MediaFax.ro

Planul ar fi fost elaborat de trimisul special american Steve Witkoff și omologul său rus Kirill Dmitriev, fără implicarea Ucrainei.

Într-un comunicat, biroul lui Zelenski a declarat că SUA crede că proiectul de plan ar putea „ajuta la revitalizarea diplomației” și a adăugat că Ucraina „a fost de acord să lucreze la prevederile planului într-un mod care să aducă un sfârșit just războiului”, potrivit BBC.

„Kievul a susținut „toate propunerile substanțiale capabile să aducă o pace autentică mai aproape”, se arată în declarație.

Ucrainenii nu au oferit detalii despre ce implică propunerea, deși, potrivit unor surse citate de Axios, Financial Times și Reuters, aceasta include planuri ca Kievul să renunțe la zone din Donbas, în estul Ucrainei, pe care încă le controlează, să reducă semnificativ numărul armatei sale și să renunțe la multe dintre armele sale.

Dacă se confirmă, aceste cereri ar fi puternic îndreptate spre interesele Moscovei. Însă, într-o conferință de presă la Casa Albă, secretarul de presă Karoline Leavitt a respins sugestiile conform cărora planul ar cere concesii majore din partea Ucrainei.

Se concentrează pe compuși precum berberina, scorțișoara, ghimbirul și ceaiul verde. Acestea ar putea modula secreția hormonului natural din intestin responsabil de suprimarea apetitului.

Cercetătorii de la Universitatea Heliopolis din Cairo au publicat recent o analiză în revista Toxicology Reports. Au evaluat modul în care hormonul natural produs în intestin, numit peptida-1 similară glucagonului (GLP-1), ar putea fi afectat de compușii naturali din alimentație.

Este același hormon vizat de medicamentele GLP-1. În acest moment, experții nu au identificat niciun compus natural care să poată reproduce exact efectele injecțiilor cu GLP-1, conform Medical News Today.

Cu toate acestea, cercetările preliminare sugerează că anumite alimente și momentul consumului meselor pot fi utile în reglarea activității hormonului GLP-1 în organism și pot „reconfigura””semnalele de foame și sațietate.

Unul dintre motivele pentru care cercetătorii caută alternative naturale la variantele cu GLP-1 este costul și accesibilitatea. Multe persoane care ar putea beneficia de aceste medicamente nu își permit să le cumpere. Alternativele naturale s-ar putea dovedi mai accesibile și mai puțin costisitoare.

Un alt motiv este reprezentat de potențialele efecte adverse ale injecțiilor cu GLP-1. Deși aceste injecții sunt, în general, bine tolerate, pot apărea efecte secundare gastrointestinale. Este vorba despre vărsături, diaree și greață. Acestea pot determina unele persoane să nu ia medicamentele conform prescripției.

Unele persoane pot considera, de asemenea, că remediile naturale sunt mai potrivite pentru o viziune mai holistică asupra sănătății lor.

Compușii naturali pe care cercetările preliminare se concentrează includ scorțișoara, grâul, ghimbirul, ceaiul verde fermentat și berberina. Toți acești compuși ar putea modula secreția și expresia GLP-1.

Mir Ali, chirurg bariatric, a avertizat că ingredientele naturale pot ajuta la stimularea metabolismului, dar efectul este unul ușor. „Acești compuși nu trebuie considerați o alternativă la medicamentele GLP-1, cum ar fi Ozempic”.

Ali a precizat că ingredientele naturale pot ajuta la controlul greutății într-o măsură ușoară, dar numai dacă sunt combinate cu o alimentație adecvată și exerciții fizice.

Există însă dovezi că anumite substanțe naturale, cum ar fi cafeina, extractul de ceai verde, capsaicina din ardeii iuți și berberina, pot stimula metabolismul într-o anumită măsură. Aceste ingrediente naturale acționează în moduri diferite. Fie stimulează sistemul nervos central (cafeina), fie promovează arderea grăsimilor (extractul de ceai verde, capsaicina). De asemenea, pot activa alte enzime (berberina).

Cercetări recente au descoperit că anumite alimente pot avea un efect asupra termogenezei induse de dietă, ceea ce poate ajuta la stimularea metabolismului în repaus.

Alimentele care pot avea acest efect includ: proteine din carne slabă, fasole, nuci și iaurt grecesc; carbohidrați nerafinați din legume, fructe și cereale integrale; ceai verde și cafeină.

Pentru mai mult de o oră, toate operațiunile au fost suspendate pe aeroport din cauza baloanelor lansate de traficanții de țigări, care au fost detectate din nou pe radare.

Potrivit autorităților lituaniene, incidentul s-a petrecut la doar câteva ore după ce fuseseră redeschise punctele de trecere a frontierei cu Belarus. Acestea au fost închise luna trecută din cauza perturbărilor aeriene provocate de baloanele meteo, venite tot de peste graniță.

Guvernul susține că baloanele sunt folosite de rețele de contrabandă cu țigări și acuză Minsk-ul că tolerează fenomenul. Oficialii Centrului Național pentru Managementul Crizelor din Lituania au descris practica drept o formă de „atac hibrid”.

„Dacă atacurile hibride de acest fel continuă, toate punctele de trecere a frontierei ar putea fi închise din nou”, a avertizat un purtător de cuvânt al prim-ministrului lituanian Inga Ruginiene, citat de Reuters.

De cealaltă parte, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a respins acuzațiile, numind închiderea frontierei o „escrocherie nebună”. El acuză Occidentul că poartă astfel „un război hibrid împotriva Belarusului și Rusiei”.

De la începutul lui 2023, autorităţile lituaniene au raportat din ce în ce mai multe baloane care traversează frontiera cu Belarus. În toate cazurile, acestea au fost folosite pentru transportul ţigărilor de contrabandă. La începutul lunii octombrie, zborurile la aeroportul din Vilnius au fost perturbate în două nopţi consecutive, iar traficul aerian a fost suspendat timp de șase ore. Au fost anulate patru zboruri, iar alte şapte curse deviate.

Înainte de noul incident, numărul rapoartelor privind astfel de interferențe aeriene scăzuse în ultimele săptămâni, au precizat autoritățile locale.

