MediaFax.ro

Călin Popescu Tăriceanu a participat la cursa de la Monte Carlo în calitate de membru al echipei „Memorial Petre Cristea Rally Team – 90 de ani”. Fostul premier al României a condus o mașină Lancia Fulvia fabricată în 1974. Competiția a fost rezervată automobilelor fabricate înainte de 1986. Tăriceanu a dezvăluit că a fost nevoit să abandoneze din cauza problemelor tehnice.

„Din păcate, aventura noastră la Raliul Monte Carlo Historique s-a încheiat mai devreme decât ne-am fi dorit. Ieri seară, pe întuneric, am făcut două pene de cauciuc, iar noi aveam o singură roată de rezervă. A fost nevoie să așteptăm asistența după încheierea probei speciale, ceea ce ne-a costat enorm de mult timp. În plus, aparatul de navigație nu a funcționat, lucru care ne-a obligat să mergem, practic, „à l’aveugle”. Nici intercom-ul nu a funcționat, astfel că pe probele speciale abia ne auzeam între noi. În aceste condiții, cursa devenise un chin, iar noi am venit aici pentru plăcerea de a concura, nu pentru frustrare. De aceea, am hotărât să abandonăm. Păcat… pentru că era frumos”, a transmis, pe Facebook, Călin Popescu Tăriceanu.

În 1936, românul Petre Cristea a reușit o performanță excepțională, câștigând Raliul Monte Carlo la volanul unui Ford V8 modificat. Victoria obținută cu mijloace modeste a rămas unică în istoria sportului automobilistic românesc și continuă să fie un reper în sportul internațional. Pentru a marca performanța remarcabilă de la Monte Carlo din urmă cu 90 de ani, cinci echipaje românești cu experiență în curse moderne și istorice s-au înscris la ediția 2026 a Monte Carlo Historique.

Echipa României este alcătuită din: Adrian Anton Georgescu – Ștefan Marinescu — Renault 5 Alpine (1981), Adrian Nicolau – Levente Kovács — Ford Escort Mk1 (1968), Viorel Ognean – Florin Mitea — Ford Escort Mk2 (1976), Alexis Bizzarilli – Ioan Plămădială — Fiat X1/9 (1979) și Călin Popescu-Tăriceanu – Radu Dumitrescu — Lancia Fulvia 1.3 S (1974).

Organizat de Automobile Club de Monaco (ACM), Monte Carlo Historique reunește anual sute de echipaje internaționale și recreează atmosfera competițiilor de altădată. Startul se dă din cinci orașe europene (Monaco, Torino, Reims, Bad Homburg și John O’Groats), iar traseul urmează drumuri spectaculoase și dificile, cu sosirea la Monaco. În 2026, raliul are loc între 29 ianuarie și 5 februarie, marcând ediția cu numărul 93. Raliul nu s-a disputat în perioada 1940–1948.

Această lege avea scopul de a păstra importante protecții ale vieții private pentru victimele lui Epstein. Se presupunea că numele lor au fost înnegrite în documente. Fețele și corpurile lor ar fi trebuit să fie ascunse în fotografii.

Greșelile, însă, au fost omniprezente. O analiză realizată de Associated Press și alte organizații de știri a descoperit nenumărate exemple de redactări neglijente, inconsistente sau inexistente care au dezvăluit informații private sensibile.

O fotografie a unei fete minore când a fost angajată să-i ofere masaje cu tentă sexuală lui Epstein în Florida a apărut într-un dosar al presupuselor sale victime. Rapoartele poliției cu numele mai multor victime ale sale, inclusiv unele care nu au ieșit niciodată în evidență pentru a se identifica public, au fost publicate fără nicio redactare.

În ciuda eforturilor Departamentului de Justiție de a remedia omisiunile, un selfie făcut de o femeie goală într-o baie și un altul de o femeie topless au rămas pe site, vârstele lor fiind necunoscute, dar fețele lor fiind complet vizibile, până miercuri seara.

Unii acuzatori și avocații lor au cerut săptămâna aceasta Departamentului de Justiție să desființeze site-ul și să numească un observator independent pentru a preveni alte erori.

Un judecător a programat o audiere pentru miercuri la New York pe această temă, apoi a anulat-o după ce unul dintre avocații victimelor a menționat progrese în rezolvarea problemelor. Însă avocata respectivă, Brittany Henderson, a declarat că încă analizează „toate căile de atac potențiale” pentru a aborda prejudiciul „permanent și ireparabil” cauzat unor femei.

„Eșecul de aici nu este doar tehnic”, a spus ea într-un comunicat de miercuri. „Este un eșec în protejarea ființelor umane cărora guvernul nostru le-a promis protecție. Până când fiecare document nu va fi redactat în mod corespunzător, acest eșec va continua.”

Departamentul de Justiție a dat vina pe erori tehnice sau umane pentru probleme și a declarat că a eliminat multe dintre materialele problematice și că lucrează la republicarea versiunilor redactate corespunzător.

Sarcina de revizuire și cenzurare a milioane de pagini de înregistrări s-a desfășurat într-un interval de timp comprimat. Președintele Donald Trump a semnat legea care impune divulgarea documentelor pe 19 noiembrie. Legea respectivă a acordat Departamentului de Justiție doar 30 de zile pentru a publica dosarele. Departamentul a ratat acest termen, în parte pentru că a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru a se conforma protecției vieții private

Jeffrey Epstein i-a sprijinit pe Woody Allen și Soon-Yi Previn în perioada în care una dintre fiicele lor depunea dosare pentru admiterea la universitate, scrie The New York Times.

Potrivit unor e-mailuri făcute publice de Departamentul de Justiție, Epstein a facilitat legătura dintre familie și președintele Bard College, Leon Botstein, o persoană pe care o cunoștea de mult timp.

Președintele Bard, Leon Botstein, a acceptat să le îi ajute pe cei doi. Bechet Allen, fiica cuplului, a urmat cursurile Bard College și a terminat studiile în mai 2021, conform profilului său de LinkedIn.

Într-un mesaj trimis lui Epstein pe data de 11 ianuarie 2017, acesta îi mulțumea pentru intervenție.

„Nu vă pot mulțumi îndeajuns pentru că ați adus-o pe Bechet la Bard”, se arată în e-mail.

