MediaFax.ro

Sorin Ionescu, propunerea PSD pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar în Guvernul Luca Niculescu și director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara, a trecut cu 7 proba de competențe din concursul național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școli, potrivit publicației Tribuna Învățământului.

Sorin Ionescu va fi prezent luni la audierile de Învățământ din Parlament, programate între 17:00 și 18:00.

„Nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”

Ionescu spune că renunță să se mai prezinte la următoarea etapă a concursului de competențe pentru directori din acest an, programate pentru marți.

„Nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”, a declarat Ionescu pentru publicația citată.

Despre prima probă, eliminatorie, a concursului, Sorin Ionescu a explicat că nu și-a gestionat corect timpul:

„Am luat 70 de puncte. Greșeala mea a fost că nu mi-am manageriat corect timpul. Eu sunt profesor de istorie. Deci vă dați seama că noi, teoretic, suntem un pic îndepărtați de matematică ca formare”.

„Sigur că e de discutat despre timpul de lucru, dar dacă s-a urmărit capacitatea de reacție a noastră ca director, dacă s-a urmărit capacitatea noastră de a înțelege un text la prima vedere este ok. Din când în când, ca profesor, e bine să mai iei locul și în bancă, să te pui în locul elevilor. Eventual îi vei înțelege mult mai bine”.

Cine este Sorin Ionescu

Înainte de a ajunge director, Sorin Ionescu a lucrat în administrația școlară, ca inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Timiș.

În activitatea de director, Sorin Ionescu a susținut folosirea tehnologiei în procesul de învățământ și adaptarea școlii la nevoile elevilor.

În anul școlar 2025-2026, Colegiul Național Bănățean a introdus un program-pilot pentru elevii de clasa a XII-a, care prevede patru zile de cursuri cu prezență fizică și o zi de activități online. Măsura a fost justificată prin nevoia de a reduce oboseala elevilor din anii terminali și de a le permite să se concentreze asupra disciplinelor de Bacalaureat și a pregătirii pentru admiterea la facultate.

De la Consiliul Local la funcția de subprefect

În paralel cu activitatea didactică, Ionescu a urmat o carieră politică în PSD.

A fost consilier local al municipiului Timișoara în mandatul 2016-2020 și a făcut parte din structurile de conducere ale organizației municipale a partidului.

În ianuarie 2022, a fost numit subprefect al județului Timiș, la propunerea PSD, funcție pe care a ocupat-o aproximativ 27 de luni.

În aprilie 2024, a demisionat din funcția de subprefect pentru a candida la alegerile locale, deschizând lista PSD pentru Consiliul Local Timișoara.

Dacă ajunge la Educație, Sorin Ionescu ar urma să se ocupe de învățământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educației, unde funcția de ministru plin ar urma să fie ocupată de Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație.

Formula ar introduce o noutate – o conducere împărțită între un ministru tehnocrat și un ministru delegat cu susținere politică.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, accidentul a fost semnalat printr-un apel la 112 în jurul orei 7.00, pe drumul național 22, între localitățile Năvodari și Lumina.

La fața locului intervin pompierii cu o autospecială de stingere, două echipaje SMURD și trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean.

Traficul rutier în zonă este blocat pe ambele sensuri de mers, iar polițiștii acționează pentru redirecționarea circulației pe rute alternative.

ISU Constanța anunță că zece persoane au fost implicate în accident. Sunt cinci răniți, dintre care o persoană este în stare de inconștiență.

Aceasta a fost preluată de SMURS și transportată la spital.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul.

UPDATE Programul miniștrilor PSD

PSD a anunțat care este programul miniștrilor propuși de partid în Guvernului Luca Niculescu:

Luni, 18 octombrie:

12:00 – Florin Barbu, propus la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
12:30 – Alexandru Stoica, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
13:30 – Radu Oprea, propus la Ministerul Apărării Naționale
14:00 – Daniel Zamfir, propus la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
17:30 – Marian Neacșu, propus viceprim-ministru și la Ministerul Afacerilor Interne
18:00 – Ovidiu Popa, propus la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
18:30 – Natalia Intotero, propusă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Marți, 20 octombrie:

09:00 – Radu Marinescu, propus la Ministerul Justiției
09:30 – Mihai Ghigiu, propus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
10:30 – Florin Manole, propus la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
11:00 – Alexandru Rogobete, propus la Ministerul Sănătății.

Știrea inițială

Potrivit calendarului, audierile miniștrilor propuși de Luca Niculescu sunt programate luni, 19 octombrie, între orele 12.00 și 20.30, și marți, 20 octombrie, între orele 9.00 și 12.00.

Fiecare candidat va fi audiat de comisiile parlamentare de specialitate, care vor emite avize consultative pentru portofoliile pentru care au fost propuși.

Marți, de la ora 14.00, parlamentarii se vor reuni pentru prezentarea programului de guvernare și a listei Cabinetului de către premierul desemnat Luca Niculescu. Vor urma dezbateri și votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului pentru programul și întreaga listă a Guvernului.

Votul de învestitură se va desfășura secret, cu bile.

Luca Niculescu a depus la Parlament lista membrilor Guvernului propus și programul de guvernare, în 15 octombrie.

Guvernul are nevoie de cel puțin 233 de voturi.

Lista membrilor Guvernului

Cabinetul prezentat de Luca Niculescu are 19 membri, dintre care 11 propuși de PSD și 8 independenți, inclusiv premierul.

Lista completă:

• Prim-ministru: Luca-Alexandru Niculescu (independent)
• Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD)
• Transporturi și Infrastructură: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD)
• Finanțe: Alexandru Nazare (independent)
• Afaceri Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent)
• Justiție: Radu Marinescu (PSD)
• Apărare Națională: Ștefan-Radu Oprea (PSD)
• Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD)
• Ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru (independent)
• Energie: Dumitru Chisăliță (independent)
• Agricultură și Dezvoltare Rurală: Florin-Ionuț Barbu (PSD)
• Mediu, Ape și Păduri: Natalia-Elena Intotero (PSD)
• Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație: Marcel-Alexandru Stoica (PSD)
• Investiții și Proiecte Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD)
• Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială: Petre-Florin Manole (PSD)
• Sănătate: Alexandru-Florin Rogobete (PSD)
• Educație și Cercetare: Valentin-Sorin Costreie (independent)
• Ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu (PSD)
• Cultură: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (independent).

PNL și UDMR au anunțat că sunt dispuse să voteze învestirea fără să intre la guvernare, iar USR a anunțat că va vota împotrivă.

Luca Niculescu a fost desemnat de președintele Nicușor Dan. Este a patra nominalizare pentru funcția de premier în cinci luni.

Confruntarea, transmisă de postul Band TV, a avut loc într-un moment în care cei doi candidați sunt despărțiți de numai câteva procente, iar rezultatul scrutinului din 25 octombrie rămâne incert, arată AP.

Lula i-a cerut adversarului să își facă publice finanțele personale

Cel mai tensionat moment al dezbaterii a apărut atunci când Lula i-a propus lui Flávio Bolsonaro ca amândoi să își supună finanțele personale verificărilor autorităților înaintea celui de-al doilea tur. Scopul, potrivit președintelui brazilian, ar fi identificarea eventualelor tranzacții suspecte care necesită explicații.

Senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Sursa foto: brasildefato.com.br

Propunerea a venit într-un moment delicat pentru senatorul în vârstă de 45 de ani. Tot duminică, Poliția Federală a Braziliei a cerut Curții Supreme să autorizeze deschiderea unei anchete împotriva lui Flávio Bolsonaro, în legătură cu o acuzație de spălare de bani care implică un avocat apropiat acestuia.

Senatorul este investigat și în legătură cu relațiile sale cu Daniel Vorcaro, un fost bancher controversat care a finanțat un film despre viața lui Jair Bolsonaro. Flávio Bolsonaro respinge acuzațiile și neagă că ar fi comis vreo ilegalitate.

Fiul lui Bolsonaro a câștigat primul tur. Diferența față de Lula este foarte mică

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de Flávio Bolsonaro, cu 47% din voturi, în timp ce Lula a obținut 45%. Sondajele recente indică o confruntare foarte strânsă înaintea votului decisiv din 25 octombrie.

În timpul dezbaterii, Flávio Bolsonaro a susținut că economia Braziliei s-ar îmbunătăți prin înlăturarea lui Lula de la putere și combaterea corupției. Președintele în vârstă de 80 de ani și-a apărat rezultatele economice și programele de asistență socială.

