MediaFax.ro

Membrii Hamas care se ascund în Rafah, zona din sudul Gazei controlată de Israel, nu vor renunța la luptă și nu se vor preda. Anunțul a fost făcut duminică de aripa armată a grupării.

Surse apropiate negocierilor au spus joi pentru Reuters că militanții ar putea preda armele în schimbul permisiunii de a pleca în alte părți ale Gazei.

Potrivit unui oficial egiptean din domeniul securității, Egiptul a propus ca militanții rămași în Rafah să predea armele autorităților egiptene, scrie Jerusalem Post.

De asemenea, ei ar fi fost încurajați și să ofere informații despre tunelurile din zonă, pentru ca acestea să poată fi distruse.

Brigăzile Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au acuzat Israelul că este vinovat pentru situația actuală și au spus că membrii lor doar se apără.

„Inamicul trebuie să știe că conceptul de predare și predare nu există în dicționarul Brigăzilor Al-Qassam”, a spus gruparea.

Propunerea de dezarmare susținută de SUA

Trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, a declarat joi că propunerea care vizează aproximativ 200 de luptători ar putea fi începutul unui proces de dezarmare a Hamas în Gaza.

Brigăzile Al-Qassam nu au comentat direct despre discuțiile privind Rafah, dar au avertizat că situația ar putea distruge armistițiul.

„Îi punem pe mediatori înaintea responsabilităților lor, iar aceștia trebuie să găsească o soluție pentru a asigura continuarea armistițiului și a împiedica inamicul să folosească pretexte subțiri pentru a-l încălca și a exploata situația pentru a viza civili nevinovați din Gaza”, a declarat grupul.

Al-Sharaa s-a întâlnit cu Donald Trump în Arabia Saudită în luna mai, unde Trump a anunțat că va ridica sancțiunile impuse de zeci de ani.

Cei doi se vor întâlni din nou luni la Washington, unde se așteaptă ca Siria să se alăture oficial coaliției conduse de SUA împotriva grupării Statul Islamic. Al-Sharaa a sosit în SUA sâmbătă, înaintea întâlnirii, potrivit mass-media de stat siriană citată de AP.

În afară de acest acord, al-Sharaa va profita de vizită pentru a solicita eliminarea completă a sancțiunilor rămase impuse țării sale.

Consilierul media al lui Al-Sharaa, Ahmad Zeidan, a declarat pentru postul de televiziune saudit Al Arabiya că problema „principală” de pe agenda președintelui la Washington este solicitarea abrogării Legii Caesar, care a impus sancțiuni severe pentru încălcările drepturilor omului comise de guvernul și forțele de securitate ale lui Assad.

Sancțiunile Caesar sunt în prezent suspendate prin ordin prezidențial, dar abrogarea permanentă va necesita un vot al Congresului.

Ridicarea sancțiunilor impuse Siriei

Trump a declarat că a luat măsuri pentru ridicarea sancțiunilor impuse Siriei „pentru a le da o șansă să lupte, și cred că (al-Sharaa) face o treabă foarte bună până acum”. „Este o zonă dificilă și el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el și s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește Siria”.

Joi, Consiliul de Securitate al ONU a votat ridicarea sancțiunilor împotriva lui al-Sharaa și a ministrului său de interne, iar SUA i-a eliminat apoi de pe lista „teroriștilor globali desemnați special”.

Senatorii au avansat o abrogare a Legii Caesar printr-un proiect de lege anual privind autorizarea apărării, dar legislația finală este în curs de negociere cu Camera Reprezentanților, unde unii republicani de vârf vor să impună condiții.

Trimisul special al SUA, Tom Barrack, a declarat că Siria se va alătura „sperăm” în curând coaliției formate din aproximativ 80 de țări care luptă pentru a preveni renașterea IS.

Un oficial al administrației Trump a declarat că Al-Sharaa este de așteptat să semneze un acord de aderare la coaliție în timpul vizitei sale. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a refuzat să comenteze când a fost întrebată despre această posibilitate.

Un alt oficial american care cunoaște situația a declarat că, deși forțele siriene luptă deja împotriva IS, aderarea lor oficială la coaliție va fi o „piatră de hotar” și va permite forțelor americane să colaboreze mai strâns cu sirienii.

În ultima săptămână, drone au fost observate deasupra aeroporturilor și bazelor militare din Belgia, provocând perturbări majore în întreaga Europă în ultimele luni.

Richard Knighton, șeful forțelor armate britanice, a declarat pentru BBC că omologul său belgian a solicitat asistență și că echipamentele și personalul sunt în curs de a fi trimise.

„La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul apărării și cu mine am convenit să trimitem personalul și echipamentele noastre în Belgia pentru a-i ajuta”, a spus el, fără a da detalii despre tipul de echipamente care vor fi trimise sau numărul de persoane implicate.

Knighton a spus că nu se știe încă cine se află în spatele aparițiilor dronelor, dar a menționat că Rusia a fost implicată într-un model de „război hibrid” în ultimii ani.

Rusia a negat orice legătură cu incidentele, potrivit Reuters.

Dronele zărite deasupra aeroporturilor care deservesc capitala, Bruxelles, și Liege, în estul țării, au forțat devierea multor avioane care soseau și aterizarea unor avioane care urmau să decoleze marți.

Observarea dronelor a forțat, de asemenea, închiderea temporară a aeroporturilor din mai multe țări, inclusiv Suedia, joi.

Ministrul german al apărării a sugerat vineri o legătură între recentele incidente cu drone din Belgia și discuțiile privind utilizarea activelor rusești înghețate, deținute de instituția financiară belgiană Euroclear, pentru a finanța un împrumut mare către Ucraina.