Mesajul a fost transmis de pe contul lui Woody Allen, însă conținutul pare scris de Soon-Yi Previn, care îl menționează pe Allen.

Din corespondență reiese că Bechet Allen nu știa că părinții ei au cerut ajutor extern.

„Cred că este mai bine ca Bechet să se chinuie și să nu știe dinainte că a fost admisă, astfel încât atunci când va intra la Bard să fi muncit din greu și să-și dorească cu adevărat să meargă”, a mai scris cel ce a trimis e-mailul.

„Vă mulțumim că ați venit pentru noi. Woody a spus că atunci când Bechet va da foc școlii, vă vor mulțumi vouă.”, mai este menționat.

Woody Allen și Soon-Yi Previn nu au oferit un răspuns la solicitările de comentarii transmise printr-o purtătoare de cuvânt. Nici Bechet Allen nu a răspuns mesajelor primite.

David Wade, purtătorul de cuvânt al lui Leon Botstein, a declarat că Epstein era „un mincinos în serie care, aparent, și-a asumat meritul pentru răsăritul soarelui în fiecare zi”.

În aceeași declarație se precizează: „Candidata menționată în e-mailuri a fost acceptată pe baza propriilor calificări pentru admitere”.

Totodată, David Wade a spus că „Bard oferise deja o comunitate primitoare pentru doi foști membri ai familiei și nu a fost nevoie de nicio prezentare din partea unor persoane ca Epstein.”

Bard College admite aproximativ 40% dintre candidați. Reprezentantul instituției a mai spus că Dr. Botstein „adesea liniștește părinții și familiile anxioase care navighează prin procesul de admitere și răspunde la zeci de solicitări în fiecare an pentru tururi sau conversații despre admitere din partea absolvenților, susținătorilor și a persoanelor din comunitatea largă, așa cum a făcut-o de-a lungul a cincizeci de ani”.

E-mailurile fac parte dintr-un set de aproximativ trei milioane de pagini de documente strânse de Departamentul de Justiție în ancheta lungă privind activitatea infractorului Jeffrey Epstein.

Dosarele conțin informații noi despre relațiile sale cu persoane cunoscute, printre care Donald Trump și Bill Clinton, și despre influența sa în mediul universitar.

Documentele arată și relația apropiată dintre Epstein și Woody Allen. Cei doi, împreună cu Soon-Yi Previn, se întâlneau frecvent la reședința lui Epstein din Upper East Side.

Alte e-mailuri indică faptul că Epstein a încercat să îl ajute pe Woody Allen și în proiecte cinematografice.

„Woody Allen caută o fată frumoasă cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani pentru a juca rolul unei studente într-o comedie. Ce părere aveți?”, i-a scris Epstein unui fotograf.

Epstein îl cunoștea de mult timp pe Leon Botstein. Într-un interviu acordat The New York Times în 2023, Botstein a spus că a încercat să obțină donații pentru colegiu din partea lui Epstein.

„Capitalismul este un sistem dur”, a declarat acesta atunci.

Discuțiile despre admiterea lui Bechet Allen au avut loc în 2016. Epstein i-a scris lui Botstein la începutul lunii noiembrie, când i-a spus că tânăra e interesată de Bard College.

„Vă mulțumesc foarte mult pentru oferta de a o ajuta pe fiica noastră, Bechet Allen, să fie admisă la Bard College. Voi accepta oferta dumneavoastră. ;)”, a transmis Soon-Yi Previn.

Atunci, Botstein a răspuns că ar fi „încântat să îi ajute” și a stabilit o vizită.

Două luni mai târziu, Woody Allen i-a trimis un e-mail lui Botstein în care menționa că Bard College este prima opțiune a lui Bechet Allen și a redirecționat mesajul către Epstein.

Botstein a spus că va comunica acest lucru comisiei de admitere.

Fața premierului italian Giorgia Meloni, pictată pe o frescă a unei biserici din Roma în urma unei renovări, a fost, în cele din urmă, ștearsă.

O pictură reprezentând un heruvim cu o față care semăna izbitor cu cea a premierului italian Giorgia Meloni a atras mulțimi numeroase la Bazilica San Lorenzo in Lucina, una dintre cele mai vechi bazilici din Roma.

Restaurarea frescei a fost realizată de pictorul Bruno Valentinetti, pe care o pictase pentru prima dată la începutul anilor 2000. Zilele trecute, în urma acestei restaurări, s-a observat că una dintre figurile din fresca restaurată avea o asemănare izbitoare cu Giorgia Meloni.

Potrivit unui articol publicat miercuri în ziarul La Repubblica, pictorul a declarat că a pictat peste chip marți seara. „Asta a vrut Vaticanul”, a spus pictorul pentru sursa citată. Valentinetti a admis că fresca restaurată avea chipul Giorgiei Meloni.

„Da, este chipul prim-ministrului, dar bazat pe pictura anterioară”, a spus pictorul pentru publicația italiană, potrivit POLITICO.

Miercuri, ministerul Culturii din Italia a venit și cu precizări în urma ștergerii chipului.

„Orice lucrare de restaurare necesită o cerere de autorizare adresată Fondului pentru Clădiri Religioase al Ministerului de Interne, care deține proprietatea, precum și Vicariatului și Superintendenței Speciale din Roma, însoțită de o schiță a imaginii”, se arată în comunicatul citat de POLITICO.

Giorgia Meloni a reacționat pe rețelele sociale după apariția imaginilor în care se vedea chipul său pe fresca renovată. „Nu, cu siguranță că nu arăt ca un înger!”, a scris aceasta.

Președintele Donald Trump a anunțat că a vorbit cu jurnalista Savannah Guthrie despre dispariția mamei sale, Nancy Guthrie. Trump a mai transmis pe rețeaua Truth Social că a cerut tuturor forțelor de ordine să se implice în operațiunea de căutare a femeii.

„Am vorbit cu Savannah Guthrie și am anunțat-o că solicit tuturor forțelor de ordine federale și forțelor de ordine locale să fie la dispoziția familiei imediat. Implementăm toate resursele pentru a o aduce acasă pe mama ei în siguranță. Rugăciunile națiunii noastre sunt alături de ea și familia ei”, a scris Donald Trump pe propria rețea de socializare.