Lula quis lacrar em cima de Flávio Bolsonaro e tomou uma LAPADA!

Lula: “Queria que você me explicasse sobre o Vorcaro. Os R$ 134 milhões.”

Flávio: “Calma, que não é dinheiro por fora igual ao teu, não. Vorcaro disse que deu R$ 30 milhões pro Instituto Lula por fora.” https://t.co/QbXtuHFiBH

— Pri (@Pri_usabr1) October 18, 2026

Analiștii se așteptau ca dezbaterea să fie folosită pentru atragerea alegătorilor indeciși. În schimb, cei doi candidați au recurs frecvent la atacuri personale, inclusiv la adresa membrilor familiilor lor. Unele schimburi de replici au devenit atât de aprinse încât intervențiile candidaților au fost dificil de urmărit.

Tatăl candidatului Bolsonaro execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare

Înaintea dezbaterii, zeci de mii de susținători ai celor doi candidați au participat la manifestații în São Paulo, Rio de Janeiro și alte orașe braziliene. Susținătorii lui Flávio Bolsonaro s-au adunat pe bulevardul Paulista din São Paulo, alături de mai mulți aliați politici importanți.

O parte dintre participanți au cerut eliberarea fostului președinte Jair Bolsonaro, care execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-o tentativă de lovitură de stat. De cealaltă parte, susținătorii lui Lula au organizat manifestații pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro, în Brasília și în alte 16 capitale de state braziliene.

Rezultatul alegerilor ar putea schimba relațiile Braziliei cu SUA și China

Miza scrutinului depășește politica internă a Braziliei, cea mai mare economie din America Latină, cu o populație de aproximativ 214 milioane de locuitori. Flávio Bolsonaro este un aliat al președintelui american Donald Trump, iar o victorie a sa ar putea consolida influența Statelor Unite în regiune.

În schimb, realegerea lui Lula pentru un al patrulea mandat neconsecutiv ar însemna continuarea politicii sale de menținere a unei distanțe față de Washington și de aprofundare a relațiilor economice și diplomatice cu China. Cei doi candidați urmează să participe vineri la o nouă dezbatere televizată, organizată de TV Globo, înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică, 25 octombrie.

Liderul de la Kremlin a propus o întâlnire cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit The Wall Street Journal. Kremlinul a confirmat că au loc discuții privind o posibilă întâlnire în trei, dar nu s-a ajuns la o înțelegere în ceea ce privește organizarea acesteia sau subiectele care ar urma să fie abordate.

Întâlnirea ar putea avea loc cu ocazia summitului Organizației pentru Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18 și 19 noiembrie, în orașul chinez Shenzhen.

Un oficial american a declarat pentru sursa citată că Trump nu a acceptat propunerea, deși ar putea fi receptiv la idee, în condițiile în care își dorește încheierea războiului.

Zelenski ar fi exclus de la negocieri

O eventuală întâlnire între Putin, Trump și Xi Jinping, fără participarea președintelui ucrainean, ar fi fără precedent și ar provoca îngrijorare în capitalele europene. Ucraina și aliații săi se tem că apropierea dintre liderul american și cel rus ar putea duce la un acord favorabil Moscovei.

Relațiile dintre Trump și Zelenski continuă să fie marcate de tensiuni publice. Președintele american a afirmat duminică, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, că liderul ucrainean „nu vrea să încheie acest război și probabil nu a vrut niciodată”.

Trump i-a cerut, de asemenea, lui Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești de motorină. La rândul său, președintele ucrainean a criticat decizia Washingtonului de a suspenda temporar anumite sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că măsura îl încurajează pe Putin să continue războiul.

China încearcă să își consolideze rolul diplomatic

O întâlnire între cei trei lideri ar putea consolida, de asemenea, rolul Chinei în negocierile internaționale, însă Beijingul va trebui să țină cont și de relațiile economice cu Europa.

Potrivit sursei citate, oficialii chinezi se tem că un asemenea summit ar putea eclipsa rolul Beijingului în regiune, chiar în timpul reuniunii APEC.

Xi Jinping încearcă să mențină relațiile cu Rusia fără să pună însă în pericol legăturile economice cu statele europene.

Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât Real Sociedad ocupa o poziție din partea inferioară a clasamentului și obținuse o singură victorie în actualul sezon înaintea întâlnirii cu Barcelona, potrivit Reuters.

Barcelona a marcat în primul minut, dar a pierdut meciul

Partida disputată pe stadionul Zubieta a început perfect pentru Barcelona. Patri Guijarro a deschis scorul în primul minut, iar echipa catalană părea pregătită să își continue seria de rezultate pozitive.

Real Sociedad a revenit însă prin golul marcat de Cecilia Marcos, înainte ca Ainhoa Marín să înscrie golul care a adus victoria formației basce. Succesul cu 2-1 a reprezentat doar a doua victorie a echipei Real Sociedad în actuala ediție a campionatului spaniol feminin. În urma rezultatului, formația a urcat pe locul 11, cu opt puncte.

Aceeași echipă a învins Barcelona și în urmă cu 350 de zile

Înfrângerea are o particularitate: ultima echipă care reușise să învingă Barcelona fusese tot Real Sociedad. În noiembrie 2025, formația bască se impusese cu 1-0, provocând singurul eșec al Barcelonei din sezonul trecut. De atunci, catalanele au disputat 45 de meciuri consecutive fără să piardă.

În sezonul precedent, Barcelona a câștigat patru trofee importante: Liga Campionilor, campionatul Spaniei, Cupa Reginei și Supercupa Spaniei. Înfrângerea de duminică este prima suferită de echipă în actuala ediție a Ligii F.

Barcelona rămâne lider, dar Real Madrid s-a apropiat la două puncte

În ciuda eșecului, Barcelona continuă să conducă clasamentul campionatului feminin al Spaniei, cu 18 puncte. Real Madrid ocupă poziția secundă, cu 16 puncte, după victoria cu 3-1 obținută sâmbătă împotriva formației Espanyol. Real Sociedad a ajuns la opt puncte și ocupă locul 11, după una dintre cele mai importante victorii ale începutului de sezon.

Stephen Hawking, unul dintre cei mai cunoscuți fizicieni ai lumii, a murit în 2018, dar avertismentele sale despre viitor continuă să fie discutate, mai ales pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și a ingineriei genetice, scrie Blic.

Potrivit retrospectivei publicate, omul de știință considera că supraviețuirea civilizației va depinde atât de modul în care oamenii gestionează tehnologiile emergente, cât și de capacitatea lor de a preveni dezastrele globale. Predicțiile sale reprezentau scenarii și avertismente, nu certitudini științifice despre viitor.

1. Inteligența artificială ar putea deveni mai puternică decât oamenii

Una dintre cele mai mari preocupări ale lui Hawking era dezvoltarea unei inteligențe artificiale capabile să depășească abilitățile umane. Fizicianul nu se temea neapărat de apariția unor mașini răuvoitoare, ci de sisteme extrem de eficiente care ar urmări obiective incompatibile cu interesele oamenilor.

Inteligența artificială ar putea deveni mai puternică decât oamenii. Imagine ilustrativă. Sursa foto: imagine generată de AI

El compara situația cu distrugerea accidentală a unui mușuroi în timpul construirii unei hidrocentrale: oamenii nu urmăresc exterminarea furnicilor, însă acestea pot deveni victimele unui proiect asupra căruia nu au niciun control. Hawking avertiza și asupra dezvoltării armelor autonome, considerând necesară reglementarea tehnologiei înaintea declanșării unei curse a înarmării.

2. Stephen Hawking: oamenii modificați genetic ar putea forma o nouă elită

Unul dintre cele mai controversate scenarii formulate de Hawking privea apariția unor persoane ale căror capacități fizice și intelectuale ar putea fi îmbunătățite prin inginerie genetică. Tehnologii precum CRISPR, care permit modificarea precisă a materialului genetic, ar putea deschide posibilități medicale importante, dar și noi forme de inegalitate.

Hawking se temea că accesul inegal la asemenea intervenții ar putea produce o categorie de „supraoameni”, capabili să-și îmbunătățească permanent propriile caracteristici. Într-un asemenea scenariu, persoanele fără modificări genetice ar putea ajunge dezavantajate economic, social și politic. Nu există însă dovezi că o asemenea categorie de oameni ar urma inevitabil să apară.

