MediaFax.ro

Forțele ruse au atacat în cursul nopții mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv Zaporojie și Cernihiv, unde șase persoane au fost rănite.

Guvernatorul regional Mihail Semikin, citat de Reuters, a anunțat pe Telegram că patru persoane au fost rănite în orașul Zaporojie, din sud-estul țării, iar alte două în regiunea Cernihiv, din nordul Ucrainei.

Rusia anunță atacuri asupra infrastructurii energetice și portuare

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că armata rusă a lovit o centrală electrică din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, precum și un depozit din regiune.

Pe lista obiectivelor vizate se află și o centrală electrică din regiunea Hmelnițki, situată în vestul țării, dar și infrastructura portuară din Ciornomorsk, oraș de pe litoralul Mării Negre.

Autoritățile de la Moscova au mai anunțat că au atacat o navă de marfă care se îndrepta spre Odesa, despre care afirmă că era folosită în scopuri militare.

Zelenski pune condiții pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești

Statele Unite au cerut Ucrainei să suspende atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, argumentând că acestea au contribuit la creșterea prețurilor la energie.

Problema este sensibilă pentru administrația președintelui american Donald Trump, deoarece scumpirea energiei pune presiune asupra consumatorilor americani și poate provoca nemulțumiri în rândul alegătorilor. Prețurile sunt deja ridicate din cauza războiului cu Iranul, iar luna viitoare au loc alegerile legislative de la jumătatea mandatului prezidențial.

Într-un interviu difuzat duminică de postul ucrainean de televiziune TSN, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina poate opri atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează să lovească infrastructura energetică ucraineană.

Liderul de la Kiev a prezentat și două alternative: Statele Unite să permită utilizarea sistemului Starshield, versiunea militară a serviciului Starlink, deasupra teritoriului Rusiei, pentru identificarea locurilor de lansare a rachetelor, sau să furnizeze Ucrainei rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot.

Kylian Mbappe a atins borna centenară în cel de-al 116-lea meci disputat în tricoul formației madrilene, la aproximativ doi ani după transferul său de la Paris Saint-Germain.

Potrivit datelor publicate de Real Madrid, cele 100 de goluri sunt distribuite astfel: 67 în campionatul Spaniei, 25 în Liga Campionilor, patru în Cupa Spaniei, două la Campionatul Mondial al Cluburilor și câte unul în Supercupa Europei și Supercupa Spaniei.

Francezul a deschis scorul în minutul 41, când mingea centrată de Yan Diomande a ajuns la el după o deviere a fundașului Gerard Martín. Barcelona a egalat în minutul 61, prin brazilianul Raphinha, care a finalizat o acțiune inițiată de Pedri. Cu trei minute înainte de sfârșitul timpului regulamentar, Mbappe a stabilit rezultatul final după un contraatac, în care a primit mingea de la Eduardo Camavinga și a înscris din apropierea porții.

„Sunt foarte fericit. Toată lumea știe că îmi place să marchez goluri și să ajut echipa în acest fel, dar cred că astăzi acesta este doar un detaliu. Cel mai important lucru este victoria echipei și ceea ce am reușit ca grup”, a declarat Mbappe pentru Real Madrid TV.

Atacantul a adăugat că lupta pentru titlu este departe de a fi încheiată.

„Să câștigăm și să rămânem în cursa pentru titlu este foarte important pentru noi, dar trebuie să continuăm. Este un meci mare, însă valorează doar trei puncte”, a afirmat francezul.

Primul eșec al Barcelonei în campionat

Victoria de pe Camp Nou a pus capăt seriei de nouă succese consecutive a Barcelonei în primele nouă etape de campionat și a reprezentat a doua înfrângere la rând, după eșecul cu PSG, din Liga Campionilor. După zece meciuri în La Liga, Barcelona conduce clasamentul cu 27 de puncte, urmată de Atletico Madrid, cu 25, și de Real Madrid, cu 24.

Mbappe are 11 goluri în zece apariții în actuala ediție a campionatului spaniol și 14 reușite în toate competițiile în acest sezon. În primele două stagiuni la Real Madrid, el a înscris 44, respectiv 42 de goluri, conform bilanțului oficial al clubului.

Real Madrid va juca următorul meci de campionat în deplasare cu Racing Santander, pe 1 noiembrie.

Focul lui Sumedru reunește practici legate de purificare a spațiului prin intermediul focului și aspecte legate de cultul morților.

Specifică momentelor de trecere de la un anotimp la altul, focurile aprinse în ajunul sărbătorii Sf. Dumitru aveau și rolul de a asigura belșugul gospodăriei și rodirea pomilor din livezi.

Pentru aprinderea focurilor se adunau, pe lângă lemnele de brad, și spice, coceni sau resturi de cânepă de la meliță. Acestea puteau fi aprinse în mai multe locuri, și erau întreținute constant, pentru ca toți cei participanți să poată sări peste flăcări, când acestea atingeau puterea maximă.

Trecerea prin foc îi ajuta pe copii să fie sănătoși tot anul, iar fetele și feciorii să se căsătorească în cursul anului următor.

Ce este „focul viu”

În Bucovina, „focul viu”, rezultat prin frecarea a două lemne uscate, era folosit la afumarea albinelor, ca să fie „iuți ca para focului”, și a stupilor, ca să fie protejați întregul an și să aibă rod bogat.

Femeile împărțeau fructe precum nuci, mere, struguri, prune uscate sau covrigi, pâine caldă, sau colăcei unşi cu miere.

Sărbătoarea se încheie cu o petrecere cu dans şi joc. La plecare, fiecare lua câte un tăciune, care era aruncat în livadă pentru ca pomii să aibă rod îmbelșugat.

În unele regiuni ale Olteniei, focurile lui Sâmedru se făceau și în seara de Sf. Dumitru.

În ce privește Moșii de Toamnă, practicile legate de cultul morților au loc în sâmbăta dinainte de Sf. Dumitru, zi ce poartă și numele de Moşii cei Mari sau Moşii lui Sf. Dumitru.

Pentru sufletele morților se împărțeau grâu fiert, colaci, unt, untură, lapte, brânză, fructe, precum și embleme ale celor două ocupații de bază ale culturii tradiționale, agricultura și păstoritul.

Aceste ofrande erau însoțite de invocarea spiritelor defuncților, cărora li se cerea, în schimbul pomenii date, belșug în gospodărie şi spor în casă.

Superstiții

Dacă noaptea cerul este senin, înseamnă că iarna va fi blândă și ploioasă. Însă, dacă cerul este este noros, plouă sau ninge înseamnă că iarna va fi grea.

Avertismentul vine de la politologa olandeză Catherine De Vries, într-o analiză publicată luni de The Guardian.

Numai sâmbătă, sute de mii de francezi au ieșit în stradă, iar autoritățile au anunțat în jur de o mie de rețineri, după ciocniri cu gaze lacrimogene și artificii la Paris. În Italia, sindicatele au convocat grevă generală pe 30 octombrie, sub sloganul „Jos armele, sus salariile”.

Ce îi scoate pe oameni în stradă

De la Paris la Milano și Madrid, protestatarii au în comun aceeași neliniște față de viitor și aceeași furie: guvernele nu le dau ce așteaptă de la ele. Lista e lungă: locuințe de nepermis, salarii care stagnează, un cost al vieții care urcă fără oprire și școli care nu mai funcționează.

Consecințele politice se văd deja. Spania votează pe 29 noiembrie, în alegeri anticipate convocate de Pedro Sánchez după ce PP, Vox și Junts au respins în Parlament decretele sale privind locuințele. Protestele luaseră amploare după evacuarea unei femei de 87 de ani din Madrid. Franța își alege președintele în aprilie, iar Polonia, Italia și mai multe state mici merg la vot până la finalul lui 2027.

„Dacă UE n-ar exista, ar trebui inventată”

„Dacă UE n-ar exista, europenii ar avea toate motivele s-o inventeze”, scrie De Vries. Cele 27 de state formează împreună o piață de 450 de milioane de oameni și o economie de aproape 19.000 de miliarde de euro, a treia din lume după SUA și China. Germania, cea mai mare, are 84 de milioane de locuitori și o economie de circa șase ori mai mică decât cea americană. Douăzeci dintre statele membre au sub 12 milioane de locuitori, mai puțin de jumătate din populația Shanghaiului.

