de tendința din ultimii ani.

Autorii studiului rămân, de asemenea, precauți în privința viitorului, menționând că fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, care este în desfășurare, ar putea intensifica „riscurile de secetă și incendii” în pădurile tropicale.

„Efectele acestui fenomen El Niño sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendii uriașe ard de săptămâni întregi”, a remarcat Erin Matson. Prin urmare, o reducere suplimentară a defrișărilor la nivel global, similară cu cea din 2025, i se pare „puțin probabilă” în acest an.

Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide cum se va implica partidul în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Social-democrații vor analiza dacă vor intra în acest guvern cu miniștri, dacă vor susține guvernul prin vot în Parlament sau dacă vor alege să nu se implice în formarea acestuia.

Premierul desemnat este așteptat joi să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Luca Niculescu a declarat că toate variantele rămân posibile: un guvern politic, unul hibrid, cu miniștri politici și tehnocrați, sau un guvern format exclusiv din tehnocrați.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți seară, la România TV, că le va prezenta colegilor săi trei variante în ceea ce privește implicarea partidului în viitoarea guvernare.

„Avem varianta în care nu votăm și nu intrăm (la guvernare – n.r.). Există această variantă”, a declarat liderul social-democrat. A doua variantă este un guvern tehnocrat, însă Grindeanu a spus că nu crede neaparat în această soluție.

„Este o variantă a unui guvern tehnocrat, care, la prima vedere, cel puțin din perspectiva mea, nu e o variantă solidă”, a afirmat președintele PSD.

Întrebat dacă respinge ideea unui guvern tehnocrat, Sorin Grindeanu a spus că un astfel de guvern ar fi unul slab și al „nimănui”.

„Da, pentru că ăsta e un guvern slab, ăsta e un Guvern care de-a doua zi va fi Guvernul nimănui. Am mai avut exemplul ăsta în 2015-2016. Nu suntem într-o perioadă în care să facem experimente. Suntem într-o perioadă în care cred că trebuie să facem un efort comun toți, trebuie să lăsăm de la noi anumite lucruri care ne-au despărțit și să găsim acea cale de a merge mai departe. Am văzut că ceilalți au luat la mișto acest apel al meu”, a declarat Sorin Grindeanu.

A treia variantă prezentată de liderul PSD este formarea unui guvern politic, cu mai multe formule posibile, inclusiv un guvern condus de social-democrați sau unul susținut de mai multe partide.

„A treia variantă este aceea de a avea un guvern, să spunem, politic, și aici se deschid diverse variante. Eminamente PSD-ist sau poate să fie un guvern PSD-ist, poate să fie un guvern PSD-ist plus… Ceea ce îmi doresc să fie din mai multe formațiuni politice, să fie o majoritate”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD a cerut luni un efort comun din partea partidelor pe care le consideră responsabile de formarea acestui viitor guvern, pentru a se depăși criza politică din prezent.

A mai afirmat și că unele partide ar dori să învestească rapid un guvern printr-un vot de conjunctură, pentru ca apoi să înceapă, în Parlament, un conflict politic cu noul Executiv.

Mai mulți lideri PSD iau în calcul să ceară, în ședința decisivă de miercuri, intrarea partidului în Guvernul Luca Niculescu cu nouă miniștri, la ministere cu bugete mari, precum Transporturi, Agricultură, Sănătate și Mediu, dar și la Justiție, au declarat surse pentru G4Media.

Decizia finală va fi luată miercuri, în ședința Consiliului Politic Național al PSD.

PNL rămâne în Opoziție și ia în calcul un acord cu Niculescu

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că liberalii iau în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu.

Documentul nu va fi un acord de coaliție și nu va presupune intrarea PNL la guvernare, ci va stabili condițiile în care partidul poate ajura la stabilitatea țării în următoarele șase luni.

Ilie Bolojan a spus că, în această perioadă, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, cât timp premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord.

Potrivit surselor, liberalii ar urma să rămână în Opoziție, dar ar putea susține stabilitatea viitorului Guvern în baza angajamentelor convenite cu premierul desemnat.

UDMR va vota Guvernul, indiferent de formula aleasă

Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că partidul său va vota Guvernul și programul de guvernare prezentate de Luca Niculescu în Parlament, indiferent dacă acesta va fi unul tehnocrat sau unul format în jurul PSD.

Kelemen Hunor a mai spus că Uniunea este pregătită să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat pentru proiectele guvernamentale.

Liderul UDMR a mai spus că prioritatea este depășirea blocajului politic și formarea unui guvern cu puteri depline cât mai curând, posibil chiar vineri sau cel târziu luni.

Celebrele trăsuri trase de cai din New York City vor deveni istorie. Primarul Zohran Mamdani și președintele Consiliului Municipal, Julie Menin, au ajuns la un acord privind o lege locală care vizează eliminarea plimbărilor cu trăsura.