3. Războiul nuclear ar putea amenința civilizația

Hawking considera conflictele nucleare printre cele mai grave pericole create chiar de omenire. El avertiza că dezvoltarea tehnologică nu a fost însoțită întotdeauna de o capacitate similară de cooperare și responsabilitate. În opinia sa, reducerea agresivității și cultivarea empatiei erau esențiale pentru evitarea unor conflicte cu urmări catastrofale.

4. Schimbările climatice ar putea transforma radical Pământul

Fizicianul atrăgea atenția asupra încălzirii globale, topirii calotelor glaciare și modificărilor sistemelor climatice. În unele avertismente, a invocat planeta Venus, unde temperaturile extreme și efectul de seră fac suprafața incompatibilă cu viața umană.

Comparația era folosită pentru a ilustra pericolele unor schimbări climatice extreme, nu pentru a afirma că Pământul va deveni inevitabil o a doua Venus.

Una din predicțiile lui Hawkins atrage atenția că schimbările climatice ar putea transforma radical Pământul. Foto: Ozgun Tiran / Anadolu/ABACAPRESS.COM

5. Un asteroid uriaș ar putea provoca o catastrofă globală

Hawking considera și impactul unui asteroid de mari dimensiuni o amenințare care nu trebuie ignorată. El amintea de evenimentul petrecut în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, asociat cu dispariția dinozaurilor non-aviari și cu o extincție în masă.

Fizicianul avertiza asupra vulnerabilității Pământului în fața unor asemenea evenimente cosmice. Între timp, cercetările privind detectarea și devierea asteroizilor au avansat, însă prevenirea tuturor impacturilor periculoase rămâne o provocare.

6. Contactul cu extratereștrii ar putea avea consecințe imprevizibile

Hawking considera posibilă existența vieții inteligente în alte regiuni ale Universului, dar recomanda prudență în încercările de contact. O civilizație extraterestră mult mai avansată tehnologic ar putea avea interese imposibil de anticipat de oameni.

Fizicianul atrăgea atenția că o eventuală întâlnire nu ar trebui presupusă automat pașnică. Aceste avertismente erau speculative, neexistând dovezi confirmate ale contactului cu o civilizație extraterestră.

7. Stephen Hawking mai considera că omenirea ar putea avea nevoie să colonizeze alte planete

În fața numeroaselor riscuri, Hawking susținea că supraviețuirea pe termen foarte lung a umanității nu ar trebui să depindă exclusiv de Pământ. El considera Luna și Marte posibile prime destinații pentru viitoare așezări umane.

Totuși, radiațiile cosmice, gravitația diferită și dificultatea asigurării resurselor fac colonizarea permanentă extrem de complicată. Hawking era interesat și de călătoriile interstelare, inclusiv către sisteme planetare apropiate, precum cel al stelei Proxima Centauri.

Printre tehnologiile pe care le considera promițătoare se numărau sistemele de propulsie cu ajutorul luminii și fuziunea nucleară. Deși avertiza asupra unor amenințări majore, fizicianul vedea în cercetarea științifică și posibilitatea găsirii unor soluții, inclusiv dezvoltarea fuziunii nucleare ca sursă de energie cu emisii directe reduse de carbon.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs duminică seară în sala motoarelor unui petrolier care a lovit o mină marină în partea de sud a Strâmtorii Ormuz. Nava încerca să părăsească zona în momentul incidentului.

Potrivit autorităților iraniene, citate de Anadolu, petrolierul și-a dezactivat toate sistemele de localizare și navigație încă de la începutul călătoriei și a încercat să părăsească Strâmtoarea Ormuz prin coridorul sudic, aflat în apropierea coastelor Omanului.

Statele Unite încurajează navele comerciale să folosească această rută, însă Iranul nu o recunoaște și cere ca toate navele să obțină autorizația Teheranului înainte de traversarea strâmtorii.

Gărzile Revoluționare (IRGC), forța militară de elită a Iranului, au acuzat echipajul că a încălcat aceste restricții și au amenințat cu măsuri dure navele care nu respectă regulile impuse de Teheran.

Autoritățile iraniene nu au precizat numele petrolierului, pavilionul sub care naviga sau dacă există victime.

Iranul amenință navele care își dezactivează sistemele de navigație

Marina militară a IRGC a avertizat că va lua măsuri severe împotriva navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic cu sistemele de navigație și de identificare oprite.

Este cel de-al treilea incident de acest fel anunțat de autoritățile iraniene în ultimele trei zile.

Sâmbătă, un petrolier de mare capacitate, care transporta peste două milioane de barili de țiței, a lovit o mină marină și a luat foc, în timp ce încerca să traverseze strâmtoarea pe o rută neautorizată de Iran.

Vineri, un alt petrolier a lovit o mină marină în aceeași zonă. La bordul navei s-a produs o explozie, urmată de incendiu.

Strâmtoarea Ormuz, sub controlul Iranului

Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, se află în centrul conflictului dintre Iran și Statele Unite.

Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și alte hidrocarburi tranzitau această rută.

Războiul a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear iranian și de arsenalul său de rachete. Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a unor obiective americane din mai multe state din Orientul Mijlociu, restricționând drastic traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Ulterior, Statele Unite au instituit o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar în iunie Washingtonul și Teheranul au semnat un memorandum de înțelegere privind libertatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Aplicarea acordului a fost însă blocată de neînțelegerile privind rutele maritime, controlul traficului prin strâmtoare și condițiile ridicării blocadei americane.

În prezent, Iranul continuă să restricționeze traficul prin strâmtoare și amenință navele care încearcă să o traverseze fără aprobarea autorităților iraniene.

Compania din San Francisco intenționează să folosească acțiunile pentru a finanța proiecte care aduc beneficii societății, precum sprijinirea persoanelor care riscă să își piardă locurile de muncă din cauza inteligenței artificiale, relatează TechBuzz.

Anthropic a început să prezinte situația sa financiară unor potențiali investitori, ceea ce sugerează că firma s-ar putea pregăti pentru listarea la bursă.

Sprijin pentru angajații înlocuiți de AI

Fondul Anthropic de Interes Public va susține organizații nonprofit, proiecte sociale și persoane care se confruntă cu schimbările provocate de dezvoltarea inteligenței artificiale.

Unul dintre domeniile avute în vedere este piața muncii. Anthropic avertizează că inteligența artificială ar putea genera beneficii economice uriașe, dar și instabilitate pentru numeroși angajați, pe măsură ce anumite activități vor fi preluate de sistemele automatizate.

Compania a alocat deja 200 de milioane de dolari pentru studierea și reducerea consecințelor inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă.

Noul fond ar putea permite finanțarea unor programe de sprijin mai ample. Anthropic nu a anunțat deocamdată cine va primi ajutoare sau în ce condiții.

Valoarea fondului ar putea crește odată cu dezvoltarea companiei

Pentru început, Anthropic intenționează să transfere 5% din acțiunile sale către fond, după obținerea aprobării acționarilor.

Conducerea ar putea decide și alocarea unui nou pachet de 2% din acțiuni pentru fiecare creștere cu 50% a valorii companiei, calculată de la un prag care nu a fost încă făcut public.

Astfel, fondul ar putea deveni tot mai valoros dacă Anthropic își continuă dezvoltarea.

Acțiunile nu reprezintă însă bani disponibili imediat pentru beneficiari. Valoarea resurselor și modul în care acestea vor fi folosite depind de evoluția companiei și de regulile de administrare a fondului.

Anthropic a precizat că acțiunile deținute de fond nu vor fi utilizate pentru activități de lobby sau pentru finanțarea politică, nici în Statele Unite, nici în alte țări.

Anthropic, între profit și responsabilitate socială

Anthropic este una dintre cele mai mari companii private din industria inteligenței artificiale. Susținută financiar de investitori precum Google și Amazon, compania se pregătește pentru o posibilă listare la bursă, care ar putea atrage numeroși investitori.

Angajamentul social ar putea avea însă și consecințe asupra modului în care Anthropic ia deciziile de afaceri.

Investițiile în siguranța inteligenței artificiale pot presupune costuri ridicate și pot încetini lansarea unor produse. Compania încearcă astfel să mențină un echilibru între obiectivele financiare și responsabilitatea față de societate.

Anthropic a fost înființată ca o companie de interes public, ceea ce înseamnă că trebuie să țină cont și de consecințele activității sale asupra societății, nu doar de profitul acționarilor.

