MediaFax.ro

„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.

Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.

În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.

Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.

Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Kallas a enumerat drept principale priorități ale UE pentru săptămâna reuniunii ONU de la New York războiul Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, securitatea alimentară globală, responsabilitatea pentru crimele comise în timpul războaielor, securitatea maritimă și funcționarea sistemului multilateral.

„Europa se confruntă cu o proliferare rapidă a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian. Moscova încearcă să sperie Europa pentru ca aceasta să își reducă sprijinul pentru Ucraina. Pe măsură ce Rusia este dispusă să își asume riscuri mai mari, trebuie să impunem și costuri mai mari”, a declarat Kallas în discursul susținut după reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene de la New York.

„Există multe modalități de a face acest lucru. Pentru început, acțiuni mai ferme împotriva flotei fantomă a Rusiei și măsuri mai dure care să vizeze complexul său militar-industrial”, a spus oficialul european.

Kallas a susținut că economia Rusiei reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale.

„Economia Rusiei este una dintre părțile sale cele mai vulnerabile și trebuie să creștem presiunea asupra ei pentru ca ei să oprească acest război”, a declarat ea.

Miniștrii au discutat și prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei. Kallas a spus că sancțiunile constituie „un pilon central” al răspunsului UE la războiul Rusiei și că include în prezent peste 3.000 de persoane și entități.

„Discuțiile sunt în desfășurare. Ne dorim să le încheiem în curând și, sperăm, să avem rapid această prelungire”, a afirmat ea.

Securitatea din Orientul Mijlociu

Un alt subiect important al reuniunii a fost situația din Orientul Mijlociu și securitatea maritimă. Kallas a afirmat că deteriorarea situației din Marea Roșie afectează deja interesele europene și că atacurile rebelilor Houthi „sabotează economia globală”.

Ea a apărat rolul operațiunii europene ASPIDES, care protejează navele comerciale în regiune, dar a spus că misiunea are nevoie de mai multe resurse.

„Operațiunea ASPIDES aduce o contribuție crucială la securitatea regiunii și, implicit, la securitatea transportului maritim global. Dar, operațiunea are nevoie de mai multe mijloace navale și mai multe mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor din regiune”, a spus Kallas.

Kallas a atras atenția asupra importanței a trei puncte maritime strategice: Marea Neagră, Strâmtoarea Ormuz și Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

„Sunt trei puncte maritime critice, iar perturbarea lor se răspândește mult dincolo de regiunile respective. Libertatea navigației și securitatea maritimă sunt esențiale pentru comerț, securitatea alimentară și economiile noastre”, a spus ea.

Cooperarea dintre Europa și regiunea Indo-Pacific

În a doua parte a reuniunii, la discuții au participat și miniștri din Australia, India, Japonia și Coreea de Sud, state cu care UE are parteneriate în domeniul securității și apărării. Kallas a identificat trei direcții pentru o cooperare mai strânsă: eficientizarea sistemului multilateral, consolidarea legăturii dintre securitatea europeană și cea din regiunea Indo-Pacific și cooperarea pentru reducerea dependențelor economice.

În ceea ce privește ONU, Kallas a spus că UE este „puternic angajată” în sistemul multilateral, inclusiv prin contribuțiile sale politice și financiare, dar că organizația este prea des blocată în încercarea de a preveni sau încheia conflicte.

„Avem nevoie de o ONU mai eficientă și capabilă să livreze”, a declarat ea, pledând pentru o diplomație preventivă și o mediere mai eficientă. Kallas a spus și că reforma ONU este esențială, iar viitoarea alegere a secretarului general este „crucială” pentru apărarea Cartei ONU și promovarea reformei.

Șefa diplomației UE a vorbit și despre legătura tot mai strânsă dintre securitatea Europei și cea din Indo-Pacific.

„Rusia și Coreea de Nord afectează ambele regiuni. Zeci de mii de militari nord-coreeni au sprijinit războiul Rusiei în schimbul banilor, proviziilor și asistenței tehnice oferite de Moscova. Prin furnizarea de produse cu dublă utilizare, China rămâne principalul facilitator al războiului Rusiei. Ceea ce se întâmplă în Asia contează pentru Europa, iar ceea ce se întâmplă în Europa contează pentru Asia”, a afirmat ea.

„Cu toții ne confruntăm cu aceleași probleme. O cooperare strânsă între UE și partenerii din Asia-Pacific pentru diversificarea și reducerea dependențelor este în interesul nostru reciproc”, a conchis ea.

„Întrebarea este, pentru că sunteți oameni care ați performat într-o societate mult mai competitivă decât a noastră, cum putem să folosim experiența dumneavoastră, cum putem să colaborăm pentru a face bine și aici și în România”, a spus Nicușor Dan, marți, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din New York.

El a spus că statul român își pune de mai multă vreme problema unei colaborări mai bune.

„Asta e, cred eu, o întrebare pe care statul român și-o pune de multă vreme. Cum să facă mai bine să colaboreze cu diverse structuri mai mult sau mai puțin private și poate că și în asta puteți să ne învățați câte ceva”, a declarat șeful statului.

Nicușor Dan a vorbit și despre evoluția României și a spus că problemele existente trebuie privite în paralel cu progresele înregistrate în ultimele decenii, în special după aderarea la Uniunea Europeană.

„În ciuda multor neajunsuri pe care românii din România le resimt pe bună dreptate – corupție, funcționare deficitară a unor instituții și toate cele pe care le cunoaștem – trebuie să înțelegem bine de unde am plecat și să vedem cu obiectivitate progresele mari pe care România le-a făcut în ultimii ani, în special după intrarea acum 20 de ani în Uniunea Europeană”, a spus el.

„Potențial uriaș”

Președintele a susținut că România are un potențial uriaș.

„Să vedem potențialul uriaș pe care România îl are și prin oameni, prin calificarea oamenilor vreau să spun, și prin mediul privat foarte dinamic, și prin nivelul rezonabil al sistemului de învățământ, cel puțin în câteva domenii importante”, a afirmat Nicușor Dan.

El a spus că societatea românească a acumulat expertiză în numeroase domenii și că următorii ani ar trebui să fie dedicați consolidării și stabilizării acesteia.

„Aș zice că societatea românească a acumulat un anumit nivel de expertiză în multe domenii și îmi doresc să urmeze niște ani în care să consolideze aceste expertize, să stabilizeze aceste expertize, astfel încât să fie o societate, să-i spun, stăpână pe sine”, a declarat președintele.

