Serviciile de urgență au fost chemate la alunecarea de teren de la poalele muntelui Maunganui, pe Insula de Nord a Noii Zeelande, după ora 9:30 dimineața. Molozul a lovit Beachside Holiday Park, într-un oraș numit după vulcanul stins.
Comisarul de poliție, Tim Anderson, a declarat că numărul persoanelor dispărute era „de ordinul zecilor”, dar nu a oferit cifre precise, potrivit Associated Press.
O altă alunecare de teren a lovit o casă în timpul nopții în comunitatea vecină Bay of Plenty. Două persoane au reușit să scape din casă, dar alte două sunt date dispărute, a spus Anderson. Joi era în curs o operațiune de salvare.
Mai la nord, în apropiere de Warkworth, un bărbat este dat dispărut după ce miercuri dimineață a fost luat de ape în timp ce ploaia torențială lovea zone întinse din Insula de Nord, potrivit unui comunicat al poliției.
Niciun supraviețuitor recuperatLa Mount Maganui, o atracție turistică aflată pe insula din nord, nu a fost recuperat niciun supraviețuitor, la trei ore după alunecarea de teren, potrivit declarațiilor date William Pike, comandantul Serviciului de de Pompieri și Urgențe din Noua Zeelandă.
„Membrii publicului… au încercat să pătrundă în moloz și au auzit câteva voci”, a declarat Pike reporterilor. „Echipa noastră inițială de pompieri a sosit și… a auzit același lucru. La scurt timp după sosirea echipei inițiale, am retras pe toată lumea de la fața locului din cauza posibilității de mișcare și alunecare”, a declarat Pike.
„De atunci nu s-au mai detectat semne de viață”, a spus acesta.
Ministrul pentru gestionarea situațiilor de urgență, Mark Mitchell, a declarat că echipele de urgență continuă operațiunea de salvare la Mount Maunganui.
Primarul, Mahe Drysdale, a declarat că printre persoanele care nu au fost găsite se numără și cei care au părăsit tabăra fără să anunțe autoritățile. Tabăra de camping a fost închisă după dezastru.
Entire section of cliff falls into a river after days of intense rainfall in New Zealand.
By @discoverearth #geology #science #geologyscienceofficial #newzealand #landslide #cliff pic.twitter.com/IPDrT2jdr1
— Geology Scienceᅠᅠᅠ (@GeologyyScience) March 14, 2020
Un martor la fața locului povestește cum s-a întâmplat alunecarea
Turistul australian, Sonny Worrall, care a văzut alunecarea de teren cu ochii săi, a descris-o ca fiind „cea mai înfricoșătoare” experiență.
El stătea într-una din piscinele cu apă din resort când acesta a auzit alunecarea te teren:
„M-am uitat în spate și am văzut o alunecare de teren uriașă. Și încă tremur din cauza asta. M-am întors și a trebuit să sar de pe scaun cât de repede am putut și să fug”, a spus bărbatul pentru televiziunea de știri New Zealand 1News.
Turistul a precizat că în momentul în care a fugit s-a uitat înapoi și a văzut o rulotă era împinsă de moloz în spatele lui.
„A fost cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată în viața mea”, a declarat acesta.
Entire section of cliff falls into a river after days of intense rainfall in New Zealand.
By @discoverearth #geology #science #geologyscienceofficial #newzealand #landslide #cliff pic.twitter.com/IPDrT2jdr1
— Geology Scienceᅠᅠᅠ (@GeologyyScience) March 14, 2020
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, polițiștii și procurorii fac joi 73 de percheziții la locuințele unor persoane fizice din judeţul Botoşani. Acțiunea face parte dintr-o anchetă mai amplă care vizează destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
De asemenea, concomitent cu perchezițiile, pe raza aceluiaşi județ, poliţiştii de frontieră desfăşoară o acţiune în cadrul căreia sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente.
Dosar din 2024Procurorii arată că în același dosar, în 20 noiembrie 2024, au fost făcute 90 de percheziţii domiciliare la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.
Atunci s-a decis efectuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Contracte de închiriere falseProcurorii arată că „la adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție au fost stabilite în mod fictiv domiciliile unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate. Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceştia și o persoană juridică cu sediul social în județul Botoșani, permiţându-le, astfel, reprezentanților societății să ia în spațiu în nume propriu diverşi cetățeni fără consimțământul proprietarilor”.
