În China, timpul de așteptare pentru interviurile de viză în SUA este atât de mare încât unii studenți au renunțat. Universitățile din Hong Kong primesc solicitări de transfer din partea studenților străini aflați în SUA, iar cererile internaționale pentru programele de licență din Marea Britanie au crescut puternic.
Administrația președintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra colegiilor americane pentru a reduce dependența de înscrierile internaționale și a adăugat noi niveluri de control pentru studenții străini, ca parte a campaniei sale împotriva imigrației.
Guvernul SUA a încercat să deporteze studenți străini implicați în activism pro-palestinian. În primăvară, a revocat brusc statutul legal al mii de studenți internaționali, inclusiv unii a căror singură interacțiune cu legea a fost o amendă de circulație. După ce și-a schimbat decizia, guvernul a suspendat noile programări pentru vize de student, introducând un proces de verificare a conturilor de social media ale aplicanților.
Conform unei analize realizate de NAFSA, noile înscrieri internaționale în SUA ar putea scădea în această toamnă cu 30% până la 40%. Mulți studenți internaționali plătesc taxele integrale, astfel că absența lor ar afecta și bugetele universităților.
Articolul Tot mai mulți studenți aleg universități din afara SUA, din cauza restricțiilor impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.
„Totuși, ieșirile lor recente depășesc orice limită – fac din nou dovada unei micimi greu de imaginat, a lipsei oricărei înțelegeri reale a democrației, a respectului și a civilizației. Refuz să intru în logica politicii bazată pe ură a acestui partid. Și refuz să mă refer la membrii USR din Guvern – nici măcar la cel care, vremelnic, ocupă fotoliul de ministru al Apărării. Nu am obiceiul să comentez despre cei care mi-au succedat într-o funcție. Spun doar atât: fotoliul de ministru al Apărării nu este unul obișnuit. Este o demnitate aparte, cu totul diferită de celelalte dintr-un Cabinet – poate doar cu excepția celei de prim-ministru”, scrie fostul ministrul al Apărării, Mihai Fifor, pe Facebook.
Conform social-democratului, funcția de ministru al Apărării „te scoate din logica strict politică și te obligă la onoare, echilibru, responsabilitate și respect. Măcar din solidaritate cu cei în mijlocul cărora ajungi – militarii români, cei care au jurat să-și apere patria, chiar și cu prețul vieții”.
„Din păcate, sunt oameni de care nu se lipește această onoare. Nici înțelegerea statutului, nici demnitatea. Să explic ce înseamnă să fii om de stat? Ce înseamnă să te ridici la nivelul unei asemenea misiuni? Ar fi, probabil, timp pierdut. Funeraliile unui fost șef de stat – indiferent cum s-ar fi numit el – fac parte din însăși funcționarea instituțională a unei democrații europene. Sunt expresia continuității, a respectului față de funcția supremă în stat, față de istorie și față de memoria colectivă. Asta nu pot sau nu vor să înțeleagă acești haiduci autoproclamați ai democrației, care și-au făcut o profesie din „salvarea României”, arată Fifor.
România nu se salvează cu „aroganță, incultură și lipsă de caracter”Acesta adaugă că România nu se salvează cu „aroganță, incultură și lipsă de caracter. România nu are nevoie de progresiști de carton care își bat joc de valorile esențiale ale statului, ci de oameni care înțeleg rostul funcțiilor publice, simbolistica lor și greutatea pe care o poartă în momente-cheie”.
