Flash

Nucul nostru la poarta Uniunii Europene

Se scrie mult despre merele pe care ba le vindem, ba nu le vindem, se scrie mult despre strugurii, pe care ba îi vindem, ba nu-i vindem. Toamna şi merele, şi strugurii intră în festivaluri zgomotoase la care mergem cu toţii şi ne facem poze cu care ne colorăm albumele şi amintirile. Când merele şi strugurii se vând bine, bucuriile sunt colective, chiar dacă veniturile sunt strict personalizate. Şi amarul este unul trăit la scară naţională atunci când în frigiderele pline cu mere şi struguri, nemiloasă şi neiertătoare, intră primăvara.

Fără duty-free la intrarea în Republica Moldova

„Războiul” cu regimul duty-free continuă. Al treilea an la rând. Guvernul a avizat la sfârşitul săptămânii trecute un amendament la proiectul de modificare a unor acte legislative, prin care facilităţile fiscale şi vamale de care beneficiază în prezent agenţii economici care activează în regim duty-free, a căror magazine sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova vor fi anulate. Modificările respective se preconizează să fie aplicate de la 1 septembrie 2019.

Ce este greşit în ţara asta?

Parlamentul a votat, la 31 iulie, în prima şi a doua lectură, proiectul de lege privind instituirea moratoriului privind acordarea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie. Moratoriul asupra recepţionării cererilor noi de dobândire a cetăţeniei moldoveneşti prin investiţie a fost instituit pentru o perioadă de patru luni şi ar putea fi prelungit cu încă cel mult două luni, până va fi luată o decizie finală, mergem mai departe cu Programul, îl modificăm sau îl suspendăm definitiv.

Preţurile mai mari din 2019 – 2020 scumpesc banii

După ce anul 2018 a fost caracterizat de o inflaţie redusă pe fundalul consumului anemic şi a economisirii populaţiei, anul 2019 şi 2020 vor fi caracterizaţi de o creştere a preţurilor ca urmare a ajustării tarifelor la utilităţi, dar şi a scumpirii produselor petroliere.

Tichetele de masă: există modele pe care le-am putea citi

Sub un titlu parţial diferit de cel pe care l-am scris în numărul trecut, vreau să continuu de fapt subiectul precedent. Despre aceleaşi modificări de natură fiscală, dar nu despre toate.

Cod portocaliu de modificări fiscale

Nu de azi, nici de ieri, demult, cei care guvernează ne-au obişnuit cu gândul că pot să emită un act prin care să ne dea un drept, demult râvnit, sau să ne ia un drept. Că la orice schimbare de Guvern se produce şi o revizuire a unor reguli pentru mediul de afaceri, dar şi cetăţeanul simplu. Aşa a fost de la declararea independenţei încoace. Iar mediul de afaceri şi contribuabilul simplu vrea reguli clare şi stabile.

Regulile mai aspre ale BNM au limitat creditarea către grupurile economice mari

Impulsionarea creditării pe filiera persoanelor fizice a bancherilor este rezultatul politicii mai aspre a Băncii Naţionale a Moldovei care ca urmare implementării reglementărilor Basel III a dus la restrângerea grupului de clienţi bancabili şi aportul de experienţă a investitorilor instituţionali străini duce nemijlocit la apariţia unor elemente de parteneriat între bănci şi IMM, ambele părţi conştientizând necesitatea impulsionării competenţelor antreprenoriale pentru a dezvolta afaceri solide care să poată accesa creditul bancar. Creşterea salariilor şi accelerarea programului guvernamental „Prima Casă” a dus la extinderea semnificativă a cererii de credite din partea persoanelor fizice, un segment din ce în ce mai interesant pentru bănci, inclusiv datorită şi nivelului înalt de responsabilitate a clienţilor.

O altă viziune asupra unor regimuri fiscale

Guvernarea precedentă a operat cu aproximativ un an în urmă un şir de modificări în politica şi în abordările fiscale, iar ulterior, acestor schimbări li s-a spus “reformă fiscală”. La timpul respectiv au fost şi aplauze, dar şi obiecţii. E şi normal, aşa cum şi opinia publică internaţională e împărţită în două tabere mari atunci când se vorbeşte despre impozitul unic. Şi unii, şi alţii au argumente. Şi unii şi alţii au dreptate. Şi unii, şi alţi greşesc. În aceeaşi măsură.

Energia regenerabilă nu seamănă vânt, ci îl culege

Zilele acestea se vorbeşte destul de mult şi destul de diferit despre gaze mai scumpe sau mai ieftine, despre tarife la energia electrică care ar putea scoate din buzunarele noastre sume un pic mai mari, despre energia termică, care abia încălzeşte caloriferele, dar care frige rău bugetul familiei. Trebuie să recunoaştem că toate aceste turbulenţe nu ar fi afectat populaţia în întregime, dacă Republica Moldova ar fi putut raporta existenţa unei părţi considerabile de energie regenerabilă în totalul energiei pe care o consumăm în prezent.

Pagini

Subscribe to Flash