Oficialul rus a susținut că termenul de „unificare” presupune existența unei dorințe reciproce și, în mod normal, organizarea unui referendum.
„Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune aspirație reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta este unificarea. Și când vine vorba de o preluare, așa ar trebui să o numiți”, a declarat Zaharova, citată de TASS.
Rusia acuză o „anexare”Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a mers mai departe și a susținut că cel mai potrivit termen pentru o eventuală unire a Republicii Moldova cu România ar trebui să fie „anexare”.
„Vorbind în sens figurat, desigur, în percepția generală, exact așa arată o anexare. Iar din moment ce termenul „anexare” este vehiculat constant în presa occidentală – fără a exista un temei juridic adecvat în cazul țării noastre, poate că acest termen va fi aplicat în același mod și unei situații care, cu siguranță, întrunește toate condițiile pentru o astfel de calificare”, a spus Zaharova.
Purtătoarea de cuvânt a mai declarat că opinia cetățenilor moldoveni ar fi ignorată în această dezbatere și a susținut că „perioada dificilă” trăită de moldoveni sub autoritatea Bucureștiului în perioada 1918-1940 nu ar susține cauza unionistă.
Proiectul SOS România, adoptat tacit în ParlamentDeclarațile oficialului rus vin după ce Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege privitor la unirea cu Republica Moldova. Asta deși propunerea a avut avize negative de la mai multe instituții ale statului român. Proiectul a fost depus de parlamentarii SOS România.
Deoarece proiectul nu a fost dezbătut și supus aprobării plenului Camerei Deputaților în termenul legal a fost considerat aprobat.
În repetate rânduri, atât președintele Nicușor Dan, cât și președinta Maia Sandu și premierul Ilie Bolojan, s-au declarat în favoarea Unirii, doar dacă o majoritate solidă a populațiilor celor două țări ar fi de acord.
Decizia a fost luată joi, la cea de-a 96-a adunare generală a EBU, desfășurată la Praga. Până acum, Canada colabora cu EBU ca membru asociat, încă din anii 1950, în domenii precum jurnalismul, standardele profesionale și tehnologia, relatează The Independent.
EBU a modificat joi statutul organizației, astfel încât și organizațiile de radiodifuziune din afara Europei pot deveni membre, dacă respectă standardele de bază ale Consiliului Europei și au statut oficial de observator pe lângă Consiliul Europei.
Directorul general al EBU, Noel Curran, a spus că CBC/Radio-Canada face parte din „familia EBU” încă de la fondarea organizației, în 1950, și că noul statut va permite o cooperare mai strânsă.
Canada nu a participat până acum la Eurovision. Totuși, artista canadiană Céline Dion a câștigat concursul în 1988, cu piesa „Ne Partez Pas Sans Moi”, reprezentând Elveția.
Dacă va intra în competiție, Canada ar deveni una dintre țările non-europene participante la Eurovision, alături de Australia, care concurează din 2015, și Israel, prezent în concurs din 1973.
Eurovision Song Contest din acest an a fost câștigat de reprezentanta Bulgariei, Dara, cu piesa „Bangaranga”. Astfel, ediția din 2027 va avea loc pentru prima dată în Bulgaria.
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, respectiv 3,35% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.
„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR”, a transmis ministrul interimar Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicatul instituției.
„Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni”, a declarat Alexandru Nazare.
Cele mai semnificative surse de venitPotrivit execuției bugetare la 31 mai, veniturile totale au însumat 279,49 mld lei, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24%, susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 mld lei, o creștere de 13,7%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe divi-dende (+40,9%). De asemenea, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 mld lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Potrivit sursei citate, încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 mld lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 mld lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, față de 13,98 mld lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.
„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, au transmis oficalii de la Finanțe.
Veniturile din accize au însumat 19,27 mld lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produ-sele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 17,03 mld lei, consemnând o contracție de 19%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – venituri-le din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an).
„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, precizează reprezentanții MFP.
Pe ce a cheltuit statul cel mai multConform sursei citate, cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4% (an/an).
„Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene”, arată MFP.
Cheltuielile de personal au fost de 68,17 mld lei, în scădere cu 2,9 mld lei față de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au însumat 40,94 mld lei, în creștere cu 6,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
MFP precizează că cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar”, arată oficialii.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiat multianual 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 mld lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent.
Astfel, acestea compensează investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul aparării.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.
Potrivit sursei citate, cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 mld lei în scădere cu 0,7% com-parativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru com-pensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,32 mld lei, în principal, această sumă repre-zintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 5,2 mld lei, în scădere cu 2,54 mld lei față de aceeași pe-rioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlu-rilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv sub-vențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară ne-rambursabilă aferentă PNRR.
„Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, au conchis oficialii MFP.
Noul fond de investiții a atras deja peste 90% din capitalul țintă de 30 de milioane de euro, în cadrul unui mandat finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, gestionat de Fondul European de Investiții (FEI). În prezent, fondul a intrat în faza finală de cooptare a investitorilor privați și vizează start-up-urile de tehnologie din România și Europa care dezvoltă sisteme de agenți AI.
Managementul Sparking Capital pornește de la convingerea că inteligența artificială traversează o etapă transformaționalǎ, cea mai importanta de la descoperirea internetului până în prezent. După anii în care marile companii tehnologice au investit masiv în infrastructura necesară dezvoltării AI, următoarea etapă va fi dominată de aplicațiile construite pe această fundație. Fondul urmărește să investească în start-up-uri care dezvoltă sisteme de agenți AI care creează context, analizează date specifice și automatizează fluxuri de lucru, generând o productivitate semnificativă în domenii precum finanțe, sănătate, logistică sau resurse umane.
Astfel, Sparking Capital Fund II își propune să construiască un portofoliu de 24 de start-up-uri în următorii cinci ani, având ca obiectiv generarea unui randament anual (IRR) de 20-25%.
Fondul investește în fazele pre-seed și seed, plasând tichete inițiale cuprinse între 250.000 de euro și 1.500.000 de euro, cu o capacitate de urmărire (follow-on) de până la 4 -5 milioane de euro per companie.
”Software-ul nu mai este doar un loc unde adunăm date, ci devine un coleg digital autonom. Trecem de la CRM-urile clasice, care doar stochează informații, la sisteme inteligente care le analizează în contextul fiecărei industrii. Pasul final este transformarea lor în platforme de execuție, unde agenții AI și oamenii colaborează direct: AI-ul creează strategii, trimite e-mailuri de vânzări și rulează campanii în mod independent, preluând sarcinile repetitive”, spune Vlad Panait, Fondator și Managing Partner Sparking Capital.
Primele investiții reflectă direcția aleasăFondul a realizat deja primele trei investiții în companii care folosesc tehnologia pentru a transforma modul în care oamenii lucrează, își gestionează sănătatea sau operează afaceri la scară internațională: Pluria – platformă de lucru hibrid fondată în România, extinsă în Spania și America Latină; LIV Longevity Labs – start-up din Germania care integrează AI și analiza biomarkerilor în longevitate și RobosizeME – companie din Cehia specializată în hospitality tech, care dezvoltă „angajați digitali” și automatizări operaționale pentru grupuri hoteliere internaționale.
“Succesul acestei noi etape de finanțare ne permite să accelerăm investițiile în cele mai promițătoare talente din regiune. În acest sens, dorim să subliniem că susținem echipe mixte de fondatori și ne propunem strategic să investim în tot mai multe femei care dezvoltă produse tech. Credem cu tărie că diversitatea la nivel de leadership este esențială pentru inovație”, declară Vlad Sarca, General Partner Sparking Capital.
Pe lângă aportul financiar, modelul Sparking Capital implică un parteneriat activ: echipa oferă suport operațional direct în vânzări, finanțare și recrutare, pregătind strategic start-up-urile pentru următoarele runde de finanțare și facilitându-le accesul către fondurile internaționale de dimensiuni mari.