Lituania, membră a Uniunii Europene și a NATO, este situată pe flancul estic al alianței occidentale. Țara se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, precum și cu Belarus, aliat al Rusiei.

Înmormântarea, la care au participat doi foști președinți și toți foștii vicepreședinți în viață, a fost o selecție bipartizană a demnitarilor de la Washington, însă cu absența notabilă a doi dintre actualii lideri ai țării.

Nici președintele Donald Trump, nici vicepreședintele JD Vance nu au participat la slujbă și nu au fost invitați la înmormântare, potrivit unei surse familiarizate cu situația, potrivit CNN.

Vance a declarat joi că fostul vicepreședinte a fost „un om care și-a servit țara” și i-a urat familiei sale „tot binele în acest moment de doliu”. Trump nu și-a exprimat public condoleanțe și nici nu a comentat moartea lui Cheney.

Cheney a primit onoruri militare complete la slujba de pomenire, care se desfășoară doar pe bază de invitație la Catedrala Națională din Washington. Au participat foștii președinți Joe Biden și George W. Bush și fostele prime doamne Jill Biden și Laura Bush, precum și foștii vicepreședinți Kamala Harris, Mike Pence, Al Gore și Dan Quayle.

Bush l-a elogiat pe fostul său vicepreședinte, numindu-l un funcționar public desăvârșit, pe care se putea conta și care „a ridicat standardele” celor din jurul său.

„Abilitățile sale erau evidente, fără a fi nevoie de calcule sau autopromovare”, a spus Bush. „Talentul și reținerea sa i-au depășit egoul.”

Cheney a servit două mandate alături de Bush, devenind unul dintre cei mai influenți și puternici vicepreședinți din istoria modernă.

Deși modelul Chat GPT-5 poate ajuta cercetătorii să avanseze mai rapid în experimente, literatura de specialitate sau demonstrații matematice, compania subliniază că sistemul nu poate conduce autonom un proiect științific.

Raportul este primul rezultat al echipei OpenAI for Science, formată din cercetători interni și academicieni din universități precum Vanderbilt, Berkeley, Columbia, Cambridge și Oxford. Scopul programului este ca modelele de inteligență artificială să reducă timpul necesar pentru testarea ipotezelor și pentru extragerea concluziilor din seturi masive de date.

În mai multe studii de caz, Chat GPT-5 a identificat în câteva minute cauza unui fenomen imunologic pe care cercetătorii îl studiau de luni întregi; a realizat căutări academice profunde, conectând teorii matematice din domenii diferite, inclusiv din lucrări în alte limbi; a contribuit la demonstrarea a patru rezultate noi în matematică, printre care completarea unei probleme de teorie a numerelor atribuite lui Paul Erdős (#848); a oferit argumente alternative, uneori mai elegante, pentru probleme din teoria grafurilor.

Cu toate acestea, modelul poate halucina citări, mecanisme sau demonstrații, poate rata subtilități de specialitate și poate continua linii greșite de raționament dacă nu este corectat.

OpenAI afirmă că Chat GPT-5 nu se apropie de statutul de „intern de cercetare complet capabil” și că toate concluziile trebuie verificate de experți umani. Modelele de acest tip sunt văzute ca instrumente care extind suprafața de explorare și accelerează părți ale fluxului de lucru, nu ca înlocuitori ai metodelor științifice tradiționale.

Matematicianul Tim Gowers, implicat într-unul dintre studii, a descris modelul drept „un critic foarte rapid și foarte informat, util pentru a testa idei, dar insuficient pentru a semna o lucrare de cercetare”.

Deși progresele față de ultimii ani sunt semnificative, OpenAI insistă că aceste rezultate nu indică apropierea de inteligența artificială generală.

„Nu considerăm că aceste rezultate arată că suntem aproape de inteligența artificială generală”, a declarat compania, subliniind că accentul cade acum pe testarea modelelor în fluxuri reale de lucru științific, acolo unde pot apărea atât capabilitățile, cât și limitele.

Parchetul susține că Tod’s – cunoscut mai ales pentru mocasinii săi din piele la modă, a acționat „în deplină cunoștință” a exploatării subcontractanților chinezi, cu încălcări ale programului de lucru, salariilor, igienei și siguranței, precum și cu „degradarea” locuințelor, potrivit France24.

Compania, potrivit procurorilor, era „lipsită de modele organizaționale” pentru a preveni exploatarea lucrătorilor subcontractați, se arată în documentul instanței.

„În special, a externalizat serviciul de audit către furnizori și apoi nu a ținut cont în mod minim de rezultatele acestor inspecții, care au constatat numeroși indicatori de exploatare”, a precizat acesta.

Directorii Tod’s investigați sunt responsabili de operațiuni, probleme legate de lanțul de aprovizionare și conformitate.

Documentul arată că directorii ar fi exploatat 53 de muncitori, majoritatea chinezi, care lucrau pentru șase subcontractanți diferiți ai Tod’s.

În cererea procurorilor din 29 octombrie adresată instanței de a suspenda publicitatea Tod’s, aceștia au susținut că „sistemul ilicit descris a generat profituri enorme datorită exploatării forței de muncă chineze (grav subplătite) și a fost posibil datorită unor deficiențe organizatorice grave”.

Ancheta a dezvăluit „un fenomen în care două lumi… cea a luxului, pe de o parte, și cea a laboratoarelor chineze, pe de altă parte, se reunesc pentru un singur obiectiv: reducerea costurilor și maximizarea profitului prin evitarea reglementărilor legislației muncii”, se arată în document.

Fondatorul și președintele Tod’s, Diego Della Valle, este una dintre cele mai bogate persoane din Italia.

Într-un comunicat emis joi, Tod’s a declarat că instanța supremă din Italia a respins această cerere miercuri. Nu a oferit detalii, dar relatările din presă arată că cererea de administrare judiciară a fost blocată de o dispută privind competența legală.

Mai multe mărci de lux au fost plasate sub administrare judiciară în Italia pe fondul anchetelor privind tratamentul aplicat lucrătorilor subcontractați, cea mai recentă fiind marca de lux Loro Piana.