Nicușor Dan le-a transmis românilor din New York că își dorește ca diaspora să fie implicată în acest proces.

„Cred că ăsta ar fi obiectivul nostru pentru următorii ani și în acest efort, dacă doriți, ne-am bucura să fiți aproape. Sper să găsim acele metode prin care să folosim potențialul pe care îl avem cu toții”, a spus șeful statului.

Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din New York a avut loc în cadrul vizitei pe care Nicușor Dan o efectuează în Statele Unite ale Americii pentru participarea la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

„Am o obligație să nu îi las să intre într-o altă casă foarte specială”, a spus Donald Trump, marți, la New York, întrebat despre interdicția impusă celor trei organizații. „Casa Albă este cea mai specială dintre toate casele”, a adăugat președintele. Declarațiile au fost făcute în timpul întâlnirii sale cu primarul New Yorkului, Zohran Mamdani.

CNN, MS NOW și Politico au anunțat că au depus luni o plângere federală împotriva administrației Trump, susținând că interdicția de acces încalcă drepturile garantate de Primul Amendament al Constituției SUA. Organizațiile cer inclusiv un ordin temporar prin care administrația să le permită din nou accesul reporterilor lor la Casa Albă.

Jurnaliștii celor trei organizații au fost opriți sâmbătă la intrarea în complexul prezidențial, după ce administrația le-a retras acreditările de acces la Casa Albă. Interdicția fusese anunțată de Trump cu o zi înainte, pe fondul acuzațiilor sale că respectivele publicații difuzează „știri false”.

În plângerea comună, organizațiile media susțin că accesul le-a fost retras din cauza conținutului materialelor publicate despre Trump și administrația sa și califică măsura drept o încălcare a libertății presei. Reuters relatează că dosarul a fost repartizat unui tribunal federal din Washington, iar instanța urmează să examineze cererea de intervenție de urgență.

Administrația Trump respinge acuzațiile. Casa Albă a susținut că accesul la sediul prezidențial este un privilegiu, nu un drept, și că administrația are autoritatea de a decide organizațiile care beneficiază de acces.

Disputa are loc în contextul unor tensiuni mai largi între Trump și organizațiile de presă. În ultimele zile, președintele a sugerat că și alte publicații ar putea fi excluse de la Casa Albă. The New York Times și The Washington Post au fost menționate de Trump ca exemple de instituții pe care le-ar putea viza, fără ca o interdicție formală să fi fost anunțată împotriva lor.

Decizia vine după o perioadă în care progresele rapide ale AI în matematică au stârnit atât interes, cât și controverse în comunitatea de specialitate. OpenAI spune că un nou model intern, a cărui instruire a început pe 28 august, a rezolvat peste 100 de probleme matematice deschise, din mai multe domenii. Compania afirmă că ritmul progresului a determinat discuții interne privind modul în care astfel de rezultate ar trebui prezentate și evaluate de comunitatea științifică.

Printre problemele menționate de OpenAI se află Navier–Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Premiului Millennium, considerate de specialiști cele mai dificile probleme din matematică. Problema privește ecuațiile care descriu mișcarea fluidelor și încearcă să stabilească dacă soluțiile pornite de la condiții inițiale regulate rămân regulate sau pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.

OpenAI a anunțat pe 8 septembrie că sistemul său a găsit o demonstrație pentru această problemă. Potrivit companiei, demonstrația a fost obținută în aproximativ 88 de ore de lucru ale unor agenți AI și apoi formalizată și verificată cu ajutorul sistemului de verificare matematică Lean. OpenAI a precizat că nu intenționează să revendice premiul de un milion de dolari asociat problemei.

Controverse

Rezultatul a fost însă însoțit de controverse privind atribuirea și posibila influență a unor cercetări realizate înainte de anunțul OpenAI. Matematicianul Tristan Buckmaster de la New York University și Levent Alpöge, matematician la Anthropic, lucraseră în paralel la o problemă înrudită. Buckmaster a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cercetările sale să fi influențat rezultatul obținut de OpenAI.

OpenAI a respins această posibilitate și a spus, după o investigație internă, că sistemul nu a avut acces la datele private ale lui Buckmaster și că cercetările celor două proiecte diferă semnificativ. Compania a precizat că, în cazul lucrării lui Buckmaster și Alpöge, era vorba despre ecuațiile Euler cu forțare externă, în timp ce demonstrația prezentată de OpenAI tratează cazul Navier–Stokes fără forțare externă.

Pe fondul acestor evoluții, OpenAI spune că noul grup consultativ va avea rolul de a ajuta compania să evalueze importanța rezultatelor matematice produse de AI, să stabilească modalități adecvate de comunicare și să țină cont de standardele academice și profesionale ale domeniului.

Grupul este găzduit de Institutul pentru Studii Avansate, de la Princeton, SUA, și are inițial nouă membri, între care François Charles, Camillo De Lellis, Timothy Gowers, Martin Hairer, Nikhil Srivastava, Ulrike Tillmann, Ravi Vakil, Edward Witten și Melanie Matchett Wood.

Grupul va funcționa independent

OpenAI afirmă că grupul va funcționa independent. Membrii săi nu vor fi plătiți de companie și vor putea formula inclusiv recomandări nesolicitate, precum și să facă publice recomandările lor. Grupul va putea comenta impactul OpenAI asupra matematicii și va consilia compania în privința modului în care instrumentele sale pot sprijini cercetarea și educația.

Inițiativa vine în contextul unor îngrijorări mai largi privind efectul progresului AI asupra matematicii. Un grup de matematicieni a criticat folosirea problemelor deschise drept etalon pentru măsurarea progresului sistemelor AI și a cerut discuții mai ample despre atribuirea contribuțiilor, verificarea rezultatelor și impactul asupra comunității academice.

Burnham a declarat că Londra a acceptat solicitarea Riyadului după intensificarea atacurilor Houthi asupra Arabiei Saudite. Sprijinul va fi asigurat de Royal Air Force (RAF) printr-un avion de realimentare Voyager, care urmează să fie trimis în regiune în următoarele zile. Acordul este limitat în timp, inițial pentru câteva săptămâni, dar va fi reevaluat de autoritățile britanice.

