BRAvissima, expoziția-concept despre putere și identitate feminină, poate fi acum vizitată la spațiul de artă contemporană Atelier 030202 din București.
Proiectul, conceput de artista vizuală, curatoarea și managerul cultural Luisa Tuntuc, explorează relația dintre corpul feminin, identitate și convențiile sociale, prin lucrări realizate în cei opt ani petrecuți de artistă la New York.
Inclusă în programul Nopții Albe a Galeriilor 2026, expoziția a fost inaugurată pe 2 octombrie și rămâne deschisă publicului până pe 18 octombrie 2026.
Titlul BRAvissima pornește de la un joc de cuvinte care transformă exclamația brava într-o afirmare a prezenței și valorii feminine. Aceeași abordare se regăsește în titlurile lucrărilor, care includ mesaje codificate, jocuri de cuvinte și referințe simbolice, invitând publicul să descopere sensuri dincolo de aparențe.
Expoziția reunește picturi, obiecte și instalații care alcătuiesc un discurs vizual despre feminitate și despre felul în care puterea este exercitată, negociată sau contestată.
Prezentarea la București aduce proiectul într-un context nou, deschizând posibilitatea unor interpretări și discuții legate de realitățile societății românești.
Un moment special al vernisajului a fost intervenția artistului și profesorului universitar Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Prezența sa a avut și o semnificație personală pentru Luisa Tuntuc, Petru Lucaci fiind unul dintre profesorii care i-au influențat parcursul artistic și coordonatorul lucrării sale de disertație la Universitatea Națională de Arte din București, în 2018.
Revenită recent în România după opt ani petrecuți la New York, unul dintre marile centre culturale ale lumii, Luisa Tuntuc a vorbit despre felul în care experiențele sale au influențat proiectul.
„Pentru mine, arta este o formă de narațiune vizuală, un univers alternativ prin care îmi place să provoc privitorul să privească dincolo de aparențe, să își pună întrebări și să descopere noi perspective asupra realității. În seria BRAvissima, am îmbinat două practici care îmi definesc parcursul artistic: pictura și reutilizarea creativă a materialelor textile, transformând obiecte familiare în povești vizuale cu semnificații neașteptate.
În acești opt ani, New York-ul, supranumit și The Big Apple, a fost pentru mine o sursă inepuizabilă de inspirație. M-am lăsat ispitită de acest măr uriaș și am mușcat cu poftă din înțelepciunea lui, descoperind lecții prețioase despre diversitate, libertate și acceptare. Mai presus de toate, mi-a oferit cel mai frumos dar: sentimentul de apartenență la un oraș în care fiecare își poate găsi locul. Povestea New York-ului a devenit, inevitabil, parte din propria mea poveste, iar ecourile acestei experiențe se regăsesc în multe dintre lucrările prezentate în expoziție”.
Universul BRAvissima cuprinde mai multe tipologii feminine care, dincolo de epocă, statut sau context, alcătuiesc o genealogie imaginară a feminității.
Personajele trec prin experiențe de transformare, vulnerabilitate, rezistență și afirmare, punând în legătură poveștile individuale cu o memorie colectivă a experienței feminine.
Proiectul ridică și o întrebare centrală: cum se construiește puterea, cine o exercită și cum poate fi aceasta negociată, contestată sau redistribuită?
Programul expozițieiProgram extins – NAG 2026
Program 5–18 octombrie
Luisa Tuntuc este artistă multidisciplinară, curatoare și manager cultural. Practica sa artistică folosește simbolul, umorul și cinismul pentru a construi narațiuni vizuale care încurajează introspecția și pun sub semnul întrebării prejudecățile înrădăcinate.
Artista are o pregătire interdisciplinară în comunicare, arte vizuale și management cultural. A absolvit studii de licență și master la SNSPA și Universitatea Națională de Arte din București, iar ulterior s-a specializat în Arts Management la New York University și a urmat studii de artă contemporană la Sotheby’s Institute of Art din New York.
Imaginea, publicată de NASA Earth Observatory pe 13 octombrie 2026, prezintă Spider Crater, o structură geologică neobișnuită din regiunea Kimberley, în vestul Australiei. Deși seamănă cu un păianjen gigantic imprimat în deșert, formațiunea este, în realitate, rezultatul impactului unui meteorit și al eroziunii care a modificat peisajul timp de sute de milioane de ani.
Un „păianjen” de patru kilometri, ascuns într-un crater uriașImaginea a fost realizată pe 20 septembrie 2026 de instrumentul Operational Land Imager, aflat la bordul satelitului Landsat 9, operat în cadrul colaborării dintre NASA și Serviciul Geologic al Statelor Unite.
Privit din spațiu, Spider Crater prezintă o structură ovală, cu dimensiuni de aproximativ 13 kilometri lungime și 11 kilometri lățime. În centrul acesteia se află formațiunea care i-a dat numele: un desen natural asemănător unui păianjen, cu un diametru de aproximativ patru kilometri.
Dintr-o zonă centrală pornesc mai multe creste stâncoase deschise la culoare, care se ramifică în peisajul arid asemenea unor picioare. Aceste structuri sunt alcătuite din gresie, o rocă sedimentară care a rezistat eroziunii mai bine decât straturile din jur.
Imaginea Spider Crater văzută de pe Stația Spațială Internațională.
Spider crater, Australia as seen from the International Space Station. #TakuyaOnishi #Expedition49 https://t.co/xplmMXGKPQ
— AstroNana (@ImAstroNana) September 25, 2016
Ce s-a întâmplat când meteoritul a lovit PământulPotrivit geologilor, forma neobișnuită a craterului este legată de un fenomen produs imediat după impactul meteoritului. În momentul coliziunii, energia eliberată a comprimat violent rocile din scoarța terestră.
Ulterior, terenul din centrul craterului s-a ridicat ca urmare a revenirii elastice a rocilor deformate de unda de șoc. Acest proces, cunoscut drept ridicare centrală, a creat o structură care a fost modificată treptat de eroziune.
De-a lungul a sute de milioane de ani, straturile mai puțin rezistente au dispărut, în timp ce crestele de gresie au rămas vizibile. Astfel au apărut urmele misterioase care, privite de la mare altitudine, amintește de corpul și picioarele unui păianjen.
Cercetătorii au crezut inițial că formațiunea ar putea avea origine vulcanicăOriginea Spider Crater a reprezentat mult timp o problemă pentru geologi. Timp de decenii după descoperirea formațiunii, cercetătorii au încercat să explice structura sa neobișnuită. Una dintre ipotezele analizate a fost că aceasta ar putea proveni din activitate vulcanică.
Investigațiile desfășurate la fața locului au scos însă la iveală dovezi caracteristice impacturilor cosmice. Geologii au identificat numeroase fracturi în formă de evantai, cunoscute sub denumirea de „shatter cones”.
Aceste structuri se formează atunci când unde de șoc extrem de puternice traversează rocile, fiind considerate indicii importante ale impactului unui meteorit. Fracturile au fost descoperite în întreaga zonă centrală a craterului, contribuind la confirmarea originii sale cosmice.
Craterul ar putea avea o vechime de până la 900 de milioane de aniCercetătorii au analizat ulterior în laborator cristale de cuarț și zircon afectate de șocul impactului, extrase din rocile de gresie. Aceste minerale păstrează urme ale presiunilor extreme și pot oferi informații despre direcția și unghiul sub care meteoritul a lovit suprafața Pământului.
Momentul exact al coliziunii rămâne necunoscut. Pe baza vârstei rocilor din regiune, oamenii de știință estimează că impactul s-a produs în urmă cu aproximativ 600 – 900 de milioane de ani, în Precambrianul târziu. Aceasta înseamnă că formațiunea exista cu sute de milioane de ani înainte de apariția dinozaurilor.
