O comisie internațională de anchetă a ONU a acuzat marți Moscova de comiterea de „crime împotriva umanității” prin deportarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia și obstrucționarea returnării acestora, potrivit Le Figaro
„Dovezile adunate conduc comisia la concluzia că autoritățile ruse au comis crime împotriva umanității , și anume deportarea și transferul forțat, precum și dispariția forțată a copiilor”, a anunțat Comisia Internațională Independentă de Anchetă privind Ucraina într-un comunicat care însoțește publicarea unui raport la Geneva.
Această comisie a fost înființată în 2022 – la scurt timp după începerea ofensivei rusești în Ucraina – de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru a investiga diverse presupuse încălcări comise în contextul conflictului. În raportul lor, anchetatorii au constatat că autoritățile ruse au „deportat și transferat ilegal copii” încă de la începutul ofensivei lor și că au „întârziat în mod nejustificat repatrierea acestora”.
În plus, comisia subliniază că măsurile luate împotriva copiilor deportați „au încălcat dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului” și nu au fost ghidate de interesul superior al copilului. Deși până în prezent a confirmat expulzarea sau transferul a 1.205 copii, comisia indică faptul că autoritățile ruse „au deportat sau transferat mii de copii din zonele pe care le-au ocupat în Ucraina”.
Rusia a susținut că a mutat copii ucraineni pentru a-i protejaProblema este extrem de sensibilă în Ucraina și rămâne esențială pentru fiecare nouă rundă de negocieri pentru un potențial acord de pace între Kiev și Moscova. Potrivit Kievului, aproape 20.000 de copii ucraineni au fost luați cu forța de la începutul invaziei. Rusia a susținut că a mutat unii copii ucraineni din casele sau orfelinatele lor pentru a-i proteja de amenințarea ostilităților.
Cu toate acestea, comisia subliniază că dreptul internațional umanitar impune ca evacuările să fie „temporare și întemeiate pe motive imperative de sănătate (…) sau de securitate”. Totuși, potrivit anchetatorilor, 80% dintre copiii expulzați sau transferați în cazurile examinate de comisie nu s-au întors acasă.
Comisia internațională de anchetă nu este recunoscută de RusiaÎn ceea ce privește Ucraina, raportul își exprimă îngrijorarea cu privire la definiția prea largă și interpretarea uneori distorsionată a infracțiunii de „colaborare” cu inamicul. De asemenea, raportează încălcări comise în timpul mobilizării militare, cum ar fi detențiile ilegale și presiunile și violențele împotriva obiectorilor de conștiință. Comisia internațională de anchetă, care nu este recunoscută de Moscova, își va prezenta raportul joi în fața celei de-a 61-a sesiuni ordinare a Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva.
Potrivit unui comunicat al clubului, Marius Croitoru (45 de ani) a semnat un contract valabil până în 30 iunie 2026.
Marius Croitoru a mai pregătit-o pe FC Botoșani în două rânduri: în iunie 2019 – iunie 2022 și iunie 2023 – august 2023.
În afară de FC Botoșani, Marius Croitoru le-a mai antrenat pe FCU 1948 Craiova (două mandate) și pe FC Argeș.
Din staff-ul lui Marius Croitoru vor face parte Nicole Roșca și Andrei Patache, antrenori secunzi, Alin Bordeanu, antrenor cu portarii și Ovidiu Chiribici, preparator fizic.
În 3 martie, FC Botoșani anunța încetarea colaborării cu antrenorul Leo Grozavu, contractul fiind reziliat de comun acord.
Conform hotărârii adoptate de CLSU Praid, autoritățile mențin mobilizarea tuturor resurselor și instituțiilor implicate pentru efectuarea lucrărilor necesare menținerii în siguranță a perimetrului minier. Totodată, populația din comună și din localitățile învecinate va fi informată constant cu privire la evoluția situației.
Printre măsurile care rămân în vigoare se numără interzicerea accesului publicului în zona afectată și în Canionul de Sare. De asemenea, autoritățile vor acorda asistență, dacă va fi necesar, persoanelor și gospodăriilor aflate în aval de perimetrul afectat.
„Comitetul Local pentru Situații de Urgență Praid și Societatea Națională a Sării S.A. – Sucursala Salina Praid vor informa Comitetul Județean pentru Situații de Urgență asupra măsurilor luate precum și asupra evoluției fenomenului. Administrația Bazinală de Apă Mureș, SALROM – Salina Praid, CLSU Praid și Inspectoratul pentru Situații de Urgență ‘Oltul’ al județului Harghita monitorizează permanent evoluția fenomenului în perimetrul minier din comună, parametrii apei din pârâul Corund și cursurile de apă din aval”, se arată în informarea Prefecturii Harghita.
