MediaFax.ro

Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, peste 100 de drone au fost văzute în Ucraina, de radarele românești, în ultimele 7 zile. Acestea au atacat, în roiuri, porturile ucrainene. Acestea au fost văzute și de radarele românești. Multe din ele au fost distruse de armata ucraineană, însă resturile acestora au ajuns și pe litoralul românesc, aduse de valuri, la patru zile după atacuri.

După ce la Costinești oamenii au fost nemulțumiți că nu mai puteau să intre la plajă pentru că zona au fost blocată de un cordon al autorităților, care făceau cercetări la fața locului, privind bucățile de dronă identificate, Radu Miruță a precizat:

„Sunt niște măsuri de la ISU, pentru a limita eventualele explozii care ar putea să se desfășoare dacă resturile astea de drone ar conține explozibil”, adăugând că acestea sunt luate până în momentul în care „specialiștii confirmă dacă aceste resturi de drone sunt periculoase sau nu”. 

„De îndată ce se confirmă de specialiști că nu conțin explozibil, că sunt doar pur și simplu elemente pasive de plastic, de spumă, de alte componente ale dronelor, de îndată aceste măsuri sunt eliminate”, a declarat Miruță. 

Miruță a precizat că pe primul loc este protecția cetățenilor.

„Pe primul loc este protecția cetățenilor și știu și înțeleg că de multe ori poate să li se pară că măsurile celor de la ISU sunt puțin cam prea agresive, dar în astfel de situații eu sunt de acord cu cei de la ISU că e mai bine să se sufle și-n iaurt decât, Doamne, ferește, să fie cineva rănit”, a declarat Miruță. 

Ministrul interimar al Apărării a mai precizat că cetățenii nu ar trebui să se lase influențați de propagandă:

„Acest război există, acest război produce consecințe indirecte în România. Nu sunt, până în acest moment, indicii că a crescut gradul de risc pentru România, însă este o stare de vigilență pe care Armata Română o are. Vedeți că, în urma măsurilor din ultima perioadă, dronele care au intrat în spațiu aerian românesc au început să fie distruse și să fie doborâte. Facem asta în permanență”, a declarat Miruță. 

În noaptea de sâmbătă spre duminică a fost doborâtă o altă dronă, în județul Galați. Incidentul vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, MApN a doborât 3 drone în trei zile consecutive. 

O dronă a fost doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în județul Galați, de două avioane de vânătoare F-18 spaniole. Potrivit unui reprezentant NATO, drona „pare să fie rusească”.

„După ce noi am demonstrat că ne facem temele și dăm noi, cu piloți români, cu militari români, aceste drone jos, uitați un semnal foarte puternic că ieri o astfel de dronă a fost doborâtă de piloții spanioli. În colaborare cu militarii români de la Centrul de Monitorizare și Control, însă este dovada că alianța funcționează, este dovada că alianța este determinată să apere spațiul aerian al României și al NATO și este un semnal foarte puternic”, a declarat Miruță, luni, la Digi24.

Ministrul interimar al Apărării susține că, în urma celor mai recente incidente cu drone, Ministerul Apărării are discuții permanente cu Administrația Prezidențială și cu NATO și că au existat discuții și cu ministerul Apărării din Spania.

„România este relevantă și România începe să genereze experiență pentru alții”, a mai spus Radu Miruță.

Radu Miruță spune că militarii încearcă să obțină performanțe suplimentare din sistemele existente prin conectarea unor echipamente care provin inclusiv de la producători diferiți.

„În permanență regrupăm, reconectăm capabilitățile existente”, a declarat ministrul Apărării.

Potrivit acestuia, analiza sistemelor aflate deja în dotarea Armatei a arătat că unele echipamente pot furniza informații utile pentru alte sisteme, însă acestea nu au fost proiectate inițial să comunice direct între ele.

„Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim, să fie transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi mai multe scenarii”, a explicat Miruță.

Ministrul a dezvăluit că militarii lucrează în această perioadă inclusiv la modificarea componentei software a unor sisteme pentru ca informațiile obținute de un dispozitiv să poată fi utilizate de altul.

„Am început să umblăm, dacă vreți, în soft-ul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să-l trimită altor dispozitive. Asta este ceea ce facem în aceste momente”, a declarat Radu Miruță.

Practic, Armata încearcă să creeze o legătură între senzori, radare și sisteme de interceptare care nu au fost concepute inițial ca parte a aceleiași arhitecturi.

Miruță susține că aceste adaptări au contribuit deja la îmbunătățirea reacției Armatei în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc.

„Pe urmă de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine”, a spus ministrul Apărării.

Soluțiile software sunt folosite în perioada de tranziție până la sosirea noilor capabilități comandate de România.

Potrivit lui Miruță, primele echipamente suplimentare ar urma să ajungă în țară din vara anului 2027, iar întregul proces de înzestrare cu sistemele deja contractate va dura până la doi ani și jumătate.

Printre noile capabilități se numără radare pentru detectarea țintelor care zboară la joasă altitudine și sisteme terestre de interceptare a dronelor.

Ministrul a explicat că dronele pot zbura la numai 70, 100 sau 150 de metri altitudine, iar relieful poate împiedica uneori detectarea acestora de către radarele clasice.

Obiectivul este ca dronele să poată fi interceptate de la sol, fără să fie necesară de fiecare dată ridicarea avioanelor de vânătoare și folosirea unor rachete costisitoare.

Măsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.

Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei.

Acestea s-ar fi grupat în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre teritoriul României.

Ministrul susține că numărul mare al incidentelor recente este direct legat de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.

Într-o scrisoare confidențială din 4 iunie, adresată unui director al Rosatom, Autoritatea pentru Centrale Nucleare din Egipt semnalează mai multe „defecte” la unitățile de reactor și încălcări ale „culturii de securitate nucleară” în timpul lucrărilor la centrala El Dabaa. Scrisoarea menționează, de asemenea, „neglijență deliberată” din partea unui responsabil al proiectului, potrivit Politico.

Documentele au ajuns la Politico prin intermediul unui oficial din serviciile de informații, care a cerut anonimatul deoarece nu este autorizat să vorbească cu presa. Acestea nu au mai fost făcute publice până acum și includ documente interne ale Rosatom care indică întârzieri în construcție și probleme de inginerie identificate chiar în evaluările companiei.

După invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse ulterior Moscovei, Rosatom a încercat să convingă guvernele europene că rămâne un furnizor sigur și competent în domeniul energiei nucleare. Noile acuzații ar putea însă accentua îngrijorările privind activitatea companiei controlate de Kremlin în Uniunea Europeană.

