Oficialii din Thailanda au anunțat că vor înăspri regulile privind vizele pentru turiști, în încercarea de a reduce criminalitatea în care sunt implicați cetățenii străini.
Concret, țara va reduce durata șederilor fără viză pentru turiștii din peste 90 de țări.
Turismul reprezintă o sursă crucială de locuri de muncă în Thailanda și deși turiștii au stimulat economia Thailandei, oficialii țării subliniază că „sistemul actual a permis unor persoane să profite de acesta”.
Potrivit The Guardian, au loc incidente frecvente în care turiștii comit infracțiuni, de la furturi din magazine până la expunere indecentă. De asemenea, oficialii din Thailanda sunt îngrijorați și de faptul că unii străinii depășesc durata de ședere permisă și desfășoară activități comerciale ilegale în zonele turistice, fără permisele corespunzătoare.
Ministrul de externe, Sihasak Phuangketkeow, a declarat săptămâna trecută că Thailanda nu vizează un stat anume, ci mai degrabă persoanele care abuzează de sistemul de vize prin comiterea de infracțiuni în țară.
Scutirea de viză, la jumătatePână acum, scutirea de viză de 60 de zile se aplica pentru zeci de țări, printre care SUA, Mare Britanie, dar și statele din spațiul Schengen și Australia.
Acum, vizitatorilor li se va acorda o scutire de viză de doar 30 de zile, în timp ce numărul țărilor sau teritoriilor eligibile pentru aceasta va fi redus de la 57 la 54. Momentan, lista țărilor eligibile nu a fost făcută publică, relatează The Guardian.
Oficialii spun că noile reguli vor fi simplificate pentru a evita confuzia în rândul turiștilor.
De asemenea, turiștii vor putea să-și reînnoiască vizele o singură dată, prezentându-se la un birou de imigrare, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului pentru AFP.
Thailanda și-a relaxat regulile privind vizele în urmă cu doi ani, extinzând numărul țărilor care se califică pentru scutirea de viză și prelungind durata maximă a șederii la 60 de zile, pentru a stimula redresarea sectorului turistic în urma pandemiei de coronavirus.
Președintele României, Nicușor Dan, continuă consultările la Palatul Cotroceni privind formarea unui nou Executiv.
Potrivit comunicatului transmis miercuri de Administrația Prezidențială, șeful statului îi va invita joi, 21 mai 2026, la Palatul Cotroceni, pe reprezentanții grupurilor parlamentare Uniți pentru România, PACE – Întâi România, dar și pe parlamentarii neafiliați.
Consultările vor avea loc după următorul program:
Luni, la Cotroceni, Nicușor Dan a purtat discuții cu celelalte formațiuni, respectiv PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, S.O.S România și POT. La finalul consultărilor, șeful statului a declarat că vor mai exista astfel de întâlniri și în perioada următoare, până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
„Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a mai spus Nicușor Dan luni, după consultări.
Miercuri dimineață a avut loc un accident rutier pe DJ 248, în dreptul localității Rateșu Cuzei, din județul Vaslui.
La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Stației de Pompieri Negrești, cu o autospecială de stingere echipată cu modul pentru descarcerare și un efectiv de șase militari. De asemenea, la intervenție a participat și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui.
ISU Vaslui transmite că la sosirea forțelor de intervenție, s-a constatat faptul că un autoturism era răsturnat în afara părții carosabile, lovind și un stâlp de electricitate. Conducătorul auto, un bărbat în vârstă de 58 de ani, s-a autoevacuat până la sosirea echipajelor, fiind ulterior preluat de ambulanța SAJ pentru evaluare și îngrijiri medicale.
Pompierii au acționat pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor (PSI). Totodată, a fost anunțat distribuitorul de energie electrică, întrucât stâlpul avariat prezenta deteriorări în urma impactului.
Sistemul de control al magazinelor cu inteligență artificială al Pizza Hut este un dezastru atât de mare încât a irosit 100 de milioane de dolari, potrivit Futurism. Acuzația este făcută de proprietarul unei francize a celebrei rețele. El a dat în judecată compania mamă deoarece a fost obligat să folosească sistemul cu IA.
Compania care deține franciza are 111 restaurante pe Coasta de Est, inclusiv în New York, New Jersey și Washington. În procesul intentat la începutul acestei luni, compania a acuzat firma mamă că a forțat magazinele subordonate să adopte Dragontail. Este vorba despre un sistem de management intern despre care se spune că este bazat pe „IA adevărată pe tot parcursul” și oferă „programare IA pentru livrare/serviciu”.