„Am primit o solicitare din partea Arabiei Saudite pentru sprijin militar”, a spus Burnham, potrivit Reuters, precizând că a aprobat furnizarea de realimentare aer-aer cu caracter defensiv. Premierul britanic a argumentat că măsura este necesară pentru protejarea stabilității regionale și menținerea deschise a rutelor strategice pentru transporturile de petrol.

Burnham a făcut anunțul în timp ce se deplasa la New York pentru Adunarea Generală a ONU, unde este programată și prima sa întâlnire cu președintele american Donald Trump.

Sprijinul britanic nu presupune participarea directă a RAF la bombardarea pozițiilor Houthi. Misiunea avionului Voyager este de a realimenta avioane saudite implicate în misiuni defensive. Associated Press relatează că Arabia Saudită a cerut sprijin similar mai multor aliați, inclusiv Franței, Pakistanului și Egiptului.

Rebelii houthi au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite

Decizia vine după intensificarea conflictului din Yemen. Houthi, grupare susținută de Iran, au lansat în ultimele zile atacuri cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite, inclusiv asupra capitalei Riad. Rebelii au revendicat, de asemenea, atacuri asupra unor instalații petroliere și au anunțat o blocadă împotriva transporturilor maritime asociate Arabiei Saudite în Marea Roșie și în zona strâmtorii Bab al-Mandab.

În Yemen, Houthi au avansat în ultimele săptămâni de-a lungul coastei Mării Roșii și au ocupat inclusiv portul Mokha și insule strategice din regiune. Bab al-Mandab reprezintă una dintre principalele rute maritime dintre Asia și Europa, iar perturbarea traficului prin această zonă poate afecta transportul de mărfuri și energie. Prin această strâmtoare trece în mod normal aproximativ 12% din comerțul mondial.

Marea Britanie are deja o prezență militară defensivă în Arabia Saudită. Londra a desfășurat anterior sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre pentru protejarea regatului în fața atacurilor cu rachete iraniene.

Londra și-a intensificat criticile la adresa Houthi în ultimele săptămâni. La 15 septembrie, reprezentantul britanic la ONU a declarat că atacurile grupării au amenințat civili, infrastructura și navigația internațională și a acuzat Iranul că furnizează în continuare sprijin grupării. Guvernul britanic a cerut Houthi să înceteze atacurile și să revină la procesul de pace mediat de ONU.

Sprijinul britanic este anunțat într-un moment în care Statele Unite ale Americii au ales, deocamdată, să nu intervină militar direct împotriva Houthi în acest nou episod al conflictului. Președintele Donald Trump a fost presat de Arabia Saudită să acționeze, dar administrația americană nu a anunțat participarea la operațiuni militare împotriva grupării.

„Am discutat despre economia noastră, despre planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum și despre prioritățile și problemele României și ale Europei”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a spus că le-a transmis investitorilor că România va continua politica de reducere a deficitului bugetar.

„România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, o datǎ ce vom reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB. Marile fonduri și băncile de investiții sunt parteneri importanți pentru orice țară modernă și serioasă. (…) I-am asigurat că, în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului și a datoriei și vom continua să luăm măsuri pentru recâștigarea competitivității României și a Europei”, a mai scris șeful statului.

Întâlnirea cu reprezentanții J.P. Morgan și investitorii în titluri de stat românești figura în programul vizitei președintelui la New York. Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au concentrat pe evoluția finanțelor publice, consolidarea fiscală, strategia de finanțare a statului și perspectivele economice ale României.

Din delegația oficială a României la New York face parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta participă la o serie de întâlniri cu investitori americani și instituții financiare, axate pe atragerea de capital pentru proiecte strategice și consolidarea dialogului cu investitorii internaționali.

România se află în proces de consolidare fiscală, iar finanțarea deficitului și costurile de împrumut reprezintă teme importante în dialogul autorităților cu investitorii. Luni, Ministerul Finanțelor a împrumutat 335,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat, la un randament mediu de 6,66% pe an.

Decizia, adoptată în cadrul celei de-a treia reuniuni a Comisiei de Formula 1 din 2026, echivalează cu o reducere de două sau trei tururi, în funcție de lungimea circuitului, de la 305 la 290 de kilometri.

Au fost stabilite și noi reguli pentru cursele întrerupte de ploaie sau de alte incidente. Federația Internațională de Automobilism (FIA) va introduce o limită fixă pentru ora la care trebuie să se încheie activitatea pe pistă, renunțând la actuala limită de trei ore calculată de la start până la final, inclusiv întreruperile.

Limita de două ore de cursă efectivă va fi păstrată. FIA a precizat că modificările urmăresc să ofere spectatorilor șanse mai mari de a vedea o cursă cât mai completă în cazul în care aceasta este afectată de condițiile meteo sau de alte întreruperi.

Regulamentul va permite, de asemenea, o flexibilitate mai mare pentru prelungirea sesiunilor de antrenamente libere atunci când acestea sunt întrerupte.

O altă modificare importantă pentru 2027 este eliminarea omologării obligatorii a cutiilor de viteze. Decizia a fost luată în urma consultării grupului de lucru al constructorilor și la recomandarea Comitetului Consultativ Sportiv al Formulei 1, măsura urmând să ofere furnizorilor mai multă libertate pentru dezvoltare.

Comisia a aprobat totodată modificări minore ale regulamentelor sportive și financiare pentru sezonul 2026, precum și alte ajustări ale regulamentului tehnic pentru 2027.

Toate modificările urmează să fie supuse aprobării Consiliului Mondial al Sporturilor cu Motor al FIA.

Administrația americană a anunțat că va permite accesul unei delegații iraniene „de bază”, din care vor face parte Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi. Delegația va fi însă mai restrânsă decât în anii precedenți și va fi supusă unor restricții privind deplasările și achiziționarea anumitor bunuri, potrivit CNN.

Membrii delegației iraniene vor avea permisiunea de a se deplasa în principal între sediul ONU, misiunea diplomatică iraniană, reședința ambasadorului și aeroportul JFK. Măsurile se bazează pe politica americană privind sancțiunile și pe regulile aplicabile delegațiilor diplomatice care participă la reuniunile ONU.

Participarea iraniană are loc în condițiile în care conflictul dintre Iran și Statele Unite ale Americii continuă, chiar dacă nu au fost raportate public atacuri americane asupra Iranului de mai bine de două săptămâni. În același timp, tensiunile regionale au crescut după intensificarea confruntărilor dintre rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, și forțele susținute de Arabia Saudită în Yemen.

