Flash

Construcţiile salvează PIB-ul Republicii Moldova

Sectorul construcţiilor a devenit cea mai importantă ramură din economie. În nouă luni ale anului 2019, construcţiile au contribuit cu 35% la creşterea PIB-ului. Acest lucru se datorează exploziei pieţei imobiliare, iar băncile au impulsionat ramura prin dobânzile mici la creditele imobiliare oferite persoanelor fizice.

Repunerea agriculturii în partea de sus a topului priorităţilor statului

Săptămâna trecută s-a încheiat cu două situaţii care ne pun în imposibilitatea de a avea explicaţii clare: vineri, într-un reportaj tv, un producător agricol se arăta extrem de alarmat vizavi de abordările autorităţilor în raport cu agricultorii, declarând că, cu doar câteva ore în urmă, a trimis la gunoi peste o tonă de ridichi. Asta e prima situaţie. A doua: sâmbătă, la ora 11, în una dintre cele mai mari reţele comerciale din Chişinău nu putea fi găsit nici un kilogram de ridichi. Ar putea exista suficiente motive demne de luat în vedere expuse de producătorul agricol, ar putea fi suficiente motive ale respectivei reţele comerciale, şi ele demne de luat în vedere, însă ceea ce rămâne foarte şi foarte clar e că sâmbătă, 4 martie, un cumpărător pornit să cumpere “ceva salam” şi “nişte legume, că-i primăvară” a ieşit doar cu salam şi fără ridiche.

Preţul petrolului: la cauzele reducerii preţului s-a adaugat încă una – scăderea cererii

Un site care este de pus pe masa de lucru a unui număr foarte mare de vizitatori arată non-stop cum creşte sau descreşte numărul naşterilor pe glob, câte ţigări se fumează pe planetă într-o zi, câte hectare de pădure dispar, cât petrol mai există pe planetă şi pentru câţi ani ne-ar putea ajunge. Acum, la începutul scrierii acestui text, rubrica “Petrol extras astăzi” indică cifra de 66.229 101 barili. Ziua era puţin trecut de mijloc, iar cifra continua să crească. Deci, despre petrol este vorba.

Liniştea de dinaintea furtunii. Leul – sub presiune

Criza economică este inevitabilă. Aceasta va afecta şi piaţa valutară, care în prezent este în mare parte dependentă de exportatori şi remitenţele moldovenilor, care muncesc în străinătate. Previziunile privind piaţa valutară sunt sumbre. Economiştii estimează o depreciere a leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă.

În ce active trebuie să investeşti şi de ce să te fereşti în perioadele de criză financiară?

Care sunt canalele de impact ale crizei financiare asupra societății? În primul rând, aceasta este o scădere a nivelului de consum. Această influență este foarte similară cu comportamentul unei avalanșe. Cu cât se lasă mai jos, cu atât sunt mai largi straturile de zăpadă pe care le cuprinde. Dacă criza începe într-o anumită zonă majoră a economiei, ea se răspândește foarte repede și în toate celelalte zone ale acesteia.

Sub asediul coronavirusului

Lumea este sub asediu. Pandemia de coronavirus s-a extins pe toate continentele. Numărul celor infectaţi este în creştere. Noul virus COVID-19 curmă tot mai multe vieţi. Pandemia care se extinde la cote alarmante pe continentul european va duce iminent la o criză economică, cu consecinţe poate şi mai dure decât criza de acum zece ani.

Colectivul CNPF donează 100 mii lei pentru combaterea pandemiei

Angajaţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), manifestând spirit civic, au decis să contribuie cu un aport financiar în sumă de 100 mii lei pentru susţinerea acţiunilor întreprinse de instituţiile statului în combaterea virusului COVID-19.

Valeriu Chiţan, CNPF: Piaţa asigurărilor a crescut cu 7% în 2019, până la 1,62 miliarde lei

În 2019, companiile de asigurări din Republica Moldova au înregistrat prime brute subscrise în valoare de 1,62 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 7% sau 106,5 milioane lei, faţă de perioada similară din 2018, când valoarea primelor brute subscrise totaliza 1,51 miliarde lei, a precizat pentru xprimm.md, Valeriu Chiţan, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF).

FMI: Creşterea economică, insuficientă pentru traiul decent al populaţiei

În ultimii ani, creşterea economică a fost în ascensiune, dar este sub potenţial, în condiţiile în care investitorii nu se înghesuie să vină în Republica Moldova. Forţa aptă de muncă emigrează în străinătate, iar în ţară există un deficit de forţă de muncă bine pregătită. Mitul de altădată al forţei de muncă ieftine din Republica Moldova s-a prăbuşit. Economiştii FMI consideră că Republica Moldova are nevoie de o creştere economică sustenabilă pentru asigurarea locurilor de muncă şi reducerea sărăciei pentru un număr cât mai mare de oameni.

Republica Moldova îşi doreşte noi parteneri strategici

Pentru o ţară ca Republica Moldova, care este o economie deschisă prin definiţie, este firesc să caute noi parteneri. Să-şi diversifice relaţiile comerciale, pieţele de desfacere a produselor sale. Să-şi extindă lista de parteneri externi.

Pagini

Subscribe to Flash