Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a respins duminică seara, într-un interviu pentru CBS, ideea potrivit căreia Statele Unite se confruntă cu o criză a stocurilor de muniție. Comentariul său vine în contradicție cu declarațiile făcute la începutul acestui an, potrivit cărora refacerea stocurilor ar putea dura „luni și ani”.
„Este o poveste fabricată pe care mass-media vrea să o răspândească, iar, în cele din urmă, stocurile noastre sunt excelente și devin din ce în ce mai solide”, a declarat Hegseth duminică seara în cadrul interviului pentru CBS.
„Producem mai mult ca niciodată”, a spus Hegseth. „Administrația Biden a acordat sute de miliarde Ucrainei, așa că președintele Trump a trebuit să refacă stocurile, și a făcut-o, iar noi am făcut-o, în timp real”, a completat acesta.
La câteva săptămâni după începerea armistițiului în războiul cu Iranul, Hegseth a depus mărturie în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului cu privire la cererea de buget de 1,5 trilioane de dolari a Pentagonului. În cadrul audierii de la sfârșitul lunii aprilie, Hegseth estimase că ar putea dura „luni și ani” pentru a reface stocurile.
Duminică, la CBS, el a revenit la aceste remarci. „Am speculat că unele tipuri de muniție necesită mai mult timp decât altele”, a explicat Hegseth.
De la începutul războiului SUA împotriva Iranului și până în prezent, Departamentul american al Apărării nu a dezvăluit câte muniții au fost utilizate în atacurile lansate.
Totuși, eșecul spectacolului cu drone, care a fost pus pe seama interferențelor radio, a evidențiat o provocare cu care se confruntă toate aeronavele autonome: ce se întâmplă când lucrurile merg prost?
Potrivit ScienceAlert, aceasta este o întrebare importantă, având în vedere că taxiurile aeriene autonome care transportă pasageri deasupra traficului și dronele autonome care livrează colete în orașe ar putea deveni o imagine obișnuită în următorul deceniu.
Aceste tehnologii vor suferi ocazional defecțiuni. Dar o aeronavă nu poate pur și simplu să tragă pe marginea drumului.
Așadar, siguranța depinde nu numai de prevenirea defecțiunilor, ci și de asigurarea faptului că aeronavele pot reacționa în siguranță atunci când acestea apar.
Proiectate să tolereze anumite defecțiuniAeronavele autonome moderne dispun de o serie de caracteristici menite să asigure că nicio defecțiune singulară nu duce la pierderea aeronavei. Însă chiar și tehnologiile extrem de fiabile și rezistente pot și vor suferi defecțiuni în moduri neașteptate.
O problemă minoră de software, un senzor defect sau o schimbare bruscă a condițiilor pot să nu fie grave în sine. Însă, împreună, ele pot crea provocări mai mari.
Orașele creează un risc suplimentar. Vânturile schimbătoare din jurul clădirilor, întreruperile semnalelor de navigație și numărul mare de aeronave care operează în aceeași zonă pot face mai dificilă gestionarea evenimentelor neașteptate.
Într-o aeronavă convențională, pilotul este responsabil de gestionarea situațiilor de urgență. În cazul aeronavelor autonome, această responsabilitate se mută de la pilot la aeronava însăși. Sistemele autonome trebuie să fie capabile să recunoască o problemă, să evalueze opțiunile disponibile și să decidă ce urmează să facă.
De exemplu, care este cel mai sigur loc de aterizare? Ar putea fi puse în pericol persoane, vehicule sau clădiri? Poate aeronava să ajungă în siguranță la locația aleasă?
Un sistem care trebuie să vadă, să decidă și să acționezePentru ca o aeronavă autonomă să răspundă în siguranță la o situație de urgență, aceasta trebuie să facă trei lucruri foarte repede.
În primul rând, trebuie să înțeleagă mediul înconjurător. Trebuie să identifice posibile locuri de aterizare, ținând cont de oameni, vehicule, clădiri și alte pericole. Aceste informații pot fi incomplete sau în continuă schimbare.