Președintele Donald Trump a declarat că se află într-o perioadă de decizie în privința Iranului și a sugerat că ar putea urma „lucruri foarte importante”. Trump și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea pentru o eventuală întâlnire cu Pezeshkian în marja Adunării Generale.

Pentru Iran, participarea la reuniunea anuală a ONU nu este o premieră. Țara a fost reprezentată în mod constant la Adunarea Generală, inclusiv în perioade de tensiuni majore cu Washingtonul. În 2015, președintele de atunci, Hassan Rouhani, a folosit tribuna ONU pentru a vorbi despre acordul nuclear încheiat în același an și despre perspectivele de reducere a tensiunilor în Orientul Mijlociu.

În acest an, întâlnirea are loc într-un context diferit, pe fondul războiului dintre Iran și SUA, al crizei din Orientul Mijlociu și al unor eforturi diplomatice pentru evitarea unei noi escaladări.

Acordurile permit companiei Paramount Skydance, condusă de David Ellison, să evite măsuri mai dure, inclusiv vânzarea unor active precum CNN sau a unor francize cinematografice importante. Tranzacția a fost contestată 12 state, în frunte cu California, care au susținut că fuziunea ar reduce concurența pe piețele de film și televiziune.

În cadrul înțelegerii cu autoritățile statale, Paramount s-a angajat să investească anual cu cel puțin 300 de milioane de dolari mai mult în producția cinematografică din Statele Unite ale Americii și să respecte timp de cinci ani anumite cote pentru lansările în cinematografe, potrivit Reuters.

Compania va produce cel puțin 30 de filme pe an în primii doi ani și 32 de filme pe an în următorii trei ani. Cel puțin patru producții anual vor trebui să fie filme independente, iar minimum 20% dintre titlurile lansate trebuie să fie producții de succes. În cazul nerespectării acestor praguri, Paramount va plăti până la 30 de milioane de dolari pentru fiecare film lipsă, cea mai mare parte a banilor urmând să fie direcționată către fonduri pentru sprijinirea angajaților din industrie.

Paramount s-a angajat, de asemenea, să nu majoreze timp de trei ani tarifele percepute operatorilor de cinematografe.

Un alt element al acordului prevede crearea unui consiliu pentru independență editorială, menit să supravegheze rețelele CBS și CNN.

Sindicatul scenariștilor și-a retras procesul, dar își menține poziția privind fuziunea

Sindicatul scenariștilor și-a retras, la rândul său, procesul intentat împotriva tranzacției. Totuși, sindicatul a transmis că își menține poziția potrivit căreia fuziunea ar putea afecta negativ industria și condițiile de muncă ale scenariștilor.

Autoritățile de reglementare din administrația Trump aprobaseră anterior tranzacția, iar Comisia Europeană și autoritățile din Marea Britanie au dat deja undă verde operațiunii.

Paramount și Warner Bros. Discovery estimaseră la începutul anului că fuziunea va genera economii de aproximativ 6 miliarde de dolari, inclusiv prin reducerea costurilor, măsură care ar putea afecta locuri de muncă în industria cinematografică și în redacțiile CNN și CBS. Compania rezultată în urma tranzacției ar urma să aibă datorii de aproximativ 80 de miliarde de dolari.

Înțelegerea îi permite companiei Paramount să evite și o penalizare de 7 milioane de dolari pe zi care ar fi fost datorată acționarilor Warner Bros. Discovery pentru fiecare zi de întârziere a finalizării tranzacției după 30 septembrie.

Dinamo București a realizat al treilea său succes la diferență de patru goluri din actuala ediție de campionat, surclasând Farul Constanța, scor 4-0, duminică, pe Arena Națională. Dinamo a ajuns astfel la 23 de puncte după 10 etape. În plus, Dinamo are o serie de nouă meciuri consecutive fără înfrângere.

Rapid a trecut de FC Argeș cu 3-1, într-un meci disputat vineri în Giulești. Cu această victorie, Rapid a ajuns la 21 de puncte, bifând al șaselea succes al sezonului și al treilea consecutiv.

Universitatea Craiova a reușit scorul etapei, 5-0 cu FCSB. Craiova a ajuns la 20 de puncte și ocupă locul al treilea, cu șase victorii în zece partide.

Campionatul se va întrerupe pentru perioada echipelor naționale, următoarea etapă fiind programată între 9 și 12 octombrie.

Toate rezultatele etapei a 10-a:

UTA Arad – Sepsi OSK 1-0
Rapid București – FC Argeș 3-1
CFR Cluj – FC Botoșani 3-1
Universitatea Craiova – FCSB 5-0
FC Voluntari – Universitatea Cluj 0-2
Dinamo București – Farul Constanța 4-0
Oțelul Galați – Corvinul Hunedoara 2-3
Petrolul Ploiești – Csikszereda 2-0

Clasamentul după etapa a 10-a:

1. Dinamo București – 23 puncte, golaveraj 23-7
2. Rapid București – 21 p, 14-6
3. Universitatea Craiova – 20 p, 24-9
4. Petrolul Ploiești – 19 p, 13-12
5. Universitatea Cluj – 15 p, 14-13
6. Farul Constanța – 14 p, 14-14
7. Corvinul Hunedoara – 13 p, 11-9
8. CFR Cluj – 13 p, 15-14
9. Sepsi OSK – 13 p, 7-10
10. UTA Arad – 12 p, 14-15
11. FCSB – 12 p, 13-17
12. FC Botoșani – 11 p, 14-12
13. FC Argeș – 11 p, 6-10
14. Oțelul Galați – 10 p, 11-15
15. FC Voluntari – 8 p, 9-22
16. Csikszereda – 1 p, 6-23

Petrolul s-a impus cu scorul de 2-0. Ambele goluri ale gazdelor au fost marcate în repriza secundă. Rodrigo Martins a deschis scorul imediat după reluarea jocului, în minutul 46, după ce a profitat de o nesincronizare în defensiva oaspeților și de o pasă decisivă a lui Leo Teixeira.

Petrolul și-a majorat avantajul în minutul 69, când fundașul Paul Papp a înscris cu o lovitură de cap, în urma unei lovituri libere executate de Bran Flores.

