„Legea pe care o discutăm, ca orice lege, are două părți. O parte de oportunitate a reglementării, care îi aparține exclusiv guvernului care a elaborat proiectul și parlamentului care l-a aprobat, și o altă dimensiune a constituționalității, a conformității cu legea fundamentală. Pe 24, Curtea va examina constituționalitatea, nu oportunitatea, pentru că în caz contrar s-ar substitui decidenților respectiv guvernului sau parlamentului”, a spus luni dimineața la Digi24 Tudorel Toader.
Fostul ministru a spus că măsura creșterii treptate a vârstei de pensionare i se pare „onestă și corectă și necesară”.
„Eu personal, în acest context, tind să cred că legea va trece de Curtea Constituțională”, a mai spus el.
Curtea Constituțională va analiza în ședința din 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Articolul Fost ministru al Justiției, despre pensiile magistraților: Cred că legea va trece de Curtea Constituțională apare prima dată în Mediafax.
Noul studiu arată că virusul, denumit A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), conferă ciupercii avantaje cheie de supravieţuire şi virulenţă. Aspergillus fumigatus se transmite prin inhalarea sporilor şi poate provoca infecţii pulmonare acute sau cronice, ori forme invazive care se răspândesc în afara plămânilor.
Deşi majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienţii imunodeprimaţi şi cei cu afecţiuni pulmonare rămân vulnerabili, explică Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi autoarea principală a studiului, scrie Live Science.
Potrivit datelor sintetizate de autori, această ciupercă este responsabilă anual de aproximativ 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă şi 1,8 milioane de infecţii pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecţii fungice invazive la nivel global. Rata de mortalitate pentru formele invazive variază între 30% şi 80% la nivel mondial.
Echipa condusă de Rocha a folosit un model murin infectat cu A. fumigatus purtător al virusului AfuPmV-1M, într-un scenariu tip „păpuşă rusească”: virus în ciupercă, ciuperca în organism. Tulpina folosită provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.
Când şoarecii au primit medicamente antivirale, rata de supravieţuire a crescut, încărcătura fungică pulmonară a scăzut, iar nivelul viral a fost mai mic decât la animalele netratate. Cu alte cuvinte, doar prin vizarea virusului, severitatea infecţiei fungice s-a redus.
Rezultatele contrazic un studiu din 2020 care sugera efectul invers – că eliminarea virusului ar agrava infecţia. Rocha explică diferenţele prin metodele distincte folosite pentru obţinerea tulpinilor fără virus. Independent de studiu, Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, consideră descoperirea „complet nouă” şi „un pas important pentru înţelegerea capacităţii de virulenţă a acestei ciuperci, cu potenţial de a extinde concluziile şi la alţi patogeni umani”.
Analizele au indicat că, sub tratament antiviral, ciupercile s-au reprodus mai puţin eficient şi au produs mai puţină melanină – pigment asociat cu creşterea virulenţei şi a rezistenţei la medii ostile.
Virusul nu poate infecta direct şoareci sau oameni, întrucât îi lipseşte receptorul necesar pentru a se lega de celulele lor, arată autoarea. Mai mult, specificitatea sa este restrânsă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”, a precizat Rocha.
Mecanistic, oamenii de ştiinţă suspectează că AfuPmV-1M ajută ciuperca să supravieţuiască prin controlul unor procese de procesare a ARN-ului, amplificând răspunsul la stres şi producţia de proteine. În experimente, celulele imune umane au avut dificultăţi mai mari să distrugă tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.
Dacă antiviralele testate la şoareci se dovedesc eficiente şi la oameni, viitoarele terapii ar putea folosi aceste medicamente pentru a „slăbi” ciuperca, astfel încât sistemul imunitar sau antifungicele clasice să o poată elimina.
Rocha crede că şi alţi patogeni fungici umani ar putea adăposti viruşi asemănători, care le sporesc rezistenţa, iar echipa investighează în continuare mecanismele implicate.
„Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigaţii. Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicaţie detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfăşoară acest proces”, a spus cercetătoarea.
Articolul Virusul „păpuşa rusească”, ascuns într-o ciupercă mortală, face infecţiile greu de tratat apare prima dată în Mediafax.
Oxitocina, aceeași substanță care se eliberează când o mamă își leagănă copilul sau când prietenii se îmbrățișează, joacă un rol central în legăturile sociale și reglarea stresului.