Cristian Negruțiu, Founding Partner Sparking Capital, completează:„Lansarea Sparking Capital Fund II reprezintă pentru echipa noastră mai mult decât un moment instituțional – este confirmarea că teza în care credem de la început își găsește tot mai multă susținere. Am văzut de aproape ce se întâmplă când un fondator cu viziune întâlnește parteneri cu adevărat implicați și acesta este exact modelul pe care vrem să construim la scară mai mare. Sparking Capital nu este un fond care plasează bani și urmărește de la distanță – suntem în teren, alături de fondatori, de la prima rundă, până la exit.”
Pentru următoarele 12 luni, obiectivele strategice ale companiei vizează finalizarea procesului de strângere de fonduri peste limita inițială de 30 de milioane de euro prin extinderea bazei de investitori privați, menținerea unui ritm de 4-5 investiții pe an și accelerarea creșterii comerciale a companiilor aflate deja în portofoliu.
Montarea unor anvelope diferite pe aceeași punte este una dintre acele soluții care pot părea acceptabile pe moment, dar care pot crea probleme serioase în mers. La prima vedere, tentația este de înțeles. Se strică o anvelopă, se găsește una „aproape la fel”, prețul este bun, iar mașina poate pleca din nou la drum. Totuși, diferențele dintre două anvelope montate pe aceeași axă pot afecta direct stabilitatea, frânarea și comportamentul mașinii.
Pe aceeași punte, anvelopele lucrează împreună. Cele două roți trebuie să ofere aderență similară, reacții apropiate și o rezistență comparabilă la rulare. Dacă una dintre anvelope are alt model de profil, altă adâncime, alt compus, altă vârstă sau altă dimensiune, puntea respectivă nu mai reacționează uniform. În linie dreaptă, diferența poate părea mică. Într-o frânare de urgență sau într-un viraj pe ploaie, ea poate deveni decisivă.
Una dintre cele mai mari probleme apare la frânare. Dacă o anvelopă are aderență mai bună decât cealaltă, mașina poate avea tendința să tragă într-o parte. Sistemul ABS poate interveni diferit pe fiecare roată, iar distanța de oprire poate crește. Pe carosabil ud, diferențele se amplifică, pentru că o anvelopă cu profil mai uzat evacuează mai greu apa decât una mai nouă.
În viraje, riscul este la fel de important. O punte cu anvelope diferite poate pierde aderența neuniform. Dacă diferența este pe față, mașina poate subvira mai devreme și poate refuza să urmeze traiectoria dorită. Dacă diferența este pe spate, vehiculul poate deveni mai instabil, mai ales la schimbări rapide de direcție. De aceea, când se montează doar două anvelope noi, acestea sunt adesea recomandate pe puntea spate, pentru a păstra stabilitatea direcțională.
Diferențele de dimensiune sunt și mai problematice. O anvelopă cu altă lățime, alt diametru sau alt indice nepotrivit poate modifica modul în care lucrează suspensia, direcția și sistemele electronice. ABS-ul, ESP-ul și controlul tracțiunii folosesc informații de la senzorii roților. Dacă două roți de pe aceeași punte se comportă diferit, aceste sisteme pot primi semnale contradictorii sau pot interveni mai des decât ar trebui.
Contează și vârsta anvelopelor. Două pneuri pot avea aceeași dimensiune și un profil asemănător, dar dacă unul este nou și celălalt are șapte ani, compusul lor nu mai oferă aceleași performanțe. Cauciucul mai vechi se întărește, se încălzește diferit și poate avea aderență mai slabă, chiar dacă banda de rulare pare acceptabilă.
Există, desigur, situații temporare. Dacă faceți pană și montați roata de rezervă, puteți circula până la vulcanizare sau service, respectând limitele indicate pentru acea roată. Dar aceasta nu este o soluție permanentă. Roata de rezervă, mai ales cea îngustă de tip temporar, este făcută pentru deplasare scurtă și prudentă, nu pentru utilizare normală.