Se preconizează că Menin va supune proiectul de lege la vot în spre sfârșitul acestei luni, a declarat un purtător de cuvânt pentru CNN. Interdicția, care va fi implementată etapizat, va intra în vigoare la 1 iunie 2028.

De ce a apărut proiectul

Măsura este luată după ani de critici din partea activiștilor pentru drepturile animalelor. Ei susțin că animalele sunt suprasolicitate, se sperie ușor și trăiesc în grajduri necorespunzătoare, în timp ce vizitiii încalcă reglementările orașului. Proprietarii de cai și trăsuri au respins acuzațiile, susținând că animalele sunt bine îngrijite, iar grajdurile respectă normele în vigoare.

Grupul „New Yorkers for Clean, Livable and Safe Streets” (NYCLASS-Newyorkezi pentru străzi curate, locuibile și sigure) a militat pentru această interdicție timp de mai mulți ani. Reprezentanții asociațiilor au afirmat că măsura va pune în sfârșit capăt „trăsurilor trase de cai, crude și periculoase”.

Un accident a încurajat proiectul

Încercările activiștilor de a interzice această atracție veche de un secol au căpătat un nou impuls în urma decesului unui turist în vârstă de 18 ani. Acesta a murit vara trecută după ce a fost aruncat dintr-o trăsură scăpată de sub control în Central Park. În replică, administratorii celebrului parc au spus că tânărul este singura persoană care a murit într-un accident cu trăsură de când acestea au fost introduse, în urmă cu peste 150 de ani.

Experții estimează că proiectul va trece rapid prin Consiliul Municipal și va fi aprobat fără probleme. Persoanele implicate în activitate vor fi ajutate de autorități pentru a se recalifica profesional.

Concursurile vizează funcțiile de conducere ale caselor de asigurări de sănătate din județele Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava și Timiș.

De asemenea, va fi organizat concurs pentru ocuparea funcției de director general al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CAS AOPSNAJ).

Când vor avea loc probele

Potrivit anunțului CNAS, proba scrisă va avea loc pe 18 noiembrie 2026, începând cu ora 10:00, la Academia de Studii Economice din București, în clădirea Ion Angelescu, situată în Piața Romană nr. 6.

Candidații care promovează proba scrisă și îndeplinesc condițiile pentru etapa următoare vor susține un interviu.

Acesta este programat pentru 23 noiembrie 2026, la sediul central al CNAS din București, Calea Călărașilor nr. 248, sector 3.

Unde pot fi consultate condițiile de participare

Condițiile de participare, documentele necesare înscrierii și bibliografia de concurs sunt disponibile la sediul CNAS, la sediile caselor de asigurări de sănătate vizate și pe paginile de internet ale acestora.

Pentru informații suplimentare, candidații pot contacta Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt, la numărul de telefon 0372.309.240.

Persoana de contact desemnată este Nicoleta Badiu, consilier grad profesional superior, care poate fi contactată și la adresa de e-mail nicoleta.badiu@cnas.gov.ro.

Anunțul complet

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, bl. S 19, sector 3, organizează concurs- probă scrisă, în data de 18 noiembrie 2026, ora 10⁰⁰, pentru ocuparea posturilor vacante de Director General la CAS Bacău, CAS Călărași, CAS Covasna, CAS Dolj, CAS Galați, CAS Giurgiu, CAS Ialomița, CAS Ilfov, CAS Mehedinți, CAS Neamț, CAS Olt, CAS Prahova, CAS Sibiu, CAS Suceava, CAS Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

Proba scrisă se va desfășura în data de 18.11.2026, începând cu ora 10⁰⁰ la sediul Academiei de Studii Economice București, din Piața Romana nr.6 (Clădirea Ion Angelescu), iar interviul se va desfășura în termen de 4 zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise, respectiv în data de 23.11.2026 la sediul CNAS din București, Calea Călărașilor nr. 248, bl. S 19, sector 3.

Relații suplimentare privind condițiile de participare la concurs, actele necesare înscrierii și bibliografia de concurs se pot obține la sediul CNAS, respectiv la sediul caselor de asigurări de sănătate unde acestea sunt afișate, pe pagina de internet a CNAS, respectiv a caselor de asigurări de sănătate menționate precum și la Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt, telefon 0372.309.240. Persoana de contact este doamnei Nicoleta BADIU, consilier grad profesional superior, DMRUPSRAPPC, adresa de email nicoleta.badiu@cnas.gov.ro.”

