MediaFax.ro

Fostul premier liberal, Florin Cîțu, a fost invitat marți la emisiunea Gândul „Ai aflat!”.

În cadrul emisiunii, Cîțu a declarat că „Guvernul folosește agențiile de rating ca o sperietoare pentru a crește taxe”.

„Dacă erau serioase agențiile de rating, ar fi venit. Pentru că astăzi. Guvernul României, nu poate să facă nici rectificarea bugetară și nu poate să dea legea bugetului”, a precizat fostul premier PNL.

„Orice agenție de rating normală care vrea să avertizeze investitorii care vin în România, trebuia deja să semnaleze acest lucru”, a transmis acesta.

„Cred că e foarte greu să ajungem la junk, având în vedere agenția de rating. Va fi foarte complicat, având în vedere și relația României și a Comisia Europene cu agenția de rating”, a afirmat Cîțu.

„Dar nu trebuie să ne uităm la agențiile de rating”, a adăugat fostul premier liberal.

„Uitați-vă la piață. România se împrumută de ani buni. Mai scump decât o economie care este la junk”, a explicat acesta.

„Deja, piețele au dat verdictul. România este în junk. Și este tratată ca o economie în junk la frontieră”, a conchis Florin Cîțu.

Noua legislație, convenită anterior cu Consiliul Uniunii Europene, a fost adoptată cu 511 voturi pentru, 87 împotrivă și 61 de abțineri și stabilește criterii mai clare pentru determinarea statului responsabil de plata prestațiilor sociale. Totodată, aceasta consolidează cooperarea dintre autoritățile naționale pentru combaterea fraudelor și a practicilor abuzive, inclusiv utilizarea companiilor de tip „letterbox”, înființate doar pentru a beneficia de avantaje fiscale sau sociale.

Noile prevederi clarifică modul în care sunt luate în calcul perioadele lucrate, de activitate independentă sau de asigurare realizate în mai multe state membre atunci când este stabilit dreptul la indemnizația de șomaj.

Persoanele care se mută într-un alt stat al Uniunii Europene pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea continua să primească indemnizația de șomaj din țara de origine timp de șase luni, perioadă care poate fi prelungită până la expirarea dreptului la acest beneficiu.

În cazul lucrătorilor transfrontalieri, regulamentul stabilește că indemnizația va fi plătită de statul în care persoana a lucrat, dacă aceasta a fost angajată, a desfășurat activități independente sau a fost asigurată acolo fără întrerupere timp de cel puțin 22 de săptămâni.

Legislația introduce, pentru prima dată la nivel european, o definiție și o listă a prestațiilor pentru îngrijirea pe termen lung, oferind mai multă claritate persoanelor care au nevoie de astfel de servicii și celor care le acordă.

De asemenea, sunt diferențiate mai clar indemnizațiile familiale care compensează pierderea veniturilor atunci când un părinte își reduce sau întrerupe activitatea pentru creșterea copilului și celelalte prestații familiale. Parlamentul European consideră că această modificare va încuraja o împărțire mai echitabilă a responsabilităților parentale și va reduce descurajarea financiară pentru părinții care aleg să petreacă mai mult timp cu copiii.

Regulile actualizate prevăd că salariații și persoanele care desfășoară activități independente detașate într-un alt stat membru pentru o perioadă de până la 24 de luni vor rămâne asigurate în statul de origine, cu condiția să nu înlocuiască un alt lucrător detașat și să fi fost afiliate sistemului de securitate socială din țara de origine timp de cel puțin trei luni înainte de detașare.

În plus, va fi introdus un sistem obligatoriu de notificare prealabilă a autorităților competente înainte ca un angajat să înceapă activitatea într-un alt stat membru. Excepția se aplică deplasărilor de afaceri și detașărilor de cel mult trei zile, însă nu și în sectorul construcțiilor.

Noile reguli sunt relevante și pentru România, în condițiile în care sute de mii de români locuiesc sau lucrează în alte state membre ale Uniunii Europene, iar mulți desfășoară activități sezoniere, sunt detașați de angajatori români sau fac naveta peste graniță.

Clarificarea normelor privind indemnizațiile de șomaj, prestațiile familiale și sistemul de securitate socială ar putea reduce numărul situațiilor în care lucrătorii se confruntă cu întârzieri, interpretări diferite ale legislației sau dificultăți în stabilirea statului responsabil pentru plata beneficiilor.

Potrivit Parlamentului European, aproximativ 16 milioane de cetățeni europeni trăiesc sau lucrează în prezent într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

După adoptarea de către Parlamentul European, regulamentul trebuie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene. Ulterior, noile reguli vor intra în vigoare și vor fi aplicabile în toate statele membre.

Câteva acorduri vor fi semnate marți, în cadrul Forumului Industriei de Apărare al NATO, acestea urmând să transfere o parte din producția și întreținerea sistemelor de armament proiectate în SUA către Europa.

Potrivit documentelor de planificare obținute de POLITICO, acordurile reprezintă o modalitate de a stimula afacerile americane, iar în același timp asigură un acces mai larg al Europei la sisteme de armament cheie.

Pachetul include activități de producție europeană legate de rachetele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune FIM-92 Stinger, dar și un studiu de fezabilitate privind extinderea producției rachetelor AIM-120C-8 AMRAAM ale companiei Raytheon în Europa.

În plus, pachetul mai include și o unitate europeană de întreținere pentru rachetele interceptoare PAC-3, care sunt utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot.

Potrivit documentelor consultate de POLITICO, țările participante diferă de la o inițiativă la alta.

