Vizita lui Shoigu are loc în urma unor instrucţiuni speciale din partea preşedintelui Vladimir Putin şi se concentrează pe punerea în aplicare a acordurilor încheiate în cadrul tratatului de parteneriat strategic global semnat de cei doi lideri anul trecut.
Aceasta este a treia vizită a lui Shoigu în aproape trei luni, într-un context în care Rusia şi Coreea de Nord şi-au intensificat rapid relaţiile diplomatice şi de securitate în ultimii doi ani.
Potrivit unei anchete Reuters, Coreea de Nord a furnizat milioane de proiectile de artilerie şi mii de soldaţi Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Kim Jong Un şi-a exprimat „sprijinul necondiţionat” pentru politicile Rusiei, ceea ce îngrijorează oficialii sud-coreeni şi occidentali că Coreea de Nord ar putea primi în schimb tehnologie militară avansată şi asistenţă economică din partea Moscovei.
Agenţia TASS nu a oferit detalii despre conţinutul specific al discuţiilor preconizate sau despre natura exactă a instrucţiunilor primite de Shoigu de la Putin.
Articolul Consilierul rus pentru securitate Shoigu ajunge în Coreea de Nord pentru o întâlnire cu Kim Jong Un apare prima dată în Mediafax.
În noaptea dintre 12 și 13 iunie, statul Israel a demarat o operațiune militară de amploare. Intitulată „Raising Lion”, acțiunea a avut ca obiectiv distrugerea presupuselor facilități nucleare ale Iranului. Printre țintele vizate s-au numărat instalații strategice, comandanți militari de rang înalt, precum și oameni de știință bănuiți că participă la elaborarea unei arme atomice. Potrivit declarațiilor armatei israeliene, această ofensivă a fost justificată de un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Raportul AIEA avertizează că Iranul a acumulat suficient uraniu îmbogățit. Acesta ar permite construirea unei arme nucleare într-un viitor apropiat.
CIA concluzionează: Iranul nu dezvoltă o bombă
Spre deosebire de poziția fermă a Israelului, o evaluare a CIA, publicată în martie 2025, stipulează clar un alt fapt. „Iranul nu produce o armă nucleară”, se arată în documentul american. Serviciile de informații din Statele Unite consideră că regimul de la Teheran deține atât capabilitățile, cât și expertiza necesară pentru a fabrica o bombă. Cu toate acestea, Iranul nu a luat încă hotărârea definitivă de a face acest pas. Această perspectivă este împărtășită și de anumiți analiști occidentali cu vederi mai moderate. Aceștia evidențiază lipsa unor dovezi concludente. Aceste dovezi ar indica o decizie oficială a autorităților iraniene de a transforma potențialul nuclear în realitate.
Un istoric marcat de radioactivitate: Iranul și dosarul nuclear
Iranul deține un program nuclear destinat uzului civil încă din anii 1950. Acest program a început sub tutela americană, în contextul inițiativei „Atomilor pentru Pace”. După Revoluția Islamică din 1979, contextul s-a complicat semnificativ. În anul 2002, anumite dezvăluiri referitoare la existența unor instalații secrete la Natanz și Arak au reaprins îngrijorările la nivel internațional. A urmat o perioadă marcată de o serie de sancțiuni impuse de ONU. De asemenea, au existat acuzații de încălcare a prevederilor Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare. Iranul a susținut constant că programul său are un scop exclusiv pașnic. Această poziție a fost argumentată chiar și prin invocarea unei fatwa, un edict religios care, potrivit autorităților iraniene, interzice deținerea armelor nucleare.
Acorduri anulate și convorbiri suspendate
În anul 2015, cu sprijinul medierii internaționale, Iranul a semnat JCPOA. Cunoscut sub denumirea de Planul Comun de Acțiune Cuprinzător, acest acord a reprezentat un moment istoric. Scopul său era limitarea capacităților nucleare ale Teheranului. În schimbul acestor limitări, urmau să fie ridicate sancțiunile impuse Iranului. Însă în 2018, administrația președintelui Trump s-a retras unilateral din acest acord. Decizia a dus la relansarea unei politici de presiune economică maximă asupra Iranului. De atunci, negocierile au avut un caracter intermitent, desfășurându-se cu pauze. În cursul anului 2025, fusese anunțată o eventuală reluare a discuțiilor indirecte dintre Statele Unite și Iran. Totuși, ofensiva militară lansată de Israel a determinat o sistare bruscă a acestor tratative.
