MediaFax.ro

Românii dornici să petreacă vacanțele în exoticul Vietnam vor putea putea ajunge acolo în nouă ore, cu o cursă directă, fără escală, care va fi inaugurată din a doua jumătate a lunii noiembrie, iar în 11 ore vor putea fi înapoi acasă, fără schimb în alte aeroporturi.

Este vorba de cursa lansată de Paralela45 spre Vietnam, cu care operatorul a deschis sezonul vacanțelor exotice, joi seara, la un eveniment printr-un eveniment găzduit de Ambasada Republicii Socialiste Vietnam la București, care susține promovarea țării în rândul turiștilor români.

„Vietnam a scutit viza cetățenilor români pentru 45 de zile, viza turistică, și dorim să îi atragem pe turiștii români să vină în Vietnam și de aceea am și prezentat și linia de zbor direct între București și insulele Phu Quoc. Știți că de exemplu, noi am scutit viza pentru Polonia și anul trecut 55.000 de turiști polonezi au venit în Vietnam. Ne așteptăm în cazul României cam 20.000 de turiști, pentru că populația României esye de 20 de milioane, iar a Poloniei, de 37 de milioane, deci cam jumătate. Am observat că PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare este aproape la fel: acolo e 51.000 de dolari anual, aici, 49.000 de dolari anual, este aproape la fel. Și dacă avem zbor direct, putem avea mulți turiști”, a declarat Ambasadorul Vietnamului la București, Excelența Sa, domnul Le Vinh Thang, la întrebarea reporterului Mediafax la evenimentul organizat pentru lansarea cursei directe.

Cât costă un sejur

Vacanțele în Vietnam din portofoliul Paralela45 încep pe 20 noiembrie cu sejururi și circuite care răspund cererii ridicate de experiențe în această țară. Sejururile se petrec la hoteluri din Phu Quoc, la prețuri care pornesc de la 1.618 euro/persoană (hotel de patru stele) și 1.816 de la euro/persoană (hotel de cinci stele).

Circuitele Paralela45 îi poartă pe turiști de la tradițiile și cultura locală la peisajele tropicale și atmosfera vibrantă a orașelor, dar și către destinații fascinante din vecinătate, precum Cambodgia și Thailanda.

Circuitele au o durată de șapte zile sau de 10-14 nopți cu mini-sejur la plajă și costă de la 1.861 de euro/persoană. Turiștii pot alege și formula 7+7, un concept lansat în premieră pe piața din România, care reunește într-un singur pachet șapte nopți de circuit și șapte nopți de sejur și care costă de la 2.112 euro/persoană.

„Am construit vacanțele în Vietnam pornind de la diferitele experiențe pe care le oferă țara turiștilor, experiențe culturale, tradiții, gastronomie, orașe pline de energie, peisaje tropicale și, pentru cei care își doresc și relaxare, plajele din Phu Quoc. Turiștii pot opta pentru circuite, sejururi sau varianta 7+7, care combină partea de explorare cu câteva zile de relaxare. Iar pentru cei care vor să descopere mai mult din Asia, programele noastre extind călătoria către Cambodgia și Thailanda”, a declarat Ioana Burcea, director în cadrul Boardului Administrativ Paralela45.

Potrivit companiei, Vietnamul traversează una dintre cele mai bune perioade din istoria turismului său. La jumătatea lunii decembrie a înregistrat 20 de milioane de vizitatori străini în 2025, un prag care reprezintă un record absolut pentru turismul din Vietnam, la 65 de ani de la începutul dezvoltării industriei turistice a țării. Cu o rată de creștere de aproximativ 21%, sectorul turistic din Vietnam este considerat de Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UN Tourism) printre cele cu cea mai rapidă creștere din lume.

„Astăzi, Vietnamul dezvoltă tot mai mult produse turistice de înaltă calitate, capabile să răspundă nevoilor diverse ale vizitatorilor internaționali, de la turismul balnear, explorarea naturii și a patrimoniului cultural până la experiențe gastronomice și turism de wellness. Apreciem în mod deosebit rolul de pionier al companiei Paralela45 în promovarea Vietnamului și apropierea acestuia de piața turistică românească. Cu toate acestea, pentru ca această rută să aibă succes și să se dezvolte în mod durabil, este necesară o cooperare strânsă între autorități, companiile aeriene, operatorii de turism și mass-media. Ambasada noastră este întotdeauna pregătită să însoțească și să sprijine partenerii în promovarea imaginii țării și în dezvoltarea cooperării turistice dintre cele două țări”, a delcarat Ambasadorul Vietnamului la București, Excelența Sa, domnul Le Vinh Thang, cu ocazia evenimentului.

Punte către charterele exotice, din Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași

Paralela45 lansează și connectGO, un serviciu adițional destinat turiștilor din afara Bucureștiului care rezervă pachete exotice în sezonul 2026/2027. Disponibil pentru clienții din Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași, serviciul asigură conexiunea cu zborurile charter din București printr-un pachet care include zbor intern și o noapte de cazare la un hotel din apropierea aeroportului. connectGO costă 99 de euro/persoană pentru călătoria dus-întors sau 65 de euro pentru conexiunea doar dus, indiferent de destinația exotică aleasă. Serviciul poate fi adăugat la pachetele de tip sejur, circuit sau 7+7 și este disponibil exclusiv împreună cu un astfel de pachet. Astfel, turiștii din cele patru orașe nu mai trebuie să își organizeze separat deplasarea până la București înaintea zborului charter și nici cazarea în cazul conexiunilor care necesită o noapte înainte sau după zbor.

Vacanțele exotice, la bordul unui Dreamliner

În cazul vacanțelor exotice, Paralela45 setează un nou standard în piață prin utilizarea aeronavelor Boeing 787 Dreamliner LOT Polish Airlines pentru curse charter în Vietnam, Mexic, Republica Dominicană și Thailanda, care oferă un nivel superior de confort la bord, eficiență energetică și autonomie extinsă pe distanțe lungi, contribuind la o experiență de zbor mai silențioasă și mai odihnitoare. Zborurile spre exoticele Sri Lanka și Kenya sunt asigurate cu aeronavele companiei charter poloneze Enter Air.

Sezonul de exotice reprezintă o nouă direcție de dezvoltare pentru Paralela45, în urma fuziunii cu Rainbow Tours, unul dintre cei mai importanți touroperatori din Europa Centrală și de Est. Integrarea în acest grup consolidează poziția companiei pe piață și oferă acces la expertiză operațională extinsă, precum și la resurse și capacități aeriene suplimentare, într-un context în care stabilitatea și predictibilitatea programelor de călătorie devin tot mai importante.

Cele două puteri dezvoltă tehnologii care le-ar putea permite să urmărească alte nave spațiale, să se apropie de ele și, în anumite situații, să le dezactiveze sau chiar să le captureze, scrie Clash Report. Orbita Pământului devine astfel un domeniu tot mai important al confruntării militare dintre Washington și Beijing. Iar unele dintre tehnologiile dezvoltate pentru operațiuni aparent civile, precum realimentarea sau repararea sateliților, pot căpăta o cu totul altă semnificație într-un conflict.

China testează manevre tot mai complexe

Un vehicul spațial chinez fără echipaj a eliberat în luna iunie un satelit de mici dimensiuni, la sute de kilometri deasupra Pământului, într-o regiune orbitală în care se află atât aparate comerciale, cât și militare. Potrivit companiei de monitorizare spațială LeoLabs, obiectul s-a apropiat și a efectuat manevre în jurul unui alt satelit chinez, după care a revenit în apropierea vehiculului spațial.

Leolabs, monitorizare de manevre în spațiu. Sursa foto: X/LeoLabs

Scopul exact al misiunii nu este cunoscut. Manevra arată însă cât de mult au evoluat sateliții capabili să-și modifice activ traiectoria, în loc să rămână pe orbite relativ fixe. Oficialii americani au descris anterior unele exerciții chineze drept un fel de „dogfight” orbital, în care mai mulți sateliți efectuează simultan manevre complexe și se apropie unul de altul. China a demonstrat, de asemenea, că poate captura un satelit dezafectat și îl poate muta pe o altă orbită.

Realimentarea în spațiu poate schimba regulile jocului

Una dintre cele mai importante tehnologii aflate în dezvoltare este realimentarea sateliților pe orbită. Potrivit unui oficial al U.S. Space Force, China ar fi încercat anul trecut o operațiune de realimentare în spațiu. Tehnologia este importantă deoarece combustibilul reprezintă una dintre principalele limitări ale unui satelit care efectuează permanent manevre. Un aparat care poate fi realimentat ar putea rămâne operațional mai mult timp și ar putea efectua mult mai multe operațiuni de urmărire, apropiere sau evitare. În timp ce realimentarea poate avea utilizări civile evidente, aceeași capacitate poate deveni extrem de valoroasă într-un conflict orbital.

Satelitul care poate urmări un adversar

Instituții chineze cu legături militare lucrează și la sisteme care ar putea face sateliții mai autonomi în timpul operațiunilor de urmărire. Documente referitoare la brevete indică dezvoltarea unor tehnologii prin care un satelit poate calcula autonom manevre eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil atunci când urmărește o altă navă spațială. Cercetători de la Universitatea Națională de Tehnologie pentru Apărare din China au descris, la rândul lor, sisteme capabile să gestioneze simultan sute de sateliți în cadrul unor misiuni defensive și operaționale. Alte cercetări chineze au analizat inclusiv sateliți de urmărire care ar putea utiliza plase pentru capturarea unor obiecte aflate pe orbită.

