Deficitul bugetar al României rămâne aproape neschimbat după primele cinci luni ale anului, situându-se la 3,4% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au crescut semnificativ. Un deficit stabil, chiar dacă peste limita maximă impusă României prin pactul de Stabilitate, înseamnă că veniturile statului au crescut și ele, însă nu țin pasul cu cheltuielile, potrivit ZF.
Potrivit datelor preliminare analizate de sursa citată, statul a cheltuit până la finalul lunii mai 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au însumat doar 256 de miliarde de lei.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 14%, iar cheltuielile cu 12%, ceea ce indică un avans pozitiv al colectării, însă insuficient pentru a tempera ritmul accelerat al cheltuielilor.
Cheltuielile statului au explodatSituația este și mai alarmantă dacă ne raportăm strict la luna mai, explică analiștii ZF: cheltuielile statului au explodat cu 25% față de mai 2024, ajungând la 60 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.
Chiar dacă față de anul trecut deficitul a fost redus ușord, de la 3,41% la 3,4% din PIB, diferența rămâne nesemnificativă cât timp cheltuielile publice continuă să crească într-un ritm accelerat și pun presiune pe stabilitatea bugetară a țării.
Ca stat membru al blocului comunitar, statul român trebuie să-și mențină deficitul sub 3% din PIB și să reducă datoria publică sub 60% din PIB. România se află sub incidența procedurii pentru deficit excesiv, din 2020, fiindu-i impus un plan de ajustare pe termen mediu, care vizează readucerea deficitului sub 3% până cel târziu în anul 2030.
Nerespectarea angajamentelor asumate nu poate fi sancționată cu amenzi de către Comisia Europeană, acestea fiind aplicabile doar țărilor care au adoptat moneda euro. Însă Uniunea Europeană poate exercita presiuni prin limitarea accesului la fonduri europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs.
Articolul Statul cheltuie în prezent cu 25% mai mult față de acum un an. Veniturile bugetare au crescut anul acesta, însă nu țin pasul cu cheltuielile publice apare prima dată în Mediafax.
Această știre semnalează că, pentru prima dată din 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO, care va avea loc pe 24-25 iunie la Haga.
Documentul neobișnuit de scurt recunoaște Rusia ca o amenințare la adresa NATO, dar nu ca un agresor în Ucraina. De asemenea, nu menționează China, relatează Bloomberg.
Comunicatul summitului din 2024 de la Washington a numit Beijingul drept un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Reuniunea de anul trecut a inclus, de asemenea, o declarație potrivit căreia calea Ucrainei către NATO este „ireversibilă” și a promis peste 40 de miliarde de dolari în ajutor militar suplimentar, precizează Kyiv Independent.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO din 2025În acest an, documentul se va concentra exclusiv pe cheltuielile de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump îi presează pe partenerii NATO să majoreze nivelul de referință al cheltuielilor militare de la 2% la 5% din PIB.
Versiunea finală a declarației se poate schimba în continuare, a raportat Bloomberg.
Brevitatea comunicatului și a summitului în sine, precum și concentrarea redusă asupra Ucrainei, rezultă din efortul de a evita un conflict între Trump și aliații europeni.
Într-o ruptură bruscă față de fostul președinte american Joe Biden, administrația Trump nu a aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina și și-a semnalat intenția de a reduce asistența pentru Kiev în bugetul de anul viitor.
Președintele american a promis inițial să intermedieze un acord de pace între Kiev și Moscova, dar a devenit din ce în ce mai puțin implicat în proces pe măsură ce negocierile au stagnat, iar Rusia nu a făcut decât să își intensifice atacurile împotriva Ucrainei.
Potrivit Bloomberg, aliații NATO se vor angaja să aloce cel puțin 3,5% din PIB pentru nevoile de apărare și 1,5% pentru protejarea infrastructurii și pregătirea civilă până în 2032. Statele membre vor lua în considerare, de asemenea, contabilizarea contribuțiilor lor pentru Ucraina ca parte a noilor obiective privind cheltuielile de apărare, a raportat agenția de presă.
Summitul a fost precedat de zvonuri conform cărora președintele Volodimir Zelenski nu ar fi invitat să participe pentru prima dată din cauza opoziției SUA.
Ulterior, speculațiile au fost risipite după ce presa olandeză a raportat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a invitat pe liderul ucrainean să participe.
Articolul Războiul din Ucraina nu va mai fi subiect principal la Summitul NATO din iunie 2025. Precizări în documentul de prezentare apare prima dată în Mediafax.
Disputat pe iarbă, Gabriela Ruse a învins-o categoric pe Isis Louise van den Broek (19 ani, 704 WTA), din Țările de Jos.
Ruse (27 de ani, locul 80 WTA) s-a impus cu scorul de 6-2, 6-1, la capătul unei partide care a durat doar 61 de minute. Ambele jucătoare au acces pe tabloul principal din calificări.