Uraniu, sancțiuni și diplomație în impas
Cel mai recent raport emis de AIEA, datat 31 mai 2025, a generat din nou un semnal de alarmă. Conform documentului, Iranul ar poseda stocuri considerabile de uraniu îmbogățit la nivelul de 60%. Această cantitate este aproape suficientă pentru a produce o armă nucleară. Ar fi necesară doar o suplimentare a îmbogățirii până la 90%. Deși, din punct de vedere tehnic, nu există dovezi concrete că acest uraniu a fost deja prelucrat în scopuri militare, există motive de îngrijorare. Nivelul accentuat de secretomanie al guvernului iranian și refuzul cooperării depline cu inspectorii internaționali au amplificat neîncrederea și suspiciunile.
Realitate palpabilă sau simplu pretext?
Pentru statul Israel, amenințarea nucleară iraniană este percepută ca fiind iminentă și evidentă. Pe de altă parte, conform evaluării CIA, aceasta este doar o posibilitate latentă. Regimul iranian continuă să insiste că programul său nuclear servește exclusiv scopuri civile și defensive. Cu toate acestea, în spatele cortinelor marilor puteri, suspiciunile persistente, regimul de sancțiuni și acțiunile militare aeriene riscă să exacerbeze situația. Un dosar complex legat de programul nuclear ar putea degenera ușor într-un conflict regional de proporții uriașe.
Criza actuală dintre Israel și Iran depășește simpla problemă a armelor nucleare. Ea vizează, de fapt, chestiuni legate de încredere reciprocă, echilibrul fragil de putere din regiune și cine va decide să acționeze primul. În lipsa unor canale diplomatice eficiente și stabile, există un risc semnificativ iar adevărul ar putea ajunge să fie acoperit de ruinele arse ale unui nou conflict militar.
Articolul Bomba nucleară a Iranului: Israelul acuză dar CIA spune că nu există apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că ieșirea sa timpurie de la summitul G7 nu are legătură cu un eventual armistițiu între Israel și Iran. Reacția vine după ce Emmanuel Macron, președintele Franței, a sugerat că Trump a părăsit reuniunea internațională pentru a reveni la Washington în vederea negocierii unei încetări a focului.
„Președintele în căutare de publicitate, Emmanuel Macron, a spus greșit că am plecat de la summitul G7 din Canada pentru a merge înapoi la Washington să lucrez la un armistițiu între Israel și Iran. Greșit! El nu are nicio idee de ce sunt pe drum spre Washington, dar cu siguranță nu are legătură cu un armistițiu. Este ceva mult mai important de atât”, a scris Trump pe Truth Social.
Afirmațiile sale subliniază un conflict diplomatic indirect și o dispută de imagine între doi lideri politici importanți pe scena internațională. Trump a mai adăugat că Macron „greșește întotdeauna”, sugerând o neîncredere constantă față de acțiunile liderului francez.
Plecarea lui Trump de la summitul G7 a ridicat întrebări în rândul analiștilor politici, însă președintele insistă că motivele sunt „mult mai mari” decât o simplă negociere de pace. Totuși, nu a oferit detalii suplimentare, încheind mesajul cu un misterios „Stați pe fază!”
Această reacție a lui Donald Trump evidențiază din nou stilul său direct și combativ, dar și tensiunile continue pe care le menține cu liderii internaționali, în special cu Emmanuel Macron.
Articolul Donald Trump neagă că a părăsit summitul G7 pentru un armistițiu: „Este mult mai important de atât” apare prima dată în Mediafax.
Conform clasamentului Forbes actualizat pe 15 iunie, averea lui Ellison a ajuns la 258,8 miliarde de dolari, situându-l doar în urma CEO-ului Tesla, Elon Musk, care conduce cu o avere de 410,8 miliarde de dolari, potrivit IANS.