„Cred că trebuie să folosim orice ocazie și mai ales unele comemorative, cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înșine și celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înșine. Și cred că prea des în modul în care noi percepem istoria insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 și toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate”, a spus Nicușor Dan, la aducerea în țară a rămășitelor pământești ale domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei.

Construcția României moderne a început înainte de ianuarie 1859, susține șeful statului.

„Câteva decizii importante pe care domnitorul Ghica fie le-a inițiat, fie a participat: abolirea cenzurii, inițierea unor unități medicale specializate, maternitatea, înființarea școlii de ingineri de drumuri și construcții, reforme sociale îndrăznețe, abolirea robiei țiganilor, înființarea jandarmeriei”, a mai spus președintele.

El spune că trebuie „să începem și să avem o privire mai senină și mai dreaptă asupra trecutului”.

„Mă întorc din nou la modul în care receptăm istoria, pentru că suntem încă sub influența modului în care regimul comunist ne-a predat, ne-a influențat modul în care percepem istoria și ne-a împiedicat cumva să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă. Într-o anumită perioadă aceștia au fost numiți dușmani ai poporului. Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului. (…) Cred că trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societății românești de azi. (…) Sunt convins că putem azi să începem și să avem o privire mai senină și mai dreaptă asupra trecutului, din care să știm să culegem învățăturile cele mai bune despre viitor”, a mai spus Nicușor Dan.

Sicriul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, repatriat la 168 de ani de la moartea sa, va fi depus luni la Muzeul Vrancei din Focșani.

Primăria Focșani a anunțat că orașul va fi una dintre opririle simbolice ale cortegiului funerar. De la ora 14.00, în Piața Unirii din Focşani, este programat un ceremonial militar și religios pentru a aduce un ultim omagiu Domnului Moldovei.

„Municipiul Focșani a fost ales datorită legăturilor istorice cu familia domnului – aici trăiește descendentul său, Mihai Ghica, dar și a însemnătății deosebite pe care o are acest oraș în istoria națională și în tradiția Jandarmeriei Române”, transmite primăria.

Evenimentul va fi marcat de prezența Gărzii de Onoare și a Drapelului de Luptă al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, iat atmosfera va fi întregită de muzica militară reprezentativă a Jandarmeriei Române.

După ceremonial, cortegiul se va deplasa până la Muzeul Vrancei, unde sicriul va fi depus pe un catafalc şi va putea fi vizitat de public până miercuri, 12 noiembrie 2025, când va fi reluată deplasarea către Iași.

„În semn de respect şi recunoştinţă, persoanele care doresc, vor putea depune jerbe sau coroane de flori în locul special amenajat de la Muzeul Vrancei. Acestea vor fi ulterior transportate şi depuse la mormântul Domnului Moldovei, după ceremonia de reînhumare de la Iaşi”, anunță autoritățile locale.

Un elicopter de salvare a transportat un bărbat care căzuse în apă la La Guancha, o plajă din nordul insulei, dar acesta a fost declarat mort la sosirea la spital, au informat serviciile de urgență.

Într-un incident separat, un bărbat a fost găsit plutind pe plaja El Cabezo, în sudul insulei. Salvamarii și personalul medical nu au reușit să-l resusciteze și acesta a fost declarat mort la fața locului, potrivit Reuters.

O femeie a suferit un atac de cord și a murit când un val a aruncat 10 persoane în mare la Puerto de la Cruz, în nordul insulei Tenerife. Alte trei persoane din grup au fost grav rănite și duse la spital pentru tratament.

Insulele Canare, un arhipelag spaniol situat în largul coastei de vest a Africii, care include Tenerife, sunt în alertă pentru pericolele de coastă, au declarat duminică serviciile de urgență ale insulelor.

UPDATE

Persoana rănită grav a fost descarcerată de pompieri și a fost dusă la spital. Este vorba de o femeie de aproximativ 30 de ani.

Știrea inițială

Două persoane au murit și alta este în stare gravă într-un accident în care au fost implicate duminică două autovehicule pe DN 56, în județul Dolj.

IPJ Dolj a anunțat că traficul rutier pe DN 56, între localitățile Podari și Radovan, este blocat, urmare a unui accident grav de circulație în care au fost implicate două autovehicule.

Polițiștii rutieri se află la fața locului pentru efectuarea de cercetări și fluidizarea traficului rutier.

ISU Dolj transmite că, în urma accidentului, au rezultat trei victime, dintre care două sunt decedate, iar una este încarcerată și în stare de inconștiență.

În piața Taksim din Istanbul un atac armat, cu pistol, a rănit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, și doi cetățeni români aflați în vizită în Turcia, a transmis ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Cei doi cetățeni români au primit îngrijiri medicale și sunt în afara oricărui pericol. Aceștia au fost răniți uşor.

„Cazul a ajuns în atenția Consulatului General al României la Istanbul la apelul de urgență a româncei care îi însoțea, ea nu a fost rănită şi îi suntem recunoscători pentru prezența de spirit şi claritate”, a spus ministrul, duminică, pe Facebook.

O echipă s-a deplasat la fața locului pentru a oferi asistență consulară. Ministerul Afacerilor Externe este în contact cu autoritățile.

Persoanele de cetățenie română faceau parte dintr-un grup care participă la un eveniment cultural la Istanbul.

„Le dorim recuperare grabnică și suntem în continuare alături prin asistența consulară necesară”, a conchis ministrul.

Cutremurul, cu o magnitudine preliminară de 6,7, s-a produs în largul coastei prefecturii Iwate, la o adâncime de 10 kilometri sub suprafața mării, a declarat JMA.

Agenția a emis o avertizare de tsunami de până la 1 metru de-a lungul regiunii de coastă nordice, potrivit AP.

