Guvernul Portugaliei a decretat joi o zi de doliu național. Un comunicat al biroului premierului Luis Montenegro a transmis că tragedia „a adus durere familiilor … și consternare întregii țări”.
Portugalia este în stare de șoc după ce 15 persoane și-au pierdut viața în urma deraierii funicularului Glória, vechi de 140 de ani, una dintre principalele atracții turistice din capitala Lisabona, scrie BBC.
Alte 18 persoane au fost transportate la spital, dintre care cinci se află în stare gravă, potrivit serviciilor de urgență.
Printre victimele accidentului, produs în jurul orei locale 18:05, se află și cetățeni străini.
Primarul Lisabonei, Carlos Moedas, a vizitat miercuri seară spitalul, descriind situația drept „un moment tragic pentru oraș”.
Președintele țării, Marcelo Rebelo de Sousa, și-a exprimat „compasiunea și solidaritatea față de familiile afectate de această tragedie”.
Poliția și echipele de intervenție au rămas ore întregi la locul accidentului, în condițiile în care au fost demarate mai multe anchete: de către compania care operează funicularul, de către Autoritatea Națională pentru Siguranța Transporturilor și de către poliția judiciară.
Articolul Zi de doliu național în Portugalia, după moartea a 15 persoane în accidentul de la Lisabona apare prima dată în Mediafax.
Rusia a numit joi asigurările de securitate cerute de Kiev, într-un posibil acord de pace, ca fiind „garanții periculoase pentru continentul european”, scrie AFP.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a reiterat că Moscova consideră „absolut inacceptabile” garanțiile cerute de președintele Volodimir Zelenski, care urmau să fie discutate joi în cadrul reuniunii „Coaliției celor dispuși”.
„Nu sunt garanţii de securitate pentru Ucraina, sunt garanţii de pericol pentru continentul european”, a spus ea jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe economice desfășurate la Vladivostok, în Extremul Orient rus.
De asemenea, Maria Zaharova a avertizat că Rusia nu va discuta nicio „intervenţie străină” în Ucraina, „indiferent de forma acesteia”, în contextul în care unele state europene au spus că ar fi dispusă să trimită trupe pentru un acord de pace.
„Rusia nu intenţionează să discute despre o intervenţie străină în Ucraina, care ar fi fundamental inacceptabilă şi ar submina orice formă de securitate, indiferent de forma sau formatul acesteia”, a declarat Maria Zaharova.
Articolul Rusia consideră că garanțiile cerute de Ucraina pun Europa în pericol: „Sunt garanții periculoase” apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele preliminare arată că Partidul Muncitoresc din Jamaica (JLP) condus de Holness a câștigat cel puțin 34 de mandate, în timp ce Partidul Național al Poporului (PNP), condus de Mark Golding, a obținut 29 de mandate, potrivit AP. Golding a recunoscut înfrângerea într-un discurs scurt, exprimându-și dezamăgirea față de rezultat.
La alegeri au participat și Partidul Progresist din Jamaica, Congresul Unit al Independenților și nouă candidați independenți. Prezența la vot a fost de 38,8%, ușor peste cea din 2020, cu peste 2 milioane de alegători înscriși pe o populație totală de 2,8 milioane. Camera Reprezentanților are 63 de locuri, iar partidul care obține majoritatea desemnează prim-ministrul.
Mandatul lui Holness a fost marcat de o reducere cu 43% a omuciderilor în acest an, datorită confiscărilor de arme și unei prezențe sporite a forțelor de securitate. Partidul Muncitoresc a pus accent și pe responsabilitatea fiscală, rata scăzută a șomajului și continuitatea guvernării.
În campanie, Holness a promis dublarea salariului minim, o măsură criticată de sectorul privat, în special de industria turismului, care contribuie cu o treime din PIB-ul țării. Opoziția, prin PNP, a promis reforme sociale și majorarea pragului impozitului pe venit pentru a sprijini clasa muncitoare.
Articolul Alegeri în Jamaica: Premierul Andrew Holness obține un al treilea mandat, opoziția recunoaște victoria apare prima dată în Mediafax.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineață, o atenționare cod galben de ceață pentru județul Harghita, valabil până la ora 09:00.
Meteorologii avertizează că vizibilitatea va fi redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, ceea ce poate afecta circulația rutieră.
Este vizată zona depresionară a județului Harghita, respectiv a localităților Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Sărmaș, Lăzarea, Gălăuțaș, Subcetate, Voșlăbeni.
Articolul Atenționare cod galben de ceață densă în județul Harghita apare prima dată în Mediafax.
Rachetele și dronele au fost lansate de rebelii houthi, susținuți de Iran, care au intensificat atacurile ca răspuns la raidurile israeliene în Yemen, potrivit Reuters. Majoritatea proiectilelor au fost interceptate sau nu au atins țintele.