Nu toate aceste tehnologii sunt arme

Aici apare una dintre cele mai importante nuanțe ale noii competiții spațiale. Un satelit capabil să se apropie de o altă navă poate fi folosit pentru inspecție, reparare, realimentare sau îndepărtarea unor obiecte periculoase. Aceleași capabilități pot fi însă adaptate pentru operațiuni militare. Șeful operațiunilor spațiale ale SUA, generalul Chance Saltzman, a avertizat în iulie că Beijingul dezvoltă rapid capacități care includ sisteme terestre și spațiale capabile să interfereze cu sau să distrugă ținte. El a descris amenințarea chineză drept „substanțială”.

SUA pregătesc propriul răspuns

Washingtonul consideră că simpla protejare a sateliților americani nu mai este suficientă. Generalul Stephen Whiting, șeful U.S. Space Command, a avertizat în repetate rânduri că adversarii ar putea încerca să lovească sistemele spațiale americane încă de la începutul unui conflict, pentru a reduce capacitatea armatei SUA de a opera pe Pământ. Miza este uriașă. Sateliții susțin comunicațiile militare, navigația, informațiile, supravegherea și chiar sistemele de apărare antirachetă. Dacă aceste sisteme ar fi dezactivate, capacitatea forțelor americane de a opera ar putea fi afectată semnificativ. Din acest motiv, oficialii americani susțin dezvoltarea unor interceptoare orbitale și a altor sisteme capabile să amenințe navele spațiale ostile. „Trebuie să fim bine pregătiți pentru un conflict în spațiu”, a declarat Whiting în aprilie, adăugând că, dacă descurajarea eșuează, SUA trebuie să fie capabile să lupte și să câștige.

Anunțul comandantului U.S. Space Command, generalul Stephen Whiting, privind un exercițiu de zbor real în cadrul „Apollo Maneuvers”. Sursa foto: X/U.S. Space Command

Avioanele spațiale fără echipaj intră în ecuație

SUA operează și un vehicul spațial fără echipaj, capabil să transporte încărcături și să lanseze sateliți. Combinația dintre mobilitate și posibilitatea de a transporta sau elibera încărcături îi determină pe unii specialiști să considere că astfel de vehicule ar putea ajunge să semene, din punct de vedere operațional, cu niște „avioane de luptă spațiale”. În același timp, Washingtonul încearcă să își coordoneze mai strâns operațiunile cu aliații.

SUA și Marea Britanie au desfășurat anul trecut o operațiune comună în care un satelit militar american a fost manevrat în apropierea unui satelit britanic, în timp ce satelitul chinez Shiyan 12-01 trecea la aproximativ 83 de kilometri sub acestea. Trei specialiști militari în domeniul spațial au considerat că manevra ar fi putut transmite Beijingului un mesaj strategic: SUA și aliații lor pot opera coordonat în spațiu și își pot proteja sateliții.

De la bruiaj la arme antisatelit

Confruntarea orbitală nu se limitează la apropierea fizică dintre sateliți. Printre amenințările luate în calcul se află bruiajul electronic, atacurile cibernetice, laserele terestre și rachetele antisatelit. SUA, China și Rusia operează deja sateliți manevrabili capabili să se apropie și să inspecteze alte nave spațiale. Într-un scenariu de conflict, asemenea tehnologii ar putea fi adaptate pentru a transporta lasere, proiectile sau alte arme. În iunie, U.S. Space Force a anunțat introducerea unei arme electromagnetice terestre produsă de L3Harris Technologies, destinată perturbării sau dezactivării sateliților adversarilor.

China respinge acuzațiile privind militarizarea spațiului

Beijingul susține oficial că se opune transformării spațiului într-un teatru de război și afirmă că sprijină utilizarea pașnică a orbitei. China acuză, în schimb, Washingtonul că alimentează cursa înarmării spațiale prin proiecte precum Golden Dome, programul de apărare antirachetă al administrației Trump, și prin ideea unor arme amplasate în spațiu. Autoritățile chineze au declarat că nu dețin informații despre misiunea vehiculului spațial chinez sau despre operațiunile satelitului Shiyan 12-01. Agenția de stat Xinhua a prezentat aceste sisteme ca fiind destinate cercetării mediului spațial și utilizărilor pașnice. În același timp, publicațiile militare chineze au subliniat importanța strategică a controlului spațiului. PLA Daily scria într-un editorial din 2022 că acest control este esențial pentru securitatea națională, obținerea inițiativei strategice și câștigarea unui război.

Noua frontieră a competiției SUA-China

Pentru moment, nu există o confruntare militară în spațiu între SUA și China. Dar natura tehnologiilor dezvoltate de cele două puteri schimbă treptat modul în care este privită orbita Pământului. Sateliții care pot urmări, inspecta, captura, realimenta sau manevra în apropierea altor nave pot avea atât utilizări civile, cât și militare. Problema este că, într-un conflict, diferența dintre cele două categorii poate deveni foarte mică. Pe măsură ce SUA și China dezvoltă astfel de sisteme, spațiul nu mai este doar infrastructura invizibilă care susține războaiele purtate pe Pământ. Orbita devine ea însăși o zonă în care cele două superputeri încearcă să obțină avantajul strategic.

Klarwin, lider european și integrator de sisteme în inginerie aplicată pentru managementul apei, participă la ExpoApa 2026 cu un concept care aduce în centrul evenimentului una dintre cele mai presante teme ale momentului: timpul pe care îl avem pentru a adapta modul în care gestionăm resursele de apă la o realitate care se schimbă rapid. Sub umbrela „The Water Countdown” (Numărătoarea inversă a apei), compania își transformă standul din cadrul expoziției într-o platformă de conversație despre reducerea pierderilor, protejarea calității apei, reutilizare și construirea unor sisteme mai eficiente și mai reziliente.

Ediția din acest an a ExpoApa are loc într-un context în care presiunea asupra resurselor de apă nu mai ține de scenarii pentru viitor. Seceta, temperaturile ridicate și variațiile tot mai mari ale resurselor disponibile pun deja infrastructura existentă în fața unor condiții diferite de cele pentru care a fost proiectată. Reducerea pierderilor, digitalizarea, monitorizarea și adaptarea infrastructurii se numără, de altfel, printre principalele subiecte ale ediției din acest an, care aduce la București expozanți din șapte țări și peste 4.000 de participanți.

De la această realitate pornește și „The Water Countdown”, tema centrală a prezenței Klarwin la eveniment. Viitorul despre care industria apei a vorbit ani la rând a devenit prezent, iar întrebarea nu mai este dacă infrastructura trebuie să se adapteze, ci cât de repede poate face acest lucru.

„The Water Countdown vorbește despre urgență, dar mai ales despre capacitatea noastră de a acționa. Avem astăzi tehnologiile, expertiza și datele necesare pentru a gestiona apa mult mai bine. Provocarea este să le integrăm în sisteme care răspund realității din teren și să facem acest lucru suficient de repede. Acesta este rolul pe care ni-l asumăm la Klarwin și conversația pe care vrem să o deschidem anul acesta la ExpoApa”, declară Adrian Dobre, CEO Klarwin.

La ediția din acest an, Klarwin prezintă tehnologii care acoperă întregul ciclu al apei: soluții pentru detectarea și reducerea pierderilor din rețele, tratarea și potabilizarea apei, epurare și reutilizare, precum și sisteme inteligente de monitorizare, digitalizare și automatizare. Portofoliul include tehnologii de membrană, de la microfiltrare și ultrafiltrare până la nanofiltrare și osmoză inversă, soluții pentru contaminanți emergenți, precum PFAS și microplasticele, dar și tehnologii bazate pe senzori de înaltă precizie, inteligență artificială și analiză de date.

Dincolo de accesul la tehnologii de vârf și la cele mai recente inovații globale în managementul apei, propunerea de valoare pe care Klarwin o aduce operatorilor de apă și clienților industriali este capacitatea de a le integra în soluții complete, adaptate fiecărei aplicații. Compania combină expertiza de inginerie cu tehnologii dezvoltate de lideri globali și coordonează întregul parcurs al proiectului, de la proiectare și configurarea soluției până la implementare, punere în funcțiune și suport operațional. Este abordarea prin care tehnologii performante individual devin sisteme capabile să răspundă unor provocări complexe de management al apei.

Despre Klarwin

Klarwin este lider european și integrator de sisteme în inginerie aplicată pentru managementul fluidelor. Compania proiectează, dezvoltă și implementează soluții integrate pentru filtrarea, purificarea și managementul fluidelor în industrii esențiale precum automotive, pharma, food & beverage, energie și tehnologii de mediu, dar și în proiecte complexe de infrastructură publică.

Despre ExpoApa

ExpoApa este principalul eveniment profesional dedicat industriei apei din România și unul dintre punctele de întâlnire ale sectorului la nivel regional. Ajunsă la cea de-a 26-a ediție, expoziția organizată de Asociația Română a Apei are loc între 8 și 10 septembrie 2026, la ROMEXPO, și reunește anul acesta aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări și peste 4.000 de participanți.