Claude, implicat într-o sesizare falsă la poliție

Tehnologia dezvoltată de Anthropic a provocat și incidente. În Philadelphia, asistentul Claude a transmis poliției o sesizare falsă privind o crimă. Cazul a atras atenția asupra riscurilor utilizării sistemelor de inteligență artificială care pot acționa pe baza unor informații greșite.

Cercetătorii Anthropic au avertizat, de asemenea, că modelele de inteligență artificială ar putea deveni capabile să se copieze singure pe diferite dispozitive, fără intervenția oamenilor. O asemenea capacitate ar ridica noi probleme legate de controlul asupra sistemelor avansate.

Compania a permis recent unor experți independenți să verifice siguranța modelelor sale de inteligență artificială, oferindu-le acces extins la sistemele evaluate.

Anthropic se află și într-un conflict juridic cu Pentagonul. Compania contestă restricțiile impuse de Departamentul american al Apărării asupra utilizării modelelor sale de inteligență artificială.

În același timp, concurența din industrie devine tot mai puternică. Replit, o platformă americană care permite dezvoltarea de aplicații cu ajutorul inteligenței artificiale, a renunțat la serviciile Anthropic în favoarea OpenAI. Directorul general al Replit a explicat că decizia a fost luată din cauza costurilor ridicate.

Anthropic încearcă astfel să își păstreze poziția pe piața inteligenței artificiale, fără să renunțe la obiectivul declarat de a dezvolta tehnologii sigure. Fondul cu scop social reprezintă o parte a acestui angajament.

Compania australiană Woodside Energy a confirmat duminică faptul că activitatea unei platforme din cadrul proiectului de gaze naturale Scarborough, situat în largul coastelor Australiei de Vest, era în continuare suspendată din cauza unui protest Greenpeace. Potrivit Reuters, patru activiști au escaladat instalația sâmbătă, iar doi dintre ei au petrecut noaptea pe platformă.

Corturi suspendate pe patformă

Instalația se află la aproximativ 375 de kilometri de coasta de nord-vest a Australiei de Vest.

Protestatarii au întins pe platformă bannere cu mesajul „Opriți gazele poluante ale Woodside. Salvați reciful Scott”. Cei doi activiști care au rămas peste noapte au instalat și corturi suspendate.

Organizația Greenpeace a transmis că intenționează să ocupe instalația cât mai mult timp posibil.

Un purtător de cuvânt al Woodside Energy a precizat că suspendarea activității se desfășoară „în condiții de siguranță”, în urma „accesului neautorizat” al protestatarilor. Compania a întrerupt sâmbătă lucrările de pregătire pentru punerea în funcțiune a instalației.

Proiectul Scarborough, în valoare de 12,5 miliarde de dolari, era finalizat în proporție de 98% la momentul protestului.

Protest pentru salvarea unui recif de corali

Greenpeace protestează și împotriva unui alt proiect de exploatare a gazelor naturale al companiei Woodside, numit Browse, care ar putea pune în pericol reciful Scott, un ecosistem de corali situat la aproximativ 390 de kilometri de coasta de nord-vest a Australiei de Vest.

Reciful este o zonă importantă de hrănire pentru balena albastră pigmeu, o subspecie aflată în pericol de dispariție.

Greenpeace și alte organizații de mediu se tem că exploatarea gazelor naturale în apropierea recifului ar putea pune în pericol ecosistemul marin.

Potrivit Greenpeace Australia Pacific, compania Woodside intenționează să foreze până la 57 de puțuri pentru extracția petrolului și gazelor în zona recifului Scott. Reprezentanții organizației de mediu au declarat că proiectul ar transforma reciful, unde trăiesc țestoase marine verzi și balene albastre pigmee, într-o zonă industrială de exploatare a gazelor.

Aproximativ 500.000 de persoane au cerut autorităților australiene să oprească proiectul și să protejeze reciful.

Woodside Energy susține însă că activitățile proiectului Browse nu ar intra în contact fizic cu reciful în zonele unde adâncimea apei este mai mică de 75 de metri. Compania a precizat anterior că a organizat consultări privind protecția mediului pentru acest proiect încă din 2018.

Doi activiști Greenpeace, reținuți de poliție

Poliția australiană de Frontieră a anunțat că lucrează împreună cu autoritățile federale și locale pentru gestionarea incidentului.

Duminică, forțele speciale ale poliției au intervenit cu un elicopter pe platforma ocupată de activiști. Potrivit Greenpeace, cei doi protestatari și-au desprins echipamentele de escaladă în condiții de siguranță și au fost reținuți de poliție. Până duminică seara, autoritățile încă nu formulaseră acuzații împotriva lor.

Organizația a precizat că activiștii ajunseseră în zona platformei la bordul navei Rainbow Warrior, folosită de Greenpeace pentru campaniile sale de protejare a mediului marin.

Un avion al companiei Austrian Airlines, care efectua cursa Tel Aviv–Viena, a fost deviat spre aeroportul din Sofia, după ce echipajul a primit o amenințare cu bombă, în timp ce aeronava se afla în apropierea graniței dintre Bulgaria și România. La bord se aflau 57 de persoane, iar aeronava a aterizat în siguranță.

Potrivit Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, citat de BTA, incidentul s-a produs duminică, în timpul zborului OS82, operat cu un Airbus A320.

Un MiG-29, trimis să escorteze aeronava

Forțele Aeriene bulgare au ridicat de la sol un avion de vânătoare MiG-29, care a escortat aeronava de pasageri până la aterizarea pe aeroportul din Sofia.

Ministerul Apărării din Bulgaria a precizat că intervenția s-a desfășurat în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, în coordonare cu Centrul NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania.

Potrivit datelor Flightradar24, citate de AFP, avionul de pasageri a intrat în spațiul aerian al României în jurul orei 21.10, înainte de a schimba direcția și de a se îndrepta spre Sofia.

În timpul zborului, piloții au activat codul de urgență care alertează controlorii de trafic aerian că aeronava se confruntă cu o situație de urgență.

Pasagerii, evacuați și transferați pe alte zboruri

Avionul a aterizat pe aeroportul din Sofia la ora 21.42, ora României, la aproximativ două ore și jumătate de la decolarea din Tel Aviv.

La bord se aflau 51 de pasageri și șase membri ai echipajului, respectiv doi piloți și patru însoțitori de bord.

Toate persoanele au coborât în siguranță, iar echipele de intervenție au început verificarea aeronavei pentru a stabili dacă exista un dispozitiv exploziv.

Purtătoarea de cuvânt a Austrian Airlines, Anita Kiefer, a confirmat incidentul și a precizat că prioritatea companiei este siguranța pasagerilor și a echipajului.

Reprezentanții companiei au anunțat că, după încheierea verificărilor de securitate, pasagerii vor fi transferați cât mai repede pe alte zboruri.

Autoritățile bulgare au deschis o anchetă

Ministerul Transporturilor din Bulgaria a anunțat constituirea unui grup operativ pentru gestionarea incidentului, iar instituțiile competente au început o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a fost primită amenințarea cu bombă.

Presa israeliană a relatat că la bord se afla și o delegație de tineri care urmează să susțină intervenții la Organizația Națiunilor Unite.

Uniunea Europeană încearcă să adopte cât mai repede noi sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța ar putea schimba poziția Parisului față de Moscova. Marine Le Pen, considerată favorită în cursa prezidențială, susține eliminarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

Potrivit The Telegraph, oficialii de la Bruxelles și Kiev pregătesc măsuri pentru situația în care lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) ar câștiga alegerile din aprilie 2027.

Februarie 2027 ar putea fi ultima ocazie pentru noi sancțiuni

Februarie 2027 ar putea reprezenta „ultima ocazie” pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unei surse implicate în discuțiile dintre UE și Ucraina. Oficialii europeni se tem că apropierea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru luna aprilie, va îngreuna negocierile, iar o eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar putea împiedica adoptarea altor măsuri.

Sancțiunile europene necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale UE, ceea ce înseamnă că fiecare țară are drept de veto. Dacă Marine Le Pen ar ajunge președinta Franței, Parisul ar putea folosi acest drept pentru a bloca noi sancțiuni împotriva Moscovei.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat 22 de pachete de sancțiuni.

Cel mai recent, aprobat pe 12 octombrie 2026, a adăugat aproximativ 1.600 de persoane și organizații rusești pe lista sancțiunilor europene, care cuprinde acum aproape 4.600 de persoane și entități.

Marine Le Pen vrea eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este considerată în prezent favorită pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța.