Savannah Guthrie și frații ei au publicat miercuri un mesaj video emoționant, cerând celor care o țin pe mama lor, Nancy Guthrie, să ofere dovezi că este în viață. Asta deoarece anchetatorii din Tucson, Arizona, continuă să trateze dispariția femeii în vârstă de 84 de ani ca pe o răpire. Mesajul familiei a fost „Suntem gata să discutăm” și a venit ca urmare a apariției unei cereri de răscumpărare. Totuși, oficialii spun că solicitarea este evaluată și nu se știe dacă este reală.

Nancy Guthrie a fost văzută ultima dată la domiciliul ei din Tucson sâmbătă seara, pe 31 ianuarie 2026. Dispariția ei a fost anunțată a doua zi. Autoritățile spun că dovezile de la reședința femeii sugerează că a fost luată din casă împotriva voinței sale.

Savannah Guthrie este o jurnalistă de radio și televiziune. Ea a devenit cunoscută în 2007 atunci când a fost corespondentă la Casa Albă. A fost prezentatoare pentru NBC News. Ca membră a echipei Today de la NBC a câștigat un premiu Emmy pentru cea mai bună emisiune matinală în 2020.

Noile investiții de capital includ construirea de centre de date, achiziția de servere și dezvoltarea tehnologiilor care permit funcționarea sistemelor de inteligență artificială.

Analiști americani din domeniul tehnologiei, citați de CNBC, au descris dimensiunea investiției drept una impresionantă: „Este o sumă incredibilă. Zâmbim pentru că această cifră este atât de bună pentru ecosistemul Google”.

Investițiile Google au dus la creșterea acțiunilor producătorului de cipuri Nvidia, una dintre cele mai importante companii din lume în domeniul hardware-ului pentru inteligență artificială.

Cipurile produse de Nvidia sunt folosite pentru antrenarea și rularea modelelor AI. Deși Google dezvoltă și tehnologii proprii, compania continuă să utilizeze și soluții Nvidia. „Probabil este bine și pentru Nvidia, deoarece Google va împărți investițiile, nu doar pentru propriile TPU-uri, ci și pentru Nvidia”, spun experții sursei citate.

Investițiile masive ale Google au dus și la creșterea acțiunilor companiei Broadcom, care ajută gigantul american să dezvolte cipuri personalizate pentru inteligență artificială. Google utilizează propriile unități de procesare (TPU), folosite inclusiv pentru dezvoltarea unor modele AI avansate, precum Gemini. Broadcom participă la producerea acestor cipuri.

Experții spun că astfel de cipuri personalizate sunt utilizate în principal de companiile tehnologice uriașe, care operează infrastructuri globale și centre de date de mari dimensiuni.

Google face parte dintr-un grup restrâns de giganți tehnologici care investesc masiv în inteligență artificială pentru a-și extinde serviciile digitale. Alături de Google, companii precum Microsoft, Amazon sau Meta dezvoltă, la rândul lor, tehnologii similare.

Creșterea investițiilor arată că piața inteligenței artificiale devine una dintre cele mai importante zone de competiție globală, iar producătorii de cipuri și infrastructură tehnologică sunt printre principalii beneficiari.

Columbia își menține poziția de cel mai mare producător mondial de cocaină, responsabilă pentru aproximativ două treimi din oferta globală. De la începutul anului 2014, volumul produs a crescut constant, iar din 2022 aproape s-a dublat. Conform datelor ONU, în prezent circulă mai multă cocaină pe piață decât în orice alt moment al istoriei recente, inclusiv în comparație cu epoca în care cartelurile conduse de Pablo Escobar dominau industria, mai scrie Il Post.

Creșterea este alimentată atât de suprafețe mai mari cultivate cu coca, cât și de o productivitate sporită. În 2024, plantațiile acopereau peste 2.600 de kilometri pătrați, de patru ori mai mult decât în 2012. În același interval, producția anuală a crescut de nouă ori, depășind 3.000 de tone.

Noile soiuri de coca sunt mai rezistente și mai productive, iar densitatea culturilor a crescut spectaculos. Acolo unde în trecut se plantau 12.000 de plante pe suprafață, astăzi se pot cultiva până la 36.000. Acest progres tehnic explică de ce producția a explodat mult mai rapid decât suprafața cultivată.

Columbia plantație ilegală

Deși guvernul columbian, inclusiv președintele Gustavo Petro, contestă parțial estimările ONU, alte date confirmă amploarea fenomenului. Comparativ cu anul 1990, producția actuală ar fi de până la 20 de ori mai mare.

Autoritățile au intensificat operațiunile de combatere a traficului. În 2024 au fost confiscate aproximativ 900 de tone de cocaină, iar de la începutul mandatului lui Petro, peste 2.700 de tone. Forțele de securitate susțin că distrug un laborator de procesare la fiecare 40 de minute.

Cu toate acestea, producția crește mai repede decât capacitatea statului de a o stopa. Fragmentarea grupărilor criminale le face mai greu de eliminat: sunt mai mici, mai flexibile și rapid înlocuite atunci când sunt destructurate.

Narcotraficul rămâne un subiect sensibil în relația dintre Columbia și SUA de peste patru decenii. Washingtonul a investit aproximativ 14 miliarde de dolari în asistență militară și logistică, iar Columbia a fost mult timp principalul aliat al SUA în America de Sud.

Recent, președintele Donald Trump a acuzat guvernul de la Bogotá că nu face suficient pentru a opri producția, în timp ce Petro respinge criticiile și invocă recordurile de confiscări. Aceste divergențe riscă să afecteze cooperarea bilaterală într-un moment delicat.

Între 2010 și 2015, producția a scăzut semnificativ datorită fumigațiilor aeriene cu glifosat. Această metodă a fost însă interzisă de Curtea Constituțională columbiană în 2015, din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu.

Eradicarea manuală s-a dovedit periculoasă și ineficientă, lucrătorii fiind adesea atacați de grupările armate. Guvernul Petro s-a concentrat pe destructurarea rețelelor, cu rezultate mixte. În prezent, se analizează reluarea fumigațiilor cu ajutorul dronelor, o încercare de a ocoli restricțiile legale actuale.