Csikszereda a avut un gol anulat în prima repriză. Gabriel Lima marcase în minutul 20, însă arbitrul Sorin Vădana a invalidat reușita după consultarea sistemului VAR, considerând că la fază a existat un fault asupra lui Alexandru Hanca.

Petrolul a controlat în mare parte partida, având posesie superioară și mai multe ocazii de gol, în timp ce portarul Lukas Zima a intervenit sigur la puținele șuturi periculoase ale oaspeților.

În urma acestui succes, Petrolul își consolidează poziția a patra din clasament. Ploieștenii sunt la un punct în urma Universității Craiova, care ocupă locul al treilea, și la patru lungimi de lider, Dinamo.

Csikszereda rămâne pe ultimul loc în clasamentul Superligii, fără victorie după primele zece etape.

Celebra actriță a apărut la Teatrul Național din Londra în piesa Electra/Persona.

Potrivit BBC, în timpul ceremoniei de deschidere, Cate Blanchett a spus că „există puține locuri pe această planetă unde putem pur și simplu fi împreună și prezenți”.

„Înțeleg că vă place să filmați momentul de deschidere a spectacolului – și este cumva măgulitor într-un fel – dar pentru oricine filmează spectacolul, vă rog să nu o faceți, pentru că stricați spectacolul pentru următorul grup de oameni care vor intra și vor fi prezenți alături de noi. Așa că vă mulțumesc foarte mult”, a continuat ea.

Urale și aplauze din partea publicului

Publicul a reacționat cu urale și aplauze în urma discursului actriței.

Un spectator a explicat ce se întâmplase mai devreme în timpul spectacolului, spunând că filmările a avut loc între două acte.

„Am fost acolo vineri, așa că, doar pentru a clarifica ce s-a întâmplat: după primul act, în timp ce se schimbau și se pregăteau pentru al doilea, cei care întârziau erau lăsați să intre, personalul curăța scena, iar distribuția se machia pe scenă”, a spus spectatorul.

Cate Blanchett le-a spus persoanelor ce filmau să se oprească

„Cate a observat pe cineva care înregistra în timpul acelei pauze. A venit spre fața scenei și a făcut semn cu degetul «nu, nu, nu» pentru ca aceștia să se oprească. De asemenea, le-a spus publicului despre asta chiar la final, înainte ca aceștia să plece”, a adăugat acesta.

Electra/Persona este o piesă de teatru nouă, scrisă și regizată de Benedict Andrews. Aceasta combină tragedia Electra de Sofocle cu filmul Persona de Ingmar Bergman.

Piesa, care se joacă până pe 10 octombrie, o prezintă pe Blanchett împărțind rolurile Electra/Elisabeth și Clytemnestra/Alma cu colega sa de platou, Nina Hoss.

Rolurile sunt stabilite printr-o aruncare a monedei, care are loc live pe scenă în fiecare seară, înainte de fiecare reprezentație, potrivit sursei citate.

Oana Țoiu: Marea Neagră și Portul Constanța sunt „absolut esențiale”

„Din perspectiva României, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, ne concentrăm asupra securității maritime. Marea Neagră și Portul Constanța sunt absolut esențiale, nu doar pentru România și regiune, ci și pentru asigurarea accesului la alimente la prețuri accesibile în Orientul Mijlociu și Africa. Peste 60 de milioane de tone de cereale tranzitează prin Portul Constanța și Marea Neagră”, a declarat Țoiu, în discursul postat pe X.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a precizat că România este un producător important de cereale și sprijină, totodată, tranzitul cerealelor ucrainene către țările care au nevoie de acestea.

„În acest sens, vom discuta astăzi, în cadrul reuniunii miniștrilor afacerilor externe și pe parcursul întregii săptămâni, inclusiv într-o masă rotundă dedicată, alături de Franța, Uniunea Europeană și Ucraina, despre modul în care putem proteja cel mai bine coridoarele de solidaritate și rutele comerciale din Marea Neagră”, a mai spus Țoiu.

Țoiu, discuții cu miniștrii de Externe din Australia, India și Coreea de Sud

Oana Țoiu a precizat că sunt programate și discuții cu miniștrii afacerilor externe din Australia, India și Coreea de Sud, precum și cu viceministrul afacerilor externe al Japoniei.

„Ne aflăm într-un moment în care rolul Uniunii Europene în lume este din ce în ce mai important, iar acesta este obiectivul nostru comun și procesul coordonat prin intermediul reuniunii Organizației Națiunilor Unite din această săptămână”, a afirmat ministrul interimar.

Oana Țoiu: Rusia vizează infrastructura civilă din porturi, de-a lungul Dunării

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a condamnat din nou războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei și a atras atenția asupra numărului tot mai mare de victime civile.

„Observăm că aceștia vizează direct infrastructura civilă din porturi, de-a lungul Dunării. Ei vizează capacitatea țărilor de a-și vinde pașnic produsele și de a asigura o economie stabilă, necesară pentru reziliența cetățenilor lor”, a spus Țoiu.

Ea a precizat că președintele României va aborda această chestiune în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

România susține reforma ONU

Oana Țoiu a vorbit și despre implicarea României în reforma Organizației Națiunilor Unite și sprijinirea organizațiilor multilaterale.

„De trei ani participăm la reforma Adunării Generale a ONU, printr-o rezoluție adoptată în septembrie anul trecut, iar în prezent deținem președinția consiliului executiv al agențiilor ONU”, a declarat ea.

Ministrul interimar a subliniat importanța ONU și necesitatea transformării organizației pentru ca aceasta să ofere rezultate concrete mai rapid.

„Credem cu tărie că ONU este mai necesară ca niciodată. Credem, de asemenea, că este o organizație care și-a demonstrat contribuția și relevanța și care se află acum într-un moment de transformare, deoarece cetățenii și alegătorii doresc să vadă rezultate concrete mai repede”, a spus Țoiu.

Potrivit acesteia, România susține eforturile pentru protejarea valorilor, menținerea păcii și securității, atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și existența unei voci unite acolo unde este necesar.

Oana Țoiu: România este un susținător ferm al soluției celor două state

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a menționat și soluția celor două state, despre care a spus că este „foarte importantă” pentru România în această săptămână.

„România este un susținător ferm al soluției celor două state și ne bucurăm că există un impuls internațional pentru a asigura acest lucru în continuare”, a afirmat Oana Țoiu.

