După recenta avizare pozitivă a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, ce prevede simplificarea condiţiilor de angajare în R. Moldova a muncitorilor calificaţi din alte ţări, întrebarea „Are nevoie R. Moldova de forţă de muncă străină?” şi-o pun nu numai cei care caută cea mai preţioasă resursă pentru o economie – tinerii şi oamenii capabili să muncească, dar şi acei care se opun intrării străinilor pe piaţa forţei de muncă internă.
Care sunt argumentele Guvernului? În urma emigrării populaţiei de vârstă aptă de muncă, s-a creat un gol pe piaţa forţei de muncă. Numărul locurilor vacante a crescut în anii 2014-2018 cu o treime. Companiile din construcţii şi comerţ, în primul rând, au nevoie de specialişti şi muncitori calificaţi. Un deficit de cadre calificate se resimte şi în alte domenii. Totodată, imigrarea străinilor în scop de muncă necesită o reglementare mai eficientă.
La elaborarea proiectului s-a luat în considerare şi asigurarea necesităţilor cu muncitori calificaţi pentru mai multe domenii, inclusiv pentru dezvoltarea proiectelor investiţionale de infrastructură care iau amploare, în construcţii. Investiţiile în infrastructură în ultimii ani s-au dublat. Şi, în aceste condiţii, creşte cererea de forţă de muncă calificată.
Şi nu în ultimul rând, se impune crearea unei baze legislative privind facilitarea integrării legale a străinilor, dar şi responsabilizarea celor care îi angajează.
Ce modificări se propun a fi operate? În vederea optimizării procedurii de documentare a lucrătorilor străini, „a fost exclusă obligativitatea autentificării notariale a spaţiului locativ”. Se preconizează a fi exclusă condiţionarea dreptului de şedere în scop de muncă în R. Moldova de achitarea „unui salariu nu mai mic decât salariul mediu prognozat pe economie”. Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi a Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată o creştere a locurilor vacante cu salarii mai mari care, în pofida majorării mărimii salariilor pe economie, sunt totuşi mai mici decât salariul mediu prognozat pe economie.
Salariul nominal mediu pe economie a crescut substanţial în ultimii şase ani, de la 4610,9 lei în 2015, la 7953 lei, aprobat de Guvern pentru anul 2020. Potrivit prognozelor Ministerului Economiei şi Infrastructurii, salariul nominal mediu lunar este estimat pentru 2021 la nivel de 8619 lei, iar pentru 2022 – respectiv de 9328 lei.
Pe de altă parte, a crescut numărul locurilor vacante cu salarii de 5000-6000 de lei şi mai mult, iar numărul locurilor de muncă create a depăşit numărul locurilor lichidate, mai ales după deschiderea unor companii cu capital străin în zonele economice libere.
Şi în această situaţie, dacă ar fi lăsată în vigoare, vechea prevedere achitarea „unui salariu nu mai mic decât salariul mediu prognozat pe economie”, adică 7953 lei în 2020, ar pune muncitorii străini în condiţii mai bune decât pe cei locali. Astfel, ar fi, de fapt, o discriminare socială faţă de lucrătorii locali, angajarea cărora nu este condiţionată de achitarea unui salariu nu mai mic decât cel mediu prognozat pe economie. Totodată, această prevedere, ce se regăseşte în legea adoptată acum doi ani, este şi o piedică în angajarea în câmpul muncii a străinilor, căci cum ar putea fi plătiţi diferit persoanele care prestează acelaşi serviciu sau îndeplinesc aceeaşi muncă?
Modificarea, în fine, reprezintă o reabilitare a echităţii sociale, dar şi alinierea la politicile ocupaţionale.
Mai mult, Convenţia europeană privind statutul juridic al lucrătorului migrant, Convenţia ILO privind migraţia în scop de angajare şi Carta Socială Europeană revizuită, parte la care este R. Moldova, reglementează dreptul lucrătorilor migranţi să aibă un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat cetăţenilor lor în ceea ce priveşte salarizarea şi alte condiţii de angajare şi de muncă.
