Pe 28 iunie 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma unui ultimatum transmis de guvernul sovietic cu două zile mai devreme.
Ultimatumul a invocat pretinse drepturi istorice asupra Basarabiei, teritoriu anexat de Imperiul Țarist în 1812 și revenit la România în 1918, prin decizia Sfatului Țării de la Chișinău.
Uniunea Sovietică a adăugat și revendicarea nordului Bucovinei, teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Imperiul Rus, ci din Imperiul Austro-Ungar până în 1918.
Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței, alianța temporară între Germania nazistă și URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939) – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate.
Începând cu dimineața zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au început ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Operațiunea s-a desfășurat în condiții de tensiune, cu incidente izolate între populație și militari, precum și cazuri de umilire a trupelor române în retragere.
Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați.
După anexarea teritoriilor la 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă.
Dictatul de la Viena, abdicarea lui Carol al II-lea și instaurarea Statului Național-LegionarDouă luni mai târziu, pe 30 august 1940, România a pierdut și Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena impus de Germania nazistă și Italia fascistă. Prin acest act, România a cedat 43.492 km² către Ungaria, teritoriu locuit de aproximativ 2,6 milioane de oameni. Guvernul român a fost constrâns să accepte arbitrajul pentru a evita un conflict militar direct.
Pe 7 septembrie 1940, România a cedat și Cadrilaterul (sudul Dobrogei) către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, sub presiunea Berlinului. Pierderea a fost însoțită de un schimb forțat de populații între cele două țări.
Valul de cedări teritoriale a provocat o gravă criză politică internă. În fața protestelor și a pierderii încrederii publice, regele Carol al II-lea l-a numit pe generalul Ion Antonescu la conducerea guvernului, pe 4 septembrie 1940. La scurt timp, Carol a fost forțat să abdice în favoarea fiului său, Mihai I, pe 6 septembrie. Carol a părăsit țara în ziua următoare.
Pe 14 septembrie 1940, noul conducător al statului, Ion Antonescu, a proclamat instaurarea Statului Național-Legionar, în parteneriat cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima. România a intrat astfel într-o nouă etapă politică, marcată de alianța cu Germania nazistă și de abandonarea democrației.
În mai puțin de trei luni, România a pierdut aproape o treime din teritoriu și și-a schimbat complet conducerea și regimul politic.
Articolul 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică apare prima dată în Mediafax.
Potrivit CNN, administraţia Trump ar fi analizat în ultimele zile posibile stimulente economice pentru Iran, în schimbul opririi de către Teheran a îmbogăţirii uraniului. Relatările se bazau pe surse.
„Cine din presa Fake News este Mizerabilul care spune că ‘Preşedintele Trump vrea să dea Iranului 30 de miliarde de dolari pentru a construi facilităţi nucleare non-militare’? N-am auzit niciodată de această idee ridicolă”, a scris Trump pe Truth Social vineri seara, numind articolele „o minciună”.
Începând din aprilie, Iranul şi SUA au purtat negocieri indirecte în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică nouă privind programul nuclear al Iranului. Teheranul susţine că programul său este paşnic, iar Washingtonul afirmă că doreşte să se asigure că Iranul nu va putea construi o armă nucleară.
Articolul Trump respinge informaţiile potrivit cărora SUA analizează un acord nuclear civil cu Iranul apare prima dată în Mediafax.
„Inundaţiile bruşte au ucis 11 persoane, inclusiv patru copii şi trei femei, şi au rănit alte şase persoane vineri, în timp ce 56 de case au fost avariate, dintre care şase au fost complet distruse”, arată un raport al autorităţii provinciale Khyber-Pakhtunkhwa.
Documentul a precizat că 10 dintre persoanele ucise se aflau în valea Swat, unde, potrivit presei locale, o inundaţie bruscă a unui râu a afectat familiile care se aflau pe malurile acestuia.
Serviciul meteorologic naţional avertizează că riscul de ploi abundente şi de posibile inundaţii bruşte rămâne ridicat cel puţin până marţi, potrivit AFP.
În mai, cel puţin 24 de persoane au fost ucise în urma unor furtuni violente în Pakistan, care s-a confruntat cu mai multe fenomene meteorologice extreme în această primăvară.
Articolul Cel puţin 11 morţi în urma unor inundaţii bruşte în Pakistan apare prima dată în Mediafax.
