Președintele Donald Trump a avertizat că Franța trebuie să renunțe la taxa de 3% aplicată marilor companii de tehnologie. În caz contrar, Statele Unite ar putea impune tarife de 100% pentru vinurile și șampania franțuzești, a relatat luni New York Post.
„I-am cerut (președintelui Macron – n.r.) să nu taxeze companiile americane, iar dacă o face, nu am de ales decât să impun un tarif de 100% pentru toate șampaniile și toate vinurile care vin din Franța”, a declarat Trump pentru NY Post.
„Tot ce trebuie să facă este să elimine taxa pe vânzări, și nu ar mai fi supus unei astfel de presiuni”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
Declarația a fost făcută înaintea summitului G7, care are loc în perioada 15-17 iunie, la Évian-les-Bains, în Franța. Reuniunea vine pe fondul unor tensiuni între Statele Unite și aliații săi.
Taxa pe serviciile digitale, aprobată de parlamentarii francezi în 2019, prevede o taxă de 3% pe veniturile brute generate în Franța de marile companii de tehnologie, inclusiv de giganți americani precum Amazon, Meta și Alphabet.
Exporturile către SUA reprezintă aproximativ o cincime din vânzările globale totale ale industriei franceze a vinului, adică aproximativ 2 miliarde de dolari anual.
INS arată luni că principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 356,7 mii tep față de perioada similară din 2025.
Producţia internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) faţă de aceeași periodă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IV.2025.
Producţia din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%).
Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%.
Exportul de energie electrică a fost de 5148,8 milioane kWh, în creștere cu 708,7 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2152,5 milioane kWh, în creștere cu 325,4 milioane kWh.
Rata şomajului în trimestrul I din 2026 a fost de 6,5%, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea ȋnregistrată în trimestrul IV al anului trecut.
Valorile ratei şomajului au fost egale, 6,5%, atât la bărbaţi, cât și la femei.
În ceea ce privește mediile rezidenţiale, ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, faţă de 3,5% în mediul urban).
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor de 15-24 ani.
Datele INS arată că rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2026, de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul IV 2025.
Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,0%, faţă de 53,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,5% faţă de 55,3% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%.
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european.
I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners.
The priority now is its swift and full implementation by all parties.
This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz.
Freedom…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026
Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Calea spre stabilitate regională și conflictul din LibanLidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului.
„(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen.
Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei.
Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz.
„Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Cercetarea, publicată în revista științifică Remote Sensing și citată de Euronews, a analizat două dintre cele mai vulnerabile localități din Parcul Național Cinque Terre – Monterosso și Vernazza – folosind cele mai recente scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Potrivit autorilor, nivelul mării ar putea crește cu între 60 de centimetri și 1,17 metri până la mijlocul secolului următor, ceea ce ar amplifica semnificativ riscul de inundații în zonele de coastă.
Porturi, plaje și infrastructură turistică, printre cele mai expuseCercetătorii avertizează că cele mai afectate ar putea fi plajele mici, porturile și docurile folosite de turiști și pescari. În scenariile climatice cele mai pesimiste, furtunile puternice ar putea genera valuri de peste 13 metri înălțime. Aceste fenomene ar putea amenința inclusiv linia feroviară care traversează Cinque Terre și care reprezintă una dintre principalele căi de acces pentru milioane de turiști care vizitează anual regiunea.
Autoritățile pregătesc măsuri de adaptareÎn fața acestor perspective, specialiștii recomandă măsuri de adaptare care să reducă vulnerabilitatea zonei. Printre soluțiile propuse se numără modernizarea sistemelor de drenaj, ridicarea infrastructurii portuare și protejarea obiectivelor turistice. Parcul Național Cinque Terre lucrează deja la un plan de adaptare la schimbările climatice. O atenție specială este acordată conservării zidurilor de piatră tradiționale care susțin terasele agricole și contribuie la stabilitatea versanților.
Cinque Terre reunește cinci sate de coastă construite pe stânci de-a lungul coastei ligurice. Este unul dintre cele mai emblematice și fotografiate peisaje ale Italiei. Sursa foto: X
Cinque Terre este una dintre cele mai fotografiate regiuni ale Italiei și atrage anual milioane de turiști din întreaga lume. Noile date arată însă că efectele schimbărilor climatice ar putea transforma radical acest peisaj celebru în următoarele decenii, dacă măsurile de protecție nu vor ține pasul cu evoluția fenomenelor extreme.