My doorstep statement ahead of the informal meeting of the EU Foreign Ministers in New York, on the margins of #UNGA81 pic.twitter.com/Yqb7M7tz5M

— Toiu Oana (@oana_toiu) September 21, 2026

Testată până acum pe porci, bateria a funcționat timp de până la trei zile, după care componentele sale biodegradabile au început să se descompună, potrivit Live Science.

Tehnologia ar putea permite, în viitor, alimentarea unor dispozitive medicale ingerabile folosite temporar în tractul gastrointestinal, fără ca bateria convențională să trebuiască ulterior recuperată din organism.

Rezultatele cercetării au fost publicate luni, 21 septembrie, în revista științifică Nature Chemical Engineering.

Dispozitivele medicale ingerabile pot avea mai multe utilizări, de la detectarea hemoragiilor și administrarea medicamentelor până la stimularea anumitor țesuturi sau organe.

Cum funcționează bateria care poate fi înghițită

Una dintre problemele bateriilor convenționale utilizate pentru asemenea dispozitive este dimensiunea lor. În plus, componentele trebuie izolate pentru a împiedica materialele din interior să ajungă în contact cu țesuturile și să provoace leziuni.

Noua baterie a fost concepută din materiale care se degradează progresiv în mediul acid al tractului gastrointestinal și care, potrivit cercetătorilor, pot fi absorbite fără a lăsa fragmente periculoase sau produși secundari toxici.

Structura este realizată în mai multe straturi. Anodul, adică terminalul negativ, este format dintr-un aliaj de magneziu, în timp ce catodul conține trioxid de molibden și carbon activ. Între cele două se află un electrolit biodegradabil care permite producerea curentului electric.

Cercetătorii au folosit nanofibrile de celuloză pentru a crea o structură subțire și poroasă, asemănătoare hârtiei.

Giovanni Traverso, coautor al studiului și director al Laboratory for Translational Engineering de la MIT, a explicat că această structură contribuie atât la rezistența bateriei și controlul degradării, cât și la menținerea capacității de a produce energie.

Ceara controlează cât timp funcționează bateria

Pentru ca bateria să nu fie distrusă prea repede de acidul gastric, cercetătorii au acoperit-o cu ceară de albine. Unele prototipuri au primit suplimentar un strat de ceară de candelilla, pentru o protecție mai îndelungată.

Traverso spune că stratul de ceară reprezintă un element esențial al proiectării, deoarece permite controlarea perioadei în care bateria rămâne funcțională.

Echipa a construit două variante. Cea mai mică putea fi introdusă într-o capsulă standard de gelatină și a produs aproximativ 1,77 volți, cu o capacitate suficientă pentru dispozitive electronice cu un consum redus de energie.

Varianta mai mare a ajuns la aproximativ 1,84 volți și o capacitate maximă de 3,5 miliamperi-oră. Cercetătorii avertizează însă că performanțele trebuie îmbunătățite. Reza Ghodssi, profesor la University of Maryland care nu a participat la studiu, consideră că o capacitate de aproximativ zece ori mai mare ar face tehnologia mult mai promițătoare.

A funcționat timp de trei zile în organismul porcilor

Pentru experimentele pe animale, prototipurile au fost introduse în capsule realizate prin imprimare 3D și administrate porcilor cu ajutorul unui endoscop.

Ambele variante au continuat să funcționeze timp de până la trei zile, deși tensiunea și capacitatea lor au scăzut progresiv pe măsură ce bateriile s-au degradat.

Cercetătorii au utilizat bateria mai mică pentru alimentarea unei etichete experimentale RFID amplasate în esofag. Sistemul putea comunica fără fir cu un receptor aflat la o distanță de până la 1,5 metri și le permitea oamenilor de știință să detecteze momentul în care animalul înghițea un medicament.

Bateria mai mare a fost utilizată pentru alimentarea unei capsule care stimula electric stomacul. Experimentul a dus la creșterea nivelului de grelină, hormon implicat în stimularea senzației de foame, fără ca cercetătorii să observe leziuni ale țesuturilor în zona stimulată. Dispozitivul folosit în experiment este însă unul experimental.

Nu toate componentele dispozitivului s-au dizolvat

Un aspect important este că, deși bateria și componentele sale biodegradabile s-au descompus, placa electronică folosită în experimentul de stimulare gastrică nu era bioresorbabilă. Aceasta a fost eliminată natural de animale.

John Rogers, cercetător în domeniul bioelectronicii la Northwestern University, care nu a participat la studiu, arată că realizarea tuturor componentelor din materiale bioresorbabile ar putea elimina riscul ca o parte a dispozitivului să rămână blocată în tractul gastrointestinal.

Testele pe oameni ar putea începe peste aproximativ doi ani

Tehnologia se află încă într-o fază experimentală. Una dintre principalele provocări este obținerea unui control mai precis asupra perioadei în care bateria funcționează și asupra momentului în care începe să se degradeze.

Cercetătorii au constatat și diferențe de performanță între baterii, asociate unor factori precum contactul dintre straturi, distribuția electrolitului și grosimea stratului de ceară. Echipa încearcă acum să standardizeze procesul de fabricație și să adapteze învelișul astfel încât bateriile să poată fi proiectate pentru perioade de funcționare cuprinse între câteva ore și câteva zile.

Următorii pași includ teste mai îndelungate, în condiții care să reproducă mai fidel tractul gastrointestinal uman. Potrivit lui Traverso, cercetătorii lucrează către un prim studiu clinic al sistemului RFID, care ar putea începe peste aproximativ doi ani.

Până atunci, rezultatele nu demonstrează că bateria este sigură sau eficientă pentru utilizarea la oameni. Experimentele raportate în studiul actual au fost efectuate pe animale.

Potrivit surselor citate, Putin ar urma să participe personal la reuniunea APEC pentru prima dată după 2017. În schimb, perspectiva ca liderul de la Kremlin să ajungă în Florida, pentru summitul G20 din decembrie, este descrisă drept „foarte redusă”.

Putin revine la APEC după nouă ani

China găzduiește în acest an APEC, iar reuniunea liderilor este programată în perioada 18-19 noiembrie, la Shenzhen. APEC reunește 21 de economii din regiunea Asia-Pacific, între care China, Rusia și Statele Unite.

