„Dacă nu este controlată, corupția poate duce la cheltuieli publice risipitoare sau ineficiente, la un mediu de afaceri necompetitiv și la elaborarea de politici ineficiente. Percepțiile privind corupția rămân ridicate în România, 75% dintre respondenții la un sondaj Eurobarometru din 2025 considerând-o „răspândită” puțin peste media UE. În timp ce puțini declară că au fost martori sau au experimentat personal corupția, 60% au declarat că sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi. Acest lucru sugerează că în România, ca și în alte țări, corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională de jefuire cotidiană”, arată raportul OCDE.
Zonele cele mai corupte: „politicienii, aleșii, sistemul de Sănătate, Poliția și Vama”„Partidele politice, oficialii aleși, sistemul de sănătate, poliția și vama sunt percepute ca fiind instituțiile cele mai afectate”, precizează OCDE.
„România a luat măsuri semnificative în a combate corupția”„România a luat măsuri semnificative pentru a combate corupția în ultimii ani, iar 39% dintre români consideră eforturile guvernamentale de combatere a corupției ca fiind eficiente, plasând-o peste media UE.
Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE arată că sistemul anticorupție și de integritate al României este aliniat în mare măsură la standardele OCDE și, în mai multe domenii, are performanțe peste media OCDE.
Țara are cadre juridice solide pentru gestionarea conflictelor de interese și asigurarea integrității în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. România are, de asemenea, un cadru juridic solid pentru protecția avertizorilor de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937, deși provocările legate de protecția avertizorilor de integritate persistă în practică”.
„România a consolidat protecția denunțătorilor în cazurile de luare de mită transnațională. Progrese în Strategia anticorupție”„Ca parte a procesului de aderare la OCDE, România a devenit parte la Convenția OCDE privind combaterea luării de mită a funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale în 2023 și continuă să facă progrese în combaterea luării de mită transnaționale, deși există încă loc pentru îmbunătățirea aplicării practice. O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a consolidat protecția denunțătorilor care raportează luarea de mită transnațională.
De asemenea, România și-a consolidat recent cadrul de gestionare a riscurilor de integritate în perioada de dinainte și după angajare în sectorul public, inclusiv pentru funcționarii cu risc ridicat. Ca parte a procesului de aderare la OCDE, o nouă lege (Legea nr. 189/2025) a fost adoptată în noiembrie 2025 pentru a aborda mai multe lacune identificate anterior de OCDE.
Dacă va fi implementată și aplicată eficient, această nouă lege – care extinde domeniul de aplicare al funcționarilor, activităților și comportamentelor cu risc acoperite – ar trebui să contribuie la reducerea distorsiunilor economice care decurg din „ușile rotative” dintre sectorul public și cel privat.
Strategia Națională Anticorupție (SNC) a României pentru perioada 2021-2025 prezintă obiectivele guvernamentale pentru îmbunătățirea cadrului anticorupție. Deși strategia îndeplinește majoritatea criteriilor standard ale OCDE, planificarea strategică ar putea fi îmbunătățită în continuare prin bazarea strategiei pe o evaluare formală a riscurilor naționale de corupție (OCDE, 2025[82]). Cu toate acestea, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește atingerea obiectivelor din cadrul NACS, așa cum se subliniază în rapoartele de monitorizare ale strategiei”, arată raportul.
România întâmpină provocări în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese„În ciuda unui cadru juridic solid, România se confruntă cu provocări practice în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese. Gestionarea eficientă a conflictelor de interese promovează concurența loială și procesul decizional transparent, reducând riscul de favoritism sau de capturare a autorităților de reglementare.
Agenția Națională de Integritate (ANI), responsabilă de verificarea conținutului declarațiilor de avere și interese, utilizează instrumente inovatoare în acest sens dar rămâne subpersonal, ceea ce întârzie detectarea.
Pentru a îmbunătăți detectarea timpurie, ANI a implementat un nou instrument IT care ajută la detectarea semnalelor de alarmă din declarațiile funcționarilor. Deși acest lucru poate îmbunătăți eficacitatea, sistemul ar putea fi consolidată în continuare prin aplicarea unei abordări bazate pe riscuri, prioritizând verificarea în funcție de sensibilitatea poziției unui funcționar.