Messi a marcat două goluri în prima repriză și a avut două pase decisive, conducând echipa Inter Miami, clasată pe locul trei, la victoria cu 4-0 asupra lui Nashville SC, clasată pe locul șase, sâmbătă seara, în meciul decisiv 3 din prima rundă a seriei de playoff din Conferința de Est.

Tadeo Allende a marcat două goluri la aproximativ trei minute distanță unul de celălalt în repriza a doua, asigurând victoria echipei Inter Miami, care a învins Nashville cu 8-3 în serie.

Messi a contribuit la toate cele opt goluri, marcând cinci și oferind pase decisive la celelalte trei.

Inter Miami va merge la FC Cincinnati pentru un meci din semifinala Estului, pe 22 sau 23 noiembrie.

Câștigătoarea dintre Inter Miami și Cincinnati va juca împotriva echipei Philadelphia Union, clasată pe primul loc, sau a echipei NYCFC, clasată pe locul cinci, în finala din Est. Finala Cupei MLS este programată pentru 6 decembrie, iar Philadelphia, Cincinnati sau Inter Miami ar fi gazdele acelui meci dacă ar ajunge în finala pentru titlu.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că este pregătit să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. El a declarat că pentru a se ajunge la pace în Ucraina trebuie luate în calcul și interesele Rusiei.

Kremlinul a negat vineri zvonurile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut încrederea lui Vladimir Putin, după ce planurile pentru un summit între președintele rus și Donald Trump au fost suspendate luna trecută.

Conform unor surse externe, inclusiv Reuters, Washingtonul ar fi renunțat la noua rundă de discuții fiindcă Ministerul de Externe rus ar fi transmis că Moscova nu vrea să renunțe la poziția sa legată de Ucraina.

Ziarul Financial Times a menționat, citând o sursă, că dialogul dintre Serghei Lavrov și Marco Rubio ar fi descurajat partea americană.

„Secretarul de stat Marco Rubio și cu mine înțelegem nevoia unei comunicări regulate. Este important pentru a discuta problema ucraineană și a promova agenda bilaterală. De aceea comunicăm telefonic și suntem gata să organizăm întâlniri față în față atunci când este necesar”, a declarat Lavrov pentru agenția de presă RIA.

„Marcăm astăzi Ziua Internațională de luptă împotriva fascismului și antisemitismului și ne amintim de toți cei care și-au pierdut viața sau au avut de suferit din cauza atrocităților și a manifestărilor violente comise de regimul criminal fascist”, a afirmat Bolojan.

Premierul a făcut trimitere la Noaptea de Cristal, petrecută în urmă cu 87 de ani, descriind-o drept „un episod tragic din istoria europeană, în care naziștii și civilii intoxicați de propaganda regimului au arestat, torturat, ucis evrei, confiscându-le sau distrugându-le proprietățile și lăcașele de cult”. El a subliniat că acest moment a dus la „unul din cele mai întunecate capitole ale istoriei – Holocaustul”.

„Cum ura nu a cunoscut granițe, acest val s-a răspândit și în România, incidentele izolate devenind acțiuni sistematice de persecuție ale statului îndreptate împotriva comunităților evreiești”.

Bolojan avertizează că „fantomele urii și intoleranței sunt din ce în ce mai prezente în societățile noastre” și că „trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a acționa coerent și puternic pentru ca ura, prejudecățile sau discriminarea să nu mai fie tolerate și să nu mai validăm atitudini care ne subminează încrederea și coeziunea socială”.

„Vreau să reafirm și în această zi angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea antisemitismului, discriminării, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură”, conchide Bolojan.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), ultimul conducător al Moldovei și unul dintre marii reformatori ai secolului al XIX-lea, au fost aduse în România.

Sicriul său a fost depus duminică, 9 noiembrie 2025, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, așa cum era menționat și în comunicatul de presă oficial.

Acest moment face parte dintr-un program de ceremonii oficiale și comemorative organizate între 8 și 12 noiembrie, cu prilejul repatrierii domnitorului, la 168 de ani de la moartea sa.

Publicul va avea acces la Complexul „Palat Cotroceni” pentru a aduce un omagiu fostului domnitor între orele 10:00 și 20:00, pe baza unui act de identitate.

La sosirea cortegiului funerar au fost prezenți managerul ONB, Daniel Jinga, reprezentanți ai Jandarmeriei Române, instituție înființată chiar în timpul domniei lui Ghica, precum și membri ai Familiei Ghica, printre care Mihai Ghica, descendent al domnitorului.

Rămășițele lui Grigore Alexandru Ghica au fost aduse vineri din Franța, de la cimitirul din Le Mee-sur-Seine, după o slujbă religioasă la care au luat parte reprezentanți ai familiei, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, generalul Andre Petillot, director general adjunct al Jandarmeriei Franceze, și oficiali ai Jandarmeriei Române.

În România, ceremoniile vor include momente cu onoruri militare, desfășurate în mai multe orașe, inclusiv București, Focșani și Iași, locul unde domnitorul va fi reînhumat.

Evenimentul a fost organizat de Jandarmeria Română și Familia Ghica, în parteneriat cu Opera Națională București, Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Vrancea, Primăria Focșani, Televiziunea Română, TAROM și Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ambasadei României la Paris.

Cine a fost Grigore Alexandru Ghica

Grigore Alexandru Ghica a fost domn al Moldovei între anii 1849 și 1856 și una dintre personalitățile cele mai vizionare ale secolului al XIX-lea.

El a deschis drumul Unirii Principatelor și a susținut principii care au stat la baza societății moderne, precum libertatea, justiția socială și demnitatea.

Grigore Alexandru Ghica a promovat reforme importante, printre care dezrobirea romilor, abolirea cenzurii, dezvoltarea serviciilor publice și adoptarea unui model de guvernare inspirat din marile democrații ale Europei.