În scopul obţinerii de cărţi de identitate emise de autorităţile din România, beneficiarii au folosit inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate presupus a fi eliberate de consulate ale României din diferite state.
Guvernul de la Seul a lansat Legea de bază privind inteligența artificială (AI Basic Act), prezentată drept primul cadru legislativ cuprinzător din lume dedicat reglementării inteligenței artificiale, notează Reuters.
Reglementarea inteligenței artificiale provoacă diferențe între superputeri, întrucât SUA dorește o abordare mai relaxată, iar China a propus formarea unui organism internațional care să gestioneze reglementarea.
Noua legislație introduce obligația de supraveghere umană pentru aplicațiile de inteligență artificială considerate cu impact ridicat, care includ domenii precum siguranța nucleară, alimentarea cu apă potabilă, transportul, sănătatea și serviciile financiare.
În plus, companiile sunt obligate să informeze utilizatorii în avans atunci când produsele sau serviciile lor utilizează inteligență artificială și să marcheze clar conținutul generat de I.A.
Ministerul Științei a transmis că legislația a fost elaborată în urma unor consultări cu industria și are ca obiectiv promovarea utilizării I.A., concomitent cu crearea unui cadru de siguranță și încredere.
„În plus, vom continua să revizuim măsurile pentru a reduce la minimum sarcina asupra industrieI”, a transmis un purtător de cuvânt al ministerului.
Cu toate acesteA, industria, în special start-up-urile și-au exprimat îngrijorarea, considerând că anumite aspecte cheie ale legii nu sunt încă clare, dar și că formulările vagi ale legii ar putea determina companiile să adopte abordări excesiv de prudente pentru a evita riscurile de reglementare.
„Victorie în Parlamentul European pentru toți europenii care călătoresc cu avionul! Am votat noi reguli care pun capăt multor abuzuri și opresc taxele ascunse ale companiilor aeriene”, a transmis europarlamentarul PSD Gabriela Firea, într-o postare pe Facebook.
Ea afirmă că noile prevederi sunt importante și pentru România, în contextul numărului mare de persoane care folosesc transportul aerian.
„Pentru milioanele de români care zboară pentru muncă, studii sau pentru a ajunge acasă la familii, aceste schimbări înseamnă respect și economii reale. 24,5 milioane de români au tranzitat aeroporturile din țară în 2024”, a precizat europarlamentarul.
Principalele modificăriGabriela Firea susține că Parlamentul European a blocat o inițiativă care ar fi schimbat pragul de întârziere pentru despăgubiri.
„Compensațiile rămân neschimbate. Am blocat tentativa Consiliului European de a mări pragul de la care se plătesc despăgubiri la 4 sau 6 ore de întârziere. Am menținut regula actuală: se primesc compensații (250/400/600€) după 3 ore de întârziere”, a subliniat Firea.
Europarlamentarul a enumerat o parte dintre măsurile incluse în pachetul votat: părinții vor putea sta lângă copiii lor fără să plătească taxe suplimentare pentru alegerea locului; companiile nu vor mai putea taxa pasagerii care se înregistrează la aeroport sau care nu folosesc aplicația de mobil; dreptul la un obiect personal și la un bagaj de mână mic, inclus implicit în prețul biletului.
Firea a mai arătat că noile reguli prevăd și măsuri pentru reducerea birocrației și limitarea unor practici ale operatorilor.
„Veți putea corecta gratuit greșelile de ortografie de pe bilet cu până la 48 de ore înainte de plecare. Companiile nu mai pot anula zborul de întoarcere dacă, din diverse motive, nu ați putut folosi segmentul de dus. Dacă vi se refuză îmbarcarea pentru că s-au vândut mai multe bilete decât locuri, compensația trebuie plătită imediat”, a scris Firea.
Europarlamentarul menționează și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: „Persoanele cu dizabilități vor putea călători alături de un însoțitor fără ca acesta să fie taxat suplimentar pentru bilet”.
Gabriela Firea a precizat că votul stabilește poziția Parlamentului European, urmând negocieri cu statele membre pentru ca regulile să devină obligatorii în toate aeroporturile din Uniunea Europeană.
România, în topul întârzierilorFirea a făcut referire și la situația din România, în contextul întârzierilor frecvente ale zborurilor.