Dincolo de supraveghere, consolidarea capacității instituțiilor publice și a funcționarilor de a gestiona proactiv conflictele pe cont propriu – cum ar fi prin recuzarea voluntară de la deciziile în care există un conflict de interese – ar consolida sistemul în timp”, se menționează în document.
Sunt riscuri legate de corupție și integritate în domeniul Sănătății„Așa cum se reflectă în percepțiile cetățenilor, riscurile legate de corupție și integritate în sectorul sănătății rămân deosebit de acute. Acestea variază de la luare de mită evidentă la favoritism în managementul resurselor umane, achiziții publice și controlul bugetar, care contribuie la ineficiență și cheltuieli inutile (OCDE, 2023[79]). Strategia Națională de Asigurări pentru perioada 2021-2025 a inclus un accent specific pe sectorul sănătății, precum și pe sectorul educației și pe întreprinderile de stat.
Conflictele de interese rămân frecvente în sectorul sănătății, iar consolidarea suplimentară a capacităților și îndrumările specifice sectorului ar putea fi instrumente eficiente în reducerea vulnerabilității sectorului sănătății la corupție. Este încurajator faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023-2030 include o gestionare mai puternică a conflictelor de interese ca obiectiv cheie”.
OCDE cere publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor„O hotărâre a Curții Constituționale din 2025 a declarat, de asemenea, neconstituționale prevederi cheie ale Legii nr. 176/2010 privind gestionarea conflictelor de interese, inclusiv publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, invocând preocupări legate de respectarea vieții private.
Informațiile privind averea și interesele pentru cel puțin unele categorii de funcționari publici sunt publicate în aproximativ două treimi din țările OCDE.
Amendamentele la Legea nr. 176/2010, care vizează implementarea deciziei Curții Constituționale, sunt în prezent în curs de pregătire și se așteaptă să fie prezentate legislativului în a doua jumătate a anului 2026.
Este important ca publicarea declarațiilor de avere și interese să fie proporțională cu puterea decizională și expunerea la risc a funcționarilor publici, menținând un echilibru între transparență, integritate și protejarea drepturilor fundamentale.
România ar beneficia, de asemenea, de o mai mare transparență în elaborarea politicilor.
OCDE cere înăsprirea regulilor legate de lobby și previzibilitate legislativă„S-au înregistrat progrese semnificative, impulsionate și de procesul de aderare la OCDE, pentru înăsprirea regulilor de lobby. În special, înregistrarea în registrul RUTI a devenit obligatorie din aprilie 2025 și a fost extinsă pentru a acoperi toți membrii parlamentului în octombrie 2025. Rămâne important ca noul cadru de lobby să fie aplicat în practică.
Un cadru robust pentru lobby responsabil și transparent este esențial pentru a proteja procesul de elaborare a politicilor de influența nejustificată a intereselor private înguste. Activitățile de lobby în România sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere rata ridicată la care legile sunt adoptate prin proceduri accelerate, utilizate în 26% din legi.
Astfel de practici limitează capacitatea părților interesate de a oferi contribuții la legislația care le afectează și contribuie la instabilitatea legislativă, creând incertitudine pentru investitori și descurajând deciziile pe termen lung. Restricțiile privind utilizarea abuzivă a procedurilor parlamentare de urgență și scurtate au început să fie aplicate prin norme metodologice aprobate de guvern în 2022.
Cu toate acestea, proporția proiectelor de acte normative adoptate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului a rămas ridicată în 2024, cu doar o ușoară scădere observată până în octombrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024, iar imprevizibilitatea legislativă continuă să rămână o preocupare pentru investitori și întreprinderi.
OCDE: „DNA are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție”„În ceea ce privește aplicarea legilor penale anticorupție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție (OCDE, 2024[80]), iar 51% dintre români consideră că există suficiente urmăriri penale cu succes pentru a descuraja oamenii de la corupție – a doua cea mai mare rată dintre toate țările UE.