Regula sănătoasă este simplă: pe aceeași punte, anvelopele (fie ele de vară, all season sau de iarnă) trebuie să fie identice ca dimensiune, tip, structură, sezon, model și grad de uzură cât mai apropiat. Ideal este ca toate cele patru anvelope să fie din același set. Dacă bugetul permite doar înlocuirea a două, acestea trebuie alese corect și montate în pereche.
Anvelopele diferite pe aceeași punte nu sunt doar o chestiune de estetică sau de confort. Ele pot schimba felul în care mașina reacționează exact în momentele în care aveți cea mai mare nevoie de stabilitate. Iar în trafic, o reacție previzibilă valorează mai mult decât orice economie făcută pe grabă.
Clubul din Oradea a anunțat joi că cererea de înscriere a fost aprobată de conducerea Basketball Champions League.
Astfel orădenii vor juca pentru al patrulea an consecutiv în calificări, urmând să debuteze la mijlocul lunii septembrie.
CSM CSU Raiffeisen Oradea a optat ca, în eventualitatea în care nu avansează pe tabloul principal din BCL, să joace în FIBA Europe Cup.
Board-ul Basketball Champions League a anunțat că au fost primite 61 de cereri de participare, 54 fiind acceptate.
Echipa antrenată de Mikko Riipinen a fost repartizată în cadrul Country Representation 1, acolo unde se va confrunta pentru un loc în grupele BCL cu BC Batumi 2010 (GEO), Bakken Bears Aarhus (DEN), Fribourg Olympic Basket (SUI), Landstede Hammers (NED), Patrioti Levice (SVK), Petrolina AEK Larnaca (CYP) și Salon Vilpas (FIN).
Tragerea la sorți a confruntărilor din turneul de calificare, precum și pentru grupele competiției va avea loc miercuri, 8 iulie, la Mies (Elveția).
Turneul de calificare se va desfășura între 14-20 Septembrie anul curent, locul de desfășurare urmând să fie stabilit ulterior. Sezonul regulat va demara pe 6 octombrie 2026.
În contextul temperaturilor ridicate Primăria a început lucrările de montare a unor dușuri stradale și tuneluri de răcorire în cele mai aglomerate zone ale Capitalei.
Primele două instalații sunt deja funcționale în Piața Unirii, la intersecția cu Bulevardul Unirii și pe Strada Halelor. Un nou tunel de răcorire a fost instalat în Piața Universității, la Teatrul Național.
Pe lângă acestea, vor mai fi date în funcțiune alte cinci puncte similare urmează să fie amenajate în zone precum stația de metrou Titan, Calea Giulești, Șoseaua Alexandriei, Piața Rahova, Calea Victoriei și Șoseaua Mihai Bravu în zona Obor.
De asemenea, au fost puse în funcțiune 113 cișmele publice.
„113 cișmele și 8 dușuri stradale! Colegii de la Apa Nova Bucureşti au început montarea lor pe cele mai aglomerate trotuare din Capitală. Hidratarea e și ea extrem de importantă, în special pe timp de vară! Tocmai de aceea, încă de la 1 mai am pus în funcțiune cele 113 cișmele, amplasate pe străzile pe care le avem în administrare”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de PMB.
Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție (PiS), a declarat joi că va returna o medalie care i-a fost acordată de Ucraina „ca o expresie a atitudinii mele nu atât față de ucraineni, cât față de elita ucraineană”, potrivit Financial Times.
Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care premierul polonez Donald Tusk a deschis la Gdańsk o conferință internațională dedicată sprijinului pentru reconstrucția Ucrainei după război.
Disputa a început după ce Volodimir Zelenski a numit o unitate militară ucraineană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial acuzată în Polonia de uciderea a zeci de mii de polonezi.
Kaczyński cere blocarea negocierilor Ucrainei cu UERelațiile dintre Polonia și Ucraina s-au schimbat puternic față de primele luni ale invaziei ruse, când guvernul condus de PiS a fost unul dintre principalii susținători ai Kievului în Europa. În ultima perioadă, PiS și-a înăsprit discursul față de Ucraina. Partidul încearcă să atragă fermierii nemulțumiți de importurile agricole ucrainene și alegătorii care privesc tot mai critic costurile sprijinirii refugiaților ucraineni.