Uniunea a mai fost dată drept pe moarte după Brexit, pandemie sau criza energiei și a supraviețuit de fiecare dată. Tocmai deciziile lente și compromisurile chinuite, pe care eurosceptici le detestă, o fac greu de capturat de o singură forță politică. Miza, spune autoarea, este „suveranitatea efectivă”: puterea de a influența energia, comerțul, migrația sau apărarea, lucruri pe care niciun stat nu le controlează singur.

Bugetul de 2.000 de miliarde și umbra lui Le Pen

Testul imediat este bugetul UE pentru 2028-2034, de aproape 2.000 de miliarde de euro. Toată lumea vrea mai multă securitate și competitivitate, dar nimeni nu se înțelege cine plătește: Franța cere noi taxe la nivel european, alte state se opun. La summitul din 15-16 octombrie, Emmanuel Macron le-a cerut liderilor un acord până la Crăciun, avertizând că din ianuarie nu va mai exista spațiu politic. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că pozițiile sunt încă foarte departe.

Marine Le Pen nu mai vorbește despre ieșirea din euro sau despre un referendum după modelul Brexit. Programul ei ar slăbi însă Uniunea din interior, transformând-o într-o „Europă a națiunilor”. Lidera extremei drepte a promis că va reduce contribuția Franței la bugetul comunitar și le-a cerut liderilor UE să nu încheie niciun acord înainte de alegerile franceze.

Calendarul e încărcat: greva generală din Italia pe 30 octombrie, un summit extraordinar dedicat bugetului la sfârșitul lui noiembrie, alegerile din Spania pe 29 noiembrie și summitul decisiv din decembrie.

Pentru De Vries, nemulțumirea publică nu poate fi pur și simplu negociată la Bruxelles. Francezii, italienii și spaniolii vor servicii publice care funcționează, locuințe accesibile, securitate economică și sentimentul că își controlează viitorul.

Sorana Cîrstea, în vârstă de 36 de ani, este cea mai bine clasată jucătoare din România. Eliminată în turul secund la Ningbo, săptămâna trecută, Cîrstea a urcat pe locul 16, la o poziție de cea mai bună clasare din carieră.

Sportiva originară din Târgoviște are 2.386 de puncte, fiind la doar șapte puncte în urma canadiencei Victoria Mboko, de pe locul 15.

România mai are încă două jucătoare în Top 100.

Elena-Gabriela Ruse își menține locul 60, cu 1.033 de puncte. Jaqueline Cristian a coborât 12 poziții și se află pe locul 83, cu 869 de puncte.

În fruntea ierarhiei mondiale se află în continuare kazaha Elena Rybakina. După primul trofeu adjudecat din postura de lider mondial, câștigând turneul de WTA 500 de la Ningbo, Rybakina a ajuns la 9.501 puncte.

Fostul lider mondial, Aryna Sabalenka, se menține pe locul secund, cu 7.550 de puncte. Rusoaica Mirra Andreeva completează podiumul, cu 6.306 puncte.

O singură modificare s-a realizat în Top 10. Poloneza Iga Swiatek a urcat o poziție, până pe opt, depășind-o pe cehoaica Linda Noskova.

Cea mai mare urcare din Top 100 îi aparține Katerinei Siniaková, care a câștigat turneul WTA 250 de la Osaka. Jucătoarea din Cehia a avansat 37 de poziții, de pe locul 86 până pe 49, și are acum 1.114 puncte.

Când bateria telefonului nu mai ține, mulți preferă să cumpere un aparat nou decât să plătească o reparație la service. Uniunea Europeană vrea să schimbe acest obicei, potrivit presei italiene. Din 2027, bateria trebuie să poată fi scoasă și înlocuită acasă, de oricine, fără unelte speciale.

Ce se schimbă din februarie 2027

Regulamentul european privind bateriile (UE 2023/1542) prevede că, de la 18 februarie 2027, bateriile din aparatele electronice trebuie să fie ușor de scos și de înlocuit de utilizator. Ajunge o șurubelniță obișnuită, din comerț. Producătorii nu mai pot cere unelte speciale, pe care nu le oferă gratuit, și nici încălzirea carcasei sau solvenți pentru dezlipirea bateriei. Cutia trebuie să conțină instrucțiuni clare de schimbare și informații de siguranță.

Asta nu înseamnă neapărat întoarcerea la telefoanele vechi, cu capac care se scoate cu unghia. Bateria poate rămâne în interior, cu condiția ca utilizatorul să ajungă la ea singur.

Ce aparate sunt vizate

Regula privește tabletele, laptopurile, telefoanele fără fir și consolele portabile de jocuri. Pe listă intră și unele cititoare de cărți electronice, boxe wireless și accesorii reîncărcabile, precum mouse-uri sau tastaturi.

Ce se întâmplă cu telefoanele mobile

Pentru smartphone-uri există o regulă separată, în vigoare din iunie 2025, iar Comisia Europeană a stabilit că aceasta are prioritate. Producătorii trebuie să vândă baterii de schimb și clienților obișnuiți.

Există însă o portiță: pot livra bateria doar service-urilor dacă telefonul este foarte rezistent. Bateria trebuie să păstreze cel puțin 83% din capacitate după 500 de încărcări complete și 80% după 1.000, iar telefonul trebuie să reziste la praf și la scufundarea în apă, cu certificare IP67. Datorită acestei portițe, iPhone-ul nu este obligat să aibă baterie pe care o schimbă utilizatorul.

Ce aparate scapă de obligație

Pentru unele produse, bateria poate fi schimbată în continuare doar de un tehnician. Pe 14 iulie 2026, Comisia Europeană a extins lista acestor excepții, în principal din motive de siguranță. Scapă de obligație ceasurile inteligente și brățările de fitness, inclusiv Apple Watch, căștile wireless AirPods și ochelarii inteligenți Meta.

Pe listă sunt și periuțele de dinți electrice și alte aparate folosite în apă, unele jucării electrice, termometrele wireless pentru alimente, unele dispozitive medicale și echipamentele pentru zone cu risc de explozie. Noile excepții se aplică după publicarea în Jurnalul Oficial al UE, dacă Parlamentul European și Consiliul nu se opun.

Telefoanele și aparatele pe care le ai deja acasă nu sunt afectate. Regula se aplică doar produselor noi, puse în vânzare după datele stabilite de lege.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2024 a fost unul de referință pentru România, marcat de două evoluții majore: integrarea parțială a țării noastre în spațiul Schengen și organizarea tuturor celor patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În același timp, ascensiunea surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul au declanșat o criză politică și instituțională fără precedent în perioada postdecembristă.

Pentru MEDIAFAX, 2024 a însemnat luni întregi de relatări despre confruntările politice, rezultatele scrutinurilor și evoluțiile instituționale care au schimbat cursul alegerilor prezidențiale. Într-un an în care evenimentele s-au succedat rapid, iar deciziile autorităților au generat reacții în țară și în străinătate, MEDIAFAX a urmărit fiecare etapă, de la anunțurile privind aderarea la Schengen până la decizia CCR din luna decembrie.

România intră parțial în spațiul Schengen

Pe 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, fiind eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime.

Intrarea parțială a însemnat că românii au putut călători către alte state Schengen pe cale aeriană sau maritimă fără controalele sistematice specifice frontierelor externe ale spațiului. La aeroporturi, acest lucru a presupus reorganizarea fluxurilor de pasageri, astfel încât călătorii către destinații Schengen să nu mai treacă prin controlul de frontieră aplicat anterior.

Bogdan Despescu, chestor general de politie trece pe langa un banner cu mesajul ‘Bun venit in Schengen!’ dupa intrarea Romaniei in Spatiul Schengen cu frontierele aeriene si maritime, in terminalul Sosiri din Aeroportul International ‘Henri Coanda’ din Otopeni, duminica, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANRU / MEDIAFAX FOTO

Decizia fusese anunțată încă de la finalul anului precedent. Pe 30 decembrie 2023, MEDIAFAX relata că statele membre conveniseră aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând din martie 2024.

„Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria. În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene şi navale ale României începând cu luna martie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 30 decembrie 2023.

Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime nu a însemnat însă și aderarea deplină. Austria a continuat să se opună, invocând în principal preocupările legate de migrația ilegală și de protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe 26 februarie 2024, MEDIAFAX relata despre poziția ministrului austriac de Interne la acel moment, Gerhard Karner, care susținea continuarea procesului de aderare etapizată, fără a oferi atunci garanții privind eliminarea controalelor terestre.