Israelul a ripostat prin bombardamente asupra zonelor controlate de houthi, inclusiv portul Hodeidah, unde au fost uciși oficiali de rang înalt ai rebelilor. Rebelii continuă să atace și nave în Marea Roșie, ca parte a conflictului extins legat de războiul din Gaza.
Articolul Atac al rebelilor Houthi: O rachetă lansată din Yemen a căzut în afara teritoriului israelian apare prima dată în Mediafax.
Aurul s-a ieftinit ușor joi dimineață, după ce în sesiunea precedentă a atins un maxim istoric de 3.578,50 dolari, scrie Reuters.
Corecția vine în urma marcării de profituri de către investitori, care anticipează totodată o posibilă reducere a dobânzii de referință în SUA.
În jurul orei 01:53 GMT, prețul aurului era de 3.546,73 dolari, în scădere cu 0,3%.
Evoluția a fost pusă pe seama așteptărilor privind datele privind locurile de muncă din afara sectorului agricol, ce urmează să fie publicate vineri și care ar putea influența deciziile Rezervei Federale.
Și argintul a înregistrat o ușoară corecție, după ce miercuri urcase la cel mai ridicat nivel din septembrie 2011.
Articolul Aurul scade ușor după un nou record, investitorii așteaptă datele privind piața muncii din SUA apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat noi măsuri de securitate pe fondul atacurilor frecvente cu drone asupra teritoriului rus aflat la granița cu Ucraina, scrie Kyiv Independent.
Potrivit declarației sale, locuitorilor le este interzis să publice în spațiul public, inclusiv pe internet, informații referitoare la activitatea armatei, la poziționarea echipamentelor militare sau la infrastructura civilă afectată.
Doar reprezentanții autorităților, ai forțelor de ordine și ai serviciilor de securitate pot furniza detalii despre atacuri, iar cetățenii pot distribui doar imagini sau videoclipuri publicate anterior de canalele oficiale.
Gladkov a avertizat că încălcarea regulilor va atrage sancțiuni administrative, fără a oferi detalii privind nivelul acestora.
În plus, guvernatorul a anunțat că părinții copiilor înscriși la grădinițele din regiune vor fi obligați să urmeze cursuri de prim ajutor.
Articolul Guvernatorul din Belgorod interzice publicarea imaginilor neoficiale cu atacuri cu drone apare prima dată în Mediafax.
Warner Bros. a lansat primul trailer pentru cea mai nouă adaptare a romanului „La răscruce de vânturi”, iar imaginile lasă să se întrevadă o reinterpretare modernă și senzuală a poveștii de dragoste dintre Catherine Earnshaw și Heathcliff.
Rolurile principale sunt interpretate de Margot Robbie și Jacob Elordi, iar regia poartă semnătura lui Emerald Fennell, cunoscută pentru succesul controversat al filmului „Saltburn”.
Trailerul combină scene romantice, tensionate și erotice, intercalate cu imagini simbolice. De la frământarea aluatului până la un pește filmat în prim-plan, creând o atmosferă intensă și tulburătoare.
Clipul se încheie cu o scenă întunecată, în care personajul lui Elordi o întreabă pe Catherine: „Vrei să mă opresc?”, iar răspunsul ei este un șoptit „Nu”.
Filmul va avea premiera pe 13 februarie 2026, chiar înainte de Valentine’s Day, și va include melodii originale semnate de cântăreața Charli XCX, detaliu primit cu entuziasm de fani.
Reacțiile la trailer nu au întârziat să apară.
Unii utilizatori de pe YouTube au descris pelicula ca „Fifty Shades of Grey: versiunea 1800”, în timp ce alții au asemănat-o cu o continuare a lui „Saltburn”.
În schimb, există și voci critice care consideră abordarea prea îndepărtată de spiritul romanului clasic.
Articolul Margot Robbie și Jacob Elordi, într-o adaptare pasională a „La răscruce de vânturi” apare prima dată în Mediafax.
Un val de incendii de vegetație, declanșate de fulgere, a cuprins în ultimele zile zone întinse din comitatele Tuolumne și Calaveras, în nordul Californiei, provocând pagube majore în orașul istoric Chinese Camp, o comunitate cu mai puțin de 100 de locuitori, dar cu o semnificație aparte din epoca Goanei după Aur.
Potrivit autorităților, flăcările au mistuit zeci de case și două clădiri de patrimoniu, inclusiv o fostă stație de diligențe.
Un cimitir aflat pe un deal a fost de asemenea afectat, însă biserica ridicată în 1854 a scăpat neatinsă.
Alte repere importante, precum Chinese Camp Store and Tavern, oficiul poștal și școala publică în stil pagodă, au fost salvate de pompieri.