În perioada următoare, o atenție deosebită va fi acordată monitorizării debitelor pârâului Corund, care traversează Canionul de Sare, dar și ale râului Târnava Mică. Autoritățile atrag atenția că există posibilitatea creșterii debitelor în urma topirii zăpezii din zona montană.
Starea de alertă a fost instituită pentru prima dată în comuna Praid la data de 8 mai 2025, după ce ploile abundente au provocat infiltrații în subteranul salinei.
Președintele Donald Trump și-a reiterat avertismentul că SUA ar putea încerca o „preluare amicală” a Cubei, potrivit CNBC. Comentariile sale vin la circa o săptămână după ce a sugerat că administrația sa ar putea să-și îndrepte atenția asupra Havanei atunci când operațiunile militare împotriva Iranului se vor încheia.
„Ar putea fi o preluare amicală. S-ar putea să nu fie o preluare amicală. (…) Nu au energie. Nu au bani. Sunt în mare pericol din motive umanitare și nu vrem să vedem asta”, a declarat, luni, Donald Trump.
Aliații lui Trump au vorbit public despre perspectiva ca țara insulară să devină subiectul unei alte decizii majore privind politica externă.
„Următoarea este Cuba”, a declarat senatorul republican Lindsey Graham la Fox News, la scurt timp după ce SUA și Israelul au lansat atacuri împotriva Iranului.
Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez.
Americanii au întrerupt aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Confruntată cu numeroase întreruperi de curent și o penurie de combustibil, Cuba a adoptat măsuri de raționalizare pentru a proteja serviciile esențiale.
Adina Szitar este arhitect și inginer civil și are peste 20 de ani de experiență în domeniul construcțiilor, managementului de proiect și implementării investițiilor finanțate din fonduri europene.
De-a lungul carierei, ea a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, în domenii precum proiectare, urbanism, coordonarea investițiilor și control tehnic în construcții.
În prezent, este cadru didactic asociat la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în cadrul Facultății de Informatică și Inginerie.
Anterior, a ocupat funcția de director al Direcției Suport Programe la ADR Vest, unde a coordonat și verificat tehnic proiecte pregătite pentru finanțare din fonduri europene. De asemenea, a fost coordonator tehnic investiții la Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”.
Experiența sa în administrația publică include și activitatea de inspector în construcții în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții Timiș.
În sectorul privat, a activat ca antreprenor și manager în firme de arhitectură și consultanță în construcții, unde a coordonat sau realizat peste 300 de proiecte de arhitectură și construcții.
Adina Szitar este absolventă a Universității Politehnica din Timișoara, unde a obținut diplomele de inginer în construcții civile și de arhitect. În prezent, urmează un master în cercetarea și conservarea patrimoniului istoric. Are, de asemenea, un certificat european în project și building management obținut la Universitatea din Hanovra.
În cursul zilei de joi, la Podul Dunărea dintre Giurgiu (România) și Ruse (Bulgaria), se vor efectua lucrări de reparație a îmbrăcămintei asfaltice, pe partea bulgară.
Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu anunță că traficul rutier al autoturismelor, microbuzelor, autocarelor şi al autocamioanelor va fi oprit, în intervalul orar 10.00 15.00, pe ambele sensuri de mers.
„Astfel, la data de 12 martie a.c., începând cu ora 15.00, este planificată reluarea circulaţiei rutiere pe pod pentru toate mijloacele de transport (autoturisme, microbuze, autocare și autocamioane)
Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu recomandă participanților la trafic să ia măsuri din timp pentru a-și reconfigura traseul în perioadele menționate, în funcție de mijlocul de transport, astfel încât să se preîntâmpine blocarea zonelor adiacente podului Giurgiu-Ruse sau întârzieri și timpi mari de așteptare pentru cei care intenționează să tranziteze frontiera”, transmite IPJ Giurgiu.
De asemenea, pentru evitarea blocajelor și reducerea timpului de așteptare, polițiștii recomandă planificarea atentă a călătoriilor și utilizarea rutelor alternative, după cum urmează:
– Județul Dolj: Calafat, Bechet
– Județul Teleorman: Zimnicea, Turnu Măgurele
– Județul Călărași: Călărași
– Județul Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir.
Raiffeisen Bank este aproape de a încheia un acord pentru achiziționarea diviziei românești Garanti BBVA, au declarat surse familiarizate cu subiectul pentru Bloomberg.
Banca austriacă s-a oferit să plătească aproximativ 1,2 ori valoarea contabilă a Garanti, adică aproximativ 550 de milioane de euro.
Sursele au mai spus pentru Bloomberg, sub protecția anonimatului, că negocierile se află într-un stadiu avansat.
În situația în care acest lucru se va concretiza, Raiffeisen ar urma să devină a treia bancă din România ca mărime, pe baza activelor totale.
