Agregator de ştiri

La tunelul Momaia, cu o lungime de 1.350 de metri, se montează în prezent instalațiile electrice și mecanice, iar la 10 dintre cele 12 poduri au fost deja montate parapetele, a anunțat, marți, directorul CNAIR, Cristian Pistol.

Constructorul austriac PORR este mobilizat pe cei 9,86 kilometri ai șantierului cu aproximativ 300 de muncitori și peste 100 de utilaje.

În acest ritm, circulația ar putea fi deschisă în cursul acestui an, cu aproximativ șase luni mai devreme față de termenul contractual stabilit pentru februarie 2027.

Astfel, se va putea circula pe aproape 54 de kilometri din totalul de 122 de kilometri ai autostrăzii Sibiu – Pitești.

În paralel, continuă lucrările pe secțiunile montane dintre Cornetu și Boița, care au o lungime totală de peste 68 de kilometr. Termenul de finalizare este până în anul 2029.

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a propus ca autoritățile să păstreze timp de două luni banii și aurul confiscate săptămâna trecută din două vehicule ale unei bănci ucrainene, până la finalizarea unei anchete. Potrivit Kyiv Post, propunerea a fost depusă luni în parlament și ar putea fi votată marți.

Numerar și lingouri de aur

Relațiile dintre Budapesta și Kiev, deja tensionate din cauza pozițiilor premierului Viktor Orbán față de Rusia, s-au deteriorat și mai mult după incidentul din ultimele zile. Autoritățile ungare au reținut șapte cetățeni ucraineni care transportau aproximativ 35 de milioane de euro, 40 de milioane de dolari și nouă lingouri de aur de câte un kilogram, sub suspiciunea de spălare de bani.

Kiev: Banditism și șantaj

Ucraina a acuzat Ungaria de confiscarea ilegală a fondurilor și aurului și a cerut returnarea imediată a acestora.

Kievul susține că angajații unei bănci ucrainene efectuau un transfer legitim și că reținerea lor ar fi fost folosită pentru a pune presiune asupra Ucrainei în contextul unor dispute energetice. Ungaria i-a expulzat vineri pe cei șapte ucraineni, însă banii și lingourile de aur au rămas pe teritoriul ungar.

Premierul Viktor Orbán a declarat că autoritățile vor decide ce se întâmplă cu fondurile după ce vor afla proveniența și scopul transportului. „Vrem să știm ce fac ucrainenii cu această sumă uriașă de bani”, a spus acesta la un eveniment de campanie.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a cerut returnarea imediată a numerarului și a aurului, calificând acțiunile Ungariei drept „un act fără precedent de banditism și șantaj de stat”.

Anchetă de până la 60 de zile

În paralel, presa din Ungaria relatează că proiectul de lege aflat în parlament ar permite autorității fiscale și vamale NAV să investigheze cazul folosind metode speciale de colectare a informațiilor. Ancheta ar trebui să clarifice originea și destinația fondurilor, identitatea curierilor și eventualele legături cu organizații criminale sau teroriste, precum și implicațiile pentru securitatea națională a Ungariei.

Autoritățile ungare ar putea păstra fondurile și aurul confiscate timp de 60 de zile, perioada necesară pentru finalizarea verificărilor.

Verificarea originii fondurilor

Liderul grupului parlamentar Fidesz, Máté Kocsis, a declarat că legea urmărește clarificarea „mișcărilor suspecte de numerar ucrainene” din Ungaria și că dezbaterea proiectului este accelerată. Potrivit acestuia, ancheta ar trebui să stabilească „originea, destinația și scopul operațiunii”, precum și posibilele legături ale celor implicați cu organizații criminale sau teroriste.

Franța, care deține în prezent președinția rotativă a G7, dorește „să avanseze în această chestiune, cu un singur obiectiv, acela de a reduce prețurile”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, pentru postul de televiziune France Télévisions.

„Franța lucrează la acest aspect dintr-un motiv foarte simplu: dacă reintroduci volumul pe piață, poți avea un impact asupra scăderii prețurilor”, a spus Bregeon, potrivit AP.

Ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, a declarat că miniștrii G7 se vor întâlni marți după-amiază prin apel video.

„Este un proces, lucrăm la el”, a spus Lescure. „Toate opțiunile sunt pe masă.”

După ce a fost găsit rezervorul subteran de gaz ascuns în nisip pe o plajă din Năvodari, de marți au loc verificări pe sectoarele de plajă de pe întreg litoralul românesc.