Într-un răspuns pentru Politico, Rosatom a susținut că respectă cele mai ridicate standarde de securitate nucleară și că acestea au fost aplicate pe întreaga durată a lucrărilor de la El Dabaa. Compania nu a precizat însă dacă a primit scrisoarea sau reclamațiile Autorității egiptene pentru Centrale Nucleare.

„Standardul ridicat de organizare a activității, sistemul de management al calității și cultura de siguranță sunt confirmate de atenția constantă acordată proiectului de conducerile politice ale Federației Ruse și Republicii Arabe Egipt, precum și de conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, ai cărei reprezentanți participă în mod regulat la etapele-cheie ale proiectului”, a transmis Rosatom.

Premierul egiptean Mostafa Madbouly a declarat în iulie că se așteaptă ca lucrările la toate cele patru reactoare de la El Dabaa să fie finalizate până în 2030, iar prima unitate să înceapă producția de energie în 2028.

Centrala din Egipt va folosi aceeași tehnologie utilizată și în proiectul Paks II din Ungaria, extinderea nucleară susținută de Rusia care a provocat în repetate rânduri tensiuni între Budapesta și Comisia Europeană.

Proiectul Paks II a fost aprobat în 2014, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, și a devenit unul dintre simbolurile relației apropiate dintre Budapesta și Moscova. Proiectul a oferit, totodată, tehnologiei nucleare rusești o prezență importantă în interiorul UE. Lucrările au început în februarie anul acesta.

Rosatom are proiecte nucleare și în Turcia și China. În Germania, autoritățile au fost criticate după ce au aprobat în iulie un acord prin care una dintre filialele Rosatom va putea participa la producerea de bare de combustibil nuclear pentru o instalație din Saxonia Inferioară. Guvernul german a precizat că activitatea va fi supusă unor controale stricte de securitate națională.

Muncitori trec prin fața unor panouri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe șantierul centralei nucleare El Dabaa din Egipt. Sursa foto: Mediafax Foto

Când va deveni complet operațional, complexul El Dabaa va avea patru reactoare nucleare de concepție rusească, aflate sub supravegherea Autorității pentru Centrale Nucleare din Egipt. Potrivit scrisorii trimise Rosatom, unele dintre unitățile aflate încă în construcție s-au confruntat deja cu defecte.

„Au reapărut defecte grave ale betonului, inclusiv goluri în spatele placării metalice la Unitatea 4, defecte ale plăcilor de fundație ale Unităților 1, 2 și 3, a căror reparare a durat un an, precum și defecte în structura celulară a peretelui cilindric al clădirii reactorului de la Unitatea 4”, se arată în document.

Autoritatea egipteană acuză Rosatom și de folosirea unor „metode înșelătoare” și de efectuarea unor „lucrări fictive” pentru a arăta că proiectul este finalizat în proporție de peste 50%, „în timp ce o inspecție vizuală la fața locului arată clar că clădirile principale ale insulei nucleare se află încă în faza de construcție subterană”.

Documentul reclamă și probleme de disciplină și securitate pe șantier. Muncitori ar fi fost găsiți cu „băuturi alcoolice interzise”, ar fi folosit „legitimații falsificate și s-ar fi dat drept alte persoane pentru a obține acces neautorizat”, iar fotografii și înregistrări realizate pe șantier ar fi ajuns pe rețelele sociale, ceea ce ar fi afectat „reputația proiectului”.

Scrisoarea menționează și un accident grav în care un muncitor a suferit „o fractură deschisă gravă”. Acesta ar fi fost transportat într-un vehicul privat, și nu într-o „ambulanță echipată corespunzător”. Autoritatea egipteană susține că acest lucru ar fi fost făcut „în mod intenționat” pentru a ascunde incidentul.

Alte patru documente interne ale Rosatom, consultate de Politico, descriu la rândul lor întârzieri, probleme privind calitatea construcției și deficiențe de management.

Acuzațiile din documente ar putea ridica noi semne de întrebare și asupra proiectului Paks II din Ungaria și ar putea alimenta îngrijorările de la Bruxelles privind implicarea unei companii controlate de Kremlin în infrastructura critică europeană.

Guvernul lui Magyar a început recent o reevaluare a proiectului Paks II, inclusiv a costurilor acestuia și a legăturilor cu Rusia.

Fostul europarlamentar ecologist ungar Benedek Jávor, un critic al proiectului Paks II și al fostei guvernări Orbán, a declarat pentru Politico că acuzațiile privind El Dabaa ar putea avea consecințe atât pentru Rosatom, cât și pentru proiectul din Ungaria.

Drunkometer-ul, primul „etilotest”, era un dispozitiv portabil care măsura concentrația de alcool din aerul expirat. Universitatea din Indiana îl descrie drept primul test practic de respirație care putea determina dacă o persoană era în stare de ebrietate.

Aparatul era foarte diferit de etilotestele moderne. Persoana testată trebuia să sufle într-un balon, iar aerul expirat era apoi analizat pentru a determina nivelul de alcool.

Invenția lui Harger a apărut într-o perioadă în care autoritățile americane căutau metode mai precise pentru a stabili dacă un șofer consumase alcool. Până atunci, polițiștii se bazau în mare parte pe observarea comportamentului și a semnelor de ebrietate.

Drunkometer-ul a făcut posibilă folosirea unei metode bazate pe analiza respirației, oferind autorităților un instrument mai obiectiv pentru depistarea șoferilor aflați sub influența alcoolului.

Harger nu s-a limitat la dezvoltarea aparatului. În 1938, el a făcut parte dintr-un comitet al National Safety Council care a lucrat la un proiect de lege-model privind folosirea testelor chimice pentru stabilirea intoxicației și a limitelor concentrației de alcool în sânge pentru șoferi.

Drunkometer-ul a fost însă doar începutul. În 1954, Robert F. Borkenstein, membru al laboratorului criminalistic al Poliției Statale din Indiana, a dezvoltat un dispozitiv mai mic și mai eficient, numit Breathalyzer. Aparatul a fost brevetat în 1958.

Studiile privind aceste tehnologii au contribuit la dezvoltarea metodelor moderne de testare a alcoolului.

Astăzi, etilotestul poate încăpea în palma unui polițist și poate oferi un rezultat în câteva secunde. În urmă cu 90 de ani, însă, testarea alcoolului prin respirație însemna un aparat mult mai complicat și un balon în care șoferul trebuia să sufle.

Rolla Neil Harger a murit în 1983, la vârsta de 93 de ani. În 2020, Universitatea din Indiana a dezvelit o placă dedicată contribuției lui Harger și Robert Borkenstein la dezvoltarea dispozitivelor Drunkometer și Breathalyzer.