Imaginea publicată de NASA a fost realizată folosind date Landsat furnizate de Serviciul Geologic al Statelor Unite. Ea a fost prezentată drept imaginea zilei de 13 octombrie 2026 de NASA Earth Observatory, după ce formațiunea fusese inclusă într-un exercițiu de identificare a unor structuri geografice surprinse din spațiu.
U-BT Cluj-Napoca este descrisă de adversarii lituanieni drept o echipă obișnuită cu ritmul competițiilor europene și cu victoriile. „La Šiauliai sosește o echipă care cunoaște foarte bine atât ritmul acestui turneu, cât și gustul victoriei”, notează clubul lituanian în avancronica publicată pe site-ul său oficial.
Adversarii clujenilor îl remarcă pe americanul Javonte Smart, care are medii de 19 puncte, șapte recuperări și trei pase decisive în EuroCup, precum și cea mai mare medie de eficiență din echipa clujeană, de 25. Smart are un procentaj de 42,1% la aruncările de trei puncte, potrivit avancronicii lui Šiauliai.
Lituanienii îl evidențiază și pe estonianul Kristian Kullamäe, cu o medie de 12,5 puncte în EuroCup și 16,5 puncte în Liga Adriatică, precum și pe pivotul sârb Uroš Plavšić, înalt de 2,11 metri. Acesta are medii de 12 puncte, opt recuperări și patru pase decisive în Liga Adriatică.
BC Šiauliai revine în EuroCup în acest sezon, după o pauză de 16 ani. Ultimul său meci în competiție a fost disputat în decembrie 2010, potrivit informațiilor publicate de U-BT Cluj.
Silvășan: Scopul nostru este, evident, să câștigămLa fel ca U-BT și ca celelalte formații din Grupa B, echipa lituaniană are o victorie și o înfrângere după primele două etape. Šiauliai a debutat cu o victorie pe teren propriu, scor 74-71, împotriva echipei London Lions, apoi a pierdut în deplasare cu Skyliners Frankfurt, scor 71-79.
U-BT a pierdut în prima etapă cu Maxima Roma, scor 55-89, înainte să o învingă pe Umana Reyer Veneția, scor 98-92.
„Jucăm cu o echipă din Lituania și știm foarte bine că formațiile de acolo sunt educate și știu să joace baschet, chiar dacă nu au tot timpul cel mai bun talent. Scopul nostru este, evident, să câștigăm. Suntem cu același lot ca în ultimele două meciuri. Lipsește doar Dušan Beslać, în rest toată lumea este aptă de joc”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul principal al U-BT Cluj, potrivit site-ului oficial al clubului.
Uniunea Europeană încearcă să își asigure mai multe minerale critice din Vietnam pentru a reduce dependența de China, din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionare, potrivit unor documente interne ale UE consultate de Reuters.
Vietnamul deține zăcăminte importante de minerale critice, printre care wolfram, pământuri rare, stibiu, bismut și bauxită, din care galiul poate fi extras ca produs secundar.
Exporturile vietnameze către UE s-au limitat în mare parte la wolfram și stibiu, folosite cel mai des în industria de apărare, la fabricarea muniției și a explozibililor.
„Având în vedere necesitatea Europei de a se reînarma și de a-și reduce riscurile cât mai rapid posibil, UE nu își poate permite să ignore Vietnamul ca potențial furnizor de materii prime critice, ținând cont de rezervele sale abundente, în special de pământuri rare și wolfram”, se arată într-un document întocmit de delegația UE la Hanoi.
Raportul și un document anexat, ce datează din iunie 2026, recomandă sprijin financiar pentru industria minieră și de prelucrare din Vietnam, pentru a „menține și extinde accesul actual, în special la wolfram, bismut, stibiu și titan”.
Documentele precizează că este necesară o colaborare mai strânsă cu Vietnamul pentru a crea „o alternativă la China”, cel mai mare producător mondial de minerale critice.
Această nevoie a devenit mai importantă după ce restricțiile la export impuse de Beijing anul trecut au „perturbat lanțurile de aprovizionare europene”.
Unul dintre documentele consultate de Reuters recomandă instituțiilor UE să pregătească rezultate concrete pentru vizita liderului vietnamez To Lam la Bruxelles.
Patru oficiali europeni și vietnamezi au declarat că vizita va avea loc săptămâna viitoare, iar întâlnirile cu liderii UE sunt programate pentru 22 octombrie. Vizita nu a fost anunțată oficial.
Vizita ar urma să aibă loc imediat după reuniunea Consiliului European din această săptămână, în cadrul căreia liderii UE sunt așteptați să discute planuri pentru reducerea dependenței de bunurile și materiile prime din China.
„Comisia Europeană evaluează în prezent potențialul unei cooperări concrete cu Vietnamul în sectorul materiilor prime critice”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului UE, întrebat despre document și despre vizita lui To Lam.
În prezent, Vietnamul nu se numără printre cei 16 parteneri strategici ai Uniunii Europene în domeniul materiilor prime minerale.
Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a eliminat Vietnamul de pe lista neagră a paradisurilor fiscale. La rândul său, Hanoiul a cerut statelor membre UE să ratifice un acord de protecție a investițiilor semnat în 2019, care este încă blocat de câteva țări, inclusiv Franța.
Vietnamul a cerut, de asemenea, UE să ridice avertismentul privind sectorul său de pescuit.
Incidentul s-a produs într-un oraș de lângă Torino. Politicianul care este consilier în cadrul Primăriei, a publicat pe Facebook o glumă despre persoanele supraponderale.
„În seara asta am fost la spitalul de boli mintale. Am vrut să alerg, dar am renunțat pentru că parcul era plin de grași! Nu mergeți, pentru că alergatul îngrașă!”, a scris consilierul pe Facebook.
Nimeni nu a râs și politicianul a fost aspru criticat. Ca să stingă scandalul, consilierul a publicat un nou mesaj prin care prezintă scuze publice. Continuarea pe Mediafax Italia.
Invitatul ediției este Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Alături de realizatoarele emisiunii, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia), acesta va discuta despre viitorul proiectelor de infrastructură din România, în contextul încheierii PNRR și al schimbării surselor de finanțare.
Discuțiile vor viza stadiul proiectelor rutiere și feroviare finanțate prin PNRR, lucrările care mai pot fi decontate prin program și investițiile pentru care trebuie identificate alte surse de finanțare europeană.
În rubrica „Inside the Newsroom”, realizatoarele emisiunii vor aborda subiectul securității din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România, în contextul deteriorării situației de securitate și al atacurilor asupra navelor comerciale. La discuție va participa jurnalistul Adrian Popa, realizatorul podcastului „Frontier Defense”, difuzat pe G4Media.
Ediția se va încheia cu rubrica „Doza de optimism”, prezentată de Alina Chiță, jurnalistă la Economedia.
G4Media și Economedia realizează în parteneriat emisiunea „Harta de impact”. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) analizează în direct deciziile importante și explică modul în care acestea influențează veniturile, afacerile și carierele oamenilor.
Jurnaliști cu experiență din cele două redacții aduc în prim-plan informații și teme relevante pentru public, fie că este vorba despre salariați, liber-profesioniști sau antreprenori. În fiecare ediție, în studio ajung oameni care pot explica, din interiorul domeniului lor, schimbările care influențează economia și societatea.
Calitatea locurilor de muncă din Uniunea Europeană s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, în special în ceea ce privește salarizarea, siguranța locului de muncă și timpul de lucru, potrivit raportului „Perspectivele sociale și de ocupare a forței de muncă în Europa 2026”, publicat de Comisia Europeană.
Documentul evidențiază rolul locurilor de muncă de calitate în consolidarea unei economii europene productive și competitive.
Potrivit analizei, condițiile mai bune de muncă pot contribui la creșterea productivității prin stimularea motivației angajaților, reducerea fluctuației de personal, dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea organizării activității.