În urmă cu mai bine de șase luni, la 19 februarie 2026, liderii reuniți la Washington participau la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace), inițiativa lansată de președintele american Donald Trump pentru implementarea planului privind Gaza. România era prezentă în calitate de observator, iar președintele Nicușor Dan anunța că Bucureștiul este pregătit să contribuie la evacuarea medicală a copiilor din Gaza, la refacerea serviciilor de urgență, reconstrucția școlilor, acordarea de burse și consolidarea administrației palestiniene. La mai bine de jumătate de an de atunci, Administrația Prezidențială a transmis la solicitarea Mediafax ce măsuri au fost puse efectiv în practică și ce proiecte se află încă în pregătire.

România a facilitat până în prezent 12 zboruri umanitare pentru populația din Fâșia Gaza, cel mai recent la 31 august, iar în țară se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, a transmis Administrația Prezidențială, la solicitarea Mediafax. Bucureștiul pregătește, de asemenea, proiecte pentru reconstrucția școlilor, refacerea serviciilor de urgență și consolidarea instituțiilor palestiniene, însă acestea vor fi puse în practică atunci când situația din teren o va permite.

Potrivit răspunsului transmis redacției, România a continuat să susțină, alături de partenerii europeni, implementarea planului de pace pentru Gaza și dialogul cu Israelul și Autoritatea Palestiniană. Inițiativa președintelui american Donald Trump privind Consiliul Păcii a urmat Planului cuprinzător pentru încheierea conflictului din Gaza, prezentat în septembrie 2025, și Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU din noiembrie 2025.

12 zboruri umanitare. 56 de copii sunt în prezent în România

Unul dintre principalele angajamente prezentate de Nicușor Dan la reuniunea din februarie a vizat continuarea evacuărilor medicale ale copiilor din Gaza.

Administrația Prezidențială precizează că autoritățile române au facilitat până acum 12 zboruri umanitare, cel mai recent fiind efectuat la 31 august 2026.

„În prezent, în România se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, care beneficiază de sprijin și îngrijiri medicale”, se arată în răspunsul transmis Mediafax.

La reuniunea din 19 februarie, președintele Nicușor Dan anunțase disponibilitatea României de a contribui inclusiv la evacuarea medicală a copiilor din Gaza.

România pregătește proiecte pentru școli și serviciile de urgență din Gaza

Cotroceniul arată că România este pregătită, „atunci când condițiile o vor permite”, să contribuie la refacerea infrastructurii de răspuns la situații de urgență, la reconstrucția școlilor și la consolidarea capacității instituționale a administrației palestiniene.

Pe lista proiectelor se află și extinderea oportunităților educaționale pentru copiii și tinerii palestinieni și continuarea zborurilor umanitare pentru pacienții care au nevoie de tratament.

Pentru anul academic 2026-2027, România a alocat până în prezent 42 de burse de studiu pentru palestinieni.

Potrivit răspunsului transmis Mediafax, acestea provin din „oferta unilaterală din partea MEC / prin program de cooperare bilaterală / burse MAE”.

Administrația Prezidențială menționează și livrarea unei donații umanitare a Patriarhiei Române, realizată cu sprijinul partenerilor israelieni. Ajutorul este destinat furnizării de alimente, asistență medicală, apă potabilă și materiale educaționale populației vulnerabile din Gaza.

Ce s-a întâmplat cu Consiliul Păcii după reuniunea din februarie

În ceea ce privește activitatea structurii lansate la inițiativa lui Donald Trump, Administrația Prezidențială arată că, la 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a prezentat primul raport privind implementarea Rezoluției 2803.

Ulterior, la 31 iulie 2026, a fost publicată o foaie de parcurs în 15 puncte pentru cea de-a doua etapă a Planului privind Gaza.

România spune că a continuat între timp discuțiile și în alte formate internaționale.

„Atât în cadrul forurilor multilaterale, inclusiv Grupul Donatorilor pentru Palestina și Alianța Globală pentru Implementarea Soluției celor Două State, cât și în cadrul dialogului bilateral cu partenerii regionali, România a reafirmat disponibilitatea de a avea o contribuție activă la avansarea procesului de stabilizare și redresare în Fâșia Gaza”, transmite Cotroceniul.

Cotroceniul nu precizează dacă România va deveni membru

În solicitarea Mediafax, Administrația Prezidențială a fost întrebată și dacă România analizează trecerea de la statutul de observator la cel de stat membru al Consiliului Păcii, respectiv dacă Bucureștiul a primit o invitație formală de aderare.

Răspunsul transmis redacției nu precizează dacă o asemenea invitație a fost primită și nici dacă România intenționează să devină membru. Administrația Prezidențială se limitează la a arăta că România menține un dialog cu părțile implicate și că pregătește inițiative care vor putea fi operaționalizate atunci când condițiile din teren o vor permite.

De ce România a mers doar ca observator. „Taxa” de un miliard de dolari și problemele ridicate de Carta Consiliului

Statutul României la reuniunea din 19 februarie a fost rezultatul unei decizii deliberate a Bucureștiului. Nicușor Dan primise invitația lui Donald Trump de a se alătura Consiliului Păcii, însă România nu a semnat Carta organizației și nu a devenit stat membru. Președintele explica înaintea deplasării la Washington că a cerut clarificări părții americane și că unele prevederi ale documentului intrau în contradicție cu angajamente internaționale deja asumate de România.

Unul dintre exemplele invocate explicit de șeful statului era cel al sancțiunilor. „Membrii acestei organizaţii îşi propun împreună să dispună sancţiuni, dar România are obligaţie faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le-ar putea dispune faţă de o ţară sau faţă de un operator economic”, declara atunci Nicușor Dan. În aceste condiții, spunea el, România nu putea semna Carta înainte ca implicațiile juridice să fie lămurite.

Președintele susținea însă că participarea la reuniune, chiar fără calitatea de membru, era în interesul României. Statutul de observator permitea Bucureștiului să participe la discuții și să își exprime poziția, fără ca deciziile Consiliului să îi fie automat opozabile. Nicușor Dan a invocat și interesul României de a menține „legătura privilegiată cu SUA”, pe care a descris-o drept un pilon important pentru securitatea țării, precum și interesul pentru stabilizarea Orientului Mijlociu.

Taxa de un miliard

În jurul noii organizații a existat încă de la lansare și o controversă financiară. Carta Consiliului prevede că mandatul obișnuit al unui stat membru este de cel mult trei ani, cu posibilitatea reînnoirii de către președintele organizației. Limita de trei ani nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari.

Carta îi conferă totodată lui Donald Trump, în calitate de președinte inaugural al Consiliului, o poziție foarte puternică. Statele pot deveni membre numai în urma unei invitații a președintelui Consiliului, iar deciziile adoptate de majoritatea statelor prezente și votante au nevoie și de aprobarea acestuia. Fiecare stat membru dispune de un vot.

România nu a fost singurul stat european care a evitat atunci aderarea deplină. Italia, Grecia și Polonia au ales, de asemenea, participarea fără statut de membru deplin, în timp ce aliați europeni importanți ai Statelor Unite, între care Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, nu s-au alăturat Consiliului. Unele guverne europene au ridicat semne de întrebare inclusiv cu privire la raportarea noii structuri la sistemul ONU.

Răspunsul complet primit de la Administrația Prezidențială

„Răspuns solicitare informații

Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

România a susținut, alături de partenerii europeni, toate eforturile diplomatice menite să promoveze implementarea Planului de pace și a pledat constant, în acest sens, pentru un dialog constructiv cu Statul Israel și Autoritatea Palestiniană.

Inițiativa Președintelui Donald J. Trump privind crearea Consiliului Păcii a venit în continuarea Planului cuprinzător pentru încheierea conflictului din Gaza – o foaie de parcurs în 20 de puncte, prezentată de președintele american în septembrie 2025 – și a Rezoluției 2803, adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025.

Participarea Președintelui României, Nicușor Dan, în calitate de observator, la reuniunea din 19 februarie 2026 a reafirmat sprijinul României pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea țării noastre de a contribui la asigurarea păcii, stabilității și prosperității în Gaza.

Totodată, aceasta a reconfirmat poziția fermă a României cu privire la necesitatea identificării unei soluții care să conducă la încheierea conflictului și la acordarea de sprijin populației civile din Fâșia Gaza, inclusiv prin desfășurarea unor operațiuni de evacuare medicală de urgență.

Atunci când condițiile o vor permite, astfel cum a fost anunțat în cadrul reuniunii inaugurale a Consiliului Păcii din 19 februarie, România este pregătită să contribuie la:

• refacerea infrastructurii de răspuns la situații de urgență din Gaza;
• reconstrucția școlilor din Gaza;
• consolidarea capacității instituționale a structurilor administrației palestiniene;
• continuarea oferirii de oportunități educaționale copiilor și tinerilor din Gaza, inclusiv prin creșterea numărului de burse acordate studenților palestinieni;
• continuarea facilitării zborurilor umanitare pentru copiii din Gaza care au nevoie de tratament medical.