Un raport consultativ prezentat Comisiei Europene spune că blocul comunitar trebuie să își regândească radical modul în care tratează problema locuințelor. Documentul, citat de EFE, subliniază că acestea ar trebui privite ca „o infrastructură socială și economică esențială, nu un activ speculativ”.

Potrivit experților, aceasta este o condiție importantă pentru o piață imobiliară mai stabilă.

Consiliul Consultativ pentru Locuințe avertizează că închirierile turistice pe termen scurt au crescut foarte mult. Din această cauză, în multe orașe europene ar fi din ce în ce mai puține locuințe disponibile. În același timp. chiriile au urcat, făcând și mai greu de găsit o locuință.

Experții cer reguli mai stricte în toate țările UE și o legislație comună, care să reglementeze platformele de închiriere și efectele lor asupra pieței imobiliare.

„Regulile actuale se bazează pe autodeclarare. Reglementarea și colectarea datelor trebuie să fie obligatorie în toate statele membre”, se arată în raport. Responsabilitatea ar trebui să aparțină platformelor: „Platformele trebuie să răspundă pentru anunțurile ilegale”.

A fost propusă crearea unui fond european pentru ajutorarea celor fără adăpost, alimentat prin „o contribuție solidară” din partea platformelor de închirieri turistice, precum Airbnb, Booking, Vrbo sau HomeToGo.

Pe lângă limitarea închirierilor turistice, experții europeni cer schimbarea regulilor privind ajutoarele de stat. Astfel, țările UE ar trebui să poată investi mai mult în locuințe sociale. Ei propun și modelul de „închiriere la cost”, adică chirii care acoperă doar cheltuielile reale, pentru a descuraja speculația imobiliară.

Clădirile nefolosite ar urma să intre în reabilitare, construirea modulară va deveni o soluție pentru ridicarea rapidă a locuințelor, iar planificarea urbană va urma un traseu riguros. „Construcția de locuințe nu se îmbunătățește prin deregulare urbanistică, ci printr-o planificare mai bună”, susțin specialiștii.

Comisarul european pentru Energie și Locuire, Dan Jørgensen, a calificat documentul „de înaltă calitate” și spune că acesta „iluminează drumul către schimbare”. El promite un plan european pentru locuințe accesibile până la finalul anului.

„Prea mulți oameni suferă din cauza acestei crize: a sosit momentul să acționăm”, a menționat oficialul european.

Partida a fost una extrem de echilibrată, decisă în ultimele minute, cu intervenții decisive ale portarului Ionuț Ciprian Iancu, care a încheiat cu 12 parade și procentaj de reușită de 31.58%.

Pe plan ofensiv, Călin Dedu și Haniel Vinícius Langaro au fost liderii echipei dinamoviste, ambii cu câte 6 goluri.

Pentru Dinamo au mai punctat Ionuț Nistor (5 goluri), Branko Vujovic și Daniel Stanciuc (câte 3), în timp ce Nantes a răspuns prin Noam Leopold (7 goluri) și Aymeric Minne (5).

Victoria cu Nantes, echipă care câștigase turul la o diferență de 7 goluri, reprezintă primul succes al dinamoviștilor în actuala campanie europeană.

Dinamo a urcat acum de pe ultima poziție a clasamentului Grupei A din Liga Campionilor, devansând pe Kolstad, ambele cu câte 2 puncte.

„(…) azi, 20.11.2025, Tribunalul Sibiu s-a pronunţat în acest dosar cu privire la soluţionarea cererii de instituire a sechestrului asigurator, în sensul că instanţa a respins cererea formulată de reclamantul Statul Român prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, având ca obiect instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor pârâţilor în vederea garantării recuperării prejudiciului pretins”, se arată într-un răspuns transmis de instanţă, citat de gandul.ro.

Statul Român, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care cere obligarea fostului preşedinte al României, Klaus Iohannis, la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil aflat în centrul municipiului Sibiu.

„Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, se menţionează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Conform sursei citate, având în vedere că pârâţii, respectiv familia Iohannis, au refuzat plata voluntară, în cadrul acţiunii s-a cerut instanţei şi instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului.

„Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român„, au precizat reprezentanţii ANAF.

La începutul lunii octombrie, ANAF a anunţat preluarea, în condiţiile legii, a jumătate dintr-un imobil din municipiul Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29 – ce a aparţinut familiei Iohannis – ca urmare a unei moşteniri vacante culese de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate.

Preşedintele instituţiei, Adrian Nica, spunea atunci că ANAF nu avea, până la acel moment, indicii că soţii Iohannis doresc să achite sumele datorate pentru imobilul din Sibiu, din strada Nicolae Bălcescu nr 29, şi că va proceda la iniţierea acţiunii în instanţă faţă de cei doi soţi, urmând să solicite, suplimentar de plata sumei, şi măsuri asiguratorii.

„Între ANAF şi cei doi soţi a existat corespondenţă pe două paliere, o dată în ceea ce priveşte predarea imobilului, unde aceştia au menţionat prin avocat că nu deţin cheia şi prin urmare nu se pot prezenta la predarea imobilului şi, pe celălalt palier, aceştia au solicitat explicaţii privind modul de calcul al sumelor datorate. ANAF a oferit aceste explicaţii. Până la prezenta dată nu avem indicii că cei doi soţi doresc să achite sumele datorate. ANAF va proceda la iniţierea acţiunii în instanţă faţă de cei doi soţi şi va solicita, suplimentar de plata sumei, şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului datorat”, a explicat şeful ANAF, la postul B1 TV.

În septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul declarat de Rodica Baştea, cea de la care familia Iohannis a cumpărat o parte dintr-un imobil din Sibiu, dosarul vizând dreptul de proprietate al casei.

După mai multe cicluri procesuale, în luna mai a anului 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, anulase contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu „încheiat între pârâţii Baştea Ioan – decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, conform informaţiilor postate pe portalul instanţei.

În grupa D, Steaua, vicecampioana României, a cedat în fața sârbilor de la VK Sabac Elixir, scor 7-8, după un meci în care a condus în mai multe rânduri (3-1, 5-3, 6-4). Finalul a fost însă dominat de oaspeți, care au întors rezultatul în ultimele minute.