Deși DNA s-a confruntat cu unele probleme legate de lipsa de resurse, acest lucru nu pare să fi avut un impact substanțial asupra capacității sale de a combate luarea de mită internațională până în prezent.
Durata medie a cazurilor de corupție penală din România rămâne doar puțin peste media UE (Comisia Europeană, 2025[86]), ceea ce indică faptul că instanțele sunt, în general, capabile să asigure tragerea la răspundere pentru corupție într-un termen rezonabil”, arată OCDE.
Raport OCDE 2026
OCDE: „România a luat măsuri pentru consolidarea integrității independenței sistemului judiciar”„Aplicarea eficientă a legii se bazează și pe faptul că judecătorii și procurorii înșiși acționează cu integritate. România a luat măsuri pentru a consolida integritatea și independența sistemului judiciar într-un sens mai larg. În 2022, România a adoptat trei „legi ale justiției” revizuite, care vizau alinierea sistemului judiciar la standardele internaționale.
Deși eforturile depuse de România pentru a promova integritatea judiciară și a procuraturii sunt puternice în comparație cu media OCDE, există încă loc de îmbunătățiri suplimentare.
La sfârșitul anului 2025, au fost exprimate public îngrijorări cu privire la independența judiciară și a procuraturii, precum și la gestionarea cazurilor de corupție. Acest lucru a determinat autoritățile să înființeze un grup de lucru pentru a evalua și a revizui preocupările și legislația relevantă.
România și-ar putea îmbunătăți cadrul prin extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit la promovarea judecătorilor și procurorilor pentru toate funcțiile de conducere și prin asigurarea unor garanții suficiente pentru numirea și demiterea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere”, se precizează în document.
„Spălarea de bani și evaziunea fiscală rămân o problemă în România”„Spălarea banilor rămâne, de asemenea, o problemă în România, determinată de diverse activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor UE. Conform raportului MONEYVAL al Consiliului Europei,
România respectă doar „parțial” 15 dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și rămâne supusă unor proceduri sporite de urmărire (Consiliul Europei, 2025[87]).
Deși Legea nr. 129/2019 oferă o bază juridică largă pentru urmărire penală, MONEYVAL notează că s-au înregistrat doar progrese limitate în abordarea deficiențelor de conformitate tehnică.
Domeniile care necesită îmbunătățiri includ sancțiuni financiare specifice, reglementarea activelor virtuale și urmărirea statistică”, încheie raportul.
Potrivit unui comunicat al ANPC, controalele la stațiile de distribuție a carburanților au avut loc o 5 martie.
Printre neregulile constatate se numără neafișarea prețului la pompă, totemuri de informare a prețurilor nefuncționale, lipsa informațiilor privind caracteristicile combustibililor comercializați, afișarea unor afirmații comerciale nejustificate (ex. „garantăm cea mai mare cifră cetanică produsă în România”) și scurgeri de combustibil, pistoale defecte și paviment neigienizat.
S-au mai găsit nereguli în ceea ce privește comercializarea produselor alimentare în stații, printre care lipsa traducerii etichetelor în limba română, produse expirate, ambalaje deteriorate, fructe și legume depreciate sau cu mucegai.
Lipsa infromării privind alergenii, nerespectarea temperaturilor de păstrare, frigidere, cuptoare și ustensile neigienizate au găsit comisarii în unitățile de tip fast-food.
În total, au fost aplicate 359 sancțiuni contravenționale, dintre care 114 avertismente și 245 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 1,49 milioane lei.
Au fost oprite de la vânzare definitiv produse de peste 45.000 de lei și temporar alte produse în valoare peste 10.000 de lei. De asemenea, au fost dispuse șapte măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor.
„ANPC ia act cu responsabilitate de sesizările publice ale consumatorilor și apreciază încrederea pe care aceștia o acordă, însă intervine ferm, în limitele atribuțiilor legale, pentru a preveni și sancționa orice practici care ar putea afecta drepturile și interesele consumatorilor.” a declarat Ionel Cristinel Obretin, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Meciul din SuperLigă dintre FC Dinamo 1948 București și CS Universitatea Craiova se va disputa joi, de la ora 20:30.