Raportul atrage însă atenția asupra unor provocări persistente, precum încetinirea creșterii ocupării forței de muncă, avansul modest al productivității și presiunile asupra veniturilor gospodăriilor generate de prețurile ridicate la energie.
Diferențe între sectoare și state membreDeși tendința generală la nivelul UE este pozitivă, calitatea locurilor de muncă variază considerabil în funcție de țară, sector și ocupație.
Raportul arată că locurile de muncă de calitate superioară sunt mai frecvente în domeniul informației și comunicațiilor, în sectorul financiar și al asigurărilor, în administrația publică, precum și în activitățile profesionale, științifice și tehnice.
Unde sunt condiții mai proasteÎn schimb, condițiile mai puțin favorabile se regăsesc mai des în serviciile de cazare și alimentație publică, în activitățile administrative și de asistență și în unele ocupații care necesită un nivel mai redus de calificare.
De asemenea, ocupațiile în care se înregistrează deficit de personal implică adesea programe de lucru atipice, o siguranță mai redusă a locului de muncă și salarii mai mici.
Comisia subliniază că îmbunătățirea condițiilor de muncă ar putea contribui la atragerea și păstrarea angajaților în domeniile în care este cea mai mare nevoie de forță de muncă.
Totodată, unele state membre au înregistrat deteriorări ale cel puțin doi indicatori privind calitatea locurilor de muncă în ultimul deceniu, în pofida progreselor generale la nivel european.
Salariile și productivitatea, strâns legateRaportul evidențiază relația dintre productivitate și evoluția salariilor.
Potrivit Comisiei, creșterea sustenabilă a salariilor depinde de capacitatea firmelor de a deveni mai productive.
În același timp, salariile mai mari, în special cele minime, pot stimula investițiile și inovarea, încurajând companiile să concureze prin eficiență și valoare adăugată, în loc să se bazeze exclusiv pe costuri reduse ale forței de muncă.
De la adoptarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, salariile minime au crescut, în special în statele membre cu niveluri salariale mai scăzute și cu o pondere mai mare a lucrătorilor remunerați la nivelul minim.
Raportul arată, de asemenea, că în 2026 salariile reale din UE sunt cu 1,4% peste nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, recuperând în majoritatea statelor membre pierderile înregistrate în 2022 și 2023.
Inteligența artificială schimbă piața munciiTehnologia și inteligența artificială pot contribui la creșterea productivității și la îmbunătățirea calității locurilor de muncă, permițând angajaților să se concentreze asupra sarcinilor cu valoare adăugată mai mare și să dobândească noi competențe.
Efectele depind însă de modul în care aceste tehnologii sunt introduse și gestionate.
Potrivit raportului, inteligența artificială ar putea reduce cererea de forță de muncă pentru unele posturi de nivel de intrare și pentru activitățile de rutină, cu posibile consecințe asupra salariilor și condițiilor de muncă.
Automatizarea distruge gândirea criticăAnaliza atrage atenția și asupra unor riscuri legate de utilizarea excesivă a instrumentelor automatizate, care ar putea slăbi gândirea critică, limita învățarea prin practică și spori nevoia de supraveghere umană.
Deși lucrătorii mai puțin experimentați pot obține câștiguri imediate importante de productivitate prin folosirea inteligenței artificiale, aceștia pot întâmpina dificultăți mai mari în identificarea erorilor, ceea ce riscă să accentueze diferențele de competențe.
În acest context, Comisia evidențiază importanța formării profesionale, a reprezentării lucrătorilor și a dialogului social.
Ocuparea forței de muncă rămâne rezilientăÎn pofida incertitudinilor economice, piața muncii din UE a rămas rezilientă în 2025. Rata ocupării forței de muncă a ajuns la 76,1%, în timp ce rata șomajului s-a menținut la un minim istoric de 6%, potrivit raportului.
Pentru 2026, Comisia estimează că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu va încetini creșterea ocupării forței de muncă, fără a o opri.
În acest context, se preconizează crearea unui număr cu aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai mic decât în scenariul de referință al analizei.
Perspectivele indică mai degrabă o încetinire a angajărilor decât o scădere bruscă a ocupării, întrucât angajatorii sunt așteptați să își păstreze o parte importantă din personal.
Comisia pregătește o lege privind locurile de muncă de calitateMai târziu în acest an, Comisia Europeană intenționează să prezinte Legea privind locurile de muncă de calitate, în urma celei de-a doua etape a consultării partenerilor sociali din UE.
Inițiativa se înscrie în eforturile europene de a răspunde provocărilor economice și sociale pe termen lung, printre care creșterea redusă a productivității, îmbătrânirea populației, deficitul de forță de muncă și tranzițiile verde și digitală.
Noul sistem permite intrarea în parcări fără emiterea unui tichet și fără plata tarifului, prin recunoașterea automată a numărului de înmatriculare.
La intrarea în parcare, camerele identifică numărul de înmatriculare și verifică dacă acesta este înregistrat în baza de date. Dacă informațiile sunt valide, bariera se deschide automat, fără alte formalități.
Cum se poate obține accesul automatizatPentru a beneficia de această facilitate, persoanele eligibile sau reprezentanții acestora trebuie să trimită un e-mail la adresa parcare.pmr@cnab.ro, cu următoarele informații: numele și prenumele beneficiarului sau ale reprezentantului legal, datele legitimației pentru persoanele cu mobilitate redusă, numărul de înmatriculare al autovehiculului și datele de contact.
Legitimația trebuie afișată în original, într-un loc vizibil, în partea din față a autovehiculului, pe întreaga durată a utilizării parcării.
De asemenea, orice schimbare a numărului de înmatriculare sau prelungire a valabilității legitimației trebuie comunicată CNAB cu cel puțin 48 de ore înainte, pentru actualizarea informațiilor din sistem.
În situațiile în care numărul de înmatriculare nu este recunoscut automat, șoferii pot utiliza interfonul de la barieră. Personalul responsabil va verifica documentele și va autoriza accesul pe loc.
Potrivit CNAB, noul sistem are ca scop reducerea formalităților și facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă în parcările celor două aeroporturi din București.
COMUNICAT
Pentru ce au fost pierdute cinci luni de criză politică? Pentru ca PSD să se întoarcă, în final, în brațele lui Ilie Bolojan? După cinci luni de acuzații, negocieri și scandaluri, Sorin Grindeanu și PSD vor bate palma cu același Ilie Bolojan pe care îl acuzau de dezastrul economic al României. Totul pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu și continuarea acelorași politici de austeritate.
AUR condamnă acest blat politic prin care PSD încearcă să își salveze interesele de partid, sacrificând din nou interesele românilor. Cinci luni de spectacol pentru a ajunge la aceeași guvernare neperformantă, cu un premier marionetă!
PSD se pregătește să devină din nou complicele politic al lui Ilie Bolojan la împovărarea românilor! După ce au criticat taxele, impozitele și măsurile de austeritate, social-democrații sunt gata să ofere voturile necesare continuării lor. Pensionarii, familiile cu venituri mici și antreprenorii vor suporta în continuare consecințele unor politici care au redus puterea de cumpărare și au sufocat economia.
Coaliția Sărăciei se reface, iar românii sunt din nou cei sacrificați! PSD și Bolojan nu oferă o schimbare de direcție, ci prelungirea unei guvernări ale cărei rezultate sunt deja resimțite de milioane de români. În loc să pună capăt crizei prin întoarcerea la votul românilor, preferă să își conserve puterea și să prelungească austeritatea și recesiunea. Cinci luni pierdute pentru a reveni la aceeași guvernare! PSD și Bolojan se împacă, iar cei care plătesc sunt românii!
Doi bărbați au fost prinși de jandarmi în timp ce încarcau în mașină 20 de puieți ai unor arbori coniferi, tăiați din aria protejată a Parcului Natural Bucegi.