Evenimentul de astăzi, de depunere a sicriului domnitorului, este un gest de recunoștință națională, în amintirea unui lider care a pus bazele statului român modern.

Explic de ce anteriorul proiect de țară (Strategia Snagov) cu obiectiv aderarea la UE a fost benefic. Propun 20 teme strategice economice și sociale de introdus în acest Plan de țară.

România pare a nu înțelege că lumea se reașează azi economic, tehnologic, militar, geopolitic. Lumea se află și se va afla până în jurul anului 2030 într-o perioadă de incertitudine și conflicte, asociată ciocnirii de hiper-cicluri Kondratieff. Perioadă în care marile puteri caută să se doteze cu cea mai bună poziție pentru următorii 50-60 ani. Avem nevoie de solidaritate, activism, de o strategie și de poziții bine fundamentate. De un Proiect de țară.

Strategia România 2040 trebuie să fie un document consensual la nivel de societate, care să cuprindă obiectivele pe termen lung, liniile directoare cu privire la dezvoltarea economico-socială şi setul de politici publice alternative ce ar trebui implementate. Cinci mari ţinte tactice de atins până în 2040: România să depășească media UE privind PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare; România în Zona Euro 2035; România – a 8-a economie a UE (în funcţie de PIB la paritatea puterii de cumpărare); România – lider regional în Europa de Sud Est/ Top 30 competitivitate și dezvoltare umană la nivel global; România în Top 30 dezvoltare umană (IDU) la nivel global (conform metodologiei ONU); România în rândul țărilor dezvoltate din UE la nivelul indicatorilor de dezvoltare sustenabilă și inovare-cercetare dezvoltare (conform metodologiei Comisiei Europene).

Prin Proiectul de țară 2040, România trebuie să facă saltul de la lipsa de viziune strategică din prezent. Altfel, de la țara central-est europeană cu cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE din perioada postaderare, putem ajunge la o țară prinsă în capcana venitului mediu, o societate intens polarizată și o economie stagnantă. Iar de aici la drumul înapoi către periferia UE nu este decât un pas. Decidenții români trebuie să lase orgoliile, încăpățânarea, stările de omnipotență și omnisciență la o parte și să asculte vocea poporului.

Stânga are tot dreptul de a face primul pas spre o nouă viziune. Stânga a fost motorul principal al deciziilor privind aderarea la Uniunea Europeană, NATO și Schengen. Trebuie să-și propună și acum asumarea obiectivelor Proiectului de țară România 2040.

1. În prezent, România nu are direcție strategică. România nu are busolă, nu are viziune și nici strategie economică. Planul de țară este înlocuit de măsuri pompieristice, bazate pe credința în virtuțile nelimitate ale pieței și austeritatea oarbă. Maximizarea bunăstării sociale ca funcție obiectiv este înlocuită de ”pachetele” de tăiat cu barda, fără nicio logică, de la câteva sute de veterani de război, mame gravide și români fără venituri. Povara este pusă exclusiv pe românii cu venituri mici și clasa de mijloc. Capitalul autohton corect este împins către faliment, povara taxelor fiind pusă tot pe ”calul care trage”, acțiunile pentru reducerea evaziunii fiscale și recuperarea arieratelor fiind rare și cu amplitudine mică. Lipsa reformelor structurale este acoperită prin propaganda centrată pe ”mitul eroilor salvatori”. Nu există rațiune economică, viitorul fiind suprimat prin tăieri de la educație, sănătate și cercetare. Diplomația economică, acțiunile de politică externă și viziunea economică și de apărare au devenit mai degrabă instrumente de propaganda personală decât măsuri structurale, cu valoare adăugată pentru România. Sunt acțiuni inverse față de cele care decurg din lecțiile de consolidare fiscal-bugetară reușită implementată în țările UE. România riscă să piardă trenul convergenței reale și să se întoarcă în urmă cu 10 ani, după ce în ultimul deceniu a reușit să ajungă din urmă Polonia și să întreacă Ungaria, Slovacia, Grecia, Croația și Letonia.

2. De ce a fost bun Proiectul de țară Snagov. Cel mai bun Proiect de țară pe care l-a avut România în perioada postdecembristă a fost aderarea la Uniunea Europeană. Fundamentarea acestui proiect s-a făcut prin strategia de la Snagov, un proiect consensual la nivel politic, pregătit prin cooperarea Academiei Române cu Banca Națională a României și mediul academic. Obiectivul strategic al Viziunii Snagov a fost aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 iar obiectivele tactice au presupus atingerea unor ținte sectoriale prin măsuri de politici publice compatibile cu valorile și principiile europene, de la acquis-ul comunitar până la finalizarea negocierilor pentru fiecare capitol din dosarul de aderare. Despre beneficiile aderării României la Uniunea Europeană, am explicat aici. Postaderare, PIB-ul (în miliarde euro) a crescut de aproape 4 ori, ceea ce a generat plus 275.000 noi locuri de muncă stabile, o creștere a puterii de cumpărare a câștigului mediu cu 127%, a salariului minim de 5,4 ori și a pensiilor de 3,4 ori precum și o reducere consistentă a sărăciei severe. România a avut o viteză ridicată de convergență reală.

3. Zece teme economice fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Patriotism Economic – dezvoltare prin Productivism și investiții, nu prin austeritate oarbă. Implementarea programării economice orientative. Renașterea industrială a României prin investiții și susținerea industriilor naționale strategice. Avem nevoie de o relansare industrială axată pe sectoare cu valoare adăugată mare și pe promovarea patriotismului economic. Indiferent de acționariat (român sau străin), companiile care produc în România trebuie sprijinite prin programe guvernamentale dedicate pentru a crea locuri de muncă bine plătite și a deveni lideri regionali. Măsuri precum credit fiscal, scheme de ajutor de stat, fonduri de investiții pentru inovare și parteneriate public-privat în industrie vor transforma România într-un hub industrial și tehnologic regional bazat pe producție, export și inovație. Așa cum s-a propus deja prin Planul de Relansare Economică, detaliat aici.