„Statistica ne arată că transportul aerian a explodat, dar calitatea serviciilor a scăzut: 1 din 5 zboruri în Europa a decolat cu întârziere anul trecut. România, în topul întârzierilor. Suntem printre primele 3 țări din UE. Vara trecută, 3% din zboruri au fost anulate sau au întârziat peste 3 ore. Operatorii aerieni datorează pasagerilor miliarde de euro în compensații, însă doar o treime dintre călători își cer drepturile”, a scris Firea.
„Zborul cu avionul este un serviciu public, nu o oportunitate de a impune taxe abuzive pasagerilor. Aceste măsuri vor îmbunătăți drepturile pasagerilor și, implicit, vor face călătoriile mai utile și plăcute”, a mai transmis europarlamentarul.
Cu scorul de 6-3, 6-2, 6-2, Djokovic și-a trecut în palmares a 399-a victorie într-un meci de simplu de Grand Slam, scrie AP.
Djokovic, în vârstă de 38 de ani, se află în Australia în căutarea celui de-al 11-lea titlu la Melbourne Park.
În turul al treilea, Djokovic îl va întâlni pe Botic Van de Zandschulp, care l-a învins pe Shang Juncheng cu 7-6 (6), 6-2, 6-3.
Campioana en titre Madison Keys a învins-o pe compatrioata sa Ashlyn Krueger cu 6-1, 7-5.
Keys o va înfrunta în continuare pe fosta nr. 1 Karolina Pliskova, care a câștigat cu 6-4, 6-4 împotriva indonezienei Janice Tjen.
Alte două jucătoare americane au avansat la Australian Open. Amanda Anisimova a învins-o pe campioana de dublu Katerina Siniakova cu 6-1, 6-4, iar Jessica Pegula, cap de serie nr. 6, a câștigat cu 6-0, 6-2 în fața lui McCartney Kessler, partenera sa de dublu.
Anisimova va juca împotriva compatrioatei sale Peyton Stearns.
Pegula o va înfrunta în continuare pe Oksana Selekhmeteva, care a învins-o pe semifinalista din 2025, Paula Badosa, cu 6-4, 6-4.
Ben Shelton, cap de serie numărul opt și semifinalist anul trecut, a ajuns în turul trei după ce l-a învins cu 6-3, 6-2, 6-2 pe Dane Sweeny, .
Lorenzo Musetti, cap de serie numărul 5, l-a învins pe compatriotul său italian Lorenzo Sonego cu 6-3, 6-3, 6-4.
Joi, Jannik Sinner își va continua încercarea de a câștiga al treilea titlu australian consecutiv când îl va înfrunta pe James Duckworth.
Naomi Osaka, de două ori câștigătoare a Australian Open, o va înfrunta pe Sorana Cîrstea pe Margaret Court Arena.
Întâlnirea președintelui cu Zelenski este programată să aibă loc după un eveniment al Consiliului pentru Pace din Gaza la Davos și urmează întâlnirilor bilaterale de miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu liderii Poloniei, Belgiei și Egiptului, notează Politico.
Întâlnirea președintelui are loc pe fondul unui aparent impas în negocieri. Rusia a continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei cu rachete și drone. Alimentarea cu energie electrică în Kiev este inconstantă, iar această iarnă fiind una extrem de geroasă, cu temperaturi care scad sub minus 20 de grade Celsius, în Kiev există îngrijorări crescânde cu privire la modul în care țara poate rezista fără o asistență mult mai mare din partea aliaților occidentali, inclusiv a Statelor Unite, în ceea ce privește apărarea aeriană.
Trimisul special Steve Witkoff și consilierul și ginerele lui Trump, Jared Kushner, vor călători joi la Moscova, unde au programată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor merge în Emiratele Arabe Unite pentru întâlniri de lucru.
Întrebat dacă Rusia este serioasă în privința unui acord, Witkoff a spus că Putin i-a invitat pe cei doi la Moscova.
„Rușii ne-au invitat să venim și aceasta este o declarație semnificativă din partea lor”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat miercuri Bloomberg la Davos.
Luni, președintele a declarat că l-a invitat pe Putin să se alăture Consiliului său pentru pace din Gaza, în timp ce armata rusă continuă atacurile asupra Kievului. Trump și Zelenski au ieșit din întâlnirea lor de la Mar-a-Lago, din Florida, luna trecută, exprimându-și optimismul că se află în pragul unui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Trump a declarat la momentul respectiv că punctele critice ar putea fi rezolvate în câteva săptămâni. Dar, mai recent, Trump, într-un interviu acordat Reuters, a sugerat că Zelenski era un obstacol în calea păcii.