Accesul spectatorilor în stadion se va face începând cu ora 18:30, doar pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator, alături de un document de identitate în format fizic sau electronic, potrivit Jandarmeriei Capitalei.
Accesul suporterilor echipei FC Dinamo pe stadion va face prin bd. Pierre de Coubertin și str. Maior Ion Coravu, pentru Tribuna I, Tribuna II și pentru Peluza I Nord.
Suporterii echipei craiovene vor intra pe stadion prin bd. Basarabia, pentru Peluza II Sud.
„Suporterii oaspeți, care vor efectua deplasarea în mod organizat (cu autocare/microbuze), vor fi preluați la intrarea în București de către echipajele de jandarmerie și poliție, urmând a fi conduși către stadion sub îndrumarea forțelor de ordine”, informează Jandarmeria Capitalei.
Suporterii oaspeți se pot aduna pe Bulevardul Basarabia, începând cu ora 18:30. Suporterii sunt îndemnați să vină din timp la stadion, odată cu deschiderea porților de acces, pentru că în zona bulevardului se desfășoară lucrări la linia de tramvai, dar și pentru a evita aglomerația.
Jandarmii îi îndeamnă pe oaspeți să nu poarte și să nu afișeze însemne ale echipei CS Universitatea Craiova în alte zone ale stadionului, decât cea din Peluza II Sud, care este special destinată lor.
Casele de bilete vor rămâne deschise și în ziua meciului.
Jandarmii precizează că 31 de suporteri ai echipei gazdă și 21 suporteri ai echipei oaspete se află sub interdicția participării la meciurile de fotbal, iar încercarea lor de a intra pe stadion se pedepsește potrivit legii.
„Pentru acest meci de fotbal, din rațiuni de siguranță, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor și persoanelor, cu scopul de a preveni introducerea în stadion atât a materialelor pirotehnice, cât și a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare”, transmite Jandarmeria Capitalei.
Ce trebuie să știe suporterii?Jandarmeria Capitalei le recomandă suporterilor să aibă răbdare, să respecte indicațiile jandarmilor şi să evite să se implice în conflicte. În cazul în care sunt martorii unor conflicte, aceștia trebuie să se adreseze forțelor de ordine din zonă. Părinții trebuie să-și supravegheze copiii cu atenție.
Intrarea pe stadion se va face prin locurile special amenajate, iar publicul va fi supravegheat de agenții de pază ai organizatorului.
„Totodată, recomandăm suporterilor să nu se implice în incidente care ar putea duce la tulburarea ordinii şi liniştii publice, delimitându-se de orice formă de agresivitate verbală sau fizică ce ar putea conduce la manifestări violente, cu mențiunea că orice încălcare a prevederilor legale în vigoare va fi sancționată cu fermitate de către forțele de ordine”, transmite Jandarmeria.
Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la meci.
Jandarmeria reamintește că promovarea mesajelor rasiste și xenofobe, fasciste și legionare se pedepsește, conform legii, închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
De asemenea, pilotarea dronelor fără autorizații deasupra Municipiului București, constituie contravenție și se pedepsește cu amendă de la 2.000 de lei la 40.000 de lei.
„În fotbal se pot întâmpla multe. Trebuie să fim pozitivi, avem calitate. Suntem capabili să câștigăm această ediție de Champions, dar trebuie să ne îmbunătățim. Trebuie să recuperăm jucători (n.r. – din punct de vedere medical) și toți să evolueze la cel mai bun nivel”, a spus antrenorul Hansi Flick, în cadrul unei conferințe premergătoare partidei cu Newscastle.
Tehnicianul a prefațat duelul cu Newcastle United, arătându-se încrezător, dar realist. Barcelona și Newcastle au încheiat la egalitate, scor 1-1, manșa tur disputată în Anglia, săptămâna trecută.