Inter a pierdut marți seară, 13 octombrie, chiar pe teren propriu, bifând a doua înfrângere în primele două etape din Champions League, scrie Sky Sport Italia. Rezultatul complică situația italienilor, care mai au șase meciuri de disputat în faza ligii. La finalul întâlnirii, Chivu a analizat prestația jucătorilor săi într-un interviu. El a recunoscut că nu a reușit să găsească soluțiile necesare pentru a controla partida.

Chivu explică momentul în care Inter a pierdut controlul meciului

Tehnicianul român consideră că prima repriză a fost echilibrată, ambele echipe reușind să joace cu intensitate. Inter a avut însă dificultăți în organizarea defensivă, inclusiv după o fază în care adversarii au declanșat un contraatac în urma unui corner.

„Am făcut lucruri bune, apoi am primit un contraatac după un corner. Au fost câteva episoade nefavorabile în care puteam fi mai bine organizați”, a explicat Chivu. Antrenorul a remarcat că echipa sa a reușit să egaleze înainte de pauză și a început bine repriza secundă, având două ocazii importante de gol.

Inter – Club Brugge KV
90+3′ Goal! [3] – 4 Bonny A. https://t.co/WqlZkgiWGL

— CFC CHRIS (@BIGCHRISTIANX1) October 13, 2026

Ulterior, nerăbdarea și frustrarea au afectat organizarea jucătorilor. „Atacam și uitam să ne mai întoarcem în apărare. Ajungeam mereu prea târziu, iar în Champions League plătești pentru asta”, a declarat tehnicianul.

Potrivit lui antrenorului român, după momentul în care scorul a devenit 2-1, Inter și-a pierdut luciditatea și nu a mai respectat planul tactic. Românul a recunoscut și meritele adversarilor, subliniind că Brugge a pus mari probleme prin calitatea tehnică, intensitate și determinare.

„Există ceva ce purtăm cu noi”. Chivu vorbește despre problemele mentale ale echipei

Antrenorul lui Inter a admis că numărul golurilor primite reprezintă un motiv de îngrijorare. El consideră că echipa trebuie să îmbunătățească duelurile individuale, recuperarea mingilor, distanțele dintre jucători și organizarea în momentele de presiune.

„Suntem conștienți de ceea ce nu funcționează în Champions League. Există ceva ce purtăm cu noi, iar eu sunt primul care își asumă responsabilitatea, pentru că nu reușesc să găsesc echilibrul potrivit în anumite tipuri de meciuri”, a declarat Chivu.

Tehnicianul a sugerat că problemele nu sunt exclusiv tactice, ci țin și de pregătirea mentală a fotbaliștilor. Acesta a recunoscut că ar fi putut gestiona diferit inclusiv discuția cu jucătorii la pauză. „Poate ar fi trebuit să transmit mai multă liniște la pauză, fără să pun prea multă presiune pe ei”, a explicat antrenorul.

Ce urmează pentru Inter în Liga Campionilor

După două înfrângeri în primele două etape, Inter trebuie să recupereze punctele pierdute pentru a-și îmbunătăți poziția în clasamentul competiției. Chivu a subliniat că echipa nu trebuie să își piardă încrederea, în condițiile în care mai are șase partide de disputat.

„Meciurile europene sunt diferite prin intensitate și calitate tehnică, dar avem obligația să găsim echilibrul potrivit. În Champions League, detaliile și episoadele fac diferența”, a afirmat antrenorul român. Tot el a mai precizat că Inter trebuie să continue munca atât din punct de vedere tactic, cât și mental, pentru a gestiona mai bine momentele dificile din următoarele partide europene.

UPDATE. MApN: Ţinte aeriene, detectate în apropierea localităţii Vâlkove, lângă România

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat miercuri că sistemele radar au detectat ținte aeriene în apropierea localității Vâlkove din Ucraina, în zona graniței cu România.

Potrivit ministerului, acestea nu au intrat în spațiul aerian național.

Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și un elicopter IAR-330 SOCAT.

„În dimineața zilei de miercuri, 14 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat ținte aeriene care evoluau în apropierea localității Vâlkove, pe teritoriul Ucrainei, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. La ora 6.39, a fost transmis un mesaj RO-Alert”, a transmis MApN.

Ministerul a precizat că, potrivit datelor furnizate de sistemele de supraveghere radar, „cele trei ținte aeriene nu au pătruns în spațiul aerian național”.

Știrea inițială

Autoritățile au emis, miercuri dimineață, un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea, prin care populația a fost avertizată cu privire la o posibilă incursiune a unor drone.

Reprezentanții ISU Tulcea au precizat că, până la ora transmiterii acestei știri, nu au fost primite apeluri de urgență.

Mesajul RO-Alert transmis populației din nordul județului Tulcea conține recomandări privind măsurile de protecție în cazul unei alerte aeriene.