„Respectul pentru instituții, pentru istorie, pentru memoria celor care au condus statul român – fie că au făcut-o bine, fie că au greșit – nu este opțional. Este parte din fibra unei democrații sănătoase. Cine nu poate înțelege asta, nu are ce căuta în fruntea treburilor publice. Acești oameni care astăzi disprețuiesc formalitățile statului, batjocoresc simbolurile și confundă zgomotul cu curajul civic, vor rămâne în istorie doar ca niște episoade rușinoase. Nici măcar nu vor fi pomeniți pentru ceea ce au construit – pentru că n-au construit nimic. Doar au distrus punți, au cultivat ura și au aruncat cu noroi în tot ce nu înțeleg. Slujirea statului nu se face cu ură, ci cu echilibru și cu asumare. Cu înțelepciunea de a separa lupta politică de datoria instituțională. Cu demnitatea de a înțelege că funcțiile nu sunt ale tale, ci ale statului, iar tu ești doar un trecător, chemat să le onorezi – nu să le batjocorești. România merită mai mult. Și românii simt foarte bine cine servește țara cu respect și cine doar mimează interesul public, făcând, de fapt, jocuri mici cu pretenții mari”, își încheie postarea Mihai Fifor.
Articolul Fifor, atac la adresa USR: Este greu de suportat lipsa de educație și de bun-simț al unora dintre cei de la USR apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană, prin intermediul unității sale de informații Unit 8200, a implementat un sistem extins de supraveghere care înregistrează și stochează zilnic milioane de convorbiri telefonice ale palestinienilor din Gaza și Cisiordania.
Informațiile au fost dezvăluite într-o investigație realizată de The Guardian, în colaborare cu publicațiile +972 Magazine și Local Call.
Sistemul, lansat în 2022, folosește platforma de cloud Microsoft Azure, unde Unit 8200 deține un spațiu dedicat, separat de restul clienților, pentru stocarea acestui volum uriaș de date.
Acordul a fost parafat în urma unei întâlniri discrete desfășurate în 2021 între CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, și șeful Unității 8200, Yossi Sariel, la sediul Microsoft din apropierea orașului Seattle.
Potrivit investigației, Microsoft susține că Nadella nu a fost informat despre natura exactă a datelor care urmau să fie stocate.
Cu toate acestea, documente interne și mărturii ale angajaților companiei și ai serviciilor israeliene sugerează că Azure găzduiește arhive masive de comunicații private palestiniene.
Sistemul permite Unității 8200 să păstreze convorbirile pe termen lung, oferind o capacitate de supraveghere fără precedent asupra populației palestiniene.
Investigația atrage atenția asupra implicațiilor legale și etice ale colaborării dintre un gigant tech american și o structură militară de spionaj, mai ales în contextul conflictului israeliano-palestinian și al preocupărilor globale legate de dreptul la viață privată.
Articolul Israel folosește cloud-ul Microsoft pentru supravegherea în masă a palestinienilor apare prima dată în Mediafax.
Liderul separatist sârbo-bosniac Milorad Dodik a fost demis miercuri din funcția de președinte al Republicii Srpska, entitatea sârbească din Bosnia, de către autoritățile electorale bosniace. Decizia a venit după ce instanța de apel a confirmat vineri sentința care l-a condamnat pe Dodik la un an de închisoare și i-a interzis desfășurarea de activități politice timp de șase ani, potrivit AP News.
Avocații lui Dodik fac apelComisia Electorală Centrală din Bosnia a precizat că Dodik are dreptul să facă apel în două zile de la primirea notificării oficialeși că alegerile prezidențiale anticipate vor avea loc la 90 de zile de la această decizie. Ultimele alegeri pentru președintele sârbo-bosniac au avut loc în 2022.
Avocații lui Dodik au precizat că intenționează să facă apel la Curtea Constituțională a Bosniei și Herțegovinei și că vor solicita amânarea punerii în aplicare a sentinței.
Asemenea deciziilor instanțelor, Dodik a respins vehement verdictul autorității electorale, și a declarat că va continua să exercite funcția de președinte al Republika Srpska atâta timp cât va beneficia de sprijinul parlamentului din entitatea sârbească.
Deși condamnat definitiv, „nu poate fi pus după gratii”„Nu putem să-l punem după gratii, asta este imposibil. Nu putem să-l interzicem din activitatea politică. Ce a făcut până acum, va face și de acum înainte”, a declarat Nenad Stevandic, președintele parlamentului din Republika Srpska.