În total, 22 de focare au ars peste 13.000 de acri (aproximativ 5.260 de hectare) de vegetație uscată, conform Departamentului de Silvicultură și Protecție împotriva Incendiilor din California (CalFire).
Peste 600 de pompieri au fost mobilizați, iar guvernatorul Gavin Newsom a anunțat sprijin suplimentar din partea autorităților federale.
Articolul Incendii devastatoare în California: un oraș istoric, mistuit de flăcări apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump a declarat miercuri că urmează să discute „foarte curând” cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a decide pașii următori în privința războiului din Ucraina.
„Voi avea o conversație cu el în următoarele zile și vom vedea ce facem”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul unei întâlniri cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Conform CNN, Casa Albă a precizat ulterior că apelul telefonic este programat pentru joi și a subliniat că, deocamdată, nu există o convorbire planificată cu președintele rus Vladimir Putin.
Întrebat despre un mesaj pentru Putin, Trump a evitat să ofere unul direct, dar a transmis un avertisment voalat: „El știe unde mă situez și va lua o decizie. Dacă vom fi nemulțumiți de acea decizie, veți vedea că se vor întâmpla lucruri.”
Întâlnirea lui Trump cu liderul polonez are loc în timp ce Putin își consolidează vizibil poziția internațională, participând la evenimente în China alături de alți lideri autoritari.
Situația vine la peste două săptămâni după ce Trump l-a găzduit pe Putin în Alaska și l-a primit pe Zelenski la Washington, fără ca aceste contacte să ducă la apropierea unei întâlniri directe între cei doi președinți.
Propunerea lui Putin de a-l primi pe Zelenski la Moscova a fost respinsă rapid de Kiev, care a catalogat-o drept „inacceptabilă”.
Între timp, Trump analizează dacă va continua să încerce să joace rolul de mediator sau să facă un pas înapoi, pe fondul stagnării eforturilor diplomatice.
Articolul Trump discută joi cu Zelenski: „Veți vedea că se vor întâmpla lucruri” apare prima dată în Mediafax.
Potrivit BBC, la un patinoar din Vladivostok, Dmitri Afanasiev, în vârstă de 30 de ani, se antrenează cu echipa locală de hochei pe gheață pentru persoane cu dizabilități, Soyuz.
Fiecare membru al echipei și-a pierdut un picior în războiul din Ucraina.
Așezați în sănii speciale și împingându-se cu bețele, încearcă să își construiască o nouă viață după front.
„O mină a explodat lângă mine, am simțit că îmi arde piciorul. Am reușit să îmi pun un garou singur”, povestește Dmitri, care visează acum la o medalie paralimpică.
La câțiva kilometri distanță, la cimitirul militar de pe dealurile orașului, rânduri de morminte noi amintesc de soldații ruși căzuți în Ucraina.
Fiecare cruce e flancată de tricolorul rusesc și de bannere militare, iar un monument dedicat „eroilor operațiunii militare speciale” veghează liniștea locului.
Deși Vladivostok se află la 4.000 de mile de granița ucraineană, războiul este prezent la fiecare pas.
Locuitorii trăiesc între îngrijorare și resemnare. „Ne dorim să se termine cât mai repede. Ne-am pus speranțe în summitul dintre Trump și Putin, dar nu s-a schimbat nimic”, spune Svetlana, întâlnită într-un parc.
Alții, ca Ilya, susțin că viața de zi cu zi nu s-a schimbat radical: „Standardul de viață nu crește, dar nici nu scade. Încă poți să trăiești, să muncești. Sperăm doar ca Rusia să revină în relații normale cu restul lumii.”
Articolul Vladivostok: Colinele cu mormintele soldaților și poveștile veteranilor la 6000 km de Ucraina apare prima dată în Mediafax.
NBA se apropie de finalizarea unui nou format pentru All-Star Game-ul din februarie 2026, care ar putea aduce pentru prima dată în istorie o confruntare între SUA și restul lumii.
Conform planului aflat în discuție, trei echipe de câte opt jucători, două americane și una internațională s-ar înfrunta într-un turneu de tip round-robin.
Comitetul de competiție al ligii a analizat detaliile și a reacționat pozitiv, au precizat surse sub rezerva anonimatului.
Propunerea reflectă structura actuală a ligii, în care aproximativ 70% dintre jucători sunt americani și 30% internaționali.
Un simplu meci SUA contra Restul lumii a fost de asemenea discutat, însă comisarul Adam Silver a explicat că balanța numerică face dificilă o împărțire echilibrată.
Noul format vine după ce ediția precedentă, experimentată sub forma unui mini-turneu între patru echipe, a fost considerată un eșec.
Succesul turneului „4 Nations Face-Off” din hochei pe gheață, unde finala SUA -Canada a atras un public uriaș, a influențat decizia NBA.