Cel puţin cinci persoane au fost ucise şi alte 25 au fost rănite în oraşul industrial Samar din sud-estul Ucrainei, vineri, în urma unui atac cu rachete ruseşti, au declarat oficialii, potrivit The Guardian.
Cel puţin patru dintre răniţi sunt în stare gravă şi au fost transportaţi la spital, a declarat guvernatorul regional Serhiy Lysak pe Telegram.
Oficialii nu au oferit detalii imediate cu privire la pagubele din oraş, unde un alt atac asupra unei instalaţii de infrastructură a ucis, marţi, două persoane.
Armele ucrainene reprezintă peste 40% din armamentul utilizat în apărarea împotriva Rusiei, afirmă ZelenskiUcraina furnizează peste 40% din armele utilizate pentru apărarea independenței naționale împotriva invaziei rusești pe scară largă, a declarat președintele Volodimir Zelenski la Forumul de Stat și Afaceri de la Kiev, pe 27 iunie.
Pe măsură ce Ucraina își intensifică producția internă de armament, Zelensky a făcut presiuni asupra partenerilor străini pentru a furniza fonduri care să ajute la echilibrarea capacității de producție.
Guvernul și întreprinderile ucrainene furnizează în prezent peste 40% din armele utilizate de țară în lupta împotriva Rusiei, a declarat Zelensky. Inovațiile tehnologice impulsionate de mediul de afaceri au ajutat Ucraina pe câmpul de luptă, în special în dezvoltarea dronelor.
Zelenski va impune un moratoriu pe termen lung asupra inspecțiilor comerciale în UcrainaPreședintele Volodimir Zelenski a dat instrucțiuni oficialilor guvernamentali să pregătească o decizie privind introducerea unui moratoriu pe termen lung asupra inspecțiilor comerciale în Ucraina, a anunțat Biroul Prezidențial pe 27 iunie.
Zelenskyia discutat despre moratoriu în cadrul unui discurs ținut la „Forumul statului și al mediului de afaceri: de la dialog la parteneriat”, organizat la Kiev.
„Am dat instrucțiuni să se pregătească o decizie privind un moratoriu pe termen lung asupra inspecțiilor întreprinderilor, pentru a proteja întreprinderile de orice presiune exercitată de persoane fără scrupule care ocupă diverse funcții guvernamentale”, a declarat el.
Creșterea economică este o componentă vitală a rezilienței Ucrainei, necesitând un dialog continuu între guvern și antreprenori, a afirmat Zelenski. Pe lângă impunerea moratoriului asupra inspecțiilor, Kievul va extinde și Consiliul pentru sprijinirea antreprenoriatului, în efortul de a cultiva spiritul antreprenorial în Ucraina.
Rusia a adunat 111.000 de soldați în apropiere de Pokrovsk, afirmă Syrskyi.Pokrovsk rămâne „cel mai fierbinte punct” de-a lungul liniilor frontului din Ucraina, Rusia concentrându-și cea mai mare grupare de personal în această direcție — o forță de 111.000 de soldați, a raportat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi pe 27 iunie.
De luni de zile, Rusia și-a concentrat eforturile ofensive asupra orașului Pokrovsk din regiunea Donețk, care se află în conflict, și recent a intensificat încercările de a pătrunde în regiunea vecină Dnipropetrovsk, o regiune care nu a fost încă afectată de luptă. Ucraina a negat rapoartele potrivit cărora forțele ruse au încălcat granița regională în mai și iunie.
În ciuda intensificării planurilor de război, Putin susține că Rusia va reduce cheltuielile militare începând din 2026Președintele rus Vladimir Putin a afirmat pe 27 iunie că Moscova intenționează să reducă cheltuielile militare începând cu anul viitor, criticând planurile membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Afirmațiile lui Putin vor fi probabil întâmpinate cu scepticism din partea oficialilor occidentali, întrucât cheltuielile militare ale Rusiei au continuat să crească pe parcursul invaziei sale în curs din Ucraina.
Kyiv Independent nu poate verifica afirmațiile lui Putin. Președintele rus nu a furnizat detalii cu privire la modul în care Moscova intenționează să reducă cheltuielile militare, dar a adăugat că încă nu s-a ajuns la un acord între ministere.
Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația RusăLa summitul anual al NATO, desfășurat în Haga între 24–25 iunie, secretarul general Mark Rutte a confirmat că „în acest moment, europenii și canadienii au promis un sprijin militar de 35 de miliarde de dolari pentru Ucraina în acest an”.