Guvernul polonez a fost de acord, săptămâna trecută, alături de celelalte state membre ale UE, cu deschiderea primelor clustere de negociere cu Ucraina.
„Polonia ar trebui să înceapă să blocheze clusterele”, a declarat Kaczyński.
Zelenski i-a acuzat pe politicienii polonezi că alimentează disputa din motive electorale. El a susținut că aceștia încearcă să pună presiune pe Donald Tusk pentru a bloca negocierile Ucrainei cu UE.
Potrivit unui sondaj Ibris publicat joi de Radio ZET, aproape 60% dintre polonezi se opun aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Ruse a învins-o pe americancă în două seturi la capătul unui meci de o oră și 15 minute.
Scorul a fost 6-4, 6-2 în favoarea româncei, care își continuă parcursul excelent din turneul WTA 500.
În optimi, Gabriela Ruse a învins-o miercuri pe Anna Kalinskaya, locul 20 mondial, scor 7-5, 6-2.
Anterior, românca a reușit una dintre cele mai importante victorii ale carierei, învingând-o categoric în primul tur pe cehoaica Linda Noskova, numărul 10 mondial și cap de serie numărul cinci, cu scorul de 6-1, 6-3.
În semifinală, Ruse va juca cu câștigătoarea din partida Karolina Muchova-Clara Tauson.
Milestone Systems anunță rezultatele unui nou studiu Total Economic Impact™ (TEI), realizat de Forrester Consulting la solicitarea companiei, care analizează valoarea de business a platformei deschise XProtect VMS. Studiul evidențiază modul în care o platformă modernă de video management poate contribui nu doar la consolidarea securității, ci și la îmbunătățirea operațiunilor zilnice.
Analiza Forrester se bazează pe interviuri cu factori de decizie din organizații care utilizează deja XProtect. Pe baza acestor informații, Forrester a construit o organizație compozită, reprezentativă pentru un client tipic XProtect, pentru a estima impactul financiar și operațional pe o perioadă de trei ani.
Organizația compozită analizată are 2.500 de angajați, între 10 și 15 utilizatori activi XProtect, operează 500 de camere și generează venituri anuale de 600 de milioane de dolari. Modelul arată un randament al investiției de 133% pe trei ani, alături de reduceri importante ale timpului necesar investigațiilor și gestionării probelor.
Citeşte comunicatul integral AICI
Echipa DATAOUT, formată din Rareș Bogdan Hodăian, Eduard Hoti și Bogdan Ștefan Silaghi, sub coordonarea profesoarei Cătălina Mitrașcă, a reprezentat România la etapa europeană a competiției cu un material video intitulat „Statistical portrait: what are the people of Romania like?”.
Calificarea acestora la etapa europeană a fost asigurată de câstigarea Olimpiadei Naționale de Statistică.
La competiția europeană, România a trimis echipe în funcție de performanțele obținute în etapa națională. Astfel, la Juniori, România a fost reprezentată și de echipa LTT de la Colegiul Național „Alexandru Odobescu”, în timp ce la Seniori au concurat echipele REGRESSION de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Iași și MERCURY de la Colegiul Național „Sfântul Sava” București.
„La competiție au participat 28.832 de elevi (9.096 de echipe), provenind din 2.293 de școli din 22 de țări ale Uniunii Europene. În etapele premergătoare fazei finale, din România au participat, la ambele categorii – Juniori (elevii din clasele a IX-a și a X-a) și Seniori (elevii din clasele a XI-a și a XII-a)-, un număr total de 5.327 de elevi (1.919 echipe). Și la această ediție, România s-a numărat printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare număr de participanți”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Educației.
Concursul a fost organizate de Institutul Național de Statistică și a Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul Academia de Studii Economice din București, în parteneriat cu Eurostat.
