Diagnosticul de etapă este de formațiune înlocuitoare de spațiu la nivel pulmonar, avansată loco-regional, arată miercuri dimineață medicii de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde Ion Iliescu este internat încă de marți.
„În urma investigațiilor efectuate până la acest moment, diagnosticul de etapă este de formațiune înlocuitoare de spațiu la nivel pulmonar, avansată loco-regional. Se continuă investigațiile pentru stabilirea diagnosticului final”, au transmis medicii.
Conform acestora, sub tratamentul administrat, starea clinică de sănătate este ușor ameliorată față de ziua precedentă.
Fostul președinte este conștient, stabil hemodinamic, cu necesar minim de oxigen.
Iliescu a ajuns la spital în urma unor probleme de respirație apărute pe fondul unei infecții respiratorii.
Articolul Medicii au stabilit un prim diagnostic pentru fostul președinte Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii au anunțat că bomba nu era funcțională, informează Reuters.
Potrivit polițiștilor, atacatorul austriac în vârstă de 21 de ani, fost elev al școlii, care nu își terminase studiile, s-a sinucis într-o baie a instituției în urma atacului.
Tânărul opera singur și a intrat în școală cu două arme, înainte de a deschide focul. El a declarat în trecut că ar fi fost victima bullying-ului.
Doi români se află printre răniții în atacul armat de la școala din orașul austriac Graz, confirmă MAE.
Articolul O bombă artizanală a fost găsită la domiciliul suspectului atacului din Graz apare prima dată în Mediafax.
„Pot confirma că următoarea rundă de negocieri între delegații va avea loc foarte curând la Moscova”, a declarat ambasadorul rus în Statele Unite, Alexander Darchiev.
Întâlnirea ar urma unei serii de discuții anterioare între SUA și Rusia, care s-au axat pe eforturile de pace din Ucraina și pe reluarea relațiilor bilaterale.
Primele discuții de la începutul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei au avut loc pe 18 februarie la Riad, unde părțile au discutat despre relațiile bilaterale, o posibilă întâlnire prezidențială și încheierea războiului.
Statul Major General: Rusia a pierdut 999.200 de soldați în Ucraina, începând cu 24 februarie 2022Rusia a pierdut 999.200 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat la 11 iunie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Numărul include 1.120 de victime pe care forțele ruse le-au suferit chiar în ultima zi.
Avion rusesc suspectat că a încălcat spațiul aerian finlandez, potrivit Ministerului ApărăriiPresupusa încălcare a avut loc în apropierea orașului Porvoo, situat la aproximativ 50 km est de Helsinki, potrivit Ministerului finlandez al Apărării.
Un atac masiv cu drone rusești a ucis 2 persoane și a rănit cel puțin 54 în HarkovRusia a atacat case și clădiri de apartamente din Harkov cu drone, în noaptea de 11 iunie, omorând cel puțin două persoane și rănind alte 54, inclusiv opt copii, a raportat primarul Ihor Terekhov.
Atacul a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje din districtul Slobidskyi al orașului, lăsând 15 apartamente în flăcări, a declarat Terekhov. Mai multe case din cartierul Osnovyanskyi au fost, de asemenea, lovite.
Premierul slovac amenință cu veto-ul asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza preocupărilor legate de energiePremierul slovac Robert Fico a declarat că va bloca sancțiuni suplimentare dacă UE nu găsește „o soluție reală la situația de criză cu care s-ar confrunta Slovacia în urma întreruperii complete a furnizării de gaze, petrol și combustibil nuclear din Rusia”.
SUA va reduce ajutorul militar pentru Ucraina, anunță secretarul ApărăriiSecretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat în cadrul unei audieri în Congres, pe 10 iunie, că Statele Unite vor reduce fondurile alocate pentru asistența militară destinată Ucrainei în viitorul buget al apărării.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1204. Atac masiv cu drone rusești în Harkov, printre victime sunt și copii / Avion rusesc suspectat că a încălcat spațiul aerian finlandez apare prima dată în Mediafax.
„Restabilirea relațiilor ruso-americane este încă departe”, a declarat ambasadorul Alexander Darchiev pentru agenția de presă TASS, adăugând că apropierea de Moscova a fost încetinită de așa-zisul „deep state” american și de „șoimii antirusești” din Congres.
„Pot confirma că următoarele negocieri ale delegațiilor vor avea loc în viitorul foarte apropiat la Moscova”, a declarat Darchiev.
Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare confruntare între Moscova și Occident de la adâncimea Războiului Rece. Diplomați de rang înalt de la Moscova și Washington au declarat în 2024 că nu își pot aminti ca relațiile să fi fost vreodată mai rele.
