Decizia marchează o schimbare majoră de strategie pentru unul dintre cei mai mari cumpărători de acțiuni proprii de pe Wall Street.
Planul de finanțare, anunțat luni, include o vânzare de acțiuni în valoare de 10 miliarde de dolari către Berkshire Hathaway, compania de investiții care și-a construit treptat o poziție în Alphabet începând cu trimestrul al treilea din 2025.
Vânzarea de acțiuni reprezintă un moment important pentru marile grupuri tehnologice americane, care până acum și-au finanțat în mare parte cursa investițiilor în AI prin datorii și prin fluxurile masive de numerar generate de activitățile lor principale.
„Inteligența artificială generează un moment de expansiune pentru Alphabet”, a transmis compania într-un comunicat, adăugând că finanțarea va susține „oportunitatea semnificativă de creștere” din perioada următoare.
Alphabet a reiterat că intenționează să cheltuiască până la 190 de miliarde de dolari în acest an pentru investiții de capital, sumă care ar urma să crească „semnificativ” în 2027. În ultimele 12 luni, fluxul operațional de numerar al companiei a fost de 174 de miliarde de dolari.
Berkshire Hathaway deține tot mai mult în Alphabet,Plasamentul privat către Berkshire Hathaway va ridica participația firmei de investiții în Alphabet la aproximativ 32 de miliarde de dolari, echivalentul a circa o zecime din portofoliul său de acțiuni. Emisiunea de acțiuni se numără printre cele mai mari tranzacții de acest tip la care a participat vreodată Berkshire.
În urma investiției, Alphabet va deveni una dintre cele mai mari cinci dețineri bursiere ale Berkshire Hathaway, alături de participația istorică în Coca-Cola, evaluată la peste 31 de miliarde de dolari.
Implicarea Berkshire în tranzacție a fost negociată pe parcursul a 24 de ore, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Mutarea este una dintre cele mai importante decizii de investiții luate de Greg Abel de când l-a înlocuit pe Warren Buffett la conducerea Berkshire, la începutul anului.
Alphabet va atrage 30 de miliarde de dolari printr-o combinație de vânzări de acțiuni comune și convertibile, urmând ca ulterior să lanseze un program prin care ar putea vinde în timp acțiuni suplimentare de până la 40 de miliarde de dolari.
Goldman Sachs a acționat ca agent de plasament pentru investiția Berkshire și ca joint bookrunner alături de JPMorgan și Morgan Stanley pentru operațiunea mai amplă de majorare de capital.
Diplomatul ucrainean a calificat incidentul drept „alarmant” și a acuzat Rusia de escaladarea conflictului, susținând că drona care a lovit o zonă rezidențială din Galați era una rusească, încărcată cu explozibil. Acesta a transmis urări de însănătoșire celor doi români răniți și a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei.
„Când România și poporul ei întâmpină acest incident alarmant, când o dronă rusă de atac cu explozibil încalcă spațiul aerian al României și lovește o zonă rezidențială din orașul Galați, ducând la rănirea civililor și pagube semnificative”, a declarat reprezentantul Ucrainei.
De cealaltă parte, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile, susținând că afirmațiile Ucrainei sunt „false”. Diplomatul rus a afirmat că, dacă drona ar fi fost de fabricație rusească, acoperișul blocului lovit ar fi fost distrus în întregime. El a cerut o investigație amănunțită asupra resturilor dronei, cu participarea părții ruse.
„Circumstanțele obiective ar putea fi stabilite numai printr-o investigație, cu implicarea părții ruse. Suntem gata să participăm la investigație”, a spus reprezentantul Rusiei.
Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească.Oficialul ucrainean a respins poziția Moscovei, afirmând că autoritățile de la Kiev au încredere în concluziile anchetei românești privind originea dronei. El a acuzat Rusia că promovează „teorii ale conspirației” și că incidentul de la Galați nu trebuie tratat ca unul izolat.
Reprezentantul Ucrainei a mai susținut că oficiali ruși au amenințat în repetate rânduri capitale europene, inclusiv Paris, Berlin și Londra, prin declarații privind capacitatea unor rachete de a le lovi în câteva secunde.
