Politica fiscală, intrată în faza iniţială în spaţiul public în formatul unui proiect de lege, a venit de fiecare dată cu elemente noi, iar acestea, la rândul lor, au generat discuţii aprinse. De ce? Pentru că este vorba de taxe, impozite şi alte instrumente prin care mediului de afaceri fie că i se dau, fie i se iau nişte bani. Evident, în folosul statului şi al cetăţeanului.
A fost expus analizei şi dezbaterilor şi conceptul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021. Evident, prima întrebare la care se caută răspuns e “Ce e nou?”.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, dintre modificări se remarcă câteva aspecte.
Înainte de toate, se propune diminuarea Taxei pentru Valoarea Adăugată (TVA) în agricultură: pentru fertilizanţi minerali, îngrăşăminte organice şi alte produse utilizate în sectorul agricol. În primele referinţe la acest subiect, premierul Ion Chicu a spus că este vorba despre “o cotă de 12 la sută atât pentru producţia agricolă primară, cât şi pentru materialele care se utilizează în agricultură”. Modificarea respectivă este calificată drept un prim pas spre echilibrarea cotelor TVA şi eliminarea unor probleme care generează anumite dezechilibre în lanţul valoric.
Sectorul agricol a fost şi rămâne preocupat constant de identificarea unui raport cât se poate de echilibrat în aplicarea politicilor fiscale, o ultimă abordare vizând desigur stabilirea cotelor, dar şi termenii de restituire de către stat a unei eventuale diferenţe de TVA, diferenţă generată de impunerea unor cote diferite pe anumite segmente.
Acum un an, discuţiile la acest subiect au culminat cu propunerea de a se crea un grup de lucru în cadrul Guvernului – cu agricultorii, exportatorii, reprezentanţii fiscului şi ai ministerului de resort, pentru a discuta care ar fi mecanismul de aplicare a TVA în agricultură. Obiectul discuţiilor îl constituia anume aplicarea pe întregul lanţ a TVA, dându-se drept exemplu seminţele de floarea soarelui care sunt procurate cu un TVA de 8%, iar uleiul este comercializat cu un TVA de 20%. Dar situaţia era una caracteristică şi pentru alte produse. Guvernului i se solicită examinarea mai multor versiuni, inclusiv aplicarea pe întregul lanţ al unui TVA de 8% sau a unei cote de 20 la sută.
Primele reacţii ale agricultorilor la propunerea inclusă în noua politică bugetar-fiscală au arătat că aceştia salută modificările.
Un alt element nou în proiectul expus spre dezbateri este de a se evita impozitarea dublă a dividendelor. Problema nu este una care trebuie atribuită Moldovei în mod exclusiv, iar subiectul respectiv a fost cap de afiş al unor lungi discuţii inclusiv în întreg spaţiul comunitar.
O altă propunere inclusă în proiectul politicii bugetar-fiscale anunţă creşterea accizelor pentru produsele petroliere cu 9-10%, pentru produsele de tutun cu aproximativ 15% şi pentru alcool – cu 5%.
Produsele de tutun au suportat creşteri de accize de la an la an, iar creşterea decurge din angajamentul Republicii Moldova de a amortiza legislaţia fiscală cu cotele accizelor stabilite în Uniunea Europeană. Ce înseamnă amortizare? Aceasta va fi declarată finalizată atunci când cota accizelor pentru o mie de ţigări va fi de 90 de euro. Există şi un termen – 2025. Actualmente, mărimea accizei este de 35 de euro, ceea ce înseamnă că în următorii patru ani trebuie să ne aşteptăm la salturi şi mai mari. Tot în sensul majorării vom urmări şi evoluţia accizei la produsele petroliere. Aceasta din urmă ar putea da atingere preţurilor la alte mărfuri şi servicii, desigur dacă nu se va face uz de alte instrumente prin care s-ar face posibilă amortizarea unui eventual impact. Cu atât mai mult cu cât înşişi autorii proiectului operează cu constatarea că în Moldova se atestă cea mai scăzută putere de cumpărare a benzinei şi motorinei. Un clasament la care se face referinţă frecvent arată că salariul mediu pe economie pe care îl ridică un cetăţean al Republicii Moldova echivalează cu 515 litri de benzină.
Salariul unui angajat din Romania ajunge pentru 749 litri de benzină, care oricum, este mult inferior celui din Luxemburg – echivalentul a 3278 litri de combustibil.
Proiectul politicii bugetar-fiscale anunţă pentru anul 2021 o cu totul altă abordare a plăţii pentru folosirea drumurilor. La ora actuală, taxa rutieră se achită odată pe an – la trecerea testării tehnice a automobilului. Mărimea taxei este legată de capacitatea motorului. Pentru un motor cu volumul de 5000 centimetri cubi e obligatoriu să achiţi 7500 de lei. Există şi taxe de 600 de lei, însă odată cu trecerea timpului acestea devin tot mai puţine. Ceea ce se propune e ca taxa respectivă să fie inclusă în accizul la combustibilul consumat.
Mai mulţi experţi în economie au calificat drept corectă această decizie. Potrivit fostului şef al ANRE, Victor Parlicov, iniţiativa Guvernului este un pas în direcţia cea bună. Dar există mai multe probleme privind distribuirea accizelor la combustibil.
“Cei care au călătorit puţin, au plătit proporţional puţin mai mult decât cei care călătoresc mult în fiecare zi. Şi acum, dimpotrivă, cei care călătoresc mai mult vor plăti mai mult. Acesta este un mecanism puţin mai corect”, spune Parlicov.
Expertul a enumerat avantajele reformei anunţate:
– Echilibrarea poverii fiscale – cei care folosesc mai mult drumurile vor plăti mai mult;
– Administrarea impozitelor este simplificată – va fi cu un impozit mai puţin.
Şi analistul economic Viorel Gîrbu consideră că iniţiativa Guvernului este una bună şi va face mai corectă legătura dintre taxă şi gradul de utilizare a serviciului aferent. “Referinţa la acciză pare să fie eronată, taxa se va include în preţul final, nu în acciză, cel puţin aşa mi se pare corect. Legătura dintre acciză şi această taxă nu există. De pierdut, se pare, vor avea doar bugetele locale care finanţau reparaţia drumurilor locale din această sursă, dar poate Guvernul va compensa această pierdere”, a subliniat Gîrbu.
Pe de altă parte, alte voci se arată îngrijorate că prin respectiva modificare va fi clar dezavantajată agricultura. Exemplul pe care îl foloseşte toată lumea e că un tractor care aproape că nu circulă pe drumurile publice va fi taxat prin motorina pe care o consumă.
E de presupus că situaţiile respective sunt uşor de înţeles pentru cei care elaborează şi promovează politici fiscale. Unde mai pui că Moldova nu este singura ţară cu taxa de drumuri introdusă în costul motorinei şi cu tractoare care nu prea circulă pe autostrăzi.
Constantin Olteanu