Administrația Trump prezintă conflictul din Ucraina drept un „război prin procură” între Statele Unite și Rusia, iar președintele american a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul escaladării acestuia într-un război mondial.
Articolul Negocierile între Rusia și SUA își vor muta locația. Acestea vor avea loc la Moscova, declară oficialii ruși apare prima dată în Mediafax.
Un studiu publicat recent în European Journal of Nutrition arată că un consum mai ridicat de lactate lichide este asociat cu un risc redus de fracturi osteoporotice și generale în rândul femeilor în vârstă, în timp ce brânza este corelată cu un risc mai mic de fracturi de șold. Cercetarea s-a desfășurat pe o durată de 25 de ani și a inclus un eșantion mare de femei finlandeze.
Fracturile osteoporotice, o problemă globală în creștereFracturile reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, în special în rândul adulților vârstnici, fiind asociate cu durere, dizabilitate și risc crescut de deces prematur. În ultimii 30 de ani, incidența fracturilor a crescut cu peste 33% la nivel mondial, în principal din cauza îmbătrânirii populației. În Finlanda, se estimează că fracturile osteoporotice vor crește cu 33% între 2019 și 2034.
Aceste leziuni afectează cel mai frecvent încheietura mâinii, șoldul și coloana vertebrală și sunt printre cele mai întâlnite complicații ale osteoporozei, cu aproximativ nouă milioane de cazuri anual la nivel global.
Studiul: un demers de lungă duratăStudiul a inclus 14.220 de femei finlandeze născute între 1932 și 1941, monitorizate începând cu anul 1989. Participantele au raportat consumul zilnic de lactate lichide (lapte, iaurt, lapte bătut – în decilitri) și de brânză (în felii pe zi). Fracturile raportate au fost validate prin fișe medicale. Au fost excluse fracturile patologice și cele produse prin traumatisme de mare energie, cum ar fi accidentele rutiere sau căderile de la înălțimi mai mari de un metru.
Modelele statistice au luat în calcul și alți factori care pot influența riscul de fracturi: activitatea fizică, suplimentarea cu vitamina D și calciu, consumul de alcool, utilizarea medicamentelor care afectează oasele (precum Fosamax sau Evista) și indicele de masă corporală (IMC).
Rezultate cheiePe parcursul studiului, 4.358 de femei au raportat cel puțin o fractură, dintre care 2.326 au fost fracturi osteoporotice, iar 427 fracturi de șold.
Consumul de lactate lichide a fost asociat cu o scădere semnificativă a riscului de fracturi:
risc total de fracturi: -23% pentru consum moderat, -26% pentru consum ridicat
risc de fracturi osteoporotice: -31% pentru consum moderat, -36% pentru consum ridicat
însă nu a fost identificată o reducere semnificativă a riscului de fracturi de șold
Consumul de brânză nu a influențat riscul de fracturi osteoporotice sau generale, dar:
un consum ridicat a fost asociat cu o reducere de 47% a riscului de fracturi de șold
consumul moderat (până la 3 felii/zi) nu a oferit un beneficiu semnificativ
Aceste efecte protectoare au fost confirmate și prin modele statistice cu variabile dependente de timp.
Posibile explicații pentru efectele diferiteAutorii sugerează că impactul variabil al produselor lactate asupra diferitelor tipuri de oase (os trabecular în șold) ar putea explica efectele specifice în funcție de localizarea fracturii. De asemenea, raportul dintre proteine și calciu, precum și conținutul de sodiu diferă între lactatele lichide și brânzeturi, ceea ce poate influența sănătatea oaselor.
În plus, cercetătorii menționează că paradoxul suedez, unde un studiu anterior a asociat consumul ridicat de lapte cu risc crescut de fracturi, ar putea fi explicat prin fortificarea laptelui cu vitamina A, un nutrient care în doze mari poate afecta densitatea osoasă.
Articolul Este timpul să regândim consumul de lactate? Ce arată 25 de ani de cercetări pentru femei apare prima dată în Mediafax.
UPDATE 09:20: MAE confirmă că doi români se află printre răniții în atacul armat din Graz
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă, miercuri dimineață, că doi români se află printre răniții în atacul armat de la școala din Graz.
„În contextul atacului armat petrecut la data de 10 iunie 2025 la o școală din orașul Graz, Republica Austria, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că Ambasada României la Viena s-a autosesizat și a întreprins demersuri pe lângă autoritățile locale pentru a obține informații oficiale cu privire la existența unor cetățeni români printre persoanele afectate. Autoritățile austriece au confirmat că printre persoanele rănite se află doi cetățeni români, ale căror familii sunt deja informate cu privire la starea acestora”, se arată într-un comunicat emis de MAE.