Guvernul din Republika Srpska consideră că decizia instanței este „neconstituțională și motivată politic” și a primit sprijin din partea președintelui sârb Aleksandar Vucic și a prim-ministrului ungar Viktor Orban, care și-au exprimat solidaritatea față de liderul separatist, criticând verdictul.
Liderul separatist le-a dezvăluit vineri simpatizanților săi că „va solicita ajutor Rusiei și administrației SUA” în privința condamnării sale.
UE: verdictul instanței este „obligatoriu și trebuie respectat”De-a lungul timpului, Dodik a fost acuzat de corupție și de promovarea unor politici pro-Rusia, iar activitățile sale separatiste au dus la impunerea de sancțiuni internaționale împotriva sa de către administrația americană.
Uniunea Europeană a subliniat însă că verdictul instanței este „obligatoriu și trebuie respectat”, iar Bosnia trebuie să întărească statul de drept pentru a avansa în procesul de aderare la blocul comunitar. Acțiunile separatiste și pro-ruse ale lui Dodik au încetinit avansul Bosniei în procesul de integrare europeană.
Din nou tensiuni în BosniaAmenințările lui Dodik, de separare a Republicii Srpska de Bosnia și unirea acesteia cu Serbia, amintesc de tensiunile din perioada războiului din 1992-1995, când conflictul dintre etnicii sârbi și restul populației bosniace a dus la moartea a aproximativ 100.000 de persoane și milioane de strămutări.
Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului, au creat un sistem politic complex în Bosnia, cu două entități autonome și o președinție rotativă. În ciuda acestui sistem de guvernare, Dodik a intrat în conflict de mai multe ori cu înaltul reprezentant internațional, Christian Schmidt, care are autoritatea de a impune legi și decizii în Bosnia, potrivit Acordului de la Dayton.
Articolul Milorad Dodik a fost demis din funcția de președinte al Republicii Srpska apare prima dată în Mediafax.
Regiunea Izmir, una dintre destinațiile preferate ale turiștilor europeni, traversează una dintre cele mai grave secete din ultimele decenii. În localitatea Germiyan, situată pe litoralul Mării Egee, locuitorii sunt nevoiți să sape la adâncimi de până la 170 de metri pentru a găsi apă, potrivit primarului Ali Alyanak.
Bazinul hidrografic care alimenta stațiunea turistică Çeşme a ajuns la un nivel critic de doar 3%. În acest context, autoritățile au impus restricții severe: localnicii din Çeşme rămân fără apă potabilă timp de zece ore pe zi, iar în Izmir, al treilea oraș ca mărime din Turcia, se fac întreruperi zilnice de șase ore.
În paralel, marile hoteluri de pe litoral nu par afectate. Piscinele sunt pline, iar turiștii se bucură de dușuri frecvente și servicii de spălare zilnică a prosoapelor. „Este o risipă imensă. Hotelurile sunt problema principală”, acuză primarul din Germiyan.
„Noi avem apă 24 de ore din 24”, spune managerul unui hotel de lux.
Contrastul dintre resorturile luxoase și micile hoteluri este evident. Un administrator de pensiune se plânge că lipsa apei afectează turismul: „Anul trecut eram complet ocupați în această perioadă. Acum, hotelul e gol în proporție de 80% și nu avem rezervări pentru august”.
Pentru unii localnici, situația e nu doar frustrantă, ci și dureroasă. „Când ard pădurile, în loc să reîmpădurească, construiesc hoteluri”, spune o pensionară de 80 de ani care își petrece verile la Çeşme de peste două decenii. „Cu cât ai mai puțini copaci, cu atât plouă mai puțin”, consideră aceasta.
Articolul Secetă severă în Turcia. Turiștii au totul asigurat, localnicilor li se impun restricții apare prima dată în Mediafax.