Creșterea de 66,8 miliarde de dolari în mai puțin de 60 de zile l-a propulsat pe Ellison de pe locul patru din aprilie, când avea o avere de 192 miliarde de dolari.
Oracle a raportat pe 13 iunie venituri de 1,70 dolari pe acțiune și cifra de afaceri de 15,9 miliarde de dolari, ceea ce a dus prețul acțiunilor la 200 de dolari.
Oracle este un actor cheie în „Project Stargate”, inițiativa guvernamentală americană pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, alături de OpenAI și SoftBank. În vârstă de 80 de ani, Ellison rămâne activ în companie ca președinte și director tehnologic.
Cu această schimbare, Mark Zuckerberg coboară pe locul trei cu 235,7 miliarde de dolari, Jeff Bezos pe locul patru cu 226,8 miliarde, iar Warren Buffett completează top cinci cu 152,1 miliarde de dolari.
Articolul Cine este Larry Ellison, a doua cea mai bogată persoană din lume. I-a depășit pe Zuckerberg și Bezos apare prima dată în Mediafax.
„Instituțiile responsabile informează că, începând cu data de 17 iunie 2025 ora 01.00 furnizarea apei din Stația de Tratare a Apei Potabile (STAP) Târnăveni către unitățile administrativ-teritoriale Târnăveni, Adămuș, Băgaciu și Gănești a fost sistată temporar, ca urmare a depășirii limitei admise de salinitate. Furnizarea va fi reluată imediat ce nivelul de salinitate revine sub pragul de salinitate prevăzut”, reiese dintr-o informare a autorităților.
Salina Praid a fost complet inundată în urma infiltrațiilor masive de apă din pârâul Corund, iar activitatea acesteia a fost închisă. Situația generată de inundarea salinei continuă să se agraveze, provocând deja o mortalitate piscicolă semnificativă pe râurile Târnava Mică și Corund.
Articolul Fără apă potabilă în Târnăveni și alte localități din Mureș din cauza dezastrului de la Praid apare prima dată în Mediafax.
„Conform rapoartelor inițiale, există deja 14 morți la Kiev”, a scris Timur Tkachenko pe Telegram.
Echipele de salvare continuă să caute victime printre ruinele clădirilor, potrivit AFP.
Reuters anunță că atacul a ucis 14 persoane și a rănit 44.
Atacul a distrus clădiri de locuințe, școli și infrastructuri critice.
Autoritățile municipale și forțele de ordine au confirmat explozia unui bloc de locuințe – eveniment care a dus la distrugerea a peste 30 de apartamente – și declanșarea unor incendii la alte clădiri din cauza fragmentelor căzute. De asemenea printre victime se numără și un cetățean american.
Echipele de pompieri și de salvare continuă căutările pentru supraviețuitori.
Primarul Vitali Kliciko a indicat extinderea pagubelor în minimum cinci sectoare, menționând că cenușa rezultată a generat un fum dens și a contribuit la haosul urban.
Acest atac a avut loc pe fondul summit-ului G7 din Canada, la care participa și președintele Zelenski – un context marcat de intensificarea tensiunilor diplomatice și a escaladărilor militare între Ucraina și Rusia.
Un număr record de atacuri aeriene au vizat Kievul în ultimele săptămâni, considerate un răspuns la incursiunile militare ucrainene pe teritoriul rusesc care au vizat atacarea aerodromurilor pe care operau avioane din flota aeriană strategică a Moscovei.
Articolul Cel puțin 14 morți și zeci de răniți la Kiev în urma atacurilor rusești apare prima dată în Mediafax.
Liderii țărilor membre ale G7 au convenit luni asupra unei strategii care are scopul de a proteja aprovizionarea cu minerale critice și consolidarea economiilor lor, potrivit unui proiect văzut de Reuters.
Proiectul, despre care o sursă susține că nu a fost încă aprobat de președintele american Donald Trump, stabilește că piețele de minerale ar trebui să reflecte costurile reale ale extracției, prelucrării și comercializării responsabile ale mineralelor critice.