Columbia, procesare cocaină

Un alt indicator alarmant este numărul membrilor grupărilor armate ilegale. În iulie 2025, autoritățile estimau aproape 22.000 de membri, cu 45% mai mult decât în 2022 și de aproape trei ori mai mult decât în 2018. Acest lucru semnalează un eșec parțial al programului „Paz Total”, strategia lui Petro de reconciliere națională.

Deși nu mai există carteluri uriașe precum cele din anii ’90, rețelele actuale sunt mai numeroase, dispersate și greu de controlat. Fiecare se ocupă de o verigă specifică: cultivare, procesare, transport sau protecția rutelor.

Controlul zonelor-cheie pentru coca alimentează conflicte armate locale, precum cele din regiunea Catatumbo, unde grupări disidente ale FARC se confruntă cu Armata de Eliberare Națională. Pentru aceste grupuri, cocaina rămâne principala sursă de finanțare.

Incidentul a atras atenția regulatorilor, mai ales că operatorul aerian se află deja sub presiune după accidentul aviatic major din anul 2025.

Potrivit unei scrisori trimise de Autoritatea britanică pentru Aviație Civilă (CAA), Air India trebuie să ofere, în termen de o săptămână, explicații detaliate despre incident. În caz contrar, britanicii iau în calcul măsuri de reglementare care ar putea viza compania și flota sa de aeronave.

Solicitarea face parte din procedurile standard de siguranță. „Este o practică obișnuită ca autoritățile să ceară informații după un incident aeronautic, în cadrul procedurilor de asigurare a siguranței zborului”, au transmis oficialii britanici, citați de Reuters.

Incidentul a fost semnalat după aterizarea avionului în India. Pilotul a raportat un posibil defect la comutatorul care controlează alimentarea cu combustibil a motoarelor, un element esențial pentru funcționarea aeronavei.

Autoritățile indiene au menționat că echipajul a observat încă din Londra că sistemul nu a rămas fixat în poziția „run” (funcționare) la două încercări succesive de pornire a motoarelor. La a treia încercare, sistemul a funcționat normal, iar echipajul a decis să continue zborul spre India.

Ulterior, verificările tehnice au arătat că sistemul funcționa corespunzător, însă autoritățile britanice au cerut detalii suplimentare despre modul în care aeronava a fost declarată sigură pentru zbor. O defecțiune a acestui sistem ar fi putut afecta alimentarea cu combustibil a motoarelor și, implicit, siguranța zborului.

Britanicii au solicitat companiei indiene să prezinte „un raport detaliat privitor la toate operațiunile de mentenanță realizate pentru a asigura aeronavigabilitatea aeronavei”.

Într-un comunicat oficial, Air India a anunțat că a realizat verificări suplimentare la comutatoarele de combustibil ale tuturor aeronavelor sale Boeing 787 și că nu au fost descoperite probleme. Compania operează în prezent 33 de avioane din acest model.

Totuși, autoritățile britanice cer și o analiză completă a cauzelor incidentului, precum și un plan de prevenție pentru a evita situații similare în viitor.

Verificările sunt cu atât mai stricte cu cât sistemele de alimentare cu combustibil au fost implicate și în accidentul din 2025 al unui Dreamliner Air India, produs în statul Gujarat. În accidentul aviatic au murit 260 de persoane. Tragedia a determinat intensificarea supravegherii tehnice asupra companiei și a procedurilor sale de siguranță.

Air India este unul dintre cei mai mari operatori aerieni din țară și aparține grupului Tata, care a preluat controlul companiei de la statul indian în 2022. Compania operează zboruri interne și internaționale, inclusiv zboruri continentale spre Europa, SUA și Asia.

Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), aceștia ar fi provocat pierderi de aproape 30 de milioane de hrivne – aproximativ 800.000 de dolari – după sustragerea unor cantități mari de floarea-soarelui și porumb.

Anchetatorii susțin că schema ar fi fost pusă în practică în mai multe etape, începând cu anul 2021, și ar fi implicat conducerea unor unități agricole aflate în subordinea Academiei Naționale de Științe Agrariene a Ucrainei.

Procurorii anticorupție au precizat că deputatul – care este deja judecat într-un alt dosar pentru o mită de 85.000 de dolari – a acționat împreună cu directorul unei ferme de cercetare și cu alți complici. Aceștia ar fi organizat recoltarea și transportul producției agricole către depozite private din regiunile Cernihiv și Poltava, situate în nordul și centrul Ucrainei, deși recolta ar fi trebuit să fie livrată către depozitele instituțiilor de stat.

„În total, au fost sustrase peste 990 de tone de semințe de floarea-soarelui și 1.400 de tone de porumb, cu o valoare estimată la 27,3 milioane de grivne”, au transmis anchetatorii.

Autoritățile susțin că schema a continuat și în 2022, când alte 203 tone de semințe de floarea-soarelui au fost transportate către depozite controlate de suspecți.

Pentru a ascunde faptele, volumul real al recoltei nu a fost trecut în documentele oficiale. „Pentru a disimula infracțiunea, cantitatea reală a producției agricole nu a fost reflectată în documentele de însoțire”, a comunicat NABU.

În dosar sunt vizați deputatul ucrainean, un consilier al Consiliului Regional Kiev, doi directori ai unor întreprinderi de stat din domeniul agricol și un complice. Toți sunt cercetați pentru delapidare în proporții deosebit de mari și pentru complicitate la deturnarea producției agricole.

Prețul aurului a crescut cu peste 1% joi dimineață, în tranzacțiile de pe piețele internaționale, potrivit Reuters. Metalul prețios se apropie de maximele recente, iar argintul și platina urmează aceeași tendință.

Pe plan geopolitic, oficialii americani și iranieni au anunțat că vor purta discuții în Oman, însă divergențele rămân semnificative. Washingtonul insistă ca negocierile să includă și programul de rachete al Teheranului, în timp ce Iranul vrea ca discuțiile să fie limitate la programul nuclear.

Astfel de tensiuni sporesc interesul pentru aur, deoarece investitorii caută active considerate mai stabile în perioade de risc.

Creșterea aurului este susținută și de semnale privind încetinirea pieței muncii din SUA. Potrivit datelor ADP, companie care analizează piața muncii americană, angajările din sectorul privat au crescut cu doar 22.000 în ianuarie, mult sub estimările economiștilor.