Pentru Steaua au marcat Vlad Georgescu (3 goluri), Francesco Iudean (2 goluri), Andrei Neamțu și Andrija Jaurkovic (câte un gol fiecare).

Echipa bucureșteană rămâne ultima în grupa D, fără punct. Liderii grupei sunt echipele Savona și Sabac, ambele cu câte 9 puncte, fiind urmate de Spandau Berlin, care are 3 puncte.

Dinamo București a fost învinsă clar de formația ungară Szolnoki Dozsa Praktiker, scor 9-16, în grupa B. Deși primul sfert a fost echilibrat (3-3), ungurii s-au desprins decisiv în următoarele două acte, câștigate cu același scor, 5-1.

Pentru Dinamo au înscris Cosmin Radu (4 goluri), Andrei Prioteasa (2), Matei Lutescu (2) și Giorgi Meskhi (1).

În urma rezultatului, Dinamo rămâne ultima în grupa B, fără punct. Pe primul loc se află Szolnok, cu 9 puncte, urmată de Pallanuoto Trieste și CN Barcelona, ambele cu câte 6 puncte.

În grupa A, VK Jug conduce cu 9 puncte, fiind urmată de CN Terrassa (6 puncte), VK Solaris Sibenik (3) și ASC Duisburg (0).

În grupa C, lupta este extrem de strânsă: Vouliagmeni, BVSC Manna și Panathinaikos au fiecare câte 7 puncte, în timp ce Buducnost Podgorica este fără punct după patru jocuri.

Orban a declarat, joi seara, la B1 TV că i- a sugerat președintelui că nu toți șefii serviciilor trebuie să treacă prin partid.

În România nu există un control civil real asupra acestor structuri, a spus acesta.

„Un șef de serviciu nu poate să stea 10 ani. Directorul SPP putea să fie schimbat”, a spus Orban. Orban se referă la necesitatea rotației în funcțiile de conducere ale serviciilor.

Orban a menționat că se gândise să facă o postare cu mesajul „Orban out, Pahontu in”. Apoi, a precizat că nu poate detalia relația cu Lucian Pahonțu, șeful SPP. Acesta este în funcție de aproximativ 20 de ani.

„Este de 20 de ani în funcție, dar e bună o reîmprospătare”, a conchis fostul lider liberal, sugerând că o schimbare la nivelul conducerilor serviciilor ar fi benefică pentru instituțiile respective.

Țările Uniunii Europene vor contribui cu aproximativ 88 de milioane de euro pentru a ajuta Autoritatea Palestiniană, care se află sub presiunea europenilor pentru a se reforma, având în vedere îngrijorările cu privire la rolul său viitor în  planul lui Trump pentru regiune, potrivit Le Figaro. „Am semnat peste 82 de milioane de euro”, care se adaugă celor 6 milioane de euro deja anunțate, a declarat reporterilor comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, după o conferință a donatorilor de la Bruxelles.

Aproximativ șaizeci de delegații, inclusiv reprezentanți ai celor 27 de state membre ale UE, țări arabe și mai multe organizații internaționale, s-au întâlnit joi la Bruxelles, fără prezența Israelului. „Astăzi, am prezentat progresele realizate în cadrul programului nostru național de reformă, care este implementat – nu doar promis, ci implementat și înainte de termen, fapt recunoscut de partenerii noștri ”, a declarat prim-ministrul palestinian Mohammed Mustafa.

Uniunea Europeană este principalul susținător financiar al Autorității Palestiniene. Cu toate acestea, aceasta condiționează viitoarele plăți ale acestui ajutor de reforme, pe care le consideră esențiale pentru ca Autoritatea să își poată juca pe deplin rolul în cadrul soluției cu două state – israeliană și palestiniană – pe care europenii o susțin de ani de zile. „Tot sprijinul nostru pentru Autoritatea Palestiniană este legat de eforturile de a urmări agenda de reformă ”, a reiterat Dubravka Suica

Gala CMA Awards este organizată anual de Country Music Association, încă din 1967. Considerate „Oscarurile muzicii country”, premiile recompensează cei mai apreciați artiști, compozitori și producători ai anului. Gala a devenit un reper cultural pentru industria americană.

Ediția din 2025 a fost una încărcată de surprize, schimbări de clasament și momente artistice spectaculoase. Lainey Wilson, gazda ceremoniei, a fost marea câștigătoare a serii. Ea a plecat acasă cu cea mai importantă distincție a galei – trofeul pentru Artistul anului. Pe lângă acest premiu, artista a obținut și titlul de Cea mai bună voce feminină a anului, confirmându-și statutul de forță dominantă a genului country, potrivit Variety.

O prezență de excepție a fost Ella Langley. Alături de partenerul ei de duet, ea s-a remarcat cu trei victorii, printre care Single-ul anului și Melodia anului, datorate succesului piesei „You Look Like You Love Me”.

Pentru Langley, una dintre vocile noului val din country, performanța reprezintă un moment definitoriu în ascensiunea ei artistică.

Evenimentul, care a avut loc miercuri, în Nashville, a adus și câteva răsturnări de situație în categoriile dominate de ani întregi de aceiași câștigători. Unele premii au mers către artiști aflați la primele lor nominalizări. Acesta e un semn că tot mai multe talente tinere reușesc să pătrundă în elita muzicii country.

Momentele live – de la omagii emoționante până la interpretări acustice – au completat astfel seara în care nostalgia s-a împletit cu entuziasmul generației noi. Vince Gill, unul dintre cei mai respectați muzicieni și compozitori din muzica country americană, a primit prestigiosul premiu „Willie Nelson pentru întreaga carieră”. Înainte de discursul său, a avut loc un moment emoţionant. Brandi Carlile şi Patty Loveless au interpretat piesa „When I Call Your Name”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Gill.

Keith Urban a urcat pe scenă pentru prima dată la un show de premii după divorțul de Nicole Kidman. Solistul country a interpretat piesa „Where the Blacktop Ends”, alături de Lainey Wilson.