„Ministrul austriac a vorbit despre acordul cu România şi Bulgaria privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime, începând cu 31 martie. ≪Cred că este foarte important să facem acest pas acum şi să nu filozofăm despre următorul≫, a spus Karner, referindu-se la o decizie unanimă a UE şi reducând şi mai mult aşteptările privind aderarea deplină”, a relatat MEDIAFAX într-un material publicat pe 26 februarie 2024.

La 30 martie, în ajunul intrării în vigoare a măsurii, MEDIAFAX publica și un material explicativ despre schimbările care urmau să se aplice în aeroporturi și porturi.

„Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Însă, poliţiştii de frontieră vor fi în continuare prezenţi în incinta aeroporturilor şi vor efectua acţiuni poliţieneşti punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale”, a scris MEDIAFAX pe 30 martie 2024.

Un barbat isi scaneaza pasaportul la portile automate de control al pasapoartelor Non-Schengen, in timpul unei vizite media in terminalul Plecari al Aeroportului International ‘Henri Coanda’ dupa intrarea Romaniei in Spatiul Schengen cu frontierele aeriene si maritime, in Otopeni, duminica, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANRU / MEDIAFAX FOTO

Pe 9 decembrie 2024, Austria anunța oficial faptul că nu se va mai opune aderării României la Schengen-ul terestru.

„≪După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis României şi Bulgariei≫, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară, relatează Reuters”, a scris MEDIAFAX pe 9 decembrie 2024.

Trei zile mai târziu, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. După 13 ani de demersuri, România obținea astfel acordul pentru integrarea deplină în Spațiul Schengen.

MEDIAFAX a urmărit decizia în regim de live text, centralizând anunțurile oficiale și reacțiile politice apărute pe parcursul zilei.

„Decizia a fost luată joi la Consiliul JAI de la Bruxelles. Anunţul oficial va fi făcut de autorităţi la finalul şedinţei. Decizia privind extinderea spaţiului Schengen cu graniţele terestre vizează şi Bulgaria. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două ţări. (…) Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarie anul viitor. Totuşi, controale aleatorii se vor mai face încă şase luni”, a relatat MEDIAFAX pe 12 decembrie 2024.

Super-anul electoral 2024: patru rânduri de alegeri

România a traversat în 2024 un calendar electoral neobișnuit de aglomerat. Cetățenii au fost chemați la urne pentru alegerile europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, într-un an în care campaniile s-au suprapus, iar strategiile partidelor au fost influențate de succesiunea rapidă a scrutinurilor.

• 9 iunie – alegerile europarlamentare și locale 

Primul mare test electoral al anului a avut loc pe 9 iunie 2024, când românii au votat atât pentru reprezentanții țării în Parlamentul European, cât și pentru primari, consilii locale, consilii județene și președinții consiliilor județene.

La europarlamentare, alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, conform rezultatelor oficiale publicate de Parlamentul European. AUR s-a clasat pe locul al doilea, cu 14,93%, urmată de Alianța Dreapta Unită, cu 8,71%. UDMR și SOS România au trecut, de asemenea, pragul electoral, iar independentul Nicu Ștefănuță a obținut un mandat. România a avut 33 de reprezentanți în legislativul european.

La alegerile locale, PSD și PNL au obținut cele mai multe mandate la nivel național, deși rezultatele au variat de la o localitate la alta. Pe 10 iunie 2024, MEDIAFAX a realizat și un amplu material privind rezultatele alegerilor locale din principalele orașe ale țării, printre care Bacău, Suceava, Craiova, Galați, Sibiu și Constanța.

În București, Nicușor Dan a câștigat un nou mandat de primar general, după cum relata MEDIAFAX pe 10 iunie 2024, citând datele furnizate la acel moment de Autoritatea Electorală Permanentă.

• Toamna: competiția pentru fotoliul de la Cotroceni 

În a doua parte a anului, atenția s-a mutat asupra alegerilor prezidențiale. Primul tur a fost programat pentru 24 noiembrie, iar al doilea pentru 8 decembrie.

Principalii candidați proveneau din zone politice diferite: Marcel Ciolacu, din partea PSD, Nicolae Ciucă, din partea PNL, Elena Lasconi, din partea USR, George Simion, din partea AUR, și Mircea Geoană, candidat independent. În cursă s-au înscris și alți candidați independenți sau reprezentanți ai unor formațiuni politice, printre care și Călin Georgescu.

Candidatul independent la alegerile prezidentiale 2024, Calin Georgescu, isi depune dosarul de candidatura la Biroul Electoral Central, in Bucuresti, marti, 1 octombrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Înaintea votului, MEDIAFAX a publicat materiale informative despre procedurile de vot în țară și în străinătate, atribuțiile președintelui României și programele electorale ale candidaților. Un material amplu, dedicat tuturor celor înscriși în cursă și principalelor lor propuneri politice, a fost publicat cu două zile înaintea primului tur.

Campania a fost marcată de teme precum economia, nivelul de trai, războiul din Ucraina, relația României cu Uniunea Europeană și NATO, dar și de nemulțumirea unei părți a electoratului față de partidele tradiționale.

• 1 decembrie – alegerile parlamentare

La numai o săptămână după primul tur al prezidențialelor, românii au fost chemați din nou la urne pentru a alege deputații și senatorii. Data scrutinului a coincis cu Ziua Națională a României.

Alegerile parlamentare au confirmat fragmentarea scenei politice. PSD a obținut cele mai multe voturi pentru Parlament, urmat de AUR, PNL și USR. S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au intrat, la rândul lor, în legislativ. UDMR a trecut pragul electoral.

MEDIAFAX a urmărit scrutinul în regim de live text, atât în ziua votului, cât și în ziua următoare, pe măsură ce datele erau centralizate.

Rezultatele au arătat că partidele tradiționale continuau să aibă o bază electorală importantă, dar că formațiunile naționaliste și anti-sistem câștigaseră teren. Întrucât niciun partid nu a obținut cel puțin 50% din voturi, au fost necesare negocieri pentru formarea unei majorități și a unui Executiv.

Ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu

Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a produs cea mai mare surpriză a anului electoral. Călin Georgescu, candidat independent care nu se numărase printre favoriții principali în sondajele publice, a obținut 22,94% din voturi și s-a clasat pe primul loc.

Candidatul independent la prezidentiale, Calin Georgescu, voteaza la alegerile parlamentare, in Mogosoaia, duminica, 1 decembrie 2024.ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Elena Lasconi s-a situat pe locul al doilea, cu 19,18%, la mică distanță de Marcel Ciolacu, care a obținut 19,15%. Diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu a fost de numai câteva mii de voturi, ceea ce a amplificat tensiunea politică și atenția asupra numărării și validării rezultatelor.

MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre desfășurarea votului, declarațiile candidaților după publicarea estimărilor exit-poll și reacțiile apărute după conturarea rezultatului. Agenția a continuat actualizările pe parcursul nopții și în dimineața următoare, până la centralizarea integrală a voturilor.

„UPDATE. Rezultate finale: Toate procesele verbale au fost urcate în sistem. Elena Lasconi are cu 2.742 voturi mai multe decât Marcel Ciolacu”, este ultima actualizare a unui articol MEDIAFAX început în dimineața zilei de 24 noiembrie și încheiat pe 25 noiembrie.

Rezultatul lui Georgescu a atras atenția și asupra modului în care acesta își construise campania. Cunoscut mai ales în anumite cercuri politice și de activism naționalist, candidatul independent a mizat în mare măsură pe mediul online, în special pe TikTok, unde mesajele sale au ajuns la un public numeros.

În seara alegerilor, după ce sondajele anterioare votului au fost contrazise de rezultate, MEDIAFAX a publicat un material despre candidatul ajuns pe primul loc și programul său politic.

„Este pentru prima oară când candidează pentru alegerile prezidenţiale, iar programul său politic include, printre altele, reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie, dar şi facilităţi fiscale pentru producătorii români”, a relatat MEDIAFAX pe 24 noiembrie 2024. 

Mesajele lui Călin Georgescu au pus accent pe suveranitate națională, identitate, criticarea partidelor tradiționale și neîncrederea în instituțiile politice. A abordat și teme legate de războiul din Ucraina și de rolul României în relația cu puterile internaționale. Unele dintre declarațiile sale despre NATO, Rusia și figuri istorice au generat controverse.

Mesajele sale au fost distribuite masiv în mediul online și au ajuns la alegători care nu îl considerau anterior o opțiune politică importantă. Ulterior, autoritățile au început să analizeze modul în care fusese promovată candidatura, inclusiv posibile campanii coordonate pe rețelele sociale și suspiciuni privind intervenția unui actor statal.