În cazul rachetelor Stinger, Germania și Țările de Jos, în colaborare cu Comitetul de Parteneriat pentru Sprijin al NATO și cu Statele Unite, ar urma să creeze capacități de producție europene pentru rachetele lansate de la umăr fabricate de RTX.

Inițiativa privind rachetele AMRAAM include Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Țările de Jos și Norvegia. În acest sens, obiectivul actual este o declarație de intenție privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea producției rachetei AIM-120C-8 în Europa.

De asemenea, se așteaptă ca Germania, Țările de Jos, Polonia, Suedia și SUA să semneze o altă declarație de intenție privind o unitate europeană de întreținere a sistemului PAC-3, împreună cu Lockheed Martin.

De asemenea, POLITICO mai notează că o altă inițiativă vizează producția sistemului de rachete tactice al armatei (ATACMS), realizată în colaborare cu Lockheed Martin și Rheinmetall.

Pachetul de rachete se înscrie în cadrul unei inițiative mai ample conduse de SUA, denumită „Procurement Coalitions”. O evaluare în acest sens obținută de POLITICO arată că Washingtonul folosește proiectul pentru a se poziționa ca partener-cheie pe piața europeană a apărării, „în umbra” mai multor inițiative ale UE.

Volodimir Zelenski a vorbit la summitul NATO de la Ankara. Potrivit Nexta, el a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană.

„În prezent, distrugem aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean.

Zelenski s-a referit și la rezultatele armatei ucrainene în confruntarea cu rușii.

„Am distrus complet ideea pe care Rusia o are despre existența unui flanc strategic. În Rusia, practic, nu a mai rămas nicio rafinărie majoră de petrol care să nu fi fost ținta atacurilor din partea Ucrainei”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean le-a cerut din nou aliaților sisteme Patriot necesare pentru apărarea aeriană.

„Cei care apără viețile oamenilor au nevoie de mai multe sisteme Patriot. În timp ce acest război continuă, vă rugăm să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru sistemele de apărare aeriană. Acesta este prioritatea noastră principală acum. Restul putem face noi înșine”, a precizat Volodimir Zelenski.

Liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara, într-un summit considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Reuniunea are loc într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump își redefinește rolul în apărarea Europei.

În timpul summitului se va discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare, sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea industriei de apărare. Pe agendă mai sunt întărirea flancului estic și efectele recentelor confruntări din Orientul Mijlociu.

Parlamentul European a intrat în discuția privind presiunile președintelui american Donald Trump asupra FIFA, potrivit Euronews.

Un grup de europarlamentari a lansat, marți, o inițiativă prin care solicită o anchetă privind rolul președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a stabili dacă presiunile administrației americane au influențat decizia sa de a anula cartonașul roșu acordat atacantului american Folarin Balogun.

Scrisoarea este adresată celor 27 de asociații de fotbal din Uniunea Europeană. Aceasta îi îndeamnă să ia măsuri oficiale pe lângă FIFA. De asemenea, solicită o anchetă privind procesul decizional din spatele anulării suspendării lui Balogun, arată sursa.

„Considerăm că este momentul ca Asociațiile Europene de Fotbal, toate fiind asociații membre ale FIFA, să intervină. Este momentul să solicite FIFA să investigheze procesele decizionale [în cazul Balogun]”, se arată în scrisoare.

Balogun a primit un cartonaș roșu contestat în meciul echipei SUA împotriva Bosniei și Herțegovinei de săptămâna trecută. Atacantul ar fi trebuit să fie pus pe bancă în meciul împotriva Belgiei, deoarece un cartonaș roșu atrage automat o suspendare de un meci.

Ulterior, Trump a recunoscut că l-a sunat pe Infantino din cauza cartonașului roșu acordat lui Balogun. Președintele american l-a descris ca fiind nedrept. Totuși, a spus că nu a cerut nimic în schimb.

FIFA a suspendat ulterior implementarea interdicției printr-o lacună legală controversată. Aceasta nu a mai fost folosită niciodată la o Cupă Mondială de la introducerea cartonașelor roșii, mai arată sursa citată.

Apoi, Trump i-a mulțumit lui Infantino pentru că „a inversat o mare nedreptate”. Infantino a spus că i-a transmis președintelui SUA, în timpul apelului, că organismul disciplinar al FIFA este independent.

Decizia a stârnit indignare în întreaga Europă.

UEFA, forul de conducere al fotbalului european, a descris situația ca fiind „fără precedent, de neînțeles și nejustificat”. Federația Belgiană de Fotbal a lansat o contestație formală împotriva eligibilității lui Balogun.

Semnatarii scrisorii solicită asociațiilor de fotbal să se asigure că „înalții oficiali ai FIFA sunt trași la răspundere, dacă există dovezi care sugerează că încalcă regulile privind neutralitatea politică”, mai precizează sursa.

De asemenea, aceștia amintesc de o altă scrisoare, semnată de 50 de europarlamentari și trimisă FIFA. Prin intermediul acesteia, se solicita o anchetă privind acordarea Premiului FIFA pentru Pace președintelui Trump.

Într-o postare publicată pe Facebook, Eugen Tomac susține că fiecare zi fără un guvern cu puteri depline are consecințe directe asupra economiei și asupra climatului politic.

„Criza prelungită adâncește și mai mult neîncrederea cetățenilor în clasa politică. Fiecare zi fără un nou guvern afectează enorm economia, prețurile și consolidează propaganda antinațională”, a scris consilierul prezidențial onorific.