Declarațiile au fost făcute într-un podcast găzduit de Rom Braslavski, fost ostatic răpit în timpul atacului din 7 octombrie 2023 și ținut captiv în Gaza. Ben-Gvir și-a exprimat nemulțumirea față de reducerea operațiunilor militare israeliene din Fâșia Gaza și a spus că are o poziție diferită de cea a premierului Benjamin Netanyahu.

„Cred că ar trebui făcute 30-40 de asasinate țintite pe noapte”, a declarat Ben-Gvir, potrivit potrivit Financial Times. Ministrul a mers mai departe, afirmând că operațiunile nu ar trebui să-i vizeze doar pe cei considerați o amenințare imediată. AP notează că acesta a folosit inclusiv o formulare prin care îi dezumaniza pe cei despre care vorbea.

Ben-Gvir este ministrul responsabil de poliția și sistemul penitenciar israelian, însă nu controlează armata israeliană și nu poate ordona operațiunile militare ale IDF în Gaza.

Ministrul ultranaționalist a reluat și una dintre cele mai controversate propuneri ale sale: reconstruirea coloniilor evreiești în Fâșia Gaza și plecarea unui număr cât mai mare de palestinieni din teritoriu.

Ben-Gvir a spus că își imaginează colonii israeliene nu doar în zona fostului bloc Gush Katif, ci „în toată Gaza”, pledând din nou pentru ceea ce el numește „încurajarea emigrării”. Coloniile israeliene din Gaza au fost evacuate și demolate în 2005, când Israelul s-a retras unilateral din interiorul enclavei.

Declarațiile vin într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump încearcă să avanseze implementarea unui plan de pace pentru Gaza. Emisarii americani au discutat în ultimele zile cu mediatorii din Egipt, Qatar și Turcia, iar planul prevede, între altele, dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și o administrație palestiniană civilă pentru enclavă. Netanyahu a contestat însă unele dintre condițiile propuse și insistă că Hamas trebuie dezarmat înaintea unei retrageri israeliene.

Un alt moment controversat al discuției a venit după ce Braslavski i-a cerut ministrului să îi permită să execute personal persoane care ar urma să fie condamnate la moarte pentru terorism. Ben-Gvir i-a răspuns că va face tot ce poate pentru ca solicitarea să devină realitate.

Partidul lui Ben-Gvir, Otzma Yehudit – Puterea Evreiască –, a susținut în ultimii ani introducerea pedepsei cu moartea pentru anumite infracțiuni de terorism. În ianuarie 2026, Ben-Gvir susținea din nou în Knesset că nu va accepta compromisuri asupra proiectului privind pedeapsa capitală.

Itamar Ben-Gvir este una dintre cele mai radicale figuri ale dreptei israeliene și un aliat important al lui Benjamin Netanyahu. În 2007, el a fost condamnat în Israel pentru incitare rasistă și pentru sprijinirea unei organizații extremiste, iar de-a lungul carierei politice s-a opus constant creării unui stat palestinian și a susținut extinderea controlului israelian asupra teritoriilor palestiniene.

Pozițiile sale privind Gaza contrastează puternic cu eforturile diplomatice aflate în desfășurare. Armistițiul intrat în vigoare în octombrie 2025 a redus amploarea confruntărilor, dar atacurile nu au încetat complet. Potrivit Reuters, peste 1.250 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului, în timp ce negocierile privind dezarmarea Hamas și retragerea Israelului rămân blocate.

Războiul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel și peste 250 au fost luate ostatice. Ofensiva israeliană lansată ulterior în Gaza a provocat zeci de mii de morți și o criză umanitară majoră. Israelul respinge acuzațiile potrivit cărora acțiunile sale ar constitui genocid și susține că operațiunile militare respectă dreptul internațional.

Aproape 400 de fosile vechi de 470 de milioane de ani au fost descoperite în sudul Franței, unele păstrând în mod remarcabil țesuturi moi, potrivit DailyGalaxy. Biota de la Cabrières surprinde un ecosistem divers care exista cândva în apropierea Polului Sud. Acesta include trilobiți, bureți și alte organisme marine străvechi.

Fosilele au fost găsite în Montagne Noire, în departamentul Hérault din Franța, de doi paleontologi amatori. Cei doi căutau fosile de zeci de ani, însă acest sit era diferit. Pe lângă cochilii și alte resturi dure, au descoperit exemplare în care erau păstrate sistemele digestive și cuticulele.

Descoperirea a fost ulterior studiată de cercetători și echipe internaționale. Rezultatele lor, identifică Cabrières drept unul dintre cele mai bogate și diverse situri fosile cunoscute din Ordovicianul inferior, o perioadă care datează de aproximativ 470 de milioane de ani.

Cochiliile străvechi sunt comune în registrul fosil, însă țesuturile moi sunt mult mai rar descoperite. Păstrarea acestora la Cabrières este unul dintre elementele care fac situl atât de neobișnuit.

Cercetătorii au identificat artropode, grup care include creveții și miriapodele moderne, precum și cnidari, grup din care fac parte meduzele și coralii. Depozitul conține, de asemenea, cantități mari de alge și bureți, oferind o imagine variată asupra organismelor care împărțeau acest mediu străvechi.

După cum se arată în cel mai recent studiu, cercetătorii au identificat și o mare varietate de organisme. Printre acestea se numără artropode, cnidari, brahiopode, gasteropode, alge și bureți. Printre fosilele descrise se numără un trilobit din genul Ampyx, gasteropode asociate cu o structură asemănătoare unui tub, care aparținea probabil genului Sphenothallus, precum și un hiliolit cu posibile organe interne.

Au fost descoperite și brahiopode articulate, atașate de ceea ce cercetătorii au identificat drept posibil burete leptomitid.

Asamblajul are în comun o parte din fauna sa cu un alt depozit ordovician binecunoscut, formațiunea Fezouata.

Locul descoperirii vine cu o surpriză geologică. Ceea ce astăzi este sudul Franței se afla într-o poziție foarte diferită în perioada în care aceste organisme erau în viață.

În urmă cu aproximativ 470 de milioane de ani, ecosistemul de la Cabrières se afla foarte aproape de Polul Sud. Colecția bogată de organisme oferă, astfel, o imagine asupra unora dintre cele mai sudice ecosisteme cunoscute din Ordovician.

Cercetătorii pun biodiversitatea ridicată a sitului pe seama condițiilor climatice din acea perioadă. Ei propun că aceste ape aflate la latitudini ridicate au servit drept refugiu pentru speciile care fugeau de temperaturile extreme din apropierea Ecuatorului.

Descoperirea este departe de a fi fost explorată în totalitate. Sunt planificate excavații de amploare și analize mai detaliate.Cercetătorii speră să afle mai multe despre anatomia internă și externă a organismelor, relațiile dintre ele și modul lor de viață.

Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra economii mondiale a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, arată Le Figaro.