„Alarmă aeriană (Posibilă incursiune de drone). Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în casă, departe de geamuri şi pereţi exteriori”, se arată în mesajul transmis miercuri dimineață.

Un incendiu a izbucnit miercuri, în orașul industrial Balakovo, din regiunea rusă Saratov, după un presupus atac cu drone ucrainene, potrivit canalelor de monitorizare de pe Telegram, citate de Kyiv Independent.

Imaginile publicate de canalul Exilenova+ surprind o explozie urmată de un incendiu în apropierea unei mari uzine metalurgice. Potrivit aceleiași surse, atacul ar fi provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică în regiune.

Un mort și mai multe clădiri avariate

Orașul Balakovo, situat pe malul estic al fluviului Volga, găzduiește o importantă uzină siderurgică, a cărei capacitate de producție declarată depășește un milion de tone anual, potrivit site-ului uzinei metalurgice Balakovo.

Deocamdată, nu este clar dacă instalația industrială a suferit pagube în urma atacului.

Guvernatorul regiunii Saratov a declarat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că atacul cu drone a avariat mai multe clădiri și a provocat moartea unei persoane.

Un terminal petrolier din Rusia arde de patru zile

Într-o altă regiune a Rusiei, un incendiu izbucnit la un terminal de încărcare a produselor petroliere din Rostov-pe-Don continua pentru a patra zi consecutiv, după atacurile cu drone din 10 octombrie.

Terminalul, situat în districtul industrial Jeleznodorojnîi, este utilizat pentru exportul produselor petroliere, inclusiv al celor provenite de la rafinăria Novoshahtinsk.

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a susținut că peste 100 de drone au fost doborâte în noaptea atacului.

Imaginile publicate de Exilenova+ arată flăcări și un nor dens de fum. Potrivit canalului, incendiul își redusese intensitatea după trei zile, însă ulterior flăcările au izbucnit din nou.

Opt dintre cele 12 rezervoare ale terminalului ar fi fost scoase din funcțiune

Până pe 13 octombrie, cel puțin opt dintre cele 12 rezervoare ale terminalului Novoshahtinsk ar fi fost scoase din funcțiune, potrivit unei analize OSINT realizate de publicația independentă rusă Astra.

Instalația poate primi și încărca anual aproximativ 2,5-3,5 milioane de tone de produse petroliere. Potrivit publicației, terminalul deservește atât exporturile, cât și forțele armate ruse.

Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica independent informațiile, iar amploarea pagubelor provocate de cele două atacuri nu este cunoscută.

Atacurile au loc pe fondul disputelor privind armistițiul energetic

Oficialii ucraineni nu au comentat deocamdată presupusul atac asupra terminalului petrolier. În ultimele luni, forțele ucrainene au vizat în repetate rânduri instalații energetice rusești.

Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu energetic și a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra instalațiilor petroliere din Rusia.

Trump a susținut că aceste atacuri au contribuit la creșterea prețurilor petrolului, scumpiri atribuite în mare măsură războiului purtat de Statele Unite împotriva Iranului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să accepte un armistițiu energetic, cu condiția ca Rusia să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Fenomenul a avut loc marți, 13 octombrie 2026, în timpul lansării misiunii CRS-35, prin care SpaceX transportă echipamente și provizii către Stația Spațială Internațională (ISS), potrivit NASA. Racheta Falcon 9 a decolat de la Cape Canaveral, Florida, la ora locală 06:33. S-a întâmplat înainte ca Soarele să răsară pentru observatorii aflați la sol.

Cum a apărut „meduza spațială” pe cer

Fenomenul „space jellyfish” apare în anumite condiții de iluminare, atunci când o rachetă este lansată înainte de răsărit sau după apus. La altitudini mari, gazele fierbinți evacuate de motoare se extind rapid, deoarece presiunea atmosferică este mult mai scăzută decât la nivelul solului.

În același timp, razele Soarelui pot ilumina aceste gaze, chiar dacă la sol este încă întuneric. Combinația produce un nor strălucitor, care se poate întinde pe o suprafață aparent uriașă a cerului. Forma sa amintește de o meduză, cu o zonă centrală luminoasă și prelungiri asemănătoare unor tentacule.

Aspectul norului se modifică pe măsură ce racheta urcă, iar gazele se dispersează în atmosfera rarefiată. Deși imaginile pot părea neobișnuite, fenomenul nu reprezintă o explozie sau o defecțiune a rachetei.

@Space_Station The first stage booster supporting CRS-35 returned to Earth and landed at Landing Zone 40 https://t.co/vyV0XDBNTN

— SpaceX (@SpaceX) October 13, 2026

Ce transportă racheta SpaceX către Stația Spațială Internațională

Dincolo de spectacolul vizual, lansarea face parte dintr-o misiune de aprovizionare organizată de NASA. Misiunea CRS-35 utilizează o capsulă cargo Dragon, transportată în spațiu de racheta Falcon 9.