El consideră că liderii politici trebuie să lase deoparte disputele și interesele de partid.

„Nu mai există niciun argument rațional pentru a ține țara blocată. Liderii politici trebuie să renunțe la calcule de orice fel și să pună pe primul loc România!”, a transmis Eugen Tomac.

Mesajul lui Eugen Tomac este publicat într-un moment în care tensiunile dintre PSD și PNL continuă să crească.

Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat recent că, din perspectiva liberalilor, „coaliția cu PSD este un capitol încheiat”, acuzând social-democrații că au încălcat angajamentele asumate și că au pierdut încrederea partenerilor politici.

De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta „nu și-a înțeles rolul” într-un guvern de coaliție și acuzându-l că nu a ținut cont de pozițiile PSD.

Grindeanu a susținut că această situație a dus la retragerea sprijinului politic și a folosit o comparație ironică la adresa fostului premier, afirmând că acesta este „ca un negustor de praf”.

În data de 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură, un demers comun PSD-AUR.

De la momentul respectiv și până în prezent, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat la funcția de premier pe 4 iunie. Cu toate acestea, Tomac și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să ajungă cu o listă de miniștri în Parlament.

Adrian Veștea a fost desemnat pe 14 iunie, însă Cabinetul propus de acesta a obținut, pe 22 iunie, numai 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, față de cele 233 necesare pentru învestire.

UPDATE 15.05. Lui Marine Le Pen i s-a aplicat o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 45 de luni, dintre care 30 de luni au fost suspendate. Această interdicție a fost deja executată, anunță presa franceză.

Instanța consideră că Marine Le Pen a executat deja 15 luni de pedeapsă de ineligibilitate începând cu 31 martie 2025. Prin urmare, ea este eligibilă și poate candida legal la Președinția Franței.

Într-un interviu exclusiv acordat postului de televiziune BFMTV la sfârșitul lunii februarie, Marine Le Pen a declarat că nu va mai desfășura o nouă campanie prezidențială dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică.

„Nu putem face campanie în aceste condiții”, a spus ea.

Le Pen are dreptul să candideze la alegerile prezidențiale din Franța din 2027 și își va anunța decizia ulterior, potrivit BFMTV.

Marine Le Pen a fost condamnată la trei ani de închisoare, dintre care un an urma să fie executat în arest la domiciliu cu o etichetă electronică.

Decizia a fost pronunțată de către Curtea de Apel din Paris în așa-numitul caz al asistenților parlamentari europeni, pe vremea când partidul se numea încă Frontul Național.

La rândul său, președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, a declarat ieri că este „calm și gata să accepte consecințele” deciziei Curții de Apel privind-o pe Marine Le Pen. 

În timpul pronunțării sentinței deputatului, susținătorii și-au acoperit gura cu mâinile.

Înainte de anunțarea deciziei Curții de Apel, Marine Le Pen a indicat în repetate rânduri că nu dorește să facă campanie electorală sub o brățară electronică.

Le Pen, în vârstă de 57 de ani, a fost găsită vinovată anul trecut de deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Dosarul vizează acuzații potrivit cărora fonduri europene au fost folosite pentru plata unor asistenți care lucrau, cel puțin parțial, pentru partidul său și nu pentru activități legate de Parlamentul European.

Dacă interdicția va fi menținută, Le Pen nu va putea intra în cursa prezidențială. În acest scenariu, candidatul Rassemblement National ar urma să fie Jordan Bardella, președintele partidului, în vârstă de 30 de ani. Un sondaj Ifop citat de Politico arăta că el ar putea obține până la 37% în primul tur, cu peste 15 puncte procentuale în fața celui mai apropiat contracandidat în scenariile testate.

Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate anul viitor. Primul tur va avea loc pe 18 aprilie, iar al doilea tur pe 2 mai, dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi. Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.

Propunerea, înaintată de Comisia Europeană, a fost adoptată cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri.

Potrivit noilor reguli, fermierii vor putea beneficia de un sprijin pentru lichidități de până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor.

Pe lângă sprijinul destinat acoperirii costurilor cu îngrășămintele, statele membre vor avea posibilitatea să majoreze avansul din plățile directe acordate fermierilor, de la 70% la 75%.

De asemenea, aceste sume vor putea fi plătite imediat după depunerea cererilor, fără ca fermierii să mai fie nevoiți să aștepte termenul de 16 octombrie, prevăzut în prezent de legislația europeană.

Noile prevederi oferă statelor membre și o flexibilitate mai mare în ajustarea bugetelor destinate plăților directe pentru anul viitor, în funcție de necesitățile din sectorul agricol.

Potrivit Parlamentului European, obiectivul noilor măsuri este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității recoltelor, precum și limitarea creșterii prețurilor la alimente pentru consumatori.

Îngrășămintele reprezintă până la 16% din costurile de producție ale fermierilor, astfel că evoluția prețurilor din acest sector are un impact direct asupra costurilor de producție și, implicit, asupra prețurilor alimentelor.

Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice utilizate în agricultură. În același timp, producția europeană de îngrășăminte depinde în mare măsură de gazele naturale.

Instituțiile europene arată că prețurile îngrășămintelor și ale energiei au crescut în ultimii ani pe fondul tensiunilor geopolitice, inclusiv ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu, în special în contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul energetic la nivel mondial.

Pentru fermierii români, măsurile ar putea contribui la reducerea presiunii asupra costurilor de producție într-un context în care prețurile la inputurile agricole au rămas ridicate, iar cheltuielile cu fertilizanții continuă să influențeze profitabilitatea exploatațiilor agricole și competitivitatea producției.

Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, textul adoptat de Parlamentul European trebuie să fie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene, după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării.

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, marți, că „în lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR”.

„Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi”, a declarat Bolojan.

Din această sumă, „sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”, potrivit premierului interimar.

„Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste, Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite”, a precizat acesta.

De asemenea, a afirmat că „mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi”.

„Întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru adoptarea acestora, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea și adoptarea acestor acte normative”, a specificat Bolojan.

„Dintre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante:

• legea privind salarizarea unitară – valoare 770 milioane de euro;
• legea privind incompatibilitățile – 770 milioane de euro;
• legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat -770 milioane de euro;
• legea privind funcția publică – 770 milioane de euro
• legea privind Codul urbanismului – 972 milioane de euro;
• legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – 972 milioane de euro”.

„Până la sfârșitul acestei săptămâni, vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană. Vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate”, a conchis Ilie Bolojan.

Cea mai mare sumă a fost obținută de Dynacom Tankers, companie fondată de miliardarul grec George Prokopiou. Dynacom a avut venituri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul țițeiului rusesc, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul obținut de companiile maritime din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times.

Olympic Shipping and Management, companie a Onassis Group, a obținut cel puțin 404 milioane de dolari, a doua cea mai mare sumă în rândul companiilor grecești. Stealth Maritime și Polembros Shipping, ambele companii de tancuri petroliere cu sediul la Atena, au câștigat fiecare peste 200 de milioane de dolari.

Rolul armatorilor greci în transportul petrolului rusesc a provocat tensiuni între Atena și Kiev. Mai multe companii grecești, inclusiv Dynacom, au fost incluse în 2023 de autoritățile ucrainene pe lista „sponsorilor internaționali ai războiului”. Ulterior, acestea au fost eliminate de pe listă, după presiuni din partea guvernului grec.

Transportul petrolului rusesc este permis dacă respectă plafonul de preț impus de G7. În ultimele luni, însă, presiunea pentru înăsprirea sancțiunilor a crescut, în timp ce SUA și UE încearcă să reducă puterea de negociere a Moscovei înaintea unui posibil acord de pace cu Ucraina.

În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril. Aplicarea regulilor a fost însă dificilă și inegală, potrivit unor foști oficiali responsabili de sancțiuni și unor avocați.

Guvernele occidentale caută noi măsuri pentru limitarea veniturilor Rusiei din energie, ceea ce ar putea afecta direct companiile grecești implicate în acest comerț.

Rusia se confruntă și cu probleme interne de aprovizionare cu combustibil, după ce Ucraina a atacat rafinării rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.

Analiza Financial Times se bazează pe costurile estimate de transport pentru principalele rute rusești, colectate de Argus Media, o agenție specializată în prețuri. FT a folosit și date despre administrarea navelor de la Organizația Maritimă Internațională, precum și date despre mișcarea tancurilor petroliere de la compania Kpler.

Calculele acoperă doar principalele rute pentru care există date de preț. Estimarea se referă la 389 de milioane de barili transportați de companii grecești. Alți 153 de milioane de barili nu au fost incluși, deoarece nu exista o estimare de preț de la Argus.

Dintre cele 20 de companii care au câștigat cel mai mult din transporturile rusești din iunie 2023, opt sunt grecești. Celelalte sunt în mare parte companii maritime rusești susținute de stat, precum Sovcomflot și Rosnefteflot, sau firme asociate acestora. Excepția este Prominent, un administrator de nave cu sediul la Hong Kong.

În luna mai, aproape 15% din exporturile rusești de țiței au fost transportate de companii grecești, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Windward și Vortexa, companii specializate în informații maritime și energetice.

Potrivit unor diplomați UE, guvernele Greciei și Ciprului s-au opus constant plafonului de preț în reuniuni cu ușile închise.

Totuși, unele companii grecești s-au retras parțial din acest comerț. TMS Tankers și Thenamaris și-au redus puternic transporturile de petrol rusesc la sfârșitul anului 2023, după ce SUA au sancționat operatori maritimi din Turcia și Emiratele Arabe Unite, acuzați că au transportat petrol rusesc peste plafonul de preț.

Dynacom a transmis că toate opririle sale în porturile rusești au respectat „în totalitate” legislația și regimurile de sancțiuni aplicabile. Compania a mai susținut că plafonul de preț a redus veniturile Rusiei și a limitat presiunea asupra costurilor globale ale energiei.

Olympic Shipping a declarat că respectă sancțiunile impuse de UE, Regatul Unit și SUA, dar că politica sa este să nu comenteze tranzacții individuale.

Stealth a spus că toate încărcăturile transportate de companie au respectat regimurile de sancțiuni și au fost verificate de avocați din SUA și Regatul Unit.

Declarațiile au fost date în marja summitului NATO de la Ankara. Agenda primei zile de summit se va concentra pe numeroase anunțuri privind investițiile în domeniul apărării din partea țărilor membre NATO, care se estimează că vor atinge un total de sute de miliarde de euro, potrivit Euronews. 

Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a îndemnat aliații să-și transforme angajamentul de a crește cheltuielile în capacități concrete, precum sistemele de apărare Patriot, tehnologia dronelor și muniția.

„Aici, la Ankara, mă aștept ca țările să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru a atinge obiectivul de 5%”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă organizate înaintea summitului. Vom anunța contracte noi în valoare de zeci de miliarde, care vor asigura echipamentul esențial de care avem nevoie pentru descurajare și apărare”, a declarat șeful NATO.