Este însă o încetinire față de creșterea de 0,5% înregistrată în primul trimestru și față de așteptările analiștilor consultați de Bloomberg, care anticipau o creștere stabilă de 0,5%.

Economia niponă „a rezistat bine, chiar dacă perturbările aprovizionării cu țiței provocate de conflictul care implică Iranul au afectat conjunctura economică”, nota acesta.

Inflația, excluzând produsele alimentare proaspete, a accelerat din nou, ajungând la 1,6% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, alimentată de creșterea puternică a prețurilor la energie. Japonia este extrem de dependentă de importurile de hidrocarburi.

În plus, prăbușirea yenului, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani față de dolar înaintea recentei intervenții comune a Statelor Unite și Japoniei pentru susținerea monedei nipone, crește costurile importurilor.

Yenul slab reprezintă însă un avantaj pentru companiile japoneze exportatoare, care au devenit mai competitive pe piețele internaționale și beneficiază, de asemenea, de explozia cererii pentru componente electronice destinate inteligenței artificiale.

Astfel, exporturile Japoniei au înregistrat în iunie cea mai rapidă creștere din noiembrie 2022, avansând cu 19,3% într-un an, susținute atât de vânzările de echipamente pentru producția de semiconductori, cât și de deprecierea yenului.

Pe plan intern, Tokyo a încercat să contracareze presiunile inflaționiste. După un amplu plan de relansare adoptat la sfârșitul lui 2025 și reduceri fiscale importante pentru energie, guvernul premierului Sanae Takaichi a adoptat în primăvară noi măsuri de sprijin pentru consumul gospodăriilor.

Takaichi a anunțat, de asemenea, la sfârșitul lunii iulie, că guvernul său va reduce drastic taxa pe consum pentru produsele alimentare, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor, pentru a combate și mai mult inflația.

Un alt factor favorabil în al doilea trimestru a fost creșterea susținută a salariilor, sprijinită de rezultatele solide ale companiilor și de o piață a muncii tensionată.

Salariile nominale au crescut cu 3,4% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,3% în mai, cu mult peste rata inflației.

„Efectele nefavorabile ale prețurilor ridicate ale țițeiului ar trebui să se estompeze, iar cercul virtuos dintre venituri și cheltuieli ar trebui să se consolideze treptat”, a estimat la sfârșitul lunii iulie Banca Japoniei.

Politicienii din întregul spectru politic sunt de acord că legea trebuie modificată, dar nu reușesc să se pună de acord asupra modului sau momentului în care ar trebui făcut acest lucru, potrivit unui sondaj POLITICO în rândul parlamentarilor responsabili de acest subiect din fiecare partid reprezentat în Bundestag.

„Luăm în serios criticile potrivit cărora, în practică, legea ar fi putut crea impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni.Un astfel de tratament preferențial nu a fost niciodată intenția legiuitorului”, a declarat Susanne Hierl, deputată din partea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), formațiunea de centru-dreapta a lui Merz.

Moritz Oppelt, ministrul Justiției din landul Baden-Württemberg, din sud-vestul Germaniei, a susținut aceeași idee, argumentând că legea ar trebui să își păstreze scopul inițial: protejarea politicienilor locali, care sunt adesea ținta unor atacuri deosebit de dure.

„Politicienii de rang înalt trebuie și pot să suporte criticile dure. Este fundamental pentru democrația noastră și face parte din modul în care înțelegem democrația în Germania faptul că oamenii sunt liberi să discute deciziile politice la nivel federal și regional și să le critice foarte dur. Asta nu înseamnă că insultele din sfera politică ar trebui să devină ceva normal. Există, desigur, limite”, a spus el.

Variații ale acestei poziții beneficiază de sprijin pe întregul spectru politic fragmentat al Germaniei. Partidul de extremă stânga Die Linke și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) vor ca legea să fie abrogată complet, în timp ce CDU, Verzii și Partidul Social-Democrat (SPD), de centru-stânga, susțin modificarea ei.

„Politicieni precum Friedrich Merz îi insultă în fiecare zi pe oamenii obișnuiți din această țară, numindu-i leneși sau prefăcuți”, a declarat Luke Hoss, parlamentar Die Linke, referindu-se la declarațiile cancelarului potrivit cărora germanii ar trebui să muncească mai mult pentru a stimula creșterea economică. „Prevederea creează o infracțiune specială care se aplică doar politicienilor și ar trebui abolită”.

Tobias Peterka, parlamentar AfD, a declarat că „oricine intră voluntar în politică și exercită autoritate publică trebuie, așa cum a subliniat în repetate rânduri Curtea Constituțională Federală a Germaniei, să accepte critici mai dure decât cetățenii obișnuiți, nu mai puține”.

Deși o formă a legii care oferă protecție specială politicienilor, articolul 188 din Codul penal, există din 1951, guvernul fostului cancelar Angela Merkel a înăsprit legislația în 2021, în cadrul unor eforturi mai ample de combatere a extremismului de dreapta și a discursului instigator la ură.

Reforma a venit după asasinarea, în 2019, a parlamentarului CDU Walter Lübcke de către un extremist de dreapta și pe fondul atacurilor verbale și fizice asupra politicienilor locali în timpul pandemiei de COVID-19. Lübcke susținuse deschis politica Germaniei privind refugiații în timpul mandatului lui Merkel.

Legea se aplică insultelor făcute în public sau prin postări pe rețelele sociale atunci când acestea sunt legate de activitatea publică a politicianului și sunt considerate de natură să îi afecteze semnificativ activitatea. Persoanele condamnate pentru insultarea politicienilor riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă; defăimarea și „răspândirea de zvonuri răuvoitoare” sunt pedepsite mai sever.

Opinia publică și politică s-a întors însă împotriva legii după mai multe investigații și procese recente care au vizat oameni obișnuiți pentru că au insultat politicieni.

Andy Hüttner, un pensionar în vârstă de 66 de ani, a fost anchetat după ce a scris „Pinocchio vine” într-o postare pe pagina locală de Facebook a poliției, referitoare la măsurile de securitate pentru o vizită planificată a lui Merz.

„Am considerat că apelativul «Pinocchio» i se potrivește perfect domnului Merz, pentru că a promis atât de multe și a oferit atât de puține. Nu mi-a trecut nicio clipă prin minte că s-ar putea întâmpla ceva din cauza acelui comentariu”, a declarat Hüttner pentru POLITICO.

După ce vestea anchetei a provocat o amplă reacție în presă și condamnări din partea lui Sarah Rogers, subsecretarului de stat american pentru diplomație publică, cazul a fost clasat.

Potrivit legislației germane, insultarea oricărei persoane (Beleidigung) poate constitui infracțiune, însă legea aplicabilă politicienilor face ca pedeapsa potențială pentru insulte și defăimare să fie mai severă.