Calin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidentiale, sustine un discurs, in Izvorani, Romania, marti, 26 noiembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Conform rezultatului inițial, Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. În numai câteva zile, însă, evoluțiile instituționale aveau să schimbe complet cursul scrutinului.

De la validarea primului tur la anularea alegerilor: cronologia unei decizii fără precedent

Ultimele zile din noiembrie și primele zile din decembrie au adus o succesiune de hotărâri care au transformat alegerile prezidențiale din 2024 într-o criză politică și instituțională majoră. După ce a dispus renumărarea voturilor, Curtea Constituțională a validat rezultatul primului tur, pentru ca, patru zile mai târziu, să decidă anularea întregului proces electoral.

• 28 noiembrie 2024 – CCR cere renumărarea voturilor 

După primul tur al prezidențialelor, unul dintre candidați, respectiv Cristian Terheș, a contestat rezultatul alegerilor, invocând nereguli privind numărarea și redistribuirea unor voturi. Pe 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a dispus reverificarea și renumărarea voturilor.

„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul Curţii Constituţionale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheş (Dosar nr.3671F/2024), şi având în vedere art.146 lit.f) din Constituţie, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi art.37 şi 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, a dispus: Reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 28 noiembrie. 

În paralel, au apărut discuții despre modul în care fusese desfășurată campania lui Călin Georgescu, în special despre amploarea promovării pe rețelele sociale și transparența finanțării acesteia.

• 2 decembrie – CCR validează rezultatele primului tur 

După examinarea contestațiilor și a rezultatelor renumărării, CCR a respins cererea de anulare formulată de Cristian Terheș și a confirmat rezultatul primului tur. Curtea a stabilit că în turul al doilea urmau să intre Călin Georgescu și Elena Lasconi, iar scrutinul era programat pentru 8 decembrie, după cum relata MEDIAFAX.

„CCR a validat, luni seara, primul tur al alegerilor prezidenţiale. Al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie şi la acesta vor participa Călin Georgescu şi Elena Lasconi.Judecătorul Marian Enache, preşedintele CCR, a declarat că judecătorii au decis, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei candidatului Terheş”, a scris MEDIAFAX pe 2 decembrie. 

În acel moment, campania electorală pentru turul al doilea era deja în desfășurare.

• 4 decembrie – sunt declasificate documente ale instituțiilor de securitate

Situația capătă o nouă dimensiune pe 4 decembrie 2024. În acea zi, Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a decis declasificarea „la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”.

Documentele au adus în prim-plan suspiciuni privind o campanie coordonată de promovare a lui Călin Georgescu, în special pe TikTok, și au amplificat dezbaterea despre influența rețelelor sociale asupra scrutinului.

MEDIAFAX a relatat în aceeași zi concluziile prezentate în documentele declasificate.

„Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creştere a popularităţii, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reuşit să-i asigure victoria în primul tur, potrivit documentelor declasificate de Klaus Iohannis”, a scris MEDIAFAX pe 4 decembrie, după anunțul făcut de Administrația Prezidențială.

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, marti, 3 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

• 6 decembrie – CCR anulează întregul proces electoral

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate și fără precedent, anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României. Hotărârea a intervenit cu două zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, pentru care votarea începuse deja în străinătate.

Prin această decizie, rezultatul primului tur a fost anulat, iar turul al doilea nu a mai avut loc. Procesul electoral trebuia reluat de la început, cu stabilirea unui nou calendar și organizarea unei noi campanii.

MEDIAFAX a transmis decizia în regim de breaking news, redând hotărârea Curții și explicațiile oficiale.

„În şedinţa de vineri, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

În temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României (…) Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată”, relata MEDIAFAX pe 6 decembrie.

În seara zilei de 6 decembrie, CCR și-a motivat hotărârea prin necesitatea de a asigura corectitudinea și legalitatea alegerilor, în contextul informațiilor apărute privind afectarea procesului electoral, iar MEDIAFAX a redat integral explicațiile Curții.

„Curtea Constituţională a constatat că, după declasificarea, la data de 4 decembrie 2024, a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aducerea acestora la cunoştinţă publică, procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Decizia a fost una excepțională și a provocat o dezbatere amplă despre limitele atribuțiilor instituțiilor statului, protejarea votului și securitatea alegerilor.

Ilustrație CCR. Fotograf: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Reacții și consecințe: România încheie anul fără un președinte ales

Anularea alegerilor a provocat reacții imediate din partea candidaților și a liderilor politici. Dacă unii au susținut că măsura era necesară pentru apărarea integrității procesului electoral, alții au criticat-o, invocând efectele asupra democrației și încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Într-un material publicat pe 6 decembrie, MEDIAFAX a reunit reacțiile Elenei Lasconi și ale lui Marcel Ciolacu, aflate în opoziție una față de cealaltă.

„Elena Lasconi după anularea primului tur al alegerilor: Astăzi statul român a călcat în picioare democraţia. Duceţi ţara în anarhie! Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul/ Ciolacu, despre decizia CCR: Anularea alegerilor prezidenţiale este singura soluţie corectă”, a scris MEDIAFAX pe 6 decembrie 2024.

Și presa internațională a acordat o atenție amplă deciziei. MEDIAFAX a centralizat relatările publicațiilor străine, care au prezentat anularea scrutinului în contextul documentelor declasificate de Klaus Iohannis și al suspiciunilor privind o campanie online atribuită Rusiei pentru promovarea lui Călin Georgescu. The Guardian relata că decizia a fost luată în urma desecretizării documentelor „care susţin că Rusia a desfăşurat o campanie online pentru a promova un candidat de extremă dreapta, respectiv pe Călin Georgescu”, în timp ce agenția Reuters nota că „ţara a fost ţinta unor ≪atacuri ruseşti hibride agresive≫ în timpul perioadei electorale”, potrivit MEDIAFAX.

În plan instituțional, președintele Klaus Iohannis a rămas în funcție până la alegerea succesorului, potrivit condițiilor prevăzute de Constituție.

Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 2025, iar România a încheiat anul 2024 fără un președinte ales printr-un scrutin prezidențial finalizat, deși organizase primul tur și validase inițial rezultatele acestuia.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Universitatea Craiova nu a mai pierdut în campionat din 9 august, când a fost învinsă pe teren propriu de FC Argeș, scor 0-1. De atunci, formația din Bănie a înregistrat șase victorii și două remize și a ajuns la 473 de minute consecutive fără gol primit.

De cealaltă parte, Sepsi OSK traversează o perioadă mai dificilă. Echipa din Sfântu Gheorghe a obținut o singură victorie în ultimele cinci etape, 3-1 cu CFR Cluj, pe 12 septembrie. Bilanțul este completat de o remiză și trei înfrângeri. Înaintea confruntării cu oltenii, formația pregătită de Ovidiu Burcă avea trei partide consecutive fără victorie în campionat, ocupând locul 12.

Formația din Craiova se află pe locul al treilea, înainte de jocul de la Sfântu Gheorghe, la patru puncte de Dinamo și la un punct de Rapid. Oltenii pot profita de rezultatele primelor două clasate. Dinamo a remizat cu CFR Cluj, scor 2-2, iar Rapid a pierdut cu FCSB, scor 1-4.

Universitatea Craiova a încheiat etapa precedentă pe primul loc în clasamentul posesiei, cu o medie de 57,3%, și în cel al șuturilor expediate pe spațiul porții adverse, cu 81 de astfel de execuții, conform statisticilor LPF.

Cele două echipe s-au întâlnit de 24 de ori în principala competiție internă. Universitatea Craiova s-a impus în 13 partide, Sepsi OSK a câștigat de șase ori, iar alte cinci confruntări s-au încheiat la egalitate.

Ultima victorie a formației din Sfântu Gheorghe în duelurile directe datează din 28 mai 2023, când Sepsi a câștigat la Craiova, scor 1-0. Cea mai recentă confruntare din Superligă s-a disputat la 14 decembrie 2024 și s-a încheiat cu victoria oltenilor, scor 2-1.

Iliana Iotova și Andrei Ghiurov se pregătesc pentru confruntarea decisivă din alegerile prezidențiale din Bulgaria, după primul tur al scrutinului. Cei doi au transmis mesaje diferite alegătorilor, Iotova insistând asupra păcii și participării la vot, iar Ghiurov cerând o dezbatere directă despre viitorul țării.

Actuala președintă a Bulgariei a declarat că mesajul său de pace trebuie să ajungă la cât mai mulți cetățeni, în ultima săptămână de campanie electorală.