La bord se află peste 2,8 tone de provizii, echipamente și experimente științifice destinate astronauților de pe Stația Spațială Internațională. Încărcătura include și ultima pereche de panouri solare extensibile destinate modernizării sistemului de alimentare cu energie al stației.

Aceste panouri sunt proiectate să suplimenteze energia electrică disponibilă pentru operațiunile și experimentele desfășurate pe orbită. Capsula Dragon este programată să ajungă la stație joi, 15 octombrie, după un zbor de aproximativ 52 de ore.

De ce nu toate lansările SpaceX produc acest efect

Apariția unei „meduze spațiale” depinde de mai mulți factori, inclusiv ora lansării, poziția Soarelui, altitudinea rachetei și condițiile atmosferice. Fenomenul este deosebit de vizibil în apropierea răsăritului sau apusului, când observatorii se află în întuneric, dar gazele evacuate la altitudine sunt deja luminate.

În timpul lansărilor desfășurate ziua, același nor de gaze poate fi mult mai greu de distins pe fundalul luminos al cerului. Fenomenul a mai fost observat și la alte lansări de rachete, însă dimensiunea aparentă și intensitatea luminii diferă de la un eveniment la altul.

O echipă de cercetători condusă de Mark D. Levin, de la Universitatea din Chicago, a dezvoltat o tehnică ce permite modificarea structurii moleculare a unor compuși utilizați în industria farmaceutică, potrivit Phys.

Înlocuirea unui atom de carbon cu unul de azot este o metodă folosită pentru îmbunătățirea proprietăților substanțelor medicamentoase. Totuși, procedeele tradiționale necesită adesea substanțe chimice agresive sau funcționează doar pentru anumite tipuri de molecule.

Noua tehnică, prezentată într-un studiu publicat în revista Science, ar putea depăși aceste limitări.

Cum funcționează noua metodă chimică

Procesul presupune trei etape principale. Mai întâi, cercetătorii folosesc molecule cu structură inelară, cărora le adaugă un grup de atomi de azot.

Ulterior, moleculele sunt expuse la lumină albastră, în prezența oxigenului și a unui reactiv numit tetrametiltiouree. Reacțiile rezultate deschid inelul de carbon și reorganizează atomii.

În ultima etapă, un tratament chimic închide din nou structura moleculară, iar atomul de azot înlocuiește atomul de carbon inițial.

Metodele anterioare întâmpinau dificultăți deoarece, după expunerea la lumină, un intermediar chimic reactiv trecea într-o stare care împiedica reorganizarea moleculei.

În loc să evite această problemă, cercetătorii au folosit-o în avantajul lor, prin introducerea reactivului care permite finalizarea transformării pe o altă cale chimică.

„Prin valorificarea, în locul evitării, acestei stări de spin altfel nedorite, obținem o reacție cu o aplicabilitate mult mai largă, care permite investigarea înlocuirii carbonului cu azotul în produse naturale cu adevărat complexe”, au explicat autorii studiului.

Rezultate promițătoare pentru dezvoltarea medicamentelor

Pentru a verifica eficiența metodei, cercetătorii au testat-o pe mai multe categorii de molecule inelare întâlnite frecvent în produsele farmaceutice.

Înlocuirea carbonului cu azotul a fost realizată cu succes în zeci de compuși diferiți, inclusiv în medicamentul pentru tulburări de ritm cardiac dronedaronă și în substanțe farmacologic active precum vinpocetina, iohimbina și catarantina.

În primele teste de laborator, o versiune modificată a vinpocetinei a prezentat îmbunătățiri semnificative. Aceasta s-a dovedit mai solubilă și a avut proprietăți metabolice mai bune decât compusul original.

De asemenea, noua variantă a avut un efect mai redus asupra unei proteine importante a inimii, ceea ce ar putea diminua riscul unor tulburări periculoase de ritm cardiac.

Metoda ar putea fi utilizată în industria farmaceutică

Deși cercetarea demonstrează că tehnica funcționează, aceasta nu a fost încă testată pentru producția comercială de medicamente.

Cu toate acestea, cercetătorii consideră că noua metodă ar putea deveni un instrument valoros în dezvoltarea și îmbunătățirea substanțelor medicamentoase.

„Anticipăm că această completare a instrumentelor disponibile pentru transformarea carbonului în azot va avea aplicații promițătoare în chimia medicinală”, au concluzionat autorii studiului.

Premierul britanic Andy Burnham urmează să îl primească miercuri pe Volodimir Zelenski la Downing Street, unde va reafirma sprijinul „neclintit” al Marii Britanii pentru Ucraina, relatează Le Figaro.