În plângere, deținătorul francizei susține că operațiunile sale sunt mai dezordonate ca niciodată din cauza sistemului IA. Înainte de a adopta Dragontail, peste 90% din livrările sale ajungeau la ușa clientului în termen de 30 de minute. După adoptarea sistemului în 2024, livrările au avut nevoie de aproximativ 50% timp în plus. De asemenea, perioada de timp petrecută în magazin de o pizza gata de livrare a crescut de la cinci minute la până la 20 de minute.
Asta înseamnă că beneficiarii au primit pizza rece, a susținut reclamantul. Ca urmare, comenzile s-au împuținat, iar compania a pierdut sume de bani importante.
Programul, prezentat inițial de legendarul David Letterman și apoi de Stephen Colbert, a devenit în ultimul deceniu una dintre cele mai puternice platforme de satiră politică împotriva lui Trump.
În ultima ediție importantă înainte de închidere, Colbert l-a invitat pe Letterman, iar cei doi au transformat emisiunea într-un protest public împotriva deciziei CBS. Potrivit publicației italiene Il Post, cei doi au urcat pe acoperișul celebrului Ed Sullivan Theater din New York și au aruncat obiecte spre logo-ul CBS instalat pe trotuar, într-o scenă simbolică împotriva postului care a decis închiderea show-ului. La final, Letterman a încheiat ironic cu replica: „Noapte bună și noroc, nenorociților”, parafrazând celebrul salut al jurnalistului american Edward R. Murrow.
Oficial: probleme financiare. Neoficial: TrumpCBS a anunțat încă din vara trecută că emisiunea va fi oprită din motive economice, într-un moment în care talk-show-urile clasice pierd teren în fața platformelor de streaming și a conținutului online. Totuși, mulți comentatori contestă explicația, mai ales că „The Late Show with Stephen Colbert” a rămas în ultimii ani cel mai urmărit program de acest tip din SUA. Suspiciunile au crescut după ce compania-mamă Paramount a ajuns anul trecut la un acord financiar de 16 milioane de dolari cu Donald Trump, într-un litigiu legat de emisiunea „60 Minutes”.
Mulți analiști consideră că închiderea show-ului lui Colbert reprezintă o încercare a CBS și Paramount de a îmbunătăți relația cu administrația Trump, mai ales în contextul unor tranzacții media importante care necesitau aprobări federale.
Cum a devenit David Letterman o legendă a televiziuniiDavid Letterman a lansat formatul în anii ’80 și a schimbat complet stilul televiziunii de noapte din SUA. Interviurile sale ironice, umorul absurd și modul în care rupea constant convențiile televiziunii clasice au transformat emisiunea într-un fenomen cultural. De-a lungul anilor, în emisiune au apărut figuri uriașe din politică, muzică și cinema, de la Barack Obama la Paul McCartney și Robin Williams. Una dintre cele mai cunoscute relații din istoria show-ului a fost cea dintre Letterman și Bill Murray, care a devenit aproape un personaj permanent al programului.
Colbert a transformat emisiunea într-o platformă anti-TrumpCând Stephen Colbert a preluat show-ul în 2015, direcția emisiunii s-a schimbat radical. Satira politică a devenit elementul central, iar Trump a fost ținta principală a monologurilor și sketch-urilor. Președintele american l-a atacat public în repetate rânduri pe Colbert, spunând încă din 2017 că acesta este „lipsit de talent” și că glumele sale sunt „vulgare”. În același timp, Colbert a devenit una dintre vocile media preferate ale electoratului anti-Trump.
CBS va înlocui emisiunea cu „Comics Unleashed”, un program de stand-up comedy creat de comediantul Byron Allen. În semn de respect pentru finalul unei epoci, rivalii lui Colbert – Jimmy Kimmel și Jimmy Fallon – au anunțat că propriile emisiuni nu vor avea ediții noi în seara ultimului „Late Show”.
După un parcurs fulminant în primele două runde, Knicks au părut complet depășiți timp de 40 de minute. Cu doar 7 minute și 52 de secunde rămase din sfertul patru, Cleveland conducea detașat cu 93-71.
Din acel moment, Brunson a declanșat o cursă de urmărire fenomenală, atacându-l în mod repetat pe James Harden. New York a reușit un parțial de 18-1 care a relansat partida. Tot Brunson a fost cel care a egalat situația la 101 cu o aruncare reușită când mai erau doar 19 secunde din timpul regulamentar.
