Sondajul INSCOP, realizat la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, publicat luni, arată că peste 60% din românii chestionați sunt de părere că impozitele pe proprietate din țara noastră sunt mai mari decât în alte state membre UE.
Sursa foto: INSCOP
Concret, datele sondajului arată că 62,4% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene. 14,5% dintre cei chestionați cred că impozitele pe proprietate sunt mai mici, iar 10,8% sunt de părere că impozitele pe proprietate din România sunt aproximativ la fel cu cele din alte state membre UE.
Ce spun românii despre impactul majorării impozitelor pe proprietate asupra calității serviciilor publiceRomânii participanți la acest sondaj au mai fost întrebați în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc.
Datele arată că 24,2% din respondenți consideră că majorarea acestor impozite va duce la îmbunătățirea serviciilor publice în destul de mare și în foarte mare măsură. Pe de altă parte, 44,5% consideră că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice în foarte mică măsură sau deloc.
Sursa foto: INSCOP
Realitatea este altaDirectorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că deși percepția românilor privind impozitele este aceea că ele sunt mai mari decât în alte state UE, realitatea este cu totul alta.
„Datele INSCOP Research arată un decalaj major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană: majoritatea românilor crede că impozitele sunt mai mari decât în alte state UE, deși, în fapt, România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniune. Această inversare perceptivă este fie rezultatul lipsei de informații, fie al dezinformării coordonate, fie dezvăluie mai degrabă o problemă de legitimitate și de raportare simbolică la stat. Percepția de „impozitare excesivă” reflectă o internalizare a insecurității economice: într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat de această parte a populației, ceea ce face ca niveluri de impozitare obiectiv reduse să fie trăite subiectiv ca fiind apăsătoare”, a punctat directorul INSCOP Research.
Datele sondajului au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar volumul eșantionului este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Întrebat despre progresul unui acord de pace cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat că „este vorba despre un proces complex, cu multiple fațete”, a declarat Peskov, citat de Sky News.
„În privința unor aspecte, am înregistrat progrese, deoarece au avut loc discuții și negocieri. În privința unor aspecte, este mai ușor să găsim un numitor comun”, adaugă el.
Acesta precizează că există alte aspecte unde găsirea unui numitor comun este mai dificilă.
„Există aspecte în care este mai dificil să găsim un teren comun. În acest caz, nu se poate înregistra încă niciun progres.”
Referitor la posibilitatea ca negocierile dintre președintele rus și Zelenskyy să aibă loc pe teritoriu neutru, Peskov a declarat: „Putin a spus că acestea sunt posibile la Moscova”.
Purtătorul de cuvânt a mai precizat că apelul președintelui francez Emmanuel Macron la dialog cu Moscova „este sensibil și îl împărtășim”.
Reamintim că recent, Zelenski a declarat că negocierile teritoriale trebuie să se facă între liderii de stat, precizând că că rezolvarea disputei legate de teritorii este imposibilă fără un contact direct, indiferent de format, cu Vladimir Putin.
Încă din decembrie anul trecut, președintele Franței, Emmanuel Macron a precizat că „este util” ca „europenii și ucrainenii să găsească un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”. Ulterior, în ianuarie, Bruxelles-ul a exprimat public deschiderea la negocieri directe cu Federația Rusă.
Dosarele publicate de Departamentul de Justiție american menționează numele prințesei de aproape 1.000 de ori și includ zeci de emailuri între 2011 și 2014, potrivit ziarului norvegian VG și citat de The Guardian. Conținutul mesajelor indică o relație apropiată, cu ton personal și planuri repetate de întâlnire.
În 2013, Mette-Marit ar fi petrecut patru zile într-o proprietate a lui Epstein din Palm Beach, Florida, perioadă în care acesta nu era prezent. Autoritățile subliniază că simpla includere într-un dosar nu implică automat fapte ilegale.