Potrivit datelor seismologice, cutremurul a avut loc la ora locală 00:12 (1:12 ora României) cu epicentrul în zona coastei calabre nord-occidentale, în provincia Cosenza. Hipocentrul a fost localizat la o adâncime foarte mare, de aproximativ 240–253 de kilometri, ceea ce explică faptul că mișcarea seismică a fost simțită pe o arie extinsă.
Seismul a fost resimțit puternic în Calabria, inclusiv în zona tireniană, dar și în alte regiuni din sudul Italiei. Au fost raportate percepții ale cutremurului în Campania, inclusiv la Napoli și în localități din zona Vezuviului, în Basilicata și Sicilia, până la Palermo.
În mai multe localități, oamenii au ieșit speriați în stradă și au sunat la serviciile de urgență pentru informații. Autoritățile italiene au început verificări în zonele apropiate de epicentru, iar Protecția Civilă a convocat o unitate de criză pentru monitorizarea situației.
Până în acest moment, nu au fost semnalate victime sau pagube materiale importante. Verificările continuă, în special în localitățile de pe coasta tireniană a Calabriei și în provincia Cosenza.
Cutremurul are loc într-o zonă cu activitate seismică ridicată, sudul Italiei fiind una dintre regiunile cele mai expuse la astfel de fenomene. Autoritățile recomandă populației să urmărească doar informațiile oficiale și să respecte indicațiile Protecției Civile.
Primele explozii au fost auzite în capitala ucraineană, Kiev, în jurul orei locale 1:30, cu puțin timp înainte ca autoritățile să declare alertă aeriană.
O nouă serie de explozii puternice a fost semnalată în jurul orei 2:15, iar jurnaliști aflați la fața locului au relatat și întreruperi scurte ale alimentării cu energie electrică.
Primarul orașului Kiev, Vitali Klitschko, a anunțat că au avut loc explozii în oraș și că sistemele de apărare aeriană au fost activate.
În atacurile Rusiei asupra capitalei Ucrainei sunt utilizate rachete balistice, a declarat Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev.
Atacul era încă în desfășurare în primele ore ale dimineții.
Zelenski a anunțat recent că un atac masiv al Rusiei urmeazăLocuitorii Kievului se pregătiseră de mai multe zile pentru posibilitatea unui nou bombardament masiv. Președintele Volodimir Zelenski avertizase încă din 29 mai, citând informații ale serviciilor ucrainene, că Rusia pregătește un nou atac de amploare asupra Ucrainei. Liderul de la Kiev le-a cerut cetățenilor să respecte alertele aeriene și să rămână în adăposturi în cazul unui pericol.
„Nu există niciun motiv să credem că cineva de la Moscova își va veni în fire”, a spus Zelenski într-unul dintre mesajele sale adresate populației, insistând că ucrainenii trebuie să reacționeze la fiecare amenințare. În ajunul atacului din 2 iunie, el a reiterat că avertismentele serviciilor de informații rămân în vigoare și că un bombardament masiv „poate avea loc”, în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană este pregătită „24/7”, în limita resurselor disponibile.
Avertismentele Kievului au venit după amenințări publice formulate de Moscova privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-ar fi transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia intenționează să lovească așa-numite „centre de decizie” din Ucraina și ar fi cerut Washingtonului să își evacueze ambasada de la Kiev. Ministerul rus de Externe a îndemnat, de asemenea, cetățenii străini, inclusiv diplomații, să părăsească orașul. Potrivit informațiilor disponibile, ambasadele străine nu și-au evacuat personalul în urma acestor amenințări.
Atacul de acum câteva zile a fost cel mai mare din ultimul anNoul atac are loc la puțin peste o săptămână după unul dintre cele mai dure bombardamente asupra Kievului și regiunii înconjurătoare din ultimul an. Pe 24 mai, Rusia a lansat aproximativ 90 de rachete și 600 de drone asupra Ucrainei, atac care a lovit inclusiv zona administrativă și culturală a capitalei. Au fost avariate clădiri guvernamentale și instituții importante, printre care sediul Cabinetului de Miniștri, Ministerul de Externe, Opera din Kiev, Casa Ucraineană, stadionul Dinamo Valeri Lobanovski și Muzeul Cernobîl.
