Agregator de ştiri

Electa Global se va ocupa de „toate aspectele legate de conceperea produselor, fabricație, marketing și distribuție, în strânsă coordonare cu familia”, a declarat Pournouri, pentru AFP. Gama va include haine, încălțăminte și accesorii premium.

Familia Maradona dorește astfel să păstreze memoria legendarului fotbalist.

„Numele tatălui nostru are o semnificație imensă pentru milioane de oameni din întreaga lume. Nu este doar o chestiune de produse (…) Este vorba despre a păstra cine a fost Diego – pasiunea lui, energia lui și dragostea lui pentru oameni”, au transmis copiii regretatului fotablist.

Această inițiativă face parte dintr-o tendință globală în care jucătorii celebri de fotbal își transformă numele într-un brand. Cristiano Ronaldo, Lionel Messi și Kylian Mbappé au urmat deja acest exemplu, iar tânărul Lamine Yamal și-a creat propriul logo la doar 18 ani.

Anunțul vine la două luni după ce copiii lui Diego Maradona au câștigat o dispută juridică împotriva surorilor fotbalistului, obținând dreptul exclusiv asupra mărcii comerciale care îi poartă numele.

„Reiterăm condamnarea noastră față de toate încălcările și practicile israeliene în Palestina, în special transformarea Fâșiei Gaza într-o zonă improprie pentru viața umană (și) încălcarea continuă a armistițiului”, a declarat, marți, acesta.

„Este regretabil faptul că mediul internațional rămâne incapabil să impună respectul în privința tragediei poporului palestinian”.

Agenția de știri palestiniană a declarat că Israelul a încălcat armistițiul de 80 de ori și a ucis cel puțin 80 de palestinieni de la intrarea în vigoare a acordului, scrie The Guardian.

Separat, Israelul a efectuat un atac aerian asupra unei echipe de negociatori Hamas în Qatar în septembrie, ceea ce a provocat o uriașă criză diplomatică.

Qatarul a transmis la momentul respectiv că acest lucru constituie o „încălcare flagrantă a tuturor legilor și normelor internaționale”.

Qatarul, un aliat apropiat al SUA, a găzduit negocierile menite să asigure încetarea focului în războiul Israelului din Gaza. În ciuda atacului mortal asupra capitalei sale, Qatarul continuă să joace un rol cheie ca intermediar, deși relațiile cu Israelul sunt extrem de tensionate.

Dacă încetarea focului negociată de SUA nu este complet compromisă, Qatarul, care găzduiește biroul politic al Hamasului din 2012, va juca probabil un rol esențial în încercarea de a convinge grupul militant să se dezarmeze, având în vedere experiența sa în mediere.

Comisia pentru Muncă Echitabilă din Australia a publicat marți decizia prin care a dat câștig de cauză lui Karlene Chandler, o angajată part-time a băncii Westpac, care a contestat obligația de a lucra cel puțin două zile pe săptămână de la birou. Hotărârea este considerată una istorică, într-un moment în care multe companii australiene încearcă să-și readucă personalul la sediu.

Potrivit hotărârii publicate pe site-ul Comisiei și citate de Reuters, banca îi permisese anterior angajatei să lucreze de la distanță, dar a revocat această posibilitate la începutul anului 2024. Economista, care lucrează de 23 de ani în cadrul băncii, în departamentul de credite ipotecare, a susținut că locuiește în afara orașului Sydney, iar deplasarea la un birou corporativ ar însemna aproape două ore de drum.

În timpul procesului, un manager al băncii i-ar fi spus lui Chandler că „munca de acasă nu este un substitut pentru îngrijirea copiilor”, însă Comisia a apreciat că nu existau motive rezonabile pentru ca instituția să-i refuze cererea de a lucra de la distanță.

Un purtător de cuvânt al Westpac a declarat că instituția analizează decizia Comisiei, subliniind că politicile de revenire la birou sunt concepute „pentru a asigura o colaborare semnificativă în cadrul echipelor, oferind în același timp flexibilitate pentru munca de acasă”.

Cazul Chandler a fost urmărit cu atenție în Australia, întrucât ar putea crea un precedent pentru alte dispute legate de munca hibridă. Deși sectorul financiar australian a încurajat treptat revenirea angajaților la birou, băncile de retail au adoptat un ritm mai lent, menținând o popularitate ridicată a modelului de lucru hibrid, spre deosebire de cele de investiții.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, potrivit procedurilor tribunalului muncii.