Aceștia au fost prinși marți de către jandarmii montani de la Postul Peștera, din județul Dâmbovița. În timpul patrulei prin zona Dichiu, aceștia au observat două persoane care încărcau mai mulți brazi într-o mașină.
Cum ar fi acționat „tăietorii de lemne”Suspecții aveau vârstele de 27 și, respectiv, 57 de ani. Aceștia ar fi colaborat pentru a tăia ilegal 20 de puieți de molid.
Conform datelor adunate de jandarmi, cei doi ar fi tăiat toți puieții folosind doar un fierăstrău de mână. În teorie, acțiunea nu ar fi fost imposibilă, întrucât molidul are un lemn de esență moale.
Lemne pentru nuntăÎntrebați de jandarmi ce vor face cu coniferele adunate, cei doi au declarat că le vor folosi pentru organizarea unei nunți.
Mai multe studii asupra vechilor obiceiuri și tradiții din România arată că bradul adus la nuntă aduce prosperitate.
Miliardarul sud-coreean Chey Tae-won, președintele SK Group, a convenit să vândă acțiuni în valoare de 406 milioane de dolari unui fond de investiții asociat familiei lui Michael Dell, fondatorul Dell Technologies, scrie Reuters. Tranzacția, anunțată miercuri, 14 octombrie, face parte dintr-un plan mai amplu prin care omul de afaceri încearcă să obțină banii necesari pentru plata obligațiilor financiare rezultate din divorțul de fosta sa soție,
Un divorț pentru care miliardarul trebuie să strângă aproape 700 de milioane de dolariChey Tae-won a decis să vândă o parte din participația sa la SK Inc, compania care controlează unul dintre cele mai importante conglomerate industriale din Coreea de Sud. Planul prevede vânzarea unor acțiuni în valoare totală de 944 de miliarde de woni, echivalentul a aproximativ 705 milioane de dolari, pentru a finanța plata obligațiilor rezultate din divorț.
Cea mai mare parte a acestei sume urmează să provină dintr-o tranzacție cu un fond de investiții asociat familiei Dell. Potrivit documentului depus la autoritățile de reglementare, miliardarul sud-coreean a convenit vânzarea a 972.493 de acțiuni SK Inc, reprezentând 1,34% din companie. Valoarea pachetului este de 544 de miliarde de woni, aproximativ 406 milioane de dolari.
Chey Tae-wo, președintele SK Group. Sursa foto: X
Cine cumpără acțiunile de 406 milioane de dolariCumpărătorul este DFO Public Investments, L.P., un fond de investiții înregistrat în statul american Delaware. Fondul este afiliat DFO Management, structura care administrează investițiile familiei lui Michael Dell, fondatorul gigantului american Dell Technologies.
Este important de menționat faptul că acțiunile nu sunt cumpărate direct de Michael Dell și nici de compania Dell Technologies, ci de un fond asociat familiei acestuia.
Identitatea cumpărătorului a devenit publică abia acum. Într-un document anterior, SK Inc îl prezentase doar drept un investitor strategic, fără să îi dezvăluie numele. Compania precizase că investitorul a luat decizia după evaluarea competitivității SK Inc și a perspectivelor sale de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Cum va obține miliardarul restul banilorTranzacția cu fondul familiei Dell reprezintă doar o parte a planului financiar anunțat de Chey Tae-won. La începutul lunii octombrie, SK Inc a comunicat că omul de afaceri intenționează să vândă în total 1,65 milioane de acțiuni, echivalentul unei participații de 2,26%.
Din acest pachet, alte 681.431 de acțiuni, reprezentând aproximativ 0,94% din companie, vor fi vândute firmei Korea Investment & Securities. Această a doua tranzacție este evaluată la 400 de miliarde de woni, aproximativ 299 de milioane de dolari. Împreună, cele două operațiuni ar urma să îi aducă miliardarului suma de 944 de miliarde de woni prevăzută în planul de finanțare a obligațiilor rezultate din divorț.
Legătura dintre familia Dell și gigantul sud-coreean al cipurilor AITranzacția atrage atenția și prin relațiile comerciale deja existente între companiile celor două grupuri. Dell Technologies este unul dintre marii furnizori de servere pentru inteligență artificială și infrastructură pentru centre de date. SK Group controlează SK Hynix, unul dintre principalii producători mondiali de cipuri de memorie, inclusiv componente utilizate în sistemele de inteligență artificială.
Cele două companii au relații de afaceri, într-o perioadă în care cererea pentru infrastructura necesară dezvoltării AI continuă să crească. Reuters relata în luna mai că mai multe companii tehnologice globale au propus investiții în liniile de producție ale SK Hynix pentru a-și asigura aprovizionarea cu cipuri de memorie.
Tranzacția ridică și întrebări privind drepturile de votVânzarea acțiunilor a atras atenția Korea Corporate Governance Forum, o organizație independentă care monitorizează guvernanța corporativă în Coreea de Sud. Reprezentanții organizației au avertizat că, dacă Chey Tae-won și cumpărătorii au convenit să își exercite drepturile de vot în același mod, participațiile lor ar putea trebui declarate drept dețineri comune.
Potrivit organizației, această obligație s-ar aplica inclusiv în cazul unei înțelegeri informale. Nerespectarea cerințelor de raportare ar putea constitui o încălcare a legislației sud-coreene privind piețele de capital. Forumului i-a atras atenția și descrierea cumpărătorului drept investitor strategic, formulare care ar putea sugera o aliniere a intereselor între acesta și conducerea SK Inc.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că vor începe activități „masive” de explorare a resurselor de petrol, gaze și minerale din Groenlanda.
El nu a oferit alte detalii despre planurile de explorare, dar a spus că insula ar putea avea rezerve importante de petrol, potrivit Reuters.
„Există experți care susțin că volumul de petrol ușor accesibil este mult mai mare decât cel existent în aproape orice altă regiune de pe glob”, a declarat președintele american.
Luna trecută, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au semnat un acord menit să pună capăt tensiunilor provocate de amenințările repetate ale lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei, care are o poziție strategică.
„Orice viitor atac asupra Statelor Unite ar trebui să treacă prin Groenlanda, unde sistemul nostru de apărare va intercepta și distruge în mod curent drone, rachete sau orice altă formă de armament care nici măcar nu a fost încă concepută”, a scris Trump într-o postare pe platforma Truth Social.
Acordul semnat între SUA, Danemarca și Groenlanda extinde rolul armatei americane în Groenlanda, deschizând calea pentru două noi baze militare și pentru sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome” al lui Trump.
Este reafirmată totodată suveranitatea daneză și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.
Rusia se pregătește pentru posibilitatea unei confruntări militare directe cu Europa până în 2045. Această evaluare a fost publicată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), conform agenției Ukrinform.
Raportul arată că obiectivul principal al Rusiei în Europa, în prezent, este subminarea sprijinului pentru Ucraina, menținând în același timp propriile riscuri la un nivel cât mai scăzut.
Pentru a realiza acest lucru, Moscova dispune de instrumente pe care le poate utiliza mai eficient decât o invazie directă, susține agenția ucraineană. Acestea includ tactici de război hibrid, precum sabotajul, atacurile cibernetice, operațiunile de influențare, dezinformarea, incursiunile inexplicabile ale dronelor și spionajul.
Război hibrid și război clasicPotrivit SZRU, aproape 400 de ofițeri de informații ruși operează în Europa. Activitățile acestora permit Moscovei să testeze sistematic limitele toleranței altor state, încercând totodată să rămână sub pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv al NATO.
„În același timp, ar fi o greșeală să presupunem că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa. Dimpotrivă, Moscova o consideră unul dintre posibilele scenarii de conflict militar până în 2045. Șase dintre aceste scenarii sunt legate de Europa de Nord. De asemenea, sunt elaborate activ scenarii care implică Polonia și statele baltice”, a precizat serviciul de informații.