• Stoparea vânzării oricărei acțiuni la companiile strategice profitabile din România. Stoparea atacului la puterea de reglementare și la managementul competent și performant al unor companii strategice superprofitabile din România. România nu trebuie nicidecum să-și vândă ”argintăria din casă” ci dimpotrivă, să stimuleze companiile puternice să devină campioni regionali.

• Consolidare bugetară inteligentă – Reforma cheltuielilor publice și raționalizarea cheltuielilor (spending review) în marile sisteme bugetare. Raționalizarea alocărilor bugetare pe baza analizelor de impact și a indicatorilor de performanță. Prioritizarea investițiilor cu efect strategic. Stoparea risipei banului public prin eliminarea cheltuielilor nejustificate, introducerea unor standarde de cost și eficientizarea achizițiilor publice. Generalizarea implementării contractelor de performanță.

• Consolidare bugetară inteligentă – Creșterea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale și lărgirea bazei de impozitare. Aducerea României la standarde europene în colectarea veniturilor statului. Digitalizarea integrală a ANAF și reformele administrative ar spori capacitatea de a colecta taxele și de a reduce evaziunea fiscal ridicată. Ținta asumată ar trebui să fie ca, în prima etapă, ponderea veniturilor bugetare în PIB să crească cu 5 puncte procentuale, atingând media țărilor din Europa Centrală și de Est iar, pe termen mediu să ajungem la media UE. Astfel, bugetul de stat va avea resurse suplimentare pentru investiții și programe sociale fără a împovăra contribuabilii corecți, realizându-se o consolidare fiscală durabilă.

• Echitate social și fiscală – Introducerea impozitării progresive. Adoptarea unui sistem de impozitare diferențiată, cu globalizarea tuturor veniturilor, astfel încât persoanele cu venituri foarte mari să contribuie mai mult, fără a afecta clasa de mijloc și pe cei cu venituri mici. Măsura ar crește veniturile bugetare fără a provoca un șoc infaționist și ar reduce inegalitățile, aliniind România la practicile fiscale juste din țările dezvoltate.

• Dezvoltare și reducerea decalajelor regionale prin investiții – Investiții masive în infrastructură, susținute de absorbția maximă a fondurilor europene. Modernizarea infrastructurii de transport și utilități, ca bază pentru dezvoltare economică. Finalizarea autostrăzilor restante și extinderea rețelei rutiere rapide la peste 2.000 km până în 2029, precum și investiții în căi ferate, metrou și navigabilitatea Dunării. Utilizarea completă a fondurilor UE disponibile (circa 28 miliarde euro până în 2028) și valorificarea integrală a granturilor și împrumuturilor din PNRR. Prin mobilizarea a peste 150 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiții publice, România își va îmbunătăți radical infrastructura, creând locuri de muncă și oportunități de afaceri pe întreg teritoriul.

• Mâncare sănătoasă din ferme românești – prin dezvoltare rurală și securitate alimentară. Reconectarea cu mediul rural și agricultorii este esențială. Creșterea productivității agricole și sprijinirea fermierilor locali, astfel încât România să își asigure o parte cât mai mare din hrana procesată intern și să reducă dependența de importuri. Obiective concrete includ extinderea suprafeței irigate la 2,8 milioane hectare până în 2029 și investiții totale de 21 miliarde euro în fermele românești. Acordarea unor subvenții egale cu ale fermierilor din vestul Europei, scheme de ajutor pentru fermele de creștere a porcilor și păsărilor și programe de susținere a zonelor montane și a micilor producători. Toate aceste măsuri vor asigura venituri mai bune pentru populația rurală, stabilitatea prețurilor alimentare, reducerea deficitului balanței comerciale și păstrarea tradițiilor agricole autohtone.

• Relansarea economică prin Sprijinirea investițiilor strategice. Stimuli pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și antreprenoriatul inovator. Programe de susținere a IMM-urilor și start-up-urilor românești. Acestea includ granturi de capital de risc, facilități fiscale și garanții de stat menite să stimuleze producția locală și accesul pe piețe externe.

• Un stat puternic, activ și responsabil. Creșterea puterii soft a României. Întărirea agențiilor de reglementare în contextul liberalizării puternice implementate în ultimii 10 ani în sectoare strategice din economie. O politică externă activă. Debirocratizare și creșterea eficienței instituționale. Modernizarea aparatului de stat este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor. Introducerea criteriilor clare de performanță pentru funcționarii publici și legarea salarizării de aceste performanțe.

• Digitalizarea economiei și a serviciilor publice. Implementarea la scară largă a soluțiilor de e-guvernare și conectarea tuturor comunităților la servicii digitale moderne. Această tranziție digitală va aduce servicii publice mai accesibile și va stimula sectorul IT&C autohton.

• Energie ieftină și sustenabilă – tranziție verde echilibrată și securitate energetică națională. Obiective realiste de mediu cu protejarea economiei și a populației de costuri excesive. Investiții majore în energie regenerabilă (solar, eolian, hidro și hidrogen) și extinderea capacităților de producție energetică, concomitent cu valorificarea resurselor interne precum gazele naturale din Marea Neagră. Scopul este obținerea de energie ieftină pentru populație prin creșterea ofertei interne și reducerea dependențelor. Tranziția verde trebuie să fie una justă: se vor oferi măsuri compensatorii pentru comunitățile și muncitorii afectați de decarbonare, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în acest proces de modernizare ecologică.

