Acuzația este cea mai recentă în lupta cu guvernul centrist al prim-ministrului Donald Tusk cu președintele Karol Nawrocki ce a candidat pentru partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Proiectul de lege ar fi redus distanța necesară între instalațiile planificate și locațiile rezidențiale, menținând în același timp autorizațiile mai restrictive pentru proiectele situate în apropierea zonelor naturale protejate. Acesta includea stimulente pentru municipalități și proprietarii de case din zonele situate în apropierea noilor parcuri eoliene.De asemenea, includea o clauză care ar fi înghețat prețurile energiei pentru gospodării până la sfârșitul anului.
Nawrocki, care se opune relaxării reglementărilor privind parcurile eoliene, dar este în favoarea înghețării prețurilor la energie, s-a opus combinării celor două elemente într-un singur proiect de lege.
„Există un proiect de lege pe care am decis fără echivoc să-l resping”, a declarat Nawrocki într-o conferință de presă.
„Proiectul de lege privind parcurile eoliene… este o formă de șantaj din partea majorității parlamentare și a guvernului, nu numai împotriva președintelui Republicii Polone, ci și împotriva societății”, a afirmat el.
Nawrocki a declarat că va propune un nou proiect de lege care va prelua secțiunea privind înghețarea prețurilor din legislația respinsă, eliminând elementele referitoare la parcurile eoliene.
Tusk și miniștrii săi i-au răspuns dur președintelui„Rea voință sau incompetența oribilă a președintelui Nawrocki. Nu sunt exclus că ambele. Veto-ul său înseamnă electricitate mai scumpă pentru toți polonezii – astăzi și în viitor. Primele examene: diplomație și energie eșuate. Toată lumea va plăti”, a scris premierul Tusk pe Facebook.
Ministrul Energiei, Milosz Motyka, a răspuns la veto, scriind pe X că Polonia trebuie să deblocheze „potențialul oferit de sursele de energie ieftine”.
„Veto-ul președintelui Nawrocki asupra legii care garantează prețuri scăzute la energie este o lovitură pentru familiile poloneze, industrie, securitatea energetică și întreaga economie”, a scris el.
Război total între președinte și premierNu este primul duel între noul președinte, instalat luna acesta, și premierul ce are o majoritate în Parlament. Polonia nu a participat la summit-ul de la Casa Albă după ce între președinte și premier a izbucnit un conflict privind politica externă ce amintește de duelul Băsescu-Ponta din România. Atunci în Românnia, președintele și premierul s-au contrat cu privire la cine să participe la reuniunile de la Bruxelles.
Acum în Polonia a avut loc o situație similară. Premierul este cel conform constituției din Polonia are atribuțiile pe politică externă, dar la Washington era așteptat de administrația Trump noul președinte, ce este mai apropiat de viziunile liderului de la Casa Albă. Confictul a făcut ca Polonia să nu trimită până la urmă pe nimeni, iar problema se poate extinde și la viitoarele întâlniri externe.
Articolul Război total în Polonia între premierul Tusk și noul președinte Nawrocki. Acuzații, legi blocate și conflict pe reprezentarea externă apare prima dată în Mediafax.
Italia a arestat un cetățean ucrainean bănuit că ar fi coordonat atacurile asupra conductelor de gaz Nord Stream, produse în septembrie 2022, au anunțat joi procurorii federali germani, citați de Reuters.
Bărbatul, identificat doar ca Serhii K. conform regulilor germane privind protecția datelor, a fost reținut în noaptea de miercuri spre joi de către carabinieri, în localitatea Misano Adriatico, lângă Rimini, în baza unui mandat european de arestare emis luni.
Distrugerea conductelor submarine trebuie elucidată, spun procuroriiAnchetatorii spun că suspectul a fost parte a unui grup care a plasat explozibili pe conductele Nord Stream și că ar fi fost printre coordonatorii operațiunii. El este acuzat de provocare de explozii, sabotaj anticonstituțional și distrugerea infrastructurii energetice.
„Este un succes impresionant al investigației. Exploziile trebuie elucidate, iar acesta este un pas important înainte”, a declarat ministrul german al Justiției, Stefanie Hubig.
Procurorii germani au dezvăluit că ucraineanul și complicii săi au folosit un iaht cu care au plecat din portul Rostock, închiriat cu documente false și prin intermediari. În urmă cu doi ani, anchetatorii anunțaseră deja că au descoperit urme de explozibili marini pe ambarcațiunea percheziționată.
Acuzații între marile puteriExplozia din 26 septembrie 2022 a distrus conductele Nord Stream 1, principala rută de gaz rusesc către Germania până la întreruperea livrărilor de către Moscova, și a avariat și Nord Stream 2, care nu fusese încă pusă în funcțiune.