Până în prezent, autoritățile române au facilitat 12 zboruri umanitare, cel mai recent la 31 august 2026. În prezent, în România se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, care beneficiază de sprijin și îngrijiri medicale.

Pe linie educațională, pentru anul academic 2026-2027, au fost alocate până în prezent 42 de burse de studiu în România (oferta unilaterală din partea MEC / prin program de cooperare bilaterală / burse MAE).

În contextul eforturilor constante ale României de sprijinire a populației civile din Fâșia Gaza, merită menționat și proiectul prin care autoritățile române au coordonat cu succes livrarea unei donații umanitare oferite de Patriarhia Română, demers realizat cu sprijinul partenerilor israelieni. Această inițiativă comună va pune la dispoziția populației vulnerabile din Gaza alimente de bază, asistență medicală, apă potabilă și materiale educaționale.

În ceea ce privește activitatea Consiliului Păcii, la 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a prezentat primul raport privind implementarea Rezoluției 2803 –
https://www.un.org/unispal/document/high-representative-for-gaza-nickolay-mladenovs-briefing-to-the-security-council/. La 31 iulie 2026, a fost publicată foaia de parcurs în 15 puncte pentru cea de-a doua etapă a Planului privind Gaza.

Atât în cadrul forurilor multilaterale, inclusiv Grupul Donatorilor pentru Palestina și Alianța Globală pentru Implementarea Soluției celor Două State, cât și în cadrul dialogului bilateral cu partenerii regionali, România a reafirmat disponibilitatea de a avea o contribuție activă la avansarea procesului de stabilizare și redresare în Fâșia Gaza.

România rămâne ferm angajată în susținerea eforturilor umanitare internaționale și menține, totodată, un dialog deschis și constructiv cu toate părțile implicate la nivel internațional în stabilizarea regiunii. De asemenea, România continuă pregătirea inițiativelor de consolidare instituțională, în vederea operaționalizării acestora atunci când condițiile din teren o vor permite”.

Valul de atacuri cu spyware a fost descoperit în luna august, după ce Apple a notificat persoane din 110 țări că ar putea fi vizate de programe de spionaj de tip mercenar, relatează The Guardian.

Citizen Lab, organizație specializată în analiza criminalistică a atacurilor informatice și a programelor de supraveghere, a publicat miercuri o analiză potrivit căreia cel puțin un cetățean sârb a fost vizat cu Pegasus, program dezvoltat de compania NSO Group.

Potrivit organizației, utilizarea Pegasus ar fi putut permite atacatorului să obțină „acces total la dispozitiv”.

Programe de spionaj au vizat membri ai mișcării studențești din Serbia

Printre persoanele vizate se află membri ai mișcării studențești din Serbia, devenită una dintre principalele surse de presiune asupra guvernului condus de Aleksandar Vucic.

Mișcarea studențească s-a consolidat după protestele izbucnite în urma prăbușirii unei structuri a unei gări, în 2024. Demonstrațiile s-au extins la nivel național și au devenit una dintre cele mai importante mișcări de protest studențesc din Europa.

Nu există însă dovezi că guvernul lui Aleksandar Vucic ar fi fost entitatea care a folosit Pegasus împotriva studentului identificat în analiza Citizen Lab.

În schimb, alte programe de spionaj folosite împotriva unor studenți, inclusiv spyware-ul denumit NoviSpy, au fost asociate anterior cu autoritățile sârbe.

Ana Brnabić, președinta Parlamentului Serbiei și membră importantă a Partidului Progresist Sârb, aflat la guvernare, a respins acuzațiile privind supravegherea studenților.

„Categoric nu”, a declarat Brnabić pentru Euronews Serbia, afirmând că nu crede acuzațiile formulate de studenți și organizația Share.

Atacurile cu spyware din Serbia ar putea avea legătură cu alegerile

Organizația Share, care monitorizează drepturile digitale și securitatea informatică, consideră că momentul atacurilor ar putea ridica semne de întrebare în legătură cu alegerile locale desfășurate în martie.

Andrijana Ristic, consilier pentru politici publice în cadrul Share, a declarat că atacurile ar putea fi interpretate drept un test al capacităților de supraveghere înaintea alegerilor anticipate programate pentru luna octombrie.

„Acesta este cel mai amplu val de supraveghere documentat până acum în Serbia”, a afirmat Ristic.

Milica Popović, una dintre studentele vizate, a descris atacurile drept „crude” și a spus că posibilitatea ca cineva să fi pătruns în spațiul său privat fără știrea ei a făcut-o să se simtă „extrem de expusă”.

Studenta a afirmat însă că incidentul nu o va determina să renunțe la proteste.

„Dacă intenția lor a fost să ne sperie sau să ne facă să ne oprim, nu va funcționa”, a spus Popović.

Pegasus, programul de spionaj folosit împotriva activiștilor și jurnaliștilor

Pegasus este dezvoltat de NSO Group și a fost asociat în trecut cu operațiuni de supraveghere care au vizat jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și opozanți politici.

NSO Group a fost înființată în Israel și a avut legături cu industria de securitate și apărare israeliană. Compania se află în prezent în proprietate americană și încearcă să își extindă prezența pe piața din Statele Unite, inclusiv prin demersuri pentru eliminarea sa de pe lista neagră a Departamentului american al Comerțului.

Compania a primit, de asemenea, printr-o decizie definitivă a unei instanțe americane, interdicția de a viza utilizatorii WhatsApp și produsele Meta. Nu este clar dacă atacul recent cu Pegasus asupra unui cetățean sârb a fost realizat prin intermediul WhatsApp.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, respinge ideea că în educație ar fi „haos” și critică scenariile alarmiste prezentate în spațiul public.

Ministrul a scris, într-o postare pe pagina sa de Facebook, despre „imaginea «haosului din educație» proiectată în spațiul public” și susține că, într-un sistem atât de complex, există „multe probleme care trebuie rezolvate”, dar nu haos.

Acesta precizează că, în analiza sistemelor complexe, există celebrul „efect al fluturelui”, în care chiar și o bătaie de aripi poate avea, în anumite condiții, efecte importante.

„Totuși, nu este nevoie să previzionăm uragane la fiecare bătaie de aripi. (…) Nu avem haos în educație. Avem un sistem complex, cu multe probleme care trebuie rezolvate. Iar dacă vom ajunge vreodată la haos, sper să avem suficientă înțelepciune pentru a-l controla”, mai spune ministrul Educației.

Dimian: „Realitatea a fost alta”

În postarea intitulată „Despre «haosul din educație»”, Mihai Dimian spune că încă din prima sa zi de mandat a văzut „proiectată în spațiul public imaginea «haosului din educație»”, pornind de la „realitatea” că 50% dintre școli nu vor organiza simulările pentru Evaluarea Națională.

El spune că a primit, totodată, „numeroase sfaturi” pentru a renunța la organizarea simulării în acest an.

„Mesajul meu a fost unul de respect pentru dreptul profesorilor de a-și exprima nemulțumirile și o deschidere a dialogului cu reprezentanții federațiilor sindicale, precum și direct cu profesorii și elevii. Am pregătit, cu răbdare și măsuri adaptive, alături de colegi, acest exercițiu important pentru elevi. Realitatea a fost alta: peste 97% dintre școli au organizat simulările în prima etapă și am oferit și oportunitatea unei a doua simulări la care au mai participat încă 1,5%. Mi s-a «explicat» ulterior că senzaționalul vinde, în timp ce realitatea este, de multe ori, plictisitoare. Prefer însă această realitate «plictisitoare», construită prin muncă, fapte și rezultate, în locul scenariilor spectaculoase despre ceea ce urmează să se întâmple”, afirmă Dimian.

„Haosul din PNRR” și „haosul de la Bacalaureat”

Acesta declară că au urmat „multe alte situații” în care i s-a spus, „înainte ca lucrurile să se întâmple, că va fi haos”.

„Reamintesc aici doar despre «haosul din PNRR» pentru educație, pe care realitatea arată că îl încheiem cu bine, printr-un efort considerabil al tuturor celor implicați; despre «haosul de la Bacalaureat», care s-a încheiat cu cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, prin aceeași implicare și măsuri adaptate situațiilor dificile cu care ne-am confruntat. Probleme există în educație. Unele sunt vechi, altele sunt mai noi, dar la fel de serioase și nu am nicio intenție să le minimalizez. Dar problemele nu sunt sinonime cu haosul, iar educația nu se construiește din titluri spectaculoare. Se reconstruiește cu răbdare, cu implicare și cu pasiune”, explică ministrul Educației.

El spune că Ministerul Educației și Cercetării coordonează peste 6.000 de ordonatori de credite, aproximativ jumătate din numărul de ordonatori de credite din Guvernul României.

Sistemul are peste 300.000 de angajați, mai mult de un sfert din totalul angajaților din instituțiile și autoritățile publice, și aproximativ 3,5 milioane de copii și tineri în învățământul preuniversitar și universitar.

Împreună cu părinții, „mai mult de jumătate din populația României” este implicată în sistem.

Totodată, Ministerul Educației și Cercetării are în responsabilitate implementarea a 7.000 de proiecte PNRR, aproximativ o treime din numărul total de proiecte PNRR ale României.