În 2025, cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 122 de miliarde de euro într-un singur an, ceea ce reprezintă o creștere de 20%.

Deși majoritatea țărilor sunt în măsură să prezinte un plan credibil pentru atingerea noilor obiective de cheltuieli, trei aliați nu au atins încă obiectivul inițial de 2%: Albania, Cehia și Slovenia.

Acești aliați ai NATO urmează să fie supuși presiunilor pentru a asigura că alocă fonduri suficiente propriilor capacități, pentru a face față realității amenințărilor moderne, potrivit sursei citate.

„Anul trecut, la Haga, am promis multe. Dar aceste promisiuni au valoare doar dacă le îndeplinim cu adevărat. Astăzi, sper să văd acest lucru din partea colegilor mei. Iar cu colegii care nu își îndeplinesc angajamentele, voi discuta și cu ei, pentru că trebuie să facem acest lucru împreună”, a declarat ministra Apărării din Oldanda, Dilan Yeşilgöz-Zegerius.

Discuții cu privire la instensificarea angajamentului Aliațior în ceea ce privește contribuțiile în apărare la NATO, au avut și în cadrul summitului B9 la București, atunci când Mark Rutte, alături de Nicușor Dan, au anunțat formarea NATO 3.0, care a fost încurajat și de șeful Apărării Americane, Pete Hegseth.

Maradona este omniprezent în cultura fotbalistică argentiniană, de la picturile murale din Buenos Aires până la steagurile purtate de suporteri la meciurile naționalei. Cu toate acestea, imaginea sa apare rar în marile campanii comerciale, din cauza conflictelor privind drepturile de folosire a numelui și a chipului său, relatează The New York Times.

Maradona a murit în 2020, fără testament, după o intervenție pe creier. El a lăsat în urmă cinci copii recunoscuți. Disputa a pornit după ce foști asociați au susținut că fostul fotbalist ar fi dorit ca drepturile comerciale asupra brandului și imaginii sale să ajungă la surorile sale, nu la copii.

Copiii lui Maradona contestă această variantă și susțin că drepturile le aparțin potrivit legislației argentiniene. Relațiile dintre aceștia și mătușile lor se desfășoară în prezent prin avocați și instanțe.

În centrul cazului se află compania Sattvica, înființată în 2015 de avocatul și fostul apropiat al lui Maradona, Matias Morla. Acesta susține că fostul fotbalist a dorit să își sprijine financiar surorile și după moarte.

În ianuarie, o instanță din Buenos Aires i-a confirmat pe copiii lui Maradona drept moștenitori și a ordonat companiei Sattvica să nu mai încheie noi contracte. Veniturile din acordurile deja existente trebuie direcționate într-un cont supravegheat de instanță.

Avocații familiei susțin însă că anumite vânzări au continuat și că ar exista contracte nedeclarate. Printre produsele pe care au fost descoperite numele sau imaginea lui Maradona se numără băuturi energizante, vinuri, trabucuri, chipsuri și articole vestimentare.

Numele lui Maradona a atras investitori din Marea Britanie, Italia, India și Dubai. Mai multe persoane au susținut că dețin contracte exclusive pentru folosirea imaginii fostului fotbalist, ceea ce a generat conflicte comerciale și pierderi financiare.

Unul dintre cazurile cele mai cunoscute vizează compania Electronic Arts, care semnase un acord pentru includerea lui Maradona în franciza sa de jocuri video. După moartea fostului jucător, apariția unor revendicări concurente a dus la retragerea lui din joc, înainte ca acesta să fie reintrodus în februarie 2025, în baza unui acord cu copiii săi.

Și clubul italian Napoli, unde Maradona este venerat, a fost implicat în dispute legale după comercializarea unor tricouri cu imaginea fostului star.

Disputele juridice nu au redus însă cultul pentru Maradona. Pentru mulți argentinieni, fostul fotbalist rămâne mai mult decât un campion: un simbol al identității naționale, al talentului și al contradicțiilor umane.

Un suporter argentinian prezent la Cupa Mondială a rezumat această percepție spunând că Messi poate fi considerat de unii un jucător mai bun, dar „Maradona este Argentina, iar Argentina este Maradona”.

Forțele speciale au reținut doi bărbați la granița dintre Serbia și Ungaria, în proximitatea României, la cererea Germaniei, la începutul lunii iunie.

Agențiile de informații germane cred că aceștia lucrau pentru serviciile secrete rusești și plănuiau să bombardeze o instalație militară din țară, relatează Bild , citând surse.

Naționalitatea persoanelor arestate nu este încă dezvăluită.

Conform publicației, aceștia urmau să detoneze bombe la mai multe unități care produc arme pentru Ucraina.

Serviciile secrete germane cred că cele două persoane nu erau ofițeri de informații. Rusia i-ar fi recrutat pentru a efectua atacurile în schimbul unei „recompense relativ mici”, potrivit serviciilor secrete germane.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a menționat indirect reținerea unor agenți ruși în timp ce își citea raportul privind activitatea agențiilor de securitate pentru 2025.

Dobrindt a relatat despre dejucarea unui atac terorist din acest an, care a vizat o instalație germană.

Mai multe persoane suspectate de agențiile de informații germane că au transmis informații Rusiei sunt în prezent anchetate în Germania. Printre acestea se numără cetățeni din Ucraina și Kazahstan .

