Flash

O strategie de care e nevoie ca de ploaie

Secetele devin tot mai frecvente, iar consecinţele lor – tot mai grave şi tot mai costisitoare pentru producătorii agricoli şi pentru ţară în ansamblu. Studiile pe care le avem la dispoziţie arată că, pentru obţinerea recoltelor relativ stabile în condiţiile R. Moldova, sunt necesare precipitaţii anuale în mărime de 750-800 mm, faţă de 300-400 mm reale. În cazul insuficienţei acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din ţările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafaţa terenurilor agricole cu capacitatea potenţială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării este necesară obţinerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafaţă de 300 mii hectare.

Impozit cu indulgenţe?

Persoanele fizice ar putea plăti de la 1 ianuarie 2021 un impozit de 3% pe dobânzile achitate de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţi de valori mobiliare corporative. Proiectul politicii bugetar-fiscale care conţine prevederea respectivă la Codul fiscal a fost aprobată în prima lectură de către Parlament.

Marile probleme de mediu pe care le trăieşte lumea sunt şi ale noastre

Problema deşeurilor nu se rezolvă cu mătura. Acest adevăr este pe cât de simplu, pe atât de ignorat. Mătura este arma noastră milenară în nesfârşitul război cu gunoaiele. O ţinem la vedere şi o punem la lucru pentru a face curat în lumea în care trăim. Mătura are pretenţia de parte a politicilor de stat şi se strecoară în programele de guvernare, pentru a-l convinge pe cetăţean că viitorul acestuia e unul însorit şi curat.

Cadru nou instituţional pentru domeniul asigurărilor

Proiectul de lege privind activitatea de asigurare şi reasigurare, elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), a fost aprobat în prima lectură, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din 4 decembrie curent.

Pomicultura îşi are locul bine identificat în garnitura economică a ţării

Scriam în una din ediţiile precedente că un Program de dezvoltare a horticulturii până în anul 2025 califică pomicultura drept una din ramurile cu cea mai clară perspectivă, tendinţele insistând pe reducerea sau cel puţin menţinerea suprafeţelor actuale în schimbul creşterii producţiei prin caracterul intensiv al livezilor.

O altă faţă a pieţei muncii

Statisticile oficiale privind şomajul arată bine. Situaţia e mult mai bună decât în multe ţări din Europa. „Rata şomajului în Moldova este cea mai mică din Europa şi aproape de 3 ori mai mică decât media europeană”, apreciază economistul Veaceslav Ioniţă.

Să nu treci cu radiera peste propriul trecut, ţinut, până nu demult, în rame poleite cu aur

Aşa cum înţelegem noi, dicţionarele au ca şi primă misiune definirea exactă sau cât mai succintă a noţiunilor. Caut definiţia cuvântului ŞOMER şi dicţionarul scrie dincolo de liniuţă: “Persoană aptă de muncă, dar fără un contract de muncă şi care caută un loc de muncă”. Fraza pare să fie scoasă din Codul Muncii. O altă definiţie spune: “Muncitor manual sau intelectual care, în condiţiile economiei capitaliste, nu are de lucru, care nu se poate angaja nicăieri, care şomează”. Se pare că de data aceasta, pe lângă lingvişti se aflau şi ideologii care aveau grijă să atribuie acest fenomen unui sistem anume. Fără lingvişti şi fără ideologie, un poet definea noţiunea de şomer mai exact decât toate dicţionarele: Umblând în sus şi-n jos pe bulevard, A poposit la umbră sub un gard, Şi-i trist fiindcă nimeni nu-l întreabă Dac-a mâncat ori dacă are treabă”.

Prevenirea spălării banilor, lecţia pe care o învăţăm

Sute de milioane şi miliarde de dolari s-au perindat prin sistemul bancar moldovenesc, ca într-o maşină de spălat „bani”, luând calea spre paradisuri offshore, beneficiari obscuri. Dilema cu care ne-am confruntat în anii 2010-2014 era: ori Republica Moldova este statul în care spălarea banilor, ca fenomen infracţional, nu există, ori există, dar este acceptată „ca o prezenţă activă “în viaţa economică autohtonă, fiind, la nivel scriptic, încriminată, dar de fapt, nesancţionată.

Agricultorii uscaţi de secetă n-au pe ce cumpăra dolari şi euro

Începând cu luna aprilie curent, moneda naţională înregistrează o apreciere atât în termeni nominali, cât şi în termeni reali faţă de coşul valutelor ţărilor-principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, în a doua jumătate a trimestrului II 2020, odată cu relansarea treptată a activităţilor economice suspendate, piaţa valutară s-a caracterizat printr-un surplus de ofertă de valută, în special, din partea persoanelor fizice care a fost susţinută de o creştere a transferurilor din străinătate, constată Banca Naţională a Moldovei (BNM).

Provocări majore la adresa sectorului asigurări

Extras din sesizarea (19.11.2020) Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare către Parlamentul, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie, Centrul Naţional Anticorupţie

Pagini

Subscribe to Flash