La sediul Prefecturii Constanța a avut loc, de asemenea, o întâlnire de lucru în urma căreia s-a dispus ca echipe mixte formate din reprezentanți ai ABADL, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța și ai Inspectoratului de Poliție Județean Constanța să facă verificări pe litoralul românesc pentru a identifica situații similare și pentru a le remedia.

Întreaga activitate din teren este coordonată de ABADL.

Totodată, prefectul județului Constanța a dispus ca Primăria orașului Năvodari, împreună cu operatorul economic care a administrat terasa din zona respectivă, să întreprindă măsurile necesare pentru ca firma care a amplasat rezervorul subteran de gaz să procedeze la golirea bazinului și la evacuarea acestuia.

În cazul operatorului economic a fost deschis un dosar penal.

Situația va fi atent monitorizată, iar verificările vor continua pe tot litoralul.

Una dintre marile probleme legate de scumpirea petro­lului pe fondul conflictului din Iran este transpunerea acestei aprecieri în preţul final al bunurilor şi serviciilor. Dar cât este de fapt costul motorinei într-un litru de lapte şi cât din scumpiri sunt împinse la raft de politicile de preţ făcute de jucătorii din industria alimentară?

Potrivit informațiilor transmise, atacatorii încearcă să compromită conturile victimelor prin tehnici de inginerie socială, prezentându-se drept agenți sau chatboți de suport tehnic ai platformelor. Aceștia solicită utilizatorilor codurile de autentificare cu doi factori (2FA) sau încearcă să exploateze funcția „Linked Devices” pentru a obține acces neautorizat la conturi.

În acest context, atât AIVD, cât și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) recomandă utilizatorilor să nu divulge niciodată codurile de autentificare, indiferent de pretext. De asemenea, autoritățile subliniază importanța verificării identității presupusului personal de suport prin canale de comunicare separate și evitarea transmiterii de informații sensibile sau confidențiale prin aplicațiile de mesagerie.

Avertismentul a fost publicat de DNSC într-o postare pe rețelele de socializare, în care utilizatorii sunt îndemnați să rămână vigilenți și să raporteze orice tentativă suspectă de contact sau solicitare de date.

Sorin Grindeanu, a avut, marți, la Camera Deputaților, o întrevedere cu noul ambasador al SUA în România.

„M-am bucurat să discut astăzi, la Camera Deputaților, cu Excelența Sa Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite la București. În acest prim dialog, am reafirmat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și am discutat despre interesele și valorile noastre comune. România rămâne un pilon important pentru securitatea regiunii Mării Negre și pentru stabilitatea sud-estului Europei”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Discuțiile au mai vizat consolidarea cooperării în domenii precum securitatea și apărarea, energia și resursele critice, dar și proiecte considerate strategice atât pentru România, cât și pentru UE.

În contextul internațional actual, marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, Grindeanu a subliniat necesitatea unei coordonări strânse între parteneri. De asemenea, a reiterat importanța securizării rutelor comerciale, pe care o consideră esențială pentru stabilizarea prețului petrolului.

„În actualul context internațional, marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, am subliniat importanța coordonării dintre parteneri. Am reiterat interesul securizării rutelor comerciale, condiție esențială pentru stabilizarea prețul petrolului. Însă, în acest nou context geopolitic, cea mai importantă preocupare este protejarea cetățenilor români aflați în regiune și repatrierea acestora în condiții de siguranță”, a mai scris Grindeanu.

Darryl Nirenberg a preluat în data de 3 martie mandatul de ambasador al SUA în România. Acesta și-a prezentat, la Palatul Cotroceni, scrisoarea de acreditare, în fața președintelui Nicușor Dan, procedură care marchează începutul oficial al mandatului său în țară.