Tot mai mulți politicieni sunt însă de acord că legea menită să ofere protecție suplimentară politicienilor a mers prea departe.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 20 de cenți, sau 0,2%, până la 88,72 dolari pe baril la ora 23:50 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 5 cenți, până la 82,35 dolari pe baril.

Ambele contracte au crescut cu peste 5% săptămâna trecută, după atacurile asupra unor petroliere operate de Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) în Strâmtoarea Ormuz și asupra unei rafinării Saudi Aramco, potrivit Reuters.

În weekend, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că Iranul nu a decis să reia negocierile cu SUA, în timp ce Donald Trump le-a cerut americanilor să accepte prețuri ușor mai mari la benzină cât timp conflictul continuă.

„Situația actuală rămâne neschimbată. Ambele părți rămân ferm pe poziții, iar piața evaluează riscul unei restrângeri a ofertei în raport cu siguranța oferită de soluțiile alternative și alte canale informale”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață.

Transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a încetinit în weekend, potrivit datelor publicate luni, după atacurile asupra petrolierelor. Cinci nave comerciale au traversat strâmtoarea sâmbătă, în timp ce pentru duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, potrivit datelor de monitorizare a navelor furnizate de Kpler. În weekendul anterior, 31 de nave traversaseră strâmtoarea.

Emiratele Arabe Unite au acuzat Iranul că a atacat vineri o a treia navă operată de ADNOC, care traversa strâmtoarea, a relatat agenția de presă de stat WAM. Emiratele acuzaseră Iranul și pentru alte două incidente care au implicat nave ADNOC în strâmtoare, joi seară.

Pe lângă epave din perioada nazistă, bombe neexplodate din Al Doilea Război Mondial și rămășițe de mamuți preistorici, unele râuri scot la iveală fragmente ale istoriei scrise literalmente în piatră.

O astfel de inscripție, în limba germană, spune: „Wenn du mich siehst, dann weine” („Dacă mă vezi, plângi”), potrivit DW.

Cuvintele sunt gravate pe o piatră a foametei din râul Elba, în apropiere de Děčín, în Cehia, aproape de granița cu Germania. Dar de ce este numită „piatra foametei”?

Pietrele foametei, sau „Hungersteine” în germană, sunt bolovani aflați pe albia râurilor, care rămân de obicei sub apă și ascunși, dar devin vizibili atunci când nivelul apei scade semnificativ în perioadele prelungite de secetă.

Spre deosebire de marcajele care indică nivelurile maxime ale apei, piatra foametei marchează nivelul minim.

Timp de secole, comunitățile au gravat date sau inscripții pe aceste pietre atunci când apele unor râuri precum Elba, Dunărea sau Rinul scădeau dramatic. Unele pietre ale foametei au liste de ani, printre care 1616, 1746 și 1842.

Deși pietrele foametei erau adesea considerate simboluri care aminteau de perioadele de secetă, ele s-au dovedit a avea o semnificație mai importantă.

Un alt studiu a arătat că multe dintre datele și marcajele de pe pietrele foametei din Elba corespund îndeaproape unor perioade documentate în care nivelul apei a fost extrem de scăzut.

Cercetătorii au concluzionat că multe dintre inscripții aveau rolul de a consemna cât de mult scăzuse nivelul râului, nu doar de a comemora anii secetoși.

Studiul a identificat, de asemenea, marcaje ale anilor de secetă pe piatra de la Děčín care datează cel puțin din secolul al XVI-lea. Astfel, celebra inscripție „Dacă mă vezi, plângi”, datată din 1904, reprezintă doar un capitol din istoria mult mai lungă a pietrei.

Faima pietrei este legată în principal de mesajul său aparent prevestitor.

Apariția ei în timpul secetelor europene din 2020 și 2022 a atras din nou atenția presei, care a descris inscripția drept „înfricoșătoare”, „sumbră” sau un „vestitor al vremurilor grele”.

În studiul „Mesajul pietrelor foametei”, Bernd Gross a folosit articole de ziar, cărți poștale și documente istorice locale pentru a reconstitui istoria pietrei de la Děčín și a observat că inscripția ar fi putut fi inspirată de una mai veche.

Gross a citat articole din ziarele anilor 1890 care descriau o piatră a foametei din apropierea localității Techlovice, în amonte de Děčín, despre care se spunea că avea inscripții în germană precum: „Am plâns – plângem – iar voi veți plânge”.

Persoana asociată cel mai frecvent cu inscripția de pe piatra de la Děčín este F. Mayer, un hangiu și barcagiu local, membru al comunității navigatorilor de pe Elba.

Potrivit lui Gross, Mayer a cerut gravarea celebrei fraze pe piatră în timpul secetei din 1904, la 18 iulie, alături de numele său.

Ironia este că seceta din 1904, cea care a făcut piatra de la Děčín și inscripția sa celebre, aproape că a dus și la distrugerea ei.

Autoritățile locale responsabile de navigația pe râu au decis să îndepărteze pietrele și alte obstacole din Elba pentru a îmbunătăți navigația. Potrivit studiului lui Gross, exista temerea că piatra foametei de la Děčín ar putea fi îndepărtată.

În timp ce alte obstacole au fost îndepărtate din râu, piatra foametei de la Děčín a supraviețuit.

Povestea pietrei nu s-a încheiat aici. Când o altă secetă severă a scos-o la suprafață în 1911, celebra inscripție a lui Mayer ar fi fost gravată din nou, de această dată mai adânc. Ulterior, în 1938, o inscripție în limba cehă a fost adăugată lângă marcajele mai vechi.

Împreună, aceste date și inscripții documentează istoria de secole a pietrei și rolul său de indicator al nivelurilor excepțional de scăzute ale apei din Elba.

Când Marco Rubio a sugerat că lumea ar trebui să se orienteze către noi rute maritime pentru a evita blocajul din strâmtoarea Ormuz, este puțin probabil să fi avut în vedere ruta maritimă nordică din Arctica.

Și totuși, în ultimele luni, promisiunea acestei rute de 5.500 de kilometri – deschisă prin mările înghețate de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară și luminată de un soare care nu apune niciodată sub orizontul arctic – a crescut.

Japonia, Coreea de Sud și India și-au exprimat interesul de a trimite mărfuri pe ruta maritimă nordică (NSR), însă China este cea care a stabilit prima cursă programată, potrivit The Guardian. Compania de transport maritim Sea Legend a lansat în ultimele zile un serviciu regulat.

NSR traversează Cercul Arctic de-a lungul coastei nordice a Rusiei și poate fi navigată doar în lunile mai calde, însă perioada în care este accesibilă s-a extins pe măsură ce gheața marină din timpul verii s-a redus. Pentru unele nave, ruta poate reduce cu mai mult de jumătate timpul necesar transportului dintre China și Europa, însă avantajele vin la pachet cu riscuri ecologice și politice serioase, care ar putea depăși beneficiile.