„Mesajul nostru de pace trebuie să fie auzit și asupra acestui lucru ne vom concentra în săptămâna următoare”, a declarat Iotova, citată de Novinite, în prima sa reacție după anunțarea rezultatelor primului tur.

Ea a insistat asupra participării la vot, avertizând că schimbările politice nu pot avea loc fără implicarea cetățenilor.

„Este o iluzie să crezi că schimbarea poate fi realizată fără vot”, a spus președinta Bulgariei.

Iliana Iotova promite să fie un președinte al păcii

Iotova și-a exprimat încrederea că Bulgaria va prospera în următorii ani, în ciuda războiului din Ucraina, și și-a reafirmat angajamentul de a fi un „președinte al păcii”. Ea a precizat că nu dorește să vadă steaguri străine arborate în piețele și pe străzile Bulgariei.

Iotova a promis o campanie electorală corectă și a declarat că nu dorește ca Bulgaria să fie condusă de coaliții politice improvizate. Ea a apreciat că absența partidului GERB, a doua forță politică a țării, din cursa prezidențială a contribuit la participarea redusă la vot.

Prezența la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 25 octombrie, a fost a fost estimată la aproximativ 22,5%.

Andrei Ghiurov o invită pe Iotova la dezbatere publică

Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier interimar al Bulgariei, susținut de partidele prooccidentale de opoziție, a invitat-o la o dezbatere prezidențială înaintea scrutinului din 1 noiembrie.

El a propus ca întâlnirea să se desfășoare fără candidații pentru funcția de vicepreședinte, astfel încât cei doi aspiranți la președinție să își prezinte direct pozițiile.

„Aș dori să o invit pe doamna Iotova să participe alături de mine la o dezbatere deschisă, sinceră și civilizată în fața cetățenilor bulgari. Să ne prezentăm pozițiile și viziunile despre modul în care intenționăm să ne exercităm atribuțiile și despre cum vom acționa atunci când Bulgaria se va afla în fața unor alegeri dificile”, a declarat Ghiurov.

Acesta a explicat că o asemenea dezbatere le-ar permite alegătorilor să ia o decizie informată, inclusiv celor care nu au participat la primul tur.

Ghiurov a precizat că echipa sa nu a purtat negocieri cu conducerile partidelor politice și că nu intenționează să înceapă asemenea discuții înaintea turului al doilea. El susține că se bazează exclusiv pe sprijinul alegătorilor bulgari și că țara are nevoie de un președinte capabil să limiteze concentrarea puterii și să unească societatea.

„Bulgaria este una singură și nu trebuie să ne împărțim în noi și ei”, a spus Ghiurov.

Cum a ajuns Iliana Iotova președinta Bulgariei

Iliana Iotova a preluat președinția Bulgariei în ianuarie 2026, după demisia lui Rumen Radev, care a renunțat la funcție pentru a participa la alegerile parlamentare.

Radev a câștigat alegerile și a devenit premier al Bulgariei, iar Iotova candidează acum pentru un mandat prezidențial de cinci ani.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 25 octombrie, Iotova a obținut 34,6% din voturi, iar Andrei Ghiurov 32,7%, potrivit rezultatelor neoficiale prezentate de Alpha Research.

Niciunul dintre cei doi nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga alegerile. Ei se vor confrunta din nou pe 1 noiembrie, în turul al doilea, când bulgarii își vor alege președintele pentru următorii cinci ani.

Cei doi candidați au poziții diferite privind războiul din Ucraina: Iotova pledează pentru o soluție diplomatică și se opune extinderii ajutorului militar, poziție împărtășită de premierul Rumen Radev și de guvernul bulgar. Executivul de la Sofia a decis, pe 21 octombrie, să nu mai finanțeze achiziționarea de noi arme pentru Ucraina, în timp ce Ghiurov susține sprijinul pentru Kiev și consolidarea cooperării cu aliații occidentali.

„Dedicare, curaj și sentiment de apartenență” sunt valorile tehnicianului român, a transmis Inter pe site-ul oficial, în mesajul publicat cu ocazia aniversării antrenorului Cristian Chivu.

Mesajul vine după un succes obținut dramatic duminică, pe San Siro, unde Inter a întors rezultatul în ultimele minute ale partidei cu Fiorentina. Marcus Thuram a restabilit egalitatea, iar Piotr Zielinski a transformat un penalty pentru victoria formației milaneze, care a ajuns la 22 de puncte, la egalitate cu Lazio, în fruntea clasamentului din Serie A.

Născut la Reșița, la 26 octombrie 1980, Chivu conduce prima echipă a lui Inter din vara anului 2025. În sezonul său de debut pe banca formației milaneze, antrenorul român a câștigat titlul în Italia și Cupa Italiei, devenind al doilea om din istoria clubului care cucerește campionatul italian atât ca jucător, cât și ca antrenor, după Armando Castellazzi.

Anterior, tehnicianul român a activat în sectorul juvenil al clubului din Milano, între 2018 și 2024, inclusiv la echipa Primavera, cu care a câștigat campionatul Italiei la categoria Under-19, în 2022.

În cariera de jucător, Cristian Chivu a evoluat la CSM Reșița, Universitatea Craiova, Ajax Amsterdam, AS Roma și Inter Milano. Transferat la Ajax în 1999, el a devenit căpitanul formației olandeze și a câștigat campionatul, Cupa și Supercupa Olandei. În 2007 a ajuns la Inter, club alături de care a obținut trei titluri de campion al Italiei, două Cupe ale Italiei și Liga Campionilor, în sezonul 2009-2010, când echipa pregătită de Jose Mourinho a realizat tripla istorică.

Fost căpitan al echipei naționale a României, Chivu a adunat 75 de selecții și a marcat trei goluri pentru prima reprezentativă. El s-a retras din activitatea de jucător în 2014.

Olanda are cel mai bun sistem de pensii din lume, cu 85,8 puncte din 100, iar Argentina se află pe ultimul loc, cu 43,7 puncte. Clasamentul face parte din Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026.

Ediția a 18-a analizează 55 de sisteme de pensii, care acoperă 66% din populația lumii. Republica Dominicană, Kenya și Qatar au fost incluse pentru prima dată. România nu se află printre țările evaluate.

Cele șase țări cu nota maximă

Doar șase sisteme au primit calificativul A. După Olanda urmează Danemarca, cu 84,1 puncte, Islanda, cu 84, Singapore, cu 82, Israel, cu 81,9, și Australia, cu 80,6. Australia a obținut nota maximă pentru prima dată. Australia, Emiratele Arabe Unite, Oman, Panama și China și-au îmbunătățit calificativul față de anul trecut.

Kuweitul oferă cele mai generoase pensii, Danemarca are sistemul cel mai sustenabil, iar Finlanda a obținut cel mai bun scor pentru guvernanță și protecția celor care cotizează.

Unde stau marile țări europene

Suedia are 78,8 puncte, Finlanda 77,6, Norvegia 77, iar Elveția 73,6. Marea Britanie obține 71,6 puncte, Franța 70,3, iar Germania 67,9. Spania are 63,3 puncte, Polonia 58,4, Italia 57,4, iar Austria 56,9. Statele Unite ajung doar la 61,6 puncte.

La coada clasamentului, după Argentina, se află Turcia, cu 46,6 puncte, India, cu 46,8, Filipine, cu 49,2, și Africa de Sud, cu 50,4.

Cum se calculează scorul

Indicele combină trei criterii. Adecvarea arată dacă pensiile sunt suficiente pentru un trai decent și cântărește 40% din nota finală. Sustenabilitatea, cu o pondere de 35%, măsoară dacă sistemul va putea plăti pensiile și peste câteva decenii. Integritatea, cu 25%, privește reglementarea, administrarea fondurilor și protecția participanților.

Ce recomandă autorii raportului

Principala problemă identificată este îmbătrânirea populației. Oamenii trăiesc mai mult, iar generațiile care intră pe piața muncii sunt mai mici. Autorii consideră că vârstele tradiționale de pensionare, de 60 sau 65 de ani, nu mai corespund unor vieți mai lungi și mai sănătoase. Ei propun obiective clare pentru sistemele de pensii, finanțarea din timp a obligațiilor viitoare și mai multă flexibilitate în privința vârstei de pensionare și a produselor de economisire.

„Trăiască democrația, poporul brazilian a câștigat. Felicitări, președinte Lula!”, a scris pe rețeaua X președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, potrivit AFP.