Partenerii se angajează să lucreze pentru anticiparea deficitului de minerale critice, coordonarea răspunsurilor la perturbările deliberate ale pieței și diversificarea mineritului, prelucrării, producției și reciclării, mai scrie în document.
Decizia Chinei din aprilie de a suspenda exporturile mai multor minerale a perturbat aprovizionarea în cazul producătorilor auto și de cipuri de computer, dar și a contractorilor militari din întreaga lume.
Articolul Liderii G7 au convenit asupra unei strategii de protejare a mineralelor rare apare prima dată în Mediafax.
Acest sondaj anual, conceput pentru a ajuta companiile să calculeze indemnizațiile pentru condiții dificile atunci când își relochează angajații, evaluează 173 de orașe în cinci categorii: servicii medicale, cultură și mediu, educație, infrastructură și stabilitate, notează The Economist.
Deși scorurile din primele patru categorii au rămas în mare parte constante sau s-au îmbunătățit, aceste progrese au fost anulate în ceea ce privește stabilitatea.
Viena a fost detronatăViena este un exemplu elocvent. Capitala Austriei a fost considerată orașul cu cea mai bună calitate a vieții din lume între 2022 și 2024.
Însă anul acesta a pierdut locul fruntaș din cauza a două tentative teroriste, ceea ce a afectat scorul de stabilitate al orașului, care cuantifică amenințările de conflict militar, tulburări civile și terorism.
Viena ocupă acum locul al doilea, la egalitate cu Zurich. Copenhaga, unul dintre cele doar șase orașe care au obținut un scor perfect la categoria stabilitate, se află în fruntea clasamentului din acest an.
Orașele mai mici obțin, în general, scoruri bune în acest clasamentDoar trei orașe din primele 20 au mai mult de 6 milioane de locuitori.
Londra și New York se situează pe locurile 54 și 69, respectiv. Nivelul criminalității și amenințarea terorismului sunt ridicate în aceste orașe, iar drumurile sunt aglomerate.
Tokyo, cel mai mare oraș din lume, se află pe locul 13.
Instabilitatea afectează negativ calitatea vieții la coada clasamentuluiDamasc rămâne pe ultimul loc, însă răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad în decembrie și decizia ulterioară a Americii de a ridica sancțiunile economice asupra Siriei oferă perspective mai bune pentru capitala siriană în ediția următoare a clasamentului.
Kiev se află în ultimele zece poziții pentru al treilea an consecutiv.
Teheranul, situat chiar în afara acestui grup, este acum bombardat de Israel și, prin urmare, are șanse mici să urce.
Confruntările militare de la granița din Kashmir au fost un factor care a scăzut scorurile de stabilitate pentru cele cinci orașe indiene incluse în index. Karachi, singurul oraș pakistanez evaluat, avea deja un scor slab la acest capitol.
Top 10 orașe cu cele mai bune condiții de traiArticolul Topul orașelor lumii cu cel mai bun nivel de trai. Viena pierde primul loc în favoarea unei alte capitale europene apare prima dată în Mediafax.
Proiectul „Fără război împotriva Iranului” ar interzice utilizarea fondurilor federale pentru orice utilizare a forței militare împotriva Iranului, cu excepția cazului în care aceasta a fost autorizată în mod specific de Congresul SUA.
„Atacurile nechibzuite și ilegale ale lui Netanyahu încalcă dreptul internațional și riscă să declanșeze un război regional. Congresul trebuie să clarifice faptul că Statele Unite nu vor fi trase în războiul provocat de Netanyahu. Părinții noștri fondatori au încredințat puterea războiului și a păcii exclusiv reprezentanților aleși ai poporului în Congres și este imperativ să clarificăm faptul că președintele nu are autoritatea de a se angaja într-un alt război costisitor fără autorizația explicită a Congresului”, a declarat Sanders, un independent care reprezintă Vermont, potrivit Al Jazeera.
Deși proiectul este semnat de câțiva democrați, este puțin probabil să devină lege, deoarece republicanii controlează atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților. De asemenea, Donald Trump are putere de veto asupra legislației.
Articolul Un senator american a propus un proiect de lege care îl împiedică pe Trump să atace Iranul apare prima dată în Mediafax.