Restaurantele și hotelurile din India au avertizat marți cu privire la perturbări și posibile închideri, deoarece războiul din Iran restrânge aprovizionarea cu gaz de gătit, determinând autoritățile să înființeze un grup de experți pentru a examina cererile industriei. Deficitul de combustibil vine în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a oprit traficul naval în Golf și în Strâmtoarea Ormuz, ducând la creșterea prețurilor la energie și a costurilor de transport, afectând exporturile și producția producătorilor din Golf, precum Qatar și Arabia Saudită. India, al doilea cel mai mare importator de gaz petrolier lichefiat (GPL) din lume, a invocat săptămâna trecută puteri de urgență pentru a ordona rafinăriilor să își mărească producția pentru uz intern, ceea ce a pus industria ospitalității în dificultate pentru a obține o aprovizionare suficientă. „Avem stoc de GPL pentru două zile. Lucrăm la situații neprevăzute”, a declarat Bert Mueller, fondatorul lanțului alimentar mexican California Burrito, care deține peste 100 de magazine, de la Bengaluru și Chennai, în sudul Indiei, până la Delhi și Noida, în nord. „Economisim gaz și instalăm aragaz cu inducție în anumite magazine.” Ministerul petrolului din India a declarat că va examina cererile de furnizare de GPL către restaurante și alte industrii, în urma apelurilor din partea a două organisme din industrie. „Industria restaurantelor depinde predominant de GPL-ul comercial pentru operațiunile sale”, a declarat luni Asociația Națională a Restaurantelor din India, care reprezintă peste o jumătate de milion de restaurante, ministerului procesării alimentelor. „Orice perturbare va duce la o închidere catastrofală”, a declarat NRAI într-o scrisoare, în timp ce un alt organism, Federația Asociațiilor Hoteliere și Restaurante din India, a solicitat, de asemenea, ajutor guvernamental. Companiile indiene au majorat prețurile la GPL pentru prima dată în aproximativ un an, pe măsură ce războiul crește prețurile importurilor care reprezintă două treimi din consumul anual de GPL. Cel mai mare furnizor de GNL al Indiei, Qatar, a oprit producția săptămâna trecută după atacurile Iranului asupra țărilor din Golf, ca represalii pentru atacurile israeliene și americane împotriva sa. În centrul tehnologic sudic al orașului Bengaluru, supranumit Silicon Valley al Indiei, mai multe restaurante au declarat că livrările au scăzut brusc, anunțând că bucătăriile se vor opri dacă situația nu se rezolvă. „Unul dintre restaurantele noastre nu a primit butelii de gaz astăzi”, a declarat pentru Reuters Manish V Shetty, care administrează lanțul de restaurante Udupi Food Hub din Bengaluru. „Din fericire, unul dintre furnizorii noștri mai vechi ne-a ajutat”, a adăugat el, deoarece lanțul oferă plată imediată, în loc de termeni de credit de o săptămână sau o lună. „De asemenea, observăm o creștere bruscă a prețului uleiului de floarea soarelui pe care îl folosim pentru gătit.” Puține restaurante stochează butelii de GPL din motive de siguranță, bazându-se în schimb pe înlocuirea frecventă, a declarat Veerendra Kamat, secretarul Asociației Hoteliere din Bengaluru. „Este o situație foarte gravă. Majoritatea companiilor (de gaze) au încetat să mai furnizeze”, a declarat Ananth Narayan de la filiala NRAI din Bengaluru, adăugând că până și restaurantele care depozitează benzină ar putea rămâne fără benzină în decurs de o săptămână sau două. India este cea mai populată țară din lume. La începutul anului 2026, estimările sugerează că populația a ajuns între 1,46 miliarde și 1,49 miliarde, cu o rată de creștere de aproximativ 0,89%. Se preconizează că populația Indiei va continua să crească până la aproape 1,7 miliarde înainte de a se stabiliza.

Potrivit comunicatului Ministerului Apărării Naționale, aeronava C-27J Spartan, configurată pentru misiuni medicale, a decolat în dimineața zilei de 10 martie din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni.

Avionul a transportat doi pacienți cu arsuri și un aparținător pe ruta Otopeni – Bruxelles – Otopeni, în cadrul unei misiuni umanitare organizate la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).

Pacienții urmează să primească tratament într-o unitate medicală specializată din Belgia.

Asistența și echipamentele medicale necesare pe timpul transportului au fost asigurate de o echipă medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București și de specialiști ai Forțelor Aeriene Române, mai arată comunicatul.

Astfel de misiuni sunt realizate periodic de Forțele Aeriene Române atunci când pacienți în stare gravă trebuie transferați rapid către spitale din alte state europene care dispun de centre specializate. În cazul pacienților cu arsuri severe, tratamentul necesită adesea îngrijire în centre dedicate, iar România are un număr limitat de locuri în astfel de unități.

Aeronavele militare configurate pentru evacuare medicală permit transportul în condiții de siguranță al pacienților, fiind echipate pentru intervenții medicale pe durata zborului.

În economia globală a secolului XXI, competiţia nu mai este doar între state, ci tot mai mult între oraşe şi ecosisteme urbane. Marile centre economice funcţionează ca platforme care conectează capitalul, resursa umană, infrastructura şi instituţiile publice — uneori ca efect al viziunii strategice, alteori ca rezultat al acumulării organice în timp.

România nu are probleme de finanţare, mai ales în 2026, când mare parte din finanţarea externă ar urma să fie acoperită din surse care nu depind de pieţe, consideră Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.