„Mă aștept la un meci diferit. Fizic sunt puternici și foarte rapizi în tranziție. Va fi un meci dur, le-am spus jucătorilor. Trebuie să facem un meci perfect și vom încerca acest lucru. Sunt lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim. Trebuie să jucăm cu încredere și convingere, mai ales în duelurile unu la unu, și să căutăm spațiile libere”, a afirmat Flick.
Antrenorul a evidențiat și importanța pentru jucători de a evolua în Champions League.
„Champions League este una dintre cele mai bune competiții din lume și toată lumea vrea să joace aici. Este o motivație suplimentară pentru fotbaliști”, a spus Flick, făcând referire și la contribuția lui Lamine Yamal, despre care a afirmat că „este un jucător care face diferența”.
În ceea ce privește situația sa contractuală, tehnicianul a evitat un răspuns clar.
„Nu este momentul să vorbim despre asta. Mâine avem un meci important pentru club și pentru viitor. Sunt foarte fericit aici, dar trebuie să discut cu familia mea. Va fi timp să vorbim despre prelungire”, a declarat el.
Flick a vorbit și despre sprijinul primit din partea conducerii, inclusiv al președintelui Joan Laporta, reales în funcție la finalul săptămânii trecute.
„Este important să existe o structură, pentru că oferă stabilitate. Toată lumea este fericită că el este aici”, a spus Flick.
„Polonia nu își va trimite trupele în Iran. Acest conflict nu afectează în mod direct securitatea noastră. Acest lucru se aplică forțelor noastre terestre, aeriene și navale. Ceea ce avem la dispoziție trebuie să servească securității regiunii baltice”, a spus Tusk, potrivit TVP World.
Prim Ministrul a mai spus că decizia Varșoviei este înțeleasă de partenerii internaționali, inclusiv de Statele Unite.
Tusk a subliniat că prioritatea strategică a Poloniei rămâne consolidarea securității în regiune, în special în contextul Războiului din Ucraina.
Polonia nu este singurul aliat care refuză implicarea militară în zonă. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a exclus participarea țării sale la războiul din Iran, în ciuda apelului președintelui american Donald Trump.
„Nu avem mandatul din partea Națiunilor Unite, a Uniunii Europene sau a NATO, cerut de Legea fundamentală. Prin urmare, a fost clar de la început că acest război nu este o chestiune care ține de NATO”, anunța acesta luni.
În plus, state precum Spania și Italia au anunțat, de asemenea, că nu intenționează să se implice militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Refuzurile vin după ce președintele Trump a cerut intervenția mai multor state pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, strâmtoare ce înainte de război era tranzitată de aproximativ 20% din fluxul internațional de petrol.
Comisia Europeană a plătit 189 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova, în urma finalizării cu succes de către Republica Moldova a 24 de reforme. Acest lucru evidențiază progresele semnificative realizate de Republica Moldova pentru a avansa pe calea aderării sale la UE.
Din această sumă, 173 de milioane de euro vor fi plătite direct la bugetul de stat, iar 16 milioane de euro vor sprijini proiecte din Moldova prin intermediul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. Plata efectuată marți se adaugă celor 289 de milioane de euro acordate Republicii Moldova în 2025.
„Republica Moldova și-a îndeplinit din nou angajamentele asumate în ceea ce privește UE. Reformele puse în aplicare aduc beneficii reale, de la mai puține formalități administrative la servicii online mai bune și un mediu mai curat. Atunci când partenerii noștri își respectă angajamentele, UE trebuie de asemenea să își respecte angajamentele. Fondurile noastre îi vor sprijini în mod direct pe cetățenii moldoveni și vor ajuta această țară să își continue calea către UE”, a declarat Marta Kos, comisara pentru extindere.
Această plată urmează evaluării pozitive de către Comisie a 24 de etape finalizate de Republica Moldova în cadrul Mecanismului de reformă și creștere. Principalele reforme realizate au vizat, printre altele, reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi, consolidarea securității cibernetice și a răspunsului la situații de urgență, realizarea de progrese în ceea ce privește digitalizarea serviciilor guvernamentale, ameliorarea transparenței bugetare, precum și consolidarea sistemelor antifraudă, de recuperare a activelor și judiciar. Au fost lansate piețe naționale ale energiei electrice și de echilibrare, iar gradul de adoptare a energiei din surse regenerabile a crescut.
