Într-o întâlnire de lucru desfășurată marți, între ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și conducerea BID, au fost analizate programele existente și prezentate noi mandate de intervenție pentru susținerea investițiilor strategice, se arată într-un comunicat al ministerului, remis miercuri.
„Am solicitat conducerii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare să accelereze implementarea programelor, astfel încât produsele de garantare să fie active pe piaţă în cel mai scurt timp. Este esenţial ca finanţările să ajungă rapid şi eficient la beneficiarii finali — IMM-uri, autorităţi publice locale şi companii din subordinea acestora – pentru ca efectele pozitive să se resimtă în economie începând cu anul 2026. În paralel, trebuie să consolidăm disciplina fiscală şi credibilitatea României pe pieţele internaţionale, pentru a susţine stabilitatea macroeconomică şi a proteja ratingul investiţional”, a declarat ministrul Nazare.
Directorul general al BID, Dan Sandu, a precizat că banca va acționa cu prioritate pentru mobilizarea capitalului și sprijinirea proiectelor locale, asigurând implementarea rapidă a instrumentelor financiare și generarea de efecte reale în economie.
Produsele financiare active sau aflate în implementare sunt următoarele:
• IMM-uri: prin garanția de portofoliu, aproximativ 26.000 de companii vor putea accesa finanțări în următorii trei ani, valoarea totală estimată fiind de 12,6 miliarde lei, din care 8,8 miliarde lei reprezintă garanții gestionate de BID.
• Autorități locale și companii subordonate: garanții individuale cu buget de 2,2 miliarde lei pentru următorii trei ani.
• Creditare directă pentru entități publice, inclusiv asistență tehnică printr-o linie de finanțare de la Banca Europeană de Investiții.
BID gestionează și fonduri europene, cum ar fi Fondul de Participare Regională, cu alocare totală de peste 233 milioane euro, pentru sprijinirea investițiilor IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, prin împrumuturi cu dobândă redusă și granturi de până la 40% din valoarea finanțării.
Potrivit comunicatului, mandatele în analiză sunt:
• Fondul de Modernizare: investiții în rețelele de distribuție a energiei și garanții pentru IMM-uri ce investesc în retehnologizare și eficiență energetică.
• Fondul Social pentru Climă: dedicat microîntreprinderilor vulnerabile și sociale.
• Fondul de Tranziție Justă: prin împrumuturi subvenționate cu capital rebate.
Implementarea programelor este planificată astfel încât BID să finalizeze selecția intermediariilor până la sfârșitul anului 2025, să lanseze tranzacțiile partenere între noiembrie-decembrie 2025 și începutul anului 2026 și să asigure monitorizarea și raportarea continuă către beneficiari și public.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare (Decretul Guvernamental 190/2008), restricțiile de trafic pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5T) cuprind întreaga perioadă menționată, în vederea asigurării corespunzătoare a circulației bunurilor, MCT a decis suspendarea acestei măsuri pe timpul nopții, sens în care restricțiile vor fi aplicate doar la 23.10.2025, în intervalul orar 6:00 – 22:00, ora locală.
Mai multe informații referitoare la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consulate aici.
Cetățenii aflați în Ungaria pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: +36 13847689, Consulatului General al României la Szeged: +36 62424431 și Consulatului General al României la Gyula: +36 66464579, +36 66477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.
De asemenea, românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria +36 305356912, Consulatului General al României la Szeged +36 306777980 și Consulatului General al României la Gyula +36 306357181.
MAE recomandă consultarea paginilor oficiale: http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro.
Evenimentul are loc la Hotelul Marriott din București și reunește sute de specialiști din întreaga lume – ingineri de rețea, reprezentanți ai furnizorilor de servicii de internet, operatori de infrastructură, experți în politici de adresare IP și reprezentanți ai organizațiilor internaționale din domeniul tehnologiilor de Internet.
Conferința RIPE 91, organizată sub egida RIPE NCC (Réseaux IP Européens Network Coordination Centre), oferă participanților o platformă pentru schimbul de cunoștințe, prezentarea celor mai noi tehnologii și discutarea aspectelor tehnice și de reglementare privind funcționarea Internetului la nivel global.
Citeşte comunicatul integral AICI
Piața ucraineană a resimțit imediat efectele anunțului, înregistrând o corecție vizibilă pe principalele burse regionale. Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia (WSE), care urmărește evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.
Potrivit datelor WSE, citate de Interfax-Ukraine, declinul a urmat anunțului privind amânarea întâlnirilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, respectiv Marco Rubio și Serghei Lavrov, decizie luată din cauza refuzului Rusiei de a opri ostilitățile.
Acțiunile ucrainene, în declin pe bursele regionaleImpactul s-a reflectat rapid în prețurile acțiunilor listate de companiile ucrainene. Astarta, cel mai mare producător de zahăr din țară, a scăzut cu 2,99%, Milkiland cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În același timp, compania minieră Coal Energy, ale cărei exploatări au fost în mare parte oprite din cauza războiului, a înregistrat o pierdere de 4,48%. Doar grupul Kernel, liderul producției de ulei de floarea-soarelui, a reușit o ușoară creștere de 0,21%.
