Ministrul Sănătății susține cp în ultimele șase luni a fost accelerat procesul de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite și a fost redus numărul terapiilor care așteptau de ani de zile să intre la finanțare publică.
Conform acestuia, în septembrie 2025, pe listă au fost introduse 41 de molecule noi, iar la începutul acestui an vor fi introduse alte 33 de medicamente.
Medicamente pentru mai multe tipuri de cancerConcret, în oncologie va fi introdus, pentru prima dată în sistemul public, un medicament radiofarmaceutic pentru tratamentul cancerului de prostată, alături de alte terapii moderne pentru: melanom, cancer pulmonar fără celule mici, cancer mamar, cancer de prostată, mielom multiplu, limfoame, carcinom hepatocelular, colangiocarcinom, tumori cu mutații genetice, tumori GIST și alte forme de cancer pentru care medicina oferă astăzi soluții țintite.
În același timp, se va asigura acces la tratament pentru boli grave și rare: arterită cu celule gigante, hemoglobinurie paroxistică nocturnă, amiloidoză ereditară cu transtiretină, boala Fabry, miastenia gravis, epilepsii severe, boli autoimune și inflamatorii cronice.
Tratamente moderne„De ce este important acest ritm accelerat? Pentru că alternativa era inacceptabilă: pacienți care așteptau tratamente moderne în timp ce medicina avansa, iar listele rămâneau blocate în proceduri”, susține Alexandru Rogobete.
El spune că va schimbarea va oferi tratamente moderne disponibile în România, costuri mai mici pentru oameni și acces real, nu doar pe hârtie.
Pachetul de măsuri este pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății.
Alexandru Rogobete mai spune că aceste resurse nu ar fi fost posibile fără eficiență: „Fără reducerea risipei, fără combaterea concediilor medicale false și fără contribuția milioanelor de români care susțin sistemul de sănătate. Acum este datoria noastră să transformăm aceste resurse în tratamente concrete pentru oameni”.
Ministerul Energiei lucrează în prezent la un proiect de act normativ prin care să se introducă un mecanism de ajutor pe baza de tichete lunare pentru persoanele vulnerabile, pe modelul celui aplicat la energie din 1 iulie, document care va echivala cu încheierea oficială a actualei scheme de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, valabilă până la 31 martie, potrivit surselor Mediafax apropiate deciziei.
Subiectul a fost discutat pe toate părțile, joi, de conducerea Ministerului cu reprezentații industriei, iar proiectule este în lucru împreună și cu specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale, care vor actualiza platforma de înscriere și validare a cererilor de ajutor la energie electrică, pentru a o adapta și pentru gaze.
Astfel, oficialii iau în calcul un tichet în valoare de 100 de lei lunar, care să fie acordat timp de șase luni în sezonul rece, din octombrie și până în martie, inclusiv.
Mai mult, decidenții vor să crească actualul plafon de venit pentru declararea eligibilității beneficiarilor de la aproximativ 1.900 de lei la în jur de 2.500 de lei lunar.
În acest fel, numărul beneficiarilor reali ar putea să crească, pentru că, de exemplu în cazul mecanismului la energie, s-a estimat un număr de beneficiari de 2 milioane de gospodării, respectiv aproximativ 4 milioane de persoane, dar doar în jur de 800.000 de români dintre cei sub 1 milion înscriși au fost validați și doar jumătate, aproximativ 400.000 au plătit efectiv factura folosind și tichetul primit, arată sursele exclusive Mediafax.
De precizat că amânarea unei decizii privind viitorul schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, poate afecta prețul real din piață și pentru viitoarele abonamente, au avertizat recent reprezentanții furnizorilor, la solicitarea Mediafax, după declarațiile ministrului Energiei privind o eventuală ieșire graduală din schemă.
Cum va funcționa mecanismulÎn esență, din 1 aprilie, prin noile mecanisme în curs de adoptare, se va folosi aceeași platformă pentru validarea ambelor tichete la energie și gaze, dar cu includerea în factură, prin cod de bare sau QR, nu tichet electronic și fără implicarea factorilor poștali.
Astfel, românii vulnerabili ar putea primi, pe an, tichete la energie de 600 de lei (50 de lei x12) și tot atât și la gaze (100 de lei x 6), ceea înseamnă 1.200 de lei pe an, dacă se menține statutul în fiecare dintre cele 12 luni.