După o singură cursă-pilot în 2025, Sea Legend a lansat un serviciu regulat de transport de containere pe ruta arctică. Călătoria directă de la Ningbo-Zhoushan la Felixstowe, în Marea Britanie, durează doar 18 zile, potrivit lui Li, față de peste 40 de zile prin Canalul Suez.

Experții spun că ruta este ideală pentru mărfurile sensibile la temperatură, inclusiv vehicule electrice, baterii cu litiu și produse solare, domenii în care China a devenit un exportator global dominant.

Fiind singurul serviciu comercial regulat de transport de mărfuri de pe această rută, Sea Legend va testa dacă ambițiile arctice pe care Beijingul le are de mult timp se pot transforma într-o rută comercială regulată viabilă între China și Europa.

Președintele chinez Xi Jinping a cerut public pentru prima dată, în 2017, ca Rusia și China să dezvolte rute maritime în Arctica și să construiască un „Drum al Mătăsii polar”. Rusia, care controlează o mare parte din ruta maritimă nordică, a privit inițial cu reticență prezența tot mai mare a Chinei în Arctica. Însă, după invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a devenit tot mai dependentă de Beijing în nordul îndepărtat, oferindu-i Chinei o influență și un acces mai mari.

Compania nucleară de stat rusă Rosatom emite autorizațiile de navigație și supraveghează transporturile de-a lungul rutei, oferind totodată spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară necesare pentru escortarea majorității navelor.

Sea Legend susține că ruta arctică va reduce aproximativ la jumătate emisiile datorită timpului mai scurt de navigație dintre China și Europa. Potrivit experților, însă, riscurile ecologice inerente călătoriei ar putea elimina cu ușurință orice economie de emisii.

Unele companii de transport maritim au fost criticate pentru operarea unor nave care folosesc păcură grea (HFO), interzisă în Arctica din 2024.

Li Xiaobin, directorul operațional al Sea Legend, a declarat, în august, că criza din Orientul Mijlociu a scos la iveală vulnerabilitatea Canalului Suez și a strâmtorii Ormuz în fața tulburărilor regionale, sporind necesitatea dezvoltării unor rute comerciale alternative între China și Europa.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut declarații similare. Moscova ar dori să redeseneze harta comerțului mondial, însă controlul Rusiei asupra NSR – care se află în mare parte în zona economică exclusivă a țării – este considerat un risc prea mare de mulți operatori.

Experții spun că, deocamdată, o mare parte din traficul de pe NSR este reprezentat de „flota fantomă” a Moscovei: petroliere care operează adesea fără asigurare sau fără o supraveghere de reglementare adecvată și care fac călătorii ad-hoc pentru a evita sancțiunile impuse petrolului rusesc.

În ciuda eforturilor Rusiei de a transforma NSR într-o alternativă viabilă pentru transportul maritim internațional, experții spun că, deocamdată, calculele economice nu se justifică.

„Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt, citat de Reuters.

„Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”.

Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni.

În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede.

Anunțul a fost făcut duminică de Jacques Gerber, delegatul Consiliului Federal Elvețian, potrivit The Kyiv Independent.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis că o dronă rusească de tip Shahed a lovit Catedrala Adormirii Maicii Domnului, parte a sitului mai larg inclus în patrimoniul mondial UNESCO, în timpul atacului din 15 iunie.

Lovitura a avariat o parte a catedralei. Pompierii au reușit să stingă incendiul înainte ca acesta să provoace pagube structurale majore.

A doua zi după atac, Volodimir Zelenski a declarat că Elveția a fost de acord să ajute la restaurarea complexului vechi de 975 de ani, în urma discuțiilor cu președintele elvețian Guy Parmelin.

„În timp ce Rusia încearcă să distrugă patrimoniul cultural al Ucrainei și să ne șteargă identitatea, partenerii noștri sunt alături de noi pentru a-l proteja și păstra pentru generațiile viitoare”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, după ce a participat, sâmbătă, la o ceremonie dedicată împlinirii a 975 de ani de la fondarea complexului.

Contribuția Elveției face parte din sprijinul mai amplu oferit de această țară pentru reconstrucția Ucrainei. Elveția s-a angajat să aloce 5 miliarde de franci elvețieni (6,1 miliarde de dolari) pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei până în 2036, dintre care 1,5 miliarde de franci (1,8 miliarde de dolari) până în 2028.

Elveția și-a menținut în mod tradițional neutralitatea militară, însă a adoptat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a înghețat active rusești în valoare de cel puțin 8,8 miliarde de dolari. De asemenea, țara a oferit Ucrainei un sprijin important în domeniile umanitar, economic și al reconstrucției de la începutul invaziei pe scară largă.

Guvernul elvețian susține că aceste măsuri sunt compatibile cu neutralitatea, deoarece Elveția nu favorizează militar niciuna dintre părți. O lege elvețiană interzice exportul de arme elvețiene în zone de conflict, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate prin intermediul unei țări terțe.

Un studiu publicat în revista Science Advances și preluat de Gizmodo arată că aceste episoade sunt diferite atât de perioadele obișnuite de vreme caldă, cât și de valurile de căldură clasice.

Cercetătorii au analizat date meteorologice din vestul Statelor Unite pentru perioada 1850-2015 și au urmărit episoadele în care temperaturile au rămas peste pragul de îngheț timp de cel puțin trei zile, între 19 martie și 1 iulie.

Modelele utilizate indică faptul că astfel de valuri de căldură pot dubla aproximativ viteza de topire a zăpezii. În general, ele durează între trei și cinci zile.

Datele mai arată că șapte dintre cele 11 mari inundații de primăvară provocate de topirea zăpezii, înregistrate în vestul SUA după 1950, s-au produs la cel mult cinci zile după un astfel de episod.

Potrivit studiului, suprafața afectată de aceste valuri de căldură a crescut, începând din secolul al XIX-lea, cu aproximativ 102.000 de kilometri pătrați pe secol.

În același timp, frecvența fenomenelor a crescut, iar prima lor apariție anuală tinde să se producă tot mai devreme. Cercetătorii avertizează că aceste estimări liniare ar putea chiar să subestimeze ritmul schimbărilor din ultimele decenii și din viitor.

Un episod deosebit de puternic a fost înregistrat în martie 2026, când un dom de căldură a acoperit vestul Statelor Unite și a adus temperaturi neobișnuit de ridicate până în zonele montane.

Problema nu este doar una meteorologică. Stratul de zăpadă din munți funcționează ca un rezervor natural de apă, iar în unele state americane poate asigura până la 75% din resursele disponibile.