Planurile pentru întâlnirea celor doi la Davos au suferit modificări. Inițial, SUA și Ucraina au considerat Davosul ca un loc potrivit pentru semnarea unui acord economic menit să aducă prosperitate țării după încheierea războiului, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune. Una dintre ele, un oficial străin, a declarat că Ucraina este în continuare pregătită să semneze și că totul depinde de partea americană.
Un studiu recent realizat de gerontologii Jung Ki Kim și Eileen Crimmins, de la Universitatea din California de Sud (USC), indică faptul că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea sunt strâns legate, vaccinarea fiind asociată cu un proces de îmbătrânire biologică mai lent, scrie Science Alert.
Cercetarea a analizat peste 3800 de persoane din Statele Unite, cu vârsta de peste 70 de ani. Participanții care au primit vaccinul împotriva zonei zoster după vârsta de 60 de ani au obținut scoruri mai bune la indicatorii de îmbătrânire biologică, comparativ cu cei nevaccinați. Aceste scoruri au fost calculate pe baza unor markeri biologici complecși, care reflectă starea generală de sănătate și ritmul de îmbătrânire celulară.
Inflamația și mecanismele biologiceUn aspect esențial al studiului este legat de inflamația cronică, un factor major asociat cu bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, demența și alte afecțiuni ale vârstei înaintate. Cercetătorii au observat că persoanele vaccinate prezentau niveluri mai scăzute ale markerilor inflamatori, sugerând că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea ar putea fi conectate prin reducerea inflamației de fond din organism.
Potrivit autorilor, vaccinul ar putea preveni reactivarea virusului varicelo-zosterian, responsabil pentru apariția zonei zoster, reducând astfel stresul imun și procesele inflamatorii pe termen lung.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație cauzală directă. Totuși, concluziile sunt susținute de alte cercetări anterioare care au asociat vaccinarea împotriva zonei zoster cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și afecțiuni neurologice.
Perspective viitoarePrimul vaccin împotriva zonei zoster a fost aprobat în SUA în 2006, iar versiunile mai noi ar putea oferi beneficii și mai mari. Specialiștii consideră că doar studiile pe termen lung vor putea confirma impactul real al vaccinului asupra proceselor de îmbătrânire.
Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump a exclus explicit opțiunea militară și a anunțat că nu va mai impune tarifele comerciale amenințate anterior Uniunii Europene.
Potrivit unor surse Reuters de la Casa Albă, administrația Trump a fost marcată de săptămâni de confuzie și dezacorduri interne, în timp ce consilierii de rang înalt încercau să tempereze inițiativele președintelui și să reducă îngrijorarea în rândul partenerilor NATO. Mai mulți oficiali americani s-au opus ideii folosirii forței pentru anexarea teritoriului danez, considerând-o riscantă și nejustificată din punct de vedere diplomatic.
Casa Albă a confirmat ulterior că decizia finală aparține președintelui.
„Administrația va urma direcția stabilită de Donald Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly.
Negocieri pentru un acord în ArcticaDupă întâlnirea cu secretarul general NATO, Mark Rutte, Trump a susținut că a fost conturat „un cadru pentru un posibil acord privind Groenlanda și întreaga regiune arctică”. Liderul american a delegat mai mulți oficiali de rang înalt pentru a analiza opțiunile diplomatice, fără a oferi detalii concrete despre natura înțelegerii.
În paralel, Groenlanda și Danemarca au respins ferm orice tentativă de achiziție, reiterând că viitorul insulei aparține exclusiv populației locale. Statele europene au condamnat anterior amenințările cu tarife comerciale, catalogându-le drept șantaj economic.
Ambiții vechi, realități noiInteresul lui Donald Trump pentru Groenlanda datează din 2019, însă reluarea agresivă a subiectului în actualul mandat a surprins atât aliații, cât și o parte din propria administrație. Deși Statele Unite dispun deja de acces militar extins pe insulă, în baza unui acord din 1951 cu Danemarca, ideea unei anexări a fost considerată nerealistă și destabilizatoare.
Un studiu publicat în 2020 de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio ridică însă semne de întrebare cu privire la efectele sale mai puțin cunoscute. Conform cercetării, acetaminofenul ar putea influența percepția riscului și ar putea încuraja comportamente mai riscante, scrie Science Alert.