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti – Serviciul valorificare bunuri confiscate în materie penală a anunţat că scoate la vânzare, începând cu 20 octombrie 2025, un pat din lemn de frasin, cu dimensiunile 1,60 x 2 metri, la preţul de 500 de lei. Ridicarea bunului se face de la locul de depozitare, cheltuielile fiind suportate de cumpărător.

Anunţul oficial, publicat pe pagina de Facebook a instituţiei, a stârnit sute de comentarii ironice din partea internauţilor, mulţi glumind pe tema bunurilor confiscate de ANAF.

Utilizatorii au sugerat că agenţia ar putea vinde şi borcane cu gem, murături, noptire sau capace de WC, comparând situaţia cu confiscarea unor obiecte banale, în timp ce marii datornici rămân neexecutaţi.

Printre cele mai amuzante comentarii se numără: „Ce urmează, pătuţuri de copii? Veioza de pe noptiera mamei?”, „Pare că ANAF scoate la licitaţie şi hârtia igienică” sau „În curând apar şi borcanele cu gem şi murături”.

„Le cer, directorilor CFR Călători și CFR Infrastructură (CFR S.A.), să ia toate măsurile pentru ca trenurile să poată circula în condiții normale. În cazul în care nu vor găsi soluții prin dialog, mă văd obligat să solicit măsuri împotriva ambilor.
Situația creată este una cu impact social, iar eu, ca ministru, sunt obligat să iau decizii pentru cetățeni. Trebuie să menționez că ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară) a alocat deja pentru CFR Călători, pentru luna aceasta, 243 de milioane de lei. Această sumă este destinată inclusiv plății datoriilor de peste 70 de milioane de lei pe care CFR Călători le are acum față de CFR Infrastructură, administratorul infrastructurii feroviare”, arată Ciprian Șerban.

Ca atare, spune ministrul Transporturilor, directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, „are, acum, posibilitatea să plătească această datorie și să stingă acest conflict” care creează probleme, în primul rând călătorilor.

La rândul lui, directorul general al CFR Infrastructură (CFR S.A.), Ion Simu, ar trebui să abordeze situația „lucid, astfel încât circulația trenurilor să nu fie întreruptă”.

„Chiar dacă managementul celor două Companii este selecționat în baza Ordonanței privind managementul corporativ (109/2011), directorii acestora trebuie să înțeleagă, în primul rând, rolul social al activităților pe care le prestează. Cred că cei doi nu au înțeles că principala lor obligație nu este să câștige bani în detrimentul serviciilor publice prestate. Rolul lor este să ofere servicii publice de calitate și nu să se folosească de funcțiile pe care le dețin pentru răfuieli personale.
Ca ministru, nu voi tolera astfel de comportamente, iar cine nu înțelege că este în slujba cetățeanului va pleca acasă”, adaugă Șerban.

La bârnă, Sabrina Maneca-Voinea a obținut 13,833 puncte (dificultate 6,200, execuție 7,633) și ocupă prima poziție, în timp ce Denisa Golgotă a încheiat cu 12,833p și Anamaria Mihăescu cu 11,300p.

La sol, Maneca-Voinea a obținut 13,666 puncte (5,900 dificultate, 7,766 execuție), fiind, de asemenea, pe prima poziție, în timp ce Golgotă, cu 13,333 puncte, ocupă locul 5, iar Mihăescu a fost notată cu 12,300p.

La sărituri, Sabrina a înregistrat o medie de 13,516 puncte și ocupă locul 6. Golgotă și Mihăescu au obținut fiecare 13,366p.

La paralele, Ella Oprea a stabilit cea mai bună performanță a româncelor, cu 12,900p, în vreme ce Mihăescu a încheiat cu 12,266p, iar Denisa Golgotă cu 10,300p. Maneca-Voinea nu a concurat la acest aparat.

În clasamentul provizoriu pentru individual compus, Denisa Golgotă ocupă locul 17, cu 49,832 puncte, iar Anamaria Mihăescu – locul 21, cu 49,232 puncte.

Gimnastele din Brazilia, China și Rusia, participante cu statut neutru, nu au evoluat încă.