Ultima participare personală a lui Putin la un summit APEC a avut loc în noiembrie 2017, la Da Nang, în Vietnam. La aceeași reuniune au fost prezenți Xi Jinping și Donald Trump, aflat atunci la primul său mandat de președinte al SUA.

Reuniunea din China ar putea oferi însă cadrul pentru o întâlnire diplomatică mult mai importantă. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, declara la începutul lunii septembrie că Putin și Xi au discutat posibilitatea unei reuniuni în trei cu Donald Trump în marja APEC. O astfel de întâlnire ar depinde însă de participarea liderului american, iar Casa Albă nu confirmase atunci prezența lui Trump la summit.

G20 are loc chiar la complexul lui Trump din Florida

La mai puțin de o lună după summitul APEC, Statele Unite vor găzdui reuniunea liderilor G20, în perioada 14-15 decembrie. Summitul este programat la Trump National Doral, complexul deținut de familia președintelui american în apropiere de Miami, Florida.

Administrația Trump a transmis anterior că Rusia, în calitate de membru G20, este așteptată să fie invitată la reuniunile grupului. În aprilie, oficiali americani declarau că Washingtonul intenționează să-l invite inclusiv pe Putin la summitul liderilor.

Informațiile Bloomberg indică însă că, în acest moment, Kremlinul consideră foarte puțin probabilă o deplasare a președintelui rus în Florida.

Mandatul de arestare emis de CPI și deplasările lui Putin

Deplasările externe ale lui Vladimir Putin s-au redus după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei și mai ales după mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023.

CPI susține că există motive rezonabile pentru a considera că Putin poartă răspundere pentru presupusele crime de război privind deportarea și transferul ilegal al unor copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei către Rusia. Kremlinul respinge acuzațiile și nu recunoaște jurisdicția Curții.

Situația juridică a unei eventuale vizite în Statele Unite este diferită de cea din țările membre CPI: Washingtonul nu este parte la Statutul de la Roma, tratatul care a creat Curtea Penală Internațională.

Putin a continuat totuși să efectueze deplasări în state apropiate Moscovei și a vizitat inclusiv China în ultimii ani. În 2024 a mers și în Mongolia, stat parte la Statutul de la Roma, iar CPI a constatat ulterior că autoritățile mongole nu și-au respectat obligația de cooperare pentru arestarea și predarea liderului rus.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat, după ședința de luni a Consiliului Național de Securitate, că autoritățile au convenit asupra necesității declarării stării de urgență. Măsura ar urma să permită Guvernului să intervină rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu energie și combustibili sau dacă debitul Nistrului continuă să scadă.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială – economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice”, a transmis Maia Sandu.

Probleme sunt și în aprovizionarea cu carburanți. Cotațiile motorinei au depășit 1.500 de dolari pe tonă, în condițiile în care piața internațională este afectată de blocajul din Strâmtoarea Ormuz și de problemele de transport prin Bab-el-Mandeb, după escaladarea conflictului din Yemen.

Interconexiunile cu România, pregătite pentru situații de urgență

Guvernul de la Chișinău va elabora planuri pentru mai multe scenarii, astfel încât fiecare instituție să știe ce măsuri trebuie să ia dacă apar probleme de aprovizionare.

Autoritățile trebuie să asigure rute alternative pentru alimentarea cu energie electrică în sezonul rece. În caz de urgență, Republica Moldova ar putea folosi interconexiunile de 110 kV cu România și ar putea crește cantitatea de energie electrică importată din România.

Instituțiile responsabile trebuie, de asemenea, să constituie rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii, să asigure stocurile necesare de gaze și să creeze treptat stocuri de urgență de produse petroliere.

„Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități”, a declarat Maia Sandu.

Debitul Nistrului, la un nivel alarmant

Starea de urgență vizează și situația hidrologică, după ce debitul Nistrului a scăzut puternic din cauza secetei.

Între 1 și 20 septembrie, debitul de apă care a intrat în lacul de acumulare Novodnistrovsk, situat pe Nistru, în Ucraina, în amonte de Republica Moldova, a fost în medie de 23 de metri cubi pe secundă, față de un nivel normal de 100-120 de metri cubi pe secundă. Nivelul apei din lac a ajuns la un minim istoric, iar scăderea debitului afectează cantitatea de apă care ajunge în Republica Moldova.

Debitele reduse ale râurilor au diminuat și producția de energie electrică în regiune, contribuind la creșterea prețurilor pe piața regională.

Probleme sunt și în aprovizionarea cu carburanți. Cotațiile motorinei au depășit 1.500 de dolari pe tonă, în condițiile în care aprovizionarea de pe piața internațională este afectată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz și și problemele de transport prin Bab-el-Mandeb, după escaladarea conflictului din Yemen.

Infrastructura energetică va fi protejată inclusiv împotriva dronelor

Obiectivele esențiale pentru alimentarea cu energie a Republicii Moldova vor beneficia de protecție sporită în fața unor eventuale acțiuni ostile, inclusiv a atacurilor cu drone. Autoritățile trebuie să se asigure și că funcționarea acestora poate fi restabilită rapid în cazul unor incidente.

Măsuri suplimentare vor fi luate împotriva atacurilor cibernetice, iar vulnerabilitățile critice deja identificate trebuie remediate cu prioritate.

Instituțiile vor căuta și soluții, inclusiv digitale, pentru avertizarea populației în situații de criză, până când sistemul național MD-Alert va deveni funcțional.

Compensații pentru sezonul rece

Guvernul trebuie să asigure fondurile necesare pentru continuarea mecanismului de compensare pe întreaga perioadă a sezonului rece. Ajutorul acordat va fi stabilit în funcție de evoluția tarifelor și de gradul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării.

„Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, vor fi pregătite recomandări pentru economisirea energiei și instrucțiuni pentru populație în cazul unor întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură.

Republica Moldova a mai instituit în acest an stare de urgență în sectorul energetic, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei au dus la deconectarea liniei electrice Vulcănești–Isaccea. Ulterior, starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic.

Șeful statului a prezentat, luni, la un eveniment organizat de Atlantic Council la New York, prioritățile României în materie de infrastructură civilă și militară.

Nicușor Dan a transmis, prin intermediul unui mesaj postat pe platforma Facebook, că discuțiile au vizat infrastructura pe care România trebuie să o dezvolte în următorii ani și modalitățile prin care proiectele respective ar putea fi finanțate.