Responsabilitatea pentru atac nu a fost revendicată. Rusia a acuzat Statele Unite de implicare, acuzație respinsă de Washington. Presa germană a relatat, în 2023, că un grup pro-ucrainean ar fi fost implicat, însă Kievul a negat categoric.
Germania a continuat singură investigațiaSuedia și Danemarca și-au închis anchetele în februarie 2024, lăsând Germania să continue singură investigațiile. Procurorii germani nu au precizat încă data la care suspectul va fi transferat și audiat în fața unei instanțe din Germania.
Articolul Un ucrainean a fost arestat în Italia pentru distrugerea Nord Stream. Moscova acuzase SUA, iar Ucraina negase implicarea apare prima dată în Mediafax.
O lege decisivă pentru protecția minorilor online a primit undă verde, după un scandal de expunere sexualizată a copiilor pe Instagram, care a zguduit opinia publică din Brazilia. Camera Deputaților a aprobat miercuri un proiect legislativ care obligă platformele digitale să impună reguli mult mai stricte pentru utilizatorii sub 16 ani.
Potrivit noilor prevederi, conturile minorilor trebuie conectate la cele ale părinților, care vor putea controla non-stop cine interacționează cu copiii lor pe rețelele sociale. De asemenea, platformele vor fi obligate să „controleze și să restricționeze, în măsura capacităților lor tehnice, conținuturile clar destinate atragerii copiilor”.
Legea introduce și controale mai stricte ale vârstei utilizatorilor, relatează Le Figaro. Congresul a respins metoda auto-declarării, cerând în schimb „îmbunătățirea continuă a mecanismelor de verificare a vârstei”.
Amenzi uriașe pentru platformele care încalcă noua legeÎn plus, rețelele vor trebui să raporteze autorităților „conținuturile care ar putea semăna doar cu exploatarea sau abuzul sexual”. Companiile care nu vor respecta noile reguli riscă sancțiuni severe: amenzi de până la 50 de milioane de reali (aproximativ 7,8 milioane de euro), suspendarea temporară și interdicția de funcționare în caz de recidivă.
Brazilia s-a remarcat în ultimii ani printr-o politică activă de reglementare a mediului online. În 2024, instanțele au suspendat rețeaua X pentru 40 de zile, acuzând-o că a încălcat regulile de combatere a dezinformării. Mai recent, guvernul a cerut companiei Meta să elimine chatbot-uri care imitau copii și lansau mesaje cu tentă sexuală pe Instagram, Facebook și WhatsApp.
Șeful statului, implicat personal în reglementarea siguranței onlinePreședintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a avertizat recent că „fără reglementarea Big Tech-urilor, societatea va fi sub o amenințare constantă”. Însă opoziția de dreapta acuză guvernul și justiția că doresc să „cenzureze” platformele digitale.
În iunie, Curtea Supremă a decis că platformele trebuie să își asume „o mai mare responsabilitate pentru conținuturile generate de utilizatori”. De asemenea, anul acesta, tribunalul a ordonat suspendarea platformei video Rumble – cunoscută pentru faptul că găzduiește conținuturi ale unor figuri conservatoare și de extremă dreapta – după ce aceasta a refuzat să blocheze contul unui utilizator brazilo-american, acuzat de răspândirea dezinformării și discursurilor instigatoare la ură.
Articolul Brazilia dă undă verde unei legi istorice pentru protecția minorilor online apare prima dată în Mediafax.
Economia britanică a cunoscut în august cea mai puternică expansiune din ultimul an, în principal datorită revenirii sectorului serviciilor, potrivit sondajului S&P Global UK Composite Purchasing Managers’ Index (PMI), publicat joi.
Indicele, care combină date din servicii și industrie, a crescut la 53,0 puncte, de la 51,5 în iulie, marcând cea mai bună valoare de după august 2024.
Analiștii chestionați de Reuters anticipau o creștere modestă, până la 51,6.
„Datele sugerează că ritmul creșterii economice s-a accelerat în timpul verii, după o primăvară mai slabă,” a spus Chris Williamson, economist-șef la S&P Global Market Intelligence.
Totuși, el a avertizat că cererea rămâne „fragilă și inegală”, companiile fiind îngrijorate de schimbările recente de politică economică și de incertitudinile geopolitice.
Pe sectoare, PMI-ul pentru servicii a urcat la 53,6 puncte, de la 51,8 în iulie, în timp ce industria a coborât la 47,3 puncte, cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni, afectată de războiul comercial global declanșat de președintele american Donald Trump.
Chiar dacă firmele au continuat să reducă locuri de muncă, ritmul concedierilor a fost mai lent decât în iulie. Companiile au raportat însă costuri salariale mai ridicate, după ce guvernul condus de Rachel Reeves a majorat taxele pe forța de muncă în aprilie, odată cu creșterea semnificativă a salariului minim.