Grupul condus de Egipt este format din 21 de țări musulmane care condamnă atacurile Israelului asupra Iranului. Semnatarii mai cer detensionarea de urgență a situației și dezarmarea nucleară a Israelului, potrivit Al Jazeera.
Grupul a avertizat că conflictul riscă să se agraveze și a cerut un armistițiu imediat. De asemenea, semnatarii au solicitat ca toate țările din Orientul Mijlociu să adere la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP).
Semnatarii sunt Algeria, Bahrain, Brunei, Ciad, Comore, Djibouti, Egipt, Gambia, Irak, Iordania, Kuweit, Libia, Mauritania, Oman, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Sudan, Somalia, Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Articolul 21 de țări musulmane cer ca în Orientul Mijlociu să nu fie acceptate armele nucleare apare prima dată în Mediafax.
Un cetățean american a murit în timpul atacului nocturn asupra capitalei Ucrainei, Kiev.
Primarul Vitali Klitschko a scris pe Telegram că americanul în vârstă de 62 de ani a fost declarat mort de medicii ucraineni. Primarul nu a oferit alte detalii.
„În timpul atacului asupra Kievului, un cetățean american în vârstă de 62 de ani a murit într-o locuință din districtul Solomianskyi, vizavi de locul unde medicii ofereau asistență. Medicii au constatat moartea”, a scris Klitschko.
Oficialii ucrainenii au declarat că în noaptea de luni spre marți rușii au declanșat un atac de amploare asupra Kievului. Cel puțin 12 persoane au fost rănite.
Articolul Vitali Klitschko: Un cetățean american a murit în timpul atacului rusesc asupra capitalei Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Ambasada Chinei i-a îndemnat pe cetățenii chinezi să se întoarcă de urgență acasă sau să părăsească Israelul prin punctele de trecere a frontierei terestre. Recomandarea este făcută deoarece situația de securitate s-a deteriorat și spațiul aerian israelian este închis, potrivit Reuters.
„În prezent, conflictul israeliano-iranian continuă să escaladeze, instalațiile civile fiind avariate și numărul victimelor civile crescând, ceea ce face ca situația de securitate să fie și mai gravă”, a avertizat ambasada într-un anunț de marți pe WeChat.
Cetățenii chinezi sunt sfătuiți să plece din Israel în special prin punctul de trecere terestru spre Iordania.
Articolul Ambasada Chinei își îndeamnă cetățenii să plece de urgență din Israel apare prima dată în Mediafax.
După ce conducerea islamică a Iranului a fost atrasă în război de dictatorul irakian Saddam Hussein în 1980, a luptat, cum avea să spună un comandant de rang înalt, „cu mâinile goale”, scrie cotidianul Financial Times.
Pentru tinerii lideri ai republicii, motivați ideologic și hotărâți să exporte viziunea lor asupra radicalismului islamic, a fost o confruntare brutală cu realitatea: armata convențională a Iranului se confrunta cu un adversar sprijinit de puteri regionale și occidentale.
Ani mai târziu, aceiași lideri au recunoscut că regimul izolat trebuia să implore puținele state cu care mai avea relații diplomatice pentru cele mai de bază provizii, precum sârmă ghimpată.
Totuși, Iranul a luptat timp de opt ani, în ciuda costului uman uriaș, înainte ca liderul revoluției islamice din 1979, ayatollahul Ruhollah Khomeini, să accepte cu reticență o încetare a focului cu Irak, o decizie pe care a descris-o ca „a bea din pocalul cu otravă”.
David împotriva lui GoliatAcum, Iranul se confruntă cu cea mai gravă amenințare de la acel război, în timp ce republica este bombardată de Israel, care dispune de una dintre cele mai sofisticate armate din lume, echipată cu tehnologie americană, iar agențiile sale de informații au pătruns adânc în interiorul republicii islamice.
Odată în plus, miza pentru regimul iranian este existențială, iar succesorul lui Khomeini, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, se confruntă cu cea mai grea probă a celor patru decenii de conducere a țării.