„Doar privind aceste cifre, am putea ajunge la concluzia că România s-ar putea descurca și cu un Guvern format din 2-3 ministere. Dar există o concluzie mai serioasă. Într-un sistem de asemenea dimensiuni și complexitate, în care milioane de oameni interacționează zilnic, vor exista în fiecare zi probleme, nemulțumiri sau situații care trebuie corectate”, arată Dimian.

Făcând referire la „efectul fluturelui”, acesta spune că poate produce, în anumite condiții, efecte enorme chiar și pornind de la o simplă „bătaie de aripi”.

„În educație există suficiente probleme reale pe care trebuie să le rezolvăm. Totuși, nu este nevoie să previzionăm uragane la fiecare bătaie de aripi. Educația nu poate fi reconstruită într-o lună sau într-un an. Dar poate fi îndreptată, dacă avem continuitate, înțelegere și răbdare. (…) Nu avem haos în educație. Avem un sistem complex, cu multe probleme care trebuie rezolvate. Iar dacă vom ajunge vreodată la haos, sper să avem suficientă înțelepciune pentru a-l controla”, mai spune Dimian.

Prețul benzinei standard a ajuns, vineri, la un nivel record. Cel mai mic preț pentru benzina standard este afișat vineri de Socar, unde litrul costă între 9,51 și 9,54 lei, în funcție de stație. La Lukoil, prețul este de 9,57 lei/l, iar la Rompetrol ajunge la 9,59 lei/l.

În stațiile Petrom, benzina standard se vinde cu 9,64 lei litrul, în timp ce la OMV și MOL se înregistrează cel mai mare preț: 9,7 lei litrul.

Pe de altă parte, și motorina a înregistrat noi scumpiri. Cel mai ieftin litru de motorină standard poate fi găsit vineri la Petrom, la 10,10 lei/l, iar cel mai scump, la Lukoil, respectiv 10,23 lei.

Prețurile motorinei vineri, 4 septembrie

• Petrom: 10,10 lei/l
• Socar: 10,14-10,19 lei/l
• OMV: 10,16 lei/l
• MOL: 10,16 lei/l
• Rompetrol: 10,18 lei/l
• Lukoil: 10,23 lei/l

Potrivit portalului peco-online.ro, cel mai mic preț la benzină este raportat în municipiul Zalău, jud. Sălaj, unde prețul este de 9,48 lei, la Socar. Cea mai ieftină motorină se găsește în Gherla, județul Cluj, la o stație DHR, unde un litru costă 9,96 lei.

Creșterea prețurilor vine într-un moment în care autoritățile au redus deja acciza la motorină la nivelul maxim permis de lege.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpați ar fi recrutat o fată în vârstă de 15 ani și ar fi transformat relația cu aceasta într-un mecanism de control și exploatare care s-ar fi întins pe aproape un deceniu. Dosarul a fost trimis Tribunalului București prin rechizitoriul întocmit la 31 august 2026.

Cum ar fi fost recrutată minora

Potrivit DIICOT, începând din 2012 și până în decembrie 2021, unul dintre inculpați, în vârstă de 39 de ani, ar fi profitat de vulnerabilitatea unei fete care avea 15 ani la momentul recrutării. Procurorii susțin că bărbatul ar fi indus-o în eroare, făcând-o să creadă că intenționează să construiască o relație și că are sentimente reale pentru ea. Minora ar fi fost apoi adăpostită într-un imobil din Luton, Marea Britanie.

După ce i-ar fi câștigat încrederea, bărbatul ar fi folosit amenințări cu abandonul sau înlocuirea ei cu o altă fată pentru a o determina să îi urmeze instrucțiunile. Anchetatorii descriu un sistem bazat pe control și supraveghere permanentă, șantaj emoțional și agresiuni fizice. Potrivit rechizitoriului, fata ar fi fost determinată să producă materiale pornografice și să desfășoare activități de videochat pe mai multe platforme, iar veniturile ar fi fost obținute în folosul inculpatului.

Exploatarea ar fi continuat și în România

DIICOT susține că exploatarea nu s-ar fi limitat la Marea Britanie. În perioada respectivă, inculpatul ar fi transportat în mod repetat victima între Marea Britanie și România. În țară, aceasta ar fi fost găzduită în mai multe locații din județul Ilfov, inclusiv în Voluntari, Tunari și zona Pipera. Potrivit anchetatorilor, acolo ar fi fost asigurată și logistica necesară pentru continuarea activității de videochat. Fratele său, în vârstă de 38 de ani, este acuzat că ar fi avut un rol direct în mecanismul de exploatare.

Procurorii susțin că acesta știa vârsta victimei și modul în care fusese recrutată și că, între noiembrie 2014 și decembrie 2021, ar fi administrat conturile de videochat, ar fi urmărit activitatea victimei și i-ar fi oferit indicații pentru creșterea veniturilor. Tot el s-ar fi ocupat de încasarea și gestionarea banilor, precum și de verificarea programului de lucru și a obiectivelor financiare impuse victimei. DIICOT susține că și acesta ar fi recurs la agresiuni fizice.

Peste 1,25 milioane de dolari

Una dintre cele mai importante componente ale dosarului este valoarea sumelor pe care procurorii susțin că cei doi le-ar fi obținut în urma exploatării. Potrivit DIICOT, inculpații ar fi obținut în total 1.251.833,30 de dolari, echivalentul a aproximativ 80% din veniturile generate de activitatea de videochat a victimei. Anchetatorii susțin că ulterior banii proveniți din exploatare ar fi fost utilizați pentru achiziționarea unor autoturisme. În perioada decembrie 2023 – iulie 2024, cei doi ar fi cumpărat, înmatriculat și înregistrat pe numele unor persoane de încredere patru autoturisme, cu valori de achiziție de 1.249.924 de lei, 1.099.924 de lei, 649.924 de lei și 225.000 de euro. Valoarea totală estimată a celor patru mașini este de aproximativ 825.000 de euro.

DIICOT cere confiscarea mașinilor și a banilor

Prin rechizitoriu, procurorii au solicitat confiscarea specială a celor patru autoturisme, precum și a echivalentului sumei de 1.251.833,30 de dolari despre care susțin că provine din exploatarea sexuală a victimei. DIICOT a cerut și confiscarea extinsă a altor bunuri aflate în proprietatea sau posesia inculpaților și instituirea sechestrului asigurător asupra acestora. În plus, procurorii solicită ca cei doi să plătească 122.168,51 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Voluntari, judetul Ilfov: masinile de lux ale fratilor Tate. Foto: EDUARD VINATORU/MEDIAFAX FOTO

O altă minoră de 15 ani, în centrul acuzațiilor

Dosarul conține și o altă acuzație gravă. Potrivit DIICOT, între decembrie 2020 și jumătatea anului 2021, inculpatul de 39 de ani ar fi întreținut în mod repetat raporturi și acte sexuale cu o altă victimă minoră, care avea 15 ani. Faptele ar fi avut loc atât la domiciliul acestuia, cât și într-o altă locație din județul Ilfov.

Procurorii îi acuză și că ar fi încercat să influențeze martori

Ancheta a scos la iveală, potrivit procurorilor, și presupuse tentative de influențare a unor persoane implicate în dosar. În decembrie 2023 – ianuarie 2024, inculpatul de 39 de ani ar fi încercat să determine o persoană vătămată să nu dea declarații sau să dea declarații mincinoase. DIICOT susține că acesta ar fi promis 5.000 de euro, din care ar fi plătit efectiv 2.500 de euro, un telefon mobil și asistență juridică prin intermediul propriilor avocați. Anterior, în octombrie 2023, inculpatul de 38 de ani ar fi încercat să influențeze un martor prin acte considerate intimidante și prin oferirea unor beneficii financiare și materiale. Procurorii susțin că acesta ar fi oferit bani pentru transport și cazare în București, un telefon și asistență juridică, în încercarea de a determina martorul să nu declare sau să ofere declarații mincinoase.

Dosarul ajunge la Tribunalul București

Cei doi inculpați sunt acuzați, în funcție de rolul atribuit fiecăruia de procurori, de trafic de minori, spălarea banilor în formă continuată, acte sexuale cu un minor și influențarea declarațiilor, respectiv complicitate la trafic de minori, spălarea banilor și influențarea declarațiilor. Dosarul a fost înaintat Tribunalului București, care urmează să îl soluționeze. DIICOT subliniază că trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței prin rechizitoriu. Cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Budăi a publicat, vineri, un mesaj pe Facebook în care critică modul în care PNL și USR gestionează conflictul privind funcțiile parlamentare.

„Românii au taxe mai mari, prețuri mai mari, mai puțini bani în buzunar, mai multe griji. PNL și USR au o singură mare preocupare: cine prinde funcția”, a scris deputatul PSD.

Social-democratul susține că în Parlament s-ar fi declanșat o dispută pentru „scaune, funcții și poziții”, însoțită de acuzații și atacuri politice.

„S-a pornit o adevărată cafteală parlamentară pentru scaune, funcții și poziții. Scandal cât cuprinde. Acuzații. Punctaje politice. Indignare. Revoltă”, a afirmat Marius Budăi.

Budăi critică boicotul PNL și USR din Parlament

Deputatul PSD a criticat și decizia PNL și USR de a boicota ședințele Camerei Deputaților, susținând că unii parlamentari ar fi fost prezenți pentru a beneficia de indemnizații.

