Conform The Guardian, Sting a fost dat în judecată de foștii săi colegi din trupa The Police, Andy Summers și Stewart Copeland, care susțin că au fost privați de redevențele provenite din hitul „Every Breath You Take”.
Procesul, deschis la Înalta Curte din Londra, invocă faptul că cei doi nu au primit credit pentru compoziție și nici compensații financiare pentru contribuțiile lor la celebrul single lansat în 1983.
Cazul figurează la categoria „contracte și aranjamente comerciale generale”.
Sting este menționat ca pârât sub numele său real, Gordon Matthew Sumner, alături de compania sa Magnetic Publishing Ltd.
„Every Breath You Take” a fost cel mai bine vândut single în SUA în 1983 și unul dintre cele mai de succes ale deceniului, piesa fiind ulterior readusă în atenție prin samplarea sa în hitul lui P. Diddy și Faith Evans „I’ll Be Missing You”, lansat în 1997.
Un purtător de cuvânt al lui Sting, în vârstă de 73 de ani, a negat că procesul ar fi legat de celebrul hit, însă nu a oferit alte detalii.
The Police, trupă înființată în 1977 și despărțită în 1984, a cunoscut succes internațional și cu alte piese precum „Roxanne”, „Every Little Thing She Does Is Magic” și „Don’t Stand So Close to Me”.
Grupul s-a reunit de mai multe ori de-a lungul anilor, iar în 2023 și-a lansat un cont oficial pe TikTok, pentru a marca 40 de ani de la albumul „Synchronicity”.
Articolul Sting, dat în judecată de foștii colegi din trupa The Police apare prima dată în Mediafax.
„E greu să cuplezi pensia cu administrația, pensiile magistraților cu companiile de stat. E foarte posibil să avem acest pachet pe 5 proiecte. Noi ne propunem ca la sfârșitul acestei săptămâni să declanșăm această procedură, urmând ca, până la începutul săptămânii viitoare, să existe posibilitatea prevăzută în legislația parlamentară, să vină cu observații, cu completări din Parlament. Și dacă sunt fezabile, e posibil să le integrăm. Procedura de asumare va fi săptămâna viitoare. Ar trebui ca la finalul săptămânii viitoare să încheiem procedurile. Nu știm dacă va fi o moțiune de cenzură sau nu, asta rămâne de văzut”, a spus Bolojan.
El a precizat că, după adoptare, pachetul va trebui să treacă prin Parlament și ar putea fi contestat la Curtea Constituțională.
„Ar trebui să treacă de Parlament. Va exista posibilitatea unor contestații la Curtea Constituțională. Va mai dura o perioadă de timp, o săptămână, două, trei, așa încât Curtea să se pronunțe. Agenda este ca la 1 octombrie propunerile să intre în vigoare”, a afirmat premierul.
Bolojan: Dacă România ar intra în OCDE, încrederea noastră ca țară creșteBolojan a explicat că Guvernul are două etape majore de respectat, una internă și una externă, care ține de accederea României la OCDE și de angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
„Avem proiecte de adoptat care țin de accederea României la OCDE. Ne propunem ca până la finalul lunii septembrie să adoptăm toate pachetele legislative hotărâte de guvern, în așa fel încât să trecem de evaluarea comitetelor. Avem încă 10 comitete de parcurs. Am parcurs 15 până în momentul de față. Dacă România ar intra în OCDE, încrederea noastră ca țară crește, atât de investitori și piețe, ceea ce înseamnă costuri financiare mai reduse, dobânzi mai mici, posibilități de investiții mai mari în România”, a spus premierul.
„Al doilea element extern este ședința comisarilor și miniștrilor de finanțe, ECOFIN, care va avea loc în octombrie, unde va fi o evaluare a situației din România. Angajamentele pe care le-a făcut România în fața Comisiei Europene în anii trecuți – să le recuperăm, din păcate am întârziat, am generat această neîncredere. Nu e vorba doar de Comisie, e vorba de încrederea piețelor. Dacă vom trece de acest test, dacă nu mai avem alte probleme deosebite din punct de vedere al riscului de țară, al dezechilibrelor. Pe măsură ce încheiem anul, pachetele care au fost adoptate își fac efectul. Anul viitor vedem o scădere cu 2 procente a deficitului care ne duce într-o zonă în care ne stabilizăm”, a adăugat Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan, despre agenda pachetului doi de măsuri: „E foarte posibil să avem acest pachet pe cinci proiecte” apare prima dată în Mediafax.