„La evenimentul organizat de Atlantic Council, am discutat despre prioritățile strategice pentru România, respectiv infrastructura de care avem nevoie în următorii ani și modul în care o putem finanța”, a transmis președintele.

Șeful statului a enumerat între domeniile avute în vedere infrastructura rutieră, portuară și energetică, dar și centrele de date și capacitățile din domeniul apărării.

„Este vorba atât despre infrastructura civilă, drumuri, porturi, energie, centre de date, cât și despre infrastructura militară și industria de apărare”, a precizat Nicușor Dan.

Evenimentul „Anchoring the Eastern Flank: Critical Infrastructure and Transatlantic Capital in Central and Eastern Europe”, organizat de Atlantic Council România, a figurat luni în programul președintelui la New York. Înaintea acestuia, Nicușor Dan a avut programată și o întâlnire cu Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council.

Nicușor Dan: Discuțiile strategice trebuie conectate cu investițiile

Președintele a pus accentul pe rolul pe care organizațiile de tip think tank îl pot avea în apropierea decidenților politici, experților și investitorilor.

„Dialogul cu organizații precum Atlantic Council este important pentru că un think tank de acest tip reunește decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri și poate contribui la conectarea discuțiilor strategice despre securitate cu oportunități concrete de investiții și cooperare economică”, a afirmat Nicușor Dan.

Atlantic Council România, structură deschisă în 2025, își concentrează activitatea asupra cooperării transatlantice în domenii precum energia și infrastructura, tehnologia, securitatea și economia. Organizația declară că urmărește inclusiv consolidarea infrastructurii critice și a cooperării energetice, în dialog cu autoritățile și sectorul privat.

Atlantic Council derulează, de asemenea, un proiect dedicat infrastructurii critice transatlantice, al cărui obiectiv declarat este mobilizarea capitalului internațional și a participării companiilor pentru proiecte din Europa Centrală și de Sud-Est.

„Parteneriatul strategic trebuie să aibă și o dimensiune economică puternică”

Nicușor Dan a transmis că relația Bucureștiului cu Washingtonul nu ar trebui privită exclusiv prin prisma cooperării militare și de securitate.

„Pentru România, relația cu Statele Unite nu înseamnă doar cooperare în domeniul securității și apărării. Parteneriatul strategic trebuie să aibă și o dimensiune economică puternică, mai multe investiții, proiecte comune, tehnologii și locuri de muncă”, a afirmat președintele.

Mesajul economic a fost prezent și la alte întâlniri ale șefului statului desfășurate luni la New York. Nicușor Dan s-a întâlnit cu foști ambasadori americani, iar discuțiile au vizat, între altele, cooperarea în domeniul securității și extinderea colaborării economice dintre România și SUA.

Întâlniri cu antreprenori și investitori americani

Agenda de luni a președintelui include și întâlniri cu antreprenori români din Statele Unite care activează în domeniul tehnologiei, precum și discuții cu reprezentanții JP Morgan Chase și cu investitori în obligațiuni românești.

Nicușor Dan se află la New York în contextul participării la lucrările celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Delegația oficială a României include și reprezentanți ai Guvernului, între care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Tănasă a afirmat că decizia AUR a fost luată în forurile statutare ale partidului și a respins posibilitatea ca parlamentarii formațiunii să voteze diferit.

„Nu mă aștept să trădeze nici măcar un singur coleg de la AUR în această chestiune”, a declarat deputatul, la Gândul.ro, referindu-se la eventualitatea unor voturi în favoarea Guvernului ale unor parlamentari AUR.

Diferența dintre Bolojan și Mureșan

Dan Tănasă a pus sub semnul întrebării capacitatea premierului desemnat de a obține voturile necesare pentru învestire, în condițiile în care acesta nu are sprijinul AUR.

„Mi-e greu să cred că dacă un Ilie Bolojan nu a găsit suficiente pârghii în condițiile în care avea pâinea și cuțitul… n-a găsit suficiente pârghii încât să-și găsească parlamentari să nu-i cadă guvernul, mi-e greu să cred că un personaj ca Vasile Mureșan (Siegfried Vasile Mureșan) o să fie în stare să încropească în condițiile în care el nu are pâinea și cuțitul, să-și găsească transfugi și suficiente voturi în alte circunstanțe”, a mai spus Tănasă la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, de la Gândul.

Siegfried Mureșan a anunțat că va negocia susținerea guvernului cu PNL, USR și UDMR și ulterior cu grupul minorităților, excluzând negocierile cu AUR.

 

Dean Roy este cea mai tânără persoană care a aspirat vreodată la un rol politic major în Statele Unite.

„Am căutat vârsta minimă pentru a candida la o funcție și am descoperit că nu există una în Vermont”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului Times, potrivit Le Figaro.

Articolul 23 din text impune o singură condiție: să fi locuit în stat în ultimii patru ani dinaintea alegerilor, iar băiatul îndeplinește acest criteriu.

„Știu că sună o nebunie, un tânăr de 15 ani candidează la funcția de guvernator, dar sincer, uită-te la cei care sunt la putere acum. Fac asta de o veșnicie și nimic nu funcționează”, și-a motivat el candidatura.

Băiatul vrea să interzică supravegherea în masă, propune construirea de noi centrale nucleare pentru a consolida independența energetică a statului său și a pus în prim-plan locuințele.

„Dacă voi fi ales, voi abroga Legea 250, un set de reglementări privind locuințele din Vermont, pentru a încuraja construirea de locuințe mai accesibile. De asemenea, voi susține limitarea numărului de închirieri Airbnb în stat și creșterea impozitelor pe închirierile pe termen scurt”, a declarat el.

Adolescentul contestă, de asemenea, concentrarea averii în mâinile anumitor miliardari, precum Elon Musk.

„O singură persoană deține acum mai multă avere decât vor vedea majoritatea țărilor vreodată în câteva generații. În calitate de guvernator al vostru, nimeni din Vermont nu va putea depăși un miliard de dolari în avere netă. Orice sumă peste această sumă va merge direct la guvern pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie”, a continuat tânărul.

„Nu mă aștept neapărat să câștig. Ceea ce sper este să lansez mișcarea și să încurajez mai mulți tineri să mi se alăture și să spună: da, și noi vrem să facem o diferență”, a mai spus el.