4. Zece teme sociale fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Reîntoarcerea la clasa muncitoare – Nu poverii austerității pe românii cu venituri mici și medii. Creșterea nivelului de trai și a veniturilor populației (salarii și pensii) până la standardele europene. Ținta principală trebuie să rămână maximizarea bunăstării românilor, astfel încât în următorii 5–10 ani puterea de cumpărare să ajungă la media Uniunii Europene. Aceasta înseamnă salarii și pensii sustenabile, reducerea decalajului față de țările occidentale, protejarea românilor vulnerabili și consolidarea clasei de mijloc.

• Întărirea protecției sociale și reducerea sărăciei extreme. Reconstruirea plasei de siguranță socială pentru cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Reducerea semnificativă a numărului de români aflați în sărăcie severă și deprivare materială va fi posibilă prin măsuri precum: creșterea țintită a ajutoarelor sociale și a indemnizațiilor pentru grupurile defavorizate, programe de incluziune activă (calificare profesională pentru beneficiarii de venit minim), sprijin pentru persoanele cu dizabilități și integrarea minorităților marginalizate.

• Sănătate publică de calitate, accesibilă pentru toți. Pandemia a demonstrat importanța unui sistem de sănătate robust și a unui stat care să protejeze viața cetățenilor. Este nevoie de siguranță și investiții mai mari în sănătate. Ca atare, obiectivele includ: finalizarea marilor proiecte spitalicești (spitale regionale, construirea de noi spitale județene și modernizarea celor existente), extinderea rețelei de centre medicale comunitare în zonele rurale și dotarea cabinetelor medicilor de familie. Prin alocări bugetare sustenabile și utilizarea fondurilor europene în domeniu, trebuie asigurat personalul medical suficient în toate regiunile, medicamente esențiale disponibile și programe de prevenție amplificate. Un sistem de sănătate echitabil, finanțat corespunzător și debirocratizat.

• Educație de calitate și șanse egale pentru toți copiii. Oportunități egale asigurate tinerei generații, indiferent de mediul de proveniență. Atingerea unor ținte măsurabile pentru următorii ani: reducerea abandonului școlar sub 11% la nivel național (și sub 3% în ciclul primar) și scăderea analfabetismului funcțional. Extinderea programelor de sprijin educațional – de la generalizarea programului „Masă sănătoasă” pentru toți elevii, la acordarea de vouchere și burse sociale. Infrastructura școlară modernizată masiv: peste 9.000 de școli dotate cu echipamente noi, laboratoare virtuale și conectate la internet de mare viteză, iar în zonele rurale izolate asigurat transportul elevilor (microbuze școlare electrice) și construite creșe și grădinițe noi.

• Sprijinirea familiei și încurajarea natalității. În contextul declinului demografic al României, promovarea familiei ca nucleu al societății și implementarea unor politici pro-natalitate inspirate din modelele de succes european devin prioritare. Valorile tradiționale – familia și copiii – trebuie să redevină o prioritate națională.

• Promovarea identității naționale și a valorilor patriotice. Reconectarea la firul roșu al identității românești, într-un mod incluziv și modern. Un program de consolidare a identității culturale și spirituale a României. Educarea tinerei generații în spiritul respectului față de istoria națională, simbolurile și eroii țării, precum și promovarea unității și mândriei de a fi român. Această direcție nu înseamnă izolaționism, ci dimpotrivă – valorizarea specificului național în context european. Concret, se vor introduce în curricula școlară elemente consistente de istorie și cultură națională, se vor sprijini manifestările cultural-artistice autohtone și se vor susține presa și producția media care promovează identitatea românească. Prin reaprinderea patriotismului civic (nu extremist), se poate oferi o alternativă care prețuiește națiunea și suveranitatea, dar rămâne atașată valorilor democratice.

• Protejarea tradițiilor culturale și a patrimoniului religios al românilor. Revendicându-și rădăcinile în comunitățile locale, stânga trebuie să pună accent pe păstrarea tradițiilor și a credințelor care definesc sufletul românesc. Un obiectiv explicit este sprijinul acordat Bisericii și cultelor religioase în rolul lor social, precum și conservarea obiceiurilor și meșteșugurilor tradiționale. Trebuie susținute proiecte care să revigoreze viața spirituală (de la finanțarea așezămintelor culturale și religioase din sate, până la restaurarea monumentelor de patrimoniu și organizarea de festivaluri tradiționale). De asemenea, introducerea tradițiilor locale ca resursă de dezvoltare (ex. turism cultural și gastronomic bazat pe produse și obiceiuri locale autentice).

• Protejarea tinerilor și stoparea exodului acestora în străinătate. Conștientă de pierderea unei părți din tânăra generație către mișcări anti-sistem, stânga trebuie să recâștige încrederea tinerilor prin politici dedicate lor. Un pilon important este lupta împotriva flagelului drogurilor – obiectiv asumat la cel mai înalt nivel. Oferirea de perspective atractive acasă pentru tineri, astfel încât emigrarea să devină o opțiune, nu o necesitate. Planul trebuie să includă stimulente pentru angajarea absolvenților și a românilor întorși din diaspora – cum ar fi prime de instalare și de încadrare în muncă pentru tinerii care revin în țară – dar și programe de facilitare a accesului la credite pentru educație, antreprenoriat sau prima casă.

• Locuințe accesibile și condiții decente de trai. În ultimii ani, problema accesului la locuințe pentru tineri și pentru categoriile vulnerabile a devenit acută, alimentând frustrări exploatate de extremiști în toată Europa. Prioritar prin Planul de Competitivitate, stânga trebuie să își propună un amplu program național de locuire, cu două direcții principale: pe de o parte, stimularea construcției de locuințe pentru tineri și familii tinere, iar pe de alta, extinderea rețelelor de utilități publice (apă, canalizare, gaze) în zonele rămase în urmă.