Pentru calificarea în optimi, Gabriela Ruse și-a asigurat un premiu în valoare de 3.624 de euro și 48 de puncte WTA.
În turul următor, românca o va înfrunta învingătoarea dintre Liudmila Samsonova (Rusia), principala favorită și campioana en titre, și canadiana Carson Branstine.
Articolul Gabriela Ruse s-a calificat în optimi la turneul WTA de la ‘s-Hertogenbosch apare prima dată în Mediafax.
Proiectul prevede implementarea unui buton de autoexcludere direct pe site-ul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care va permite utilizatorilor să solicite online excluderea voluntară de la jocurile de noroc, fără a mai fi necesară deplasarea la ghișee. În plus, ONJN va publica în timp real numărul cererilor de autoexcludere primite și al celor procesate, se arată pe site-ul ONJN.
Legea prevede și obligația operatorilor de a returna sumele depuse de utilizatorii care au solicitat autoexcluderea. Nerespectarea acestei prevederi atrage amenzi de până la 100.000 de lei și suspendarea licenței pentru o perioadă de șase luni. Proiectul va fi trimis spre dezbatere în Camera Deputaților, care este for decizional.
Măsuri pentru a funcționaliza sistemul de autoexcludereÎn paralel, ONJN anunță că a inițiat o serie de măsuri tehnice și legislative pentru a funcționaliza sistemul de autoexcludere. Instituția a elaborat o propunere de modificare a Ordonanței 77/2009, aflată în prezent în transparență decizională, și a pus la punct o soluție tehnică temporară care să permită aplicarea prevederilor fără întârziere.
ONJN urmărește, totodată, dezvoltarea unui sistem informatic definitiv care va gestiona un registru unic al persoanelor autoexcluse. Acest registru ar urma să fie accesibil în timp real tuturor operatorilor licențiați, pentru a verifica respectarea măsurii. De asemenea, procedura va include măsuri de protecție a datelor personale și de informare a jucătorilor cu privire la opțiunile de consiliere pentru adicția de jocuri de noroc.
Aceste modificări legislative și tehnice vin în contextul în care cadrul legal actual nu acoperă în totalitate nevoile persoanelor aflate în situații de risc, iar măsurile propuse vizează atât mediul online, cât și cel offline.
Beneficii concrete pentru jucători și industrie:• Crearea unui registru unic al persoanelor autoexcluse, gestionat de ONJN, aplicabil tuturor operatorilor.
• Un proces simplificat și sigur pentru depunerea cererilor de autoexcludere.
• Protecția datelor personale prin proceduri clare de verificare și securizare.
• Asigurarea respectării măsurii de autoexcludere prin acces în timp real la registru pentru toți operatorii licențiați.
• Informarea jucătorilor cu privire la opțiunile de consiliere și tratament pentru adicția asociată jocurilor de noroc.
Procedura de autoexcludere va deveni operațională într-o formă provizorie, urmând ca, odată cu modificarea legislației, să fie implementat un sistem informatic robust, aliniat la standardele europene.
Articolul Dependenții de păcănele vor putea renunța mai ușor la viciu: Legea autoexcluderii, adoptată de Senat apare prima dată în Mediafax.
Un medic din Franța susține că autoritățile din Israel s-au comportat abuziv cu pasagerii unei nave de ajutor umanitar care se îndrepta spre Gaza. La bordul ambarcațiunii se afla și activista pentru climă Greta Thunberg.
Doctorul Baptiste André, prezent pe vas în acel moment, a relatat jurnaliștilor, după ce a ajuns înapoi în Franța, că nu a existat violență fizică, dar a observat cum grănicerii israelieni i-au tratat pe pasageri într-un mod jignitor și le-au provocat în mod intenționat lipsa somnului, vizând-o mai ales pe Thunberg.
„De îndată ce cineva adormea, agenții dădeau muzica mai tare și dansau”, a spus André.
El a mai declarat că accesul la apă și mâncare a fost limitat și greu de obținut pentru cei aflați în custodie, relatează Politico.
Thunberg a făcut parte dintr-un grup de 12 persoane aflate pe vasul Madleen. Nava fusese organizată de Coaliția Flotila Libertății, un grup pro-palestinian care a pornit din Italia pe 1 iunie pentru a duce ajutoare către civilii din Gaza.
Forțele navale israeliene au oprit ambarcațiunea luni dimineață, la circa 200 de kilometri distanță de țărmul Gazei, și i-au reținut pe cei aflați la bord.
„Nu am calificarea juridică pentru a specifica ce s-a întâmplat, dar au existat acte de maltratare”, a declarat André marți.
Potrivit informațiilor oferite de Coaliția Flotila Libertății, patru pasageri, printre care Greta Thunberg și André, au acceptat să semneze documentele de deportare și au revenit în țările lor până marți seara.