Guvernul consideră inutilă şi Lista ocupaţiilor prioritare. În 2018 şi 2019 acest mecanism s-a dovedit a fi ineficient. Doar 65 de străini au fost documentaţi pe parcursul a doi ani. Pe de altă parte, acele ocupaţii în care se atestă deficit al forţei de muncă nu sunt atractive pentru străini.
Autorităţile optimizează procesele de angajare a străinilor la muncă pe piaţa moldovenească, eliminând lacunele şi barierele administrative, dar nu liberalizează piaţa. Bunăoară, se propune posibilitatea de prelungire a dreptului de şedere provizorie doar până la 3 ani consecutiv. Altfel, chiar în pofida că avem o piaţă a muncii neatractivă, cu salarii din cele mai mici din Europa, nu este exclus că o liberalizare ar duce la un flux de migranţi din regiuni cu risc sporit. Restricţii similare sunt aplicate şi în unele ţări-membre ale UE.
Sindicatele sunt împotriva modificărilor. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) consideră că proiectul de lege respectiv este unul antisocial în situaţia social-economică din ţară, afectată profund de pandemia COVID-19. CNSM solicită Parlamentului să nu voteze proiectul.
Sindicatele susţin că facilitarea imigrării străinilor în scop de muncă ar avea sens doar după utilizarea eficientă a tuturor posibilităţilor de angajare a cetăţenilor R. Moldova, mai cu seamă, a celor calificaţi. Or, în contextul situaţiei pandemice şi înregistrării unui număr impunător de şomeri (care de altfel, deţin şi calificări în anumite domenii) ca urmare a revenirii cetăţenilor moldoveni în ţară, întâi de toate, necesită a fi depuse toate eforturile pentru angajarea lor pe piaţa muncii autohtonă.
“Cu regret, pandemia a afectat un număr semnificativ de salariaţi şi membrii familiilor lor, 24,4% din totalul populaţiei ocupate declarând că le-a fost afectată situaţia la locul de muncă din cauza COVID-19, iar numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul II 2020, a crescut de tocmai 8 ori, comparativ cu perioada similară din anul 2019, ajungând la 163 de mii de persoane”, se arată în demers.
Sindicatele mai spun că, luând în considerare miile de cetăţeni, care în ultima perioadă au rămas fără locuri de muncă peste hotare şi au revenit din această cauză în ţară, datele ANOFM şi BNS nu mai sunt relevante şi nu pot fi utilizate pentru justificarea promovării şi aprobării proiectului de lege.
Este adevărat că în primele luni de pandemie, din cauza stopării activităţilor şi închiderii hotarelor, mii de moldoveni au revenit acasă, însă odată cu reluarea colaborărilor între state, relaxarea măsurilor de distanţare fizică şi nevoia forţată a oamenilor de a învăţa să trăiască cu noul virus, mulţi concetăţeni de-ai noştri s-au întors în ţările de unde au plecat. Potrivit ultimelor date ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul locurilor vacante de muncă aproape că nu s-a schimbat şi, la fel ca acum câteva luni, depăşeşte 8200. Mulţi din cei veniţi, mai curând temporar, nu se grăbesc să se angajeze, chiar dacă 30 la sută din locurile vacante sunt pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate, iar unele din ofertele de salariu depăşesc 10-15 mii de lei. Este, probabil, clar că numărul şomerilor care a crescut este mai mare decât numărul celor care s-au adresat la oficiile ocupării forţei de muncă. Însă, deocamdată, migraţia moldovenilor nu a fost stopată, la fel şi îmbătrânirea populaţiei, deci comprimarea forţei de muncă pe viitor. Iar pentru a preveni o eventuală criză pe piaţa forţei de muncă, legislaţia ar trebui ajustată la normele internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte angajarea străinilor.
Acum R. Moldova are nevoie de puţini străini pe piaţa forţei de muncă, în doi ani au fost documentaţi doar 65 de străini, însă în viitor nu este exclus că poate vom avea nevoie de mai mulţi, iar pentru aceasta legislaţia şi cadrul normativ trebuie aprobat sau adoptat astăzi.
Vlad Bercu
