Coronacriza, pe lângă multiplele implicaţii în viaţa moldovenilor, a ridicat problema creşterii siguranţei cetăţenilor în efectuarea plăţilor zilnice. Or, se pare că moldovenii încep a prinde gustul achitărilor cu cardul. Astfel, numărul operaţiunilor fără numerar a constituit 16 milioane, cu 32,5% mai mult în trimestrul II al anului curent comparativ cu perioada similară a anului 2019. Asta în timp ce numărul operaţiunilor de retragere a numerarului a fost de 5,8 milioane, cu 21% mai puţin, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
În timp ce numărul retragerilor de numerar a înregistrat în trimestrul curent o diminuare de 20,7 la sută faţă de perioada similară a anului trecut, scăderea de 6,9 la sută a valorii totale a retragerilor de numerar este în corelaţie cu valoarea numerarului în circulaţie, iar fluctuaţia acesteia se pliază de regulă pe trendul dinamic al activităţilor economice.
Numărul şi valoarea plăţilor domestice fără numerar menţin o tendinţă ascendentă constantă pe tot parcursul perioadei analizate. Pentru trimestrul curent s-a înregistrat o creştere de 54,5 la sută ca număr şi, respectiv, de 56,6 la sută ca valoare faţă de trimestrul II al anului 2019.
În ceea ce priveşte operaţiunile efectuate peste hotare cu cardurile de plată emise în R. Moldova, acestea au fost puternic influenţate de restricţiile de circulaţie impuse odată cu declararea stării de urgenţă pe teritoriul ţării. Astfel, numărul retragerilor a scăzut cu 45,6 la sută, iar cel al plăţilor fără numerar – cu 30,7 la sută faţă de trimestrul II al anului precedent.
Valoarea plăţii fără numerar pe teritoriul R. Moldova a constituit 280 de lei în trimestrul II al anului, cu 1,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. În timp ce retragerile de numerar au ajuns la 2 060 de lei – cu 17,3% mai mult. În acelaşi timp, valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuată peste hotarele ţării a constituit 451 de lei, în descreştere cu 12,8%, iar retragerile de numerar au însumat în medie 4 145 de lei, cu 52% mai mult comparativ cu trimestrul doi al anului 2019.
Băncile cu cea mai mare pondere în numărul total de carduri sunt: Moldindconbank – 37,6%, Agroindbank – 28,2% şi Victoriabank cu 16,8%. Mobiasbancă are o pondere de 7,2%, iar restul băncilor sub 5%. Cele patru bănci deţin circa 90% din totalul cardurilor de plată din Republica Moldova.
Cel mai important ritm de creştere faţă de perioada similară a anului trecut (42,5 la sută) au înregistrat terminalele POS contactless ca răspuns la intenţia punctelor comerciale de a spori confortul şi eficienţa la achitare pentru clienţi.
Economiştii anticipează pentru anul 2020 că achitările cu cardul bancar vor ajunge la circa 7 miliarde lei, ceea ce este de câteva ori mai mult faţă de acum zece ani, când achitările cu cardul erau doar la etapa embrionară şi constituiau doar 430 milioane lei.
Moldovenii utilizează cardul bancar şi pentru achitările de peste hotare, fie când merg peste hotare, fie când fac cumpărături online.
Chiar dacă 43% din venituri moldovenii le primesc pe card, totuşi ei preferă ca 94% din achiziţii să le facă prin numerar. Politica activă a guvernului şi acţiunile băncilor comerciale de lansare a diverselor programe de trecere la card pentru diferite categorii de cetăţeni îşi au efectul. Astfel, în 2018, din economia observată, 43% din veniturile moldovenilor au fost sub formă de transfer pe card bancar sau 51,9 miliarde lei, alte 68,1 miliarde lei au fost sub formă de numerar.
Economiştii sunt de părere că în 3-4 ani, veniturile obţinute de moldoveni pe cardul bancar vor fi mai mari decât cele obţinute în numerar.
Însă, chiar dacă în prezent veniturile pe card bancar sunt foarte ridicate comparativ cu acum 10-15 ani, totuşi moldovenii preferă să achite cash. Cardurile bancare nu au devenit încă o formă de plată, dar mai degrabă au schimbat casieria de la întreprindere sau instituţiile publice.