În același timp, Vladimir Putin și-a reafirmat intențiile expansioniste la Forumul Economic de la Sankt Petersburg: „Ucraina este a noastră. Poporul rus și cel ucrainean sunt un singur popor.”
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1221. Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația Rusă / Rusia a adunat 111.000 de soldați în apropiere de Pokrovsk, afirmă Syrskyi apare prima dată în Mediafax.
Cel puţin patru dintre răniţi sunt în stare gravă şi au fost transportaţi la spital, a declarat guvernatorul regional Serhiy Lysak pe Telegram.
Oficialii nu au oferit detalii imediate cu privire la pagubele din oraş, unde un alt atac asupra unei instalaţii de infrastructură a ucis, marţi, două persoane.
Articolul Cinci morţi în Ucraina în urma unui atac cu rachete ruseşti apare prima dată în Mediafax.
Compania care a creat ChatGPT este unul dintre cei mai mari cumpărători de unităţi de procesare grafică (GPU) produse de Nvidia, folosind aceste cipuri AI atât pentru antrenarea modelelor, cât şi pentru procesul de inferenţă, adică atunci când un model AI foloseşte cunoştinţele învăţate pentru a face predicţii sau a lua decizii pe baza unor informaţii noi.
OpenAI a plănuit să adauge serviciul Google Cloud pentru a-şi satisface nevoile tot mai mari de capacitate de calcul, marcând o colaborare surprinzătoare între doi rivali importanţi din sectorul AI, potrivit Reuters.
Pentru Google, acest acord vine în contextul în care compania îşi extinde disponibilitatea externă a unităţilor sale de procesare tensorială (TPU), care au fost, istoric, rezervate doar pentru uz intern. Această deschidere a ajutat Google să atragă clienţi precum gigantul Apple, dar şi startupuri ca Anthropic şi Safe Superintelligence, doi competitori ai ChatGPT înfiinţaţi de foşti lideri OpenAI.
Potrivit sursei, OpenAI speră că TPU-urile, pe care le închiriază prin Google Cloud, vor ajuta la reducerea costurilor procesului de inferenţă.
Articolul OpenAI apelează la cipurile AI ale Google pentru a-şi alimenta produsele apare prima dată în Mediafax.
Comparativ, în 2024 sprijinul a fost de 50 de miliarde pentru întregul an. „Unii estimează chiar că s-a ajuns deja la 40 de miliarde”, a adăugat Rutte, scrie Al Jazeera.
Acest sprijin militar european pentru Ucraina vine într-un moment critic, când administrația Trump a înghețat temporar livrările de armament. Deși în mai au fost livrate doar piese pentru avioanele F-16, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat la summit despre posibile sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Trump a declarat: „Vom vedea dacă putem face unele disponibile. Sunt greu de obținut și avem nevoie de ele și în Israel.”
În același timp, Vladimir Putin și-a reafirmat intențiile expansioniste la Forumul Economic de la Sankt Petersburg: „Ucraina este a noastră. Poporul rus și cel ucrainean sunt un singur popor.”
Zelenski a reacționat dur: „Putin a vorbit deschis. Vrea întreaga Ucraină și mai mult – Belarus, țările baltice, Moldova, Caucazul, Kazahstanul.” Această viziune este confirmată și de un raport al armatei germane, care consideră Rusia o „amenințare existențială”, pregătindu-se pentru un conflict major cu NATO până în 2030.
În replică, Germania și alți aliați NATO au decis majorarea bugetului de apărare la 5% din PIB până în 2035 – o schimbare de paradigmă, susținută inclusiv de Trump, care cerea acest nivel de cheltuieli de la începutul mandatului său.
Între timp, pe front, Ucraina luptă cu 695.000 de soldați ruși. În Sumî, forțele ruse au fost respinse cu 200–400 de metri. În spatele frontului, Rusia menține o campanie de teroare aeriană: 30 de civili au fost uciși și 172 răniți la Kiev pe 19 iunie. Alte atacuri cu drone și rachete au vizat orașele Odesa, Harkiv și Dnipropetrovsk, unde 20 de oameni au murit și aproape 300 au fost răniți.
Articolul Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația Rusă. NATO și UE promit ajutor masiv apare prima dată în Mediafax.