CMA Awards 2025 și-a confirmat încă o dată reputația de gală a surprizelor. Un eveniment în care tradiția și inovația s-au întâlnit pentru a celebra unul dintre cele mai îndrăgite genuri muzicale. Însă, dacă edițiile trecute au fost dominate de nume consacrate, ediția 2025 a lăsat spațiu noilor voci să strălucească, pregătind scena country pentru un viitor plin de diversitate.

Fratele său, Greg Mounfield, a postat vestea pe Facebook: „Cu cea mai grea durere trebuie să anunț trista trecere în neființă a fratelui meu.” Colegul său de trupă din Roses, Ian Brown, a postat pe X: „Odihnește-te în pace, Mani”. Tim Burgess de la Charlatans l-a numit „unul dintre cei mai buni din toate punctele de vedere – un prieten atât de frumos”, potrivit The Guardian.

Liam Gallagher a scris pe X: „În stare de șoc total și absolut devastat când am auzit vestea despre Mani, eroul meu”. Rough Trade Records l-a numit, de asemenea , „exemplul perfect al modului în care un basist poate fi inima care bate a unei trupe”.

Mani anunțase recent un turneu extins de conferințe în Marea Britanie, în care a promis că va rememora momente cruciale din carieră, precum concertul trupei Stone Roses din 1990 de la Spike Island și turneul lor de revenire în 2012.

În 2023, soția sa, Imelda, a murit din cauza cancerului.

Mani a format trupa Fireside Chaps împreună cu John Squire și Andy Couzens în Greater Manchester la începutul anilor ’80. După mai multe schimbări de nume și componență, inclusiv alegerea lui Brown ca solist, au devenit Stone Roses și au susținut primul lor concert oficial în octombrie 1984.

Au avut succes rapid la nivel local, dar la nivel național a durat mai mult. Abia la sfârșitul anilor ’80 casele de discuri au început să-i observe; între timp, acasă, tinerii Liam și Noel Gallagher i-au văzut live și au fost inspirați să formeze trupa Oasis.

Mani a spus mai târziu că faptul că a fost în The Roses i-a salvat probabil viața, deoarece a văzut mai mulți prieteni – 17 dintre ei, a declarat el pentru revista iD – murind din cauza dependenței de heroină.

Produs de John Leckie, albumul lor de debut din 1989, cu același nume, a devenit treptat unul dintre elementele cheie ale mișcării Madchester, sintetizând muzica indie cu cultura rave, ritmurile sale fiind conduse de Mani și bateristul Alan „Reni” Wren. În 1991, critica NME de atunci, Mary Anne Hobbs, l-a numit „cel mai fluent album crossover din ultimul deceniu”.

Grupul s-a dizolvat în 1996. Mani s-a alăturat apoi Primal Scream ca basist, ceea ce a dus la o renaștere a carierei creative a grupului. În 2006, el a comparat viața în cele două trupe într-un interviu acordat revistei Uncut: „Primals este mai degrabă o democrație, în timp ce cu Stone Roses ne uitam mai mult peste umăr dacă Ian și John [Squire] erau mulțumiți. Pentru că ei scriau melodiile și erau prezentați ca fiind genul Lennon-McCartney, Jagger-Richards. Pentru mine acum există mult mai multă libertate. Primal Scream sunt la fel de buni la detectarea prostiilor ca Stone Roses vreodată.”

A rămas membru al Primal Scream până când trupa The Roses s-a reformat, din 2011 până în 2017. Pe lângă turnee și spectacole la festivaluri, au lansat două piese noi, All for One și Beautiful Thing.

Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria Capitalei, și-a prezentat viziunea pentru București pornind de la povestea sa personală din Berceni și dorința ca fiica sa de 17 ani să trăiască într-un oraș sigur.

„M-am născut în București, chiar aici, în Berceni. Un cartier sărac pe atunci, dar plin de oameni care au învățat să lupte cu greutățile. De aici știu ce înseamnă să muncești din greu și să găsești soluții indiferent de situații”, a declarat Daniel Băluță.

Candidatul PSD a subliniat că unul din motivele candidaturii sale este legat de fiica sa adolescentă: „Sunt tată, am o fiică de 17 ani. Îmi doresc pentru ea să meargă pe stradă fără frică, într-un oraș sigur, unde cei aproape două milioane de vecini ai ei îi țin spatele. Astăzi, prea multe femei trăiesc cu teamă în propriul oraș, iar asta trebuie să înceteze”.

Băluță a promis un plan clar pentru ca Bucureștiul să devină un oraș sigur pentru toți locuitorii săi.

Edilul a vorbit și despre părinții săi, care au peste 70 de ani: „Ei și generația lor au ridicat orașul și îmi doresc ca niciun bătrân să nu se mai simtă singur. Să-mi iau ferm acest angajament: să le redăm demnitatea și sprijinul pe care bunicii noștri îl merită”.

Pentru tineri, Băluță a promis sprijin concret: „Adolescenții duc azi alte lupte grele, cu anxietatea, presiunea socială și lipsa de repere. Au nevoie de sprijin, de sport, de educație și de adulți care să-i țină aproape. Trebuie să fim scutul lor”.

Candidatul PSD și-a amintit de prima brutărie de la colțul blocului, „o afacere de familie care m-a făcut să înțeleg curajul celor care își iau destinul în mâini”, promițând că va susține concret antreprenorii și freelancerii bucureșteni.

„Știu că viața a devenit grea pentru tot mai mulți. De la chirii la utilități, costurile au crescut. Vreau ca administrația să lucreze pentru oameni, prin soluții care reduc presiunea, nu adaugă”.

Edilul și-a prezentat realizările din mandatele anterioare: „Am atras peste 5 miliarde de euro. Am construit prima stație de metro realizată de o primărie. Am deschis spital. Am consolidat școli și grădinițe. Am făcut din sudul orașului o zonă care se dezvoltă corect”.

Obiectivul său major este ambițios: „Vreau să punem Bucureștiul, până în 2032, pe lista orașelor europene cu cea mai bună calitate a vieții”.

„Vreau un București în care să ne simțim în siguranță. Un oraș în care nimeni nu e lăsat în urmă. Un oraș unde nu doar supraviețuim, ci trăim mai bine”, a conchis Daniel Băluță.