Recent, în Germania au fost arestați în mod repetat suspecți de spionaj, care se presupune că lucrează în numele serviciului de informații rus. Procurorul general federal Jens Rommel a declarat că anchetele efectuate de Parchetul Federal au dezvăluit din ce în ce mai multe dovezi că Rusia se bazează în principal pe agenți ieftini și neinstruiți. 

„Mai mult, scopul nu este doar de a colecta informații pe teritoriul german”, a explicat Rommel. „Mai degrabă, aceste acțiuni vor servi probabil în primul rând ca pregătire pentru alte măsuri de informații – și anume sabotaj sau chiar atacuri asupra unor persoane vizate.” Obiectivul pare adesea a fi subminarea sprijinului german pentru Ucraina.

Autoritățile din Coreea de Sud au început marți aplicarea unei legi care prevede sancțiuni severe pentru instituțiile media și creatorii de conținut online care răspândesc informații false, manipulate sau ilegale cu scopul de a provoca prejudicii ori de a obține beneficii financiare. 

Potrivit noii legi, instanțele pot acorda despăgubiri de până la cinci ori mai mari decât prejudiciul dovedit în cazul organizațiilor media și al canalelor de socializare cu audiențe importante, inclusiv al creatorilor de conținut de pe YouTube, potrivit Associated Press. 

De asemenea, în cazurile de recidivare, sancțiunile pot ajunge până la un miliard de woni sud-coreeni, echivalentul a aproximativ 656.000 de dolari. 

În schimb, organizațiile profesionale din domeniul mass-media și grupurile pentru libertăți civile susțin că formulările legii sunt prea vagi și nu definesc suficient de clar tipurile de informații interzise. 

Asociația Jurnaliștilor din Coreea a transmis că perspectiva unor procese repetate ar putea descuraja activitatea jurnaliștilor, iar Clubul Corespondenților Străini de la Seul a avertizat asupra impactului posibil asupra fluxului liber de informații. 

Actul normativ a fost susținut de Partidul Liberal aflat la guvernare, condus de președintele Lee Jae Myung, și a fost adoptat de Adunarea Națională în luna decembrie. Ședința forului legislativ fusese boicotată de partidul de opoziție. 

Autoritatea de reglementare a audiovizualului a respins însă acuzațiile potrivit cărora legea ar putea deveni un instrument de cenzură precizând că deciziile privind eliminarea conținutului vor aparține companiilor private, nu guvernului. 

Un incendiu s-a produs, marți, la un apartament situat pe Calea Moșilor, sectorul 2, București, potrivit ISU București – Ilfov.

Potrivit autorităților, „la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta cu flacără deschisă şi degajări mari de fum la nivelul unui apartament de la etajul 8”.

„Intervenim cu 4 autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime, autospecială de descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori si doua echipaje SMURD”, a transmis ISU București – Ilfov.

Potrivit pompierilor, până la momentul actual nu au fost înregistrate victime.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu transmit că cei doi bărbați răniți pe șantierul autostrăzii sunt cetățeni străini, în vârstă de 21 și 50 de ani.

În timp ce efectuau lucrări în tunelul șantierului autostrăzii A1, de pe raza localității Boița, cei doi au fost surprinși de desprinderea unor bucăți de rocă și de material din tavanul tunelului, care au căzut peste ei.

În urma incidentului, cei doi muncitori au suferit vătămări corporale și au fost transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.

În cauză, se fac cercetări în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și condițiilor în care s-a produs evenimentul.

Surse locale au declarat că cei doi muncitori sunt de cetățenie turcă.

Doi bărbați, de 21 și 50 de ani, au fost răniți grav, marți, în timp ce lucrau la autostrada Sibiu-Pitești, în zona Boița, din județul Sibiu. Peste ei s-a surpat un mal de pământ.

Două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Sibiu au intervenit la un accident de muncă, în apropiere de localitatea Boița.

Două persoane au fost surprinse de un mal de pământ.

Din primele informații, o persoană este inconștientă, iar a doua este conștientă, ambele fiind extrase de sub pământ.

„Cele două persoane în vârstă de 21 și 50 de ani, muncitori la autostradă, au suferit traumatisme la coloană și traumatisme ale membrelor. După imobilizarea pacienților și acordarea de îngrijiri medicale, cei doi au fost transportați, conștienți, la UPU Sibiu, pentru investigații suplimentare.

Restricțiile de trafic vor fi în vigoare de vineri, 10 iulie, ora 09:00, până sâmbătă, 11 iulie, ora 01:00.

În acest interval, circulația va fi închisă pe strada Piața Unirii, între intersecția cu strada Andrei Șaguna și sensul giratoriu de la intersecția cu Calea Dumbrăvii, bulevardul Vasile Milea și strada Constantin Noica, inclusiv pe segmentele din fața Cazarmei 90 și a hotelului Continental Forum. Traficul dinspre strada Cetății către strada Tribunei va fi menținut.

La intersecția bulevardului Victoriei cu strada Andrei Șaguna, accesul dinspre sediul Primăriei Sibiu către Piața Unirii va fi restricționat. Circulația dinspre bulevardul Victoriei către strada Andrei Șaguna se va desfășura normal.

Circulația va fi închisă pe bulevardul Corneliu Coposu, între Sala Thalia și Piața Unirii, pe sensul de mers dinspre Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu către Hotel Ramada. Pe sensul opus, banda întâi va rămâne deschisă pentru autovehiculele care circulă dinspre strada Berăriei spre spital.

Nu în ultimul rând, traficul va fi închis și pe strada Emil Cioran, pe tronsonul cuprins între aleea de acces în parcarea Centrului Cultural „Ion Besoiu” și sensul giratoriu din Piața Unirii.