Neurocercetătorul Baldwin Way, coordonatorul studiului, explică faptul că acetaminofenul pare să reducă emoțiile negative asociate cu situațiile riscante. Participanții aflați sub influența medicamentului au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și teamă atunci când evaluau activități cu potențial periculos. Având în vedere că aproximativ 25% dintre americani folosesc acetaminofen săptămânal, impactul social al acestor efecte ar putea fi semnificativ.
Studiul a inclus peste 500 de studenți universitari, cărora li s-a administrat fie o doză de 1.000 mg de acetaminofen – doza maximă recomandată pentru un adult – fie un placebo. Participanții au fost supuși unui test comportamental cunoscut sub numele de „sarcina balonului”, unde trebuiau să pompeze un balon virtual pentru a obține recompense financiare imaginare, cu riscul de a pierde totul dacă balonul se spărgea.
Rezultate concreteRezultatele au arătat că participanții care au luat acetaminofen au pompat balonul mai mult și l-au spart mai frecvent decât cei din grupul de control. Cercetătorii sugerează că acetaminofenul reduce anxietatea asociată riscului, ceea ce duce la decizii mai îndrăznețe.
Chestionarele suplimentare au indicat, în unele cazuri, o percepție diminuată a riscului în scenarii precum pariuri financiare sau activități extreme.
Deși efectele observate sunt moderate și nu pot fi extrapolate direct la situații reale complexe, ele se adaugă unui corpus tot mai mare de studii care arată că acetaminofenul influențează empatia, procesarea emoțională și funcțiile cognitive. Un studiu publicat în 2023 de Universitatea din Viena a asociat consumul frecvent de analgezice cu scăderea comportamentelor prosociale.
Un medicament esențial, dar nu lipsit de întrebăriÎn ciuda acestor descoperiri, acetaminofenul rămâne un medicament esențial, inclus pe lista Organizației Mondiale a Sănătății. Cercetătorii avertizează însă necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul psihologic al medicamentelor eliberate fără prescripție.
Han Duck-soo devine astfel primul oficial de rang înalt al administrației Yoon condamnat pentru rebeliune în Coreea de Sud, verdictul fiind considerat un precedent important pentru procesele care urmează, inclusiv cel al fostului președinte, notează CNN.
Potrivit instanței din Seul, Han Duck-soo a avut un rol esențial în tentativa de legitimare procedurală a decretului de lege marțială, încercând să îl treacă printr-o ședință a Consiliului de Cabinet. Judecătorii l-au găsit vinovat și de falsificarea documentelor oficiale, distrugerea proclamației legii marțiale și mărturie mincinoasă sub jurământ.
Deși procurorii au cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare, instanța a decis o condamnare mai severă, considerând gravitatea faptelor și impactul asupra ordinii constituționale. Han, în vârstă de 76 de ani, a susținut constant că s-a opus planului lui Yoon, dar judecătorii au concluzionat că și-a neglijat obligația de a apăra Constituția.
Instanța a stabilit că decretul de lege marțială emis de Yoon a reprezentat „o lovitură de stat mascată”, prin trimiterea de trupe și polițiști la Adunarea Națională și la birourile electorale. Aceste acțiuni au fost considerate suficiente pentru a destabiliza statul și a submina ordinea democratică.
Yoon Suk Yeol, aflat deja în detenție, se confruntă cu opt procese penale, inclusiv cel pentru rebeliune în Coreea de Sud, pentru care procurorii au cerut pedeapsa cu moartea. Instanța urmează să se pronunțe asupra cazului său pe 19 februarie.
Legea marțială, deși aplicată pentru o perioadă scurtă, a provocat proteste masive și a dus la destituirea lui Yoon. Criza a afectat grav imaginea internațională a Coreei de Sud și a generat instabilitate politică și economică. Mai mulți foști miniștri, șefi ai serviciilor secrete și comandanți militari au fost, de asemenea, inculpați.
Potrivit unui reportaj publicat de Bloomberg, semnat de jurnalistul Mark Gurman, compania din Cupertino intenționează să transforme Siri într-un chatbot AI, asemănător cu ChatGPT. Noua versiune a asistentului digital ar urma să fie integrată în iOS 27 și să fie prezentată oficial în cadrul conferinței WWDC din luna iunie.