Luiz Inácio Lula da Silva a obținut 51,76% din voturi, față de 48,24% pentru senatorul conservator Flávio Bolsonaro, după numărarea aproape a tuturor buletinelor.

Victorie împotriva pronosticurilor

Rezultatul a contrazis sondajele și primul tur, în care Flávio Bolsonaro, fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, condusese cu 47,03%, iar Lula obținuse 45,16%.

Potrivit cotidianului argentinian La Nación, este prima dată în Brazilia când un candidat aflat pe locul doi în primul tur câștigă turul decisiv. Lula împlinește 81 de ani marți și devine unul dintre cei mai vârstnici lideri în funcție din cele două Americi, alături de Donald Trump și de Daniel Ortega.

Felicitări și din tabăra dreptei

José Antonio Kast, președintele de extremă dreapta al statului Chile și aliat al lui Bolsonaro, a anunțat că i-a transmis felicitări lui Lula. Kast a spus că Chile și Brazilia au multe în comun pentru viitor și că vor continua să lucreze împreună la integrarea economică și la combaterea crimei organizate.

Keiko Fujimori, liderul de dreapta al Peru, și-a reafirmat dorința de a întări alianța strategică și dezvoltarea Amazonului, pe care cele două țări îl împart. „Regiunea noastră are dușmani comuni, provocări comune și multe de câștigat atunci când lucrăm împreună”, a transmis Daniel Noboa, președintele Ecuadorului.

Premierul canadian Mark Carney a spus că relațiile bilaterale au înflorit sub Lula și că acum pot fi consolidate și mai mult. Mesaje au venit și de la președinții Paraguayului, Santiago Peña, și Boliviei, Rodrigo Paz.

„Frate” și „tovarăș”: stânga sărbătorește

„Dragă frate Lula”, i-a scris liderul cubanez Miguel Díaz-Canel, care a vorbit despre o victorie istorică. Ministerul de Externe al Venezuelei a lăudat angajamentul civic al brazilienilor, iar președintele Uruguayului, Yamandú Orsi, a spus că a vorbit cu „prietenul” său.

Fosta președintă a Argentinei Cristina Kirchner, care execută o pedeapsă de șase ani de închisoare la domiciliu pentru fraudă în achiziții publice, l-a numit pe Lula „tovarășe președinte”. Lula o vizitase la Buenos Aires în 2025. Din SUA, senatorul Bernie Sanders a vorbit despre o „victorie extraordinară”.

Reacții au venit și din Italia. Liderul Partidului Democrat, Elly Schlein, a scris că naționaliștii de dreapta pot fi învinși, în ciuda puterii, algoritmilor și miliardelor lor.

Ce urmează: Bolsonaro cere anularea votului

Flávio Bolsonaro a refuzat să-și recunoască înfrângerea și a anunțat că va cere anularea turului doi. El contestă decizia judecătorului Cristiano Zanin, de la Curtea Supremă Federală, de a prelungi votul cu două ore. „Este imposibil să recunosc rezultatul acestui vot în aceste condiții”, a declarat senatorul.

Analiștii consideră însă anularea foarte puțin probabilă, având în vedere diferența de peste patru milioane de voturi și faptul că propria sa campanie ceruse prelungirea programului din cauza ploilor din sudul țării.

Purtătorul de cuvânt militar al grupării, Yahya Saree, a declarat sâmbătă că atacurile au vizat mai multe obiective strategice saudite. Coaliția condusă de Arabia Saudită a transmis că forțele sale au intervenit în urma căderii unor fragmente în apropierea unor instalații petroliere, fără să comenteze direct declarațiile rebelilor, scrie Reuters.

Rebelii houthi susțin că au atacat aeroporturi și instalații petroliere din Arabia Saudită

Potrivit lui Yahya Saree, gruparea houthi a vizat aeroportul internațional King Khalid din Riad, aeroportul internațional King Fahd din Dammam, un aeroport din Najran și o bază aeriană din Khamis Mushait.

Purtătorul de cuvânt a mai afirmat că atacurile au vizat o instalație Aramco din Yanbu, rafinăria de petrol din Rabigh, stații de pompare a țițeiului și conducta East-West, o infrastructură importantă pentru transportul petrolului în Arabia Saudită.

Declarațiile grupării nu au fost confirmate independent în informațiile disponibile. De asemenea, coaliția condusă de Arabia Saudită nu a oferit un răspuns direct la lista de obiective despre care rebelii au susținut că au fost atacate.

La începutul acestei luni, rebelii houthi au avertizat companiile aeriene să evite spațiul aerian saudit, cu excepția celui de deasupra orașelor Mecca și Medina, pe fondul intensificării atacurilor asupra regatului.

Arabia Saudită a acuzat, la rândul său, gruparea că a vizat Mecca și Medina. Rebelii au respins aceste acuzații.

Rebelii houthi susțin că 17 persoane au murit în atacuri saudite în Yemen

Noile revendicări privind atacurile asupra Arabiei Saudite au venit după ce postul de televiziune Al-Masirah, afiliat rebelilor houthi, a acuzat regatul saudit că a efectuat lovituri separate în Yemen, soldate cu moartea a peste zece persoane. Riyadhul nu și-a asumat responsabilitatea pentru presupusele atacuri, potrivit informațiilor disponibile.

În paralel, guvernul yemenit susținut de Arabia Saudită a anunțat că rebelii au lansat trei rachete balistice asupra unor obiective ale pazei de coastă din Aden, oraș-port situat în sudul Yemenului.

Ministerul de Interne al guvernului recunoscut internațional a precizat că două rachete au lovit sediul central al pazei de coastă, iar a treia a căzut asupra unei clădiri din districtul Tawahi.

Yahya Saree a declarat că forțele houthi au vizat concentrări de militari susținuți de Arabia Saudită în ceea ce el a numit tabăra Al-Nasr și la o bază militară navală din Aden. Acesta a susținut că ofițeri saudiți coordonau mobilizarea din zonă.

Coaliția condusă de Arabia Saudită nu a comentat imediat aceste afirmații.

Conflictul dintre rebelii houthi și Arabia Saudită amenință armistițiul din Yemen

Reluarea confruntărilor a pus în pericol armistițiul negociat sub egida Organizației Națiunilor Unite în 2022, care a redus semnificativ atacurile transfrontaliere dintre coaliția condusă de Arabia Saudită și rebelii houthi.

Coaliția sprijină guvernul yemenit recunoscut la nivel internațional, în timp ce gruparea houthi controlează capitala Sanaa și alte teritorii din Yemen.

Intensificarea violențelor are loc pe fondul conflictului regional asociat războiului cu Iranul. Atacurile revendicate de houthi asupra infrastructurii petroliere și aeroporturilor saudite, alături de loviturile raportate în Aden, indică o nouă escaladare a confruntărilor, însă amploarea pagubelor și bilanțul complet al victimelor nu au fost confirmate independent.

Partida a început într-un ritm intens, Barcelona având mai mult posesia, în timp ce madrilenii au încercat să profite de spațiile lăsate în apărare, scrie The Guardian. Arda Güler și Mbappé au avut ocazii importante, iar portarul Andriy Lunin a intervenit decisiv la un șut al lui Anthony Gordon.

Mbappé a decis meciul în ultimele minute

Real Madrid a deschis scorul în minutul 41. Marc Cucurella l-a lansat pe Yan Diomandé, iar centrarea acestuia a fost deviată de Gerard Martín în Mbappé, mingea ajungând în poartă.

Barcelona a revenit după pauză și a egalat în minutul 60. Lamine Yamal a executat scurt un corner, Pedri l-a găsit pe Raphinha, iar brazilianul a înscris cu un șut la firul ierbii. Catalanii au continuat să atace, însă Lunin a avut o intervenție spectaculoasă la lovitura de cap a lui Gerard Martín.

¡EL CLÁSICO ES NUESTRO!
@Emirates https://t.co/fLqOGlMXSF

— Real Madrid C.F. (@realmadrid) October 25, 2026

Când partida părea să se îndrepte spre egalitate, Jude Bellingham a inițiat un contraatac, Eduardo Camavinga l-a depășit pe Pau Cubarsí și i-a pasat lui Mbappé, care a marcat golul victoriei în minutul 87. Înfrângerea a întrerupt seria de nouă victorii consecutive a Barcelonei în campionat.

