Agregator de ştiri

Mandelson, care a fost înlăturat de Starmer din funcția de ambasador al Marii Britanii în Statele Unite anul trecut, după dezvăluirile anterioare despre legăturile sale cu Epstein, a declarat că nu dorește să provoace „și mai multă jenă” Partidului Laburist, relatează BBC.

Documentele publicate de Departamentul american de Justiție arată că Epstein a efectuat către Mandelson plăți totale de 75.000 de dolari, în 2003 și 2004, în trei tranșe de câte 25.000 de dolari.

„În acest weekend am fost din nou asociat cu indignarea justificată stârnită de cazul Jeffrey Epstein și îmi pare rău pentru asta”, a scris Mandelson într-o scrisoare adresată Partidului Laburist.

Mandelson a afirmat că el consideră false acuzațiile privind plățile și a spus că le va verifica. „În timp ce fac acest lucru, nu doresc să cauzez o jenă și mai mare Partidului Laburist și, prin urmare, renunț la calitatea de membru al partidului”, a scris acesta.

„Vreau să profit de această ocazie pentru a-mi reitera scuzele față de femeile și fetele ale căror voci ar fi trebuit auzite cu mult timp în urmă”, a adăugat Mandelson.

Acesta a spus că regretă că l-a cunoscut pe Epstein și că a păstrat legătura cu el după ce a fost condamnat, spunând că cere iertare „femeilor și fetelor care au suferit”.

„O oră de muncă în plus pe săptămână ne-ar aduce o creștere economică uriașă și nu e o cerință exagerată”, a declarat Söder, liderul partidului conservator bavarez Uniunea Creștin-Socială (CSU), duminică, la postul public ARD.

De asemenea, el a cerut eliminarea concediilor medicale acordate prin telefon, solicitată deja de cancelarul german Friedrich Merz, precum și restrângerea treptată a posibilității de pensionare la 63 de ani, lucru posibil fără diminuări ale pensiei pentru persoanele cu un stagiu îndelungat de cotizare la sistemul public.

Söder a spus că reformele ar trebui adoptate cât mai rapid de coaliția de guvernare formată din blocul conservator CDU/CSU și Partidul Social-Democrat (SPD).

El a subliniat că reformele nu ar trebui amânate din cauza alegerilor din acest an în mai multe landuri.

„Cuba este o națiune în colaps. Este așa de mult timp, dar acum nu mai are Venezuela care să o susțină. Așadar, discutăm cu oamenii din Cuba, cu cei mai înalți reprezentanți ai Cubei, pentru a vedea ce se va întâmpla”, le-a spus Trump reporterilor, duminică, la reședința sa Mar-a-Lago, conform The Guardian.

„Cred că vom încheia un acord cu Cuba”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Președintele SUA nu a precizat ce ar presupune un asemenea acord.

„Nu trebuie să fie neapărat o criză umanitară. Cred că probabil vor veni la noi și vor dori să încheie un acord… Situația lor este foarte gravă pentru Cuba. Nu au bani. Nu au petrol. Trăiau din banii și petrolul Venezuelei, iar acum nu mai primesc nimic”, a declarat Trump sâmbătă.

În ultimele săptămâni, Trump a intensificat presiunile asupra națiunii insulare comuniste, după înlăturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, a cărui țară era un aliat apropiat al Havanei și o sursă importantă de petrol pentru Cuba.

Joi, Trump a semnat un ordin executiv care amenință cu tarife suplimentare țările ce vând petrol Cubei. Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunțat vineri ceea ce a numit o încercare a președintelui american Donald Trump de a „sufoca” economia insulei.

Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că se bazează implicarea SUA pentru a sprijini măsurile pentru dezescaladare a conflictului, precum reducerea numărului de atacuri.

„Sperăm că SUA vor fi la fel de active, în special în ceea ce privește măsurile de dezescaladare, cum ar fi reducerea numărului de atacuri. Mult depinde de ceea ce vor reuși să facă SUA, pentru ca poporul nostru să aibă încredere atât în proces, cât și în rezultate, fără niciun dubiu”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. 

În ceea ce privește negocierile în format trilateral din Abu Dhabi, acesta a precizat că ele se vor desfășura în această săptămână, miercuri și joi.

Întâlnirea urma să se desfășoare duminică, însă acestea ar fi putut fi întârziată de criza dintre SUA și Iran, notează Al Jazeera. 

Referitor la negocierile de la Abu Dhabi, Zeleski a precizat că a programat o întâlnire alături de Rustem Umierov, șeful delegației Ucrainei, și secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare a țării.

„Tocmai am vorbit cu Rustem Umierov. Am programată o întâlnire, mâine (n.r. – luni) pentru a conveni asupra cadrului reuniunii și a pregăti totul. Luni seara, echipa noastră va fi deja în drum spre negocieri”, a declarat Zelenski.

El a mai precizat activitatea în ceea ce privește politica externă va fi una intensă.

„Mulți lideri din diferite țări ne sunt alături în acest proces, în sprijinul Ucrainei, și ne coordonăm practic în fiecare zi. În februarie, activitatea noastră de politică externă va fi destul de intensă, iar începând de mâine vom fi angajați în contacte și întâlniri”, a declarat Zelenski.

Reamintim că, recent, Trump i-a solicitat lui Vladimir Putin să se abțină din a ataca infrastructura critică a Ucrainei, pentru o perioadă de o săptămână. Kievul a confirmat că Putin a primit solicitarea, iar președintele Ucrainei a afirmat, vineri, că nu au mai fost atacuri, într-adevăr, asupra infrastructurii critice, însă atacurile au continuat pentru alte ținte. 