„Este cel mai important moment al lui Khamenei. A avut parte de multe suișuri și coborâșuri de când a devenit lider suprem în 1989, dar acesta le întrece pe toate”, a declarat Sanam Vakil, expert în Orientul Mijlociu, pentru Financial Times.
„Prioritatea sa este supraviețuirea regimului, să întoarcă situația în favoarea Iranului cât de mult poate. Ei se văd ca David împotriva lui Goliat, așa că simpla supraviețuire este o victorie pentru ei”, a adăugat Sanam Vakil.
Lovituri strategice și slăbirea apărăriiÎn doar câteva zile, Israelul a eliminat conducerea militară de vârf a Iranului, a lovit principalele sale instalații nucleare, a bombardat infrastructura energetică esențială și a semănat teroare în toată țara, cu drone și escadrile de avioane de luptă care efectuează raiduri peste republică, aparent fără probleme.
Peste 200 de civili iranieni au fost uciși, potrivit Ministerului iranian al Sănătății.
Agențiile de informații ale regimului au fost umilite, iar apărarea antiaeriană aproape complet epuizată, lăsând Teheranul la mila forțelor aeriene israeliene, care luni au declarat că dețin „control operațional deplin” asupra spațiului aerian al capitalei.
Israelul a afirmat că a lovit cartierul general al forței Quds, temuta ramură internațională a Gardienilor Revoluției, și a distrus zeci de lansatoare de rachete.
Depășit din punct de vedere militar și mai vulnerabil decât în ultimele decenii, Iranul are puține opțiuni pentru a-și respinge inamicul de moarte, spun analiștii.
O societate schimbată, o conducere izolatăIranul de astăzi este, de asemenea, o societate foarte diferită de cea care a luptat pentru supraviețuire împotriva Irakului lui Saddam.
Spiritul revoluționar al anilor ’80 nu mai unește populația, iar sprijinul necondiționat pentru stat nu mai este garantat.
În schimb, regimul este în război într-un moment de nemulțumire publică fără precedent față de regimul teocratic, într-o societate tânără, obosită de decenii de represiune, sancțiuni americane sufocante și dificultăți economice.
Supraviețuire politică prin lipsa alternativelorMulți analiști și diplomați occidentali consideră că supraviețuirea regimului nu va fi decisă de bombele israeliene, ci de dinamica internă a sistemului, avertizând că este prea devreme pentru a prezice prăbușirea sa.
Pentru moment, absența unei opțiuni credibile de înlocuire a regimului rămâne cel mai puternic factor de protecție pentru conducerea Iranului.
„Nu există o alternativă viabilă, nici în interiorul, nici în afara Iranului, la actualul sistem, ceea ce face ca reforma internă să fie singura cale realistă”, a declarat Mohammad Atrianfar, politician reformist și fost deținut politic.
Nu există o opoziție politică organizată în Iran, iar opoziția din exil este la fel de nepopulară în republică ca și conducerea islamistă, spun experții.
Strategii de supraviețuireDupă experiențele războiului cu Irakul, Iranul s-a concentrat pe producția internă de rachete și drone, și pe antrenarea și înarmarea unor grupări regionale pe care să le poată folosi împotriva unor inamici mai bine echipați, în războaie asimetrice.
Însă în cele 20 de luni de la atacul Hamas din 7 octombrie, Israelul a aplicat o serie de lovituri devastatoare asupra principalului proxy al Teheranului, mișcarea libaneză Hezbollah, și a distrus o mare parte din apărarea aeriană a Iranului în două runde de atacuri reciproce anul trecut.
În ciuda șanselor inegale, conducerea Iranului promite să răspundă focului cu foc, crezând că obiectivul final al lui Netanyahu, cu sprijinul SUA, este distrugerea totală a regimului.
Însă, în ciuda instinctelor de supraviețuire afișate, ministrul de externe Abbas Araghchi a lăsat să se înțeleagă că Teheranul ar fi dispus să accepte o soluție diplomatică a crizei, la un moment dat.
Articolul FT: Regimul iranian luptă pentru supraviețuire. La 40 de ani după războiul cu Irak, republica islamică e în fața unei noi amenințări existențiale apare prima dată în Mediafax.