Regrete și explicațiiÎntr-un comunicat al Palatului Regal, prințesa, în vârstă de 52 de ani, își exprimă regretul pentru contactele cu Epstein. Ea a declarat că se solidarizează cu victimele acestuia. Ea admite că nu a verificat suficient trecutul lui și nu a realizat la timp „ce fel de persoană era”.
Documentele conțin însă și un email din 2011 în care Mette-Marit îi spune lui Epstein că a citit informații despre el online și acestea „nu păreau favorabile”. Presa norvegiană relatează că unele emailuri conțin expresii afectuoase și discuții despre călătorii, inclusiv Paris. Există de asemenea și schimburi cu ton considerat nepotrivit. În alte mesaje, prințesa îi mulțumește pentru flori, semnând „Love, Mm”. Palatul Regal precizează că legătura prin email a fost întreruptă în 2014. Prințesa ar fi simțit că Epstein încerca să profite de relația cu ea.
Context tensionat pentru familia regalăDezvăluirile apar cu puțin timp înainte de procesul lui Marius Borg Høiby, fiul prințesei dintr-o relație anterioară, acuzat de infracțiuni grave, inclusiv viol. Høiby nu are titlu regal și nu este în linia de succesiune. Casa Regală a transmis că nu va comenta cazul, lăsând decizia în mâinile justiției.
Chiar dacă nu există acuzații penale împotriva prințesei, volumul corespondenței și momentul apariției informațiilor sporesc presiunea publică asupra monarhiei norvegiene. Autoritățile și Palatul subliniază că evaluările juridice și percepția publică sunt două aspecte distincte, în timp ce investigațiile legate de dosarele Epstein continuă să provoace ecouri internaționale.
Declarațiile au fost făcute luni dimineață.
„Eu spun că oamenii fericiți nu-și pierd timpul rănindu-i pe alții, răul vine de la cei nefericiți, frustrați, mediocri, adică clasa politică (…) Clasa politică dă testul fariseismului pentru a sublinia că obediența pentru ea este lege”, a declarata Călin Georgescu.
El a mai spus că „suferința este o încercare de mântuire” și a continuat să atace clasa politică.
„Văzând cum arată acum țara cu foarte multă suferință (…) o Românie izolată în plan internațional, eu alături de poporul român transmit clasei politice că e bine să se întoarcă la popor ca să-l slujească așa cum au făcut înaintașii”, a adăugat fostul candidat.
În „numele poporului român”, Georgescu a solicitat desecretizarea tuturor documentelor și ședințelor care au legătură cu anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Fostul candidat s-a referit la toate documentele apărută din noiembrie 2024, inclusiv discuțiile din CSAT, CCR și notele serviciilor secrete.
„Eu nu cedez, nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu, prefer o viață, lup decât o viață jigodie”, a precizat Călin Georgescu.
Călin Georgescu a fost luni la Tribunalul București pentru a depune o contestație. El a fost trimis în judecată de procurorii parchetului general pentru acuzația de propagandă legionară.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a fost invitat luni, la emisiunea Neatza cu Răzvan și Dani”, unde a vorbit despre măsura neplății primei zile a concediului medical, dar și despre restricții privind rețelele sociale.
În privința tăierii primei zile de concediu medical, ministrul Rogobete a afirmat că decizia este una „abruptă”, însă susține că măsura este necesară pentru a limita abuzurile din sistem.
„Fenomenul este mai complex aici decât pare. Sigur că e abruptă decizia cu prima zi de concediu neplătit, dar dacă e să discutăm puțin de ce s-a întâmplat anul trecut, după ce am inclus primele măsuri și primele controale serioase în componenta asta de concedii medicale, să știți că am economisit 120 de milioane de lei pe lună, care se revăd în medicamente compensate sau în alte servicii medicale”, a spus Rogobete, la emisiunea „Neatza cu Răzvan și Dani”.
Ministrul Sănătății a explicat că nu este vorba despre cazuri izolate, ci despre milioane de zile de concediu medical, inclusiv în perioada sărbătorilor libere legale, când existau și punți, de exemplu.