Atacul din 24 mai s-a soldat cu patru morți și aproape 100 de răniți la nivel național, dintre care peste 80 în Kiev. Autoritățile ucrainene au anunțat atunci că Rusia a folosit și o rachetă balistică intermediară Oreshnik, un sistem prezentat de Moscova drept una dintre noile sale arme strategice.
Escaladarea bombardamentelor aeriene are loc într-un moment de impas diplomatic și de presiune tot mai mare asupra apărării antiaeriene ucrainene. Zelenski a avertizat recent că Ucraina se confruntă cu o lipsă tot mai gravă de sisteme de apărare aeriană, în special de capabilități antibalistice, și a cerut partenerilor occidentali să accelereze livrările promise.
Pe front, situația rămâne tensionată, în timp ce Rusia încearcă să mențină presiunea militară prin atacuri la distanță asupra orașelor ucrainene. În paralel, pierderile armatei ruse continuă să crească, iar evaluări occidentale recente indică un bilanț extrem de ridicat al soldaților ruși uciși de la începutul invaziei pe scară largă.
Atacul din noaptea de 2 iunie confirmă temerile Kievului că Rusia a intrat într-o nouă etapă de lovituri aeriene masive, menite să epuizeze apărarea antiaeriană, să intimideze populația civilă și să pună presiune asupra conducerii ucrainene.
Comisia Europeană analizează posibilitatea de a acorda statelor membre ale Uniunii Europene mai multă flexibilitate bugetară pentru a răspunde creșterii costurilor la energie provocate de războiul din Iran, potrivit Bloomberg News.
Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. Mecanismul ar oferi capitalelor europene un spațiu suplimentar de intervenție într-un moment în care prețurile ridicate la energie pun presiune atât pe gospodării, cât și pe companii.
Discuțiile se află încă într-o etapă de analiză. O eventuală decizie ar marca, însă, o nouă încercare a Bruxelles-ului de a echilibra disciplina bugetară cu nevoia de sprijin economic în fața unui șoc extern major.
Prețurile la energie au crescutCreșterea prețurilor la energie a revenit în centrul preocupărilor europene după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente în continuare de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie.
Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin adoptate de statele membre să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele pe termen lung ale UE privind reducerea dependenței de combustibili fosili. Bruxelles-ul a criticat anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, argumentând că acestea pot fi costisitoare și pot diminua stimulentele pentru reducerea consumului de energie.
Relaxarea discutată ar putea oferi guvernelor posibilitatea de a finanța scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoare pentru industriile afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energetice. Totuși, includerea acestor cheltuieli în afara cadrului fiscal european ar putea ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate.
Noile reguli fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile publice pe traiectorii sustenabile, după anii de cheltuieli excepționale generate de pandemia COVID-19, criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și, mai recent, creșterea cheltuielilor pentru apărare. În acest context, orice nouă excepție bugetară trebuie calibrată atent pentru a evita o relaxare fiscală prea amplă.
Deocamdată, nu este clar când ar putea Comisia Europeană să prezinte oficial propunerea și ce condiții ar urma să fie atașate flexibilității fiscale.
Ce ar însemna o relaxare a măsurilor pentru RomâniaPentru București, o asemenea derogare ar putea deveni importantă într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat în același timp să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. România are deja angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026.
În ultimele luni, autoritățile române au recurs la măsuri de intervenție pentru a tempera efectele crizei energetice. România a folosit anterior și mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili.
O eventuală flexibilizare a regulilor europene ar oferi Guvernului de la București spațiu suplimentar pentru a finanța astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese direct asupra țintelor fiscale asumate în fața Bruxelles-ului. Practic, România ar putea avea o marjă temporară pentru intervenții în energie, fără să fie penalizată imediat în evaluarea deficitului, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată.