Mourinho, după victoria de pe Camp Nou: „Nu voi lăsa jucătorii cu capul în nori”

La conferința de presă, José Mourinho a descris partida drept una de nivel înalt și și-a felicitat jucătorii pentru organizare, concentrare și curaj. Portughezul a avertizat însă că succesul nu trebuie să provoace relaxare: „Este o victorie mare, dar când revenim la muncă nu voi lăsa pe nimeni cu capul în nori”. Antrenorul a explicat că Real Madrid nu urmărește doar victorii împotriva Barcelonei, ci câștigarea campionatului. Mourinho a criticat și arbitrajul video, susținând că João Cancelo ar fi trebuit eliminat în minutul 60 pentru un fault asupra lui Diomandé.

Victoria reprezintă al cincilea succes consecutiv al madrilenilor în toate competițiile și reduce diferența față de Barcelona, liderul din La Liga, la trei puncte,

Arabia Saudită va fi reprezentată de ministrul Apărării, prințul Khalid bin Salman, în timp ce Pakistanul îl va trimite pe șeful armatei, mareșalul Asim Munir, potrivit acelorași surse, care au solicitat anonimatul.

La întâlnire va participa și șeful serviciului de informații al Turciei, a precizat una dintre persoanele citate.

Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul discută coordonarea regională cu Iranul

Întâlnirea de la Teheran reunește reprezentanți ai celor trei state asociate Pactului de la Mecca și oficiali iranieni, într-un demers care vizează coordonarea regională.

Participarea unor oficiali cu responsabilități importante în domeniul apărării și al informațiilor indică nivelul înalt al reprezentării la discuții. Arabia Saudită va fi reprezentată de ministrul Apărării, Khalid bin Salman, iar Pakistanul, de șeful armatei, Asim Munir.

Turcia va participa prin intermediul șefului serviciului său de informații, al cărui nume nu a fost precizat în informațiile disponibile.

Deocamdată, nu au fost făcute publice detalii despre agenda completă a reuniunii, eventualele acorduri care ar putea fi discutate sau rezultatele așteptate. Potrivit surselor citate de Reuters, obiectivul întâlnirii este discutarea coordonării regionale.

Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul nu au comentat oficial reuniunea de la Teheran

Biroul de presă al guvernului saudit și serviciul de comunicare al armatei pakistaneze nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta întâlnirea.

În lipsa unor declarații oficiale suplimentare, nu este clar dacă reuniunea va conduce la inițiative comune sau la angajamente concrete între statele participante.

Discuțiile au loc la Teheran și implică reprezentanți ai Arabiei Saudite, Turciei și Pakistanului, alături de oficiali iranieni. Informațiile privind participarea delegațiilor au fost furnizate de două persoane familiarizate cu subiectul, care au vorbit sub protecția anonimatului.

Flavio Bolsonaro a criticat decizia judecătorului Curții Supreme Cristiano Zanin de a prelungi votarea cu două ore, pe care a calificat-o drept „inacceptabilă”.

Flavio Bolsonaro cere anularea alegerilor din Brazilia

Senatorul brazilian a anunțat că intenționează să conteste rezultatul scrutinului și să solicite anularea turului al doilea, refuzând să accepte victoria lui Luiz Inacio Lula da Silva.

Principalul motiv invocat de Bolsonaro este decizia judecătorului Cristiano Zanin de a prelungi programul de votare cu două ore. Senatorul a criticat această măsură, considerând-o inacceptabilă, scrie Reuters.

Informațiile disponibile nu precizează ce argumente juridice suplimentare va invoca Flavio Bolsonaro în cererea de anulare și nici dacă aceasta a fost depusă oficial.

Lula da Silva obține un al patrulea mandat neconsecutiv

Luiz Inacio Lula da Silva a obținut un al patrulea mandat prezidențial neconsecutiv, potrivit informațiilor privind rezultatul scrutinului. Victoria sa a fost contestată de Flavio Bolsonaro, care a anunțat că nu va accepta înfrângerea și că va încerca să obțină anularea turului al doilea.

Decizia de prelungire a votării cu două ore, luată de judecătorul Curții Supreme Cristiano Zanin, se află în centrul criticilor formulate de senatorul brazilian.

Eventuala anulare a alegerilor ar depinde de procedurile legale și de deciziile autorităților competente. Deocamdată, informațiile furnizate nu indică dacă solicitarea lui Flavio Bolsonaro are șanse să fie admisă sau dacă autoritățile electorale au formulat un răspuns oficial.

Satul dovlecilor, cunoscut sub numele de „Villaggio delle Zucche di Nonno Andrea”, se află în localitatea Villorba, în apropierea orașului Treviso, din regiunea Veneto, în nordul Italiei.

Evenimentul a început în urmă cu o lună și continuă până pe 2 noiembrie, oferind vizitatorilor ocazia să descopere o fermă transformată într-un sat de poveste, cu jocuri și tot felul de decorațiuni din dovleci.

Organizatorii au cultivat anul acesta dovleci pe o suprafață de peste 50 de hectare, potrivit Nordest24, care a discutat cu Carlo Giustini, responsabilul de marketing al fermei. Producția depășește un milion de exemplare, din mai mult de 100 de soiuri.

Radio Dovleac, postul de radio din Satul dovlecilor Una dintre principalele atracții ale festivalului este labirintul amenajat într-un lan de porumb, pe o suprafață de peste două hectare. Vizitatorii pot explora traseele printre plantele înalte, într-o experiență care îmbină distracția cu descoperirea naturii.

Apreciată în special de copii, o altă atracție este piscina umplută cu boabe de porumb, în care se pot juca și adulții.

În sat au fost amenajate și spații cu jocuri tradiționale din lemn, decorațiuni realizate din dovleci și un „sat înfricoșător”, inspirat de atmosfera Halloweenului.

Festivalul are chiar și un post de radio propriu, numit „Radio Zucca”, adică „Radio Dovleac”.

O fermă transformată într-o destinație turistică

Satul dovlecilor face parte dintr-un proiect mai amplu al fermei Nonno Andrea, care își propune să atragă vizitatori în toate anotimpurile.

„Visul nostru, ca fermă, ca întreprindere agricolă, este să reușim să punem în valoare zona rurală în care ne aflăm, în toate anotimpurile sale”, a explicat responsabilul de marketing al fermei.

Ferma pregătește acum și plantarea a sute de mii de lalele, pe care turiștii le vor putea culege în sezonul următor.

Primăvara, vizitatorii pot admira livezile înflorite și câmpurile de lalele, iar vara sunt organizate activități în mijlocul lanurilor de floarea-soarelui.

După dovleci, pregătiri pentru Crăciun

Odată cu încheierea festivalului de toamnă, organizatorii vor începe pregătirile pentru sărbătorile de iarnă.

Carlo Giustini a precizat că nu va fi amenajat un sat de Crăciun propriu-zis, însă exteriorul restaurantului fermei și al magazinului va fi decorat cu luminițe și brazi.

Vizitatorii vor putea savura ciocolată caldă, rulouri cu scorțișoară și dulciuri specifice sărbătorilor. Magazinul fermei va oferi și produse preparate din recoltele proprii, care pot fi cumpărate pentru a fi oferite cadou.

Până atunci, dovlecii rămân principala atracție a fermei din apropierea orașului Treviso, unde festivalul de toamnă continuă până la începutul lunii noiembrie.

Satul dovlecilor arată cum o fermă dintr-o zonă rurală, aflată în afara marilor destinații turistice, poate deveni un loc de atracție pentru vizitatori. O idee simplă, construită în jurul produselor agricole și al tradițiilor locale, poate contribui la dezvoltarea durabilă a unei comunități locale.

Declarațiile au fost făcute în contextul nemulțumirii sale față de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat de Comitetul Nobel norvegian.

Trump a făcut aceste comentarii în cadrul unui miting politic organizat în Port Huron, statul Michigan, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului de săptămâna viitoare.

Donald Trump atacă Norvegia și le transmite imigranților norvegieni că nu sunt bineveniți în SUA

În timpul discursului, liderul de la Casa Albă a pus în legătură imigrația cu recentele tulburări din Franța și a afirmat că Statele Unite ar trebui să primească imigranți din anumite țări, dar nu și din Norvegia.

„Pentru că nu am primit Premiul Nobel… Nu vreau pe nimeni din Norvegia”, a declarat Donald Trump, potrivit informațiilor relatate de Reuters.

Președintele american a continuat atacurile, afirmând că Norvegia a devenit o „țară de rahat”. Termenul folosit de Trump a mai fost utilizat de acesta în trecut pentru a descrie Haiti, Libia, Somalia și Yemen.

