Sectorul industrial treptat se restabileşte după criza pandemică, însă rămâne încă pe un trend negativ. În ianuarie-august 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 6,5%, ca urmare a descreşterii producţiei în industria prelucrătoare (-6,9%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,9%). Totodată, s-a înregistrat creştere în industria extractivă (+2,7%).
Îmbunătăţirea situaţiei se datorează ameliorării treptate a cererii externe şi reluării activităţii companiilor industriale. Deşi situaţia treptat se ameliorează, cele mai afectate ramuri de criza pandemică rămân a fi: industria constructoare de maşini, industria uşoară, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea băuturilor, precum şi sectorul energetic, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
Formarea brută de capital (investiţiile), de care depinde nu doar creşterea economică curentă, dar şi evoluţiile economice pe termen lung, a scăzut cu 8,5%. Este de menţionat că investiţiile în maşini şi utilaje, care determină tehnologizarea întreprinderilor şi generarea pe termen lung de valoare adăugată, s-a comprimat tocmai cu 28%. Astfel, modernizarea industrială a avut de suferit enorm.
Factorii care au influenţat sectorul industrial în perioada pandemică vizează diminuarea cererii externe din partea ţărilor partenere ale R. Moldova afectate de COVID-19:
– Restrângerea sau sistarea temporară a activităţii companiilor din sectorul industrial ca urmare a măsurilor de protecţie a sănătăţii şi de prevenire a răspândirii COVID-19;
– Regimul termic ridicat de la începutul anului şi contracţia activităţii economice produsă de criza pandemică a diminuat intensitatea producerii de energie;
– Cererea internă în creştere faţă de produsele chimice şi cele ale industriei alimentare în perioada crizei pandemice;
– Creşterea investiţiilor în utilaje înregistrată în anul precedent.
Datele BNS relevă că în luna august 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, industria alimentară în ansamblu a înregistrat o descreştere a producţiei industriale cu 17,2% (cauzând reducerea indicelui general pe total industrie cu 3,9%). Descreşteri substanţiale s-au înregistrat la activităţile: fabricarea altor produse alimentare – cu 49,7% (-1,0%); prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 37,7% (-1,8%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 13,3% (-1,0%); fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon – cu 12,6% (-0,1%); fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase – cu 11,4% (-0,4%); fabricarea produselor lactate – cu 4,9% (-0,2%).
În perioada de referinţă s-au înregistrat descreşteri faţă de august 2019 şi la alte activităţi ale industriei prelucrătoare, în special la: fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente – cu 52,8% (cauzând reducerea pe total industrie cu 1,0%); fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice – cu 46,3% (-0,6%); fabricarea echipamentelor electrice – cu 46,0% (-1,3%); fabricarea autovehiculelor, a remorcilor şi semiremorcilor – cu 45,8% (-2,5%).
Totodată, în perioada de referinţă faţă de august 2019, producţia industrială a înregistrat creşteri la activităţile: repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor – cu 31,7% (motivând creşterea pe total industrie cu 0,4%); fabricarea de articole de îmbrăcăminte – cu 30,6% (+2,1%); fabricarea substanţelor şi a produselor chimice – cu 18,4% (+0,8%); tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţăminte; prepararea şi vopsirea blănurilor – cu 14,4% (+0,2%); fabricarea de mobilă – cu 9,1% (+0,4%); alte activităţi industriale – cu 8,5% (+0,1%); industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii – cu 7,5% (+0,2%); producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 7,3% (+0,6%); fabricarea produselor textile – cu 4,1% (+0,1%).
Guvernul a aprobat săptămâna trecută programul de creare a 18 Platforme Industriale Multifuncţionale. Potrivit ministrului Economiei şi Infrastructurii, Sergiu Railean, necesitatea elaborării şi implementării Programului-pilot de creare a Platformelor Industriale Multifuncţionale (PIM) a apărut din considerentul că repartizarea platformelor industriale existente nu este uniformă, astfel în 18 regiuni nu există infrastructura industrială pentru atragerea investiţiilor.
Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2020, pentru crearea infrastructurii PIM sunt prevăzute mijloace financiare în sumă de 50 milioane de lei. În calitate de unitate de implementare a acestui program-pilot a fost desemnată Organizaţia pentru Dezvoltarea
„Prin acest program-pilot se urmăreşte dezvoltarea în regiunile respective a unor locaţii dotate complet din punct de vedere al utilităţilor, ceea ce le va face atractive pentru dezvoltarea industrială”, a declarat Sergiu Railean.
În prezent industria asigură 14,9% din PIB şi încadrarea în câmpul muncii a 12,3% din numărul populaţiei economic active. Mărfurile industriale reprezintă 78,4% din volumul total al exportului. În sectorul industrial sunt înregistraţi circa 16 mii agenţi economici, ceea ce constituie 12,3% din numărul total pe ţară. În ramură activează 679 întreprinderi mari, dintre care doar circa 9% reprezintă proprietate publică.
Economiştii susţin că industria moldovenească este vulnerabilă. În primul rând că are un caracter vădit agrar cu pondere înaltă a industriei bazate pe prelucrarea materiei prime agricole; pondere mare în sectorul industrial a ramurilor producătoare de mărfuri cu valoare adăugată joasă; ritmuri joase de dezvoltare a ramurilor intensive şi avansate tehnologic şi a procesului de transfer de tehnologii şi inovaţii; lipsa progresului la crearea formelor avansate de cooperare şi integrare (clustere, holdinguri, concerne), diversificare redusă a pieţelor de desfacere a producţiei industriale autohtone, dar şi pregătirea nesatisfăcătoare a personalului de conducere în domeniul marketingului şi managementului corporativ.
Totodată, pentru dezvoltarea industriei autohtone e nevoie de stimularea investiţiilor, iar reînnoirea mijloacelor de producţie determină, în mare măsură, dezvoltarea de mai departe a industriei în ansamblu. Cert este faptul că fără investiţii, relansarea industriei, crearea noilor activităţi industriale este destul de dificilă. Întru atragerea investiţiilor semnificative este necesară lansarea programelor complexe investiţionale ramurale, precum şi a proiectelor de investiţii, business-planurilor pentru fiecare întreprindere inclusă în programele complexe şi cele de dezvoltare a ramurilor prioritare. Experienţa ţărilor dezvoltate demonstrează că reformele structurale sunt orientate spre creşterea ponderii sectorului privat, accelerarea dezvoltării ramurilor intensive şi avansate tehnologic, restructurarea şi reprofilarea întreprinderilor neviabile, dezvoltarea masivă a businessului mic şi mijlociu în domeniul industriei. Experţii recomandă reforma structurală a sectorului industrial al R. Moldova care trebuie orientată spre creşterea ponderii ramurilor intensive şi avansate tehnologic cu potenţial înalt competitiv.
Victor Ursu