Cercetătorii din Japonia au demonstrat în 2021 că scurte sesiuni de mângâiere a pisicilor au crescut semnificativ nivelul de oxitocină la proprietari, anunță Live Science.
Un studiu din februarie 2025 a mers mai departe, arătând că și pisicile eliberează oxitocină în timpul contactului fizic blând cu stăpânii lor. Contactul trebuie să fie însă natural – pisicile forțate să accepte îmbrățișări au înregistrat scăderi ale hormonului.
Mângâierea unei pisici care toarce are efecte măsurabile: reduce cortizolul (hormonul stresului), scade tensiunea arterială și poate diminua durerea. Sunetul toarcerii la frecvență joasă contribuie și el la aceste beneficii calmante.
Comparativ cu câinii, pisicile produc răspunsuri mai moderate ale oxitocinei – aproximativ 12% creștere față de 57% la câini într-un studiu din 2016. Explicația constă în originile lor evolutive: câinii, domesticiți pentru cooperare, caută activ contactul uman, în timp ce pisicile, descendente ale vânătorilor solitari, își rezervă afecțiunea pentru momentele când se simt cu adevărat în siguranță.
Clipirea lentă, torcerea și contactul fizic blând sunt principalele modalități prin care pisicile stabilesc legături cu oamenii, creând o buclă de feedback neurochimică de care beneficiază ambele specii.
Articolul Cercetările confirmă efectele: Pisicile modifică chimic creierul proprietarilor prin eliberarea oxitocinei apare prima dată în Mediafax.
Totul a început când un locuitor, deranjat de zgomotul făcut de copii, i-a denunțat la poliție. Autoritățile au intervenit și au identificat fiecare copil, după care părinții au fost chemați și amendați. Motivul oficial: jucatul în zonă interzisă și „perturbarea ordinei publice”, scrie The Guardian.
Antonio Trampus, tatăl unuia dintre copii, a povestit că fiul său l-a sunat în lacrimi după ce poliția a refuzat să asculte explicațiile. „Puteau să ne sune pe noi, părinții, și să ne ceară să ne luăm copiii acasă”, a declarat el pentru presa italiană.
Părinții au anunțat că nu vor plăti amenda și intenționează să facă apel.
Situația e complicată de regulamentele din 2019 care interzic jocurile cu mingea în anumite zone din Veneția. Părinții susțin însă că piața Pino Signoretto nu figurează pe lista zonelor interzise, fiind amenajată recent.
Alternativa oferită – piața San Bernardo – nu este considerată potrivită de familii.
Cazul a divizat opinia publică. Consilierul local Marco Gasparinetti a criticat intervenția poliției ca fiind disproporționată într-un oraș care se confruntă cu probleme mai grave precum turismul excesiv și scăderea populației locale.
Alții susțin însă că regulile trebuie respectate indiferent de vârstă.
Articolul Incident controversat la Veneția: Părinții amendați după ce copiii au jucat fotbal în piața publică apare prima dată în Mediafax.
Oamenii de ştiinţă au identificat 27 de tipuri de bacterii şi ciuperci din cavitatea bucală care pot fi transportate prin salivă în pancreas, crescând semnificativ riscul de cancer, scrie The Independent.
Trei agenţi patogeni parodontali – P gingivalis, E nodatum şi P micra – au fost asociaţi direct cu creşterea riscului, alături de 20 de bacterii suplimentare şi patru ciuperci, inclusiv candida.
„Este mai clar ca niciodată că periajul şi folosirea aţei dentare nu numai că pot ajuta la prevenirea bolilor parodontale, dar pot şi proteja împotriva cancerului”, a declarat Dr. Richard Hayes, coautorul studiului publicat în revista JAMA Oncology.
Pe parcursul a opt ani, cercetătorii au urmărit participanţii, dintre care 445 au dezvoltat cancer pancreatic.
Descoperirile ar putea permite identificarea în viitor a persoanelor cu risc ridicat, facilitând elaborarea unor planuri de prevenire personalizate pentru această boală cu rata foarte scăzută de supravieţuire.
Articolul 27 de microbi din gură pot declanșa cancer pancreatic. Ce spune un nou studiu apare prima dată în Mediafax.