Slăbirea pieței muncii poate determina banca centrală americană să reducă dobânzile pentru a sprijini economia. Aurul devine mai atractiv în astfel de situații. Nu produce dobândă, dar este văzut ca o protecție în perioade nesigure.

Donald Trump a declarat miercuri că există „puține îndoieli” că dobânzile de referință din SUA vor fi reduse. În același timp, referindu-se la posibilitatea ca președintele să poată demite conducerea Rezervei Federale, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a spus că „nu are o opinie dacă acesta are autoritate constituțională pentru a demite un guvernator al Rezervei Federale (Fed) sau un membru al consiliului acesteia”.

Curtea Supremă a SUA analizează solicitarea lui Donald Trump de a o revoca din funcție pe guvernatoarea Fed, Lisa Cook.

Oficialul Fed a transmis că actualele dobânzi sunt „doar ușor restrictive” și a sugerat că instituția ar trebui să acorde timp înainte de noi reduceri ale ratelor.

Investitorii estimează că banca centrală americană ar putea reduce dobânzile de cel puțin două ori în 2026.

Pe lângă aur, și alte metale prețioase au înregistrat scumpiri. Argintul a crescut cu peste 2%, după ce atinsese recent un nivel record, iar platina și paladiul au consemnat, de asemenea, evoluții pozitive.

Schimbările sunt prevăzute în Planul Național Strategic și vizează ecoschema PD-27, gestionată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că modificările introduse nu urmăresc reducerea sprijinului acordat crescătorilor de bovine, ci adaptarea sistemului de plăți la noile cerințe de mediu și bunăstare a animalelor impuse la nivel european.

„Introducerea unui cuantum minim începând cu anul 2026 nu înseamnă o reducere automată a plăților, ci un mecanism de siguranță bugetară, aplicabil doar dacă situația o va impune, în cazul supra-accesării ecoschemei, în conformitate cu regulamentele europene”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, citat de Agrointel.ro.

Noua ecoschemă, denumită „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, urmărește acordarea de sprijin fermierilor care respectă cerințe suplimentare față de standardele minime impuse de legislația națională și europeană. Programul are ca obiectiv protejarea pajiștilor, reducerea presiunii asupra ecosistemelor și îmbunătățirea condițiilor de creștere a animalelor.

Potrivit noilor reguli, sprijinul financiar va fi acordat prin mai multe pachete distincte, stabilite în funcție de tipul de relief și durata pășunatului.

Pentru zona montană sunt prevăzute două variante, respectiv pășunat pe o perioadă minimă de 60 de zile și pășunat pe o perioadă minimă de 90 de zile. Pentru zona de deal și pentru cea de câmpie sunt stabilite perioade diferite de pășunat, adaptate condițiilor specifice fiecărui relief.

Autoritățile spun că diferențierea urmărește adaptarea practicilor agricole la condițiile geografice și climatice, dat fiind faptul că sezonul de pășunat diferă între zonele montane și cele de câmpie.

O modificare importantă este adusă modului de calcul al subvenției. Plata va fi stabilită în funcție de numărul și tipul animalelor, calculate după un sistem denumit unitate vită mare (UVM), folosit pentru calcularea subvențiilor în zootehnie. Sistemul permite corelarea sprijinului cu numărul efectiv de animale și cu impactul acestora asupra pajiștilor.

Planul Național Strategic include estimări privind cuantumurile unitare pentru fiecare categorie de relief. În unele cazuri, aceste valori sunt mai mici decât cele aplicate anterior.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au precizat însă că valorile reprezintă praguri orientative minime, stabilite pentru a asigura flexibilitatea utilizării fondurilor și pentru a permite ajustarea plăților în funcție de numărul fermierilor care accesează schema.

Pentru a beneficia de subvenție, fermierii trebuie să respecte o serie de cerințe, printre care realizarea pășunatului efectiv pentru perioadele minime stabilite și menținerea unei încărcături de animale corespunzătoare suprafeței de pajiște utilizate.

Totodată, animalele trebuie să fie înregistrate în sistemele oficiale de evidență, iar exploatațiile trebuie să respecte normele de bunăstare.

Potrivit autorităților, ecoschema PD-27 face parte din setul de măsuri prin care România încearcă să alinieze agricultura la obiectivele de sustenabilitate și protecție a mediului, menținând în același timp competitivitatea fermelor zootehnice.

Anunțul a fost făcut de Primăria Municipiului București, după ce în spațiul public au apărut informații despre probleme tehnice în aplicarea amenzilor pentru călătorii care folosesc noile cărți de identitate electronice.

„Nu urcați în mijloacele de transport în comun fără să plătiți călătoria! Se dau amenzi și pentru cei care au cărți de identitate electronice”, a transmis miercuri instituția, într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit Primăriei, controlorii STB desfășoară verificări în teren alături de Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București, iar datele necesare aplicării sancțiunilor pot fi verificate rapid în sistem.

„Controlorii STB merg pe teren alături de colegii de la Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București și verifică rapid în sistem CNP-ul. Adresa de domiciliu apare, iar procesul verbal este încheiat numaidecât”, a precizat instituția.

Reprezentanții municipalității au menționat că echipele mixte au desfășurat controale și în cursul zilei de miercuri, în autobuze, troleibuze și tramvaie. Potrivit acestora, controlorii colaborează frecvent cu polițiștii locali, al căror sprijin este solicitat în special în situațiile în care călătorii depistați fără bilet devin recalcitranți sau refuză să se legitimeze.

„Suprataxa, pentru neplata călătoriei, este de 80 de lei, pe loc. Cât abonamentul pe o lună. Cine refuză suprataxa, primește o amendă cuprinsă între 300 și 500 de lei. Aceasta se poate plăti ulterior și presupune întocmirea unui proces verbal”, a transmis municipalitatea.

În prezent, prețul unei călătorii cu transportul public în București, operat de STB, este de 3 lei.

Biroul coordonat de șefa serviciilor de informații ale SUA (ODNI), Tulsi Gabbard, a desfășurat în 2025 o investigație asupra securității sistemelor electronice utilizate la alegerile locale și teritoriale din Puerto Rico. Potrivit Reuters, verificările au analizat acuzații privind posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electorale.

https://www.reuters.com/world/americas/us-spy-chiefs-office-investigated-voting-machines-puerto-rico-2026-02-04/

Operațiunea a fost realizată împreună cu FBI și a urmărit verificarea vulnerabilităților tehnice ale infrastructurii electorale. Ancheta nu a identificat însă dovezi clare privind implicarea vreunui stat străin, inclusiv a Venezuelei.