Pe Bursa din Londra, unde investitorii de retail au o influență mai mică, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au coborât cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, cel mai mare producător de carne de pasăre din Ucraina, au urcat cu 1,06%.
Scăderi și pe piața obligațiunilor ucraineneȘi euroobligațiunile Ucrainei (titluri de datorie emise pe piețele internaționale) au pierdut între 1,25% și 2,14% la Bursa din Frankfurt. Când prețul euroobligațiunilor scade, înseamnă că investitorii au mai puțină încredere în capacitatea statului sau companiei de a-și plăti datoriile.
În cazul Ucrainei, scăderea lor reflectă temerile privind riscul de război și instabilitatea politică.
În schimb, garanțiile legate de PIB (instrumente prin care investitorii sunt recompensați dacă economia ucraineană depășește anumite niveluri de creștere) au rămas aproape neschimbate, semn că participanții la piață nu și-au modificat semnificativ așteptările privind evoluția economiei pe termen mediu, în ciuda tensiunilor geopolitice.
Piețele reacționează la fiecare pas diplomaticEvoluțiile confirmă sensibilitatea ridicată a piețelor ucrainene la orice semnal privind negocierile de pace. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump – care promisese că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi” – indicele WIG-Ukraine urcase puternic, însă entuziasmul s-a estompat odată cu eșuarea speranțelor într-un acord rapid: „După optimismul privind un acord de pace, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, se arată într-un raport al WSE.
Chiar dacă anunțul recent al unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase din nou cotațiile, impulsul s-a dovedit de scurtă durată: „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât la 510,58”, arătau datele de tranzacționare miercuri dimineață.
Apelul ministrului Sănătății a fost lansat miercuri în timpul unei conferințe de presă.
„Fac un apel către direcțiile de sănătate publică, nu mai avizați unități sanitare publice sau private dacă nu respectă normativul deoarece mor oameni”, a spus Alexandru Rogobete.
În cadrul conferinței, ministrul a prezentat măsurile luate în cazul unității medicale privare din Constanța unde o pacientă de 29 de ani a murit după ce a născut.
Ministrul Sănătății a mai spus că în ministerul pe care-l conduce a fost creat un grup de lucru pentru a realiza o platforma digitală. Aceasta va verifica modul în care direcțiile de sănătate publică avizează funcționarea unor unități medicale. Astfel, se încearcă schimbarea modului în care sunt acordate autorizațiile și avizele sanitare.
Conform AP, Egiptul și Uniunea Europeană organizează miercuri, la Bruxelles, primul lor summit, dedicat întăririi relațiilor economice și de securitate, precum și cooperării privind migrația și criza umanitară din Fâșia Gaza.
La reuniune participă președintele egiptean Abdel-Fattah el-Sissi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Potrivit oficialilor europeni, urmează să fie anunțată creșterea asistenței economice pentru Egipt, precum și includerea acestuia în programul european Horizon Europe, un fond de 175 de miliarde de euro destinat cercetării și inovării în domenii precum tehnologia cuantică sau industria spațială.
Summitul are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de politicile protecționiste ale Statelor Unite și de restricțiile impuse de China asupra exporturilor strategice.
UE caută să consolideze relațiile cu statele din zona mediteraneană, de la Maroc la Turcia, în cadrul așa-numitului Pact pentru Mediterană, oferind sprijin financiar în schimbul unor măsuri menite să limiteze migrația spre Europa.
Egiptul se confruntă cu o inflație galopantă și cu efectele indirecte ale războiului din Gaza.
În discuțiile recente cu lideri europeni, președintele el-Sissi a declarat că planul de pace propus de președintele american Donald Trump reprezintă „ultima șansă” pentru stabilitatea regiunii și a reiterat sprijinul pentru soluția celor două state.
Uniunea Europeană, principalul partener comercial al EgiptuluiÎn cadrul unui acord semnat anul trecut, Bruxellesul a promis un pachet de 7,4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, investiții și sprijin pentru programe de migrație.
Fondurile au oferit o gură de oxigen economiei egiptene, grav afectată de pandemia de COVID-19, de efectele războiului din Ucraina și de scăderea veniturilor din Canalul Suez, cauzată de atacurile asupra transporturilor din Marea Roșie.
Chestiunea migrației rămâne una centrală în relația dintre Bruxelles și Cairo.
El-Sissi a subliniat, într-o întâlnire cu șefa diplomației europene Kaja Kallas, că Egiptul a împiedicat plecarea navelor cu migranți către Europa încă din 2016.
În același timp, organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, cer liderilor europeni să abordeze și problema drepturilor omului din Egipt, criticând detențiile arbitrare și procesele inechitabile împotriva opozanților regimului.