Aeronavele sunt de tip UH-60 „Black Hawk” și AH-64 „Apache”, două dintre cele mai utilizate platforme de aviație ale armatei americane. În timpul zborurilor, elicopterele vor ateriza în zona poligonului Novo Selo, unul dintre principalele centre de instruire militară din Bulgaria.
Potrivit autorităților de la Sofia, deplasarea are legătură cu rotația forțelor și mijloacelor americane implicate în Operațiunea Atlantic Resolve, misiune prin care Statele Unite își mențin prezența militară rotațională în Europa și participă la activități de descurajare și instruire pe flancul estic al NATO.
Operațiunea Atlantic Resolve a devenit, după anexarea Crimeei de către Rusia și ulterior după invazia pe scară largă a Ucrainei, unul dintre principalele instrumente prin care Statele Unite își consolidează prezența militară în Europa de Est. România are un rol important în această arhitectură, fiind un punct strategic pentru deplasarea, instruirea și sprijinirea forțelor aliate în zona Mării Negre.
Pentru România, anunțul este relevant deoarece confirmă continuarea fluxurilor militare aliate pe ruta sudică Grecia–Bulgaria–România, într-un moment în care mobilitatea militară în regiunea Mării Negre rămâne o prioritate pentru NATO. România, Bulgaria și Grecia au semnat în 2024 o scrisoare de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între cele trei state, proiect menit să faciliteze tranzitul rapid al forțelor și echipamentelor în situații de criză, dar și pe timp de pace.
Franța se îndreaptă spre un scenariu politic care provoacă neliniște în Europa: un tur doi al alegerilor prezidențiale din 2027 între extrema dreaptă și extrema stângă.
Potrivit celor mai recente sondaje, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, rămâne favorit, în timp ce Jean-Luc Mélenchon, fondatorul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă, câștigă teren și ar putea depăși candidații centrului politic.
O astfel de confruntare ar elimina din finala prezidențială un candidat moderat, capabil să coaguleze voturile împotriva extremei drepte. Situația provoacă îngrijorare în tabăra centristă, deja fragmentată între mai mulți potențiali candidați, inclusiv Édouard Philippe și Gabriel Attal, foști premieri în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron, relatează Politico.
Două sondaje publicate recent au tensionat scena politică franceză. Unul dintre ele îl plasează pe Mélenchon aproape la egalitate cu Édouard Philippe pentru locul al doilea, în urma lui Bardella. Un alt sondaj arată că liderul stângii radicale ar putea intra în turul doi dacă electoratul de centru ar fi împărțit între mai mulți candidați.
Pentru Mélenchon, revenirea este spectaculoasă. Deși rămâne una dintre cele mai controversate figuri politice din Franța, liderul în vârstă de 74 de ani a reușit să își relanseze campania după ce și-a anunțat candidatura în luna mai. Susținătorii săi pregătesc un miting important la Saint-Denis, suburbie din nordul Parisului câștigată de Franța Nesupusă la alegerile locale.
Centrul divizat în FranțaÎn tabăra centrului, principala problemă rămâne lipsa unei candidaturi comune. Rivalitatea dintre Philippe și Attal riscă să fragmenteze votul moderat, oferindu-i lui Mélenchon șansa de a accede în turul doi. Analiștii avertizează că această competiție internă ar putea fi „fatală” pentru centrul politic francez.
De cealaltă parte, Rassemblement National pare să mizeze tot mai mult pe un duel cu stânga radicală. Bardella este creditat cu prima șansă în majoritatea scenariilor, iar sondajele indică o victorie clară a acestuia într-o eventuală confruntare directă cu Mélenchon.
Pentru stânga moderată, ascensiunea liderului Franței Nesupuse este privită cu alarmă. Socialiștii traversează propriile tensiuni interne, iar alte figuri ale stângii, precum eurodeputatul Raphaël Glucksmann, nu au reușit încă să construiască o alternativă suficient de puternică.
Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru 2027, dar data exactă nu a fost stabilită încă oficial. Calendarul constituțional indică drept variante probabile pentru primul tur 11 aprilie sau 18 aprilie 2027, iar turul al doilea ar urma la două săptămâni după primul tur, dacă niciun candidat nu obține majoritatea.
