Interviu oferit ziarului Capital Market de preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Dumitru Budianschi, despre perspectivele dezvoltării pieţei de capital în Republica Moldova.
– Domnule Budianschi, are nevoie Republica Moldova de o piaţă de capital? Este realist acest obiectiv pentru o ţară mică, cu o economie în dezvoltare?
– Cu siguranţă, are nevoie. Este greu de imaginat o ţară prosperă fără o piaţă de capital funcţională. O economie de piaţă, în accepţiunea actuală, nu poate exista fără o piaţă financiară eficientă, iar piaţa de capital este parte esenţială a acesteia. O piaţă de capital funcţională contribuie la mobilizarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare interne, ceea ce sprijină finanţarea sectorului privat şi a proiectelor publice importante. În acest fel, ea devine un motor pentru creşterea economică. Pentru comparaţie, ţări precum Slovenia sau Estonia au populaţii chiar mai mici decât Republica Moldova, însă pieţele lor de capital sunt mult mai dezvoltate şi mai avansate. Acest exemplu arată că dimensiunea ţării nu este un impediment pentru existenţa şi dezvoltarea unei pieţe de capital solide.
– Dacă Republica Moldova are nevoie de o piaţă de capital şi există condiţiile economice pentru aceasta, de ce piaţa noastră de capital nu a cunoscut o dezvoltare reală şi a rămas la un nivel incipient?
– Subdezvoltarea pieţei de capital din Republica Moldova are mai multe cauze, unele ţinând de factori economici, altele de aspecte instituţionale. Pe de o parte, avem un nivel relativ scăzut al veniturilor, un sector corporativ subdezvoltat, lipsa investitorilor instituţionali şi un sistem financiar care încă nu a atins maturitatea necesară. Dar, cred că cea mai importantă cauză, care a influenţat negativ piaţa pe mai multe dimensiuni, a fost apărarea insuficientă a dreptului de proprietate. Nu putem vorbi despre o piaţă de capital funcţională într-o societate în care acţionarii întreprinderilor şi investitorilor nu au certitudinea că managementul companiei va acţiona cu diligenţă şi în interesul lor. În condiţiile în care acţionarii nu au această siguranţă, ei tind să evite investiţiile în societăţile comerciale pe care nu le controlează direct. Astfel, oportunităţile de investiţii se îngustează, iar calitatea managementului corporativ suferă. Pe lângă acestea, lipsa unei pieţe monetare efective, gradul redus de liberalizare a pieţei şi modalitatea în care guvernul împrumută de pe piaţa locală sunt alte piedici semnificative pentru dezvoltarea pieţei de capital. Mai există şi factori specifici pieţei de capital, cum ar fi infrastructura de tranzacţionare şi post-tranzacţionare încă insuficient dezvoltată, lipsa conectării cu pieţele regionale şi internaţionale, precum şi un nivel scăzut al educaţiei financiare în rândul populaţiei.
– CNPF a elaborat un proiect de Strategie pentru dezvoltarea pieţei de capital în Republica Moldova pentru anii 2025-2030. Care sunt principalele obiective ale acestui document?
– Este primul document strategic care vizează dezvoltarea pieţei de capital în ţara noastră prin care se doreşte consolidarea eforturilor tuturor actorilor relevanţi pentru atingerea unor scopuri clare. Obiectivele strategice au fost definite în funcţie de realităţile actuale – stadiul dezvoltării economice, structura agenţilor economici, maturitatea sistemului financiar, administrarea datoriei publice, infrastructura pieţei de tranzacţionare şi post-tranzacţionare, regimul fiscal şi nivelul de cunoştinţe a investitorilor şi emitenţilor privind piaţa de capital. Astfel, reieşind din constrângerile identificate, Strategia propune cinci obiective majore:
1. Sporirea accesului companiilor la finanţare pe termen lung prin utilizarea instrumentelor pieţei de capital;
2. Lărgirea bazinului de investitori activi, facilitând accesul investitorilor şi sporind atractivitatea investitorilor în instrumentele pieţei de capital;
3. Modernizarea infrastructurii pieţei de capital;
4. Dezvoltarea unor instrumente noi pe piaţa de capital;
5. Armonizarea legislaţiei naţionale cu normele Uniunii Europene, în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.
Realizarea acestor obiective va spori capacitatea şi interesul emitenţilor de a se finanţa pe piaţă, va extinde oferta de instrumente financiare şi va impulsiona dezvoltarea sectorului investitorilor instituţionali şi de retail, stimulând cererea. De asemenea, va contribui la dezvoltarea cadrulului de reglementare şi a infrastructurii pieţei de capital.
– Ne puteţi explica mai detaliat ce presupune fiecare obiectiv?