Au fost descoperite breșe de securitate

Analiza a inclus preluarea unor echipamente electronice de vot și copii ale datelor acestora, procedură descrisă drept obișnuită în investigațiile informatice. Comunitatea americană de informații a comunicat că a descoperit probleme serioase de securitate.

„Au fost identificate practici extrem de îngrijorătoare privind securitatea cibernetică și implementarea operațională, care reprezintă un risc semnificativ pentru alegerile din SUA”, a transmis biroul lui Gabbard într-un punct de vedere transmis sursei citate.

Unele vulnerabilități ar fi fost generate de utilizarea unor tehnologii celulare considerate nesigure, precum și de erori software care ar fi putut permite accesul hackerilor la sisteme esențiale.

Teorii despre fraude electorale susținute de Trump

Investigația a fost declanșată inițial pentru a verifica afirmații potrivit cărora autoritățile venezuelene ar fi putut încerca să compromită procesul electoral. Acuzațiile nu au fost confirmate public.

Preocupările legate de fraudarea alegerilor sunt alimentate în continuare de disputele politice din SUA, după ce Donald Trump a susținut în repetate rânduri, fără dovezi, că a pierdut scrutinul din 2020 în fața democratului Joe Biden din cauza unor fraude pe scară largă.

Dispute instituționale în SUA

Investigația a generat îngrijorări în rândul unor experți în securitate națională, care consideră că astfel de chestiuni sunt gestionate în mod tradițional de instituțiile de aplicare a legii, nu de structurile de informații.

Biroul lui Gabbard a respins criticile, argumentând că avea autoritatea legală să examineze posibile interferențe străine și vulnerabilități ale sistemelor electorale. „Având în vedere autoritatea extinsă de coordonare și analiză a informațiilor legate de securitatea electorală, ODNI a examinat sistemele electronice de vot utilizate în alegerile din Puerto Rico”, a transmis instituția.

Doar probleme administrative

Reprezentanți politici din Puerto Rico susțin că dificultățile apărute în procesul electoral au fost cauzate în principal de deficiențe administrative.

„Am avut probleme intens relatate în administrarea alegerilor. Dar toate pot fi atribuite incompetenței și corupției, nu interferenței străine”, a declarat Pablo José Hernández Rivera, parlamentar care reprezintă Puerto Rico în Camera Reprezentanților SUA.

Acuzațiile au vizat suspiciuni privind fraude electorale, manipularea rezultatelor și posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electronice folosite la vot. Puerto Rico este teritoriu american, iar locuitorii săi sunt cetățeni ai Statelor Unite, însă nu pot vota în alegerile prezidențiale și nu au reprezentare cu drept de vot în Congres.

Amenințările digitale, luate în serios

Cazul reflectă preocupările tot mai mari privind protejarea proceselor electorale în fața atacurilor cibernetice și a campaniilor de influență externă, temă relevantă nu doar în Statele Unite, ci și în Europa și în alte democrații occidentale.

Parada Măscăricilor revine în centrul Brașovului, chiar în ziua de 14 februarie. Evenimentul readuce în atenția brașovenilor o veche datină a Șcheilor Brașovului, legată de Lăsata Secului și ritualurile de trecere spre primăvară, precum și cel al intrării în Postul Paștelui.

Tradiția populară spune că oamenii se mascau, făceau zgomot și glume și ieșeau în alai pentru a marca începutul unui nou an agrar și pentru a alunga simbolic iarna. Obiceiul, păstrat de-a lungul generațiilor, marca începutul unui nou ciclu în viața comunității.

Parada este o invitație deschisă adresată comunității brașovene de a se costuma și de a redescoperi un obicei local care s-a păstrat în comunitatea șcheiană de-a lungul deceniilor. „Vă poftim costumați cât mai trăsnit”, au transmis organizatorii.

Potrivit organizatorilor, citați de Radio Brașov FM, la finalul manifestării, participanții vor fi „omeniți cu gogoși și cinstiți cu băutură dulce”, după obiceiul locului.

Parada este organizată de grupul „Cronicarii Brașovului”, cu sprijinul Centrului Cultural Reduta, ca un gest de recuperare a tradițiilor locale și de întărire a legăturilor din comunitatea brașoveană. Participarea este gratuită, iar evenimentul este deschis tuturor celor care vor să descopere sau să redescopere tradițiile șcheiene.

Curtea Supremă din Israel a anunțat miercuri componența completului de judecători care va analiza petițiile prin care organizații civice și grupuri din societatea civilă israeliană. Acestea solicită ca guvernul să fie obligat la înființarea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și eșecurile de securitate din acea zi. Instanța urmează să decidă dacă are autoritatea legală de a impune guvernului crearea comisiei.

Potrivit Times of Israel, completul va fi condus de vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, considerat un susținător al limitării intervenției instanțelor în deciziile politice ale guvernului. În 2025, el a fost implicat într-un dosar major privind conflictul dintre executiv și sistemul judiciar, după ce Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a demite procurorul general, care conduce parchetul de stat, dar are și rol de consilier juridic al guvernului.

Procurorul general s-a opus în mod repetat reformei judiciare promovate de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care urmărea să limiteze puterea Curții Supreme și controlul juridic asupra deciziilor guvernului.

Majoritatea judecătorilor desemnați sunt considerați conservatori și susțin, în general, că instanța nu ar trebui să oblige guvernul să ia decizii politice, inclusiv în cazuri extrem de sensibile.

Instanța a emis deja, în noiembrie, un ordin condiționat prin care a cerut guvernului să explice de ce nu înființează o comisie complet independentă. Executivul a refuzat, susținând că legea prevede că numai guvernul are autoritatea de a decide un astfel de mecanism.

În Israel au avut loc constant proteste în care mii de oameni, susținuți de parlamentari din opoziție, au cerut în mod public o anchetă de stat independentă asupra evenimentelor din 7 octombrie 2023. Protestatarii cer clarificarea responsabilităților pentru eșecurile care au permis atacul și investigarea deciziilor politice și de securitate luate înainte de 7 octombrie. De asemenea, o astfel de comisie ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea unor situații similare în viitor.