Cele mai bune 24 de sportive, cu maximum două reprezentante pe țară, se califică la finala de la individual compus, programată joi, iar cele mai bune opt gimnaste de la fiecare aparat merg în finalele pe aparate, programate sâmbătă și duminică.

Întrebat, marți, la Digi 24, dacă este o coincidență că patru din cinci judecători sunt propuși de PSD, Fenechiu a răspuns: „Partidul Social-Democrat a susținut această reformă și am certitudinea că nu există o influență a Partidului Social-Democrat în poziția judecătorilor”.

Senatorul liberal a oferit însă o altă explicație: „Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este ușor altul. Nu e o coincidență faptul că trei din judecătorii care s-au pronunțat împotrivă sunt magistrați și au o legătură largă cu casta magistraților. Al patrulea judecător are soțul judecător. Și al cincilea este într-o relație extrem de bună cu cei trei de care vorbeam”.

Referitor la o posibilă interferență politică, Fenechiu a argumentat: „Nu am putea vorbi de o interferență cu PSD-ul pentru că, în ultima instanță, cu excepția domnului Licu și respectiv a domnului Busuioc, ceilalți au fost numiți practic de Liviu Dragnea”.

„Una peste alta, PSD este componentă a coaliției. Colaborarea noastră cu Partidul Social-Democrat e o colaborare serioasă, cu excepțiile de rigoare pe care le știm și le vedem, iar în materie de justiție, în general, nu am avut, în ultima perioadă cel puțin, derapaje”, adaugă senatorul liberal.

Pe de altă parte, Fenechiu susține că CCR și-a schimbat practica judiciară în cazul pensiilor speciale, contrazicindu-se față de decizii anterioare.

„Nu cred că a fost o greșeală și vă spun de ce. Dacă vă uitați pe cronologia faptelor, constatați că pe 28 iulie premierul Bolojan a trimis nota de modificări, tabelul de modificări către CSM”.

Senatorul a explicat că procesul a avut etape succesive: CSM a refuzat inițial să discute pe o ciornă, solicitând o cerere oficială. „La jumătatea lui august, Ministrul Muncii a trimis o adresă pe CSM cu modificările, dar nu a solicitat un aviz, a solicitat un punct de vedere”, a precizat Fenechiu, menționând că acel aviz a fost solicitat două zile mai târziu.

Referitor la practica Curții Constituționale, senatorul PNL spune: „Uitați-vă pe deciziile curții și veți observa că avem decizia în care curtea a constatat că avize sau lipsa emiterii avizului pe adrese trimise înainte cu 5-7-9 zile nu au constituit motiv de neconstituționalitate. Deci, practic, curtea și-a schimbat practica pornind de la acea prevedere din legea 303 cu faptul că CSM-ul dă avize în termen de 30 de zile”.

Întrebat dacă CCR se contrazice, Fenechiu a confirmat: „Da, eu zic că se contrazice și chiar și în ipoteza în care merge pe teoria că erau necesare 30 de zile, eu cred că o curte constituțională serioasă analizează toate lucrurile în raport de urgență”.

Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) scoate la închiriere, prin licitație publică cu strigare, imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 din București — cunoscut drept vila pregătită pentru Klaus Iohannis după încheierea mandatului.

Potrivit anunțului oficial, licitația va avea loc pe 18 noiembrie 2025, la sediul Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (S.A.I.F.I.) din București.

Imobilul este compus din trei corpuri de clădire, cu o suprafață totală de 915,54 metri pătrați și o curte de 1.110 metri pătrați.

Tariful de pornire al licitației este de 35.000 de euro pe lună, iar garanția de participare este de 70.000 de euro. Dosarul de licitație costă 1.000 de lei plus TVA și poate fi achiziționat până la data de 7 noiembrie 2025, în timp ce înscrierile se închid pe 14 noiembrie, ora 14:00.

Vila din Aviatorilor, aflată în administrarea RA-APPS, a fost modernizată în ultimii ani și vehiculată drept reședință oficială post-mandat pentru Klaus Iohannis.

Vicepreședintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu, liderul deputaților USR, afirmă că adoptarea legii privind pregătirea populației pentru apărare reprezintă „un răspuns la realitatea pe care o trăim” și un pas concret pentru consolidarea capacității defensive a României.

Actul normativ, adoptat recent de comisie, introduce pentru prima dată conceptul de „militar voluntar în termen” — un program bazat pe alegere, nu pe obligație, care permite tinerilor între 18 și 35 de ani să urmeze o perioadă de pregătire militară de până la patru luni.