Pentru a capta bunăvoința furnizorilor pentru implementarea acestui mecanism direct în factură, în contextul în care statul are de decontat în contul plafonării, restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei, oficialii promit, pe de o parte, o decontare rapidă, la 30 de zile, a ajutorului din factură, dar și includerea în bugetul din acest an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.
Statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,5 miliarde de lei, conform informațiilor exclusive ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze.
Din cele 6 miliarde de lei discutați, deci cam 75% din total, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Din această sumă, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Propunerile de alocări bugetare sunt discutate în prezent la nivel instituțional și urmează decizia și în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.
Misiunea s-a desfășurat vineri. ISU Cluj anunță că pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit pentru a salva un bărbat aflat într-un lac format în apropierea străzii Ion Agârbiceanu din municipiul Turda.
„La fața locului s-au deplasat de urgență forțele noastre, cu o autospecială cu modul de descarcerare, barca de salvare, respectiv o ambulanță SMURD. Victima era în pericol de înec, iar pompierii au găsit-o în apă, la o distanță de aproximativ 20 de metri față de mal. Din cauza terenului greu accesibil și a malului abrupt, barca nu a putut fi lansată la apă”, au relatat reprezentanții ISU.
Pompierii au fost nevoiți să spargă gheața și la final, unul dintre ei, s-a aruncat în apă.
„Astfel, pompierii au înaintat prin gheață, spărgând-o, într-o misiune contra-cronometru. În cele din urmă, unul dintre pompieri a înotat până la victimă și a reușit să o salveze. Ulterior, bărbatul a fost urcat la mal de către pompieri, care au utilizat scara, întrucât diferența de nivel era de aproximativ 7 metri”, au relatat salvatorii.
Victima, conștientă și cooperantă, a fost preluată de echipajul SMURD pentru a fi transportată la spital.
Privind anunțul președintelui Trump, Peskov a declarat vineri: „Președintele Trump i-a adresat personal președintelui Putin o cerere de a se abține timp de o săptămână, până la 1 februarie, de la lansarea de atacuri asupra Kievului, cu scopul de a crea condiții favorabile pentru negocieri”, citat de Le Figaro.
Despre declarațiile preșdeintelui Trump, liderul ucrainene, Volodmir Zelenski a afirmat vineri: „Acesta nu este un acord. Este o oportunitate. Dacă Rusia nu atacă sectorul nostru energetic noi nu vom ataca sectorul lor energetic”, citat de Kyiv Post.
Oficialul rus nu a precizat data exactă la care cererea a fost transmisă, însă a confirmat că partea rusă a acceptat cererea lui Trump, susținând: „Da, desigur, a existat o declarație personală din partea președintelui Trump”.
Joi, președintele american Trump a anunțat că a discutat cu Vladimir Putin și că i-a solicitat să oprească atacurile asupra capitalei ucrainene „pentru o săptămână”, invocând condițiile meteo. „Personal, l-am rugat pe președintele Putin să nu atace Kievul și diferite orașe timp de o săptămână, iar el a fost de acord”, declara afirma Trump.
Ultimele bombardamente rusești asupra Kievului au avut loc în noaptea dintre 23 și 24 ianuarie. În paralel, vineri și sâmbătă au avut loc negocierile de pace de la Abu Dhabi.
Potrivit DNA, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Piștea Ciprian-Octavian, la data faptei administrator public al municipiului Bacău și Anghel Constantin-Adrian, la data faptelor director al Agenției de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei municipiului Bacău, pentru abuz în serviciu și participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.
De asemenea, a fost trimis în judecată Fediuc Ionel, la data faptelor consilier superior în cadrul Primăriei Bacău, pentru complicitate la abuz în serviciu și participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.
Au mai fost trimiși în judecată mai mulți reprezentanți ai unor firme, două societăți comerciale și un șef de șantier.
Dosarul vizează modul de aprobare a plăților aferente lucrărilor în cadrul proiectului „Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta în municipiul Bacău”, proiect finanțat din Fondul European de Reconstrucție și Dezvoltare.
Concret, în perioada 2023-2024, în contextul executării lucrărilor de refacere a trotuarelor
afectate de canalizații electrice și fibră optică din proiectul menționat, inculpatul Piștea Ciprian-
Octavian, precum și ceilalți doi funcționari din primărie, deși cunoșteau că materialele prevăzute în proiectele tehnice făcute de societatea contractoare nu vor fi folosite, ar fi avizat la plată, respectiv ar fi dispus plățile către executant. Ar fi produs astfel un prejudiciu de 1.419.028 lei în dauna
municipiului Bacău.