• Transparență, integritate și eficiență în guvernare, pentru recâștigarea încrederii publice. Refacerea contractului de încredere între cetățeni și instituțiile statului. Respectarea strictă a principiilor statului de drept și ale democrației constituționale, garantând separația puterilor în stat și o justiție independentă și imparțială. Promovarea unor măsuri de guvernare deschisă și participativă: transparență totală în alocarea fondurilor (bugete publice ușor de urmărit de cetățeni), consultarea reală a societății civile și a partenerilor sociali la elaborarea politicilor, toleranță zero față de corupție și clientelism.

Sunt 20 de propuneri de teme economice și sociale strategice. Este un punct de plecare pe care stânga ar trebui să îl ofere societății românești. Este o platformă de la care se poate porni într-un Proiect de țară România 2040, un program care ar trebui să ghideze drumul României spre integrare deplină cu valorile sănătoase din țările dezvoltate occidentale. Alternativă nu există, clopoțelul a sunat adunarea de ceva timp.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut discuții cu oficiali americani despre consolidarea cooperării economice transatlantice, investițiile în sectorul energetic românesc și dezvoltarea Coridorului Vertical de Energie, esențial pentru securitatea energetică a Europei.

Nazare s-a întâlnit cu Doug Burgum, Secretarul american pentru Interne, Chris Wright, Secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Michael Rigas, Subsecretar de Stat pentru Management și Resurse al SUA, și Jarrod Agen, director executiv al Consiliului American pentru Dominanță Energetică al Casei Albe.

„Dialoguri la nivel înalt despre întărirea relațiilor economice și prosperitate pentru România cu Doug Burgum – Secretarul american pentru Interne, Chris Wright – Secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Michael Rigas – Subsecretar de Stat pentru Management și Resurse al SUA și Jarrod Agen – director executiv al Consiliului American pentru Dominanță Energetică al Casei Albe. O continuare a discuțiilor din ultimele zile în marja conferinței P-TEC de la Atena”, a transmis Nazare, duminică, pe Facebook.

Ministrul a subliniat importanța strategică a României în regiune.

„Am consolidat poziționarea României ca actor strategic în regiune, punând accent pe cooperarea energetică transatlantică și pe investițiile americane în țara noastră. Am reafirmat totodată angajamentul României față de Coridorul Vertical de Energie, un proiect esențial pentru securitatea energetică a Europei și pentru conectarea regiunii Mării Negre la rețelele euro-atlantice”.

Discuțiile au vizat și diversificarea parteneriatului bilateral.

„De asemenea, am discutat despre extinderea parteneriatului româno-american în energie, infrastructură și inovație, precum și despre modalitățile prin care investițiile private și fondurile europene pot fi folosite eficient pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă”, a adăugat Nazare.

„România rămâne un partener de încredere în regiune, promotor al stabilității, cooperării economice și securității energetice, în strâns parteneriat cu Statele Unite și partenerii noștri europeni”.

Nazare și-a exprimat angajamentul de a promova interesele României pe plan internațional.

„Voi continua să fiu prezent și să promovez interesele României în toate contextele în care trebuie să contăm mai mult. Prin participare, proactivitate și proiecte concrete, câștigăm teren important în lume”.

Super-taifunul Fung-wong, cea mai mare furtună care a amenințat Filipine în acest an, a început să lovească coasta de nord-est a țării înainte de a ajunge pe uscat duminică.

Fung-wong, care ar putea acoperi două treimi din arhipelagul din Asia de Sud-Est, s-a apropiat dinspre Pacific în timp ce Filipine se confrunta încă cu devastarea provocată de taifunul Kalmaegi, care a lăsat cel puțin 224 de morți în provinciile centrale ale insulei marți, înainte de a lovi Vietnamul, unde au murit cel puțin cinci persoane, potrivit AP.

Președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. a declarat starea de urgență din cauza devastării extinse cauzate de Kalmaegi și a calamității preconizate din cauza Fung-wong, numit Uwan în Filipine.

Fung-wong a fost observat de meteorologii guvernamentali, duminică, deasupra apelor de coastă din apropierea orașului Pandan, în provincia Catanduanes din est, unde ploile torențiale și ceața au redus vizibilitatea.

Taifunul se așteaptă să se îndrepte spre nord-vest și să atingă coasta provinciei Aurora sau Isabela duminică târziu sau luni dimineața, au declarat meteorologii statali.

Peste 916.860 de persoane au fost evacuate din satele cu risc ridicat din provinciile nord-estice.

Secretarul apărării Gilberto Teodoro Jr., care supraveghează agențiile de intervenție în caz de dezastre și armata, a avertizat sâmbătă, într-o declarație televizată, cu privire la impactul potențial catastrofal al Fung-wong.

Alte victime ar putea fi găsite în continuare pe mare, la aproximativ trei zile după scufundarea vasului care plecase din Buthidaung, Myanmar, având la bord aproximativ 300 de persoane, a declarat primul-amiral Romli Mustafa, directorul autorității maritime pentru statele malaeziene nordice Kedah și Perlis.

Printre supraviețuitorii găsiți în apele din largul insulei Langkawi se aflau trei bărbați din Myanmar, doi bărbați rohingya și un bărbat din Bangladesh, iar corpul neînsuflețit era al unei femei rohingya, a transmis agenția de presă de stat Bernama, citându-l pe șeful poliției din Kedah, Adzli Abu Shah, potrivit Reuters.

Membrii minorității musulmane rohingya fug periodic din Myanmar, o țară majoritar budistă, unde sunt considerați străini proveniți din Asia de Sud, le este refuzată cetățenia și sunt supuși abuzurilor.