Potrivit unui comunicat al guvernului britanic, liderul laburist va promite „accelerarea livrărilor de rachete esențiale pentru apărarea aeriană” în următoarele săptămâni și va solicita „partenerilor internaționali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei”.

Tensiuni după decizia lui Trump privind motorina rusească

Ucraina și aliații săi europeni au fost surprinși de decizia președintelui american Donald Trump de a ridica, săptămâna trecută, sancțiunile asupra motorinei rusești, astfel încât Statele Unite să poată achiziționa cantități mari.

Măsura urmărește reducerea prețurilor la pompă și atragerea sprijinului alegătorilor americani înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, considerate cruciale.

Donald Trump l-a criticat public și pe Volodimir Zelenski, ajungând să le sugereze sâmbătă ucrainenilor să își aleagă „un nou lider care să poată ajunge la un acord de pace” cu Moscova.

În acest context, Andy Burnham a subliniat importanța sprijinului acordat Kievului.

„Sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina este vital pentru a ne asigura securitatea în Regatul Unit și pentru a garanta că cei aflați în prima linie au echipamentele necesare”, a declarat premierul britanic.

Marea Britanie cere noi sancțiuni împotriva Rusiei

Donald Trump a provocat confuzie și duminică, după ce a anunțat unilateral un „armistițiu energetic” între Ucraina și Rusia.

Luni, Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că a atacat instalațiile energetice ucrainene și a declarat că devine „din ce în ce mai clar” că Rusia a respins propunerea.

Deși au criticat decizia lui Trump de a ridica sancțiunile asupra motorinei rusești, aliații occidentali ai Ucrainei au susținut apelul președintelui american pentru încetarea atacurilor asupra sectorului energetic.

Marți, miniștrii de externe ai Marii Britanii și Germaniei, aflați la Varșovia, le-au cerut aliaților să impună sancțiuni suplimentare Rusiei.

Regatul Unit va încerca, de asemenea, să își convingă partenerii să „susțină interdicția asupra gazelor naturale lichefiate (GNL) din Rusia, așa cum am făcut noi”, a declarat ministrul britanic John Healey într-un comunicat publicat marți seară.

Londra, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei

Marea Britanie se numără printre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022.

Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în funcția de prim-ministru în iulie, l-a primit pe Zelenski la o bază navală din Portsmouth, în sudul Angliei, la scurt timp după preluarea mandatului.

Premierul britanic a efectuat și o vizită în Ucraina la sfârșitul lunii august.

Planurile Comisiei Europene de a face bugetul UE mai flexibil în fața unor crize viitoare ar putea crește și riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor, avertizează principalul organism european de audit, potrivit POLITICO.

Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a declarat că elementele esențiale ale reformei propuse de Comisie ar putea îngreuna verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.

„Ne este mai greu să urmărim banii. Practic, îi spui statului membru: iată o sumă mare de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a explicat Murphy.

Aproape un trilion de euro ar putea fi gestionat printr-un singur fond

Avertismentul vine în timp ce liderii europeni continuă negocierile de la Bruxelles privind dimensiunea bugetului UE pentru perioada de după 2027.

Comisia Europeană propune ca viitorul buget, care va acoperi șapte ani, să fie mai flexibil, astfel încât să poată răspunde mai rapid unor crize precum pandemiile, războaiele sau perturbările provocate de schimbările climatice.

Planul prevede alocarea a aproximativ jumătate din buget, adică aproape un trilion de euro, într-un singur fond. Statele membre ar putea utiliza aceste resurse pentru obiective diferite, de la migrație și agricultură până la dezvoltare regională.

Totuși, fondurile destinate agriculturii și dezvoltării regionale, acordate frecvent sub formă de subvenții pentru ferme și proiecte locale, au fost vulnerabile în trecut la fraude și utilizări abuzive.

Potrivit lui Murphy, libertatea mai mare acordată guvernelor naționale pentru redistribuirea fondurilor ar putea face cheltuielile și mai greu de urmărit.

„Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat acesta.

Erori de aproximativ 5 miliarde de euro în cheltuirea fondurilor europene

Potrivit celui mai recent raport al Curții de Conturi Europene, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor a crescut anul trecut, iar erorile au afectat tranzacții estimate la 5 miliarde de euro.

Tony Murphy a avertizat că, în cadrul viitorului buget, ar putea deveni imposibilă chiar și estimarea unei asemenea sume, deoarece autoritățile de audit din statele membre au atribuții și metode de lucru diferite.

„An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”, a declarat Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene.

Comisia Europeană și-a apărat propunerea și a precizat că principiile esențiale ale actualului sistem de control vor fi păstrate.

