Ungaria derulează unul dintre cele mai ample programe de modernizare feroviară din Europa Centrală, anunțând reabilitarea a 1.000 km de cale ferată în următorii ani, potrivit clubferoviar.ro.
Ministrul Construcțiilor și Transporturilor din această țară, János Lázár, a confirmat că finanțarea este deja asigurată integral, inclusiv prin credite ale Băncii Europene de Investiții, ceea ce permite continuarea investițiilor chiar și în condițiile în care unele fonduri europene rămân suspendate.
Acest plan se înscrie într-o strategie amplă, coerentă și pe termen lung, care urmărește creșterea competitivității economice și consolidarea poziției geopolitice a țării.
300 de km – modernizați anualRețeaua feroviară a Ungariei măsoară 8.000 km, dintre care 6.000 sunt operaționali.
Din 2010, statul a realizat 103 proiecte feroviare evaluate la peste 2.000 de miliarde de forinți (aproximativ 5,4 miliarde de euro), modernizând astfel 1.800 km de cale ferată.
Noile proiecte – încă 1.000 km – sunt pregătite pentru execuție, iar ritmul de lucru anual la nivel național se situează între 200 și 300 km de cale modernizată.
Lázár a subliniat că investițiile feroviare importante necesită aproximativ opt ani pentru a fi realizate.
Ungaria pragmaticăPrin urmare, planificarea lor nu poate depinde de ciclurile politice scurte, ci presupune o continuitate instituțională și o gândire strategică.
Mai mult, ministrul a avertizat că, în următorul exercițiu bugetar al UE, fondurile pentru infrastructura feroviară și rutieră ar putea necesita încadrarea proiectelor ca investiții cu relevanță militară, pentru a rămâne eligibile.
Această perspectivă demonstrează pragmatismul Ungariei și plasarea infrastructurii în zona intereselor strategice nationale.
Performanțele operaționale ale MÁV, compania feroviară de stat, confirmă impactul investițiilor: punctualitatea trenurilor a ajuns la 80%, iar numărul anual de călătorii cu transportul public s-a dublat între 2022 și 2024, crescând de la 600 milioane la 1,2 miliarde.
Proiectele din jurul aeroportului Liszt FerencUngaria oferă, în plus, unul dintre cele mai accesibile sisteme de transport public din Uniunea Europeană, ceea ce favorizează mobilitatea internă și utilizarea rețelei feroviare.
Modernizarea feroviară este parte a unei strategii integrate, care include investiții în infrastructura aeroportuară și rutieră.
În jurul aeroportului Liszt Ferenc, autoritățile implementează un pachet de proiecte de 2,5 miliarde de euro, ce va fi finalizat până în 2035.
Acesta cuprinde o linie feroviară de 27 km prin care aeroportul va fi accesibil în 15–20 minute, legături modernizate către marile orașe, construirea unui nou terminal de 1 miliard de euro și o autostradă expres de 12 km.
Budapesta vrea să devină coridor esențial între est și vestUn astfel de pachet integrat este rar în Europa Centrală și urmărește să transforme Ungaria într-un nod regional de tranzit.
Din punct de vedere geopolitic, Budapesta își asumă explicit obiectivul de a deveni un coridor esențial între Est și Vest.
Lázár a declarat că, dacă rutele vestice trec prin Ungaria, atunci capacitatea de generare a PIB-ului intern crește semnificativ, ceea ce va consolida influența regională a țării.
Între timp, în RomâniaComparativ, România a modernizat doar 291 km de cale ferată între 2019 și 2024, într-un ritm fragmentat și impredictibil.
Diferența dintre cele două țări nu este doar cantitativă, ci și structurală: Ungaria operează cu o strategie unitară, coerentă și multianuală, în timp ce România se confruntă cu proiecte punctuale, licitații repetate și întârzieri cronice.
Dacă tendințele actuale se mențin, decalajul de competitivitate și conectivitate dintre Ungaria și România riscă să se adâncească în mod semnificativ în următorii ani.
Alături de Carlos Alcaraz și Jannik Sinner se mai regăsesc Alexander Zverev, Lorenzo Musetti, Alex de Minaur și Félix Auger-Aliassime, aflați în Top 8 mondial.
Potrivit programului anunțat vineri de organizatori, evenimentul va debuta marți, 13 ianuarie 2026, cu meciul demonstrativ Zverev – Musetti.