În plus, All-Star Game-ul de anul viitor, programat pe 15 februarie la Intuit Dome din Inglewood, California, va coincide cu Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, creând un context ideal pentru o competiție cu accente naționale.
Partida va fi mutată din prime-time în după-amiaza de duminică, pentru a se potrivi cu grila NBC, care deține drepturile de difuzare atât pentru NBA, cât și pentru Olimpiadă.
Articolul SUA vs. Restul Lumii: Noul format All-Star Game pregătit de NBA apare prima dată în Mediafax.
Procuratura Generală a Rusiei a anunțat miercuri că Tribunalul Militar al Districtului de Vest a pronunțat pedepse grele împotriva a patru prizonieri de război ucraineni.
Locotenent-colonelul Andrii Antonenko a primit 28 de ani de închisoare, dintre care cinci vor fi executați într-un penitenciar, restul într-o colonie cu regim de maximă siguranță, și a fost amendat cu aproximativ 25.000 de dolari.
Căpitanul Andrii Kuliș și sergentul Oleksii Mazurenko au fost condamnați la câte 26 de ani, iar sublocotenentul Denis Tkacenko la 27 de ani.
Potrivit Kyiv Independent, cei patru au fost capturați în regiunea Briansk și acuzați că au minat linii electrice, o cale ferată și un depozit de combustibil, precum și că au plasat drone lângă aerodromul militar Șaikovka, unde sunt staționate bombardiere strategice folosite în atacurile asupra orașelor ucrainene.
În declarațiile finale, prizonierii au afirmat că au acționat sub ordinele superiorilor pentru apărarea Ucrainei și au subliniat că operațiunile lor nu au provocat victime civile sau militare rusești.
„Nu mă consider terorist și nu sunt de acord cu acuzațiile care mi-au fost aduse. Am sentimentul că acesta este un fel de cosplay al justiției,” a spus Antonenko.
Articolul Rusia condamnă prizonieri de război ucraineni la pedepse dure de până la 28 de ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.
Universitatea Harvard a obținut miercuri o victorie majoră în confruntarea cu administrația Trump, după ce judecătoarea Allison Burroughs, de la Tribunalul Districtual al SUA, a decis că înghețarea fondurilor federale pentru cercetare a fost motivată ideologic și nu are legătură cu antisemitismul, așa cum susținea Casa Albă.
„Este greu de concluzionat altceva decât că acuzațiile de antisemitism au fost folosite ca paravan pentru un atac ideologic asupra universităților de elită,” a scris Burroughs, numită în funcție de fostul președinte Barack Obama.
Ea a subliniat că decizia administrației a pus în pericol decenii de cercetare și a afectat proiecte esențiale pentru sănătatea publică și securitatea națională.
Printre acestea se numără studii privind sprijinul pentru veterani cu risc suicidar, cercetări asupra bolii Lou Gehrig, dezvoltarea unui cip pentru măsurarea expunerii astronauților NASA la radiații și programe privind amenințările biologice emergente.
Casa Albă a anunțat deja că va ataca decizia. „Acest judecător activist, numit de Obama, a fost de așteptat să decidă în favoarea Harvard, indiferent de fapte,” a reacționat purtătoarea de cuvânt Liz Huston.
Harvard a fost singura universitate care a contestat în instanță măsurile administrației Trump, într-un conflict care s-a transformat într-un test privind libertatea academică, controlul federal și viitorul finanțării universităților americane.
Articolul Judecător federal: Administrația Trump a blocat ilegal 2 miliarde de dolari destinate Harvard apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a declarat miercuri că ceremonia din China dedicată aniversării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost „frumoasă” și „foarte impresionantă”, însă a criticat faptul că Statele Unite nu au fost amintite în discursul liderului chinez Xi Jinping.
„Am urmărit discursul aseară. Președintele Xi este un prieten al meu, dar cred că Statele Unite ar fi trebuit menționate, pentru că am ajutat China foarte, foarte mult”, a spus Trump jurnaliștilor la Casa Albă.
Potrivit Reuters, ceremonia grandioasă de la Beijing a adunat peste 50.000 de spectatori în Piața Tiananmen și a inclus o paradă militară cu echipamente de ultimă generație.
Xi Jinping a fost flancat de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și de liderul nord-coreean Kim Jong Un, într-un eveniment pe care observatorii l-au văzut ca pe o demonstrație a alianțelor Chinei în contextul tensiunilor cu Washingtonul.
Ambasada Chinei la Washington nu a comentat deocamdată declarațiile lui Trump.
Articolul China ar fi trebuit să menționeze SUA în „frumoasa” ceremonie de la Beijing. Trump a lăudat parada militară de la Beijing apare prima dată în Mediafax.
