Politica fiscală şi vamală pentru 2021. Proiectul, pe ultima sută de metri

Elaborarea proiectului Politicii fiscale şi vamale pentru 2021 este cel mai greu exerciţiu din ultimii ani pe care îl are în faţă Ministerul Finanţelor.

Şi asta pentru că pandemia a schimbat datele problemei. Este altul devizul de venituri şi cheltuieli, decât cel pe care Ministerul începuse să-l elaboreze încă la începutul anului 2020. Sunt alte obiectivele. Dar şi condiţiile economice, situaţia financiară.

În pofida condiţiilor vitrege, determinate de criza sanitară, ce a dus la stoparea multor activităţi, reluarea cu precauţie a acestora, proiectul Politicii fiscale şi vamale pentru 2021 prinde contur. Chiar săptămâna trecută Ministerul Finanţelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021, în cadrul unei şedinţe online cu participarea reprezentanţilor Asociaţiei Business-ului European, Asociaţiei Investitorilor Străini şi Camerei de Comerţ Americane din Moldova.

„Ministerul Finanţelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală şi vamală pentru anul 2021 şi suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile şi recomandările Dvs., pentru ca documentul final să fie unul consolidat şi să reflecte cât mai bine situaţia actuală”, a declarat ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa.

Care este obiectivul măsurilor de politică fiscală şi vamală pentru anul viitor?

Prioritatea numărul unu este susţinerea mediului de afaceri, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanţării cheltuielilor publice, precum şi promovarea unei legislaţii fiscale şi vamale favorabile dezvoltării economice.

Cu ce noutăţi vine proiectul ce stabileşte regulile de joc pentru oamenii de afaceri, dar şi populaţie?

Rămâne să vedem care va fi documentul final, însă şi la această etapă Ministerul vine cu mai multe propuneri şi anume:
– introducerea unui regim nou de aplicare a TVA în sectorul agricol,
– stabilirea cotelor accizelor pentru anii 2021-2023,
– includerea taxei rutiere în cota accizei privind produsele petro­liere,
– revizuirea regimului fiscal şi al asigurărilor sociale ale liberilor profesionişti din domeniul justiţiei,
– implementarea unui mecanism de subvenţionare a companiilor de colectare şi reciclare a ambalajului.

Multe dintre măsurile prezentate în cadrul şedinţei erau aşteptate şi susţinute de mediul de afaceri, este opinia oamenilor de afaceri care au participat la discuţii. Evident că pe parcurs vor fi şi alte propuneri, care vor fi dictate inclusiv de evoluţia pandemiei, care mai lasă loc pentru multe incertitudini.

Conceptul politicii bugetar-fiscale, în special partea ce ţine de stabilirea accizelor pentru următorii trei ani a fost prezentat în cadrul conferinţei e-TAXON`20. Secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, Dorel Noroc, a anunţat că proiectul va fi prezentat pentru discuţii publice în curând. Proiectul prevede, însă, creşterea accizelor pentru produsele petroliere cu 9-10 la sută, pentru produsele de tutun cu aproximativ 15 la sută şi pentru alcool – cu 5 la sută. Aceste schimbări se încadrează în logica modificărilor operate anual la elaborarea şi aprobarea Politicii fiscale şi vamale.

Totodată, deja de mai mulţi ani accizele la produsele de tutun sunt ajustate treptat la accizele stabilite în Uniunea Europeană. Este şi un angajament mai vechi al Guvernului, pe care îl respectă. Asta înseamnă că Republica Moldova ar urma să atingă cota accizelor de 90 de euro pentru o mie de ţigări până în 2025, de la 35 de euro pentru 1000 de ţigarete, cât este în prezent. Aceasta în condiţii normale, de „linişte” şi previzibilitate în economie. Criza economică, generată de cea sanitară, face dificilă onorarea acestui angajament. “Avem argumente suficiente pentru a solicita colegilor din Uniunea Europeană să extindă termenul de armonizare a taxelor”, a spus Dorel Noroc.

În opinia expertului economic al Institutului Oxford, Andy Logan, majorarea excesivă a accizelor la produsele de tutun va provoca creşterea cazurilor de contrabandă transfrontalieră.

O noutate bună pentru miile de conducători auto este iniţiativa de a include taxa de drum în preţul accizei la carburanţi. Taxa rutieră ar putea fi eliminată, însă inclusă în preţul accizei pentru stabilirea preţului la carburanţi. O prevedere în acest sens se conţine în proiectul politicii fiscale pentru anul 2021, elaborat de Ministerul Finanţelor. „Am inclus printre propuneri şi eliminarea taxei rutiere, cu includerea părţii financiare în acciză, astfel să diminuăm serios povara administrativă, dar şi să asigurăm o echitate. Plăteşti pentru folosirea drumurilor atât cât realmente foloseşti”, a explicat prim-ministrul Ion Chicu.

De asemenea, taxa pe valoare adăugată ar putea fi mai mică pentru fertilizanţi, îngrăşăminte şi alte elemente pentru agricultură. „Includem pentru anul viitor diminuarea taxei pentru valoare adăugată (TVA) pentru fertilizanţi, îngrăşăminte şi alte elemente pentru agricultură şi vom avea o cotă de 12% atât pentru produse agricole primare, cât şi pentru fertilizanţi şi materiale agricole. Credem că acesta e un pas pentru echilibrarea cotelor TVA”, a menţionat şeful guvernului.

Vor exista şi alte prevederi. Ca, de exemplu, la capitolul impozitul pe venit. În anii precedenţi, majorarea mărimii tranşelor de venit impozabile, precum şi a mărimii scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute era ajustată la rata inflaţiei din ultimii trei ani. Va fi la fel şi în anul 2021?

La mijlocul lunii februarie, când era pornit procesul de elaborare a Politicii fiscale şi vamale, într-o şedinţă a Grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală şi cadrul resurselor se menţiona că „priorităţile politicii fiscale pentru anul viitor sunt simplificarea administrării fiscale, reducerea costurilor de raportare şi achitare a impozitelor şi taxelor, standardizarea regimurilor fiscale, precum şi asigurarea previzibilităţii în aplicarea impozitelor şi taxelor”.

Aceste priorităţi, probabil, rămân în vigoare, însă o scădere economică, mai dură decât ne aşteptam şi pe fondul acesteia – reducerea veniturilor, dar şi a intrărilor de finanţări externe, ar impune şi unele politici adecvate acestei situa­ţii. Ceea ce va rămâne neschimbat va fi stimularea unei reporniri mai rapide a economiei, de dezvoltare a acesteia, a susţinerii producătorilor şi populaţiei.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.39 (862) din 7 octombrie 2020