Căutarea amplă a presupusului spion, denumită Operaţiunea Wedlock, a fost desfăşurată de agenţia-soră a MI6, MI5, care a mobilizat o echipă de până la 35 de ofiţeri de supraveghere, planificare şi analiză, care au călătorit în întreaga lume.
O echipă întreagă de supraveghere a fost trimisă în Orientul Mijlociu timp de peste o săptămână, unde ofiţerii au fost cazaţi într-o casă conspirativă a CIA. Se pare că această deplasare a fost deosebit de periculoasă, deoarece agenţii au călătorit în ţara respectivă fără ştirea guvernului acesteia, ceea ce ar fi fost ilegal în conformitate cu dreptul internaţional.
Se crede că investigaţia a durat, sub diferite forme, până la 20 de ani, însă MI5 nu a reuşit să stabilească dacă serviciile de informaţii britanice au fost sau nu infiltrate, ceea ce ridică posibilitatea ca un agent să fi reuşit să spioneze pentru Rusia fără a fi descoperit, potrivit The Guardian.
„Am crezut că avem un nou Philby în MI6”, a spus o sursă, referindu-se la Kim Philby, faimosul agent dublu din MI6 care a făcut parte dintr-un grup de britanici recrutaţi de Uniunea Sovietică, cunoscut sub numele de Cercul de spioni de la Cambridge.
Serviciul de informaţii MI6 este agenţia de spionaj britanică responsabilă de colectarea informaţiilor din străinătate şi de gestionarea agenţilor. MI5, serviciul de securitate, este agenţia de informaţii interne care evaluează ameninţările la adresa securităţii naţionale a Marii Britanii.
Articolul Marea Britanie a lansat o operaţiune de amploare pentru a găsi un presupus agent dublu rus din MI6 apare prima dată în Mediafax.
Yoon, prin intermediul avocaţilor săi, a protestat împotriva cererii procurorului special de a se prezenta la audieri în faţa presei, considerând acest demers o încălcare a drepturilor sale şi o tactică de umilire publică, potrivit Reuters,
Avocaţii săi au declarat într-un comunicat că Yoon va coopera cu autorităţile sâmbătă şi va spune adevărul. Ei au descris ancheta drept una „motivată politic” şi „plină de falsuri şi distorsionări”.
Yoon nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor la intrarea în biroul procurorului special.
Articolul Fostul preşedinte al Coreei de Sud, investigat pentru tentativa eşuată de impunere a legii marţiale apare prima dată în Mediafax.
Scrisoarea se adresează direct celor cinci mari edituri americane, Penguin Random House, Simon & Schuster, Macmillan, Hachette şi HarperCollins, dar şi „tuturor celorlalte edituri din America”, potrivit USA Today.
„Inteligenţa artificială poate da impresia că înţelege umanitatea noastră, dar adevărul este că doar o fiinţă umană poate vorbi cu şi poate înţelege o altă fiinţă umană”, se afirmă în scrisoare. „De fiecare dată când se introduce un prompt într-un AI, limbajul pe care acel bot îl foloseşte a fost creat, parţial, prin sinteza artei pe care noi, semnatarii, ne-am petrecut carierele construind-o. A fost luată fără consimţământul nostru, fără plată, fără măcar un gest de recunoaştere”, transmit autorii.
Samira Ahmed, unul dintre autorii semnatari şi fondator al organizaţiei Authors Against Book Bans, a declarat vineri că AI este un „atac direct asupra scopului de a citi şi scrie poveşti”.
Intitulată „Împotriva inteligenţei artificiale: o scrisoare deschisă a scriitorilor către editori”, apelul vine într-un peisaj media din ce în ce mai afectat de inteligenţa artificială. Duminică, un judecător federal a dat dreptate companiei de inteligenţă artificială Anthropic, hotărând că dezvoltatorii pot antrena modele de inteligenţă artificială folosind cărţi publicate fără acordul autorilor.
Articolul Colleen Hoover şi Emily Henry, printre cei 70 de autori care solicită editorilor să nu folosească AI apare prima dată în Mediafax.
Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce preşedintele american declarase că ar lua în calcul noi bombardamente asupra Teheranului.
Votul în Senat a fost de 53 la 47 împotriva rezoluţiei privind puterile de război, care ar fi impus obţinerea aprobării Congresului pentru orice ostilităţi viitoare împotriva Iranului. Toţi senatorii şi-au exprimat votul, dar procedura de vot a rămas deschisă.