„Partea cea mai frumoasă abia acum vine. PNL și USR au anunțat solemn că boicotează ședințele Camerei Deputaților. Foarte bine. Numai că unii dintre marii boicotori au avut grijă să treacă pe la condica de prezență. Boicot la tribună, prezență la bani”, a scris Budăi.

În mesajul său, social-democratul ironizează situația și susține că parlamentarii ar fi interesați să păstreze beneficiile financiare ale funcțiilor, chiar dacă aleg să nu participe la lucrările plenului.

„Nu participăm la ședință, dar participăm la indemnizație. Nu muncim, dar semnăm. Nu ne place Parlamentul, dar ne place foarte mult ce se virează la sfârșitul lunii”, a adăugat deputatul PSD.

Budăi a legat disputa din Parlament de măsurile economice promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că românii sunt cei care suportă costurile acestora.

„Asta este adevărata imagine a guvernării Bolojan: românii se luptă cu scumpirile, ei se luptă pentru funcții. Românii își calculează banii de la o lună la alta, ei își calculează câte funcții mai pot obține”, a afirmat acesta.

Deputatul PSD a făcut referire și la situația de la Senat, unde PSD ar fi pierdut o funcție în urma repartizării.

„PSD a pierdut o funcție la Senat în urma repartizării. Nu a făcut scandal. Nu a acuzat pe toată lumea de conspirații. Nu a inventat alianțe”, a susținut Marius Budăi.

În final, parlamentarul PSD afirmă că disputa privind funcțiile demonstrează, în opinia sa, contradicția dintre discursul despre reformă și interesele politice ale partidelor aflate la guvernare.

„Când vine vorba despre români, PNL și USR ne cer să strângem cureaua, când vine vorba despre ei, se luptă să nu le strângă nimeni scaunul”, a conchis Budăi.

Casa Albă a apărat inițiativa, spunând că aceasta „subliniază și mai mult contrastul dintre o cultură distractivă și câștigătoare și viziunea socialistă și întunecată a democraților pentru America”, într-un comunicat transmis AFP. Jocul, disponibil pe site-ul oficial al executivului american, este inspirat de jocul arcade clasic „Snake”, adoptând grafica retro a acestuia, relatează Le Figaro.

Jucătorul trebuie să ghideze un personaj care îl reprezintă pe Tom Homan, consilierul șef pe probleme de imigrație al președintelui  Donald Trump, care trebuie să adune cât mai multe persoane care au traversat râul Rio Grande la granița cu Mexicul, pentru a le deporta. Un alt joc lansat online joi de Casa Albă implică construirea unui zid la granița cu Mexicul, un proiect drag lui Donald Trump, bazat pe principiile celebrului joc „Tetris”.

Denumirea sa este: „Protejați granița de hoarda care se apropie”. „Cei care au conceput acest joc au pierdut din vedere ce înseamnă să fii om și să-ți pese de ceilalți”, a declarat Amerika García Grewal co-director al ONG-ului Frontera Federation, cu sediul în Texas. Alte jocuri de pe site-ul Casei Albe se concentrează pe monumentele din Washington, mesele școlare și conturile bancare create pentru copii.

Videoclip, considerat degradant și rasist

Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a publicat recent un videoclip care arată deportarea imigranților haitieni încătușați, după ce Washingtonul le-a revocat statutul care le permitea să rămână legal în țară. Videoclipul, cu muzică pusă, a fost considerat degradant și rasist de către oponenții lui Donald Trump. DHS a susținut că a reținut un număr „record” de aproape 51.000 de imigranți fără acte în august.

Politica deportărilor în masă este una dintre puținele care se aliniază cu cursul stabilit de președintele republican. Performanța sa în domeniul economiei și diplomației este însă aspru judecată de americani, în contextul alegerilor cruciale de la jumătatea mandatului din noiembrie. Strategia de comunicare a Casei Albe folosește în mod deschis principiul „trolling-ului” pe rețelele de socializare, care implică diseminarea de conținut provocator pentru a stârni indignare.

Adunarea Generală a ONU urmează să voteze o rezoluție inițiată de Togo, prin care se solicită renunțarea la harta tradițională Mercator – care micșorează dimensiunea Africii și exagerează masele continentale din nord – în favoarea unei hărți care să redea mai precis dimensiunea reală a țărilor.

Votul va avea loc vineri și potrivit ministrului de Externe din Togo, Robert Dussey, rezoluția ar fi susținută de țări, printre care se numără și celelalte 54 de state membre ale Uniunii Africane.

„Această discuție nu este una politică [ci] una științifică, deoarece există dovezi științifice, așa că trebuie să acceptăm cu toții realitatea”, a spus el, potrivit The Guardian. 

În general, rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, însă un eventual vot favorabil schimbării ar duce la o actualizare a programelor școlare și a tehnologiei cotidiene, întrucât proiecția Mercator este folosită la scară largă atât în educație, cât și în tehnologie și guvernare.

Ce prevede rezoluția

Potrivit The Guardian, rezoluția propusă de Togo solicită eliminarea treptată a hărții Mercator, care prezintă continentul african ca având o dimensiune similară cu cea a Groenlandei.

În realitate însă, Africa este de 14 ori mai mare decât teritoriul danez.

Proiecția folosită în prezent a fost introdusă de cartograful flamand Gerardus Mercator în 1569 pentru a ajuta marinarii să navigheze pe mări. La aproape cinci secole distanță, ea rămâne standardul global.

Totuși, din cauza stilului său de proiecție, regiunile situate în apropierea Ecuatorului par semnificativ mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele de la latitudini înalte par mult mai mari.

În aceste condiții, unii susțin că harta a influențat subtil dinamica puterii la nivel internațional, minimizând prezența fizică a Sudului global și mărind vizual națiunile din emisfera nordică.

Campanie privind promovarea adoptării unei noi hărți care reflectă dimensiunea reală a Africii

A luat naștere și o campanie privind promovarea adoptării unei noi hărți care reflectă dimensiunea reală a Africii. Numită „Correct the Map” (trad. „Corectează harta”), campania promovează utilizarea designului mai precis „Equal Earth” (trad. „Pământul egal”) din 2018, care a fost dezvoltat de o echipă internațională de cartografi.

Susținătorii ideii spun că aceasta va contribui la schimbarea percepțiilor asupra Africii și la decolonizarea programelor școlare la nivel global.

„Adoptarea unei hărți cu suprafețe egale… ar oferi o bază mai precisă pentru educație și înțelegerea publicului, semnalând în același timp că importanța demografică, economică și geopolitică a Africii nu ar mai trebui privită prin prisma unor convenții moștenite și distorsionate”, a declarat pentru The Guardian un asociat senior la JS Held, o firmă de consultanță în domeniul riscurilor geopolitice cu sediul în Londra.

Un incendiu a avut loc la o casă din Arad, noaptea trecută. Vineri dimineață, în jurul orei 03:45, autoritățile au fost chemate să interivină pentru a stinge flăcările.

Ajunși la locul intervenției, aceștia au găsit un incendiu care se manifesta cu flacără violentă atât la acoperișul casei, cât și pe terasa acesteia și în trei dintre încăperi.

Pompierii din Arad au intervenit cu patru autospeciale de stingere, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțimi, o ambulanță SMURD și o autospecială de primă intervenție și comandă. Lichidarea incendiului a durat două ore.

O minoră, intoxicată cu fum

Incidentul s-a soldat și cu o victimă, o minoră care a suferit o intoxicație cu fum. Din fericire, starea ei nu a fost gravă, astfel încât aceasta a primit îngrijiri la fața locului și nu a avut nevoie de transport la spital. Autoritățile mai precizează că, cel mai probabil, cauza ar fi fost un scurtcircuit.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Arad a emis și o listă cu recomandări, pentru prevenirea a astfel de situații:

• Nu utilizați aparate electrice, cabluri, prize, întrerupătoare sau dispozitive de protecție defecte ori improvizate;
• Nu lăsați nesupravegheate aparatele electrice aflate sub tensiune (fier de călcat, radiator, reșou, lampă, televizor etc.);
• Instalați și utilizați aparatura electrocasnică respectând cu strictețe indicațiile producătorului menționate în prospectul produsului;
• Verificați periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice și înlocuiți-le dacă sunt uzate;
• Evitați suprasolicitarea prizelor.

Autoritățile mai avertizează că astfel de evenimente se pot solda atât cu pagube materiale, cât și cu pierderi de vieți omenești.

În prezent, diagnosticul migrenei se bazează în principal pe simptomele descrise de pacient. Nu există un test de sânge, o scanare sau un biomarker consacrat care să confirme singur diagnosticul. Potrivit Euronews, Organizația Mondială a Sănătății estimează că migrenele afectează aproximativ 14-15% din populația lumii, adică peste un miliard de oameni. Studiul publicat în revista Neurology sugerează însă că boala lasă urme biologice care depășesc cu mult episodul de durere de cap.