În prelungiri, Knicks au început devastator, cu un parțial de 9-0, în timp ce fanii din Madison Square Garden au creat o atmosferă electrizantă în tribune. Prin această victorie, echipa din New York se află la doar trei succese distanță de prima sa calificare în Finala NBA din 1999 încoace.
Conform datelor statistice, formația din New York a devenit doar a doua echipă din ultimele 30 de sezoane care reușește să revină și să câștige după ce a fost condusă cu cel puțin 22 de puncte în sfertul patru. Înaintea acestui meci, bilanțul istoric al echipelor care conduceau într-o asemenea situație era de 594 de victorii și o singură înfrângere.
„Am continuat să luptăm și să credem. Am redus treptat din diferență. Ei jucau un baschet excelent, dar noi am găsit pur și simplu o cale”, a declarat Jalen Brunson la finalul meciului.
Pe lângă cele 38 de puncte ale lui Brunson, pentru Knicks au mai contribuit Mikal Bridges, cu 18 puncte, OG Anunoby, cu 13 puncte, revenit pe parchet după ce a ratat ultimele două meciuri din cauza unei accidentări la mână.
De cealaltă parte, Donovan Mitchell a fost cel mai bun marcator al celor de la Cavaliers, cu 29 de puncte.
Rusia continuă să vizeze în mod regulat infrastructura civilă, energetică și de transport din Ucraina prin atacuri nocturne intense, lovind de această dată zone situate departe de linia frontului.
Cea mai gravă situație s-a înregistrat în orașul Konotop din regiunea Sumî. Un atac masiv rusesc a lovit direct un bloc de locuințe cu mai multe etaje, provocând prăbușirea a trei niveluri ale structurii.
Guvernatorul regional, Oleh Hrîhorov, a raportat inițial cel puțin șase răniți. Primarul orașului, Artem Semenîhin, a declarat că salvatorii au reușit să extragă mai multe persoane de sub resturile de beton și continuă căutările.
Situația din teren este critică. Din cauza lipsei de ambulanțe disponibile, civilii transportă răniții la spital cu mașinile personale.
Pe lângă blocul distrus, atacul a avariat grav mai multe case, apartamente, clădiri administrative și a pus la pământ muzeul de istorie al orașului. În capitala regională Sumî, atacul extins a provocat întreruperi majore de energie electrică.
În centrul țării, atacurile rusești s-au concentrat pe infrastructura logistică din orașul Dnipro.
Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanza, a anunțat că cinci persoane au fost rănite în urma unui atac care a declanșat un incendiu violent la depozitele de stocare a alimentelor din oraș. Două dintre victime, un bărbat și o femeie, au avut nevoie de spitalizare de urgență.
În paralel, forțele ruse au atacat și orașul-port Odesa. Oficialii locali au raportat că mai multe case și vehicule au fost avariate, iar o clădire cu un singur etaj a fost complet distrusă de suflul exploziilor.
Artista pop în vârstă de 57 de ani, care în anul 2005 a fost diagnosticată și tratată cu succes pentru cancer de sân, a explicat că de această dată a reușit să treacă prin momentele dificile departe de ochii publicului și ai presei, spre deosebire de prima sa experiență, care a fost extrem de mediatizată.
„Al doilea diagnostic de cancer a fost la începutul anului 2021. Am reușit să țin asta doar pentru mine… Nu ca prima dată. Din fericire, am trecut și peste asta. Din nou. Și totul este bine acum”, a mărturisit Kylie Minogue în documentarul care îi poartă numele (KYLIE).
Succesul piesei „Padam Padam” și lupta din spatele sceneiMinogue a recunoscut că, după finalizarea tratamentului, i-a fost extrem de dificil să găsească momentul potrivit pentru a face anunțul public. Mai ales în perioada în care a cunoscut o explozie de popularitate la nivel mondial datorită single-ului „Padam Padam”, lansat în 2023 și premiat cu Grammy.
„Nu m-am simțit obligată să spun lumii și, de fapt, pur și simplu nu am putut face asta atunci pentru că eram doar o umbră. La un moment dat, nici nu mai voiam să ies din casă. «Padam Padam» mi-a deschis atât de multe uși, dar în interiorul meu știam că acest cancer nu a fost doar o simplă întâmplare în viața mea. Am vrut cu adevărat să spun ce s-a întâmplat pentru a mă putea elibera de această povară. Stăteam la interviuri și la fiecare oportunitate mă gândeam că «acum e momentul», dar am continuat să țin totul pentru mine”, a explicat vedeta australiană.