Pe lângă restricțiile de trafic, autoritățile locale au anunțat și închiderea mai multor parcări, după cum urmează:

• parcarea din zona de acces la Centrul Cultural „Ion Besoiu” (zona Troiță), în perioada 8 iulie, ora 06:00 – 12 iulie, ora 22:00;
• parcarea laterală a Centrului Cultural „Ion Besoiu”, de pe strada Emil Cioran, în intervalul 8 iulie, ora 23:00 – 12 iulie, ora 22:00;
• o parte din parcarea din fața Gării Sibiu, între 9 iulie, ora 12:00 și 12 iulie, ora 20:00;
• parcarea din Piața Teatrului, în perioada 9 iulie, ora 20:00 – 12 iulie, ora 22:00;
• parcarea destinată taxiurilor din Piața Unirii, parcarea din fața hotelului Continental Forum și parcarea laterală dintre Magazinul Dumbrava și Blocul Plombă, în intervalul 10 iulie, ora 09:00 – 11 iulie, ora 01:00.

Autoritățile le recomandă șoferilor să își planifice din timp deplasările în zona centrală a municipiului și să utilizeze rute alternative pe durata restricțiilor impuse de desfășurarea competiției.

„O reacție foarte personală la cazul Pașca. Felul în care statul român îi abandonează pe cei mai vulnerabili are o lungă istorie”, începe Fritz povestea.

Acesta a lucrat ca voluntar la o casă de copii din Timișoara în 2003-2004. Era înainte ca România să adere la UE, iar guvernul de atunci și-a asumat reducerea numărului de copii din orfelinate, care trebuiau transformate în case familiale.

„Obiectivul a fost bine gândit, standardele au fost europene. Implementarea a distrus mii de vieți(…) Majoritatea copiilor cu care am lucrat eu au fost abandonați la naștere. Am fost de față când unii dintre ei, în vârstă de 9-12 ani, au aflat că poliția i-a găsit pe părinții lor biologici, care, contra unor sume de bani, s-au declarat disponibili să-și ia înapoi copiii necunoscuți”, își amintește Dominic Fritz.

Liderul USR își amintește că mulți copii au fost entuziasmați, ca prima reacție, să plece la mamă. Aceștia erau duși cu o mică valiză de haine și jucăria preferată, în sate izolate din Gorj, din Bacău, din Suceava, în familii dezorganizate, care nu știau ce să facă cu pre-adolescenții dezorientați.

„Mi-am dat seama repede că ceva nu e în regulă. L., de obicei mereu veselă, vorbea la telefon doar în șoaptă cu mine. I., băiatul cu handicap, era mereu la somn când am sunat la părinți. Iar Protecția Copilului nu a venit la vizitele de monitorizare promise”, scrie Fritz.

Acesta spune că a revenit în România pentru a vizita copii trimiși la familii.

„Fără excepție, copiii și-au dorit rapid să se întoarcă la casa de copii unde crescuseră, la prietenii lor, la viață cunoscută din Timișoara. Nu toți au avut cuvinte; mai mult ochii lor mi-au povestit de frică, de abuz, de sărăcie cruntă. L. chiar a avut curajul să meargă la poliția satului, care a dus-o înapoi în familie, unde a fost pedepsită cu o bătaie care a băgat-o în spital”, își amintește actualul primar al Timișoarei.

Acesta a adăugat că multe dintre povești le-a aflat atunci când acei copii „reintegrați” au devenit adulți „răniți de trauma de a fi fost abandonați de două ori, și de părinți și de statul ocrotitor”.

„Atunci, în 2007-2008, student fiind, am scris la fiecare DGASPC din țară să întreb câte vizite de monitorizare au făcut la copiii reintegrați. Puțini mi-au răspuns. De atunci nu mai am încredere când statul român spune că știe el cel mai bine ce să facă cu viața ta. De atunci știu ce înseamnă ”formă fără fond”, când viața unui om se transformă într-o cifră, când normele pe hârtie contează mai mult decât realitatea unei ființe umane. 411 oameni făcuți să dispară din Bihor de statul român. Unde sunt azi? Le merge mai bine?”, a conchis Fritz, întrebând retoric.

Declarațiile în contextul în care recent, DIICOT Bihor a descins la o rețea de azile improvizate din Bihor, care găzduiau majoritatea bătrâni fără adăpost sau cu dizabilități, care au fost trimiși la Bihor de autoritățile din toată țara.

Azilele, care aparțin bihoreanului Viorel Pașca, nu ar fi funcționat conform cerințelor autorităților. Cazul a stârnit controverse, generând critici publice. De asemenea, persoanele din azil au fost redirecționate în mai multe județe din țară,

Potrivt G4 Media, Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă a DIICOT pentru Viorel Pașca pentru că, deși azilele nu respectau întregul cadru legal pentru prestarea serviciilor sociale, spațiile erau, totuși, amenajate iar persoanele beneficiau de hrană, haine și medicamente. Cu toate acestea, Pașca se află sub control judiciar.

Un aparat de aer condiționat nu consumă în permanență la puterea maximă. Modelele cu tehnologie inverter reduc treptat puterea după ce camera ajunge la temperatura aleasă. În plus, capacitatea de răcire înscrisă pe aparat, de exemplu 3,5 kW pentru un model de aproximativ 12.000 BTU, nu trebuie confundată cu energia electrică trasă din rețea. Eticheta energetică europeană indică separat eficiența sezonieră, exprimată prin SEER, și consumul anual estimat.