Articolul Senatul SUA respinge propunerea de a limita puterile lui Trump privind un posibil război cu Iranul apare prima dată în Mediafax.
Israel şi SUA vor ca ONU să colaboreze cu controversata Fundaţie Umanitară pentru Gaza (GHF), însă organizaţia a refuzat, invocând lipsa de neutralitate şi acuzând modelul de distribuţie că militarizează ajutorul şi forţează strămutarea populaţiei din zonă, potrivit Reuters.
„Orice operaţiune care direcţionează civili disperaţi către zone militarizate este, prin definiţie, nesigură. Ucide oameni”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în faţa presei.
El a afirmat că eforturile umanitare conduse de ONU sunt „strangulate”, că lucrătorii umanitari înşişi suferă de foame, şi că Israelul, în calitate de putere ocupantă, are obligaţia de a aproba şi facilita livrarea ajutoarelor în şi în interiorul enclavei palestiniene.
„Oamenii sunt ucişi doar pentru că încearcă să-şi hrănească familiile. Căutarea hranei nu trebuie să devină o condamnare la moarte”, a spus Guterres. „Este timpul să găsim curajul politic pentru o încetare a focului în Gaza”, a adăugat el.
Ca reacţie la declaraţiile lui Guterres, Ministerul de Externe al Israelului a transmis vineri că armata israeliană nu vizează niciodată civili şi a acuzat ONU că „face tot ce poate” pentru a se opune operaţiunii de ajutor desfăşurate de GHF.
„Prin acest comportament, ONU se aliniază cu Hamas, care încearcă de asemenea să saboteze operaţiunile umanitare ale GHF”, a transmis ministerul pe platforma X.
Un purtător de cuvânt al GHF a declarat că nu au fost înregistrate decese la sau în apropierea centrelor de distribuţie a ajutoarelor umanitare ale organizaţiei.
Articolul Şeful ONU critică fundaţia umanitară din Gaza susţinută de SUA: Ucide oameni apare prima dată în Mediafax.
Decizia, adoptată cu 6 voturi la 3 şi redactată de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, nu permite intrarea imediată în vigoare a directivei lui Trump privind restricţionarea cetăţeniei prin naştere. În schimb, instanţele inferioare care au blocat această politică sunt îndrumate să reanalizeze amploarea ordinelor lor. Totodată, hotărârea nu se pronunţă asupra legalităţii directivei, o parte a abordării stricte a lui Trump în materie de imigraţie.
Preşedintele republican a salutat decizia şi a declarat că administraţia sa poate acum încerca să avanseze cu mai multe politici, inclusiv ordinul executiv privind cetăţenia prin naştere, despre care a spus că „a fost blocat în mod greşit la nivel naţional”.
Curtea a fost de acord cu solicitarea administraţiei de a restrânge domeniul de aplicare al celor trei aşa-numite ordonanţe „universale” emise de judecători federali din Maryland, Massachusetts şi statul Washington, care suspendaseră aplicarea directivei la nivel naţional în timp ce litigiile asupra legalităţii politicii sunt în curs de desfăşurare. Judecătorii conservatori ai Curţii au format majoritatea, în timp ce membrii liberali au fost în dezacord.
Hotărârea specifică faptul că ordinul executiv al lui Trump nu poate intra în vigoare decât la 30 de zile după hotărârea de vineri.
Articolul Curtea Supremă reduce intervenţia judecătorilor în politicile prezidenţiale în cazul cetăţeniei apare prima dată în Mediafax.
Oamenii de ştiinţă de la Queen Mary University of London (QMUL) şi de la Francis Crick Institute din Marea Britanie au folosit drojdia de fisiune ca model pentru celulele umane, analizând modul în care diferite doze de cafeină afectează durata de viaţă a celulelor şi capacitatea acestora de a face faţă deteriorării, potrivit Science Alert.
„Aceste descoperiri ne ajută să înţelegem de ce cafeina ar putea fi benefică pentru sănătate şi longevitate şi oferă perspective interesante pentru cercetări viitoare despre cum am putea declanşa aceste efecte în mod direct, prin alimentaţie, stil de viaţă sau medicamente noi”, spune biochimistul John-Patrick Alao de la QMUL.
Studiile anterioare au arătat că cafeina poate acţiona asupra unui „comutator biologic” numit TOR (ţinta rapamicinei), care reglează creşterea celulară în funcţie de disponibilitatea nutrienţilor şi a energiei.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Microbial Cell.