Miercuri, 14 ianuarie, este programat evenimentul special 1 Point Slam, un format inovator cu premiu de un milion de dolari, în care 48 profesioniști, amatori și jucători invitați vor concura într-un sistem knockout, fiecare meci fiind decis de un singur punct. Confirmată este prezența printre participanți a lui Carlos Alcaraz și a lui Nick Kyrgios, care revine la Melbourne după trei ani.
Joi, 15 ianuarie, Alcaraz îl va întâlni pe Alex de Minaur, în timp ce vineri, 16 ianuarie, Sinner va juca împotriva lui Félix Auger-Aliassime.
Meciurile oferă o primă evaluare a pregătirii celor mai importanți favoriți înainte de startul turneului principal, programat între 18 ianuarie și 1 februarie.
Organizatorii au anunțat că fondurile strânse în urma evenimentului vor fi direcționate către Australian Tennis Foundation, care sprijină accesul copiilor dezavantajați la tenis.
Capitala are nevoie urgentă de reguli clare de dezvoltare urbană, iar blocarea Planului Urbanistic General (PUG) pune orașul într-o situație critică, spune Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România.
„Fără reglementări clare, ajungem în situația aceasta, în care fie în anumite zone dezvoltarea se produce haotic, fie în altele e complet blocată”, a declarat șeful artihecților la Interviurile one2one.
„E o incoerență generală”. PUG blocatBâlici spune că PUG-ul a fost întârziat atât din motive juridice, cât și din lipsa de comunicare între Primăria Generală și consorțiul care îl elaborează. „Știu că unul dintre partenerii consorțiului a intrat în faliment”, afirmă arhitectul, însă blocajul exista „înainte de situația asta”.
Arhitectul a criticat lipsa unei viziuni unice asupra orașului. „E o incoerență generală. Ideea asta a planurilor urbanistice generale pe sectoare e o idee defectă. Nu se poate reglementa orașul așa, pe felii, fiecare are legea proprie, e imposibil!”
Potrivit acestuia, consecințele se văd în noile dezvoltări imobiliare. „Autoritatea s-a retras. De fapt, nu a existat”.
El spune că în București apar blocuri între blocuri, drumuri înguste, lipsa școlilor și grădinițelor și aglomerarea excesivă a cartierelor sunt efecte directe ale acestei absențe administrative.
Capitala, amenințată de temperaturi extreme din cauza betoanelor„Jumătate din suprafața orașului e acoperită de betoane”, atrage atenția arhitectul, subliniind impactul climatic al acestei situații. „Dacă am asfalt, vara ajungem la 80°”.
Investițiile în trotuare, „veșnicele” borduri, nu îmbunătățesc situația. „E mare campanie de reparare a trotuarelor pe bulevardele principale din București cu aceeași soluție tehnică greșită, vor rezista tot atât de mult cât a rezistat și soluția inițială. Adică câteva luni”, spune arhitectul șef din România.
Cele mai puține spații verzi din UEBucureștiul este la coada Uniunii Europene la acest capitol, cu „sub 10 metri pătrați/locuitor” El a subliniat că „spațiile verzi sunt cele mai mici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană (sub 10 metri pătrați/locuitor)” și că „primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor… și permeabilizarea suprafețelor”.
Bâlici spune că lipsa spațiilor verzi și din ce în ce mai mult beton agravează problemele de mediu. Soluția corectă ar fi opusul betonării. „Primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor (de beton n.r.) și permeabilizarea suprafețelor. În primul rând ca apa în caz de ploi torențiale, să nu fie canalizată și dusă mai departe și să genereze inundații, ci să fie absorbită, să crească vegetație, să fie generat oxigen, să fie purificat aerul, să scadă temperatura”.
Risc seismic ridicatBucureștiul rămâne vulnerabil din cauza ritmului foarte lent al consolidărilor. Bâlici avertizează că riscul este foarte mare într-un oraș cu un fond construit vechi și precar. În Capitală „peste două mii de clădiri sunt încadrate în diferite grade de risc seismic și așteaptă consolidarea”. Lipsa intervențiilor urgente pune în pericol cetățenii, iar pericolul crește odată cu trecerea timpului.