Pentru un calcul orientativ, vom lua în considerare un aparat care consumă, în medie, 0,8 kWh pentru fiecare oră de utilizare. Este un scenariu orientativ pentru un aparat eficient, folosit într-o cameră potrivită ca dimensiune.

Formula este simplă:

Puterea medie a aparatului × numărul de ore × 30 de zile

La un tarif orientativ de 1,30 lei pentru un kWh, rezultatele sunt:

Utilizare zilnică Consum în 30 de zile Cost orientativ

• 4 ore pe zi 96 kWh aproximativ 125 de lei
• 8 ore pe zi 192 kWh aproximativ 250 de lei
• 12 ore pe zi 288 kWh aproximativ 374 de lei

Sumele reprezintă numai consumul aerului condiționat. La acestea se adaugă energia folosită de frigider, boiler, mașina de spălat, televizor și celelalte aparate din locuință.

Prețul energiei nu este identic pentru toți consumatorii, fiind stabilit prin contract și influențat de zona de distribuție, taxe și tarife reglementate. Consumatorii își pot verifica oferta în comparatorul pus la dispoziție de ANRE. Furnizorii publică, de asemenea, periodic ofertele valabile pentru clienții casnici.

Dacă aparatul consumă în medie numai 0,5 kWh pe oră, utilizarea timp de opt ore pe zi ar însemna aproximativ 120 kWh pe lună. La același tarif orientativ, costul ar fi de circa 156 de lei.

Un aparat vechi, subdimensionat sau folosit într-o locuință slab izolată poate consuma în medie 1,2 kWh pe oră. Folosit opt ore zilnic, acesta ar ajunge la aproximativ 288 kWh pe lună și ar adăuga aproape 375 de lei la factură.

Diferența apare deoarece un aparat prea mic pentru încăpere va funcționa aproape continuu, fără să poată ajunge rapid la temperatura setată.

Setarea aparatului la 18-20 de grade nu răcește camera instantaneu. Aparatul va funcționa însă mai mult timp la o putere ridicată pentru a încerca să atingă temperatura cerută.

În majoritatea locuințelor, o temperatură de 24–26 de grade oferă un compromis între confort și consum. Ușile și ferestrele trebuie ținute închise în timpul funcționării, iar perdelele sau jaluzelele coborâte în camerele expuse direct soarelui.

Filtrele murdare, unitatea exterioară blocată de obiecte și pierderile de agent frigorific pot reduce eficiența. Curățarea periodică a filtrelor și verificarea tehnică a aparatului pot evita funcționarea inutilă la putere mare.

Cel mai sigur reper este consumul electric înregistrat înainte și după pornirea aparatului. Proprietarii unui contor inteligent pot urmări uneori consumul pe intervale orare în aplicația distribuitorului sau a furnizorului.

Pe eticheta energetică trebuie verificată valoarea SEER și consumul anual estimat pentru răcire. Două aparate cu aceeași capacitate de 12.000 BTU pot avea consumuri foarte diferite, în funcție de clasa energetică și tehnologia folosită.

Rata de promovare la Bacalaureat 2026, pentru toate promoțiile, este de 74,8%, potrivit Ministerului Educației. Anul trecut, în prima sesiune, înainte de contestații, rata de promovare a fost de 74,3%.

Au promovat 94.345 de candidați, din totalul celor 126.169 de candidați prezenți la probele scrise. Dintre aceștia, 90.263 sunt din promoția curentă, iar 4.082 provin din promoțiile anterioare.

Pentru promoția curentă, rata de promovare este de 79,7%, în timp ce pentru promoțiile anterioare procentul este de 31,7%.

Potrivit hărții publicate de Ministerul Educației, care prezintă rata de promovare pentru candidații din promoția curentă, județul Cluj are cel mai mare procent din țară, cu 89,9%.

În topul județelor cu cele mai mari rate de promovare se mai află Brașov, cu 86,2%, Alba, cu 85,5%, Brăila, cu 85,1%, Iași, cu 84,8%, și București, cu 84,4%.

Rate ridicate de promovare au fost înregistrate și în Bihor, cu 84,2%, Bacău, cu 83,2%, Sibiu, cu 83,1%, și Galați, cu 82,5%.

La polul opus, cea mai mică rată de promovare a fost înregistrată în Ilfov, unde 63,4% dintre candidații din promoția curentă au promovat examenul.

Printre județele cu cele mai mici procente se află Mehedinți, cu 66,3%, Călărași, cu 68,2%, Ialomița, cu 68,4%, Teleorman, cu 69%, și Giurgiu, cu 69,2%.

Rata de promovare la Bacalaureat 2026. Sursa foto: Ministeerul Educației

Ministerul Educației a transmis că 45 de candidați au încheiat probele scrise cu media 10.

Cei mai mulți candidați, 16.217 din toate promoțiile, au obținut medii între 9 și 9,49.

Totodată, 4.685 de candidați nu s-au prezentat la examen, iar 67 de candidați au fost eliminați.

La Limba și literatura română au fost obținute 454 de note de 10, iar la Limba și literatura maternă au fost 34 de note de 10.

La proba obligatorie a profilului au fost înregistrate 3.548 de note de 10: 2.289 la Matematică și 1.259 la Istorie.

La proba la alegere a profilului și a specializării au fost obținute 3.158 de note de 10. Cele mai multe note de 10 la această probă au fost la logică și argumentare.

Rezultatele finale la Bacalaureat 2026 vor fi afișate luni, 13 iulie, după soluționarea contestațiilor.