Proiectul este cunoscut intern sub numele de cod „Campos” și va permite utilizatorilor să interacționeze cu Siri atât prin comenzi vocale, cât și prin text, o funcționalitate care apropie Apple de modelele avansate de inteligență artificială conversațională dezvoltate de rivali precum OpenAI sau Anthropic.
Schimbare de viziuneTransformarea Siri într-un chatbot AI reprezintă o schimbare notabilă de strategie. În trecut, vicepreședintele senior Apple, Craig Federighi, declara că nu își dorește ca Siri să devină un chatbot clasic, ci un instrument integrat natural în ecosistemul Apple. Cu toate acestea, presiunea tot mai mare exercitată de succesul altor chatboturi AI pare să fi determinat compania să își regândească abordarea.
Surse apropiate proiectului susțin că noul Siri va avea capabilități conversaționale avansate și va putea răspunde contextual, oferind o experiență mai apropiată de cea oferită de ChatGPT.
Răspuns la amenințările din piațăDecizia Apple vine și în contextul în care OpenAI plănuiește să intre pe piața hardware, un proiect condus de fostul șef de design Apple, Jony Ive. Această mișcare este percepută ca o amenințare directă la adresa dominației Apple în zona de dispozitive premium.
În plus, Apple a fost frecvent criticată pentru faptul că a rămas în urmă în cursa globală a inteligenței artificiale. Compania a amânat de mai multe ori lansarea unei versiuni „mai personalizate” de Siri și a testat, în ultimul an, soluții AI dezvoltate de OpenAI și Anthropic.
Parteneriat cu Google GeminiÎn cele din urmă, Apple a ales Google Gemini drept partener strategic pentru AI, o colaborare confirmată oficial la începutul acestei luni. Integrarea Gemini ar putea sta la baza noilor funcționalități ale Apple Siri chatbot AI, oferind puterea de procesare necesară pentru răspunsuri mai inteligente și mai rapide.
Dacă informațiile se confirmă, WWDC 2026 ar putea marca începutul unei noi ere pentru Siri și pentru strategia Apple în domeniul inteligenței artificiale.
Noua constelație marchează intrarea oficială a Blue Origin pe piața comunicațiilor satelitare, dominată în prezent de rețeaua Starlink a SpaceX, compania rivalului Elon Musk.
Implementarea rețelei Blue Origin TeraWave este programată să înceapă în ultimul trimestru al anului 2027. Potrivit companiei, sistemul va oferi viteze de transfer de date de până la 6 terabiți pe secundă, oriunde pe glob, performanță posibilă datorită comunicațiilor optice între sateliți.
Blue Origin TeraWave, infrastructură pentru date și inteligență artificialăSpre deosebire de Starlink, Blue Origin TeraWave nu este destinată consumatorilor individuali. Rețeaua va deservi aproximativ 100.000 de clienți din zona business, guvernamentală și instituțională, fiind proiectată special pentru procesarea volumelor masive de date și pentru programe guvernamentale la scară largă.
Anunțul vine într-un moment în care industria spațială accelerează dezvoltarea centrelor de date în spațiu, menite să răspundă cererii tot mai mari generate de inteligența artificială. Procesarea AI pe Pământ presupune costuri energetice uriașe, iar soluțiile orbitale sunt văzute drept o alternativă viabilă pe termen lung.
Blue Origin TeraWave și competiția cu StarlinkÎn prezent, Starlink operează aproximativ 10.000 de sateliți și are peste șase milioane de clienți în cel puțin 140 de țări. Rețeaua SpaceX deservește consumatori, companii, guverne și agenții de securitate națională, prin varianta Starshield.
Blue Origin dezvoltă în paralel și rețeaua Amazon LEO, cunoscută anterior drept Proiectul Kuiper, care va include peste 3.200 de sateliți pentru furnizarea de internet comercial. Până acum, 180 de sateliți au fost deja plasați pe orbită.
Racheta New Glenn, esențială pentru Blue Origin TeraWaveLansarea sateliților Blue Origin TeraWave va fi realizată, cel mai probabil, cu ajutorul rachetei reutilizabile New Glenn, care a fost lansată de două ori până în prezent. Aceasta va juca un rol-cheie în implementarea rapidă și eficientă a constelației.
Jeff Bezos estimează că, în următorii 10–20 de ani, centrele de date spațiale vor deveni o prezență obișnuită pe orbită, transformând fundamental infrastructura globală de comunicații.