Mesajul ascuns din melodia „Story”Artista a dezvăluit, de asemenea, că piesa „Story”, inclusă pe albumul său Tension din 2023, face referire directă la acea perioadă neagră din viața ei.
„Aveam nevoie de ceva care să marcheze acele momente”, a adăugat ea. Privind spre viitor, Kylie Minogue a concluzionat optimist: „Hei, cine știe ce ne așteaptă. Dar, muzica pop mă hrănește… pasiunea mea pentru muzică este mai mare ca niciodată”.
Ordinul extinde înțelegerea istorică prin care Donald Trump a acceptat luni să renunțe la procesul de 10 miliarde de dolari intentat împotriva fiscului american din cauza scurgerii ilegale în presă a datelor sale fiscale.
Documentul de o singură pagină, publicat marți și semnat de procurorul general interimar Todd Blanche, stipulează explicit că guvernului SUA îi este „interzis pentru totdeauna” să verifice declarațiile depuse de președinte înainte de data înțelegerii, precum și orice aspecte „care au fost ridicate sau ar fi putut fi ridicate” în legătură cu auditurile existente.
Un precedent controversat și un fond de miliarde de dolariAceastă mișcare radicală, catalogată ca o utilizare extraordinară a puterii executive, oferă lui Trump și apropiaților săi o imunitate fiscală totală pentru toate problemele financiare aflate în derulare.
Ca parte a aceluiași compromis de renunțare la litigiu, Departamentul de Justiție a creat un fond guvernamental de 1,776 miliarde de dolari. Banii sunt destinați compensării persoanelor care susțin că au fost țintele unor investigații sau urmăriri penale abuzive, motivate politic, în timpul fostei administrații Biden.
Anunțul a declanșat un val masiv de critici din partea parlamentarilor democrați și a organizațiilor de monitorizare a eticii guvernamentale, care au acuzat administrația de abuz de putere.
Procurorul general interimar Todd Blanche a apărat decizia, argumentând că stingerea unui litigiu de o asemenea magnitudine nu ar fi avut sens dacă oricare dintre părți ar fi putut relua ostilitățile a doua zi.
Interfețele creier-calculator utilizează senzori plasați în interiorul sau în jurul craniului pentru a decoda activitatea neuronală. Revoluția din ultimii ani constă în integrarea modelelor mari de limbaj (LLM) – similare tehnologiei din spatele ChatGPT – direct în aceste dispozitive. Această fuziune permite o acuratețe mult mai mare în traducerea gândurilor în comenzi text sau audio decât metodele clasice de analiză a datelor.
Performanțe în primele teste pe oameniStart-up-ul NeuroXess, cu sediul în Shanghai, a bifat deja două realizări majore în urma testelor clinice, potrivit revistei Nature.
Controlul electrocasnicelor prin gând: În luna octombrie, un tânăr de 28 de ani cu o leziune la nivelul măduvei spinării a reușit să controleze aparate electrocasnice prin simpla mișcare a unui cursor pe ecran cu ajutorul gândurilor, utilizând un implant plasat pe cortexul cerebral și conectat la un emițător de date inserat în piept.
Decodare ultra-rapidă a limbajului: Compania a dezvoltat un model IA capabil să decodeze limba mandarină în timp real la o viteză de 300 de caractere pe minut. Performanța depășește viteza medie de vorbire a unui nativ (aproximativ 220 de caractere pe minut) și a fost testată cu succes pe o pacientă de 35 de ani care suferă de epilepsie.
Un alt jucător major pe această piață, Maschine Robot din Beijing, se pregătește să lanseze pe piață în luna iunie a acestui an un scaun cu rotile inteligent, destinat pacienților cu Scleroză Laterală Amiotrofică (SLA). Dispozitivul decodează intenția de mișcare printr-o bentiță cu senzori purtată pe cap, confirmă direcția prin urmărirea privirii utilizatorului și pune scaunul în mișcare.
Sprijin guvernamental masiv și dileme eticeAmbițiile Chinei sunt strategice. Guvernul de la Beijing a stabilit oficial că dorește să devină liderul global al acestei industrii până la sfârșitul deceniului, impunând cercetătorilor să obțină descoperiri tehnologice majore până în 2027. De altfel, China a aprobat prima comercializare din lume a unui implant cerebral în luna martie.