„Tinerii vor învăța lucruri practice, vor lucra în echipă și vor înțelege ce înseamnă disciplina, încrederea și formarea militară. Este un program de antrenare, dar și de recrutare, pentru că mulți se vor putea angaja ca militari profesioniști după această etapă”, a declarat Bogdan Rodeanu.

Pe durata instruirii, participanții vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și o soldă lunară, iar la final vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute.

Rodeanu a subliniat că legea vine într-un context geopolitic complicat, marcat de riscuri și instabilitate la granițele Europei. „Trebuie să ne pregătim pentru a evita amenințările la adresa României și a lumii civilizate. Construim o rezervă solidă și o armată tot mai bine pregătită pentru parteneriatul din cadrul Alianței NATO și al Uniunii Europene”, a afirmat deputatul.

„România trebuie să rămână puternică, sigură și capabilă să-și apere valorile. Iar această lege este unul dintre pașii concreți în această direcție”, a adăugat Bogdan Rodeanu.

Aliații Ucrainei se mobilizează pentru a întări poziția Kievului înaintea întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, planificată la Budapesta. Europenii se tem că o eventuală înțelegere între cei doi ar putea duce la o pace impusă, în defavoarea Ucrainei și a securității întregului continent.

La summitul Consiliului European de joi, liderii UE urmează să aprobe un pachet amplu de sprijin pentru președintele Volodimir Zelenski. Potrivit diplomaților citați de Politico, planul include creșterea finanțării pentru Kiev, livrarea de armament suplimentar și un nou val de sancțiuni economice menite să lovească economia Rusiei.

„Vedem eforturile președintelui Trump de a aduce pacea în Ucraina. Desigur, toate aceste eforturi sunt binevenite, dar nu vedem ca Rusia să-și dorească cu adevărat pacea. Rusia înțelege doar forța”, a declarat luni șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Consiliul Afacerilor Externe al UE.

Bruxellesul privește cu îngrijorare posibilitatea ca Trump să exercite presiuni asupra lui Zelenski pentru a accepta condițiile Moscovei, inclusiv cedarea unor regiuni din estul Ucrainei: „Dacă Putin câștigă teritorii, statele baltice vor intra în panică, iar Europa va fi împinsă spre o reînarmare masivă”.

Motivul este schimbarea bruscă de atitudine a lui Trump față de războiul din Ucraina. Liderul american a declarat recent că ar fi dispus să înghețe conflictul de-a lungul actualelor linii de front, la mai puțin de o lună după ce sugerase că Ucraina ar putea recuceri întregul său teritoriu. Comentariile sale au reaprins temerile că ar putea încerca să-l constrângă pe Zelenski să cedeze teritorii Rusiei.

În tot acest timp, Uniunea Europeană finalizează al 19-lea pachet de sancțiuni, vizând băncile și criptomonedele prin care Rusia ocolește restricțiile. De asemenea, se caută soluții pentru folosirea activelor financiare ruse înghețate, estimate la circa 140 de miliarde de euro, pentru a susține efortul de război al Ucrainei.

Diplomații europeni se așteaptă ca președintele Ucrainei să se adreseze liderilor UE la summitul de joi pentru a le cere sprijin suplimentar. În paralel, premierul britanic Keir Starmer va convoca în această săptămână o reuniune a „Coaliției celor Dispuși”, menită să coordoneze eforturile internaționale de sprijin: „Ucraina trebuie să fie în cea mai puternică poziție posibilă înainte, în timpul și după orice încetare a focului. Trebuie să fim fermi în sprijinul nostru și să intensificăm eforturile de a paraliza mașina de război a lui Putin”, a explicat Starmer.

Kaja Kallas a respins categoric ideea unei păci care ar implica pierderi teritoriale: „Dacă pur și simplu cedăm teritorii, transmitem tuturor mesajul că poți folosi forța împotriva vecinilor tăi și obține ce vrei”.

Surse diplomatice de la Bruxelles afirmă că mai mulți lideri europeni intenționează să facă lobby pentru a fi prezenți la întâlnirea dintre Trump și Putin și vor, de asemenea, să se asigure că Volodimir Zelenski va avea un loc la masa negocierilor. Zelenski a declarat luni că este dispus să participe la reuniune, dacă va fi invitat.