Tensiunile politice din Statele Unite cresc din nou, după ce șase aleși democrați, foști membri ai armatei sau ai serviciilor de informații, au lansat un apel public marți către militari și agenții de informații. Într-un videoclip difuzat pe platforma X, ei le-au cerut să nu execute „ordinele ilegale” ale administrației Trump.

Reacția președintelui american nu a întârziat să apară, fiind una dintre cele mai dure de până acum. Donald Trump i-a numit pe cei șase aleși din Camera Reprezentanților și Senat „trădători” și a sugerat chiar sancțiuni severe.

Pe rețeaua sa, Truth Social, el a scris joi: „Acest lucru este cu adevărat rău și periculos pentru țara noastră”, comentând articolul care relata apelul democraților. Liderul SUA a continuat, spunând despre parlamentari că sunt „trădători” și că dau dovadă de „comportament instigator”. „Ar trebui închiși, nu?”, a scris Trump, amintind totodată „pedeapsa cu moartea”.

În videoclipul lor, aleșii democrați avertizează că administrația Trump folosește armata împotriva propriilor cetățeni. „Această administrație pune militarii noștri în uniformă și profesioniștii din informații împotriva cetățenilor americani”, susțin ei. Mesajul lor către soldați este direct: „Puteți refuza ordinele ilegale”, relatează Le Figaro.

Deși nu au precizat la ce ordine se referă, contextul este tensionat de criticile aduse lui Trump pentru modul în care ar fi folosit armata în mod abuziv. El a trimis Garda Națională în orașe conduse de democrați, împotriva voinței autorităților locale.

Recentele operațiuni americane din Caraibe și Pacific au amplificat controversele deoarece Washingtonul nu a prezentat dovezi pentru ele. Statele Unite au efectuat în ultimele săptămâni aproximativ douăzeci de lovituri asupra unor ambarcațiuni pe care le-au acuzat că transportă droguri, soldate cu cel puțin 83 de victime.

Apelul democraților și reacția vehementă a lui Trump relansează dezbaterea privind limitele puterii executive și rolul armatei în politica internă americană, într-un climat deja marcat de polarizare profundă.

Întrebat la conferința PUSL cine îl susține în cursa electorală, în contextul în care fiecare dintre ceilalți contracandidați este susținut de cineva, Daniel Băluță a răspuns: „În spatele meu s-a poziționat, cum ați văzut ieri, cel mai important susținător al meu, fata mea, Alexandra, ceea ce îmi dă o forță și o energie ieșită din comun”.

Candidatul PSD a subliniat că respectă adversarii politici și consideră că toți competitorii plecă cu șanse egale în cursa pentru Primăria Capitalei.

„Suntem niște competitori care plecăm cu șanse egale, chiar dacă am văzut o preocupare vie atât a domnului Drulă, cât și a domnului Ciucu, cât și a doamnei Alexandrescu, în legătură cu problematica Sectorului 4″, a declarat Băluță.

Edilul Sectorului 4 a ironizat atacurile adverse la adresa mandatului său și le-a propus contracandidaților să organizeze un referendum pentru a-i întreba pe cetățenii sectorului dacă sunt mulțumiți sau nu de administrația sa.

„Nu cred că este cineva favorizat în această competiție. Mă consider privilegiat de suportul pe care fetița mea mi-l dă„, a conchis Daniel Băluță.

Candidatul PSD a subliniat că are încredere în echidistanța tuturor instituțiilor statului față de candidați și că nimeni nu beneficiază de avantaje în această competiție electorală.

Marian Roșca povestește că a fost trimis să-și facă un set de analize recomandate de medicul specialist, însă la laborator i s-a comunicat că plafonul pentru luna în curs este epuizat, deși nu trecuse nici măcar jumătate din lună. Costul pe care ar fi trebuit să îl suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei.

„Cotizez la fondul de sănătate de 25 de ani și, în tot acest timp, abia dacă am făcut de câteva ori analize uzuale. Nu este normal să mi se spună că s-a terminat plafonul și că trebuie să plătesc atât de mult.”

În fața acestor situații repetate, a fost inițiată o petiție publică pentru eliminarea plafonării analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autorităților să clarifice modul de finanțare și să asigure continuitatea accesului la pachetul de bază pentru care toți asigurații plătesc lunar contribuții obligatorii.

Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), explică faptul că peste 17 milioane de români plătesc lunar contribuția la sănătate, însă accesul lor la analize paraclinice este blocat în mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii.

„În esență, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate în sistemul de sănătate, contribuim lună de lună prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, așa numitul CASS, care în cele mai multe cazuri, cel puțin în cazul salariaților, se oprește direct la sursă și se virează la FNUASS, Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Așadar, noi ca asigurați ne îndeplinim obligația de a ne plăti această contribuție, iar statul, prin legislația specifică, ne spune că ne asigură sănătatea.

O formă inițială a asistenței medicale este realizarea și oferirea de analize paraclinice, așa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroidă, de colesterol și așa mai departe, până la analize mai complexe și mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri și altele. Din păcate, există un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, în general, sunt entități private, dar asta nu ar  trebui să fie io problemă.”

Roșca atrage atenția că plafonul duce la întârzieri periculoase, pacienții fiind trimiși să revină peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci când există suspiciuni de boală.

„Acest plafon se aplică fiecărui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. În momentul în care acest plafon se termină, o persoană asigurată, dacă merge la laboratorul respectiv să solicite efectuarea de analize, îi se spune că nu mai este plafon și trebuie să revină ori luna viitoare, ori peste două luni, ori peste trei luni, în funcție de cum au buget laboratoarele respective. Din păcate, persoanele asigurate nu pot să aștepte să întârzie efectuarea analizelor, pentru că odată ce ai primit o recomandare, în general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, că trebuie să efectuezi niște analize, trebuie să le efectuezi cât mai repede, pentru că acolo e clar că există o suspiciune de boală, de afecțiune de sănătate.”

Președintele ARIPA spune că mecanismul actual blochează efectiv dreptul la sănătate și că mulți români sunt obligați să plătească din buzunar sume foarte mari, uneori chiar în primele zile ale lunii, când bugetele laboratoarelor se epuizează.