În realitate, arată procurorii, refacerea trotuarelor ar fi fost realizată cu materialele (pavaj/pavele) existente deja la fața locului sau puse la dispoziție de Primăria Bacău.
De asemenea, în 17 noiembrie 2023 și 15 februarie 2024, inculpatul Piștea Ciprian-Octavian și ceilalți doi funcționari, ar fi înlesnit și l-ar fi ajutat pe primarul municipiului Bacău să depună, fără vinovăție, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, două cereri de rambursare aferente proiectului anterior menționat, pentru care cunoșteau că vor fi prezentate documente justificative false, în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene.
Facturile ar fi fost emise una dintre firme și întocmite de administratorul societății, prin atestare de împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la sumele ce trebuiau achitate de către beneficiar.
Situațiile de lucrări emise ar fi fost certificate de reprezentanții celeilalte firme, desemnată
drept supervizor, documentele justificative conținând mențiuni necorespunzătoare realității
referitoare la materialele folosite și la sumele ce trebuiau achitate de către beneficiar.
De asemenea, procurorii arată că șeful de șantier ar fi făcut declarații neconforme cu realitatea referitoare la aspecte esențiale ale cauzei.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.076.134,50 lei, iar Primăria Bacău a precizat că își exercită dreptul de a participa în procesul
penal în calitate de persoană vătămată și că se constituie parte civilă cu suma de 1.419.028 lei.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis, spre judecare, la Tribunalul Bacău.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat vineri, într-un interviu acordat G4Media, că nu va susține „o formulă de guverne minoritare”, în contextul tensiunilor din coaliție și al amenințărilor repetate din partea PSD privind o posibilă retragere de la guvernare. Premierul a subliniat că nu poate proiecta încredere în viitor și predictibilitate în măsuri de ajustare care să crească încrederea partenerilor externi fără stabilitate politică.
„Din punctul meu de vedere, în contextul în care ne găsim, chiar cu această aritmetică parlamentară complicată și cu discuțiile care apar mai ales în spațiu public și mult mai puțin în interiorul coaliției, este de preferat să asigurăm o stabilitate politică. Nu poți proiecta încredere în viitor. Nu poți proiecta predictibilitate în măsuri financiare, în măsuri de ajustare care să îți crească încrederea partenerilor, investitori, creditori, companii care vor să investească în România, dacă nu ai o stabilitate politică și dacă cei care urmăresc ceea ce se întâmplă în România nu văd acest lucru. Nu poți proiecta în politică externă încredere mare, dacă în politică internă, în permanență, pare că guvernul nu mai are decât câteva luni de zile și unii se retrag sau nu se retrag”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul interviului exclusiv pentru G4Media.
Bolojan: Partea de stabilitate politică are o componentă importantă, inclusiv în scăderea dobânzilorȘeful Executivului a mai punctat faptul că instabilitatea guvernamentală duce la costuri suplimentare pentru stat, inclusiv prin creșterea dobânzilor la care România se împrumută.
„Eu voi susține întotdeauna o atitudine responsabilă, pentru că discutând cu partenerii noștri, cu creditorii noștri, îmi dau seama că partea de stabilitate politică are o componentă importantă, inclusiv în scăderea dobânzilor pe care le plătește România. Dacă nu proiectăm această stabilitate, nu facem decât să plătim dobânzi inutile în plus, pentru că investitorii sunt îngrijorați”, a explicat Bolojan.
Întrebat dacă va accepta să conducă un guvern minoritar în cazul în care PSD se va retrage, în cele din urmă, de la guvernare, premierul a subliniat că un astfel de scenariu nu este de dorit. Bolojan a mai precizat faptul că acest lucru s-ar putea întâmpla dacă se va ajunge „într-o situație în care lumea politică nu se mai comportă responsabil”.
„Eu nu voi susține o formulă de guverne minoritare. (…) În anii următori, într-o situație în care lumea politică nu se mai comportă responsabil, indiferent cine va fi premier, la un moment dat se poate ajunge la o guvernare minoritară. Dar asta nu este de dorit și nu cred că este bine pentru România, cât timp partidele înțeleg că responsabilitatea față de țara noastră este prima noastră obligație astăzi”, a conchis premierul.