Articolul Economia Marii Britanii înregistrează cel mai bun ritm de creștere din ultimul an apare prima dată în Mediafax.
Conform Ambasadei SUA în România, din 2 septembrie 2025, dacă viza B1/B2 anterioară a expirat în ultimele 12 luni, posesorii pot solicita o nouă viză prin curierat.
Condițiile specifice pentru scutirea de interviu sunt ca solicitantul:Ofițerii consulari pot solicita în continuare interviuri în persoană, de la caz la caz, din orice motiv.
Solicitanții trebuie să consulte site-urile web ale ambasadelor și consulatelor pentru informații mai detaliate despre cerințele și procedurile de solicitare a vizei și pentru a afla mai multe despre starea de funcționare și serviciile ambasadei sau consulatului, precizează Travel State.
Articolul Condiții privind solicitarea unei noi vize prin curier, fără a susține interviu. Anunțul făcut de Ambasada SUA în România apare prima dată în Mediafax.
Scopul întâlnirii este crearea unui „consiliu consultativ cu mediul asociativ pentru conectarea eforturilor diplomației românești la resursele, dinamismul și expertiza din societatea civilă”, potrivit comunicatului transmis, joi, de USR.
„Am spus, la începutul mandatului, că provocărilor comune le vom răspunde mai bine împreună, așa că am inițiat Consiliul Consultativ al MAE: un for de consultare, analiză și colaborare. România este acum într-un moment de relevanță și atenție crescută, nu doar în regiune, și diplomația modernă este una pe mai multe paliere, iar societatea civilă a fost și continuă să fie esențială. Mizele de politică externă nu sunt personale și nici nu aparțin doar instituțiilor formale, sunt ale noastre ca țară și societate. Continuăm, și în acest cadru, cultura organizațională de colaborare”, a declarat Oana Țoiu.
Ministerul Afacerilor Externe vrea să stabilească un mecanism permanent de consultare cu societatea civilă în domenii precum securitatea informațională, cooperarea regională, drepturile omului și dezvoltarea. La întâlnire au participat peste 20 de organizații, experți și reprezentanți din cercetare și mediul academic, iar formatul consultărilor va rămâne deschis, adaptându-se propunerilor primite.
„În dialogul cu reprezentanții societății civile, ministrul român de externe a apreciat rolul important jucat de societatea civilă de-a lungul timpului în susținerea unor obiective de politică externă, inclusiv în contextul recent al amenințărilor din spațiul informațional, al propagării narativelor false și al acțiunilor de dezinformare”, se arată în comunicat.
Articolul Oana Țoiu lansează Consiliul Consultativ al MAE pentru colaborarea cu societatea civilă apare prima dată în Mediafax.
Proiectul privind plata pensiilor private adoptat în această formă de Guvern va merge spre dezbatere în cele două camere ale Parlamentului, forul suprem care va decide varianta finală a legii, apoi a fi supus controlului de constituționalitate.
Executivul a adoptat joi proiectul cu modificare ponderii primei tranșe și a perioadei de eșalonare, propuneri care au declanșat cele mai multe controverse în spațiul public după includerea proiectului de lege în primă lectură, în ședința din 8 august.
Documentul ajuns joi pe masa Cabinetului Bolojan, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, include aceleași propuneri criticate de unele voci, privind limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe cel puțin 10 ani.
Acesta a fost între timp analizat într-o ședință tehnică, iar marți, disecat într-o dezbatere publică pe repede-înainte împreună cu sindicate, patronatele și asociațiile de consumatori și administratori de fonduri.
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii, întârziată din 2011, este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.
Fiind vorba de un proiect de lege, acest act normativ intră în vigoare după adoptarea de către Guvern, de către cele două camere ale Parlamentului și după ce trece de controlul de constituționalitate.
În urma dezbaterii de marți, vicepreședintele ASF Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.
„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.
Actualele normeConform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.
Discuțiile ulterioare la nivelul decidenților tindeau spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.
Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.
La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.
Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)
Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică
„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, este articolul care a declanșat cele mai multe nemulțumiri.
Și perioada de cel puțin 10 ani fusese menținută. Astfel, valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Prin excepție, în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare, adică indemnizația socială. determină o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși această limită, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin 10 ani.
Nu există o perioadă maximă stabilită în proiectul de lege.
Potrivit notei de fundamentare, „stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație”..
Documentul arată că în cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).
Articolul Românii vor putea lua 30% din pensia privată într-o tranșă, iar eșalonarea va fi pe 8 ani. Proiectul de lege adoptat de Guvern merge în Parlament apare prima dată în Mediafax.
