Majoritatea referinţelor făcute în cadrul noului memorandum cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) indicau mai mult sau mai puţin categoric că documentul va fi semnat în luna septembrie curent. Ultima şedinţă a Bordului a avut loc pe data de 30 septembrie, însă examinarea acordului nu s-a regăsit în agenda şedinţei respective. Este în totalitate greşit ca neincluderea în agendă să fie calificată drept răspuns negativ la demersurile Chişinăului, însă, cu toate acestea, există şi unele voci care insistă anume pe asemenea formulări.
În spaţiul public nu au ajuns careva lămuriri scoase din plicul FMI, însă cert e că, pe lângă complexitatea pe care o arată procesul de pregătire a noului acord, trebuie de luat în vedere şi contextul în care se produc toate lucrurile din jurul nostru. Unele voci consideră că alegerile pe care le avem în faţă ar putea dicta reţinerea de către FMI a formulării unei decizii. Da, există o asemenea practică, dar este mai mult decât sigur că ziua de unu noiembrie nu poate influenţa deciziile în aşa fel încât cuvântul “da” să se transforme în “nu”.
Expertul Viorel Chivriga spunea într-un scurt interviu de dată recentă că “este complicat de făcut unele previziuni, dar cel mai probabil că nu vor fi întreprinse acţiuni privind semnarea unui memorandum până la alegeri.
“Este complicat de a veni cu unele previziuni. Evident că partenerii noştri de dezvoltare urmăresc toate evenimentele de pe arena politică din ţară, ceea ce este o practică destul de bună. Însă este greu de prevăzut dacă vor fi sau nu întreprinse acţiuni privind semnarea unui memorandum cu Moldova până la alegeri”, a subliniat expertul economic.
De menţionat este că valoarea viitorului program de cooperare între Moldova şi FMI se ridică la 558 de milioane de dolari şi va fi implementat pe o perioadă de 3 ani. Asistenţa financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei şi depăşirea consecinţelor pandemiei. În acelaşi timp, FMI a pus condiţii guvernului de micşorare a deficitului bugetar, elemente care deja au fost supuse aprobării în legislativ.
Dar cifrele cu care se operează nu constituie singura caracteristică distinctă a noului acord ajuns în mapele Bordului FMI. Instituţia şi-a dorit întotdeauna să aibă de cealaltă parte a mesei discuţiilor un partener care stăpâneşte cu grijă procesele democratice din societate, însă a operat aproape în exclusivitate cu condiţionalităţi/recomandări de natură economică.
Expertul Roman Chircă spune că printre condiţionalităţile de ordin financiar-bancar s-ar putea regăsi, în premieră, şi două condiţii legate de respectarea drepturilor omului şi reforma justiţiei.
„Urmează să aflăm mai clar care sunt condiţionalităţile care vor fi parte a Memorandumului cu FMI. Cunoaştem care este aria de discuţii, multe din condiţionalităţi sunt acceptabile şi necesare, dar sunt şi condiţii care nu au existat niciodată în istoria relaţiilor dintre Moldova şi FMI, cum ar fi cele legate de drepturile omului şi reforma justiţiei, chiar dacă FMI este o instituţie care se asigură de stabilitatea macroeconomică şi financiară a unui stat”, a precizat Roman Chircă.
Expertul consideră că “introducerea de către FMI a acestor două condiţionalităţi este o formă de a plasa Moldova pe o anumită orbită geopolitică, iar o ţară cu o pondere mare de îndatorare este mai deschisă spre cooperare cu instituţii financiare internaţionale”.
Desigur, opiniile experţilor trebuie abordate cu toată consideraţiunea, însă contează incomparabil de mult informaţiile pe care le putem culege din declaraţiile participanţilor direcţi la discuţiile cu Fondul Monetar.
Premierul Ion Chicu susţine că noul program de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional este „cel mai mare şi mai ambiţios” semnat vreodată dintre FMI şi Republica Moldova, după componenta financiară şi spectrul de reforme inclus. Şeful executivului spunea acum o lună că Moldova trebuie să aibă soluţii gata pentru problemele pe care le generează actualele realităţi economice, realităţi care pot fi exprimate în doar câteva cifre: conform prognozelor FMI, PIB-ul real al R. Moldova se va reduce cu 4,5% în 2020, cu o revenire în 2021 în proporţie de 4%. Inflaţia va rămâne în limitele intervalului ţintit de BNM, în jur de 5%.
Aşa cum am spus, volumul asistenţei este nemaiîntâlnit de mare pentru R. Moldova, iar banii vor fi distribuiţi conform unui raport deja clar: 80 la sută dintre cele 558 de milioane de dolari vor fi orientate spre suportul bugetar şi o mică sumă va merge pentru completarea rezervelor valutare ale BNM. Cât priveşte repartizarea pe domenii, acestea reprezintă pilonii de importanţă indiscutabilă pentru R. Moldova. Este vorba despre guvernanţa bugetar-fiscală (reforme pentru consolidarea mobilizării veniturilor, pentru îmbunătăţirea transparenţei bugetare, reforme care vor îmbunătăţi creşterea economică). Alt capitol este guvernanţa în sectorul financiar – continuarea consolidării independenţei BNM, a sectorului financiar nebancar – reforme pentru asigurarea reglementării eficiente. O ultimă dovadă a unui comportament adecvat negocierilor a fost adoptarea într-o ultimă şedinţă a Parlamentului a modificărilor prin care sectorul non-bancar intră în zona de lucru a Băncii Naţionale a Moldovei.
Reprezentanţii FMI au purtat discuţii la cel mai înalt nivel la Chişinău. După discuţiile pe care le-a avut cu şeful misiunii de monitorizare a FMI în Moldova, Ruben Atoyan, şi reprezentantul permanent al FMI în ţara noastră, Volodymyr Tulin, preşedintele ţării a punctat subiectele despre care s-a vorbit: “despre cele mai importante probleme social-economice din ţara noastră, finalizarea reformei sectorului financiar şi bancar, menţinerea statutului independent al Băncii Naţionale a Moldovei, politica bugetar-fiscală, politica energetică, combaterea corupţiei şi consolidarea statului de drept”.
Alte dovezi prin care se certifică seriozitatea cu care s-a abordat negocierea şi încheierea acestui acord se regăsesc în explicaţiile ministrului Finanţelor, Sergiu Puşcuţă.
“Pentru ca acest acord să fie aprobat de Bord, R. Moldova trebuia să execute şase acţiuni preliminare. O bună parte din cele şase condiţii au fost executate. Cea mai critică era executarea bugetului, care în luna septembrie a fost votată de Parlament. Aceste acţiuni sunt în derulare, se execută de către partea moldovenească şi sperăm că, atunci când vor fi executate, Bordul de directori va examina cazul R. Moldova atunci când se va convoca”, a menţionat Puşcuţă.
Aceeaşi sursă mai spune că “acum este perioada Adunărilor anuale ale FMI şi ei nu examinează proiecte de acest gen. Cred că subiectul ce ţine de R. Moldova va fi examinat atunci când se vor finaliza aceste adunări”.
Constantin Olteanu