Ce a descoperit inteligența artificială

Cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie au analizat date din Trøndelag Health Study, un amplu studiu populațional norvegian. Pentru partea de diagnostic au fost incluse 43.197 de persoane, dintre care 8.974 au fost clasificate ca având migrenă. Algoritmul a primit informații despre starea generală de sănătate, sănătatea mintală, afecțiuni cardiovasculare și musculoscheletale, somn, activitate fizică, medicamente, caracteristici demografice și date genetice.

Un detaliu este esențial: modelul nu a primit informații despre caracteristicile durerii de cap. Chiar și așa, cel mai performant model a obținut un scor AUC de 0,80 în analiza inițială și 0,79 pe setul de testare separat. AUC este o măsură folosită pentru a evalua cât de bine poate un model să distingă între două categorii. Adăugarea informațiilor genetice a îmbunătățit doar marginal rezultatul, ceea ce arată că datele clinice generale au avut deja o contribuție importantă. Vârsta a fost cel mai important factor folosit de model, urmată de elemente precum durerile de gât, menstruația și greața.

Migrenele afectează aproximativ 14-15% din populația lumii. Imagine ilustrativă. Foto: magnific.com

Patru tipuri de migrenă

Cercetătorii au mers mai departe și au încercat să vadă dacă persoanele cu migrenă formează grupuri distincte. Dintre 12.185 de participanți pentru care existau suficiente informații despre durerile de cap, algoritmul a identificat un grup de 1.425 de persoane în care 94% îndeplineau criteriile cercetătorilor pentru migrenă. Acest grup a putut fi împărțit la rândul său în patru subgrupuri. Primul era format exclusiv din bărbați. Al doilea se caracteriza prin dureri de gât pronunțate. Al treilea combina mai multe dureri musculoscheletale cu anxietate și depresie. Al patrulea semăna cel mai mult cu ceea ce medicii recunosc drept migrenă „clasică”, inclusiv prin prezența aurei.

Aceasta poate provoca temporar lumini intermitente, linii în zigzag, pete oarbe, furnicături, amorțeală sau dificultăți de vorbire înaintea ori în timpul unui episod. Și semnalele genetice au diferit între aceste grupuri. Cercetătorii au constatat că scorurile genetice construite cu ajutorul machine learning au separat mai bine subgrupurile decât scorurile poligenice convenționale.

De ce ar putea conta pentru tratament

Descoperirea ar putea avea consecințe mai importante decât apariția unui nou instrument de diagnostic. Una dintre marile probleme ale tratamentului migrenei este că aceeași terapie poate funcționa foarte bine pentru un pacient și mult mai slab pentru altul. Dacă există mai multe forme biologice ale migrenei, diferențele dintre ele ar putea contribui la această situație. Pe viitor, cercetătorii speră că identificarea acestor „semnături” biologice ar putea ajuta medicii să stabilească mai precis ce tratament are cele mai mari șanse să funcționeze pentru fiecare pacient, în locul unei abordări bazate în mare parte pe încercare și ajustare.

Un pas uriaș pentru viitorul diagnosticului

Studiul nu înseamnă însă că AI poate diagnostica deja migrena în cabinet sau că există patru diagnostice medicale oficiale noi. Autorii vorbesc despre subgrupuri identificate prin algoritmi și despre dovezi care susțin ipoteza că migrena este un „spectru” de afecțiuni biologice. Cercetarea este de tip observațional, iar rezultatele trebuie validate în alte populații înainte ca ele să poată schimba practica medicală. Totuși, direcția cercetării este semnificativă. Dacă migrena poate fi identificată din combinații de date clinice, genetice și de mediu, viitorul diagnosticului ar putea depinde mai puțin de întrebarea „cum te doare capul?” și mai mult de ceea ce se întâmplă în organism înainte, în timpul și după un episod.

Echipele lucrează în continuare pentru a salva mai multe persoane despre care se spune că sunt blocate înăuntru.

Suresh Raut, un înalt oficial al Autorității de Electricitate din Nepal, aflat la locul accidentului, a declarat pentru BBC că salvatorii îi furnizează oxigen persoanei salvate.

Un expert în săpături de tuneluri a declarat agenției de știri AFP că, înainte de salvare, echipele săpaseră deja prin resturile care blocau tunelul pe o adâncime de 50 până la 60 de metri.

„Sperau la o descoperire extraordinară”, a declarat Arnold Dix, președintele Asociației Internaționale pentru Tuneluri și Spațiu Subteran – și apoi i-au scos pe cei doi supraviețuitori.

„După o săptămână de durere non-stop, s-ar putea să ne întoarcem în țara miracolelor.”

Ambii muncitori salvați au răni la mâini și picioare, „posibil” din cauza faptului că s-au târât prin tunel. Aceștia suferă din cauza lipsei de oxigen, au declarat autoritățile de la Agenția de Electricitate din Nepal (NEA).

Salvările de astăzi au loc la nouă zile după inundațiile fulgerătoare mortale de la granița dintre Nepal și Tibet.

Peste 1 200 de morți

Oamenii de știință studiază încă cauza exactă, dar se crede că dezastrul a fost provocat de o prăbușire a ghețarilor, iar schimbările climatice ar fi putut fi un factor.

La câteva momente după evenimentul seismic, despre care inițial s-a crezut că a fost un cutremur, un zid masiv de apă și resturi s-a prăbușit în aval, luând cu el clădiri, drumuri și vehicule.

Peste 1.200 de persoane au fost confirmate ucise, iar alte 5.000 sunt dispărute, peste 150 fiind încă prinse într-o vastă rețea de centrale hidroelectrice pline de noroi de-a lungul râului Trishuli din Nepal.

Nepalul a dezvoltat o serie de proiecte de-a lungul sistemului său fluvial muntos.

Polițiștii Secției 20 din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au fost sesizați, miercuri, 2 septembrie, prin 112, de o femeie în vârstă de 46 de ani. Aceasta a reclamat că ea și fiica sa, în vârstă de 19 ani, ar fi fost amenințate cu acte de violență de fostul partener al tinerei.

Din primele verificări a rezultat că, în jurul orei 16.00, adolescentul s-ar fi prezentat la poarta imobilului în care se aflau cele două femei și le-ar fi amenințat cu acte de violență.

De asemenea, tânărul ar fi provocat distrugeri autoturismului femeii de 46 de ani, prin tăierea anvelopelor din partea din față.

Polițiștii l-au depistat pe adolescent și l-au condus la sediul Secției 20 pentru continuarea cercetărilor.

În cazul tinerei de 19 ani a fost completat Formularul de Evaluare a Riscului, iar rezultatul a indicat existența unui risc iminent. Polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu, cu monitorizare electronică.

Femeii de 46 de ani i-au fost comunicate prevederile legale privind posibilitatea emiterii unui ordin de protecție extins, în baza Legii nr. 26/2024, însă aceasta nu a dorit să formuleze o solicitare în acest sens.

Ulterior, în noaptea de 2 spre 3 septembrie, în jurul orei 03.05, polițiștii Secției 20 au fost sesizați de Dispeceratul SIME cu privire la faptul că persoana monitorizată ar fi încălcat măsurile stabilite prin ordinul de protecție, apropiindu-se de domiciliul persoanei protejate, din Sectorul 6.

Polițiștii au intervenit și l-au depistat pe adolescent. În urma unui control corporal sumar, asupra acestuia a fost găsit un briceag.

Tânărul a fost dus la sediul poliției, iar în urma administrării probatoriului a fost reținut pentru 24 de ore. El urmează să fie prezentat magistraților.

Cercetările sunt continuate de polițiștii Secției 20, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare, distrugere și încălcarea ordinului de protecție.

Un anunț de angajare la un supermarket din Italia a stârnit indignare. Numeroși oameni au comentat în mediul online susținând că suma oferită și condițiile sunt ridicole.

Anunțul a fost criticat și de sindicaliștii italieni.

Toți spun că suma este prea mică și că plata se face târziu. În plus, una dintre condițiile puse de angajator a stârnit numeroase reacții ironice.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a făcut parte din delegația Parlamentului European care a mers la Dublin pentru a dezbate cum va arăta bugetul Uniunii în perioada 2028-2034. Acolo a avut loc vineri, 4 septembrie, o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele țărilor membre.

„În cadrul întâlnirii, am apărat poziția Parlamentului și, implicit, un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România. Mesajul meu a fost următorul: nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul. Înțelegem constrângerile bugetare ale statelor membre. Tocmai de aceea, propunem introducerea unor noi resurse proprii, precum o taxă digitală, care să ofere Uniunii predictibilitate și resurse suplimentare, fără a pune presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale”, a transmis Mureșan, într-o postare pe Facebook.

Cerințele guvernelor din țările UE

Cea mai grea misiune o va avea guvernul Irlandei, țara care după toate aceste negocieri va trebui să contureze o propunere de împărțire a bugetului, spune Siegfried Mureșan. El susține că Parlamentul European a cerut mai mulți bani pentru fondurile europene ale fiecărei țări, însă unele guverne s-ar fi opus.

„Consiliul, format din guvernele statelor membre, nu are încă o poziție comună. Unele dintre statele net contribuitoare susțin, la fel ca noi, că UE trebuie să facă mai multe pentru securitate și pentru întărirea economiei, păstrând în același timp agricultura și coeziunea drept priorități. Cu toate acestea, ele cer reducerea bugetului pentru a pune mai puțină presiune pe bugetele naționale”, a mai spus europarlamentarul.