Bucureștiul, administrat pe „felii”
El consideră că Bucureștiul are nevoie de o guvernare unitară și eliminarea „feliilor” de autoritate. „Bucureștiul are nevoie de coerență administrativă, iar continuarea, pe modelul actual, cu șase primării care au competențe mult prea extinse și care înseamnă că și le exercită diferit… nu poate continua”.
Totuși, după referendumul din 2024, Bâlici este sceptic că schimbarea va fi aplicată:
„Faptul că la un an de zile după referendum nu s-a făcut niciun pas… te face să te gândești că… nu are șanse”.
Referendumul organizat în 2024 în București, la inițiativa lui Nicușor Dan, a decis ca autorizațiile de construire să fie emise de Primăria Capitalei pe întreg teritoriul administrativ al orașului. Totodată, taxele și impozitele să fie distribuite unitar de Consiliul General. Deși bucureștenii au votat „DA” la aceste schimbări, ele nu au fost puse în practică nici după un an, lucru care îl face pe Bâlici să fie sceptic că reorganizarea administrativă dorită de populație va fi aplicată.
Bâlici consideră că viitorul primar trebuie să pună urbanismul pe primul plan pentru a opri degradarea continuă a orașului: „Construirea răspunde unor nevoi… e un mod de a arăta respectul pe care statul îl are pentru proprii cetățeni”.
Capitala cu PUG expirat de 25 de aniUltimul Plan Urbanistic General al Capitalei a fost aprobat în anul 2000, cu o valabilitate de zece ani. În 2010, termenul a expirat, dar documentul a continuat să fie folosit, prin prelungiri succesive.
În 2020, primarul general Nicușor Dan a cerut actualizarea PUG-ului vechi de două decenii. În prima parte a anului 2024, consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a transmis Primăriei o primă versiune tehnică. Apoi, procesul s-a blocat. Între echipa de elaborare și administrație au apărut neînțelegeri, iar una dintre companiile din consorțiu a intrat în faliment.
Astfel, viitorul primar al Bucureștiului va prelua un PUG blocat și va trebui să reia și să finalizeze procedura de adoptare.
Cel de-al 23-lea summit Rusia-India are loc într-un moment crucial, în contextul în care Statele Unite fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, căutând în același timp cooperarea globală.
Putin a fost întâmpinat joi de Modi la aeroportul din New Delhi, care l-a îmbrățișat pe liderul rus și i-a strâns mâna cu entuziasmul unui vechi prieten.
Potrivit oficialilor indieni implicați în pregătirea summitului, agenda include discuții pe teme de apărare, energie și mobilitatea forței de muncă, scrie AP.
Deși India a menținut de-a lungul istoriei legături strânse cu Rusia, criticii spun că vizita lui Putin ar putea tensiona relațiile cu Uniunea Europeană și Statele Unite și ar putea pune în pericol negocierile pentru acorduri comerciale importante cu ambele părți, considerate esențiale pentru exporturile Indiei.
Relația Indiei cu Statele UniteDonald Trump a majorat tarifele pentru produsele indiene la 50% în august, invocând petrolul rusesc vândut la preț redus de New Delhi. India a fost al doilea importator de țiței rusesc după China.
SUA susțin că achizițiile de petrol rusesc contribuie la finanțarea mașinii de război a Moscovei.
În octombrie, SUA au sancționat doi dintre cei mai mari producători de petrol din Moscova pentru a forța țări precum India să reducă importurile.
Oficialii indieni au declarat că New Delhi a respectat întotdeauna sancțiunile internaționale și că va face același lucru și în cazul achizițiilor de petrol din Rusia.
India și SUA și-au stabilit ca obiectiv încheierea primei tranșe a unui acord comercial până în toamnă, dar acordul nu a fost încă finalizat din cauza tensiunilor din relațiile dintre cele două țări.
India se află, de asemenea, în etapa finală a negocierilor privind un acord comercial cu UE, care consideră războiul Rusiei în Ucraina o amenințare majoră.
Ce pact au semnat India și RusiaIndia și Rusia au semnat în februarie un pact pentru îmbunătățirea cooperării militare, a exercițiilor, a escalelor în porturi, a asistenței în caz de dezastre și a sprijinului logistic.
Duma de Stat din Moscova a ratificat acest acord înaintea vizitei lui Putin în India.
Putin a vizitat ultima dată India în 2021. Modi a fost la Moscova în 2024, iar cei doi lideri s-au întâlnit scurt în septembrie în China, în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai.