Ea s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei și a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un „hara-kiri economic”, adică o sinucidere economică.

Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția. „Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”, a declarat ea.

Poziția sa provoacă îngrijorare la Bruxelles, deoarece Franța este unul dintre statele cu cea mai mare influență în Uniunea Europeană, iar schimbarea conducerii politice ar putea modifica sprijinul acordat Ucrainei.

Ucraina încearcă să accelereze negocierile pentru aderarea la UE

Autoritățile de la Kiev încearcă, de asemenea, să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană înaintea alegerilor prezidențiale franceze.

Un obiectiv important este deschiderea grupurilor de capitole de negociere, cunoscute drept „clustere”. Acestea reunesc domeniile în care Ucraina trebuie să își adapteze legislația și instituțiile la regulile Uniunii Europene, de la justiție și economie până la agricultură, energie și protecția mediului.

Negocierile de aderare sunt împărțite în șase grupuri, fiecare cuprinzând mai multe domenii în care țara candidată trebuie să aplice regulile europene. Deschiderea unui grup permite începerea negocierilor oficiale.

Ucraina a deschis negocierile pentru justiție și funcționarea instituțiilor democratice în iunie 2026, pentru relațiile externe în iulie, iar pe 13 octombrie a început discuțiile privind piața internă și competitivitatea economică.

Oficialii ucraineni se tem că Marine Le Pen ar putea bloca și aceste negocieri dacă ajunge la conducerea Franței.

Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale.

„Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.

Oficialul ucrainean a recunoscut că reformele și respectarea legislației europene sunt necesare pentru aderarea la UE, dar a cerut statelor membre să țină cont și de contribuția Ucrainei la securitatea Europei.

„Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”, a explicat vicepremierul ucrainean.

Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei.

Autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia își dezvoltă capacitățile de război hibrid, care pot provoca instabilitate politică, socială și tehnologică fără atacuri militare directe.

Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit președintelui ucrainean, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.

Ucraina poartă negocieri cu Turcia, Egipt și India pentru redeschiderea unui coridor maritim destinat transportului de cereale și alte produse alimentare. Potrivit Bloomberg, cele trei țări au propus un mecanism care să permită navelor comerciale să circule în siguranță între porturile de la Marea Neagră.

Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale, transporturile maritime de cereale ucrainene sunt suspendate din luna august.

Cum ar funcționa noul coridor maritim

Turcia, Egipt și India s-au oferit să contribuie la reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, folosind nave care navighează sub pavilionul lor. Acestea ar urma să transporte produse alimentare atât din porturile ucrainene, cât și din cele rusești.

Pentru ca transporturile să se desfășoare în siguranță, Ucraina și Rusia ar trebui să ajungă la o înțelegere prin care să se angajeze că nu vor ataca navele celor trei țări, indiferent dacă acestea se îndreaptă spre un port ucrainean sau unul rusesc.

„O navă se îndreaptă spre portul nostru, iar alta spre un port rusesc, iar noi convenim să nu atacăm niciuna dintre aceste nave”, a explicat Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat însă că Rusia nu acceptă această înțelegere, deși Turcia, Egipt și India au încercat în repetate rânduri să obțină acordul Moscovei.

Exporturile ucrainene, la o treime din cantitățile obișnuite

Ucraina își exportă cea mai mare parte a produselor agricole prin porturile de la Marea Neagră, care au capacitatea de a expedia până la 40 de milioane de tone de cereale pe an.

Transporturile maritime de cereale au fost suspendate în august, în urma atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a navelor comerciale.

Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Agriculturii, țara mai poate exporta în prezent doar 38% din cantitățile obișnuite.

Zelenski a explicat că transportul feroviar nu poate înlocui exporturile maritime. „Nu putem transporta asemenea volume pe calea ferată”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski cere redeschiderea coridoarelor de solidaritate

În paralel cu negocierile pentru reluarea transporturilor prin Marea Neagră, Ucraina a solicitat Uniunii Europene să reactiveze coridoarele de solidaritate. Mecanismul, introdus în 2022, după invazia rusă, a permis transportul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și porturile europene.

„Cerem UE să redeschidă coridoarele de solidaritate pentru a facilita exporturile de cereale. Toată lumea are nevoie de aceste cereale”, a declarat Zelenski.

Ucraina a cerut, de asemenea, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să permită tranzitul transporturilor de cereale ucrainene. 

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să fie transportate către alte destinații, fără să ajungă pe piața ungară.

Copiii au nevoie să știe că sunt iubiți și apreciați chiar și atunci când greșesc sau nu obțin rezultatele dorite. Reem Raouda, specialistă în educație parentală, a identificat șase lecții pe care părinții ar trebui să le transmită celor mici pentru a-i ajuta să devină adulți încrezători, echilibrați și capabili să facă față dificultăților.

Specialista, care a lucrat cu peste 200 de familii, a explicat pentru CNBC că dezvoltarea emoțională a copiilor depinde și de reacțiile părinților atunci când cei mici greșesc, sunt dezamăgiți, nu sunt de acord cu adulții sau fac alegeri diferite de cele așteptate.

Eșecul, experiență, nu motiv de teamă

Copiii observă reacțiile părinților atunci când iau o notă mică sau pierd o competiție. Dacă adulții par mai mândri după o victorie și mai distanți după un eșec, cei mici pot ajunge să creadă că aprecierea familiei depinde de rezultatele lor.

În loc să-i întrebe imediat de ce nu au învățat mai mult, părinții îi pot întreba cum se simt și ce cred despre rezultatul obținut. Astfel, copilul înțelege că poate greși fără să-și piardă aprecierea celor dragi.

Eșecul devine o experiență din care poate învăța, nu un motiv de rușine, pe care trebuie să-l ascundă.

Să aibă încredere în propriile alegeri

Copiii care învață că trebuie să-i mulțumească pe ceilalți pentru a fi considerați „buni” pot ajunge să se îndoiască de propriile decizii atunci când cineva este nemulțumit de ei.

Părinții îi pot ajuta să înțeleagă că nu greșesc neapărat atunci când iau o decizie care nu e pe placul tuturor. Lecția îi pregătește să-și păstreze încrederea în propriile judecăți și mai târziu, în relațiile cu prietenii, partenerii sau colegii de serviciu.

Când laudele se transformă în obligații

Chiar și laudele precum „ești foarte inteligent”, „ești un sportiv talentat” sau „ești un copil responsabil” pot pune presiune asupra copiilor. Cei mici pot simți că trebuie să confirme permanent această imagine pe care adulții și-au format-o despre ei.

O notă mai mică sau o înfrângere ajunge astfel să le pară o dovadă că nu mai sunt suficient de buni.

În loc să se concentreze numai asupra rezultatului, părinții pot aprecia efortul și perseverența copilului. De exemplu, îi pot spune că au observat cum a continuat să încerce chiar și atunci când i-a fost greu.

În acest fel, copilul învață că valoarea sa nu depinde de rezultate și că un eșec nu îi anulează calitățile.

Dezacordul nu trebuie să schimbe relația cu părinții

Copiii trebuie să știe că își pot exprima supărarea sau dezacordul față de deciziile părinților fără să se teamă că relația cu aceștia va avea de suferit.

Acest lucru nu înseamnă că adulții trebuie să renunțe la reguli sau să accepte orice comportament. Ei pot menține o limită și, în același timp, îi pot arăta copilului că sentimentele sale contează.

De exemplu, părintele îi poate spune că înțelege de ce este furios, dar că decizia rămâne aceeași și că relația dintre ei nu se schimbă.

Un copil care știe că poate avea propria voce acasă va învăța mai ușor să spună „nu” și în alte relații, fără să se teamă că va pierde afecțiunea celor din jur.

„Știu că îți este greu. Sunt aici”

Când copiii sunt triști, speriați sau rușinați, părinții încearcă adesea să-i liniștească repede, să le distragă atenția ori să le promită că totul va fi bine.

Adesea, însă, au nevoie mai ales să simtă că cineva le este alături. Un simplu „Știu că îți este greu. Sunt aici” îi poate ajuta să treacă printr-un moment dificil fără să simtă că trebuie să-și ascundă emoțiile.

Copiii trebuie să învețe că pot simți teamă și totuși pot încerca ceva nou, că pot fi stânjeniți și pot depăși momentul. Nu este necesar ca părinții să înlăture fiecare obstacol emoțional. Sprijinul lor îi ajută pe cei mici să descopere că pot face față situațiilor neplăcute.