Liberalul a concluzionat că, în forma pe care a susținut-o ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro.

Decizia vine într-un moment dificil pentru gigantul auto, afectat de concurența producătorilor chinezi și de presiunea tarifelor americane, transmite AP.

Volkswagen renunță la 50.000 de posturi

Consiliul de administrație al Volkswagen a aprobat joi planul propus de CEO-ul Oliver Blume, care prevede reducerea efectivelor cu aproximativ 50.000 de posturi. Volkswagen are în prezent aproximativ 650.000 de angajați, ceea ce înseamnă că restructurarea anunțată reprezintă o schimbare majoră pentru grup. Planul include și reducerea cu aproximativ 50% a numărului de modele produse de companie. Ideea conducerii este ca fiecare model rămas în gamă să fie produs în volume mai mari, ceea ce ar permite companiei să reducă o parte dintre costurile fixe. Volkswagen intenționează, de asemenea, să simplifice structurile de conducere și să scurteze lanțurile de decizie.

Mașini Volkswagen într-o fabrică din Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Patru uzine germane pierd producția de automobile

Cea mai sensibilă parte a planului privește fabricile Volkswagen din Germania. Compania estimează că are o capacitate de producție excedentară de aproximativ 500.000 de automobile în Europa. În cazul uzinelor din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm, Volkswagen afirmă că nu poate garanta o alocare competitivă a producției de automobile pentru viitor. Prin urmare, producția auto va fi oprită la aceste patru fabrici. Volkswagen precizează însă că analizează posibilitatea unor utilizări alternative pentru uzine, astfel încât acestea să nu rămână neapărat fără activitate.

Decizia a venit după negocieri tensionate cu angajații

Planul a întâmpinat inițial opoziție din partea reprezentanților angajaților și a autorităților regionale. Reprezentanții salariaților dețin jumătate dintre locurile din consiliul de administrație al Volkswagen, iar landul Saxonia Inferioară, unde compania are sediul, are la rândul său două locuri în consiliu și deține o participație în grup. Daniela Cavallo, principala reprezentantă a angajaților, a criticat puternic planul atunci când acesta a fost prezentat în vară.

După aprobarea restructurării, ea a transmis însă că măsurile reprezintă „o necesitate” pentru ca Volkswagen să poată intra cu succes în următorul deceniu. Și guvernatorul Saxoniei Inferioare, Olaf Lies, a recunoscut amploarea problemelor cu care se confruntă compania. El a descris planul drept un drum comun către transformarea considerată necesară.

China pune presiune pe gigantul german

Una dintre principalele probleme pentru Volkswagen este piața chineză. Vânzările companiei în China au scăzut, contribuind la o reducere de 30% a profitului după impozitare în prima jumătate a anului, potrivit datelor citate de AP. În același timp, producătorii chinezi au devenit competitori tot mai puternici, inclusiv pe segmentul automobilelor electrice, unde constructorii europeni încearcă să-și reducă decalajul.

CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume. Sursa foto: X

Volkswagen trebuie să facă față și efectelor tarifelor americane, care pun presiune suplimentară asupra industriei auto. Oliver Blume susține că măsurile sunt necesare pentru viitorul grupului și pentru consolidarea competitivității mărcilor sale. „Este un semnal puternic pentru viitorul Volkswagen Group”, a transmis CEO-ul.

O schimbare care depășește marca Volkswagen

Restructurarea nu vizează doar marca Volkswagen. Grupul german controlează un portofoliu vast de mărci, printre care Audi, Škoda, Porsche și SEAT. Reducerea numărului de modele și a capacității de producție arată presiunea exercitată asupra unuia dintre cei mai mari producători auto din lume pentru a-și adapta structura de costuri la o piață în schimbare.

Pentru industria germană, închiderea producției de automobile la patru uzine este, de asemenea, un semnal important. Germania se confruntă de mai mult timp cu presiuni asupra sectorului industrial, iar Volkswagen este unul dintre cei mai importanți angajatori și simboluri ale economiei sale.

Planul aprobat joi arată că transformarea industriei auto nu mai înseamnă doar trecerea de la motoarele convenționale la automobile electrice. Pentru constructorii europeni, miza este și reducerea costurilor, adaptarea capacității de producție și răspunsul la concurența tot mai puternică venită din China.

Un oficial prezidențial a declarat vineri pentru Reuters că Seulul discută modalități practice de a contribui la securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz și a respins afirmațiile potrivit cărora Coreea de Sud nu ar fi oferit niciun sprijin în această chestiune.

Presa sud-coreeană relatase anterior că autoritățile de la Seul pregătesc mai multe variante pentru o eventuală misiune până la sfârșitul anului. Printre opțiunile analizate se numără un avion de patrulare maritimă, o navă de sprijin logistic și o unitate pentru detectarea și înlăturarea minelor.

Misiunea necesită aprobarea Parlamentului

Coreea de Sud a discutat amploarea și natura unei eventuale contribuții cu Statele Unite, Marea Britanie și Franța. Orice desfășurare militară în străinătate ar necesita aprobarea Adunării Naționale, parlamentul țării.

În același timp, Seulul trebuie să se asigure că păstrează suficiente forțe și capacități militare pentru apărarea țării și pentru a face față amenințării reprezentate de Coreea de Nord.

Statele Unite au cerut în repetate rânduri aliaților să contribuie mai mult la securizarea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. În august, președintele american Donald Trump a criticat lipsa de sprijin pentru operațiunile americane din regiune.

Coreea de Sud depinde de traficul prin Strâmtoarea Ormuz

Pentru Coreea de Sud, miza este și economică. Țara s-a bazat anul trecut pe Strâmtoarea Ormuz pentru 61% din importurile de țiței și 54% din importurile de nafta.

Un eventual acord ar reprezenta o misiune importantă pentru Seul. Dacă desfășurarea militară va fi aprobată, aceasta ar putea fi prima misiune maritimă a Coreei de Sud în afara Peninsulei Coreene. Ultima implicare de acest tip a avut loc în 2009, când Coreea de Sud a trimis unitatea antipiraterie Cheonghae în Golful Aden, pentru a proteja navele comerciale sud-coreene de atacurile piraților și pentru a contribui la securizarea traficului maritim din zonă.

Înțelegerile au fost obținute în cadrul recentei întâlniri dintre președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, a precizat ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal. Anunțul a fost făcut miercuri, la finalul unei reuniuni privind situația de pe piața combustibililor și măsurile necesare pentru menținerea aprovizionării în condițiile războiului.

Shmyhal a precizat că o atenție deosebită este acordată rutei prin România.

„Am ajuns la acorduri concrete privind extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale prin România. Lucrăm la nivelul guvernelor pentru implementarea lor”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, citat de publicația ucraineană de profil Ukrainian Shipping Magazine (USM).

Combustibilul, protejat în depozite subterane

Oficialul a precizat că piața ucraineană a combustibililor era în continuare „controlată și echilibrată”, iar resursele disponibile puteau acoperi necesarul curent al consumatorilor. Kievul ia însă măsuri pentru menținerea aprovizionării în cazul în care riscurile militare vor afecta rutele existente.

Guvernul Ucrainei a lansat și un proiect-pilot pentru depozitarea subterană a combustibilului. Autoritățile intenționează să creeze o rețea de spații subterane pentru păstrarea în siguranță a produselor petroliere și, în paralel, să crească rezervele de combustibil. Prioritatea este asigurarea alimentării cu motorină pentru apărare și infrastructura critică.

Ucraina se bazează tot mai mult pe rutele dunărene

Extinderea rutelor alternative capătă o importanță mai mare în condițiile atacurilor rusești asupra infrastructurii de transport, portuare și energetice din sudul Ucrainei.

Marți, Rusia a atacat din nou regiunea Odesa, avariind infrastructura de export, precum și punctul de trecere Orlivka, situat pe malul ucrainean al Dunării, vizavi de Isaccea. Traficul prin punctul de trecere cu bacul Orlivka-Isaccea a fost suspendat temporar.

Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră au determinat Kievul să redirecționeze o parte dintre transporturi către porturile dunărene și către căile ferate de la frontiera vestică. Porturile Reni și Izmail, aflate în apropierea României, au căpătat astfel o importanță sporită pentru logistica ucraineană.

Aceste rute sunt folosite atât pentru exporturile Ucrainei, cât și pentru importuri, inclusiv pentru aprovizionarea țării cu combustibil.

Presiunea asupra rutelor dunărene s-a văzut și la sfârșitul lunii august, când aproximativ 80 de nave așteptau să intre pe Dunăre către porturile ucrainene. Transporturile de combustibil se numărau printre cele cărora li se acorda prioritate.

Cooperarea energetică dintre România și Ucraina

România și Ucraina au convenit încă din martie extinderea cooperării în domeniul energetic. În timpul vizitei lui Volodimir Zelenski la București, în martie, cei doi președinți au semnat, printre altele, un acord-cadru privind cooperarea energetică.

Înțelegerea vizează inclusiv dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și a transportului, alături de proiecte precum construirea unei linii electrice între Cernăuți și Suceava și posibilitatea ca România să utilizeze depozitele subterane de gaze ale Ucrainei.