Agregator de ştiri

„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică. 

Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă.

Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile. 

Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”. 

La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”. 

În SUA se urmărește marmota Phil (n.r. ziua cârtiței) pentru a afla când se termină iarna, iar în Germania fiecare cifră economică este analizată pentru a anticipa sfârșitul iernii prelungite prin care trece industria țării. După luni întregi de stagnare, datele recente indică o posibilă redresare, chiar dacă modestă: evoluția PMI-ului manufacturier sugerează că sectorul privat german ar putea reintra pe creștere, scrie El Economista.

Indicatorii anticipați de activitate economică din zona euro, cei mai urmăriți fiind indicii PMI pentru sectorul privat, au adus vești optimiste în februarie. PMI-ul manufacturier a sărit de la 49,1 puncte la 50,7 (se aștepta o ușoară creștere până la 49,6), trecând pentru prima dată din primăvara lui 2022 pragul de 50 puncte, care separă contracția de expansiune. Chiar dacă depășirea pragului de 50 puncte semnalează doar o expansiune modestă, mesajul este clar după o perioadă lungă de stagnare.

Raportul Hamburg Commercial Bank (HCOB) arată că în februarie creșterea activității private a atins maximul ultimelor patru luni, datorită îmbunătățirii performanțelor atât în sectorul manufacturier, cât și în cel de servicii. „Recuperarea a fost susținută de cererea mai mare pentru bunuri și servicii, cu o creștere a comenzilor noi pentru a patra oară în ultimele cinci luni. În același timp, pierderea locurilor de muncă s-a menținut solidă, dar s-a încetinit ușor, pe fondul stabilizării volumului de muncă restant și al ușorului optimism pentru următoarele 12 luni”, precizează raportul.

Sectorul serviciilor a condus creșterea, cu o rată de expansiune a activității de 53,4, maximul ultimelor patru luni. Intrările de comenzi noi au indicat o cerere susținută pentru bunurile și serviciile germane: portofoliul de comenzi din sectorul manufacturier a crescut cel mai mult în aproape patru ani, compensând ușoara scădere în servicii. Comenzile externe au înregistrat prima creștere în șapte luni, marcând cel mai bun rezultat din februarie 2022.

Munca restantă s-a stabilizat în februarie, după trei luni consecutive de scădere, iar în sectorul manufacturier volumul de muncă în derulare a crescut ușor pentru prima dată din mai 2022.

Pe fondul ușoarei presiuni asupra capacității în manufactură, ritmul concedierilor a încetinit. Ocuparea forței de muncă în fabrici a scăzut cu cea mai mică rată din aproape doi ani și jumătate, un semnal pozitiv după luni întregi de concedieri în industria germană. Totuși, în sectorul serviciilor, reducerea personalului s-a accelerat, marcând cea mai mare scădere a angajărilor din iunie 2020.

„Industria germană crește din nou! Pentru prima dată în mai bine de trei ani și jumătate, PMI-ul manufacturier intră în teritoriu expansiv. Comenzile noi au crescut solid, ceea ce sugerează că producția va continua să se extindă în lunile următoare. Portofoliul de comenzi a crescut, iar comenzile externe au revenit după șase luni de scădere”, explică Cyrus de la Rubia, economist șef HCOB.

Se estimează că stimulul guvernamental german (programul de infrastructură și creșterea cheltuielilor militare) va susține suplimentar industria, iar datele privind comenzile industriale, mai ales în sectorul apărării, sugerează o accelerare a PIB-ului german în 2026.

Analistul Vincent Stamer de la Commerzbank subliniază că „încrederea în afaceri a crescut datorită cheltuielilor guvernamentale majore, care sprijină tot mai mult industria”, iar Paolo Grignani (Oxford Economics) consideră că Germania „revine treptat ca principal motor de creștere, cu producția și comenzile în creștere, dar rămâne de văzut dacă industria poate susține cererea tot mai mare”.

Carsten Brzeski (ING) notează că „recuperarea germană continuă sub suprafață. PMI-ul compozit a atins maximul ultimelor patru luni, iar PMI-ul manufacturier a depășit pragul de 50 pentru prima dată în aproape patru ani. În timp ce Franța stagnează, Germania ar putea prelua rolul de motor al zonei euro.”

Metafora „efectului ketchup” descrie cum stimulul fiscal german a fost lent la început, dar acum începe să genereze efecte vizibile: „După multe ezitări cu bugetul masiv al coaliției germane, primele efecte se văd și dau oxigen unui sector puternic afectat.”

Cu toate acestea, analiștii avertizează că o parte din stimul s-ar putea folosi pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții pe termen lung, ceea ce poate oferi un impuls temporar („subidón de azúcar”) economiei, însă sectorul apărării rămâne un catalizator important al creșterii.

Contextul general al economiei germane rămâne complex: competiția internațională, lipsa gazului rusesc, dobânzile mari, birocrația și tarifele SUA au afectat profund tradiționala putere industrială. Totuși, datele recente indică că economia începe să revină treptat pe creștere, condusă de relansarea industriei manufacturiere.

„Inima mea se îndreaptă din nou către situația dramatică pe care o vede toată lumea”, a spus papa Leon în mesajul său săptămânal adresat pelerinilor din Piața Sfântul Petru, după rugăciunea de duminică, conform Reuters.

„Atâtea victime, atâtea vieți și familii frânte, atâta distrugere, atâta suferință de negrăit”, a adăugat suveranul pontif.

Marți, 24 februarie 2026, se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, fiind cel mai amplu conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.

SUA încearcă să medieze între cele două părți, însă negocierile avansează greu, în special din cauza disputei asupra teritoriilor. Zelenski a spus luna aceasta că Trump vrea ca războiul să se termine până în iunie.

„Pacea nu poate fi amânată. Este o necesitate urgentă care trebuie să-și găsească locul în inimile oamenilor și să se traducă în decizii responsabile”, a spus papa.

El a spus că războiul este o „rană provocată întregii familii umane”, care lasă în urmă „moarte, devastare și o urmă de durere care marchează generații întregi”.

„La Consiliul Afaceri Externe de mâine, UE își propune să adopte cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Ungaria îl va bloca. Până când Ucraina nu va relua tranzitul de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, nu vom permite ca deciziile importante pentru Kiev să avanseze”, a transmis Szijjarto, duminică, printr-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters. 

Încă de la finalul lunii ianuarie, livrările de petrol prin conducta Drujba au fost oprite după ce Kievul a anunțat că un atac cu dronă al Rusiei a avariat conducta. Cu toate acestea, atât oficialii de la Budapesta, cât și cei de la Bratislava consideră că autoritățile ucrainene sunt responsabile pentru menținerea întreruperii.

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusia, ca răspuns la Războiul din Ucraina. Mai multe state membre își doresc adoptarea acestuia până la aniversarea a patru ani de la începutul invaziei.

De asemenea, Szijjarto a amenințat că va bloca un împrumut european în valoare de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, decizie ce necesită unanimitate pentru a fi adoptată. 

Pe fondul tensiunilor generate de oprirea tranzitului de petrol prin conducta Drujab, premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că  ar putea suspenda furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina.