Ministerul a transmis printr-un comunicat că a fost vizată aplicația Achiziții Beneficiari Privați, dedicată derulării procedurilor de achiziții de către beneficiarii privați ai proiectelor finanțate din Politica de Coeziune a fost ținta unui incident cibernetic.
Din acest motiv, aplicația nu poate fi accesată.
Reprezentanții MIPE precizează că aplicația nu este utilizată pentru implementarea proiectelor finanțate din PNRR.
Ministerul a sesizat instituțiile cu atribuții în domeniu, iar echipe de specialiști lucrează pentru analizarea incidentului și reoperaționalizarea acestei aplicații.
Atac cibernetic la ANCPIAtacul vine la doar două zile după un alt atac care a vizat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Instituția anunța că, începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice administrate de ANCPI au devenit indisponibile. Printre acestea se numără aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, dar și adresele oficiale de e-mail.
Campionul en titre Carlos Alcaraz figurează pe lista participanților anunțată de organizatorii turneului de la Cincinnati de luna viitoare.
Accidentat la mână în aprilie, spaniolul de 23 de ani, de șapte ori campion de Grand Slam, nu a putut să-și apere titlul de la Roland Garros și a ratat, de asemenea, turneul de la Wimbledon, în timp ce își continua recuperarea, scrie Reuters.
Ajuns în această săptămână pe locul trei mondial, în cădere cu o poziție, Alcaraz poate să-și apere titlul la Cincinnati în august, marcând astfel revenirea sa pentru prima dată de la retragerea de la Openul de la Barcelona din aprilie.
Carlos Alcaraz deține titlul la CincinnatiAlcaraz a câștigat titlul de la Cincinnati anul trecut după ce Jannik Sinner s-a retras din finală.
Numărul unu mondial, Jannik Sinner, va concura și el la Cincinnati.
Italianul a câștigat toate cele cinci turnee ATP Masters 1000 disputate anul acesta și și-a apărat cu succes titlul de la Wimbledon în această lună.
Cincinnati Open se va desfășura în perioada 13-23 august.
Ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, a participat joi la vernisajul expoziției „SUA-România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, eveniment desfășurat în prezența președintelui României, Nicușor Dan, și a reprezentanților instituțiilor partenere.
Acesta a susținut un discurs despre legăturile istorice dintre cele două state, România și SUA, despre valorile comune care stau la baza parteneriatului româno-american și despre cât contează cunoașterea trecutului unei țări.
El a declarat că „este o adevărată onoare să stau astăzi în fața dumneavoastră ca reprezentant personal al președintelui Trump în această țară remarcabilă”.
„Este o onoare să fiu alături de dumneavoastră în această seară și vă mulțumesc tuturor pentru că ne-ați primit în acest loc istoric. Și, domnule președinte, este o adevărată onoare să vă avem alături de noi pentru vernisajul acestei expoziții. Mulțumesc, de asemenea, partenerilor noștri români care fac posibilă această expoziție”, a declarat ambasadorul.
Acesta a povestit și cum pasiunea sa pentru istorie a început încă din perioada facultății, după ce a renunțat la studiul economiei și a ales să urmeze cursurile de istorie europeană.
Nirenberg a declarat că nu și-a „imaginat vreodată” că va ajunge să reprezinte Statele Unite în România, un „loc unde istoria pe care am studiat-o prinde viață”.
„Am început facultatea cu intenția de a studia economia. Asta până când am luat nota din primul semestru la Econ 101. L-am sunat pe tatăl meu și l-am întrebat ce părere are. Mi-a spus: poate ar trebui să iei în considerare o altă cale. A existat vreun curs care ți-a plăcut cu adevărat? I-am răspuns că era cursul meu de istorie europeană a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Mi-a spus: cred că ai răspunsul. Și am devenit student la istorie”, a povestit ambasadorul.
Ambasadorul american a declarat că, înainte de a veni la București, a citit cât mai mult despre trecutul României, aflând ulterior „cum istoria țării a contribuit la modelarea României”.
„De-a lungul anilor, am învățat ceva important, și anume că nu poți înțelege cu adevărat o țară și oamenii ei fără să le cunoști istoria. Așa că, înainte de a veni aici, am făcut un efort citind cât de mult am putut despre trecutul României și pot vedea cum istoria acestei țări a contribuit la modelarea României pe care o cunoaștem astăzi”, a spus acesta.
Nirenberg a făcut câteva precizări și despre legătura personală pe care o are cu această parte a Europei, amintind că bunicii săi au emigrat din regiune în Statele Unite în urmă cu peste un secol.
„Pot vedea cum istoria acestei părți a lumii i-a influențat și ceea ce ne-au învățat pe noi în timp ce eu și frații mei creșteam. Pot vedea cum le-a format valorile, credința, familia, mândria față de propria moștenire și o etică a muncii puternică. Acestea sunt aceleași valori înrădăcinate în civilizația occidentală care definesc România de astăzi și sunt, de asemenea, valorile care stau la baza acestui parteneriat. Acest parteneriat dintre națiunile noastre, domnule președinte, așa cum ați menționat, nu a fost niciodată mai puternic și nu a fost niciodată mai important”, a afirmat ambasadorul.
Darryl Nirenberg a precizat că anul acesta Statele Unite marchează 250 de ani de la Declarația de Independență și 146 de ani de relații diplomatice cu România.
„Acum 250 de ani, luna aceasta, a fost semnată Declarația noastră de Independență. Aceasta se baza pe ceea ce era atunci o idee radicală, conform căreia libertatea nu vine de la regi sau de la guverne, ci ne este înzestrată tuturor dintr-o sursă superioară. Această idee i-a inspirat pe americani de atunci și a inspirat popoare din întreaga lume. Fondatorii noștri nu și-ar fi putut imagina niciodată că cuvintele lor vor modela destinul unei națiuni precum România, totuși au făcut-o”, a declarat el.
Acesta a spus că, în acest timp cât a stat în țară, a avut numeroase discuții cu români care au trăit în perioada comunistă și în timpul Revoluției, care au împărtășit „povești despre greutăți, dar și despre un mare curaj”.
Referitor la expoziție, Nirenberg a explicat că aceasta urmărește evoluția relațiilor diplomatice, culturale și militare dintre Statele Unite și România.
„Pune întrebări și oferă perspective care ar putea pune sub semnul întrebării ceea ce credem că știm despre trecutul nostru comun, cum ar fi când a călătorit prima navă comercială americană pe Dunăre până în România? Ce operă de artă românească a ajuns în fața judecătorilor federali din Statele Unite și de ce? Nu știu răspunsul. Aștept cu nerăbdare să aflu. Și cine a fost prima regină a României care a vizitat Casa Albă? Cred că mulți dintre noi putem ghici răspunsul. Dar, indiferent de asta, răspunsurile vă așteaptă înăuntru”, a spus Nirenberg.
El a evocat și câteva personalități care au contribuit la apropierea dintre SUA și România, printre care generalul George Pomuț, supraviețuitorul Holocaustului Elie Wiesel și gimnasta Nadia Comăneci.
Despre Nadia Comăneci, Darryl Nirenberg a spus că întâlnirea avută recent cu aceasta a fost unul dintre „marile privilegii ale mandatului de ambasador”.
„Dar, pe măsură ce onorăm această istorie, ar trebui să ne amintim că există și o poveste care încă se scrie. Este scrisă chiar acum de oameni de aici, din România. Cu valorile noastre comune și potențialul incredibil al României, am sentimentul că expoziția care se deschide peste o sută de ani va spune o poveste și mai măreață, o poveste despre realizări, prietenie și un parteneriat între cele două națiuni ale noastre”, a declarat Darryl Nirenberg.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a anunțat că intenționează să modifice reglementările actuale, înlocuind sistemul care permite șederea pe durata programului de studii sau a activității profesionale cu unul bazat pe perioade fixe de valabilitate.
Propunerea a fost publicată joi în Registrul Federal și urmează să fie analizată de Congresul american înainte ca noile prevederi să poată intra oficial în vigoare, scrie Reuters.
Introducerea unei perioade fixe de ședereÎn prezent, deținătorii vizelor de tip F, destinate studenților internaționali, precum și beneficiarii vizelor J pentru programele de schimb cultural și ai vizelor I pentru reprezentanții mass-media străine pot rămâne în Statele Unite pe întreaga durată a programului educațional sau a activității profesionale desfășurate în țară.
Noua regulă propusă de Departamentul pentru Securitate Internă prevede însă înlocuirea acestui sistem cu unul în care durata șederii va fi stabilită în mod expres, prin acordarea unei perioade fixe de valabilitate a vizei.
Autoritățile americane consideră că această modificare va crea un cadru administrativ mai clar și mai predictibil pentru gestionarea șederii cetățenilor străini aflați în SUA în scop educațional, profesional sau jurnalistic.
Decizia nu este încă definitivăDeși Departamentul pentru Securitate Internă a finalizat textul noii reglementări, aceasta nu va intra imediat în vigoare. Potrivit procedurilor legislative americane, măsura trebuie să treacă prin procesul de analiză și revizuire al Congresului Statelor Unite.
Abia după încheierea acestei etape va fi stabilită data oficială la care noile reguli vor deveni aplicabile.
Până atunci, actualul sistem rămâne în vigoare, iar studenții internaționali, participanții la programele de schimb și jurnaliștii acreditați vor continua să beneficieze de regimul actual al vizelor.
Revizuire a politicilor de imigrațiePropunerea Departamentului pentru Securitate Internă face parte dintr-un proces mai amplu de reevaluare a politicilor privind imigrația și controlul frontierelor în Statele Unite.
Introducerea unor perioade fixe de ședere pentru anumite categorii de vize ar putea avea un impact asupra universităților americane, organizațiilor care derulează programe de schimb cultural și instituțiilor media internaționale care trimit corespondenți în SUA.
Deocamdată, autoritățile americane nu au precizat care vor fi perioadele exacte de valabilitate pentru fiecare categorie de viză și nici modul în care acestea vor putea fi prelungite, dacă va fi cazul.
Rămâne de văzut dacă forma finală a reglementării va suferi modificări în urma procesului de revizuire parlamentară, însă inițiativa marchează o schimbare semnificativă în modul în care Statele Unite intenționează să gestioneze șederea temporară a studenților, jurnaliștilor și participanților la programe de schimb internațional.
În discursul susținut la inaugurarea expoziției dedicate celor 250 de ani de istorie a Statelor Unite și aproape 150 de ani de relații diplomatice româno-americane, șeful statului le-a mulțumit instituțiilor care au contribuit la organizarea evenimentului, printre care Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și Arhivele Naționale ale României.
„Înțeleg că avem exponate foarte valoroase față de toată această istorie comună. De exemplu, scrisoarea din 20 noiembrie 1880, prin care președintele american confirma principelui Carol recunoașterea independenței României”, a punctat președintele Nicușor Dan.
Referindu-se la evoluția relațiilor bilaterale, Nicușor Dan a declarat că România și Statele Unite împărtășesc o istorie comună și a făcut precizări despre relațiile București Washington în era contemporană.
„România și Statele Unite, cum s-a spus, au o istorie comună. Nu liniară, dar aproape liniară dacă ne uităm la acțiuni și sigur, convergentă în ceea ce privește valorile. Și în trecut și mai ales acum. În epoca contemporană avem un parteneriat strategic, vă aduc aminte, iulie 1997, odată cu vizita președintelui Clinton la București. În momentul de față, parteneriatul nostru este mai solid ca niciodată. Atât bilateral, cât și în participarea noastră în formate multilaterale. Ultimul exemplu, la summitul NATO de la Ankara, în care am reafirmat acele valori și principii în care credem. O ordine internațională bazată pe reguli”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a apreciat că perspectivele cooperării româno-americane sunt promițătoare.
„Un parteneriat cu perspective extrem de interesante în anii care urmează. Evident, pe zona de securitate care este principală a preocupării globale, dar și pe zona de schimburi economice există un uriaș potențial la care multă lume de aici lucrează pentru a deveni o realitate”, mai spune președintele.
Accidentul feroviar s-a produs joi. Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța anunță că „la ora 14:25, mecanicul unui convoi de manevră, format din vagoane încărcate cu sulf, a semnalat deraierea a patru vagoane pe bucla de legătură dintre Grupa Tranzit și Grupa A a stației CF Palas.”
Patru vagoane au ieșit de pe șină, iar unul dintre ele s-a răsturnat. După trecerea pe podul feroviar, la capătul stației, al șaselea vagon a deraiat și a antrenat alte trei vagoane.
Accident feroviar grav: intervenție și anchetăMai multe echipe intervin la fața locului și, în paralel, a fost demarată o anchetă.
„Personalul de specialitate al Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanța s-a deplasat la fața locului pentru verificarea situației, stabilirea condițiilor în care s-a produs deraierea și identificarea măsurilor necesare pentru eliberarea zonei. La ora transmiterii comunicatului, sunt în curs verificări privind starea infrastructurii feroviare, situația vagoanelor și efectele incidentului asupra circulației și operațiunilor de manevră din stația CF Palas. Informațiile privind operatorul feroviar, eventualele consecințe asupra încărcăturii și termenul estimat pentru repunerea vagoanelor pe șină vor fi comunicate după finalizarea evaluărilor de la fața locului”, a precizat Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța.
Vagoanele implicate în accident nu sunt destinate transportului de pasageri și nu există persoane rănite.
Potrivit ANAR, debitul Dunării a ajuns joi la 1750 mc/s, cel mai mic din ultimii 30 de ani.
Prognozele pe termen scurt nu sunt încurajatoare. În următoarele 4,5 zile se va menține o tendință de scădere, debitul Dunării ajungând până la nivelul de 1700 mc/s, conform datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Specialiștii arată că cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985 când aceasta avea la intrarea în țară 1400 mc/s.
Măsuri luate de autoritățiANAR anunță că pe sectorul Călărași-Cernavodă au fost impuse restricții, adică furnizarea apei va fi asigurată cu debite reduse pentru irigații.
De asemenea, Apele Române și Hidroelectrica fac evacuări de debite controlate pe acumulările de pe Olt și Argeș în vederea menținerii unor nivele minime pentru asigurarea resursei de apă necesară producerii de energie nucleară la CNE Cernavodă.
Totodată, specialiștii anunță că, odată cu temperaturile ridicate și scăderea nivelelor pe Dunăre, fenomenele de înflorire algală se pot amplifica.
Tendință de creștere începând de luniDatorită precipitațiilor prognozate, începând de luni, 20 iulie, debitul Dunării la intrarea în țară va avea o tendință de creștere și va ajunge la 1900 mc/s. ANAR transmite că monitorizează prin Administrațiile Bazinale, alături de INHGA și că, împreună cu Hidroelectrica se iau măsuri în vederea menținerii unor debite minime pe Dunăre pentru asigurarea producției de energie nucleară.