Rușii ar fi descoperit punctul vulnerabil al europenilorAnaliza mai arată că liderii ruși au nevoie de un inamic extern pentru a-și justifica politicile, a mobiliza societatea și a menține controlul asupra populației. Raportul subliniază că Rusia urmărește să submineze unitatea europeană și să discrediteze arhitectura de securitate a Europei.
Un instrument posibil este o criză regională controlată pe flancul estic al NATO. Evaluările rusești, preluate de serviciul de informații ucrainean, sugerează că statele baltice se numără printre cele mai vulnerabile puncte ale securității europene.
Un scenariu luat în calcul de ruși implică realizarea unei situații în care NATO este forțată să ia decizii rapide și interpretabile. Obiectivul nu ar fi neapărat înfrângerea militară a NATO, ci mai degrabă prezentarea Alianței ca fiind incapabilă să răspundă rapid sau să își apere membrii.
Ce spun cetățenii ruși despre strategiile liderilor lorDe asemenea, SZRU contestă ipoteza conform căreia Kremlinul își elaborează planurile fără a ține cont de opinia publică. Potrivit Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), rușii consideră Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice drept cele mai ostile țări față de Rusia.
În același timp, 61% dintre respondenți consideră că este momentul să se recurgă la negocieri, în timp ce 59% sunt de părere că Rusia ar trebui să-și intensifice acțiunile agresive în cazul în care negocierile eșuează.
Concluzia Serviciului de informații este că amenințarea rusă la adresa Europei a depășit de mult sfera unui eventual atac direct. Rusia se pregătește pentru o confruntare de durată. Prin urmare, Europa ar trebui să privească Ucraina nu ca pe un element periferic al securității sale, ci ca pe o linie a frontului indispensabilă, subliniază SZRU.
O femeie de origine iraniană a fost condamnată la pedeapsa cu moartea, în urma unei postări pe rețelele de socializare. Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra faptului că Teheranul recurge tot mai des la astfel de sanctiuni.
Peste 600 astfel de condamnări au fost făcute în ultimul an în Iran.
Cine este Najmeh AminiNajmeh Amini, femeia de 23 de ani din Iran, era studentă la contabilitate, iar acum s-ar afla după gratii în închisoarea Vakilabad, din orașul Mashhad.
Tânăra a fost condamnată la peste 12 ani de închisoare și la moarte, în două dosare diferite aflate pe rolurile a două instanțe: una revoluționară și una penală.
Ce acuzații i-au fost aduse iranienceiO sursă apropiată familiei lui Amini a declarat pentru organizația „Human Rights Activists in Iran”, cu sediul în SUA, că Amini a fost condamnată la moarte sub acuzația de „sab ol-nabi”, prin traducere însemnând „insultarea profetului”.
În cel de-al doilea dosar, ea este condamnată la 12 ani, șase luni și o zi de închisoare, iar acuzațiile includ acțiuni împotriva securității naționale și răspândirea de propagandă împotriva regimului.
Najmeh Amini a fost arestată în urma protestelor violente din ianuarie, inițiate împotriva regimului, care s-au soldat cu victime. Atunci, mii de persoane ar fi fost omorâte, în timp ce presa iraniană raporta că 50.000 de protestatari ar fi fost reținuți.
Care poate fi calea de atac. Apelul studentei din IranLuna trecută, Amini reușea să transmită din închisoare o înregistrare audio, prin care făcea apel la o intervenție internatională. Tânăra a solicitat ONU, avocaților și organizațiilor pentru drepturile omului să îi investigheze cazul.
„Nu vreau să mă transform astăzi într-o eroină. Vreau un singur lucru: să fiți vocea mea. Sunt o tânără nevinovată, cu atâtea speranțe și vise. Am părinți care mă așteaptă. O familie care, în fiecare noapte, din teama de a mă pierde, își transformă noaptea în dimineață”, a transmis Amini, din închisoarea iraniană.
Organizația Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, avertizează că, numai în acest an, au fost deja executate peste 600 de persoane. Militanții pentru drepturile omului mai atrag atenția că autoritățile iraniene recurg din ce în ce mai des la pedeapsa capitală pentru a instaura frica și a opri disidența.
Angajatul, identificat ca fiind un cetățean saudit în vârstă de 35 de ani, pe nume Abdulrahman Alfozan, a fost arestat vineri, la o săptămână după ce producătorul ChatGPT a descoperit un dispozitiv de înregistrare audio ascuns într-o sală de conferințe a companiei, potrivit unei plângeri penale depuse la un tribunal federal din San Francisco, potrivit AP.
Plângerea nu a identificat compania, dar aceasta a confirmat într-o declarație separată că a descoperit un „dispozitiv de înregistrare sofisticat care era ascuns într-unul dintre birourile noastre”, a raportat compania către FBI și l-a concediat pe angajat.
„Am folosit modelele noastre pentru a înțelege dispozitivul și de unde provenea, identificând faptul că un anumit angajat îl plantase cu câteva zile mai devreme. Am sesizat problema FBI-ului și suntem recunoscători agenților și procurorilor care au acționat rapid pentru a efectua o arestare. Ancheta FBI este în desfășurare și vom continua să le sprijinim munca”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI.
A folosit tehnologie de ultimă generațiePlângerea nu detaliază ce ar fi vrut angajatul să facă cu comunicațiile captate, dar compania a declarat că dispozitivul era sofisticat, conceput pentru a evita detectarea și dispunea de capacități avansate de criptare și monitorizare audio. OpenAI a declarat că are dovezi că angajatul plănuia să plaseze alte dispozitive de ascultare în alte părți ale clădirii de birouri în scopul înregistrării ședințelor.
„Această presupusă tentativă a unui cetățean saudit de a fura comunicații sensibile de la OpenAI a fost luată extrem de în serios. Furtul de proprietate intelectuală care implică tehnologie de superinteligență de ultimă generație reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității noastre naționale”, a declarat procurorul general Todd Blanche într-un comunicat publicat pe X.
Alfozan a apărut pentru prima dată în instanță marți, fiind acuzat de utilizarea sau încercarea de a utiliza un dispozitiv electronic, mecanic sau de altă natură pentru a intercepta comunicațiile orale. El urmează să se întoarcă în instanță pe 19 octombrie.
China și Coreea de Nord urmează să inaugureze podul peste râul Yalu, anunță agenției chineză Xinhua citată de Al Jazeera.
Obiectivul va fi inaugurat joi după mai multe amânări. China a finalizat partea sa a podului în 2014, sperând să stimuleze schimburile comerciale. Totuși, Coreea de Nord a amânat lucrările ani de zile din motive politice. Relațiile dintre China și Coreea de Nord s-au deteriorat după ce Beijingul a susținut sancțiunile ONU impuse ca urmare a testelor nucleare ale Phenianului.
De asemenea, primul pod care leagă Rusia de Coreea de Nord a fost inaugurat la începutul acestei luni.
Relațiile dintre China și Coreea de NordExporturile Chinei către Coreea de Nord au atins anul trecut cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, însumând 2,3 miliarde de dolari, o creștere de 25% față de anul precedent. Președintele chinez Xi Jinping a fost primit la Phenian în luna iunie, pentru prima dată din 2019.
Începând cu 2018, Beijingul a încercat să refacă legăturile cu Phenianul, care, în aceeași perioadă, începuse și o scurtă perioadă de îmbunătățire a relațiilor cu Washingtonul.
Relația dintre China și Coreea de Nord s-a consolidat în timpul Războiului din Coreea. În 1961, cele două țări au semnat Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, acesta rămânând singura alianță militară oficială a Chinei. Tratatul conține o clauză de apărare reciprocă prin care fiecare parte se angajează să o ajute pe cealaltă în cazul în care aceasta este supusă unui atac armat.