Ceilalți membri ai echipajului, inclusiv eurodeputata franceză Rima Hassan, se află în continuare în custodia israelienilor și urmează să apară în fața instanței.
Într-un mesaj video înregistrat anterior și publicat luni, Greta Thunberg a afirmat că au „fost interceptați și răpiți” de Israel. Ea a cerut guvernului suedez să intervină și să-l preseze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Activista a spus că scopul misiunii a fost unul pașnic, pentru a atrage atenția asupra blocadei impuse de Israel asupra Gazei și a situației umanitare tot mai grave din regiune.
Articolul Un doctor francez acuză autoritățile israeliene de tratament abuziv asupra Gretei Thunberg apare prima dată în Mediafax.
Knessetul va supune miercuri la vot o propunere preliminară de autodizolvare, în contextul unui impas politic grav legat de de un proiect de lege privind serviciul militar obligatoriu. Votul marchează prima etapă din cele patru necesare pentru dizolvarea efectivă a legislativului, ce ar conduce la organizarea de alegeri anticipate.
Tensiunile din coaliția de guvernare condusă de Benjamin Netanyahu au atins un punct critic, după ce partidele religioase au insistat ca studenții de la seminarele ultra-ortodoxe să fie exceptați de la serviciul militar, în timp ce alți parteneri au cerut eliminarea scutirii. Criza este accentuată de Războiul din Gaza care a alimentat nevoia de noi recruți în cadrul forțelor armate.
Partidele ultra-ortodoxe au anunțat că vor vota alături de opoziție pentru dizolvarea parlamentului, în lipsa unui compromis, ceea ce ar pune în pericol guvernul Netanyahu.
Chiar dacă votul de miercuri trece, ar mai fi necesare încă trei runde de vot și mai multe sesiuni de dezbateri, proces ce ar putea dura mai multe săptămâni. Dacă parlamentul va fi dizolvat, guvernul va fi obligat să organizeze alegeri anticipate în cel mult cinci luni, iar sondajele de opinie indică o probabilă înfrângere a guvernului Netanyahu.
Articolul Parlamentul israelian ar putea fi dizolvat. Ce motiv se află la bază apare prima dată în Mediafax.
Rusia a anunțat miercuri că ar putea prelua materialul nuclear acumulat în exces de Iran, cu intenția de a-l converti în combustibil. Propunerea vine ca o posibilă soluție pentru reducerea tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, generate de programul nuclear iranian, anunță Reuters.
Autoritățile de la Teheran susțin că își doresc un program nuclear civil.
Totuși, ritmul accelerat al procesului de îmbogățire a uraniului provoacă îngrijorare în țările occidentale și în zona Golfului, unde mulți cred că Iranul urmărește producerea unei arme nucleare.
Problema principală dintre Washington și Teheran este legată exact de acest program.
Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul nu trebuie să ajungă să dețină arme nucleare. Pe de altă parte, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis că Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus lui Donald Trump într-o discuție telefonică faptul că Rusia, având o relație apropiată cu Iranul, poate contribui la relansarea negocierilor privind dosarul nuclear iranian. Kremlinul a făcut public acest detaliu săptămâna trecută.
Serghei Ryabkov, adjunct al ministrului rus de externe, responsabil cu controlul armamentului și relațiile bilaterale cu Statele Unite, a vorbit miercuri cu presa din Rusia.
Acesta a declarat că e nevoie de reluarea eforturilor diplomatice și că Moscova este pregătită să sprijine în mod concret acest proces.
„Suntem pregătiți să oferim asistență atât Washingtonului, cât și Teheranului, nu numai din punct de vedere politic, nu numai sub formă de idei care ar putea fi utile în procesul de negociere, ci și practic: de exemplu, prin exportul de material nuclear în exces produs de Iran și adaptarea sa ulterioară la producția de combustibil pentru reactoare”, a declarat Ryabkov.
Statele Unite cer ca Iranul să expedieze tot uraniul puternic îmbogățit (HEU) în afara granițelor. În schimb, oficialii iranieni acceptă doar trimiterea cantităților care depășesc limita stabilită în acordul nuclear semnat în 2015.
Rusia, care deține cel mai mare arsenal nuclear la nivel mondial, nu susține ideea ca Iranul să obțină arme nucleare. În același timp, guvernul rus consideră că Iranul are dreptul să își mențină un program nuclear civil și se opune oricărei intervenții militare împotriva acestuia.
În plus, Rusia și Iranul au dezvoltat recent o cooperare mai strânsă. Moscova a cumpărat armament din Iran pentru conflictul din Ucraina și a încheiat, la începutul acestui an, un acord de parteneriat strategic valabil pentru 20 de ani.
Articolul Rusia vrea să preia surplusul de material nuclear din Iran pentru a-l transforma în combustibil apare prima dată în Mediafax.