Acasă este locul în care nu trebuie să impresioneze pe nimeni

În afara familiei, copiii sunt evaluați permanent: prin note, rezultate sportive, clasamente și, mai târziu, prin performanțele școlare sau profesionale.

Familia ar trebui să le ofere un loc în care să nu simtă că trebuie să obțină rezultate pentru a fi apreciați. Părinții le pot spune direct: „Îmi place să te văd reușind. Dar nu trebuie să demonstrezi nimic ca să fii iubit”.

Realizările pot îmbogăți viața unui copil, însă nu ar trebui să devină singurul criteriu după care acesta își măsoară propria valoare.

Reem Raouda este specialistă în educație parentală, autoare și fondatoarea platformei The Safe Mom, prin care promovează creșterea copiilor într-un mediu bazat pe siguranță emoțională, apropiere și autocunoaștere.

Relațiile dintre Ucraina și Statele Unite s-au deteriorat, iar Volodimir Zelenski consideră că unele măsuri luate de administrația președintelui Donald Trump urmăresc să pună presiune asupra Kievului pentru a accepta încheierea războiului în condiții dezavantajoase.

Președintele ucrainean susține că Washingtonul a luat o serie de decizii pe care le consideră ostile Ucrainei.

„Cred că au fost luate măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze. Nu spun că acesta este exact obiectivul urmărit de partenerii noștri. Nu vreau să cred că partenerii noștri americani consideră că războiul împotriva Rusiei poate fi încheiat mai repede pe seama Ucrainei. Dar exact această impresie o lasă”, a declarat Zelenski duminică la Kiev, într-un interviu acordat Bloomberg.

Zelenski acuză SUA că au încetinit Starlink și livrările de rachete Patriot

Președintele ucrainean susține că Statele Unite au încetinit în mod deliberat conexiunile la internet prin Starlink, serviciu folosit de militarii ucraineni pentru comunicațiile de pe front.

De asemenea, el a acuzat Washingtonul că întârzie livrările de rachete interceptoare Patriot. Acestea sunt folosite de Ucraina pentru a doborî rachetele balistice lansate de Rusia, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru orașele ucrainene.

O altă nemulțumire a lui Zelenski este legată de cererea lui Donald Trump ca armata ucraineană să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești. Administrația americană susține însă că atacurile au contribuit la scumpirea motorinei.

Liderul ucrainean spune că aceste atacuri urmăresc să reducă producția de combustibili și veniturile din care Rusia își finanțează războiul. Potrivit lui Zelenski, un impact mult mai mare asupra aprovizionării mondiale cu petrol și combustibili l-a avut războiul dintre Statele Unite și Iran.

Schimb cu SUA: Rachete Patriot pentru oprirea atacurilor

Președintele ucrainean a declarat că i-a propus lui Donald Trump un schimb: Ucraina să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, iar Statele Unite să furnizeze mai multe rachete Patriot pentru apărarea orașelor și a infrastructurii energetice.

„Ultima mea propunere a fost aceasta: noi nu atacăm producția de motorină din Rusia, iar voi ne oferiți rachete Patriot pentru a ne proteja obiectivele. Dar ei (SUA, n.r.) vor doar să încetăm atacurile asupra motorinei. Iar dacă nu o facem, ne vor tăia accesul la anumite lucruri”, a spus Zelenski.

Liderul Ucrainei se teme că presiunile Washingtonului vor crește înaintea alegerilor pentru Congresul SUA, deoarece Trump vrea să evite scumpirea combustibililor în America, care i-ar putea costa voturi pe republicani.

Zelenski, despre relațiile cu SUA după alegeri

În ciuda tensiunilor, președintele ucrainean crede că relațiile cu Washingtonul s-ar putea îmbunătăți după alegerile programate pe 3 noiembrie.

„În timpul alegerilor, lupta politică devine foarte agresivă. Trecem acum printr-o încercare grea, dar după alegeri cred că lucrurile se vor liniști”, a declarat Zelenski.

Întrebat despre încercările de a îmbunătăți relațiile cu Statele Unite, liderul ucrainean a explicat că nu poate aștepta până când situația devine critică pentru țara sa.

„Cred că, atunci când riscurile pentru Ucraina pot căpăta proporțiile unui tsunami, trebuie să intervenim cât furtuna este încă moderată. Din punctul meu de vedere, miza este mult mai mare decât acordul privind motorina”, a spus președintele ucrainean, referindu-se la înțelegerea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care permite Rusiei să vândă din nou motorină către Statele Unite și pe alte piețe internaționale, pentru a contribui la scăderea prețurilor combustibililor.

Potrivit lui Zelenski, această înțelegere va aduce Rusiei mai mulți bani pentru continuarea războiului.

„Toate protestele astea în Europa sunt sincronizate și organizate clar de rețele rusești și probabil americane / MAGA. Sincronizat totul și cu sabotajul total al sistemelor ucrainene”, a scris Andrei Caramitru.

Declarațiile vin într-un moment în care mai multe țări europene se confruntă cu manifestații de amploare, unele transformate în confruntări violente cu forțele de ordine, în timp ce războiul din Ucraina continuă să genereze incidente de securitate inclusiv în apropierea teritoriului României.

Proteste violente în Europa. Franța, epicentrul manifestațiilor

Franța traversează unul dintre cele mai puternice valuri de proteste din ultimii ani. Sâmbătă, sute de mii de persoane au ieșit în stradă, iar manifestațiile au degenerat în violențe în mai multe orașe, inclusiv Paris, Marseille și Limoges.

Mișcarea de contestare a pornit de la nemulțumirile elevilor față de condițiile din sistemul de educație și s-a extins ulterior, pe fondul creșterii costului vieții și al opoziției față de politicile economice ale guvernului francez.

Proteste au avut loc și în Spania, Portugalia, Italia, Albania și Belgia. Cauzele diferă de la o țară la alta, de la criza locuințelor și prețurile ridicate până la nemulțumirile privind educația și politicile guvernamentale.

Autoritățile franceze au atribuit o parte a violențelor grupărilor radicale de extremă stângă și unor persoane implicate în acte de vandalism.

Andrei Caramitru critică și apariția unor mesaje împotriva capitalismului, a înarmării și în sprijinul cauzei palestiniene în cadrul mișcărilor de protest, inclusive în România.

„În weekendul ăsta al extremei stângi au apărut și la noi pe stradă «feministele» care subit nu mai sunt doar feministe, ci și antiînarmare și anticapitalism și pro-Gaza”, afirmă acesta, criticând asocierea acestor revendicări cu drepturile femeilor.

Rusia, acuzată de operațiuni de influență. Ce se știe despre implicarea Moscovei

Suspiciunile privind încercările Rusiei de a exploata tensiunile sociale europene au un fundament mai larg în evaluările instituțiilor occidentale.

Pe 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a prelungit până în octombrie 2027 sancțiunile împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride rusești, inclusiv manipularea informațiilor și ingerințe externe. Măsurile vizează 80 de persoane și 20 de entități.

Există și analize privind amplificarea de către rețele informaționale proruse a unor manifestații din Germania și Franța.

Atacurile asupra navelor din Marea Neagră și reacția NATO

Caramitru invocă și deteriorarea situației de securitate din apropierea României.

„În paralel, dronele lovesc vapoare în apele noastre teritoriale. SUA tace. Ne apără pe dracu”, scrie economistul.

În ultimele zile, mai multe nave comerciale au fost atacate sau avariate în Marea Neagră, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Unul dintre cele mai grave incidente a vizat petrolierul Wine Trader, care a luat foc în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina. Mai mulți membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

O sursă militară din NATO a atribuit Rusiei dronele care au lovit două petroliere în zona României. Președintele Nicușor Dan a precizat însă că autoritățile române nu pot confirma deocamdată, din punct de vedere tehnic, originea rusească a tuturor dronelor implicate.

Șeful statului a discutat situația cu secretarul general NATO, Mark Rutte, și cu reprezentanții Bulgariei, iar Alianța a anunțat consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor pe flancul estic.

Caramitru leagă situația internațională de formarea Guvernului Niculescu

Economistul consideră că agravarea situației internaționale ar putea explica și disponibilitatea partidelor românești de a pune capăt crizei politice prin învestirea unui guvern condus de Luca Niculescu.

„De asta cred că ai noștri probabil s-au speriat și vor vota repede un guvern așa vai de capul lui cum e, cu un «pro european» la cârmă. Probabil orice altă combinație ar fi creat riscuri imense pe care nu ni le permitem acum”, susține Caramitru.