Deși China a fost principalul partener diplomatic și protector al Coreei de Nord timp de decenii, relațiile s-au tensionat după ce, în 2017, Beijingul a susținut înăsprirea sancțiunilor împotriva Phenianului din cauza programului său de înarmare nucleară. Coreea de Nord nu a reluat încă eliberarea vizelor turistice pentru cetățenii chinezi, care, în trecut, reprezentau majoritatea vizitatorilor străini ai țării.
Coreea de Nord, între Rusia și ChinaAnaliștii afirmă că relația tot mai strânsă dintre Coreea de Nord și Rusia a redus dependența țării față de Beijing. Coreea de Nord și Rusia au semnat un tratat de parteneriat strategic cuprinzător în 2024, care include o prevedere privind apărarea reciprocă.
Legăturile militare și politice dintre cele două țări s-au consolidat considerabil, Coreea de Nord trimițând mii de militari să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Recent, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a exprimat și el interesul de a repara relațiile cu Phenianul.
Discuțiile sale cu liderul nord-coreean Kim Jong Un s-au încheiat brusc în 2019. În cadrul celui de-al doilea mandat, Trump a evocat posibilitatea unei noi întâlniri cu Kim, dar nu a fost stabilită nicio întrevedere oficială.
Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, își propune să deschidă toate grupurile de negociere rămase pentru aderarea Ucrainei la UE până la sfârșitul mandatului său, a declarat marți, ministrul irlandez de stat pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne.
Acesta a făcut declarațiile în cadrul unei conferințe de presă organizată la Luxemburg, după cea de-a patra conferință interguvernamentală privind aderarea Ucrainei la UE.
„Obiectivul ambițios al președinției este deschiderea grupurilor rămase”, a declarat Byrne, citat de Interfax-Ukraine. „Și ucrainenii au depus eforturi enorme pentru deschiderea acestor grupuri, așa că vom continua să colaborăm activ cu statele membre”, a adăugat oficialul irlandez, conform Kyiv Post.
Uniunea Europeană a deschis oficial marți încă două grupuri de negociere, după ce decizia fusese aprobată luni, 12 octombrie, de toate cele 27 de state membre.
Acordul a venit la câteva ore după ce Ucraina a adoptat o lege privind educația minorităților, cerută de Ungaria în schimbul ridicării dreptului de veto care blocase procesul de aderare timp de mai multe luni.
Ce presupun noile grupuri de negociereÎn total, există șase grupuri de negociere care stabilesc reformele juridice și instituționale pe care Ucraina trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a adera la UE.
Grupul 2, dedicat pieței interne, acoperă libera circulație a bunurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalului, precum și normele europene privind concurența, serviciile financiare, dreptul societăților comerciale și protecția consumatorilor.
Grupul privind competitivitatea și creșterea incluzivă include domenii precum fiscalitatea, politica economică și monetară, industria, transformarea digitală, ocuparea forței de muncă, educația, cercetarea și domeniul vamal, potrivit Consiliului European.
Deschiderea celor două grupuri a avut loc după mai multe luni de blocaj. Ungaria s-a opus de patru ori deschiderii grupurilor 2 și 3, ultimul refuz fiind înregistrat pe 8 septembrie.
Thomas Byrne a spus că unele state membre sunt în continuare rezervare în ceea ce privește următorii pași ai procesului de aderare.
„În unele cazuri, statele membre ridică anumite probleme care trebuie soluționate”, a declarat acesta, precizând că echipa sa a colaborat cu Ucraina și cu CE pentru a răspunde fiecărei situații.
Ucraina mai are de deschis două grupuri de negociereUcraina și Republica Moldova au deschis Grupul 1, „Fundamentele”, pe data de 15 iunie, și Grupul 6, „Relații externe”, pe data de 14 iulie.
Negocierile de aderare cuprind 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice.
După deschiderea oficială a grupurilor 2 și 3, marți, au mai rămas două grupuri de negociere: Grupul 4, privind agenda verde și conectivitatea durabilă, și Grupul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.
Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Cențov, a spus că țara se așteaptă ca progresele sale să fie evaluate de UE pe baza meritelor, adăugând că ambele grupuri pot fi deschise până la sfârșitul acestui an.
„Nu vedem niciun obstacol în calea realizării acestui lucru până la sfârșitul anului și așteptăm cu interes discuții aprofundate cu Comisia Europeană și cu statele membre în cadrul procesului de negociere, pentru a găsi soluții echilibrate, chiar și în domenii specifice precum agricultura”, a afirmat Cențov.
Dispute privind accesul produselor agricole ucrainene pe piața UEComisia Europeană a propus în trecut limitarea accesului Ucrainei la subvențiile agricole și la piețele europene pentru produsele sensibile, inclusiv după aderare. Propunerea a fost respinsă marți, 5 octombrie, de ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki.
La aceeași conferință de presă de marți, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus că Ucraina va fi integrată în politica agricolă a UE printr-un model special.
Potrivit acesteia, exporturile ucrainene de cereale vor continua să fie direcționate în principal către piețele tradiționale din Africa de Nord, Asia și Orientul Mijlociu, nu către piața europeană.
Condițiile exacte urmează să fie stabilite de statele membre în cadrul negocierilor pentru Grupul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.
Avertismentul, publicat luni, 12 octombrie, a provocat reacții în comunitatea experților în securitate cibernetică. Unii consideră rezultatele îngrijorătoare, în timp ce alții susțin că riscurile prezentate sunt încă ipotetice, potrivit Reuters.
Cum ar putea inteligența artificială să se răspândească singură pe internetCercetătorii Anthropic au analizat posibilitatea ca modelele AI să funcționeze pe dispozitive ieftine, conectate la internet, fără infrastructura informatică puternică utilizată în mod obișnuit. Experimentele au arătat că modele de dimensiuni medii, cu cel mult 30 de miliarde de parametri, pot îndeplini deja multe dintre sarcinile individuale necesare autoreplicării.
Una dintre soluțiile testate presupune utilizarea simultană a mai multor dispozitive cu putere de calcul redusă, astfel încât acestea să funcționeze împreună. În cercetarea publicată de Anthropic, un model AI de 26 de miliarde de parametri a fost rulat distribuit pe 15 dispozitive Android TV, fiecare costând aproximativ 55 de dolari.
Într-un experiment, un model AI a reușit să coordoneze propagarea unui alt model. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels
Într-un experiment separat, realizat într-o rețea virtuală controlată, un model AI a reușit să coordoneze propagarea unui alt model către opt noduri disponibile, în patru dintre cele cinci teste. Aceste rezultate nu înseamnă că un sistem AI s-a răspândit deja autonom pe internet. Testele au demonstrat doar anumite componente tehnice ale unui asemenea proces.
De ce un AI care se copiază singur ar fi greu de opritAnthropic avertizează că un sistem capabil de autoreplicare ar putea prelua controlul asupra unor dispozitive conectate la internet și le-ar putea utiliza pentru a-și extinde capacitatea de calcul. Într-un asemenea scenariu, televizoarele inteligente, camerele de supraveghere sau alte echipamente insuficient securizate ar putea deveni resurse pentru funcționarea modelului.
Dispozitivele compromise ar putea forma o rețea de tip botnet, coordonată de inteligența artificială și utilizată inclusiv pentru automatizarea atacurilor cibernetice. Problema principală ar fi lipsa unui punct central de control.
„Un asemenea sistem autoreplicant ar fi dificil de oprit, deoarece nu există un punct central care să poată fi dezactivat”, avertizează Anthropic. Compania ia în calcul și posibilitatea ca un astfel de sistem să încerce să acceseze infrastructuri informatice mai puternice, inclusiv centre de date, pentru a-și extinde capacitățile. Aceste scenarii reprezintă riscuri analizate de cercetători, nu atacuri despre care s-a demonstrat că au avut loc.
