Uniunea Europeană introduce un nou regulament pentru a proteja industria siderurgică de efectele supracapacității globale, măsură care va intra în vigoare la 1 iulie 2026.
Autoritățile europene spun că este un pas extrem de important pentru menținerea pe termen lung a unei industrii strategice pentru economie.
Comisia Europeană a publicat deja regulamentul de aplicare, care stabilește cum vor fi împărțite contingentele tarifare către partenerii comerciali ai Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, noul sistem include cote globale reduse și taxe mai mari pentru importurile care depășesc aceste limite, iar scopul de a proteja producătorii europeni după expirarea vechii măsuri de salvgardare.
Repartizarea cotelor se face pe baza unor criterii bine stabilite în noul regulament privind oțelul, oferind un acces previzibil la piața europeană pentru furnizorii din afara UE.
În același timp, autoritățile spun că este păstrată diversitatea ofertei pentru utilizatorii din industrie din interiorul Uniunii.
Potrivit Comisiei Europene, sistemul a fost gândit astfel încât să reducă impactul asupra partenerilor din acordurile de liber schimb, dar nu se dorește slăbirea eficienței măsurii.
În prezent, aproximativ 80% din importurile de oțel ale UE provin din astfel de parteneriate.
Jumătate din cota anuală de 18,3 milioane de tone este rezervată acestor parteneri preferențiali, iar cealaltă jumătate rămâne valabilă pentru toți ceilalți exportatori, fără discriminare.
Astfel, statele partenere din acordurile de liber schimb vor avea în continuare acces la piața europeană, chiar și în condițiile noilor reduceri estimate la 47%.
Comisia Europeană a precizat că a avut discuții cu partenerii internaționali în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, iar mai mulți dintre aceștia au acceptat provizoriu noile cote alocate.
Pentru a permite aplicarea rapidă a noilor reguli, a fost activată procedura de urgență, ceea ce înseamnă că statele membre vor vota în termen de 14 zile, iar regulamentul va fi valabil cel mult șase luni, până la finalizarea procedurilor obișnuite din 2026.
Ulterior, măsura va fi analizată din nou în cadrul comitetelor statelor membre, în procedura standard.
ContextRegulamentul face parte din strategia UE de răspuns la supraproducția globală de oțel, considerată o problemă care distorsionează piața internațională.
Noua politică prevede taxe de 50% pentru importurile care depășesc cotele stabilite și introduce și reguli de trasabilitate, inclusiv obligativitatea de a declara unde are loc procesul de topire și turnare.
Toate aceste măsuri au loc pentru că UE vrea să protejeze locurile de muncă din industrie și să ofere producătorilor europeni spațiu pentru investiții în tehnologii mai curate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a inclus sectorul siderurgic printre prioritățile economice ale Uniunii, atât în „Busola competitivității pentru UE”, cât și în „Planul de acțiune pentru oțel și metale”.
Mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova au depus un proiect de lege prin care foametea provocată de regimul sovietic în anii 1946-1947 pe teritoriul actualei Republici Moldova să fie recunoscută drept crimă împotriva umanității.
Proiectul, înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova zilele trecute, vizează modificarea Codului Penal, astfel încât negarea, justificarea sau minimalizarea publică a acestei tragedii ar putea fi pedepsită cu închisoare de până la 5 ani.
„Elementul de noutate constă în introducerea explicită a termenilor,,a deportărilor sau a foametei” atât în denumirea marginală, cât și în corpul alin. (2) al art. 176 din Codul penal. Prin această completare punctuală, faptele de negare, contestare, aprobare sau justificare în public a acestor atrocități naționale devin pasibile de răspundere penală, fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, se precizează în proiectul de lege.
Inițiatorii demersului definesc negarea publică drept contestarea existenței foametei „contrar faptelor istorice documentate și recunoscute oficial de stat”.
Foametea din 1946-47Una dintre principalele cauze ale foametei a fost politica de impozitare excesivă, precum și cote obligatorii de predare a produselor agricole, în condițiile unei economii devastate de război.
Deși recolta de cereale din anul 1946 era insuficientă pentru necesitățile populației, autoritățile au continuat colectările forțate de produse agricole, fără a institui măsuri eficiente de sprijin pentru populația afectată, ceea ce a provocat o amplă catastrofă umanitară.
În aceste condiții, „constrângerea fiscală și teroarea administrativă au provocat îmbolnăvirea in masă, distrofia alimentară și moartea a zeci de mii de oameni în RSS Moldovenească”, se mai precizează în proiectul de lege.
