Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, Europa este continentul care se încălzește la cel mai rapid nivel, iar efectele se văd asupra economiei și siguranței populației, potrivit Reuters.
Datele Uniunii Europene arată că pagubele economice provocate anual infrastructurii și clădirilor de fenomenele meteo extreme au ajuns la aproximativ 45 de miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în anii 1980.
Consiliul consultativ științific european privind schimbările climatice (ESABCC) susține că măsurile de adaptare la efectele deja resimțite ale schimbărilor climatice rămân insuficiente, deși Bruxelles-ul și-a asumat obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Președintele Consiliului susține că fără adoptarea unor măsuri solide, fenomenele meteo extreme vor afecta competitivitatea Uniunii Europene, vor pune presiune suplimentară pe bugetele publice și vor amplifica riscurile de securitate.
Un alt punct identificat de consilieri este necesitatea investițiilor în sisteme publice de avertizare timpurie și extinderea acoperirii prin asigurări, inclusiv prin analizarea posibilității unui mecanism de reasigurare la nivel european.
Pe fondul avertismentelor, în decursul acestui an, Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă strategie privind schimbările climatice. Inițiativa vine după o serie de dezastre precum inundații, incendii de vegetație și valuri extreme de căldură. Printre dezastre se numără inundațiile din 2023 din Slovenia, ale căror costuri de reconstrucție au reprezentat 11% din PIB-ul țării.
Petrolul Brent a scăzut cu 0.2%, până la 68.59 dolari pe baril, după un avans de 1,3% înregistrat luni. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționa la 63.73 dolari pe baril, în creștere cu 1,34%, mișcare care a inclus însă întreaga evoluție de luni, întrucât nu a existat cotație oficială din cauza Zilei președinților, informează Reuters.
Contextul tensionat vine pe fondul exercițiilor militare începute de Iran în Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global.
Prin acest culoar tranzitează cea mai mare parte a petrolului exportat de Iran, alături de alți membri OPEC+ precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, în principal către piețele asiatice.
Tensiunile sunt amplificate de negocierile SUA – Iran. Președintele Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile de la Geneva și că este de părere că Iranul își dorește un acord,însă, la finalul săptămânii trecute, sugerase că o schimbare de regim la Teheran „ar fi cel mai bun lucru posibil”.
Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a anunțat convocarea de urgență a ambasadorului american Bill White. Decizia vine ca reacție la declarațiile publice ale diplomatului american, care a acuzat Belgia de antisemitism și a cerut intervenția autorităților într-o anchetă în desfășurare, notează Politico.
Cazul în cauză vizează trei moheli (n.r. – lideri religioși evrei responsabili de ritualul circumciziei) din Antvers, care sunt anchetați după ce au făcut mai multe circumcizii rituale fără prezența unui medic autorizat, așa cum prevede legislația belgiană. Legislația impune ca toate procedurile medicale să fie realizate exclusiv de medici licențiați.
„Către Belgia, În mod specific, trebuie să abandonați acum „urmărirea penală” ridicolă și antisemită a celor trei figuri religioase evreiești (moheli) din Anvers. Aceștia fac ceea ce au fost instruiți să facă de mii de ani. Către (foarte nepoliticosul) ministru al sănătății din Belgia, Frank Vandenbroucke:Trebuie să creați o prevedere legală care să le permită mohelilor religioși evrei să își îndeplinească îndatoririle aici, în Belgia”, a spus White.
Prévot a calificat afirmațiile ambasadorului drept „false, ofensatoare și inacceptabile”, subliniind că Belgia condamnă antisemitismul „cu cea mai mare fermitate”, însă White a răspuns: „Este absolut o problemă de antisemitism. Ori trebuie să faceți o schimbare în privința acreditării procedurale, ori trebuie să numiți antisemită urmărirea penală a acestor trei oameni minunați, calificați din punct de vedere religios și deosebiți”.
Cazul a atras atenția și la nivel european. În luna mai 2025, aproximativ 60 de lideri religioși evrei s-au adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând o poziție fermă a Uniunii Europene după perchezițiile efectuate de poliția belgiană la domiciliile mohelilor.