Procesul a fost intentat de Ungaria în luna iulie și a fost acceptat la Curtea Europeană de Justiție la începutul săptămânii. Procesul vizează decizia Consiliului din mai 2024 care a pus bazele utilizării activelor rusești înghețate pentru a finanța asistența suplimentară acordată Ucrainei, inclusiv sprijinul militar, potrivit publicației maghiare Portfolio, citată de Ukrainska Pravda.
Atunci, UE a decis să transfere aproape toate veniturile generate din impozitarea profiturilor activelor rusești imobilizate în cadrul IEP. Ungaria s-a opus acordării acestor fonduri, blocând aprobarea plăților, cu o valoare totală de peste 6 miliarde de euro, chiar și după ce a primit asigurări că propriile contribuții nu vor fi direcționate spre finanțarea armelor pentru Kiev.
Totuși, pentru că Ungaria s-a abținut în timpul aprobării deciziei privind activele rusești, UE a argumentat că fondurile provenite din aceste active, estimate la 3-5 miliarde euro anual, ar putea fi direcționate către IEP fără acordul guvernului de la Budapesta.
În cadrul procesului, Guvernul Orbán solicită anularea deciziei IEP care a pus în aplicare hotărârea Consiliului privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești pentru finanțarea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Budapesta susține că această aprobare a plăților fără acordul Ungariei încalcă principiile procesului decizional stipulate în tratatele UE, considerând că aceasta ar trebui anulată.
Totuși, nu se știe deocamdată cum vor arăta perspectivele de viitor privind procesul intentat de Ungaria, pentru că procedurile la Curtea Europeană de Justiție pot dura ani de zile. Procedura de utilizare a veniturilor provenite din activele rusești înghețate s-a modificat deja, o parte din fonduri fiind redirecționate acum către sprijinul non-militar pentru Ucraina.
Articolul Guvernul Orbán a contestat la Curtea de Justiție decizia UE de a plăti ajutor militar Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
„Ajutorul a însemnat, în general, muniție. Muniție care era de producție sovietică, pentru că aceasta era muniția pe care încă o folosesc, au multe arme din perioada sovietică. Deci, practic, acesta a fost sprijinul pe care l-a dat România”, a spus Ilie Bolojan.
Tot o formă de ajutor a însemnat și instruirea piloților ucraineni pe aerodromurile din România.
„Sprijinul pe care l-a dat România sunt investiții în securitatea României, în siguranța României. Dacă frontul din Ucraina nu rămâne într-o formulă stabilă și s-ar prăbuși Ucraina, gândiți-vă ce vecinătăți am avea pe granița noastră de est. Gândiți-vă că dacă Republica Moldova nu rămâne o țară stabilă și pro-europeană, am vrea să avem o proximitate a Rusiei la granița de est a României?”, a mai spus premierul.
Articolul Ce ajutoare militare a trimis România Ucrainei? Bolojan a oferit primele detalii apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele înregistrate în play-off, miercuri:
FC Voluntari – AFK Csikszereda Miercurea Ciuc 1–8
CSM Unirea Alba Iulia – AFC Botoșani 0–1
AFC Câmpulung Muscel 2022 – Metaloglobus București 0–2
CS Sănătatea Servicii Publice Cluj – Unirea Slobozia 1–1 (7–6 după penalty-uri)
FC Agricola Borcea – Campionii FC Argeș 0–1
CSO Băicoi – CS Gloria Bistrița 2–3
CS Sporting Liești – CS Afumați 2–1
CS Vulturii Fărcășești – Concordia Chiajna 0–3
Metalul Buzău – Ceahlăul Piatra Neamț 4–0
CSC Dumbrăvița – FC Bihor Oradea 2–1
CSM Olimpia Satu Mare – CSM Slatina 0–3
Știința Poli Timișoara – CS Dinamo București 1–1 (2–3 după prelungiri)
FC Șoimii Gura Humorului – Sepsi OSK Sf. Gheorghe 0–2
Politehnica Iași – ACS Petrolul 52 1–2 (după prelungiri)
Marți, în primul meci al competiției UTA Arad a trecut de CSA Steaua București, cu 2-0.
Ultimul meci din play-off este programat joi, de la ora 17:00: FC Corvinul Hunedoara 1921 – Farul Constanța.
Articolul Play-off Cupa României. Două echipe din Liga 3 au obținut calificarea în grupe apare prima dată în Mediafax.