„Acest plafon restricționează, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor și, până la urmă, dreptul la sănătate. Nu este normal, foarte multe persoane se confruntă cu problema aceasta. Mai mult, se pare că există și suspiciunea de abuz, pentru că unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profită de sintagma „s-a terminat plafonul” cu care oamenii s-au obișnuit deja. Și chiar dacă ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, preferă să spună că plafonul s-a terminat și pacienții sunt îndrumați să-și fac analize contra cost.”

Marian Roșca spune că lipsa transparenței permite abuzuri, iar pacienții, neavând acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung să plătească fără să știe dacă plafonul este într-adevăr epuizat.

„Oamenii normal că, neștiind, neavând un acces transparent, să știe clar dacă într-adevăr plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai mulți sunt nevoiți să mai scoată din buzunar suplimentar bani pentru a-și efectua analizele atât de necesare. Pentru că, așa cum spuneam, boala nu așteaptă după alocarea plafonului luna viitoare sau în altă lună.”

El a oferit și propriul exemplu, în care a plătit din buzunar un RMN, deși este asigurat, pentru că toate laboratoarele din zonă i-au transmis că nu mai au buget.

„Am fost nevoit să parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus că nu mai are plafon și că trebuie să plătesc. Am plătit atunci chiar 800 de lei, fiind o sumă mare, cu toate că sunt asigurat.

O altă problemă semnalată de Roșca este modul în care sunt folosite contribuțiile la sănătate. El spune că banii nu merg direct către servicii medicale, ci trec prin ANAF și pot fi realocați de stat în alte direcții.

El amintește că relația dintre stat și contribuabil funcționează ca un „contract social” în care ambii trebuie să-și respecte obligațiile: asigurații plătesc, statul trebuie să garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnalează că sute de persoane au confirmat public că se confruntă cu aceeași situație, semn că problema este una sistemică, nu punctuală.

Vizavi de acest subiect, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că plafonul pentru analize medicale există doar în sistemul privat, nu și în cel public. El îi îndeamnă pe pacienți ca atunci când primesc recomandare pentru analize să meargă la ambulatoriile de stat, unde investigațiile sunt gratuite și nu există restricții de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a găsit plafon la mai multe clinici private, dar și-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, în ziua următoare.

„Încă o dată spun: plafon pentru analizele medicale există doar în privat. Dacă nu doriți să le plătiți și nu mai există plafon în acele cabinete, mergeți în sistemul public, în ambulatoriul de specialitate, pentru că acolo nu există plafon și ele pot fi făcute gratuit”, a declarat Rogobete.

Însă realitatea ambulatoriilor publice este că nu sunt la fel de primitoare ca cele private, iar riscul de a veni acolo cu o boală și a pleca din ambulatoriu cu alte trei este mult mai mare.

„Știm foarte bine că oamenii merg în laboratoare private pentru analize pentru că până la urmă nu e nicio diferență. Devreme ce un laborator privat este în contract cu Casa de Asigurări, asiguratul nu plătește, indiferent dacă merge la privat sau la public. Pentru asigurat lucrurile sunt aceleași, asta dacă nu menționăm faptul că la privat este mai curat, este mai amabil, față de spitalele publice unde știm că te duci cu o boală și pleci cu alte trei”, a afirmat Marian Roșca.

România dispune, potrivit datelor INS, de 554 de spitale publice și private, la care se adaugă 163 de unități cu internare de zi, în anul 2024. La nivel național funcționează peste 500 de ambulatorii de specialitate și ambulatorii integrate spitalelor, aproape 80 de policlinici, peste 180 de dispensare și aproximativ 1.000 de centre medicale de diagnostic și tratament. Pe lângă acestea, există 96 de centre de sănătate și în jur de 10.300 de cabinete ale medicilor de familie.

Ministrul Rafila, spre finalul mandatului său anunța că 70 de spitale din toată țara urmau să beneficieze de investițiile PNRR pentru dotarea și modernizarea ambulatoriilor. Mai mult, el menționa că vor fi extinse și echipate ambulatoriile de specialitate pentru a aduce serviciile medicale performante mai aproape de oameni, un indiciu cât se poate de clar că acestea nu se ridică la standardele necesare.

În prezent, nu este clar dacă și când acest plan (legat de ambulatorii) va fi continuat, întrucât noul Ministru al Sănătății recunoaște problema finanțării însă a menționat anumite schimbări, începând cu 2026, odată cu noua reformă. Conform declarațiilor sale recente, acesta este conștient că resursele actuale nu sunt suficiente, motiv pentru care vrea să aducă „bani noi” prin asigurări private complementare.

Deși am specula să o numim intenție de privatizare completă, ar putea fi mai precis o așa-zisă reformă a modelului de finanțare. Rogobete nu spune clar că vrea să desființeze CNAS, însă intenționează să introducă competiție, astfel încât sistemul să fie mai sustenabil financiar.

„Din punctul meu de vedere, adevărata reformă va fi atunci când vom reuși să spargem monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Iar acest lucru se face prin introducerea de noi asigurători în sistem, care să colaboreze în mod instituțional, evident transparent , cu statul și de abia atunci vom putea vedea o reformă reală, pentru că indiferent de câte implicări legislative am face, indiferent cât le reașezăm și le regândim, absolut necesar, de altfel, dacă nu vom ajunge să finanțăm serviciile medicale atât în mod public cât și în zona privată, într-un mod corect, conform costurilor reale ale sistemului , vom ajunge de fiecare dată la finalul anului să avem aceleași discuții și anume că este nevoie de o suplimentare de la bugetul de stat pentru bugetul CNAS”, declara în luna octombrie ministrul.

UPDATE Prima reacție a lui Lucian Filip: ”Am fost constrâns”

Potrivit surselor noastre, Lucian Filip a fost oprit în trafic, pe Autostrada Soarelui, în timp ce conducea o mașină BMW cu 200 km/oră. Ca să nu piardă permisul de conducere, fotbalistul a plasat 500 de lei în asigurarea obligatorie RCA, pe care i-a prezentat unui agent de la Rutieră, iar acesta a luat banii și l-a lăsat pe Filip să plece fără să-l sancționeze.