De exemplu, în 2018 moldovenii, din cei aproape 52 miliarde lei primiţi pe cardul bancar, 45 de miliarde sau 86,5% i-au scos de pe card şi au făcut achitările în numerar. Achitările cu cardul au fost doar de 7 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 6,2% din totalul procurărilor de 120 miliarde lei din 2018. Însă volumul achitărilor cu cardul bancar se dublează la fiecare 2 ani. Dacă tendinţa se va menţine, iar Guvernul şi Banca Naţională vor întreprinde acţiuni de încurajare a achitărilor cu cardul, atunci în cinci ani ponderea achitărilor cu cardul uşor va depăşi 25% din totalul achitărilor moldovenilor.
În primul rând, utilizarea mai răspândită a plăţilor cu cardurile bancare posedă beneficii pentru dezvoltarea economică. Conform unui studiu recent al Centrului de Analiză Moody’s realizat în 70 de ţări, creşterea utilizării cardurilor bancare cu 1% are un impact pozitiv asupra economiei statului, determinând o majorare a PIB-ului cu circa 0,04%. Deşi contribuţia pare a fi nesemnificativă, aceasta poate căpăta amploare ţinând cont de răspândirea rapidă a plăţilor digitale în ţările în curs de dezvoltare. Spre exemplu, în Moldova în ultimii 8 ani, numărul de carduri în circulaţie a crescut în medie cu 10% anual, iar valoarea operaţiunilor fără numerar – cu 43% anual.
“Prin natura sa, plăţile fără numerar posedă un element de transparenţă sporită, fapt care contribuie la diminuarea economiei informale. Datorită urmei pe care o lasă fiecare tranzacţie electronică, nedeclararea veniturilor şi, implicit, evaziunea fiscală devine mai dificilă. Anonimitatea numerarului şi imposibilitatea identificării sursei de origine a acestuia sunt elementele care îl predispun pentru a fi utilizat de către infractori şi călcători de lege deopotrivă. Conform unui studiu recent al PwC, realizat cu suportul Fondului pentru Buna Guvernare, a fost atestat faptul că nivelul economiei informale reprezintă circa 43,4% din PIB-ul Moldovei, considerabil mai mult decât în România, spre exemplu, unde nivelul a fost estimat la 30,1% din PIB. Un motiv care amplifică problema respectivă în Moldova ţine de ponderea înaltă a remiterilor de peste hotare. Odată primiţi, banii rareori ajung în circuitul bancar, resursele fiind mai curând consumate prin tranzacţii în numerar. Acest factor este exacerbat de ponderea mare a comerţului cu amănuntul şi a entităţilor care practică activitate de întreprinzător pe bază de patentă”, potrivit unei analize a Expert-Grup.
Datele Băncii Naţionale relevă că după soluţia tehnică, cardurile de proximitate au constituit 90,4 la sută din numărul cardurilor emise pe parcursul trimestrului II al anului curent şi 75,1 la sută din ponderea totală a cardurilor deţinute (cu 39,1 la sută mai mult decât în trimestrul II 2019).
Ponderea cardurilor active a rămas constantă pe parcursul ultimelor trimestre. Cardurile sociale sunt categoria cu cea mai înaltă rată a cardurilor active (73,4 la sută). 62,2 la sută din numărul operaţiunile efectuate cu cardurile sociale sunt operaţiuni de plată fără numerar, însă valoric retragerile de numerar reprezintă 79,4 la sută din totalul operaţiunilor efectuate.
Valoarea totală a fraudelor efectuate cu utilizarea cardurilor de plată emise în R. Moldova a constituit în trimestrul de referinţă 2,5 mil. lei (90,0 la sută reprezintă fraude efectuate fără prezenţa fizică a cardului, cu utilizarea numărului de card). Din valoarea totală a fraudelor efectuate fără prezenţa fizică a cardului, 48,7 la sută s-au produs în reţeaua de acceptare a prestatorilor din străinătate.
Victor Ursu