În mod normal, cantitatea de apă acumulată în zăpadă atinge un maxim în jurul datei de 1 aprilie, după care este eliberată treptat, pe parcursul mai multor luni.

În 2026, însă, topirea rapidă din martie a redus sever aceste rezerve. La 1 aprilie, cantitatea de apă rămasă în stratul de zăpadă din vestul SUA se afla la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată pentru acea dată.

Consecințele s-au resimțit ulterior prin secetă severă, niveluri foarte scăzute în sistemul râului Colorado și incendii extinse în nord-vestul Statelor Unite.

Organizația World Weather Attribution a concluzionat că episodul din martie ar fi fost „practic imposibil” fără influența încălzirii globale provocate de activitățile umane.

Pentru Europa, inclusiv România, fenomenul este relevant prin prisma dependenței de stratul de zăpadă montan pentru alimentarea râurilor și a rezervelor de apă. Dacă astfel de episoade devin mai frecvente și în alte regiuni, ele pot modifica radical calendarul topirii zăpezii și pot accentua alternanța dintre inundații timpurii, secetă și risc crescut de incendii.

Cercetătorii au salutat un nou compus antimalaric drept „un pas înainte interesant” în lupta globală împotriva bolii, potrivit The Independent.

Descoperit de o echipă de la Universitatea din Dundee, compusul are potențialul de a simplifica schemele de administrare atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea malariei.

Malaria este o boală severă transmisă prin înțepătura țânțarilor, care afectează în principal persoanele din țările tropicale.

Statisticile globale din 2024 indică aproximativ 282 de milioane de cazuri de malarie și 610.000 de decese, numărul cazurilor crescând parțial din cauza rezistenței tot mai mari la medicamentele existente.

Compusul, numit cabamiquine, este descris drept o „moleculă nouă cu potențial medicamentos” care poate fi administrată într-o singură doză.

Rezultatele studiilor aflate în stadiu incipient au arătat că, atunci când a fost combinat cu medicamentul existent pyronaridine, tratamentul s-a dovedit eficient și a prezentat un profil favorabil de siguranță în cazul adulților și adolescenților.

Rezultatele susțin continuarea testării terapiei combinate în studii de amploare mai mare și în rândul pacienților pediatrici.

În întreaga lume, incendiile de vegetație au mistuit până acum, în acest an, peste 370 de milioane de acri de teren în 80 de țări, o suprafață mai mare decât Franța, Spania și Germania la un loc.

Nicio regiune nu a fost cruțată. Incendiile au făcut ravagii în savanele Africii subsahariene, în pădurile tropicale luxuriante din America de Sud și în stațiunile de lux de pe coasta atlantică a Franței, pe fondul valurilor de căldură record și al secetei extinse, potrivit The Independent.

În Marea Britanie, mai multe valuri de căldură au declanșat incendii uriașe în New Forest și West Midlands, în scene descrise drept „apocaliptice”. Peste 1.017 incendii au izbucnit până acum în această vară, depășind recordul stabilit anul trecut, iar aproape jumătate dintre acestea au avut loc numai în luna iulie.

Țările care se confruntă cu incendii de vegetație semnificative în acest an

Peste 150 de milioane de acri de teren au ars la nivel mondial, în timp ce 80 de țări au înregistrat suprafețe de 40.000 de hectare mistuite.

Oamenii de știință au declarat pentru The Independent că incendiile și temperaturile extreme sunt fără precedent în istoria recentă a omenirii, atât prin amploarea lor globală, cât și prin emisiile eliberate. Schimbările climatice fac incendiile să se răspândească mai rapid, să fie mai intense și mai imprevizibile, spun aceștia.

În acest an, peste 550.000 de hectare de teren au fost devastate numai în Europa. Primele cifre din Canada, care a avut cel mai grav sezon de incendii din istoria sa, indică între patru și șase milioane de hectare arse în întreaga țară.

Costurile umane și economice sunt, de asemenea, în creștere. Estimările preliminare sugerează că incendiile au costat Europa între 15,6 miliarde de euro și 19,1 miliarde de euro, iar costul uman urmează să fie și mai mare.

Peste 300.000 de oameni au fost evacuați în Spania și Franța, în timp ce aproape 10.000 de membri ai comunităților indigene First Nations care trăiesc în rezervații din Canada au fost strămutați.

Adevăratul bilanț al victimelor incendiilor nu este încă cunoscut. Un studiu publicat în Lancet în 2024 a consemnat peste 1,5 milioane de decese anual ca urmare a inhalării fumului și a gazelor toxice eliberate în timpul incendiilor de vegetație. Anul acesta pare să nu facă excepție.

„Vedem extreme ale incendiilor fără precedent”, spune Dr. Theodore Keeping, expert în incendii de vegetație.

Aceste incendii sunt „mai extreme decât au fost în trecut”, adaugă el, deși suprafața totală arsă este în scădere din cauza schimbărilor în utilizarea terenurilor.

Europa s-a confruntat cu o „extindere a activității semnificative a incendiilor către regiuni care, în trecut, au avut mult mai puține incendii de vegetație”, potrivit lui Joe McNorton, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„2026 este deja un an extrem în ceea ce privește incendiile de vegetație în Franța, în timp ce țările mai nordice, inclusiv Marea Britanie, Germania, Țările de Jos, Polonia și Norvegia, au înregistrat, de asemenea, activitate și emisii provocate de incendii mult peste valorile obișnuite și se îndreaptă către ani care ar putea stabili recorduri”, spune el.

Chiar și țări precum Grecia, obișnuite în general cu incendiile de vegetație, s-au trezit copleșite în acest an.

„Nu este vorba doar despre locurile în care izbucnesc incendiile, ci și despre cât de extreme devin acestea”, spune Mark Parrington, cercetător principal în cadrul Copernicus Atmosphere Monitoring Service.

Extinderea geografică a incendiilor a copleșit serviciile de urgență, Franța fiind nevoită să caute avioane pentru a arunca apă asupra focarelor. La un moment dat, ICEYE monitoriza simultan 11 incendii majore în Europa.

Incendii de vegetație au fost raportate și în Japonia, Turcia și Indonezia. Incendiul din Otsuchi, în prefectura Iwate din Japonia, a fost al doilea ca amploare din ultimii 40 de ani. Aproximativ 8% din suprafața orașului a ars, iar serviciile de urgență au avut nevoie de săptămâni pentru a stinge incendiul, în timp ce o treime din populație a fost evacuată.

Dar experții avertizează că acesta este doar începutul. Incendiile de vegetație pot avea cauze naturale sau pot fi provocate de oameni, intenționat ori accidental, însă creșterea temperaturilor determinată de schimbările climatice și perioadele mai secetoase au dus la condiții extrem de inflamabile, care permit incendiilor să se extindă și să se răspândească.

