În ianuarie-iulie 2020, exporturile de mărfuri din Republica Moldova au însumat 1,4 miliarde dolari SUA, cu 12,8% mai puţin comparativ cu perioada similară a anului precedent. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1,1 miliarde dolari SUA (77,1% din total exporturi), fiind în scădere cu 3,6% faţă de ianuarie-iulie 2019, care a contribuit la micşorarea pe total exporturi cu 2,5%. Iar peste un sfert din totalul exporturilor moldoveneşti ajung peste Prut. Astfel, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 315,4 milioane dolari SUA (22,9% din total exporturi) sau cu 34,0% mai puţin, comparativ cu ianuarie-iulie 2019. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, seturi de fişe pentru bujiile de aprindere şi alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare şi transformatoare electrice, genţi, articole de buzunar din piele şi din materiale textile, nuci decojite, scaune, părţi de scaune, jucării, volane, coloane şi cutii de direcţie pentru autovehicule) au deţinut 16,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esenţiale (medicamente, ţigarete care conţin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri, whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, ţesături şi materiale tricotate sau croşetate, uleiuri esenţiale, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice şi din lemn, autoturisme, mobilier) – 6,3%.
Potrivit BNS, valoarea totală a exporturilor de produse moldoveneşti pe piaţa europeană, în şapte luni ale anului curent, a constituit 893,5 mil. USD, cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1,326 miliarde USD.
De asemenea, volumul exporturilor moldoveneşti în România, în ianuarie-iulie 2020, a însumat 357,05 mil. USD. În acelaşi timp, volumul importurilor din România în şapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 mil. USD. Drept urmare, soldul comercial al Republicii Moldova cu România în ianuarie-iulie 2020 s-a ridicat la 8,32 mil. USD. Astfel, România a devenit principalul partener comercial al ţării noastre, atât la export, cât şi la import, achiziţionând în perioada de referinţă cel mai mare volum de produse moldoveneşti şi ocupând locul 1 în ceea ce priveşte furnizarea de bunuri în Moldova.
Cel de-al doilea partener comercial al ţării noastre din top 10 ţări UE este Italia, pe piaţa căreia, în perioada de referinţă, am exportat produse în valoare de 124,2 mil. USD şi am importat mărfuri în valoare de 192,7 mil. USD. Printre principalele ţări europene, pe care ţara noastră îşi exportă produsele mai sunt Germania, Polonia, Cehia, Spania, Grecia, Bulgaria, Franţa, Olanda.
În aceeaşi perioadă, exportul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa CSI a însumat 220,8 mil. USD cu o pondere în totalul exporturilor de 16%, iar importurile au constituit 733,6 mil. USD. În Federaţia Rusă exporturile s-au cifrat la 137,49 mil. USD, iar exportul produselor ruseşti în ţara noastră a însumat 337,61 mil. USD. Potrivit datelor pentru ianuarie-iulie 2020, pe piaţa belarusă am exportat mărfuri în valoare de 37,9 mil. USD şi am importat de 56,5 mil. USD. Pe piaţa ucraineană am exportat mărfuri în sumă de 33,7 mil. USD şi am importat în sumă de 276,3 mil. USD.
„România a devenit principalul importator de produse moldoveneşti, astfel devansând de câteva ori ceilalţi parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbeşte despre o cooperare strategică dovedită de cifre şi fapte, nu doar de declaraţii. În continuare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii îşi îndreaptă eforturile pe implementarea unei agende bilaterale complexe cu toţi partenerii existenţi, dar şi pe extinderea cadrului de cooperare comercial-economică cu cât mai multe ţări pentru a oferi producătorilor noştri acces la noi pieţe de desfacere”, susţine ministrul Economiei şi Infrastructurii, Sergiu Railean.
Statistic vorbind, acum 20 de ani, în anul 2000, livrările de produse moldoveneşti peste Prut abia ajungeau la o pondere de opt la sută din totalul exporturilor. Treptat, situaţia s-a schimbat, de la an la an acest indicator fiind în creştere, iar după 2014, la intrarea în vigoare a DCFTA, s-a produs un salt spectaculos. Deja în 2015 România devine principala destinaţie externă a mărfurilor moldoveneşti, cu o pondere de 22,5% şi acest indicator sporeşte cu fiecare an.
Şi, deşi balanţa comercială înclină în favoarea României, în special din cauza importului de peste Prut al întregului volum necesar de carburanţi pe piaţa moldovenească, deficitul comercial dintre cele două ţări este destul de mic. În anul 2019, acesta a fost de 45,9 milioane de dolari, în scădere cu 48 milioane faţă de anul precedent. Explicaţia e simplă, cererea de carburanţi pe piaţa moldovenească este relativ constantă, pe când potenţialul de absorbţie de către România a mărfurilor moldoveneşti, inclusiv a celor agroalimentare, este în creştere.
Cele mai populare mărfuri moldoveneşti pe piaţa din România sunt fibrele de sticlă şi articolele din acest material, cabluri industriale, părţi din încălţăminte, tălpi interioare detaşabile, articolele textile, recipiente din sticlă, mobilier, zahăr din trestie sau sfeclă, produse de brutărie şi patiserie, seminţe de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, struguri proaspeţi sau uscaţi etc. Deci, din câte vedem, nu este vorba despre exportul materiilor prime, după cum este profilul general al exporturilor moldoveneşti, ci sunt mărfuri prelucrate, cu o valoare adăugată înaltă.
Federaţia Rusă a fost unul dintre principalii parteneri de export ai Republicii Moldova pe parcursul întregii perioade de tranziţie. Însă ponderea exporturilor către aceasta a diminuat atât ca rezultat firesc al diversificării partenerilor comerciali pentru o ţară care abia şi-a căpătat independenţa, cât şi al regulilor neclare de joc în relaţiile comerciale faţă de unii parteneri din partea Federaţiei Ruse. Astfel Rusia a pierdut poziţia de lider ca destinaţie a exporturilor moldoveneşti încă acum şase ani în favoarea României. Ponderea exporturilor către Rusia a constituit 18,1% din exporturile totale moldoveneşti. În acelaşi timp, Moldova este un partener minor pentru importurile ruseşti, cu doar 0,1% din importuri ce provin din ţara noastră.
Economiştii de la Expert Grup sunt de părere că relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă au intrat într-o zonă de incertitudine în ultimul deceniu. Evoluţiile politice şi economice recente la nivel Moldova – UE, dar şi Rusia – UE, vor alimenta această incertitudine şi în continuare. Astfel, Republica Moldova trebuie să fie mai pregătită să modereze potenţialele şocuri din partea Rusiei. Având o balanţă comercială negativă, scopul principal pentru Moldova ar fi nu să reducă exporturile către Rusia, dar să sporească exporturile totale în paralel cu diversificarea produselor exportate şi a pieţelor de desfacere.
Victor Ursu