Părerile sunt împărțite. Unii consideră avertismentul exageratCiaran Martin, fost director al Centrului Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie, consideră că rezultatele nu justifică automat un scenariu de criză. Acesta a declarat pentru Reuters că demonstrarea funcționării unui model AI pe televizoare ieftine nu reprezintă, în sine, o amenințare majoră.
Martin a descris cercetarea drept interesantă din punct de vedere tehnic, dar a sugerat că prezentarea riscurilor conține și o doză de exagerare din partea companiei. Alți specialiști sunt mai îngrijorați.
Ciaran Martin, fost director al Centrului Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie. Sursa foto: Youtube/ Blavatnik School of Government
Zhengxiong Li, profesor asistent de informatică și inginerie la Universitatea Colorado Denver, a explicat că un model AI capabil să se comporte asemenea unui vierme informatic ar putea găsi singur modalități de a compromite dispozitive. Dacă ar funcționa pe numeroase echipamente fără să depindă de un serviciu central, oprirea sa ar deveni considerabil mai dificilă.
Ar putea apărea un asemenea sistem până la sfârșitul anului 2026?Anthropic estimează că, dacă modelele AI mai mici continuă să evolueze în ritmul observat până acum, acestea ar putea dobândi capacitățile necesare autoreplicării autonome până la sfârșitul anului. Totuși, compania nu a demonstrat încă funcționarea fiabilă a întregului proces într-un mediu real, necontrolat.
Jessica Ji, cercetătoare la Centrul pentru Securitate și Tehnologii Emergente al Universității Georgetown, consideră că scenariul trebuie analizat ca o posibilitate, nu ca o predicție sigură. Potrivit acesteia, evoluțiile recente ale inteligenței artificiale justifică studierea riscului, dar probabilitatea apariției unui asemenea sistem rămâne necunoscută.
Avertismentul Anthropic continuă o serie de declarații privind riscurile dezvoltării accelerate a AI. Luna trecută, directorul general al companiei, Dario Amodei, a evocat posibilitatea ca, în următorul an sau chiar mai devreme, un sistem AI să poată controla o rețea persistentă de dispozitive compromise, răspândită pe internet.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
2014 a fost un an important atât pentru politica românească, cât și pentru sport. Alegerile prezidențiale au adus o schimbare la Cotroceni, în timp ce Simona Halep a devenit una dintre principalele figuri ale sportului românesc, ajungând în premieră într-o finală de Grand Slam.
Pentru MEDIAFAX, 2014 a fost un an în care agenția a urmărit permanent evenimentele care au dominat agenda publică, de la campania și alegerile prezidențiale până la performanțele Simonei Halep. Informațiile transmise de jurnaliștii MEDIAFAX au fost preluate și citate de presa scrisă din țară, confirmând încă o dată rolul agenției ca sursă importantă pentru publicațiile tipărite și online.
Alegerile prezidențiale din 2014: Prima victorie electorală a unui candidat din afara nucleului politic tradițional postcomunistAlegerile prezidențiale au avut loc în luna noiembrie 2014 și au fost dominate de confruntarea dintre premierul de atunci, Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale (ACL).
MEDIAFAX a urmărit competiția electorală încă dinaintea începerii oficiale a campaniei, inclusiv prin monitorizarea sondajelor de opinie și a prezenței candidaților în mass-media.
Pe 25 iulie 2014, MEDIAFAX scria că Victor Ponta și Klaus Iohannis ocupau primele două poziții în preferințele alegătorilor, cu o diferență de aproximativ 10 procente între ei. În același timp, jurnaliștii agenției observau că distanța dintre cei doi se reducea în scenariul unui eventual tur al doilea.
O femeie trece prin fata unor panouri electorale, cu candidatii la Presedintie, Klaus Iohannis si Elena Udrea, in Bucuresti,vineri, 31 octombrie 2014. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
În august, MEDIAFAX Monitorizare a realizat o analiză privind aparițiile în mass-media ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale. Analiza a fost preluată, între altele, de Gazeta de Nord-Vest, în ediția din 19 august 2014.
„Premierul Victor Ponta conduce în topul aparițiilor în media, cu un total de 7.431 de apariții, fiind urmat de Klaus Iohannis – 4.773 de apariții și de Cristian Diaconescu – 1816 apariții, relevă o analiză realizată de Mediafax Monitorizare”, scria Gazeta de Nord-Vest, citând analiza MEDIAFAX.
După desemnarea candidaților de către principalele partide, a început etapa depunerii candidaturilor. Klaus Iohannis, candidatul ACL, anunța că a strâns 2,2 milioane de semnături pentru candidatura sa.
„Acum a venit vremea faptelor, oamenii mă cunosc. Sunt mai puţin un om al vorbelor şi mai mult un om al faptelor. Vreau să candidez pentru a face altfel de politică în ţara noastră. Mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni, pentru România. Eu nu am în spate niciun fel de grupuri de interese, niciun fel de trusturi, niciun fel de instituţii. Eu am în spate echipa Alianţei Creştin Liberale şi cele peste două milioane două sute de mii de alegători care au semnat pentru mine”, a spus Iohannis la acel moment, după ce și-a depus candidatura, potrivit relatărilor MEDIAFAX.
Campania electorală și noua putere a mediului onlineÎn campania pentru primul tur, candidații la Președinție nu au participat la dezbateri electorale comune, însă confruntarea politică s-a mutat tot mai mult și în mediul online.
Totuși, MEDIAFAX a urmărit inclusiv modul în care principalii candidați comunicau cu alegătorii prin rețelele sociale. O monitorizare publicată la 21 octombrie 2014 arăta că mesajele lui Victor Ponta de pe Facebook ajungeau, în valori absolute, la cel mai mare număr de simpatizanți. Raportat însă la numărul de fani, mesajele lui Klaus Iohannis și ale Monicăi Macovei aveau o eficiență mai mare, potrivit analizei MEDIAFAX.
În primul tur, desfășurat pe 2 noiembrie, Victor Ponta s-a clasat pe primul loc, cu 40,44%, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 30,37%. Cei doi au intrat în turul al doilea. Pe următoarele poziții s-au clasat Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei și Dan Diaconescu.
Alegerile au fost marcate și de mobilizarea puternică a românilor din diaspora. În mai multe capitale europene s-au format cozi la secțiile de votare, iar numeroși români nu au reușit să voteze înainte de închiderea urnelor.
Jurnal Bihorean relata, în ediția din 4 noiembrie 2014, citând informațiile MEDIAFAX, că numeroși români nu au reușit să voteze la Londra după închiderea secțiilor. La Paris, câteva zeci de persoane care așteptaseră ore întregi au forțat intrarea în Ambasada României, în încercarea de a-și exprima opțiunea electorală.
„O parte dintre persoane au intrat cu forţa, duminică seară, în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, vor putea vota”, a scris Jurnal Bihorean pe 4 noiembrie 2014, citând MEDIAFAX.
Iohannis și Ponta, față în față înaintea turului al doileaÎnaintea celui de-al doilea tur, după mai multe încercări de organizare a unei confruntări, Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat la două dezbateri televizate, la Realitatea TV și B1 TV.
MEDIAFAX a urmărit declarațiile celor doi și a relatat despre prima dezbatere, desfășurată la Realitatea TV.
„Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA”, a scris MEDIAFAX după o monitorizare a primei dezbateri.
Cea de-a doua confruntare, transmisă de B1 TV, a fost urmărită de MEDIAFAX în regim de live text. Printre temele discutate de cei doi candidați s-au aflat justiția, instituțiile-cheie ale statului și reorganizarea Parlamentului.
Finala prezidențială a fost marcată, cu două zile înainte de ziua votului, și de manifestații în marile orașe din țară, inclusiv în București, unde participanții cereau un vot corect în turul 2 al prezidențialelor.
MEDIAFAX relata, pe 14 noiembrie, că manifestanții veniți în Piața Universității au scandat mesaje precum „Plagiatorul ne fură viitorul” și „Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”.