Executivul european consideră că autoritățile naționale funcționează corespunzător, dar a subliniat că își va menține dreptul de a solicita statelor membre modificarea planurilor sau introducerea unor mecanisme de corecție, dacă va fi necesar.

Subvențiile agricole, printre fondurile expuse riscurilor

Una dintre schimbările propuse de Comisia Europeană vizează integrarea Politicii Agricole Comune (PAC), care a beneficiat până acum de o linie bugetară separată, într-un fond mai amplu, denumit Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale.

Murphy a precizat că nu susține un anumit model de finanțare, dar a avertizat că integrarea banilor europeni în bugetele naționale va îngreuna monitorizarea cheltuielilor de către Bruxelles.

„PAC este mai ușor de auditat atunci când nu este amestecată în acest ansamblu eterogen”, a explicat acesta.

Printre exemplele de utilizare abuzivă a fondurilor europene se numără subvențiile agricole acordate pentru pășuni fictive în Grecia și fondurile destinate turismului rural din Slovacia, care au ajuns să finanțeze vile de lux.

Modelul fondului european de redresare ridică probleme de transparență

Potrivit președintelui Curții de Conturi Europene, fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19, care a servit drept model pentru noul sistem bugetar, a demonstrat deja riscurile unei asemenea abordări.

Deși statele au putut direcționa mai ușor resursele către domeniile prioritare, cheltuielile au devenit mai puțin transparente.

În actualul sistem bugetar, auditorii europeni pot vizita fizic o fermă care primește finanțare de la UE. În schimb, în cazul fondului de redresare, Uniunea Europeană publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari.

„Nu este foarte transparent. Unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”, a declarat Murphy.

Acesta a avertizat că reunirea mai multor domenii de finanțare într-un singur fond, fiecare cu obiective, termene și mecanisme de implementare diferite, ar putea reduce predictibilitatea și ar face mai dificilă verificarea utilizării banilor publici.

Cotațiile petrolului au urcat miercuri, în timp ce investitorii au evaluat riscurile pentru aprovizionare generate de confruntările dintre rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, și Arabia Saudită, dar și perspectiva unor livrări suplimentare de motorină din Rusia, relatează Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 89 de cenți, respectiv 0,8%, până la 106,58 dolari pe baril, la ora 00:30 GMT.

În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 80 de cenți, echivalentul a 0,9%, până la 94,94 dolari pe baril.

Marți, Brent înregistrase o scădere de 0,9%, în timp ce WTI crescuse cu 0,4%.

Atacurile asupra Arabiei Saudite alimentează temerile privind aprovizionarea

„Îngrijorările privind aprovizionarea, generate de conflictul dintre rebelii houthi și Arabia Saudită, determină creșterea prețurilor”, a declarat Hiroyuki Kikukawa, strateg-șef la Nissan Securities Investment, o divizie a Nissan Securities.

Totuși, acesta consideră că perspectiva majorării exporturilor rusești de motorină ar putea limita fluctuațiile puternice ale prețurilor.

„Așteptările că exporturile suplimentare de motorină din Rusia vor reduce presiunea asupra pieței ar putea limita mișcările bruște ale prețurilor în ambele direcții”, a explicat Kikukawa.

Analistul estimează că petrolul WTI se va tranzacționa între 90 și 100 de dolari pe baril.

Rebelii houthi au atacat o clădire a companiei Saudi Aramco

Rebelii houthi au atacat o clădire administrativă aparținând companiei petroliere de stat Saudi Aramco, în orașul Dhahran. Atacul a provocat un incendiu de proporții reduse, a anunțat miercuri Ministerul Energiei din Arabia Saudită.

În ultima săptămână, gruparea a lansat rachete balistice și drone asupra Arabiei Saudite, ca represalii pentru sprijinul acordat de regat forțelor guvernamentale din Yemen.

Aeroportul internațional din Riad a fost lovit de patru ori, iar un atac produs sâmbătă s-a soldat cu 13 morți.

Rusia și Iranul influențează evoluția pieței petrolului

Luna trecută, Arabia Saudită și-a majorat producția de petrol, în pofida perturbărilor transporturilor generate de războiul dintre Statele Unite și Iran.

Această decizie a contribuit la o creștere semnificativă a producției OPEC+, alianța dintre Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și partenerii săi, inclusiv Rusia, potrivit informațiilor prezentate marți de OPEC.

Între timp, Iranul a început să folosească noi tactici pentru a ataca navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a menține prețurile petrolului ridicate și de a influența alegerile legislative din Statele Unite, au declarat pentru Reuters doi înalți oficiali iranieni.

Moscova respinge legătura dintre exporturile de motorină și negocierile de pace

Guvernul rus a declarat marți că nu vede nicio legătură directă între negocierile de pace cu Ucraina și acordul privind exporturile de motorină către Statele Unite.