În cadrul planului de creștere, Republica Moldova realizează reforme care au ca scop să facă țara mai atractivă pentru investițiile străine. Având în vedere acest obiectiv, în luna septembrie 2025 Comisia a lansat o cerere de exprimare a interesului adresată sectorului privat, cu scopul de a stimula investițiile în Republica Moldova; cererea este deschisă până în iunie 2026. Această inițiativă urmărește să creeze în Republica Moldova o serie de investiții private transformatoare care să fie eligibile pentru sprijin din partea Comisiei și a instituțiilor financiare partenere.
Tot mai mulți cetățeni greci traversează granița în Bulgaria pentru a profita de prețurile mai mici la carburanți, într-un fenomen care capătă amploare și atrage atenția autorităților, potrivit novinite.com.
Diferențele de preț pot ajunge până la 50 de cenți pe litru, ceea ce face ca deplasarea peste graniță să fie rentabilă chiar și pe distanțe mai lungi.
Potrivit relatărilor din teren, unii șoferi încearcă să transporte cantități suplimentare de combustibil în recipiente, practică interzisă de legislația greacă.
Autoritățile efectuează controale la revenirea în țară pentru a preveni astfel de abuzuri.
Nu doar benzinăFenomenul nu se limitează la benzină.
Mulți greci merg în Bulgaria pentru a cumpăra carne, mai ales în perioadele aglomerate precum sărbătorile de Paște, invocând atât prețurile mai mici, cât și calitatea produselor.
De asemenea, magazinele bulgare atrag clienți interesați de îmbrăcăminte, încălțăminte și electrocasnice, deși avantajul prețurilor la alimente s-a diminuat în ultima perioadă, pe măsură ce costurile din Bulgaria s-au apropiat de cele din Grecia.
Și bulgarii fug în Grecia pentru cumpărăturiInteresant este că tendința cumpărăturilor transfrontaliere nu mai este unidirecțională.
După ce guvernul grec a impus un plafon de profit pentru comercianții de produse alimentare, tot mai mulți bulgari aleg să facă cumpărături în Grecia, unde unele alimente au devenit mai accesibile.
Această dinamică reflectă o schimbare a comportamentului de consum în regiune și evidențiază impactul politicilor economice asupra fluxurilor transfrontaliere.
„Turismul de combustibil” devine un trend„Turismul de combustibil” și cumpărăturile peste graniță devin astfel o realitate tot mai prezentă în sud-estul Europei, alimentată de diferențele de preț și de adaptarea rapidă a consumatorilor la oportunitățile economice din țările vecine.
„La finalul acestui an, dacă și după discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, cu cel mai mare constructor pe care îl avem și aici mă refer la UMB, estimăm undeva în jur de 250-255 de kilometri de autostradă și drumuri expres la finalul acestui an, finalizate”, a spus marți, ministrul Transporturilor.
În ceea ce privește bugetul, ministrul a precizat că acesta nu este suficient pentru nevoile existente: „Este un buget modest, nu pot să spun că este un buget bun, pentru că aveam nevoie de mai mulți bani. Dacă inițial am plecat de la o sumă propusă de 36 de miliarde, am ajuns la 42.014, la care mai adăugăm încă un miliard anul acesta, estimăm un miliard de execuție din programul SAFE, banii pentru avansuri. Așteptăm cu interes rectificarea din vară, să putem completa cu sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem în derulare sau proiectele noi pe care urmează să le finanțăm”.
Privind A7, Șerban a precizat că tronsonul Bacău Pașcani va fi finalizat până la finalul lunii august. „Pe A7, după discuția pe care am avut-o cu constructorul, închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu se pierd bani, așa cum spune toată lumea. Acolo sunt bani din împrumut, nu sunt bani din grant”, spune Șerban.