Nu există indicii că administrația Trump ar fi adoptat o nouă politică oficială care să restricționeze imigrația cetățenilor norvegieni în Statele Unite. Declarațiile președintelui au fost făcute în cadrul unui eveniment politic și nu au fost însoțite de anunțarea unor măsuri administrative concrete.

Donald Trump critică Norvegia pentru că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace

Nemulțumirea lui Donald Trump față de faptul că nu a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace nu este nouă. La începutul acestei luni, președintele american a descris decizia de a nu-i acorda distincția drept o „pată de neșters” asupra Norvegiei.

Premiul Nobel pentru Pace este acordat de Comitetul Nobel norvegian, cu sediul la Oslo. Deși instituția își desfășoară activitatea în Norvegia, aceasta este responsabilă de selectarea laureatului în conformitate cu mecanismul stabilit prin testamentul lui Alfred Nobel.

Declarațiile lui Trump au vizat astfel Norvegia în ansamblu, în contextul unei decizii luate de comitetul responsabil de acordarea premiului.

Ministerul norvegian de Externe și un reprezentant al Comitetului Nobel norvegian nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, acestea fiind transmise în afara programului obișnuit de lucru.

Norvegia, una dintre cele mai bogate țări din lume

Afirmațiile președintelui american contrastează cu indicatorii economici ai Norvegiei. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, țara scandinavă se numără printre statele cu cele mai ridicate venituri pe cap de locuitor, măsurate prin produsul intern brut pe locuitor.

În plus, fondul suveran de investiții al Norvegiei a înregistrat un profit record de 1.750 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 184,3 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2026.

Declarațiile lui Donald Trump au fost făcute în contextul campaniei politice dinaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului, dar nu au fost anunțate modificări oficiale ale politicii de imigrație în privința cetățenilor norvegieni.

Benfica ocupă primul loc, cu un indice de formare de 101,3 și 93 de jucători formați în academie. CIES Football Observatory este un grup de cercetare al Centrului Internațional pentru Studii Sportive (CIES), fondat în 1995 de FIFA, Universitatea din Neuchâtel, orașul și cantonul Neuchâtel, specializat în analiza statistică a fotbalului, inclusiv a academiilor, performanțelor jucătorilor și transferurilor.

Clasamentul CIES ia în calcul numărul de jucători formați de fiecare club care evoluează în campionatele analizate, nivelul competițional al echipelor pentru care aceștia au jucat în ultimul an, minutele disputate și vârsta fotbaliștilor, jucătorii mai tineri fiind avantajați de metodologie.

După Benfica, primele trei locuri sunt completate de formațiile argentiniene River Plate și Boca Juniors, cu 94, respectiv 93 de jucători formați. Pe locul al patrulea se află Vélez Sarsfield, urmată de Ajax Amsterdam și FC Barcelona.

În primele zece poziții mai figurează Sporting CP, formația uruguayană Defensor SC, Real Madrid și Steaua Roșie Belgrad, din Serbia.

Farul, cu 35 de fotbaliști formați în ierarhie

Farul Constanța are un indice de formare de 32,9 în raportul CIES. Din totalul de 35 de fotbaliști formați de club și luați în calcul de studiu, 12 evoluează în continuare la Farul.

Fotbaliștii formați de club au avut, în medie, 1.737 de minute disputate în meciuri oficiale în perioada analizată, iar vârsta medie a acestora a fost de 25 de ani.

Potrivit metodologiei CIES, un club este considerat formator dacă un fotbalist a petrecut acolo cel puțin trei sezoane între anii în care a împlinit 15 și 21 de ani. Prin urmare, clasificarea nu măsoară doar infrastructura sau rezultatele echipelor de juniori, ci și parcursul ulterior al jucătorilor formați.

Farul, prima academie din România în clasamentul FRF

Rezultatele studiului internațional vin în contextul în care Farul Constanța a ocupat primul loc în clasificarea academiilor de fotbal din România realizată de Federația Română de Fotbal în 2026.

Farul a obținut 92,46 de puncte, fiind urmată de Academia de Fotbal Viitorul Cluj, cu 88,56 de puncte, și Dinamo, cu 88,03 puncte. Clasificarea FRF din acest an a inclus 130 de cluburi participante la competițiile de juniori.

Potrivit federației, Farul și-a păstrat prima poziție pentru al optulea an consecutiv, de la introducerea clasamentului în 2019.

Evaluarea FRF are o metodologie diferită de cea a CIES: analizează șapte domenii, între care strategia și filosofia clubului, echipele și jucătorii, personalul tehnic și de suport, infrastructura, antrenamentele, meciurile și rezultatele.

Real Madrid, clubul care a format cei mai mulți jucători din cele cinci mari ligi europene

Real Madrid ocupă primul loc în clasamentul cluburilor care au format cei mai mulți fotbaliști ce evoluează în prezent în Premier League, La Liga, Bundesliga, Serie A și Ligue 1, cu 40 de jucători, potrivit raportului CIES.

Barcelona se află pe locul al doilea, cu 34 de fotbaliști formați, iar Manchester City completează podiumul, cu 29. Urmează clubul francez FC Rennes, cu 28, în timp ce Ajax Amsterdam și Paris Saint-Germain au câte 27 de jucători formați care evoluează în cele cinci mari campionate.

Clasamentul evidențiază și contribuția unor cluburi recunoscute pentru activitatea academiilor lor.

Athletic Club din Bilbao are 25 de jucători formați care evoluează în cele cinci mari ligi europene, dintre care 15 se află în continuare în propriul lot. Real Sociedad are 22 de fotbaliști formați care joacă în aceste campionate, iar 14 dintre ei fac parte din actuala echipă a clubului.

Analizând puțin sub 30.000 de scanări ale creierului, studiul a dezvăluit că afecțiunile de sănătate mintală pot proveni dintr-o cronologie perturbată a dezvoltării.

Potrivit The Independent, rezultatele cercetării contestă presupunerile de lungă durată despre modul în care se dezvoltă tulburările psihiatrice, sugerând că vulnerabilitatea la probleme de sănătate mintală ar putea fi pusă în mișcare de programarea genetică activă înainte de naștere.

„Te face să te gândești la momentul dezvoltării creierului, nu doar la locație, atunci când analizăm simptomele psihiatrice”, a spus Avram Holmes, neurolog.

Cum se dezvoltă cortexul frontal

În timpul copilăriei și adolescenței, stratul exterior al creierului, numit cortex cerebral, se subțiază în mod natural, pe măsură ce conexiunile neuronale neutilizate sunt reduse pentru a face funcția creierului mai eficientă.

Oamenii de știință au urmărit copiii la fiecare doi ani de la vârsta de nouă ani. Ei au descoperit că această scădere urmează unui val distinct.

Regiunile senzoriale primare, cum ar fi cortexul vizual, încep să se maturizeze în jurul vârstei de 13 ani, înaintea zonelor frontale care controlează concentrarea, planificarea și reglarea emoțională, în jurul vârstei de 16 ani.

Când cercetătorii au corelat aceste scanări cerebrale cu studiile privind sănătatea mintală, a apărut un model predictiv clar. Copiii cu un cortex mai gros în regiunile senzoriale la vârsta de nouă ani erau semnificativ mai predispuși să experimenteze anxietate și depresie până la vârsta de 13 ani, potrivit sursei citate.

„Întrebarea nu este «ce face această regiune?», ci «când se maturizează această regiune?», a explicat co-autorul studiului, Joshua Roffman, psihiatru.

Prin compararea scanărilor lor cu atlasele cerebrale, echipa a descoperit că regiunile în care grosimea corticală prezicea simptome viitoare se suprapuneau cu rețelele genetice active în uter.

Acest lucru indică faptul că dezvoltarea genetică timpurie pune bazele riscurilor pentru sănătatea mintală a adolescenților, chiar și ani mai târziu.

Experții sugerează că un cortex mai gros la sfârșitul copilăriei ar putea reflecta o plasticitate cerebrală întârziată, ceea ce îngreunează adaptarea copiilor la mediul lor.

Metoda de diagnosticare nu poate fi folosită încă în clinici

Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că aceste modele subtile nu pot fi încă utilizate în clinici pentru a diagnostica copiii în mod individual.

Deși studiul „oferă una dintre cele mai clare imagini de până acum despre modul în care cortexul se dezvoltă din copilărie până în adolescență”, Holmes a subliniat că cercetarea nu este încă „suficientă în sine pentru a prezice rezultatele bolilor” pentru un anumit copil, mai arată sursa citată.