Decizia a fost comunicată luni platformei X iar scopul ei este de a verifica dacă aceasta și-a respectat obligațiile conform Regulamentului General privind Protecția Datelor, notează Reuters.
Grok a fost implicat luna trecută într-un scandal global după ce a generat imagini sexualizate cu persoane reale, la cererea utilizatorilor, stârnind indignare internațională și anchete în mai multe țări.
Deși compania a anunțat restricții privind generarea imaginilor cu caracter sexual, chatbotul a continuat să producă conținut sexualizat atunci când era i se cerea.
Graham Doyle, comisarul adjunct din DPC, a anunțat că agenția colaborează cu X Internet Unlimited Company (XIUC) pentru a evalua respectarea obligațiilor fundamentale impuse de GDPR.
Ancheta irlandeză se alătură altor investigații. Comisia Europeană a deschis la finalul lunii ianuarie o anchetă privind distribuirea de conținut ilegal de către Grok în UE, iar Autoritatea de supraveghere a protecției datelor din Marea Britanie a lansat pe 3 februarie o investigație similară privind procesarea datelor și potențialul chatbotului de a genera conținut sexualizat.
Autoritatea irlandeză poate impune amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală a companiei în cazul încălcării GDPR, întrucât XIUC își are sediul european în Irlanda.
Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord.
„Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare.
„Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a spus Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene.
Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în regiunea și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes.
În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului.
Judecătoarea federală Cynthia Rufe a decis luni reinstalarea imediată a expozițiilor care prezentau informații despre deținerea de sclavi de către George Washington și despre măsurile speciale luate de acesta pentru a împiedica eliberarea persoanelor înrobite în perioada în care a locuit la Philadelphia, între 1790 și 1797.
În decizia emisă luni, Rufe a comparat încercarea administrației Trump de a elimina expoziția cu romanul 1984 de George Orwell care prezintă un univers distopic și autoritar și a susținut că îndepărtarea expozițiilor a urmărit să șteargă detalii esențiale despre moștenirea sclaviei în Statele Unite.
„Guvernul afirmă, de asemenea, că adevărul nu mai este evident, ci mai degrabă proprietatea magistratului șef ales și a persoanelor numite și delegate de acesta. O agenție nu poate decide în mod arbitrar ce este adevărat, pe baza propriilor capricii sau a capriciilor noii conduceri”, se arată în decizia citată de Politico.
Potrivit președintelui Trump, monumentele publice trebuie să aibă un caracter „înălțător” și critică expozițiile ce prezintă Statele Unite drept „rasiste, sexiste sau opresive”, astfel, în luna martie a anului trecut a semnat ordinul executiv intitulat „Restaurarea adevărului în istoria americană”.
„Restaurarea Casei Prezidențiale nu încalcă libertatea de exprimare a guvernului [federal] și nici guvernul nu este împiedicat să transmită orice mesaj dorește să transmită prin ștergerea istoriei modului în care cel mai mare Părinte Fondator a gestionat persoanele pe care le-a ținut în robie”, mai notează instanța.
„Cu profundă tristețe, Zipporah Films și familia Wiseman anunță trecerea în neființă a lui Frederick Wiseman, regizor, producător și regizor de teatru, care a decedat pe 16 februarie 2026”, a transmis compania, citată de Le Figaro.
Într-o carieră de peste 60 de ani, operele sale au oferit o perspectivă necosmetizată asupra instituțiilor, de la închisori și spitale, până la școli, magazine universale, teatre și opere.
Frederick Wiseman a studiat dreptul la Universitatea Yale și a predat ulterior la Universitatea din Boston. Înainte de a începe cariera academică, a petrecut doi ani la Paris, unde a realizat primele sale filme de amator.
Revenit în Statele Unite, a produs filmul The Cool World, o combinație de ficțiune și documentar despre un cartier afro-american, experiență care l-a determinat să se apuce de regie.
Acesta și-a făcut debutul prin documentarul Titicut Follies care surprinde viața cotidiană dintr-un spital de psihiatrie criminală din Massachusetts.
Considerat un reper al cinematografiei directe, Wiseman a realizat 45 de filme, cu durate cuprinse între una și șase ore, filmate cu echipe extrem de restrânse și montate integral de el însuși din sute de ore de material brut, iar opera sa a influențat generații întregi de regizori precum Stanley Kubrick, Miloš Forman, Gus Van Sant sau Wes Anderson.