În Cehia, partidul premierului Andrej Babiš nu a câștigat niciun mandat la Senat

Unul dintre argumentele invocate de Caramitru pentru a susține că forțele politice apropiate de Rusia pierd teren este rezultatul alegerilor parțiale pentru Senatul Cehiei.

Mișcarea ANO, condusă de premierul Andrej Babiš, nu a câștigat niciunul dintre cele 27 de mandate puse în joc.

Opoziția prooccidentală și-a păstrat controlul asupra camerei superioare a Parlamentului ceh, iar Babiš a recunoscut că rezultatul reprezintă un eșec major.

Totuși, ANO continuă să conducă în sondajele naționale, iar înfrângerea de la Senat nu amenință imediat stabilitatea guvernului.

Alegerile din SUA și conflictul tot mai deschis dintre Zelenski și Trump

Caramitru își îndreaptă atenția și către alegerile americane din 3 noiembrie, când vor fi reînnoite integral Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre mandatele Senatului.

Economistul afirmă că republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului și invocă o probabilitate de 66% pentru un eșec electoral al mișcării MAGA.

În Texas, stat dominat tradițional de republicani, unele sondaje recente îl plasează pe democratul James Talarico în fața republicanului Ken Paxton în cursa pentru Senat. Un sondaj Marist realizat între 8 și 11 octombrie indica 47% pentru Talarico și 45% pentru Paxton, diferență aflată în interiorul marjei de eroare.

În paralel, relațiile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au deteriorat semnificativ.

Trump a criticat atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și a relaxat unele restricții economice împotriva Moscovei, în timp ce Zelenski a avertizat că aceste măsuri îl încurajează pe Vladimir Putin să continue războiul.

Zelenski a declarat duminică faptul că Rusia a atacat infrastructura energetică ucraineană de 76 de ori într-o singură săptămână, în pofida armistițiului energetic anunțat de președintele american.

Caramitru interpretează criticile tot mai directe ale liderului ucrainean la adresa lui Trump și ca pe un calcul politic legat de alegerile americane.

„De ce credeți că Zely îl atacă brutal acum pe Trump și deschis? Că e nebun? E super high IQ și nu e deloc nebun. Știe că ăla pierde și ajută democrații”, afirmă economistul.

În final, Andrei Caramitru transmite că actualele evoluții nu ar trebui interpretate exclusiv ca semne ale unei victorii a Rusiei și ale aliaților săi.

„Nu e totul un dezastru. Ăștia vor să ne bage în cap că e – să ne sperie îngrozitor – pentru că nu mai au cărți. Și pentru că pierd”, conchide acesta.

Lumea traversează o perioadă de instabilitate militară fără precedent în ultimele decenii. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile dintre China și Taiwan și apropierea militară dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord sporesc temerile privind izbucnirea unui conflict mondial.

Principalul analist de politică externă al Financial Times, Gideon Rachman, avertizează că pericolul nu se limitează la conflictele actuale, ci și la posibilitatea ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile adversarilor.

Potrivit acestuia, Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, regiuni care timp de decenii au considerat pacea un lucru firesc, trebuie acum să ia în calcul perspectiva unui război.

Liderii lumii vorbesc tot mai des despre riscul unui război mondial

ONG-ul International Crisis Group, specializat în conflicte armate, a identificat recent 65 de conflicte armate în desfășurare la nivel mondial, cel mai mare număr înregistrat de la încheierea celui de-al doilea război mondial.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina durează deja de peste patru ani, iar guvernul britanic estimează că aproximativ 1,5 milioane de militari ruși au murit sau au fost răniți de la începutul invaziei.

În Orientul Mijlociu, războiul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol și alte țări din regiune. În același timp, China investește tot mai mult în armată și crește presiunea militară asupra Taiwanului.

Iar liderii politici discută acum deschis despre posibilitatea unui război mondial.

În februarie 2025, Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că riscă să provoace un asemenea conflict. Președintele Ucrainei susține însă că lipsa unei reacții ferme împotriva agresiunii ruse ar putea avea același rezultat.

Tot în 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis liderilor europeni că trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război de amploarea celor trăite de generațiile anterioare.

Alianțe care schimbă echilibrul de putere în lume

Apropierea dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, state nemulțumite de ordinea internațională dominată de Statele Unite, îngrijorează tot mai mult țările occidentale.

În urmă cu doi ani, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă, iar în februarie 2022, înaintea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au anunțat că parteneriatul dintre Rusia și China nu are „limite”.

Sprijinul economic și tehnologic oferit de China a contribuit la capacitatea Rusiei de a continua războiul, în ciuda sancțiunilor occidentale. Militarii nord-coreeni au participat la luptele din Ucraina de partea Rusiei, iar Moscova este suspectată că a ajutat Iranul să identifice ținte americane din Orientul Mijlociu.

Analistul britanic atrage atenția și asupra schimbării raportului de putere la nivel mondial. În 1989, statele G7, grupul celor șapte mari economii dezvoltate ale lumii, reprezentau aproximativ două treimi din economia globală. În 2022, ponderea lor scăzuse la aproximativ 43%. Iar această schimbare oferă unor puteri precum Rusia și China mai mult spațiu pentru a contesta influența occidentală.

Ar interveni SUA dacă Rusia ar ataca un stat NATO?

Una dintre cele mai importante întrebări privește credibilitatea angajamentelor militare americane.

Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații pentru cheltuielile insuficiente destinate apărării și a transmis că vrea să reducă angajamentele militare ale Statelor Unite față de aceștia.

„Dacă s-ar ajunge la asta, America lui Trump ar lupta pentru apărarea statelor baltice? Sau a Poloniei? Sau a Japoniei ori a Marii Britanii? Nimeni nu mai poate fi sigur de răspunsurile la aceste întrebări”, spune Gideon Rachman. Potrivit acestuia, tocmai această incertitudine ar putea încuraja o agresiune militară.

Rachman a amintit că Germania a făcut aceeași greșeală înaintea ambelor războaie mondiale: a crezut că alte țări nu vor interveni militar pentru a-și apăra aliații.

În 1914, conducerea de la Berlin nu a crezut că Marea Britanie va intra în război pentru apărarea neutralității Belgiei. În 1939, Adolf Hitler a considerat că Londra și Parisul nu vor interveni pentru apărarea Poloniei. Ambele calcule s-au dovedit greșite.

Financial Times despre România, Polonia și influența Rusiei

Analistul britanic atrage atenția că Rusia, China și Statele Unite par tot mai interesate să împartă lumea în zone de influență, în care fiecare mare putere să controleze țările din apropierea sa.

O asemenea împărțire ar însemna că state mai mici, precum Ucraina sau Taiwan, ar trebui să accepte deciziile marilor puteri, chiar dacă acestea sunt împotriva intereselor lor.

Însă această idee nu poate garanta pacea. Țările mai mici au dreptul să își decidă singure viitorul și se pot opune încercărilor de a fi controlate de alte state, așa cum a demonstrat Ucraina, rezistând împotriva invaziei ruse.

Rachman a amintit România și Polonia, subliniind că Uniunea Europeană nu va accepta niciodată ca aceste două state membre să revină în sfera de influență a Moscovei.

„Împărțirea lumii între marile puteri nu ar elimina riscul unor noi războaie, deoarece interesele acestora pot intra oricând în conflict”, spune analistul.

Ce ar putea declanșa un conflict mondial

Pentru a vorbi despre un război mondial, ar trebui îndeplinite două condiții: confruntarea militară directă dintre cele mai puternice state ale lumii și extinderea conflictului pe mai multe continente, a explicat Rachman. Deocamdată, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită.

Totuși, operațiunile de sabotaj, atacurile și alte acțiuni atribuite Rusiei pe teritoriul european cresc riscul unei escaladări accidentale, iar menținerea păcii depinde în mare măsură de credibilitatea NATO și de capacitatea SUA de a-i convinge pe adversari că își vor apăra aliații.

„Istoria sugerează că cel mai mare risc al unui al treilea război mondial ar putea sta tocmai în această incertitudine”, avertizează analistul politic.

Mai poate China să considere credibil angajamentul american față de Taiwan și mai poate Rusia să fie convinsă că articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, va fi respectat? „Acestea sunt întrebările de care ar putea depinde pacea lumii”, potrivit sursei citate.