Polițistul I.A.M., care se afla în echipaj alături de un coleg (agentul șef adjunct A.C.C.), nu știa însă că totul era înregistrat ambiental, audio-video, în mașina de serviciu. Inclusiv discuția dintre cei doi polițiști din echipaj.

Polițistul A.C.C.: “Ia uită-l p-ăla, 200 în mă-sa!”
(După ce îl I.A.M. îl oprește pe Lucian Filip și se întoarce în mașină)
Polițiștul I.A.M.: ”Îţi zice ceva… numele ăsta? Nu le am eu cu fotbalul, în p@#$ mea?! (…)
Polițistul A.C.C.: “Așa…”
Polițiștul I.A.M.: ”… Steaua București. Filip Lucian”
Polițistul A.C.C.: “Bun…”
Polițiștul I.A.M.: ”Așa am zis și eu mâncaţi-aș! Tată, n-am ce să-ți fac, dar… te dăm în presă, mâncaţi-aș p@#$ ta. Infotrafic, toată lumea… i-am aruncat-o aşa ca fierbere. N-am mai stat de vorbă cu el”.

Din înregistrările video, anchetatorii l-au putut identifica pe Lucian Filip, care a și fost audiat în dosar ca suspect pentru dare de mită. MEDIAFAX a intrat în posesia declarației fostului fotbalist al FCSB și o prezintă în exclusivitate. ”Mă deplasam la volanul autoturismului marca BMW înmatriculat B-@#$-WMY, proprietatea mamei mele, pe Autostrada A2 în direcţia Bucureşti–Constanţa.

Am fost oprit pentru control de un echipaj al poliţiei rutiere, la autoturismul meu a venit un poliţist despre care cred, după aspectul fizic, că era de etnie rromă, care mi-a adus la cunoştinţă că am depăşit limita de viteză, însă nu mai reţin exact cu cât, dar cu siguranţă era mai mult de 50 km/h.

I-am prezentat actele pentru control şi întrucât aveam nevoie de permisul de conducere şi sesizând din discuţia pe care am purtat-o nişte insinuări, în sensul că, ar fi dispus să mă ierte, m-am hotărât să îi dau poliţistului o sumă de bani, astfel că i-am remis suma de 500 lei, pe care am pus-o în asigurare, sumă, care cred că era formată din mai multe bancnote.

Precizez că i-am înmânat actele şi asigurarea în care se aflau banii, poliţistul le-a luat, a mers la maşina poliţiei, după care a revenit şi mi-a restituit documentele, fără suma de bani. Nu mi-a fost întocmit nici un proces-verbal de contravenţie, nu am semnat nici un document şi mi-a continuat deplasarea”, a povestit Lucian Filip în fața procurorilor.

Mărturia lui, dar și înregistrările audio-video au fost suficiente pentru ca polițistul, căruia i s-a mai probat încă o faptă de luare de mită, să fie trimis în judecată și condamnat.

Surse judiciare arată exclusiv pentru MEDIAFAX că, dincolo de pedeapsa cu suspendare, agentul de poliție a fost obligat, prin decizia recentă a instanței, să frecventeze un program de reintegrare socială, dar să presteze și 60 de zile de muncă în folosul comunității.

De altfel, în același dosar și celălalt agent de poliție a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru o altă faptă de luare de mită. Hotărârea judecătorilor de fond poate fi însă contestată.

Lucian Filip a evoluat 14 ani la FCSB, fiind, la un moment dat, unul dintre favoriții patronului Gigi Becali. Într-o perioadă în care îi încredințase lui Filip și banderola de căpitan, milionarul afirma despre fotbalistul său că ”e super-fundaș central. Iese cu mingea, frumos, la picior, zici că e Sergio Ramos”. Campion al României de trei ori, Lucian Filip s-a retras însă în 2022 din cauza unor accidentări care au recidivat, dar Gigi Becali l-a angajat în cadrul clubului și a primit misiunea de a se ocupa de ”dezvoltarea și îndrumarea tinerilor jucători”.

Cazul polițistului mituit de ex-fotbalistul de la FCSB este însă mult mai amplu, acesta fiind doar o disjungere. În total, patru polițiști de la Rutieră au fost anchetați pentru comiterea a peste 25 de fapte de luare de mită de la diverși șoferi. Ei primeau sume între 100 și 1000 de lei, dar și diferite bunuri, pentru a nu-i amenda pe șoferii care încălcau normele de circulație.

Accesul liber la fiecare document oficial din proces, deținut de biblioteca facultății de drept Harvard, va fi disponibil tuturor cercetătorilor, fie ei amatori sau profesioniști, pentru prima dată începând de joi, după o activitate de 25 de ani a unei echipe formată din 30 de istorici, curatori de metadate și bibliotecari, potrivit The Guardian.

Proiectul a început în 1998, prin îndepărtarea capselor și a agrafelor de birou din documentele delicate, pentru a putea fi scanate. Paul Deschner, care a condus proiectul privind procesele de la Nürnberg de la Harvard, a declarat că, de la început, scopul a fost digitalizarea a tot ceea ce se afla în colecția bibliotecii despre procedurile judiciare, care până atunci fusese păstrată în cutii și rareori văzută. Scopul era dublu: „să păstreze aceste documente, care începeau să se dezintegreze literalmente imediat ce erau atinse, deoarece erau… pe hârtie mimeografiată pe bază de acid din anii 1940 și pur și simplu nu suportau să fie manipulate, și să le facă accesibile în zorii erei internetului”.

Colecția bibliotecii conține peste 750.000 de pagini de transcrieri, memorii și probe din totalul a 13 cazuri, care între 1945 și 1949 au fost intentate împotriva liderilor militari și politici naziști considerați responsabili pentru atrocități împotriva umanității, în special Holocaustul, și care au revoluționat dreptul internațional al drepturilor omului. În prima și principala procedură, 19 dintre cei mai influenți naziști, inclusiv Hermann Göring, Rudolf Hess și Albert Speer, au fost judecați. În 12 procese ulterioare, aproape 200 au fost judecați. În total, doar trei au fost găsiți nevinovați. Doisprezece au primit condamnări la moarte, iar alții pedepse pe viață sau mai scurte.