Apoi, trebuie să decidă care opțiune prezintă cel mai mic risc. Cel mai sigur loc de aterizare nu este întotdeauna cel mai apropiat și s-ar putea să nu existe o soluție perfectă. În schimb, sistemul trebuie să aleagă opțiunea care are cele mai mari șanse de a minimiza daunele.
În cele din urmă, trebuie să ghideze aeronava în siguranță către acea locație. Acest lucru poate fi deosebit de dificil dacă aeronava se confruntă deja cu o defecțiune sau operează în condiții meteorologice dificile.
Aceste sarcini nu pot fi tratate separat. Ele trebuie să funcționeze împreună ca un singur sistem de siguranță, luând decizii și reacționând în timp real pe măsură ce evenimentele se desfășoară.
Planificarea pentru situațiile în care lucrurile merg prostÎn prezent, industria și reglementările se concentrează în mare parte pe prevenirea defecțiunilor prin teste riguroase, certificare și sisteme de rezervă.
Se discută mult mai puțin despre ce se întâmplă după ce apare o defecțiune. Cât de repede poate o aeronavă să identifice un loc sigur pentru aterizare? Poate continua să funcționeze în siguranță dacă unele dintre sistemele sale nu mai funcționează așa cum ar trebui?
Cele mai rezistente sisteme nu sunt neapărat cele care nu întâmpină niciodată probleme. Sunt cele care pot recunoaște problemele emergente, se pot adapta la circumstanțele în schimbare și pot reduce riscul înainte ca o situație să devină critică.
O dronă de luptă cu explozibili a fost descoperită pe coasta Mării Negre, anunță Live Ukraine care citează publicația Yeni Şafak.
Aceasta a fost descoperită pe plaja Kapısuyu din provincia Bartın, scrie Yeni Şafak. După ce au fost alertate, autoritățile au evacuat plaja și au blocat accesul în zonă.
Conform forțelor de securitate, drona transporta muniție. Mai mulți geniști și militari au fost trimiși la fața locului. Ei au examinat dispozitivul și pregătesc o distrugere controlată.
Originea dronei nu a fost încă dezvăluită.
Daniil Mukhametov, în vârstă de 22 de ani, a ajuns în atenția presei internaționale după o evadare spectaculoasă dintr-un tren care traversa Lithuania. Acum, el se teme că ar putea fi trimis înapoi în această țară și, ulterior, în Rusia, potrivit Le Monde.
A fugit pentru a evita mobilizareaPotrivit relatărilor din presa franceză, tânărul a decis să părăsească ilegal Rusia în iunie 2025.
Numele său figura deja pe lista persoanelor cărora li se interzisese ieșirea din țară, după ce nu s-a prezentat la o convocare pentru serviciul militar.
Mukhametov susține că nu a dorit să fie implicat în războiul declanșat de Rusia în Ucraina și că a căutat o modalitate de a ajunge într-un stat al Uniunii Europene.
Absolvent al unei specializări tehnice în domeniul electromecanic, el lucrase anterior în sectorul feroviar, inclusiv pe ruta dintre Adler și Kaliningrad.
Evadare dintr-un tren care traversa LituaniaTânărul a identificat o oportunitate de a părăsi Rusia folosind trenul care leagă regiunea Kaliningrad de restul teritoriului rus.
O parte a traseului trece prin Lituania, pe o distanță de aproximativ 230 de kilometri.
Potrivit propriilor declarații, acesta a urcat în tren având asupra sa câteva sute de euro și o cheie specială care permite deschiderea ușilor vagoanelor.
În timpul călătoriei, el a reușit să coboare din tren pe teritoriul lituanian și să ajungă în Uniunea Europeană.
Blocat în FranțaDupă fuga din Rusia, Mukhametov a ajuns în Franța, unde a solicitat protecție internațională.
În prezent, el locuiește într-un centru destinat migranților din Strasbourg.
Problema sa este legată de regulile europene privind azilul. Autoritățile franceze analizează posibilitatea transferării dosarului către Lituania, statul prin care a intrat inițial pe teritoriul Uniunii Europene.
O astfel de decizie ar putea complica semnificativ situația tânărului.
Temeri privind o eventuală întoarcere în RusiaMukhametov se teme că o eventuală returnare în Lituania ar putea deschide calea unei expulzări ulterioare către Rusia.