Turul al doilea: răsturnarea rezultatului din primul turPe 16 noiembrie, românii au fost chemați din nou la urne. Prezența la vot a fost cu aproximativ 10% mai mare decât în primul tur, iar rezultatul a schimbat radical raportul dintre cei doi candidați.
Înaintea anunțării rezultatelor finale, exit-poll-urile indicau o cursă extrem de strânsă.
„EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE: Klaus Iohannis şi Victor Ponta, la diferenţe foarte mici în cele 5 sondaje. Ambii sunt lideri în câte 2 sondaje şi la egalitate în ultimul”, titra MEDIAFAX în seara zilei de 16 noiembrie, după închiderea urnelor.
În aceeași seară, în mai multe orașe din țară au avut loc manifestații în semn de solidaritate cu românii din diaspora care nu reușiseră să voteze în primul tur. Corespondenții MEDIAFAX din Iași, Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara au transmis informații despre protestele și numărul participanților.
Klaus Iohannis a mers inclusiv în Piața Universității din București, unde a fost primit cu aplauze de participanții la manifestație.
În cele din urmă, Klaus Iohannis a obținut 54,43% dintre voturi, în timp ce Victor Ponta a obținut 45,57%.
Victoria lui Iohannis a fost prezentată de presa internațională drept o surpriză, iar MEDIAFAX a reunit reacțiile din presa străină într-un material amplu publicat pe 17 noiembrie.
„Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriză câştigând scrutinul prezidenţial din România, a reuşit să convingă electoratul pledând pentru o Românie «normală», liberă de corupţie”, scria, la momentul respectiv, într-un material cu titlul „Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit preşedinte”.
Și presa germană a relatat, în ediţiile online, despre victoria lui Iohannis la alegerile prezidenţiale, notând că succesul acestuia reprezintă „o surpriză”, a mai relatat MEDIAFAX, fiind citat de ziarul Jurnal Bihorean în ediția din 18 noiembrie 2014.
După confirmarea rezultatului, MEDIAFAX a publicat și o biografie a celui care urma să devină noul șef al statului.
„Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat- localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014”, a relatat MEDIAFAX pe 17 noiembrie 2014, într-un amplu material dedicat lui Iohannis.
Victoria lui Iohannis a însemnat încheierea perioadei în care Traian Băsescu ocupase funcția de președinte și instalarea unui nou șef al statului. Iohannis a fost validat de Curtea Constituțională pe 21 noiembrie 2014, pentru un mandat de cinci ani.
Simona Halep, în finală la Roland Garros și în semifinalele de la Wimbledon2014 a fost însă un an important și pentru sportul românesc. Simona Halep a făcut atunci unul dintre cele mai importante salturi ale carierei sale, ajungând pentru prima dată într-o finală de Grand Slam.
La Roland Garros, Halep a trecut de mai multe adversare și a ajuns până în ultimul act al turneului de la Paris, unde a întâlnit-o pe Maria Sharapova. Meciul a fost unul extrem de disputat: Sharapova s-a impus cu 6-4, 6-7, 6-4, după un duel de trei seturi. Roland Garros notează că aceasta a fost prima finală feminină de la Paris în trei seturi din 2001.
Pentru Halep, chiar dacă trofeul i-a revenit Sharapovei, finala din 2014 a reprezentat confirmarea că intrase în elita tenisului mondial.
În același an, Simona Halep a ajuns în semifinalele de la Wimbledon. La acel moment, românca era cap de serie numărul 3 și a trecut de Teliana Pereira, Lesia Tsurenko, Belinda Bencic, Zarina Diyas și Sabine Lisicki.
În semifinale, Halep a întâlnit-o pe canadiana Eugenie Bouchard. Halep a pierdut în două seturi, 6-7, 2-6, iar Bouchard a mers în finală.
MEDIAFAX, în mijlocul unui an care a schimbat România2014 a fost, pentru România, anul unei schimbări politice la Cotroceni și al afirmării internaționale a unei sportive care avea să devină una dintre cele mai cunoscute reprezentante ale sportului românesc.
Pentru MEDIAFAX, a fost un an de breaking news, monitorizări, transmisii în timp real și materiale ample, într-o perioadă în care mediul online devenea tot mai important pentru modul în care publicul primea informația.
Agenția a urmărit alegerile prezidențiale de la primele sondaje și depunerea candidaturilor până la dezbaterile dintre finaliști, votul din diaspora, protestele din marile orașe, rezultatele finale și reacțiile internaționale. Informațiile și analizele MEDIAFAX au fost preluate și citate de ziarele locale, confirmând rolul agenției de sursă pentru presa din România.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, în timp real, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Anul trecut, 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv la nivel mondial, dar asta înseamnă o scădere de 15% față de 2024, conform acestui studiu realizat de colectivul Forest Declaration Assessment, care reunește oameni de știință, ONG-uri și grupuri de experți, potrivit Le Figaro.
O cifră „încurajatoare” și „arată că progresul este posibil”, a declarat Erin Matson, expertă la Climate Focus și coautoare a raportului, în timpul unei prezentări de presă. „Dar, deocamdată, 2025 reprezintă o excepție, nu o nouă traiectorie”, a adăugat ea.
Exploatarea materiilor prime agricole sau minerale rămâne principala cauză a defrișărilor sau a degradării pădurilor.
Relativa îmbunătățire a situației de anul trecut este, însă, rezultatul unei limitări a extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian și, mai general, al unei situații mai favorabile în America Latină.
Actualul președinte brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, a încurajat într-adevăr protejarea pădurilor. Adversarul său, Flavio Bolsonaro, este însă favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie.
„Nu am obținut această reducere a defrișărilor prin sacrificarea producției agricole sau a dezvoltării economice”, subliniază Ane Alencar de la Institutul Amazonian de Cercetare a Mediului (IPAM) din Brazilia. Aceasta ar putea descuraja puternicul sector agroalimentar brazilian să încerce să inverseze tendința, chiar dacă Lula pierde alegerile prezidențiale, speră ea.
Autorii studiului se tem că progresele recente ar putea fi amenințate și de noii lideri din Columbia sau Peru.
Situația s-a degradat în AfricaÎn ciuda îmbunătățirii generale a situației la nivel mondial, situația s-a deteriorat anul trecut în bazinul Congo, unde defrișările au ajuns la 2,4 milioane de hectare, un nivel comparabil pentru prima dată cu cel din America Latină.
Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, deplânge „un dezastru” .
„Aspectul economic pare să aibă întotdeauna prioritate în gestionarea pădurilor din Africa Centrală, cu exploatarea pentru cherestea sau conversia pădurilor pentru alte activități economice, cum ar fi industria agricolă sau minieră”, deplânge el.
Degradarea pădurilor, adesea primul pas înaintea defrișărilor definitive, a progresat și în Africa anul trecut și a scăzut cu 34% la nivel global, după un 2024 marcat de numeroase incendii.
Mai mult, în ciuda încetinirii înregistrate în 2025, lumea încă se abate de la traiectoria corectă de eliminare a defrișărilor până în 2030, un angajament asumat de peste 140 de lideri la conferința internațională privind clima COP26 de la Glasgow.
Precauți în privința viitoruluiPentru a îndeplini acest angajament, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ 1 milion de hectare pe an, ceea ce este departe de tendința din ultimii ani.
Autorii studiului rămân, de asemenea, precauți în privința viitorului, menționând că fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, care este în desfășurare, ar putea intensifica „riscurile de secetă și incendii” în pădurile tropicale.
„Efectele acestui fenomen El Niño sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendii uriașe ard de săptămâni întregi”, a remarcat Erin Matson. Prin urmare, o reducere suplimentară a defrișărilor la nivel global, similară cu cea din 2025, i se pare „puțin probabilă” în acest an.