– Sigur. Accesul la finanţare oferă companiilor o alternativă suplimentară de finanţare, pe lângă creditarea bancară. Piaţa de capital oferă companiilor posibilitatea de a găsi soluţii flexibile şi adaptate costurilor şi beneficiilor fiecărui proiect de dezvoltare. Pentru asta, este esenţial să eliminăm orice dezavantaj fiscal faţă de creditele bancare şi să diversificăm mecanismele de susţinere a afacerilor, inclusiv pentru cele noi. De asemenea, este necesară alocarea de resurse publice pentru elaborarea documentaţiei de ofertă publică şi sporirea nivelului de educaţie financiară a emitenţilor şi a sectorului de consultanţă în afaceri. În plus, dezvoltarea şi implementarea unui program dedicat întreprinderilor cu participaţii de stat pentru pregătirea acestora de a accede pe piaţa de capital este foarte importantă, iar cooperarea cu Guvernul, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Proprietăţii Publice este esenţială.
Al doilea obiectiv urmăreşte dezvoltarea cererii pentru instrumentele financiare prin consolidarea investitorilor instituţionali locali şi facilitarea accesului investitorilor străini, dar şi prin stimularea investitorilor retail (rezidenţi şi nerezidenţi). În acest sens, un rol foarte important îi revine Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, alături de Ministerul Finanţelor şi CNPF, efort care poate să se materializeze în implementarea pilonului doi de pensii. Implementarea acestuia, care este bazată pe acumularea individuală prin contribuţii obligatorii în fonduri de pensii private, va fi un factor major în creşterea veniturilor la pensie şi va genera resurse financiare pe termen lung. Totodată, implementarea pilonului doi ar diminua presiunea de pe pilonul întâi. De asemenea, în scopul sporirii utilizării resurselor investitorilor obişnuiţi la finanţarea economiei locale, Ministerul Finanţelor ar putea, totodată, să utilizeze piaţa de capital pentru finanţarea proiectelor publice, prin emisiuni dedicate atât persoanelor fizice cetăţeni moldoveni, cât şi investitorilor (rezidenţi şi nerezidenţi), ceea ce ar spori administrarea datoriei publice şi ar întări încrederea în piaţa de capital.
Modernizarea infrastructurii pieţei de capital este absolut necesară pentru dezvoltarea pieţei de capital. Realizarea acestui obiectiv ar crea platforme de tranzacţionare moderne, cu acces facil şi securizat, dar şi condiţii sigure de dezvoltare a capacităţii societăţilor de investiţii şi operatorilor de piaţă de a promova, analiza şi informa corect investitorii şi publicul privind aspectele legate de piaţa valorilor mobiliare. Totodată, se doreşte consolidarea infrastructurii post-tranzacţionare prin sporirea capacităţii de interoperabilitate între bursă, Depozitarul Central Unic şi societăţile de investiţii, cu asigurarea evidenţei clienţilor prin aplicarea modelului de segregare a conturilor de tip omnibus. Un alt aspect important privind dezvoltarea infrastructurii ţine de integrarea pieţei locale cu cele regionale şi internaţionale, prin stabilirea unor parteneriate strategice, eliminarea barierelor de reglementare şi tehnice pentru a facilita accesul investitorilor şi emitenţilor locali la pieţele internaţionale.
Un alt obiectiv al Strategiei este dezvoltarea instrumentelor noi pe piaţa de capital. Prin realizarea acestui obiectiv se urmăreşte diversificarea şi extinderea instrumentelor financiare disponibile, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru finanţarea proiectelor publice, precum şi să sprijine dezvoltarea unor sectoare cum ar fi economia verde şi piaţa imobiliară. De asemenea, prin implementarea acestui obiectiv se doreşte dezvoltarea pieţei de active virtuale şi altor sectoare ce rezidă din dezvoltarea finanţelor digitale.
Al cincilea obiectiv al Strategiei, poate cel mai important şi complex, vizează armonizarea cadrului de reglementare aferent pieţei de capital cu acquis-ul Uniunii Europene. Realizarea acestui obiectiv va asigura libera circulaţie a serviciilor financiare şi a capitalurilor între Republica Moldova şi statele membre ale UE. Aceasta va deschide noi oportunităţi pentru investitori, va atrage capital extern şi va consolida încrederea în piaţa noastră financiară.
– Ce statut va avea strategia şi la ce etapă se află acum?
– Strategia va avea statut de lege, urmând a fi adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. În prezent, documentul se află în proces de examinare şi avizare pe platforma guvernamentală, iar noi sperăm că va fi adoptată în perioada imediat următoare.
– Dacă Strategia va fi adoptată, când credeţi că vor apărea primele rezultate vizibile?
– Imediat după adoptare va începe procesul de implementare, iar succesul acestuia va depinde de un angajament ferm din partea Guvernului, a instituţiilor relevante şi a sectorului privat. Dacă va exista o voinţă politică constantă şi politici efective pentru dezvoltarea pieţei de capital, rezultatele structurale – precum atragerea de investitori şi dezvoltarea unei pieţe funcţionale – ar putea fi observate în 5-7 ani. Totuşi, unele rezultate tehnice şi instituţionale – precum modernizarea infrastructurii de tranzacţionare şi post-tranzacţionare sau îmbunătăţirea cadrului de reglementare – vor începe să fie vizibile chiar din primul an, ajungând la un nivel de maturitate în următorii trei ani.
– Vă mulţumim pentru discuţie.