În 2016, Frederick Wiseman a fost recompensat cu un Oscar onorific pentru contribuția sa excepțională la cinematografie.
Kim Jong Un a participat luni la ceremonia de inaugurare a celor 10.000 de locuințe din districtul Hwasong, un proiect care completează obiectivul stabilit în urmă cu cinci ani de construire a 50.000 de case noi în capitala nord-coreană, a relatat agenția de stat KCNA, citată de Reuters.
În ultimele luni, liderul nord-coreean a efectuat numeroase vizite pe șantiere de construcții, promovând progresele realizate, în contextul în care Coreea de Nord se pregătește să organizeze în luna februarie cel de-al Nouălea Congres al Partidului Muncitoresc, cel mai important eveniment politic din țară.
Oficialul a anunțat: „Pe baza realizărilor transformatoare din perioada a opta, al nouălea Congres al partidului va stabili un obiectiv mai amplu de restaurare și creare”.
În plus, a început să fie anunțată sosirea delegaților la congres. Referitor la acest aspect, analistul Hong Min din cadrul Institutul Coreean pentru Unificare Națională cu sediul la Seul a spus că n edițiile precedente ale congresului, organizate în 2016 și 2021, lucrările au debutat la cel mult patru zile după sosirea delegaților.
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN.
Etapele proiectului„Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul.
Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”.
Impactul industrial„În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei.
Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”.
Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
Anunțul a fost făcut de Tina Goncalves, comisarul șef de poliție din Pawtucket, Rhode Island. „Se pare că a fost un eveniment țintit, că ar putea fi o dispută familială”, a spus oficialul, citat de Associated Press.
Oficialii nu au oferit detalii despre identitatea suspectului sau vârsta exactă a victimelor, însă au precizat că persoanele ucise par să fi fost adulți. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă să discute cu martorii pentru a reconstitui desfășurarea evenimentelor.
Atacul a avut loc la Dennis M. Lynch Arena, situată la câțiva kilometri de Providence, capitala statului Rhode Island.
În urma incidentului, drumurile din jurul arenei au fost închise, iar un număr ridicat de polițiști a rămas la fața locului, în timp ce elicoptere survolau zona.
Biroul Federal de Investigații a anunțat că atacatorului nu mai prezintă „nicio amenințare iminentă la adresa siguranței publice”, iar Dan McKee, guvernatorul statului a transmis un mesaj de condoleanțe: „Mă rog pentru Pawtucket și pentru toți cei implicați”.
În Havana, deșeurile au început să se înmulțească, pe fondul lipsei de combustibil. Doar 44 din cele 106 camioane de gunoi ale orașului mai sunt operaționale, din cauza lipsei de carburant, ceea ce a dus la încetinirea semnificativă a colectării gunoiului, relatează publicația locală Cubadebate, citată de Reuters.
„Este peste tot în oraș. Au trecut mai bine de 10 zile de când a venit ultima dată un camion de gunoi”, a spus un cetățean, cu privire la situația colectării gunoiului.
Grămezi de deșeuri, printre care cutii de carton, pungi uzate, sticle de plastic și cârpe pot fi văzute pe străzile capitalei, inclusiv în zonele de pe litoral, iar unii locuitori caută prin gunoaie obiecte pe care le-ar putea reutiliza.
Situații similare au fost semnalate și în alte orașe, iar cetățenii au avertizat asupra riscurilor pentru sănătatea publică.
Guvernul cubanez a introdus măsuri de raționalizare a carburanților, pe fondul crizei în care se află. De la jumătatea lunii decembrie, Venezuela, principalul furnizor de petrol al Cubei, a întrerupt livrările, iar pe fondul amenințărilor administrației americane, acestea au fost întrerupte și de Mexic.
Deși Cuba se află sub un embargo american încă din anii 1960, președintele Trump a înăsprit măsurile, sancționând navele care transportă petrol către Cuba și amenințând furnizorii cu tarife comerciale, deși state precum Venezuela și Mexic au avertizat asupra efectelor umanitare ale măsurilor.