MAE subliniază că Ambasada României la Viena este pregătită să acorde asistență consulară, dacă familiile cetățenilor români vor solicita acest lucru. Totodată, instituția menționează că, la acest moment, sunt în curs de desfășurare demersuri specifice în astfel de cazuri, autoritățile austriece prioritizând acordarea asistenței medicale victimelor și efectuarea investigațiilor care se impun într-un astfel de context.
Prin intermediul Ambasadei României la Viena, MAE va rămâne în contact cu autoritățile locale, urmând să transmită eventuale actualizări.
Știrea inițială:
Doi români se află printre răniții în atacul armat de la școala din orașul austriac Graz, potrivit surselor Antena3 CNN. Unul dintre aceștia ar fi în stare gravă.
Bilanțul atacului armat de la școala din Graz a ajuns la 11 morți după ce o victimă rănită în schimbul de focuri a murit la spital, a informat miercuri agenția austriacă de presă APA.
Potrivit polițiștilor, atacatorul austriac în vârstă de 21 de ani, fost elev al școlii, care nu își terminase studiile, s-a sinucis într-o baie a instituției în urma atacului.
Tânărul opera singur și a intrat în școală cu două arme, înainte de a deschide focul. El ar fi fost victima bullying-ului.
Articolul MAE: Doi români se află printre răniții în atacul armat de la școala din orașul austriac Graz apare prima dată în Mediafax.
„În cadrul reuniunii, Președintele Nicușor Dan va întări angajamentul României de a susține în continuare Ucraina, pe toate palierele, precum și de a se implica în eforturile de a ajunge la o pace justă și de durată, dar și în cele legate de reconstrucție”, afirmă Administrația Prezidențială într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, președintele României va sublinia importanța menținerii unității și a abordării coerente în întreaga regiune reprezentată la Summit, pentru securitatea de ansamblu a continentului european. Dan va accentua și necesitatea acordării unei atenții speciale Mării Negre, inclusiv din perspectiva securității rutelor comerciale.
Reuniune trilaterală România-Republica Moldova-Ucraina„Cu prilejul deplasării la Odesa, Președintele Nicușor Dan va participa și la o reuniune trilaterală România- Republica Moldova – Ucraina, în cadrul căreia va discuta cu omologii săi despre cele mai importante proiecte de interconectare, în special a infrastructurii energetice, procesul de aderare la Uniunea Europeană și cooperarea în materie de asigurare a securității”, se arată în comunicat.
Este pentru prima dată când acest format trilateral se reunește la cel mai înalt nivel, „arătând determinarea celor trei state vecine de a intensifica cooperarea și coordonarea, printr-un mecanism de dialog pe termen mediu și lung”, transmitesursa citată.Acest mecanism va viza inclusiv sprijinirea activă a autorităților de la Chișinău și Kiev de către România, în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană.
Formatul Ucraina – Europa de Sud-Est a fost lansat în anul 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ca platformă regională de susținere a Ucrainei, dar și de combatere comună a efectelor complexe ale războiului din proximitate și a consecințelor asupra regiunii extinse, care are interese de securitate comune.
Articolul Nicușor Dan participă miercuri la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Odesa. Evenimentul, găzduit de Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al partidului, membrii formațiunii își aleg liderul prin vot online, secret și securizat.
Votarea începe miercuri la ora 10:00 și se desfășoară online, printr-o platformă electronică securizată.
Primul tur de scrutin se desfășoară de miercuri până vineri la ora 12.00.
„Procesul este secret, iar toți membrii USR au drept de vot. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută a voturilor, turul al doilea va avea loc între 16 și 18 iunie”, se arată în comunicat.
Cine candidează la șefia USRLa alegerile interne participă nouă candidați: Violeta Alexandru – USR Sector 5, Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța, Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș, Constantin Gheorghiță – USR Italia, Mihai Mihăilă – USR Bacău, Luiza Elena Oancea – USR UK, Eduard Răducan – USR Argeș, George Ungureanu – USR Tulcea și Horea Zaha – USR Bihor.
După alegerile interne urmează un Congres USR în data de 21 iunie, când delegații partidului se vor reuni pentru a discuta prioritățile politice ale următorului mandat.