Atacurile lovesc ținte civile, în timp ce marii diplomați negociază

Spre exemplu, sâmbătă, 15 mineri au murit, și 7 au fost răniți după ce autobuzul în care se aflau au fost lovit de o dronă, în regiunea Dnipropetrovsk. Drona, de tip Shahed, a fost controlată de la distanță, potrivit unui expert al Guvernului ucrainean.

Tot sâmbătă, două magazine de cartier, dar și mai multe case din regiunea Harkov au fost lovite într-un atac cu drone. În urma atacului, magazinele au luat foc, iar trei civili au fost răniți.

În acest timp, la Miami, se desfășurau negocieri bilaterale între delegația SUA și trimisul special al Rusiei, Kiril Dimtriev, discuții pe care Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, le-a caracterizat drept „productive și constructive”, lăudând practic activitatea delegației Rusiei.

Anul agricol 2026 începe promiţător pentru fermierii România, după o toamnă conside­rată de aceştia „cea mai bună din ultimii opt ani“.

Cosmin Savu-Cristescu, CEO şi fondator, REDPORT, spune că plasamentul privat derulat în ultimul trimestru al anului trecut a reprezentat în principal o validare a modelului de business şi a strategiei de dezvoltare pe termen mediu. Comunicarea publică privind di­mensiunea capitalului atras şi structura investitorilor este normată de cadrul de reglementare aplicabil, precizează acesta.

Orange România, liderul pieţei locale de comunicaţii, şi-a extins reţelele cu tehnologia 5G şi cele de fibră optică în 2025, ajungând cu acoperirea 5G/5G+ în 88 de oraşe, iar cu fibra la aproximativ 4,5 milioane de gospodării, potrivit datelor transmise de companie.

Situaţia internaţională determină Europa să lupte pentru locul său într-o lume nouă, iar în funcţie de direcţia pe care o va lua „va avea un loc la masă sau va fi în meniu“, a declarat Volker Raffel, preşedin­tele AHK România, în deschiderea recep­ţiei de Anul Nou organizate de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană la Palatul Parlamentului, eveniment care a întrunit aproape 800 de participanţi - lideri din business, reprezentanţi ai Guvernului şi Preşedinţiei României, ai societăţii civile, ai presei şi mediului academic.

Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a reuşit să obţină în anul 2025 un profit net de 1,75 mld. lei, mai mare cu 4% faţă de câştigul din 2024.

Vânzările de medicamente au trecut de 37 mld. lei în 2025, o creştere de 9% faţă de anul anterior, arată compania de cercetare de piaţă Cegedim, într-o informare publicată pe platforma LinkedIn.

Electro-Alfa International a publicat detaliile finale din prospectul ofertei publice iniţiale prin care va aduce la Bursa de Valori Bucureşti 65,99 milioane de acţiuni noi, echivalentul a aproximativ 35% din capitalul social după majorare, într-o tranzacţie care evaluează compania la 1 mld. lei înainte de majorarea de capital şi cu o capitalizare anticipată de 1,67 mld. lei (post-money).

Consumul de băuturi răcoritoare a marcat în 2025 al doilea an consecutiv de scădere, ajungând la mai puţin de 1,75 miliarde de litri, iar pentru 2026 producătorii nu sunt mai optimişti şi spun că va fi un an complicat pentru piaţă având în vedere schimbările legislative care au redus încrederea populaţiei în economie.

Medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City din nordul Capitalei, cel mai mare proiect greenfield pe piaţa serviciilor medicale private, a preluat operarea spitalului din Băneasa, care va fi modernizat cu 10 mil. euro şi redeschis în vara acestui an. Această mutare face parte din strategia de consolidare şi extindere a grupului.

Fondul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a mers pe deficit de 8,7 miliarde de lei în 2025, în urcare abruptă din nou faţă de anul anterior.

Capitalul local continuă să alimenteze piaţa bursieră de la Bucureşti, cu fonduri de pensii care cumpără constant şi inves­titori de retail tot mai implicaţi, în timp ce interesul instituţional devine tot mai vizibil pe măsură ce România se apropie de statutul complet de piaţă emergentă, spune Mihai Constantinescu, investitor pe piaţa de capital, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

Laura Cozzi, director, sustainability, technology and outlooks, International Energy Agency (IEA) participă la ZF Power Summit. IEA – supranumită „gar­dia­nul securităţii energetice a Occidentului“ a lansat recent World Energy Outlook 2025, unul dintre cele mai anticipate documente pentru industria energetică.

De la desenul tehnic şi calculele riguroase, la tipare, culori şi croieli - parcursul Ancăi Ivan este dovada că pasiunea îşi găseşte întotdeauna drumul, chiar şi atunci când porneşti dintr-o zonă aparent opusă creativităţii. Inginer constructor la bază, ea a decis, după aproximativ trei ani de lucrat în domeniul ingineriei, să construiască pas cu pas un brand de haine atemporale pentru femei.

Într-un context economic incert, marcat de o ajustare fiscală dureroasă pentru cetăţeni şi companii, opiniile şi sfaturile liderilor de top din mediul de afaceri din România sunt mai importante ca niciodată.

Vista Bank România a semnat un acord pentru achiziţia integrală a Investimental, casa de brokeraj bursier la Bursa de Valori Bucureşti, deţinută până acum de Sacha Dragic, fondatorul şi acţionarul principal al Superbet, tranzacţia vizând 100% din capital şi fiind condiţionată de aprobarea Autorităţii de Supra­veghere Financiară, cu finalizare estimată în al doilea trimestru al anului.