Guvernul, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unei investigații independente care să analizeze deciziile autorităților, ale armatei și ale serviciilor de securitate înainte și în timpul atacului.

În Parlament se discută un proiect de lege pentru o anchetă alternativă, în care membrii ar urma să fie desemnați de partidele aflate la putere și de opoziție. Parlamentarii opoziției resping însă această variantă și refuză să participe la formarea unei astfel de comisii.

Raportul invocat recent în dezbaterile publice privind cenzura în Europa nu este un document oficial adoptat de Congresul SUA, ci un „Majority Staff Report”, elaborat de majoritatea republicană din cadrul unei comisii parlamentare, a declarat analistul de politică externă Dan Dungaciu, citat de Gândul.

Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american. Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.

„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.

În sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate. Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.

Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public. El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.

„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.

Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice. Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.

Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.

Este vorba de posturile de director general și director financiar pentru care nu au fost găsiți candidații care să îndeplinească toate condițiile în cadrul procedurii anterioare, finalizată cu eșec chiar înainte de termenul-limită de 28 noiembrie, stabilit de oficialii de la Bruxelles pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în Jalonul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă în companiile de stat din energie.

Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Hidroelectrica, contolată de stat prin Ministerul Energiei, operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Cel mai mare producător de energie electrică și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării și un portofoliu de peste un milion de cliență, invită companiile din piață să participe la procedura privind atribuirea i de recrutare prestate de un expert   contractului sectorial de servicii având că obiect „Servicii de recrutare prestate de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane care va asista Consiliul de Supraveghere/ Comitetul de Nominalizare și Remunerare în vederea selectării de candidați pentru cele 2 posturi de membru în Directoratul S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., CEO și CFO”, conform Caietului de sarcini datate pe 27 ianuarie, de asemenea publicat pe site-ul companiei și pe SEAP.

Potrivit documentului, procedura aplicată pentru atribuirea contractului este prin achiziție directă cu sursă de finanțare a contractului din fonduri proprii.

Prestatorul trebuie să fie specializat și autorizat în condițiile legii pentru a-și desfășura activitatea în domeniul resurselor umane. Obiectul contractului, respectiv servicii de recrutare, trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator al ofertantului.

Pentru această prestatorul va depune un certificat constatator de la Registrul Comerțului nu mai vechi de 30 de zile la dată depunerii documentului.

Se va desfășura o primă etapă de calificare a ofertanților, pe baza unor criterii de calificare, care sunt prezentate în caietul de sarcini, iar în urma primei etape de calificare vor fi selectați ofertanții care ocupă primele cinci locuri pe baza punctajului rezultat în urmă aplicării criteriilor de calificare.

În situația în care, doi sau mai mulți ofertanți obțin același punctaj în cadrul etapei de calificare și se clasează pe unul din locurile 1 – 5, entitatea contractantă va invita în etapă a două toți candidații clasați pe locurile 1 – 5.

În cazul în care numărul de ofertanți care îndeplinesc criteriile de calificare este mai mic decât trei, entitatea contractantă are dreptul de a opta între a continuă procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei candidat care îndeplinește/îndeplinesc cerințele solicitate și a anula procedura, în condițiile prevăzute la art. 226 din Legea nr.99/2016. Oferta tehnică și oferta financiară se vor depune după această primă etapă, de către ofertanții selectați în urmă etapei de calificare.

Oferta depusă pentru etapa a doua trebuie să cuprindă propunerea tehnică, propunerea financiară și documentele de calificare solicitate.  Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț.

Potrivit documentului, oferta câștigătoare este oferta admisibilă, rezultată în urmă aplicării criteriului de atribuire. Valoarea totală estimată a achiziției : 145.820 lei fără TVA.

Durata contractul este de 17 luni de la dată semnării contractului de prestări servicii de ambele părți contractante.

„Se va constitui o garanție de bună execuție, numai de către ofertantul declarat câștigător în urmă derulării achiziției directe; în cuantum de 10 % din valoarea contractului, fără TVA, în termen de maxim 5 zile lucrătoare după semnarea contractului sectorial”, potrivit documentelor de achiziție.

Data și ora-limită de depunere ofertei este luni, 9 februarie, ora 16:00.

Îndeplinirea obligațiilor din PNRR, în acest caz numirea unor directori titulari, permitea deblocarea sumelor aferente din cea de-a treia tranșă de plată, în valoare totală de 809,4 milioane de euro, pentru care fondurile care fuseseră suspendate din luna martie.

Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – era încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax de la Comisia Europeană cu  zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.

Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul cu provocări. Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.

„Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepții, unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica, două poziții, CE Oltenia, două poziții, Eurotest, un membru în board, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aștepta”, spunea la acea dată, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Rugat să estimeze cât va fi „penalizarea marginală” pentru acest jalon, ministrul Dragoș Pîslaru a detaliat metodologia aplicabilă.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus, anterior zilei de 28 noiembrie, când a fost întrebat despre încadrarea în termenul-limită, că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.

Bogdan Ivan a evitat atunci să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.

„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.

Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.

Pe 27 noiembrie, Bogdan Ivan a precizat că situația de la Hidroelectrica nu duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.

„Pentru o poziție la Hidroelectrica, în directorat, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, explică ministrul, lăsând astfel să înțeleagă că suma pe care o va pierde România pentru cele două posturi neocupate la Hidroelectrica ar fi de 12 milioane de euro.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale consideră că împrumuturile contractate de stat pentru susținerea consumului nu pot reprezenta o bază solidă pentru economie. „Mă întreb ce au făcut oamenii aceștia cu peste 200 de miliarde de datorie publică. Nu se vede nicăieri”, a spus Georgescu, citat de Gândul.

Într-o intervenție la Realitatea TV, miercuri seara, Georgescu a susținut că Europa traversează o criză profundă și că relațiile dintre Statele Unite și spațiul european s-au schimbat, în condițiile în care cooperarea internațională ar fi devenit una strict bazată pe interese, sub influența politicii promovate de Donald Trump.