Trump a spus într-o postare pe rețelele de socializare că exercițiile, programate să înceapă în această săptămână, sunt costisitoare și „transmit un semnal complet nepotrivit și ostil” Coreei de Nord, despre care a afirmat că „nu a reprezentat o amenințare și a fost respectuoasă” în perioada în care Trump s-a aflat la Casa Albă.

„Prin urmare, și pe baza faptului că este prea târziu pentru a le anula, i-am cerut secretarului pentru Război, Pete Hegseth, să reducă substanțial amploarea exercițiilor militare comune”, a scris Trump, potrivit AP.

Exercițiile, care se desfășoară pe parcursul a 11 zile și implică 18.000 de militari sud-coreeni, au fost concepute pentru a consolida nivelul de pregătire în fața amenințărilor nord-coreene.

Forțele americane și sud-coreene urmau să exerseze operațiuni comune în scenarii complexe, inclusiv un exercițiu cu muniție reală pentru testarea capacității comune de identificare și lovire precisă a țintelor și de manevră, traversarea unei ape și distribuirea echipamentelor militare depozitate în avans, potrivit armatei americane.

Cu o zi înainte, Trump a publicat o fotografie în care apare alături de liderul nord-coreean Kim Jong Un, scriind că cei doi lideri se înțeleg foarte bine „în ciuda expresiei neprietenoase din această fotografie”.

Ministerul de Externe al Coreei de Nord a catalogat antrenamentele americano-sud-coreene drept „o repetiție pentru un război agresiv”, care provoacă un nou nivel de instabilitate în regiune.

Trump s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean în timpul primului său mandat pentru a discuta despre programul nuclear al țării, ultima dată în 2019. De la revenirea la Casa Albă, Trump și-a exprimat interesul pentru reluarea acestor discuții.

Nu este prima dată când Trump încearcă să pună capăt acestor exerciții. În timpul primului său mandat, el a făcut, de asemenea, un anunț surpriză prin care a calificat exercițiile militare drept „provocatoare”.

„Vom opri exercițiile militare, ceea ce ne va economisi o sumă enormă de bani, cu excepția cazului în care și până când vom vedea că viitoarele negocieri nu decurg așa cum ar trebui”, le-a declarat Trump reporterilor după întâlnirea cu Kim Jong Un din 2018, de la Singapore.

O arteră din Birmingham a înregistrat cele mai multe amenzi pentru șoferi din întregul Regat Unit. Un număr uriaș de 100.000 de sancțiuni au fost emise pentru diverse abateri pe Corporation Street, potrivit Express.

Un număr mare dintre amenzi au fost legate de zona cu emisii reduse a orașului, care funcționează 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Alte sancțiuni au fost aplicate pentru parcare și pentru încălcarea restricțiilor de circulație de pe ruta din centrul orașului.

În total, 100.985 de notificări de penalizare (PCN) au fost emise în cele 12 luni până în aprilie 2026.

Șoferii ajung frecvent să fie sancționați pe această rută, care se întinde din apropierea gării New Street până la James Watt Queensway.

Consiliul Local Birmingham nu a oferit detalii despre suma generată de amenzi, însă este probabil ca aceasta să se ridice la milioane de lire sterline, relatează Birmingham Mail.

Solicitarea depusă a arătat că 160 de consilii locale au indicat strada pe care au fost emise cele mai multe notificări de penalizare.

După Corporation Street, Irvine Street din Liverpool ocupă locul al doilea în clasamentul arterelor cu cele mai multe sancțiuni, cu 74.708 amenzi emise, care au adus 909.000 de lire sterline consiliului local.

Pe locul al treilea se află Tottenham Court Road, din centrul Londrei, unde Consiliul Camden a aplicat 59.329 de amenzi în 2025-2026, obținând 4,1 milioane de lire sterline.

După ce a vizitat nava, amiralul Brad Cooper a spus că aceasta are „printre cele mai scăzute numere de cazuri legate de sănătatea mintală” dintre cele 11 portavioane americane aflate în serviciu activ.

El a recunoscut însă că serviciul în Marina SUA pe mare pentru perioade lungi este „în mod unic dificil și dur”, potrivit BBC.

Nava a ajuns în Orientul Mijlociu în ianuarie și a sprijinit războiul SUA împotriva Iranului, inclusiv blocada porturilor iraniene. Nava a petrecut pe mare, fără întrerupere, o perioadă record de peste 240 de zile.

USS George Washington se îndreaptă în prezent spre înlocuirea USS Lincoln și ar putea ajunge în regiune în aproximativ o săptămână.

Membrii familiilor marinarilor aflați la bordul navei Lincoln și-au exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea sănătății lor mintale din cauza condițiilor de la bord, iar unii marinari ar fi încercat să sară peste bord.

Amiralul Cooper a declarat într-un comunicat transmis duminică: „Am crezut de mult timp că sănătatea mintală este un alt aspect al sănătății individuale și necesită atenția noastră la fel ca sănătatea fizică și sănătatea spirituală. Apreciez conducerea navei Lincoln pentru că… a făcut un pas înainte și a transformat sănătatea mintală și reziliența echipajului într-o prioritate a conducerii”.

Deși Marina SUA a recunoscut problemele legate de aprovizionare, aceasta a negat existența unei crize de sănătate mintală la bordul navei Lincoln, unde se află 5.000 de persoane.

Condițiile de la bord au inclus probleme de salubritate, escale rare în porturi, instalații sanitare defecte și lipsuri de alimente proaspete, potrivit unor informații publicatede Military Times și Stars & Stripes.

Treisprezece democrați din Comisia pentru Serviciile Armate a Senatului i-au trimis sâmbătă o scrisoare secretarului Apărării, Pete Hegseth, criticând durata misiunii, descrisă drept „un record modern”, și cerând răspunsuri.

Săptămâna trecută, Hegseth a calificat informațiile despre condițiile de la bord drept „complet denaturate”, în timp ce președintele Donald Trump a respins sugestiile potrivit cărora marinarii ar fi stat prea mult timp pe mare. Vineri, el le-a spus reporterilor: „Nici pe departe suficient de mult”.

Misiunea navei USS Lincoln, care urma inițial să se încheie în mai, a fost prelungită în mod repetat. Potrivit informațiilor disponibile, membrii echipajului au stat pe mare fără escală într-un port timp de peste 200 de zile consecutive.

Guvernatorul democrat al statului Maryland, Wes Moore, veteran al armatei americane, a declarat duminică pentru CNN că informațiile despre condițiile de la bord sunt „sfâșietoare” și că președintele republican ar trebui să dea dovadă de „mai multă compasiune”.