Articolul Studiu. Cafeina activează un comutator celular care ar putea încetini îmbătrânirea apare prima dată în Mediafax.
Englezii titrează că stoperul tricolor a pierdut lupta pentru titularizare cu Kevin Danso şi oficialii clubului londonez ar fi luat decizia să-l vândă pe „Dragon”.
Radu Drăguşin a intrat în ultima fază a recuperării după ruptura de ligamente încrucişate suferită în iarnă, însă statutul său la Tottenham nu mai este deloc sigur. Britanicii au aflat că stoperul tricolor a pierdut lupta pentru titularizare cu Kevin Danso şi oficialii clubului londonez ar fi decis să-l cedeze pe român în această vară.
„Tottenham Hotspur şi-a pierdut încrederea într-unul dintre apărătorii din prima echipă şi este deschisă să-l vândă în această vară. Thomas Frank va căuta să remodeleze noua sa echipă Spurs în această vară şi va avea o mulţime de decizii dificile de luat în ceea ce priveşte plecările, potrivit ProSport.
Apărătorul a căzut în ierarhie la clubul din nordul Londrei, Kevin Danso sărind peste el după sosirea sa în ianuarie”, au scris cei de la TBR Football.Pe 12 iunie, Tottenham a anunţat oficial pe reţelele sociale că Thomas Frank este noul antrenor al echipei, acesta urmând a-i lua locul lui Ange Postecoglou, tehnicianul australian care a insistat pentru aducerea la echipă a lui Radu Draguşin.
„Suntem încântaţi să anunţăm numirea lui Thomas Frank în funcţia de antrenor principal, pe baza unui contract valabil până în 2028. Bine ai venit, Thomas!”, a scris Spurs pe Twitter.
Pentru a nu mai întâmpina probleme la nivelul stoperilor, Tottenham continuă întăririle în zona defensivă, iar concurenţa devine tot mai acerbă pentru Radu Drăguşin. Românul, Micky van de Ven, Cristian Romero şi Ben Davies au lipsit foarte mult de pe teren din cauza accidentărilor în sezonul trecut.
Astfel, londonezii îşi betonează linia de fund şi au ajuns zilele trecute la un acord cu Kawasaki Frontale pentru transferul stoperului japonez Kota Takai (20 de ani), unul dintre cei mai în vogă apărători centrali din Asia.
Pentru Kota Takai, Tottenham a achitat 5,8 milioane de euro, după ce internaţionalul nipon a impresionat în J-League şi în Liga Campionilor Asiei.
Articolul Tottenham se desparte de Radu Drăgușin. Clubul londonez și-a anunțat decizia, iar englezii au aflat deja apare prima dată în Mediafax.
Ryan a declarat, într-o scrisoare adresată comunităţii universitare, că demisionează „cu inima foarte grea”, adăugând că a fost o „decizie extrem de dificilă”. El a dat vina pe „lupta” universităţii cu administraţia Trump şi pe teama de a pierde finanţarea federală, fapt ce ar avea un impact de mare amploare, potrivit CNN.
„Pentru a scurta o poveste lungă, sunt dispus să lupt pentru ceea ce cred, şi cred profund în această universitate. Dar nu pot lua o decizie unilaterală de a lupta împotriva guvernului federal pentru a-mi salva propriul loc de muncă”, a spus el.
„Dacă aş face acest lucru, nu numai că ar fi quijotic, dar ar părea egoist şi egocentric pentru sutele de angajaţi care şi-ar pierde locurile de muncă, pentru cercetătorii care şi-ar pierde finanţarea şi pentru sutele de studenţi care ar putea pierde ajutorul financiar sau cărora li s-ar putea reţine vizele”, a adăugat el.
Demisia lui Ryan are loc în contextul în care administraţia Trump a luat în vizor finanţarea federală a instituţiilor de învăţământ superior şi a emis ordine executive care vizează eforturile de diversitate, echitate şi incluziune în guvernul federal, la universităţi sau în companii private.
Articolul Preşedintele Universităţii din Virginia demisionează sub presiunea administraţiei Trump apare prima dată în Mediafax.
„Am avut o relaţie bună cu Kim Jong Un şi mă înţeleg bine cu el, foarte bine. Aşa că vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Trump în faţa reporterilor din Biroul Oval.