„Totul se joacă pe individualitate, pe respect reciproc. Trebuie să îți respecți propriul popor, să îl iubești și să îl cinstești. Altfel, este imposibil. Aceste alegeri, din punct de vedere al colaborării, nu se fac la colț de stradă sau la masă. Totul este tranzacțional, impus de Trump”, este de părere fostul candidat la cea mai înaltă funcție în stat.

Potrivit lui Georgescu, diplomația rămâne esențială, dar depinde de existența unei economii sănătoase. „Fără o economie sănătoasă, nu exiști. O economie nu înseamnă să împrumuți ca să acoperi consumul”, a afirmat el.

Georgescu a avertizat că România se confruntă cu riscul pierderii „continuității istorice” în contextul actualelor provocări economice și geopolitice. „România trebuie să știe ce vrea în acest ultim ceas și să înțeleagă ce poate”, a declarat acesta.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat că negocierile nucleare sunt programate pentru vineri în Muscat, notează AFP.

Iranul a declarat miercuri că negocierile cu Statele Unite vor continua conform planului la sfârșitul acestei săptămâni. Președintele Donald Trump a exercitat presiuni asupra liderului suprem al Teheranului, afirmând că acesta ar trebui să fie „foarte îngrijorat”.

Au apărut îndoieli cu privire la soarta negocierilor, după ce miercuri dimineață a fost publicat un raport potrivit căruia negocierile se destramă. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor petrolului și la intensificarea așteptărilor privind o acțiune militară a SUA.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că negocierile nucleare sunt programate acum pentru vineri, în Oman. Diplomații au declarat anterior că întâlnirea va avea loc în Turcia.

„Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să se desfășoare în Muscat”, a declarat Araghchi pe X. El a mulțumit Omanului „pentru că a făcut toate aranjamentele necesare”. Nu a existat o confirmare imediată din partea Statelor Unite.

Trump, care a consolidat puternic prezența militară americană în regiune, a continuat să exercite presiuni asupra ayatollahului Ali Khamenei.

„Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat, da, ar trebui să fie”, a declarat Trump într-un interviu acordat NBC News. „După cum știți, ei negociază cu noi”.

Trump a mai spus că Iranul avea în vedere o nouă instalație nucleară după atacurile SUA asupra siturilor nucleare iraniene. „Se gândeau să înceapă o nouă instalație într-o altă parte a țării”, a declarat Trump. ”Am aflat despre asta și le-am spus că, dacă vor face asta, le vom face lucruri foarte rele”.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Statele Unite sunt gata să se întâlnească cu Iranul în această săptămână. El a insistat că discuțiile trebuie să vizeze programele nucleare și de rachete.

„Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”, a declarat Rubio reporterilor, fără a confirma însă o întâlnire vineri. „Dacă se răzgândesc, nu avem nimic împotriva”.

Iranul se află sub o presiune crescândă din cauza protestelor și a campaniei de bombardamente israeliene de anul trecut. Iranul a pierdut, de asemenea, aliați regionali cheie odată cu degradarea severă a Hezbollahului libanez de către Israel și căderea veteranului președinte sirian Bashar al-Assad.

Articolul, publicat miercuri în revista Science Advances, a constatat că, între 2006 și 2020, expunerea pe termen lung la particule minuscule provenite din fumul incendiilor forestiere a contribuit la o medie de 24.100 de decese pe an în cele 48 de state continentale ale SUA, scrie AP.

„Mesajul nostru este: fumul de la incendii forestiere este foarte periculos. Reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană”, a declarat Yaguang Wei, autor al studiului și profesor asistent în cadrul departamentului de medicină de mediu al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai.

Alți oameni de știință care au studiat numărul deceselor cauzate de fumul de la incendii forestiere nu au fost surprinși de aceste concluzii.

„Estimările pe care le prezintă sunt rezonabile”, a declarat Michael Jerrett, profesor de științe ale sănătății mediului la Universitatea din California, Los Angeles, care nu a participat la studiu.

„Avem nevoie de mai multe studii de acest gen. Numai dacă realizăm mai multe studii cu multe modele diferite putem obține încredere științifică în rezultatele noastre”.

Cercetătorii care au realizat studiul s-au concentrat pe decesele legate de expunerea cronică la particule fine, sau PM2,5 — principala preocupare legată de fumul provenit de la incendiile forestiere.

Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot intra în fluxul sanguin. Expunerea pe termen scurt poate provoca tuse și mâncărimi la ochi, dar pe termen lung, acestea pot agrava problemele de sănătate existente și pot duce la o serie de probleme de sănătate cronice și mortale, inclusiv boli respiratorii, cardiovasculare și neurologice, precum și moarte prematură.

„Fumul de la incendii forestiere PM2,5 a devenit un pericol semnificativ pentru mediu în SUA și este determinat de frecvența și intensitatea crescândă a incendiilor forestiere din cauza schimbărilor climatice”, a spus Min Zhang, student postdoctoral la Școala Icahn și autor al studiului.

Pe lângă decenii de gestionare defectuoasă a pădurilor, dezvoltarea crescândă în zonele predispuse la incendii a extins „interfața urbană cu zonele sălbatice”, crescând riscul de incendii forestiere cu consecințe reale asupra sănătății umane, a spus Jerrett.

„Nimeni nu va avea „moartea prin incendiu forestier” pe certificatul de deces, cu excepția cazului în care focul i-a ars efectiv sau un copac a căzut peste el sau ceva de genul acesta”, a spus Jerrett. „Dar multe dintre persoanele care mor din cauza acestei expuneri sunt cele care sunt deja mai vulnerabile. Sunt vieți reale care se pierd. Nu este vorba de un concept statistic abstract și arbitrar”.

Autorii studiului au analizat legătura dintre expunerea medie anuală la PM2,5 din fumul incendiilor forestiere și decesele pe județe în cele 48 de state continentale. Au utilizat date federale privind mortalitatea din 3.068 de județe pentru toate cauzele de deces și pentru câteva cauze specifice — boli circulatorii, neurologice și respiratorii, precum și tulburări mentale și comportamentale, tumori și boli endocrine, nutriționale și metabolice.

Au inclus, de asemenea, decesele legate de căderi și accidente de transport — care este puțin probabil să fie legate de fumul de la incendii forestiere — pentru a se asigura că celelalte observații ale lor nu erau părtinitoare.