„Sâmbătă va ateriza pe aeroportul din Otopeni și va fi transferat la secția de chirurgie plastică din cadrul Spitalului de Arși din București pentru îngrijiri medicale și medicochirurgicale”, a declarat ministrul.
Rogobete a spus că suprafața arsă critică a scăzut sub 9%, iar pacientul nu mai are nevoie de terapie intensivă.
„Pacientul nu mai pune probleme de terapie intensivă, nu mai necesită ventilație mecanică, nu mai necesită monitorizare în terapie intensivă, motiv pentru care va fi transferat din Austria înapoi în România și monitorizat și îngrijit în continuare într-o secție normală de chirurgie plastică”, a spus ministrul Sănătății.
Ministrul a oferit detalii și despre starea celorlalți pacienți arși din spitalele bucureștene:
Spitalul Floreasca: Pacienții au evoluție bună. Un pacient a fost deja externat, iar ceilalți doi urmează să fie externați în cursul acestei săptămâni sau în prima parte a săptămânii viitoare.
Spitalul Grigore Alexandrescu: Băiatul a fost externat, iar pacienta pediatrică este în continuare internată sub monitorizare și urmează să aibă o a doua intervenție chirurgicală. „Nu se află într-o stare critică în momentul de față”, a precizat Rogobete.
Pacienta de la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni are evoluție favorabilă, conform ministrului.
Alexandru Rogobete afirmă că blocul operator al spitalului privat din Constanța are o singură sală de operații, iar în momentul controlului s-a verificat dimensiunile acestei săli. Ministrul spune că dimensiunile nu respectă normativul în vigoare.
„Vorbim de o sală de operații care nu respectă înălțimea. O sală de operații în care există ferestre acoperite cu jaluzele, contrar normativului legal. Vorbim de o sală de operații în care finisajele pereților nu pot fi dezinfectate și nu pot fi curățate pentru că nu sunt lavabile. De asemenea, nu se monitorizează temperatura și umiditatea. Mai sunt și alte neconcordanțe administrative la nivelul sălii de operații, dar acestea sunt cele mai importante. Dacă discutăm, sigur, despre controlul infecțiilor asociate a activității medicale într-un spațiu, cum este o sală de operații, un bloc operator, identificăm o serie de alte neconcordanțe. Nu există filtru pentru bolnavi, pentru personalul medical, nu există echipamente medicale pentru determinări rapide. Aici mă refer la cele analize de tip „point of” care, care, conform normativului, trebuie să existe într-o sală de operații pentru a putea determina anumiți biomarkeri, de exemplu, o hemoleucogramă, pentru a identifica necesarul de transfuzie. Aceste echipamente nu există nici în sala de operație, din păcate nu există nici în unitatea de terapie intensivă”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, într-o conferință de presă.
Ministrul a mai spus că spațiile spitalului privat din Constanța nu sunt organizate într-un flux medical care să respecte toate condițiile internaționale și, în dotarea sterilizării din cadrul blocului operator a fost identificat un autoclav, însă, la data controlului, acesta era nefuncțional.
Sângele și plasma erau ținute într-un frigider de uz casnic„Ca orice unitate medicală unde se desfășoară activități chirurgicale, este necesară o unitate de transfuzie sanguină în interiorul unității sanitare, tocmai pentru a putea administra pacienților sânge și produse de sânge, plasmă, trombocite și așa mai departe, în cazul unor situații de acest gen, în cazul în care apare o hemoragie, cum am avut și în cazul pacientei (decedate după naștere – n.r.). Sigur că unitatea medicală privată deține o astfel de unitate de transfuzie, însă produsele de sânge și plasma și, mă rog, toate elementele sanguine sunt depozitate total impropriu, cu nerespectarea legislației în vigoare într-un frigider de uz casnic care nu este avizat și apropat de către centrul de transfuzie”, afirmă ministrul.
Mai mult decât atât, pentru controlul microbiologic de la nivelul unității sanitare, acolo unde, în mod normal, pentru un protocol de autocontrol se iau periodic probe de pe suprafețe sau de pe diferite elemente pentru verificarea încărcăturii microbiene, spitalul privat deține un contract cu un laborator privat, însă, în urma verificărilor făcute de Inspecția Sanitară de Stat și de la Corpul de Control din Ministerul Sănătății s-a ajuns la concluzia că acel laborator nu este acreditat RENAR, deci rezultatele de microbiologie, rezultate în urma autocontrolului pentru menținerea și pentru controlul infecțiilor nosocomiale nu pot fi validate și nu pot fi luate în calcul, întrucât laboratorul unde ele se practică și se analizează nu este acreditat.
În plus, în timpul controlului au fost identificate cantități importante de produse dezinfectante utilizate la nivelul spitalului privat expirate din anul 2025, dar și unele produse și consumabile expirate încă din anul 2024.
Ministrul Sănătății a trimis Corpul de Control la Constanța, după ce o pacientă de 29 de ani care a născut într-un spital privat a murit.