Pentru dezertorii și persoanele care refuză recrutarea militară, întoarcerea în Rusia poate avea consecințe juridice severe.
Cazul său evidențiază dificultățile cu care se confruntă unii cetățeni ruși care încearcă să evite mobilizarea și caută refugiu în statele europene.
În timp ce povestea evadării sale a atras atenția publicului, viitorul său depinde acum de deciziile autorităților franceze și de procedurile europene privind acordarea azilului.
Premierul desemnat, Adrian Veștea, se va întâlni mâine/ marți, cu liderii PSD, pentru a-i convinge să-i acorde votul de învestitură al Parlamentului pentru a deveni șef al Executivului. Concluzia vine după ședința PSD de astăzi, în care Sorin Grindeanu, șeful PSD, s-a consultat cu liderii partidului în ceea ce privește susținerea sau nu a lui Adrian Veștea, desemnat duminică de Nicușor Dan, pentru poziția de premier al României.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut de la partidul său, în ședința Consiliului Politic Național, un „mandat larg de negociere” în ceea ce-l privește pe Adrian Veștea. Liderii PSD i-au dat lui Grindeanu acest mandat în unanimitate.
Pentru învestirea lui Adrian Veștea ca premier, alături de un nou cabinet, este nevoie de votul favorabil al majorității absolute a deputaților și senatorilor, ceea ce înseamnă minimum 233 de voturi pentru.
Parlamentul European își deschide luni sesiunea plenară de la Strasbourg cu o dezbatere dedicată independenței economice a Uniunii Europene, într-un context în care instituțiile europene încearcă să reducă dependențele externe și să consolideze competitivitatea industriei europene.
Tema vine pe fondul tensiunilor comerciale internaționale, al competiției tehnologice globale și al presiunilor asupra economiei europene. Pentru eurodeputați, întrebarea centrală va fi cum poate UE să își apere interesele economice fără să se izoleze de partenerii comerciali majori.
Acordul UE-SUA, primul mare dosar al săptămâniiUnul dintre cele mai importante puncte de pe agenda primei zile este dezbaterea privind acordul comercial UE-SUA. Eurodeputații vor discuta două texte legislative care transpun angajamentele asumate de Uniune în cadrul declarației comune cu Statele Unite.
Dosarul este raportat de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional, și vizează ajustarea taxelor vamale, deschiderea unor contingente tarifare pentru importuri provenite din SUA și neaplicarea unor taxe vamale pentru anumite bunuri.
Acordul este prezentat de instituțiile europene ca un pas spre stabilizarea relației comerciale transatlantice. În același timp, textul include clauze de protecție cerute de Parlament, inclusiv mecanisme de suspendare a preferințelor tarifare dacă SUA nu respectă anumite angajamente, precum și o clauză de expirare la finalul anului 2029.
Industria și agricultura europeană, în centrul preocupărilorMiza politică a acordului UE-SUA este legată de capacitatea Uniunii de a păstra o relație comercială predictibilă cu Washingtonul, fără a vulnerabiliza producătorii europeni.
Parlamentul a insistat asupra unor garanții pentru industrie, agricultură și IMM-uri, în special în cazul în care importurile americane ar crește semnificativ sau ar provoca prejudicii producătorilor europeni. Comisia Europeană ar urma să monitorizeze impactul economic al măsurilor și să informeze periodic Parlamentul și Consiliul.
Inteligența artificială revine în plenPrima zi a plenarei se va încheia cu dezbaterea privind Digital Omnibus on AI, pachetul de simplificare a aplicării legislației europene privind inteligența artificială.
Dosarul, raportat de Arba Kokalari și Michael McNamara, modifică unele termene și obligații din AI Act. Printre cele mai importante schimbări se numără amânarea aplicării regulilor pentru sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat, dar și introducerea unor interdicții privind folosirea AI pentru generarea de conținut sexual neconsensual sau de materiale de abuz sexual asupra copiilor.
Simplificare sau relaxare a regulilor?Pentru susținătorii pachetului, AI Omnibus oferă companiilor mai multă claritate și timp pentru conformare, fără să schimbe arhitectura de bază a AI Act. Pentru criticii dosarului, amânarea unor obligații ridică semne de întrebare privind nivelul de protecție oferit cetățenilor în fața sistemelor de inteligență artificială cu risc ridicat.