Autoritățile vor fi obligate să cerceteze și să comemoreze tragediaAutoritățile centrale și locale din Republica Moldova vor avea obligația să contribuie la cercetarea fenomenului și să asigure studierea foametei în instituțiile de învățământ. Inițiativa prevede și acces liber pentru cercetători și cetățeni la documentele de arhivă și la actele de stare civilă din perioada foametei.
Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Parlament în două lecturi, Guvernul Republicii Moldova va avea la dispoziție șase luni pentru a armoniza legislația cu noile prevederi.
Polițiștii din Târgu Mureș au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, după ce un pacient internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș ar fi căzut de la etajul al III-lea al unității medicale, au anunțat, marți, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Mureș.
Potrivit poliției, incidentul a fost semnalat în seara zilei de 29 iunie, în jurul orei 20:00, printr-un apel la 112.
A căzut de la etajul 3„Din primele verificări efectuate de polițiști a reieșit că este vorba despre un bărbat de 71 de ani, internat în cadrul unității medicale, care s-ar fi precipitat de la etajul al III-lea al clădirii, căzând pe acoperișul unei anexe a unității medicale, situate la nivelul etajului I”, au transmis reprezentanții IPJ Mureș.
Bărbatul a fost preluat imediat de personalul medical și transportat la Unitatea de Primiri Urgențe SMURD pentru acordarea îngrijirilor medicale și efectuarea investigațiilor de specialitate.
Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal de vătămare corporală din culpă, pentru a stabili toate împrejurările în care s-a produs incidentul.
Autoritățile nu au oferit, până în prezent, informații suplimentare privind starea de sănătate a pacientului sau circumstanțele exacte în care acesta a ajuns să cadă de la etajul clădirii.
Potrivit legii fundamentale și legilor speciale, la finalul fiecărei sesiuni parlamentare, Legislativul adoptă o lege specială prin care abilitează Guvernul să emită ordonanțe în perioada vacanței parlamentare.
Numai că o astfel de lege nu a fost adoptată și acum, în iunie 2026, înaintea vacanței parlamentare, chiar dacă Guvernul Bolojan pregătise un astfel de act normativ.
Proiectul elaborat de SGG, în martie 2026, prevedea următoarele:
Guvernul Bolojan ar fi putut, potrivit proiectului, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice: finanțe și economie, afaceri interne, agricultură, sănătate, transporturi, investiții și proiecte europene.
Numai că demiterea pe 5 mai 2026 a Guvernului Bolojan și lipsa de învestire a unui nou Guvern cu puteri depline în toată această perioadă au generat două tipuri de consecințe:
În perioada post decembristă a României a mai existat o singură situație în care Guvernul de la București nu a mai putut emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, însă motivul a fost cu totul altul, nicidecum că România nu are Guvern cu puteri depline.
În vacanța parlamentară de acum 10 ani (iulie – august 2026), Guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș la acea vreme, nu a putut adopta nicio ordonanță simplă pe perioada celor două luni de vară, după ce Senatul României a respins definitiv proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței.
Ca reacție imediată, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a convocat o celulă de criză, din care fac parte conducerea ministerului, secretarul de stat cu atribuții în domeniu, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), precum și Corpul de control al ministrului, potrivit anunțului dat de minister.
Președinta ANPDPD, Alexandra Zară, este deja în județul Bihor și sprijină autoritățile în identificarea unor soluții de cazare și îngrijire adecvate, în funcție de nevoile fiecărei persoane.
Totodată, ministrul a luat legătura cu autoritățile județene pentru a asigura relocarea în siguranță a persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate și a dispus mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor și a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, astfel încât echipele de specialiști să fie prezente în teren și să acorde tot sprijinul necesar.
Potrivit ministerului, bihoreanul care ar fi șeful grupării, numit Viorel Pașca, nu are acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru activități de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane.
Ministerul Muncii, dar și autoritățile locale transmit că se caută soluții rapide pentru relocarea persoanelor.
La fața locului, au fost mobilizate mijloace tehnice ale IGSU, pentru transportul persoanelor vulnerabile, precum 16 ambulanțe SMURD de prim-ajutor, 30 de autospeciale pentru transport victime multiple, 34 de microbuze pentru transportul persoanelor, dar și 36 de autospeciale de primă intervenție și comandă.
Potrivit DIICOT, rețeaua a avut activitate încă din 2020, era construită în jurul liderului, dar și a unor membri organizați pe criterii familiale. Gruparea ar fi pretins că oferă servicii sociale și medicale printr-o asociație umanitară, însă, în realitate ar fi păcălit donatori, dar și familii pentru a obține bani din donații, ajutoare sociale sau pensii, indemnizații de handicap, dar și alte beneficii.
Victimele ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul îngrijirii medicale și sociale.