„Eu am fost pus în postura, plastic vorbind, să iau de la gura bolnavului care are nevoie, din spital, ca să plătesc concediile inventate ale unora. Erau milioane de zile de concedii inventate care ne costă cam un miliard și jumătate pe an. Acele punți înainte de Sfânta Maria, înainte de Ziua Copilului, se îmbolnăvesc subit”, a mai afirmat Rogobete.
Excepții pentru pacienții oncologici?Întrebat cum poate fi aplicată această măsură privind prima zi de concediu medical fără a-i lovi pe cei aflați în nevoie, ministrul a recunoscut faptul că este „imposibil de eliminat în totalitate”, dar că autoritățile analizează excepții pentru bolnavii cronici, precum pacienții oncologici.
„Încercăm să reducem damage-ul cât se poate de mult, motiv pentru care o să mai fie nuanțată această decizie, și anume că pacienții cronici – cancer, de exemplu -, sau alte boli, unde este evident că concediul medical nu este inventat, să fie exceptați”, a explicat ministrul Rogobete.
El a subliniat că România nu este un caz singular și a dat drept exemple și alte state europene, precum Spania sau Belgia, unde primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt compensate parțial.
Despre rețelele sociale în școli și sănătatea mentalăÎn aceeași intervenție, Alexandru Rogobete a vorbit și despre impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale, precizând că nu susține interzicerea acestora în școli, ci mai degrabă un control mai strict al conținutului.
„Sănătatea mentală și problemele din această zonă sunt apanajul Ministerului Sănătății, pentru că sunt o problemă de sănătate publică. Nu mă implic în interzicere, pentru că nu sunt de acord cu interzicerea. Cred că noi ar trebui să controlăm mai mult conținutul”, a declarat Rogobete în cadrul emisiunii.
Ministrul a mai atras atenția asupra nivelului ridicat de dezinformare din mediul online, inclusiv în domeniul medical.
„Vă dau exemple din sănătate, unde dezinformarea, de exemplu, pe rețelele de socializare este la cote maximale în momentul de față: tot felul de pseudo-conferințe în care oamenii cred că medicina se face cu apă, aer și energie, dar nu e așa”, a concluzionat Rogobete.
Poliția din Nagano Omachi a declarat că turista în vârstă de 22 de ani a suferit un stop cardiac după accidentul de vineri de la stațiunea montană Tsugaike din Valea Hakuba, o destinație de schi populară din centrul Japoniei, potrivit CNN.
Tânăra a fost dusă de urgență la spital, dar ulterior a decedat din cauza rănilor suferite, potrivit poliției și operatorului teleschiului.
Într-un comunicat, compania de telecabine Tsugaike a declarat că catarama de la talie a rucsacului turistei s-a încurcat în scaunul cu lift, ceea ce a împiedicat-o să coboare din lift.
„Deoarece cureaua de piept a rucsacului era fixată, rucsacul nu s-a desprins de corpul oaspetelui, iar turista a fost târâtă odată cu rucsacul după ce a coborât din lift”, a declarat Kubo Tsuneo, directorul companiei, într-un comunicat.
„Un membru al personalului a apăsat imediat butonul de oprire de urgență pentru a opri funcționarea liftului. A fost oferită prompt asistență de urgență, iar oaspetele a fost apoi transportat la spital cu ambulanța”, se arată în comunicat.
Compania și-a exprimat „sincere condoleanțe familiei îndurerate” și a promis că va consolida măsurile de siguranță.
Departamentul australian pentru Afaceri Externe și Comerț a confirmat decesul unui cetățean australian în Japonia și a declarat că oferă sprijin consular familiei acestuia.
Japonia este considerată una dintre destinațiile de top din Asia pentru sporturi de zăpadă datorită zăpezii pufoase, care atrage un număr mare de turiști străini în fiecare iarnă.