Dezbaterea de luni va arăta cât de larg este sprijinul politic pentru această ajustare a legislației și dacă Parlamentul va reuși să prezinte pachetul drept o simplificare tehnică, nu o slăbire a regulilor europene.
O săptămână cu voturi importanteDeși prima zi este consacrată în principal dezbaterilor, voturile decisive sunt programate în zilele următoare. Eurodeputații urmează să se pronunțe asupra acordului UE-SUA, asupra AI Omnibus, asupra noilor reguli privind poziția fermierilor în lanțul alimentar, asupra plantelor obținute prin noi tehnici genomice și asupra normelor de circularitate pentru sectorul auto.
Pe agenda plenarei se mai află reforma politicii de returnare a migranților fără drept de ședere, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-China, protecția copiilor față de riscurile social media și rapoartele privind extinderea Uniunii Europene.
Prima zi, un test pentru mesajul politic al UEDeschiderea plenarei de la Strasbourg va funcționa astfel ca un test al mesajului politic pe care Parlamentul European vrea să îl transmită: o Uniune care încearcă să devină mai autonomă economic, mai competitivă tehnologic și mai capabilă să își apere interesele comerciale într-un climat internațional tot mai instabil.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat luni anunțul privind semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran, dar a declarat că efectele conflictului nu trebuie să fie ignorate de oameni, scrie Ukrinform.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, acesta a făcut referire la costurile umane și economice ale războiului, spunând că mii de oameni și-au pierdut viața și că infrastructura civilă a fost grav afectată.
„Peste 7.400 de morți, majoritatea civili. Sute de case, școli și spitale au fost distruse. Creșteri generale ale prețurilor și pierderi de miliarde de euro, în special în Europa. Acestea sunt consecințele conflictului din Iran”, a scris Sánchez.
Premierul spaniol a mai susținut că dialogul și diplomația rămân singurele căi pentru rezolvarea conflictelor internaționale și implicit, a acestui război care durează de atâta timp.
Potrivit acestuia, experiența ultimelor luni arată cât de mari pot fi costurile unui conflict militar.
„Sperăm că acordul de pace anunțat astăzi va ajuta la pune capăt acestei absurdități, că toate părțile îl vor respecta [acordul] și că va marca începutul unei noi etape în Orientul Mijlociu”, a adăugat Sanchez.
Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru menit să pună capăt conflictului care a destabilizat Orientul Mijlociu și a perturbat piețele energetice mondiale mondiale.
Operațiunea Epic Fury, lansată de SUA și Israel împotriva Iranului, a început pe 28 februarie.
Oficialul, care a solicitat anonimatul, a precizat că Hezbollah respinge ceea ce a descris drept „libertatea de mișcare” a Israelului pe teritoriul libanez.
Acesta a susținut, de asemenea, că Iranul a amânat semnarea acordului cu Statele Unite pentru a monitoriza respectarea de către Israel a prevederilor armistițiului încheiat în Liban.
Hezbollah nu a comentat oficial până în prezent acordul dintre Washington și Teheran.
Declarațiile vin în contextul în care evoluțiile diplomatice dintre Iran și Statele Unite sunt urmărite îndeaproape în regiune, pe fondul tensiunilor persistente dintre Israel și grupările susținute de Teheran.
O pisică s-a speriat atât de tare de o vizită la medic încât a distrus clinica veterinară, potrivit Nexta.
După ce a fost scoasă din cușca în care a fost transportată, pisica s-a smuls din brațele stăpânilor și a fugit în clinică. Scenele au fost înregistrate de camerele video ale clădirii.
Pisica fuge pe rafturi și dărâmă cutiile cu medicamente. Apoi, urcă pe mobilier și reușește să dărâme o placă din tavanul fals.
Ulterior, a cutreierat clinica și a rănit mai mulți oamenii, inclusiv stăpânii, care au încercat să o prindă. În cele din urmă, pisica a căzut din tavanul fals și a fost capturată.
Nu se știe cine va acoperi pagubele provocate de pisica speriată.