Persoanele care se îndreptau spre Malaezia s-au îmbarcat inițial pe o navă mare, dar, pe măsură ce s-au apropiat de graniță, au fost instruite să se transfere pe trei bărci mai mici, fiecare cu aproximativ 100 de persoane, pentru a evita să fie detectate de autorități, a mai precizat Adzli.

Soarta celorlalte două bărci nu este cunoscută, iar o operațiune de căutare și salvare este în desfășurare, a adăugat acesta.

Ucraina se confruntă cu întreruperi generalizate ale alimentării cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă, dumincă, între opt și 16 ore în majoritatea regiunilor Ucrainei, a anunțat operatorul sistemului de transport de energie electrică Ukrenergo. Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au redus capacitatea de producție a țării la „zero”.

Moscova, care a intensificat atacurile asupra infrastructurii Ucrainei în ultimele luni, a lansat sute de drone asupra instalațiilor energetice din toată țara, vineri și sâmbătă. Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit oficialilor ucraineni.

Atacurile rusești au întrerupt alimentarea cu energie electrică, căldură și apă în mai multe orașe ucrainene. Capacitatea de generare „a scăzut la zero”, a avertizat compania de stat Centerenergo.

Ukrenergo a declarat că au fost efectuate reparații și că sursa de energie a fost redirecționată.

Explozii raportate la Voronej după un presupus atac asupra unei centrale electrice

O centrală termică din Voronej, Rusia, ar fi fost atacată în noaptea de 9 noiembrie, scrie The Kyiv Independent.

Locuitorii au raportat explozii și întreruperi de curent după ce autoritățile locale au avertizat asupra unor posibile amenințări cu rachete și drone.

Rusia a vizat stațiile electrice care alimentează centrale nucleare, afirmă ministrul ucrainean de externe

În timpul atacului desfășurat în noaptea de 7–8 noiembrie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, forțele ruse au lovit stații electrice care alimentează centralele nucleare de la Hmelnițki și Rivne, potrivit ministrului de externe Andrii Sybiha.

Atacurile ucrainene au lăsat peste 20.000 de oameni fără curent în regiunile ruse Belgorod și Kursk

Atacurile ucrainene asupra regiunilor Belgorod și Kursk din Rusia au lăsat fără electricitate peste 20.000 de persoane, potrivit presei locale.

O centrală electrică ar fi fost avariată, provocând pene masive de curent în orașul Belgorod și în zonele învecinate.

 

Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă, duminică, între opt și 16 ore în majoritatea regiunilor Ucrainei, a anunțat operatorul sistemului de transport de energie electrică Ukrenergo. Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au redus capacitatea de producție a țării la „zero”.

Moscova, care a intensificat atacurile asupra infrastructurii Ucrainei în ultimele luni, a lansat sute de drone asupra instalațiilor energetice din toată țara, vineri și sâmbătă. Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit oficialilor ucraineni.

Atacurile rusești au întrerupt alimentarea cu energie electrică, căldură și apă în mai multe orașe ucrainene. Capacitatea de generare „a scăzut la zero”, a avertizat compania de stat Centerenergo.

Ukrenergo a declarat că au fost efectuate reparații și că sursa de energie a fost redirecționată.

Deși situația s-a stabilizat oarecum, regiuni precum Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernigov și Sumî ar putea continua să sufere întreruperi regulate de energie electrică, a declarat sâmbătă seara ministrul ucrainean al energiei.

„Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, care sunt extrem de dificil de doborât. Este greu să ne amintim de un număr atât de mare de atacuri directe asupra instalațiilor energetice de la începutul invaziei”, a declarat Svitlana Grynchuk pentru postul local de televiziune United News citat de The Guardian.

Dronele rusești au vizat două substații nucleare din vestul Ucrainei, a declarat ministrul de externe al Kievului, Andrii Sibiha, solicitând agenției de supraveghere nucleară a ONU să reacționeze.

Substațiile alimentau centralele nucleare Khmelnitskii și Rivne, situate la aproximativ 120 km și, respectiv, 95 km de Lutsk, a spus el.

„Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară în Europa. Solicităm o reuniune urgentă a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a răspunde la aceste riscuri inacceptabile”, a scris el sâmbătă seara pe Telegram, referindu-se la Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Sibiha a îndemnat, de asemenea, China și India, cumpărători tradiționali de petrol rusesc, să facă presiuni asupra Moscovei pentru a înceta atacurile.

Atacul din weekend a fost al nouălea atac masiv asupra infrastructurii de gaze naturale de la începutul lunii octombrie, a declarat compania energetică ucraineană Naftogaz.

Școala de Economie din Kiev a estimat într-un raport că atacurile au blocat jumătate din producția de gaze naturale a Ucrainei.

Duminică dimineața, unitățile de apărare aeriană rusești au distrus 44 de drone ucrainene, a raportat agenția de știri RIA, citând datele zilnice ale Ministerului Apărării rus.

UPDATE:

Suprafața afectată este de aproximativ 400 mp.

Victima extrasă este o femeie în vârstă de 72 de ani.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Evenimentul a fost anunțat la 112 în jurul orei 5:00, iar la fața locului au intervenit gradual pompierii militari de la subunitățile Gura Humorului, Suceava, Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc, împreună cu lucrătorii SVSU Capu Câmpului și Cornu Luncii.

Au fost mobilizate 8 autospeciale de stingere, două ambulanțe SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Din interiorul clădirii au fost evacuate șapte persoane, printre care și un minor.

Incendiul este localizat și se lucrează pentru stingere și pentru îndepărtarea efectelor negative, potrivit ISU Suceava.

În interiorul mansardei, pompierii militari au identidicat trupul carbonizat al unei persoane dată dispărută.