Eduard Răducan, candidat la șefia USR, a anunțat marți că a contestat candidatura lui Dominic Fritz în cadrul comisiei electorale interne a partidului. Motivul invocat este lipsa cetățeniei române a acestuia și eventualele probleme juridice și de legitimitate pe care aceasta le-ar putea cauza.
Articolul Începe votul pentru alegerea președintelui USR. Cine candidează pentru conducerea formațiunii apare prima dată în Mediafax.
O nouă cercetare a identificat o cale care ar putea preveni evoluția bolii ficatului gras, adesea cauzată de dietele bogate în grăsimi și zahăr, către cancerul hepatic.
Experții au observat o creștere a cazurilor de cancer hepatic care rezultă din boala ficatului gras.
În prezent, nu există tratamente eficiente pentru a stopa evoluția bolii ficatului gras către cancerul hepatic, în mare parte din cauza lipsei de înțelegere a mecanismelor implicate.
Cercetătorii de la Glasgow Caledonian University, Cancer Research UK Scotland Institute și Francis Crick Institute au identificat anterior gena supresoare de tumori p53 ca fiind esențială pentru protejarea ficatului împotriva toxinelor, potrivit Independent.
Terapia antioxidantă, o soluțieEi au descoperit acum că p53 protejează, de asemenea, ficatul de efectele nocive ale dietelor bogate în grăsimi și zahăr prin intermediul unei gene numite TIGAR. Aceasta acționează ca un antioxidant și detoxifică lipidele din ficatul gras.
Experții au declarat că această descoperire sugerează că ar putea fi dezvoltată o terapie antioxidantă care să imite răspunsul protector al p53 și al TIGAR, ceea ce ar preveni dezvoltarea unora dintre caracteristicile cheie ale bolii ficatului gras.
Boala ficatului gras, asimptomaticăDr. Timothy Humpton, care conduce „Laboratorul p53 pentru ficat” de la Universitatea Caledonian din Glasgow, a participat la lucrarea de cercetare împreună cu studenta sa la doctorat Celine Wittke, care este coautor principal împreună cu Dr. Eric Cheung, de la Institutul Francis Crick.
Dr. Humpton a declarat: „Această cercetare a stabilit un rol-cheie pentru p53 și TIGAR în protejarea împotriva progresiei de la boli hepatice la cancer hepatic. Vizarea acestui rol prin utilizarea antioxidanților este de mare interes pentru terapiile viitoare care vizează prevenirea cancerului hepatic”.
„Mulți oameni încă nu își dau seama că o dietă proastă, plină de grăsimi și zahăr, precum și lipsa exercițiilor fizice pot provoca de fapt o boală a ficatului gras care poate evolua spre cancer hepatic, deci nu doar persoanele care consumă alcool sunt susceptibile”.
„Boala ficatului gras este greu de diagnosticat deoarece este asimptomatică în cea mai mare parte”.
„Acesta este motivul pentru care prognosticul cancerului hepatic este atât de slab la acești pacienți. În mod frecvent nu este semnalat până când nu este un cancer avansat”.
„Sperăm că o terapie antioxidantă poate fi dezvoltată prin rezultatele cercetării noastre p53 și TIGAR pentru a ajuta la inversarea unora dintre daunele aduse ficatului de dieta occidentală bogată în grăsimi și zahăr”.
Cercetarea este publicată în JHep Reports, un jurnal de top în domeniul gastroenterologiei și hepatologiei.
Articolul Terapia care ar putea ajuta la prevenirea cancerului hepatic provocat de alimente apare prima dată în Mediafax.
Marți, în timpul unui discurs avut la o bază militară, Trump a făcut trimitere inițială la ciocnirile de stradă din Los Angeles, care au la bază nemulțumirea oamenilor privind politica sa de deportare forțată, scrie Le Figaro.
„După cum poate vedea acum întreaga lume, imigrația scăpată de sub control duce la haos, disfuncții și dezordine. Și știți ce? Acesta este și cazul în Europa. Asta se întâmplă în multe țări din Europa. Nu le place când o spun, dar o spun tare și clar. Ar fi bine să facă ceva înainte să fie prea târziu”, a spus Trump, vorbind în fața unor soldați, potrivit sursei citate.
Afirmațiile lui Trump vin ca un ecou după cele făcute de vicepreședintele SUA, JD Vance, în luna februarie a acestui an. În cadrul Conferinței de Securitate desfășurate la Munchen, Vance a criticat țările europene, afirmând că nu există o problemă „mai urgentă” decât imigrația ilegală pe continent.
Articolul Donald Trump lansează atacuri la adresa Europei: „Migrația scăpată de sub control duce la haos. Nu le place când o spun” apare prima dată în Mediafax.