Bloomberg mai notează că reprezentanții BBVA și Raiffeisen au refuzat să comenteze informația.
În luna ianuarie, directorul executiv al Raiffeisen, Johann Strobl, a spus că banca dispune de capital suplimentar pentru tranzacții și că este interesată de posibile tranzacții în România. La momentul respectiv, nu a oferit detalii specifice.
Potrivit Economedia, în România, Raiffeisen se afla, anul trecut, pe locul 5 în clasamentul băncilor, iar Garanti Bank se află pe locul 11.
Poliția din Toronto a precizat pe X că a răspuns apelurilor privind focurile de armă la ora 5:29 dimineața, ora locală. Reprezentanții consulatului SUA din Toronto și ai Departamentului de Stat al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, scrie Reuters.
Într-o altă postare, poliția a precizat că nu deține informații despre un posibil suspect și că se află la fața locului investigând incidentul. Aceștia nu au oferit detalii privind un eventual motiv.
Separat, duminică, un dispozitiv improvizat a explodat în Norvegia, la ambasada SUA din Oslo, iar poliția încă îl căuta pe suspect, cu o posibilă legătură cu războiul din Iran fiind printre pistele de investigare.
În New York, doi bărbați au fost inculpați pentru terorism după ce au aruncat o bombă artizanală asupra unor protestatari anti-islam, în weekendul trecut.
„Guvernul a promovat luni întregi ideea că reduce cheltuielile de personal cu 10%.
Realitatea din buget: nu scad, ci cresc”, a scris, marți, Cîțu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Acesta a afirmat că suma cheltuielilor de personal pentru anul 2025 a fost de 167, 7 miliarde de lei, în timp ce suma cheltuielilor de personal aferentă pentru anul 2026 este de 168, 2 miliarde de lei.
„Asta arată clar că povestea cu reducerea cheltuielilor a fost propagandă. Iar dacă într-un punct atât de vizibil cifrele arată exact opusul mesajului oficial, credibilitatea întregului buget este aproape zero”, a conchis Cîțu.
Reamintim că, în data de 24 februarie, Guvernul a adoptat reforma administrației centrale și locale, document care prevede, printre altele, și reducerea cheltuielilor de personal cu 10% și creșterea calității aparatului administrativ.
„Dacă vrem să echilibrăm, într-adevăr, economia, noi trebuie să ne reducem baza de cheltuieli și acest pachet de reformă în administrație propune reducerea acestei baze de cheltuieli”, spunea Ilie Bolojan la Europa FM, în 13 februarie, înainte de adoptarea reformei.
Partida este programată miercuri de la ora 20.00 în Centrul Sportiv „Morača”.
Cele două echipe se întâlnesc pentru a treia oară într-un meci oficial. Primele două partide, care au avut loc în stagiunea 2023-2024 a Eurocup, s-au încheiat cu victoria clujenilor. De asemenea, U-BT și Buducnost s-au mai întâlnit într-un meci de verificare, în 2019, , când clujenii au pierdut cu 79-82.
U-BT, aflată la al 4-lea sezon în Eurocup, a obținut calificarea în fazele superioare pentru al treilea an consecutiv, însă campionii României vor să ajungă în sferturi, așa cum s-a întâmplat în precedentele două stagiuni.
Clujenii au ajuns în optimi de pe locul 6 în grupa A, în timp ce Buducnost a încheiat pe locul trei în Grupa B.
Site-ul oficial al clubului clujean notează că Buducnost a reușit 8 victorii consecutive pe teren propriu.
Silvășan: Mergem pentru a ne luptaSe anunță un duel între două formații cu stiluri de joc diferite. U-BT conduce clasamentele la puncte marcate pe meci (96.4), pase decisive (23.1) și aruncări de două puncte transformate (25.5), confirmând stilul de joc concentrat pe o tranziție ofensivă rapidă. De partea cealaltă, Buducnost pune presiune pe perimetru și permite adversarilor doar 22.8 aruncări de trei puncte pe meci, în timp ce muntenegrenii înscriu 41.2% de la distanță, cel mai bun procentaj din competiție.
Câștigătoarea meciului de miercuri va juca în sferturi cu Bahcesehir College Istanbul, pe 17 sau 18 martie.
„Toată lumea înțelege importanța acestui meci. Jucăm din nou în Play-Off-ul BKT EuroCup. Ne așteaptă o misiune dificilă însă cu siguranță avem șansele și atuurile noastre. Mergem la Podgorica pentru a ne lupta și a încerca să obținem calificarea în sferturile de finală. Atmosfera în sânul echipei este bună, toată lumea este aptă și așteptăm cu nerăbdare meciul de mâine”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul lui U-BT Cluj-Napoca.