Victoria îi duce pe olteni la 26 de puncte, pe locul al treilea, la un singur punct de Rapid și la trei de liderul Dinamo. Farul rămâne cu 17 puncte și continuă seria fără succes în deplasare.

Elisor a deschis scorul după 16 minute

Universitatea Craiova a avut nevoie de numai 16 minute pentru a trece în avantaj.

David Matei i-a oferit mingea lui Simon Elisor, atacantul a preluat și a finalizat elegant cu piciorul stâng, trimițând în plasa laterală pentru 1-0. Golul l-a propulsat pe Elisor singur pe primul loc în clasamentul marcatorilor din Superliga.

Oltenii au continuat să pună presiune. David Matei și Luca Băsceanu au trimis șuturi spre poarta adversă, iar Craiova a avut aproape 56% posesie în prima repriză.

Farul a încercat să răspundă prin Ionuț Vînă și Matteo Ahlinvi, însă fără să restabilească egalitatea, astfel că echipa pregătită de Filipe Coelho a intrat la vestiare cu avantaj minim.

Farul a căutat egalarea după pauză

Oaspeții au încercat să schimbe raportul de forțe în partea secundă. Narek Grigoryan și Alexandru Goncear au fost introduși încă de la pauză, în locurile lui Gustavo Marins și Răzvan Marincean.

Și Craiova a schimbat masiv după zece minute din repriza secundă, când pe teren au intrat Ștefan Baiaram, Nicușor Bancu și Alexandru Cicâldău.

Farul a avut câteva oportunități prin Grigoryan și Ahlinvi, iar în minutul 72 Grigoryan a trimis spre poartă și l-a obligat pe goalkeeperul gazdelor să intervină. Un minut mai târziu, Ahlinvi a expediat la rândul său un șut pe spațiul porții.

Romanchuk a închis meciul în minutul 87

Craiova a rezistat tentativelor oaspeților și a tranșat partida cu trei minute înainte de finalul timpului regulamentar.

Alexandru Cicâldău a executat o lovitură liberă, iar Oleksandr Romanchuk s-a înălțat în careu și a trimis cu capul la colțul lung, fără șanse pentru portarul Farului: 2-0.

Oltenii au mai amenințat poarta adversă și în final, prin Assad Al Hamlawi și Ștefan Baiaram, dar tabela nu s-a mai modificat. Universitatea Craiova a încheiat astfel seara cu toate cele trei puncte.

Craiova, la trei puncte de Dinamo

Rezultatul menține Universitatea Craiova în imediata apropiere a primelor două clasate. După 12 meciuri, Dinamo conduce Superliga cu 29 de puncte, Rapid are 27, iar formația din Bănie a ajuns la 26.

Victoria confirmă și forma foarte bună a Craiovei pe teren propriu în 2026. Înaintea partidei cu Farul, oltenii câștigaseră 13 dintre cele 15 meciuri de campionat disputate acasă în acest an calendaristic, singurele înfrângeri fiind suferite în fața lui FC Argeș.

Pentru Farul, deplasările rămân o problemă majoră. Constănțenii nu mai câștigaseră în deplasare în Superliga din 25 ianuarie 2026, când s-au impus cu 1-0 împotriva Petrolului. De atunci, înaintea vizitei la Craiova, înregistraseră șase remize și șapte înfrângeri pe teren advers.

Universitatea Craiova a început partida în formula: L. Popescu – Romanchuk, Stevanovic, Roux – Mora, Tudor Băluță, Teles, Webster – David Matei, Elisor, Băsceanu. Farul a mizat pe R. Munteanu – Dican, Larie, Gustavo Marins – Bouzamoucha, Njike, Ahlinvi, Cristian Ganea – Vînă, Mărincean, Radaslavescu. Partida a fost arbitrată de Iulian Călin.

Bărbatul în vârstă de 55 de ani apare în imagini recente cu o înfățișare radical schimbată, într-un tunel întunecat, având în apropiere un cărucior de cumpărături și ceea ce publicația Bild descrie drept ultimele sale bunuri.

Situația este cu atât mai dramatică în condițiile în care, potrivit sursei citate, Steffi Graf și-ar fi sprijinit fratele atât financiar, cât și personal în ultimii ani.

Imagini dintr-un tunel de sub Las Vegas

Publicația germană scrie că noi imagini îl prezintă pe Michael Graf fără tricou, cu barba crescută și părul neîngrijit, într-unul dintre tunelurile de sub Las Vegas.

În spatele său poate fi observat un cărucior de cumpărături, alături de puținele lucruri pe care le-ar mai avea.

Bild susține că fratele fostei mari campioane de tenis s-ar fi retras în acest sistem de tuneluri pentru a se ascunde de autorități.

Pe numele său ar exista un mandat de arestare

Potrivit publicației germane, pe numele lui Michael Graf există un mandat de arestare.

Problemele sale cu justiția ar avea legătură cu încălcarea unor obligații impuse de instanță, acuzații de violență domestică și conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului.

Actuala situație este punctul culminant al unei perioade în care Michael Graf și-ar fi pierdut treptat stabilitatea pe care o avea anterior.

Steffi Graf și-ar fi ajutat fratele în ultimii ani

Unul dintre elementele evidențiate de presa germană este sprijinul pe care Michael l-ar fi primit din partea celebrei sale surori.

Steffi Graf l-ar fi ajutat în ultimii ani atât din punct de vedere financiar, cât și personal.

Fosta jucătoare germană este una dintre cele mai importante sportive din istoria tenisului. Tocmai notorietatea uriașă a lui Steffi Graf face ca situația în care ar fi ajuns fratele său mai mic să atragă atenția presei germane.

Tunelurile ascunse sub Las Vegas

Tunelurile în care s-ar afla Michael Graf sunt extrem de periculoase. Este vorba despre o rețea subterană asociată sistemului de drenaj al orașului, iar bărbatul de 55 de ani ar trăi în prezent într-un asemenea spațiu.

Imaginile prezentate de publicația germană arată un contrast puternic între notorietatea familiei Graf și condițiile în care ar locui acum Michael.

Mâncatul seara „umple golul din casă și singurătatea din suflet”, scrie Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook. Ca să nu rămână la generalități, ea propune să definim mai exact ce înseamnă „seară”.

Dacă e vorba de cină, a treia masă din zi, cu o cantitate moderată de mâncare, luată cu două-trei ore înainte de culcare și fără să înfulecăm, atunci mâncăm de foame și e normal, explică nutriționista. Dacă mâncăm după ora 22:00, deși am luat deja cina, pentru că ne plictisim, ne simțim singuri sau suntem triști, atunci e vorba de calmare. „E normal și asta”, scrie Bilic. „Suntem construiți să mâncăm și de foame și de plăcere, cele două obiective se completează, nu se exclud!”

Când devine o problemă

Diferența o face, potrivit ei, starea emoțională. „Nu mâncatul rapid și lacom este periculos pentru siluetă, ci starea emoțională în care ne aflăm”, explică nutriționista. Una e să mănânci o farfurie plină, conștient că ți-a fost foarte foame, și să te poți opri. Alta e să mănânci tot ce găsești în frigider ca să uiți sau să scapi de o emoție negativă.

„Mâncatul compulsiv e beleaua, pentru că aici nu mai e vorba de mâncare, ci de un mecanism psihologic de evitare”, scrie Bilic.

Ce spun studiile

Mai multe cercetări au legat mâncatul de seară de stări emoționale. Un studiu publicat în 2023 în revista Obesity, pe aproape 4.000 de participanți din Spania, Statele Unite și Mexic, a arătat că persoanele cu un ritm biologic de „bufniță”, care se culcă și se trezesc târziu, au mai des un comportament de mâncat emoțional.

O altă cercetare, publicată în Journal of Applied Psychology, a urmărit angajați care au mâncat nesănătos seara, după o zi stresantă la birou. A doua zi, aceștia au acuzat mai des disconfort fizic și sentimente de vinovăție. Cei care gestionau mai bine stresul au resimțit mai puțin aceste efecte.

„Să găsim alt pansament”

Mihaela Bilic le cere oamenilor să nu se mai simtă vinovați pentru masa de seară, mai ales când opinia generală este acuzatoare. „Cine mănâncă de foame nu are nevoie de acordul unui nutriționist. Iar cine mănâncă pentru că îl doare trebuie să identifice mai întâi rana. Și abia apoi, cu răbdare și bunăvoință, să găsească un alt pansament decât mâncarea”, scrie ea.