Declarația a venit după ce Reuters a relatat că emisarii americani le-au transmis vineri oficialilor ucraineni că acordul privind motorina face parte dintr-o încercare de a readuce Rusia la masa negocierilor pentru încheierea unui acord de pace.

Un fost ofițer militar ucrainean este judecat miercuri, în Germania, sub acuzația că a organizat operațiunea clandestină care a provocat exploziile gazoductelor Nord Stream, în septembrie 2022, și a întrerupt una dintre principalele surse de gaze naturale rusești pentru Europa Occidentală, relatează Reuters.

Suspectul, identificat conform legislației germane privind protecția datelor personale doar ca Serhii K., este acuzat că a condus un grup de agenți ucraineni, printre care scafandri și un specialist în explozibili, într-una dintre cele mai importante operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca modernă.

Procurorii suspectează implicarea unor structuri ale statului ucrainean

Procesul reprezintă prima ocazie în care probele colectate pe parcursul unei anchete de mai mulți ani vor fi analizate într-o ședință publică.

Cazul este sensibil din punct de vedere diplomatic și politic pentru Germania, care continuă să sprijine Ucraina, deși ancheta a identificat legături între operațiune și Kiev.

Potrivit procurorilor, Serhii K., arestat anul trecut în Italia în baza unui mandat internațional, ar fi colaborat cu alți militari pentru a planifica operațiunea în numele unor entități neidentificate ale statului ucrainean.

Bărbatul neagă orice implicare în exploziile care au avariat conductele cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, amplasate pe fundul Mării Baltice.

Guvernul ucrainean a negat, de asemenea, orice implicare în sabotaj.

Moscova a declarat luni că așteaptă un „verdict just”, care să dezvăluie atât identitatea autorilor, cât și a celor care au ordonat operațiunea.

Acuzațiile ar putea constitui crime de război

Procurorii germani consideră că faptele atribuite lui Serhii K., respectiv atacarea unor obiective civile și provocarea unor explozii care au distrus infrastructura și au afectat serviciile publice, ar putea constitui o crimă de război.

Presupusul obiectiv al operațiunii era întreruperea unei surse importante de venituri externe pentru Rusia, după invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022.

Serhii K. este singura persoană judecată în acest proces, însă autoritățile croate au arestat un alt bărbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred că ar fi făcut parte din echipa de scafandri.

Cum ar fi fost organizat sabotajul Nord Stream

Potrivit procurorilor, Serhii K. ar fi călătorit din Polonia în Germania cu aproximativ trei săptămâni înaintea atacului, folosind un pașaport ucrainean falsificat.

Acesta și ceilalți membri ai grupului ar fi utilizat un velier închiriat din orașul german Rostock pentru a ajunge într-o zonă apropiată de insula daneză Bornholm.

Acolo, ar fi amplasat pe fundul mării explozibili specializați, de uz militar, dotați cu dispozitive de temporizare.

Publicația germană Der Spiegel și televiziunea publică ZDF au relatat anterior că cinci bărbați și o femeie s-ar fi aflat la bordul iahtului închiriat Andromeda, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022.

Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au detectat mai multe explozii, produse la intervale de aproximativ 17 ore.

Deflagrațiile au rupt trei dintre cele patru conducte din oțel acoperite cu beton și au eliberat cantități uriașe de metan în atmosferă.

Exploziile au pus capăt dependenței Germaniei de gazele rusești

Sistemul Nord Stream, construit de compania rusă Gazprom la adâncimi cuprinse între 80 și 110 metri în Marea Baltică, avea o capacitate de transport de până la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania.

Anterior, Germania primea aproximativ jumătate din importurile sale de gaze naturale prin Nord Stream 1.

Capacitatea de aprovizionare urma să se dubleze odată cu deschiderea Nord Stream 2, însă Berlinul a anulat autorizarea acestuia chiar înainte de invazia rusă din februarie 2022.

Exploziile din septembrie au marcat sfârșitul dependenței îndelungate a Germaniei de gazele naturale rusești, deși Moscova redusese deja livrările ca reacție la sprijinul Berlinului pentru sancțiunile europene.

Procesul ar putea avea consecințe politice în Germania

Procesul, care ar urma să continue până în februarie 2027, ar putea avea și implicații politice interne.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat de peste un an în fruntea sondajelor de opinie, a cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și restabilirea relațiilor energetice cu Moscova.

În primele luni după explozii, oficialii occidentali au indicat în principal Rusia drept posibil responsabil.

Moscova a respins permanent acuzațiile, considerând absurdă ideea că și-ar fi distrus propriile conducte. Rusia respinge și acuzațiile mai recente privind presupuse operațiuni de sabotaj hibrid și atacuri cu drone asupra infrastructurii occidentale.