„Cineva spune că există un potenţial conflict, cred că îl vom rezolva”, a spus Trump. „Dacă există, nu ne-ar implica”, a adăugat preşedintele american.
Articolul Trump spune că „va rezolva conflictul” cu Coreea de Nord apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au analizat date genetice provenite din 48 de studii, incluzând peste 17.000 de pacienți cu AVC și aproximativ 600.000 de persoane fără această afecțiune, cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani. S-a descoperit că o variantă genetică specifică, asociată cu grupa sanguină A1, este puternic corelată cu apariția timpurie a accidentelor vasculare cerebrale, scrie Science Alert.
Mai mult, persoanele cu o variantă genetică aferentă grupei O1 au prezentat un risc cu 12% mai mic de AVC înainte de 60 de ani. Astfel, diferențele genetice dintre grupele sanguine par să influențeze riscul de formare a cheagurilor de sânge, un factor-cheie în apariția AVC-ului la tineri.
Grupa sanguină A1 și riscul de AVC la tineri vs. vârstniciO analiză comparativă între pacienții care au suferit un AVC înainte și după 60 de ani a arătat că asocierea dintre grupa sanguină A1 și riscul de AVC dispare la vârste înaintate. Acest aspect sugerează că mecanismele de producere a AVC-ului la tineri pot fi diferite față de cele de la vârstnici, implicând mai degrabă factori de coagulare decât ateroscleroză.
Implicații și perspectiveDeși descoperirea privind grupa sanguină A1 și riscul de AVC este remarcabilă, cercetătorii subliniază că riscul suplimentar rămâne relativ mic, astfel că nu se recomandă măsuri suplimentare de screening pentru persoanele cu această grupă. Studiul atrage atenția asupra nevoii de cercetări suplimentare, în special pe populații mai diverse din punct de vedere etnic.
Conform autorului principal, dr. Steven Kittner de la Universitatea din Maryland, aceste rezultate ar putea fi legate de factori implicați în coagularea sângelui, cum ar fi trombocitele și proteinele circulante.
Articolul Descoperire surprinzătoare. Care este grupa sanguină asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral înainte de 60 de ani apare prima dată în Mediafax.
„Credem că vom avea o încetare a focului încă de săptămâna viitoare”, a declarat preşedintele american la Casa Albă.
Încetarea focului ar pune capăt războiului care se desfăşoară de peste 20 de luni pe teritoriul palestinian.
Articolul Donald Trump asigură că o încetare a focului în Gaza este „aproape” apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că e mult loc de bine la RA-APPS, asta ca părere generală, arătând că de când i-a lăsat, în 2008, nu mai ştie ce au făcut, potrivit surselor Gândul.
Premierul a făcut referire la o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcţionează o bancă de stat, care plăteşte chirie nu RA-APPS, ci unui privat. Bolojan a mai spus că nesimţirea e mare în multe locuri şi în foarte multe companii de stat este mult loc de mai bine.
„Cred că e mult loc de bine la RA-APPS, asta ca părere generală. De când i-am lăsat eu, din 2008, nu mai ştiu ce-au făcut. Dar v-aş da un exemplu de zilele astea. Pe Şoseaua Kiseleff, există o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcţionează o bancă de stat. Credeţi că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a închiriat unui privat. Şi privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulţi ani, a închiriat-o unei bănci de stat.
Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RA-APPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat: „Totuşi, la un salariu de 20 de mii de euro net, nu v-aţi interesat de ce plătiţi unui intermediar sume exorbitante, lună de lună”? Aţi făcut vreo adresă la RA-APPS să-i spui, „Dragă Regia statului, o bancă a statului vrea să-ţi plătească o chirie mai mare. Nu vrei să mă anunţi când se încheie contractul privatului?”
Deci, cum să vă spun, cred că e loc de bine de peste tot. Vă rog să înmulţiţi, nu ştiu, 60-70 de mii de euro, ori 12 luni, ori X ani. Dar nesimţirea e mare în multe locuri, să ştiţi. Şi cred că în foarte multe companii de stat este mult loc de bine. Şi întotdeauna administrarea unor active de stat, din păcate, s-a dovedit că se face destul de prost, când acolo nu sunt puse nişte criterii corecte şi cinstite, şi tendinţa de a le da la prieteni, sau la un nivel de chirie sub cel de piaţă, este destul de mare”, a precizat Ilie Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan critică dur RA-APPS: Cred că e mult loc de bine apare prima dată în Mediafax.