Desemnarea rapidă, de către Președintele Nicușor Dan, a lui Adrian Vestea, candidat pentru funcția de premier, duminică dimineață la ora 9.00, a avut scopul și rolul de a lăsa în ofsaid tabăra Ilie Bolojan din PNL. Actualul premier demis nici nu se afla în România. Ilie Bolojan era la ora anunțului în vizită la Chișinău, iar anunțul surpriză făcut de Nicușor Dan nu i-a lăsat foarte mult timp să se replieze.
Ilie Bolojan a atacat la scurt timp printr-un anunț, pe pagina de Facebook desemnarea președintelui Dan, însă în paralel, o serie de lideri PNL au început să-și exprime opinii pro sau anti – Vestea.
De ce Adrian Veștea?Gruparea anti- Bolojan din PNL care îl susține pe Nicușor Dan și-l vrea plecat de la conducerea partidului pe Ilie Bolojan, ar fi anticipat mișcările actualului premier interimar.
Adrian Vestea a fost ales pentru desemnare în primul rând pentru că este prim-vicepreședinte. Un prim vicepreședinte al PNL este mai greu de exclus din partid iar o eventuală excludere necesită convocarea Consiliului Național și ulterior al Congresului, în câteva săptămâni. Excluderea unui prim- vicepreședinte nu poate fi realizată prin votul a jumătate plus unu din membrii BPN.
Astfel că „inamicii” lui Bolojan din PNL, care în ultimele 40 de zile nu au dorit să iasă în evidență, au preferat desemnarea lui Adrian Vestea drept premier – și pentru că în fosta calitate de ministru al Dezvoltării a colaborat bine atât cu PSD, cât și cu USR sau UDMR, dar și cu aleșii locali, Veștea fiind primar, președinte de Consiliu Județean și șef UNJR a întreținut relațiile cu aleșii locali – putând capacita mai mult din susținerea partidului în plan național.
Învestirea lui Veștea – înainte de Consiliul Național și Congresul PNL. Noul termen: joi, această săptămânăSurse din PNL arată că până când Ilie Bolojan va convoca Consiliul Național, eventualul Congres PNL, dar va avea și o decizie a Curții Constituționale pe desemnarea lui Vestea, gruparea anti- Bolojan din partid, împreună cu președintele Dan, doresc să-l învestească pe Adrian Veștea drept premier al României.
„Noul Guvern Veștea ar putea primi votul de învestitură chiar joi, în această săptămână”, arată lideri PNL.
Tabăra anti – Bolojan din PNL crede că se bazează pe suficienți membri BPN care să o susțină, chiar dacă vor participa sau nu la ședințele oficiale ale partidului, dar și pe cel puțin 24/25 de parlamentari din 73 care să-l voteze în Parlament pe Adrian Veștea.
„În momentul de fata sunt 24 de parlamentari care vor vota guvernul Veștea indiferent de consecințe. Chiar daca îi dau afară, tot vor vota. Își vor anunta decizia în sedinta de BPN. În BPN sunt de toti 56 de membri, cei 27 din BEX plus primari parlamentari și președinți de CJ. Însă, la sedință vor veni doar vreo 50, dintre care, pro Vestea, în jur de 19”, arată alte surse din PNL.
Bătălia finală, după învestirea lui Adrian VeșteaAșa cum a declarat, Adrian Vestea își dorește, alături de președintele Dan, un Guvern politic. Executivul politic ar însemna refacerea vechii coaliții de guvernare – alături de PSD, USR și UDMR, configurație sprijinită în Parlament și de minoritățile naționale și de parlamentarii neafiliați.
Odată instalat Adrian Veștea premier și scos Ilie Bolojan de la Guvern, gruparea anti- Bolojan din PNL intenționează să genereze și o masă critică la Congres pentru debarcarea lui Ilie Bolojan din fruntea partidului, arată sursele consultate.
Fără puterea de premier pe care o va avea altcineva din PNL, în perspectiva alegerilor viitoare, alocării resurselor și parteneriatului cu Nicușor Dan, Ilie Bolojan nu ar mai mai avea atâta putere concentrată în PNL pentru a atrage de partea sa tot partidul.
