Agregator de ştiri

Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia.

Liderul ucrainean a sugerat că garanțiile de securitate oferite de SUA, Europa și alte state ar putea înlocui aderarea la NATO, descriind această opțiune drept un compromis din partea Kievului.

„Acest lucru nu schimbă în esență situația”, a declarat Justin Logan, director al departamentului de studii de apărare și politică externă de la Institutul Cato. „Este mai degrabă o încercare de a demonstra deschidere și rezonabilitate”.

Logan și Andrew Michta, profesor de studii strategice la Universitatea din Florida, au subliniat că aderarea Ucrainei la NATO nu mai este de mult timp o opțiune realistă.

Situația este „irelevantă”

Michta a catalogat această perspectivă drept „irelevantă” în contextul actual, potrivit Reuters.

Potrivit lui Logan, securitatea Ucrainei ar putea fi asigurată și prin alte mijloace. El a arătat că președintele SUA, Donald Trump, ar putea răspunde ofertei lui Zelenski prin angajamente similare celor deja asumate de Washington, precum livrările de armament sau menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Totuși, nu toți experții privesc sceptic propunerea liderului ucrainean. Brett Bruen, fost consilier de politică externă în administrația Obama și actual director al firmei de consultanță Global Situation Room, a descris concesia drept „semnificativă și substanțială”.

„Zelenski arată disponibilitatea Ucrainei”

„Este o modalitate prin care Zelenski arată disponibilitatea Ucrainei de a face compromisuri reale pentru pace, într-un moment în care Moscova nu a făcut niciun pas comparabil”, a spus Bruen. „Întrebarea rămâne ce primește Ucraina în schimbul renunțării la o promisiune importantă făcută populației”.

Bruen a înaintat ipoteza că Trump ar fi putut promite, de exemplu, patrularea spațiului aerian al Ucrainei sau reacții ferme la incursiunile aeriene rusești. De asemenea, Statele Unite ar putea crește ajutorul militar în cazul relansării unei ofensive ruse la scară largă.

„Ucraina este nevoită să se bazeze pe promisiunile lui Trump, însă are nevoie de mai mult decât declarații”, a concluzionat el. „Sunt necesare acțiuni concrete și garanții clare, care să împiedice retragerea facilă din aceste angajamente”.

Ecosistemul de startup-uri tech din România încheie anul 2025 în forţă: mai multe start-up-uri au atins discret pragul unor venituri anuale de zeci de milioane de dolari - câteva dintre ele fiind chiar pe drumul spre o evaluare de peste 1 miliard de dolari (unicorn) - iar fondurile internaţionale de investiţii pun explicit ţara noastră pe harta lor de ţinte pentru noi tranzacţii.

„Europa se află în faţa unei alegeri. Poate să mizeze pe o industrie auto com­pe­titivă care să conducă lumea în tehnologii verzi, sau poate să se agaţe de ţinte nerealizabile şi să privească cum piaţa sa este dominată de importuri, în timp ce propriile fabrici rugi­nesc“, a scris Jim Farley, CEO-ul Ford Motor Company, într-o opinie publicată în Financial Times. Mesajul şefului Ford reflectă frustrarea întregii industrii faţă de reglementările europene care impun o electrificare accelerată, complet decuplată de cererea reală a consumatorilor.

Încă de la privatizarea OMV Petrom din 2004 subiectul redevenţelor a fost foarte dezbătut, mai multe categorii de public spunând că nivelul lor este mic. Pe de altă parte, compania a spus mereu că zăcănintele mature pe care le administrează necesită investiţii consistente pentru menţinerea producţiei.

Statul român încheie anul 2025 cu un record pe piaţa titlurilor de stat destinate populaţiei în contextul în care programul Fidelis, prin care Ministerul Finanţelor se împrumută de la investitori persoane fizice la dobânzi neimpozabile şi superioare celor bancare, a atras în total 21 mld. lei, cu 30% peste valoarea din 2024.

Valentin Ştefan, CEO al Poştei Române, un colos cu afaceri de 1,7 mld. lei şi peste 20.000 de angajaţi anul trecut, spune că direcţiile prin­cipale pentru următorii doi ani ţin de îmbunătăţirea imaginii companiei prin renovarea oficiilor poştale.

Pariu pe România din partea unuia dintre cei mai activi investitori financiari din regiune. Krzysztof Kulig, Innova Capital: Măsurile de reducere a deficitului adoptate de Guvern sunt un pas în direcţia bună. România va ieşi câştigătoare, va fi mai puternică

Grupul financiar ING vrea să crească mai mult în zona de retail banking şi să îşi determine clienţii, persoane fizice, care stau cu economiile în depozite care sunt erodate puternic de inflaţie, să investească mai mult în active financiare - acţiuni, obligaţiuni, fonduri de investiţii -, care pot aduce câştiguri mai mari, creând astfel o avere mai mare.

Ministrul grec de finanţe Kyria­kos Pierrakakis a câştigat cursa pentru poziţia de preşedinte al Eurogrup, obţinând una dintre poziţiile economice de top din zona euro, o premieră pentru ţara anterior trecută prin criză, scrie Bloomberg.

Simona şi Adrian Atinge au deschis în urmă cu doi ani şi jumătate Reptiland Bucureşti, un spaţiu expoziţional cu reptile şi plante exotice, având peste 45 de terarii cu diferite microclimate. Astăzi, Reptiland Bucureşti nu mai este doar o expoziţie, vrea să devină chiar un muzeu şi un spaţiu dedicat educaţiei.

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al Goldring, estimează că anul 2026 va fi unul favorabil pentru Premier Energy, companie aflată printre vedetele sectorului ener­getic de la Bursa de Valori Bucureşti, care îşi va conti­nua extinderea şi investi­ţiile.

Revolut, fintech-ul devenit bancă în toată regulă îşi încheie primul an operaţional ca sucursală în România, iar acum strategia se schimbă. Dacă până acum scopul a fost de a fi bancă sau opţiunea secundară pentru clienţi, Florina Moisei, country manager, Revolut Bank, susţine că dorinţa este ca utilizatorii să înceapă să folosească Revolut ca bancă principală.