Această viteză de dezvoltare ridică însă semne de întrebare majore legate de confidențialitatea datelor neurale, mai ales când sunt procesate de algoritmi IA.
Pentru a preveni abuzurile, autoritățile chineze au emis încă din 2024 un ghid etic strict, care obligă companiile să obțină consimțământul scris al pacienților sau tutorilor și să treacă prin evaluări riguroase de etică medicală.
În ciuda tensiunilor geopolitice globale, industria de neurotehnologie din China păstrează legături strânse cu SUA, colaborarea fiind vitală din cauza numărului redus de experți la nivel mondial.
Măsura dintre UE și SUA transpune în practică pilonul central al acordului-cadru convenit între cele două blocuri economice în iulie 2025. Decizia de la Bruxelles este menită să detensioneze disputele comerciale și, conform analiștilor, va preveni o escaladare din partea Washingtonului, care amenința cu impunerea unor tarife vamale punitive mai mari asupra produselor europene, notează Reuters.
Înțelegerea preliminară vine să consolideze pachetul comercial negociat la jumătatea anului trecut. Acordul din iulie 2025 stabilise deja un plafon maxim de 15% pentru tarifele aplicate majorității exporturilor europene către piața americană, blocând astfel intenția inițială a administrației de la Washington de a impune taxe de 30%, mult mai dăunătoare pentru economia UE.
Prin eliminarea reciprocă a ultimelor taxe vamale la produsele industriale din SUA, Uniunea Europeană își asigură predictibilitatea schimburilor comerciale și protejează sectoarele cheie de export ale statelor membre în raport cu partenerul american.
Acordul provizoriu consolidează securitatea lanțurilor de aprovizionare transatlantice într-o perioadă de incertitudine economică globală, oferind companiilor din ambele regiuni un cadru fiscal stabil și eliminând riscul unui război comercial direct între UE și SUA.
Textul legislativ convenit miercuri urmează să parcurgă etapele formale de aprobare și ratificare în cadrul instituțiilor europene înainte de a intra oficial în vigoare.
Vizita lui Rubio are loc într-un climat tensionat, marcat de planurile Washingtonului de a reduce numărul militarilor americani din Europa și de pozițiile imprevizibile ale președintelui Donald Trump față de Alianță, în timp ce comunitatea internațională gestionează efectele războiului din Iran și explozia prețurilor la energie.
Reuniunea din Suedia reprezintă una dintre ultimele întâlniri la nivel înalt înaintea summitului liderilor NATO, care se va desfășura în luna iulie la Ankara, în Turcia. După vizita în Europa, Rubio își va continua turneul diplomatic în India, unde va vizita orașele Kolkata, Agra, Jaipur și New Delhi pentru discuții cu oficialii indieni și cu omologii săi din formatul „Quad” (SUA, India, Australia și Japonia).
Conform Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio va reitera la Helsingborg solicitările tradiționale ale Washingtonului privind „creșterea investițiilor în apărare și o mai bună împărțire a sarcinilor financiare în cadrul Alianței”. De asemenea, oficialul american se va concentra pe dosarul Arctic, urmând să discute cu membrii NATO din regiune despre interesele economice și de securitate comune în Nordul Îndepărtat.
Tensiuni diplomatice în jurul Groenlandei și al GermanieiDeși agenda oficială nu menționează explicit Groenlanda, deplasarea are loc în contextul în care insistențele lui Donald Trump privind preluarea acestui teritoriu danez au provocat din nou iritare în rândul europenilor. Trimisul special al lui Trump pentru Groenlanda, guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, a efectuat o vizită pe insulă în această săptămână.
Pe un alt front diplomatic, Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de Germania, după ce cancelarul Friedrich Merz a declarat că Statele Unite sunt „umilite” de conducerea de la Teheran și a criticat lipsa unei strategii clare a SUA în războiul din Iran.
Pentagonul nuanțează retragerea trupelor din EuropaÎn încercarea de a calma aliații transatlantici, care apreciază profilul diplomatic ponderat al lui Rubio, oficialii militari americani au oferit clarificări cu privire la reducerea efectivelor militare. Locotenent-colonelul Alex Grynkewich, oficial de rang înalt în cadrul NATO, a precizat că nu se așteaptă la alte retrageri în viitorul apropiat, dincolo de contingentul de 5.000 de soldați anunțat anterior de Trump, potrivit AP.
La rândul său, Pentagonul a explicat că această reducere nu înseamnă retragerea unor forțe deja poziționate pe continent, ci anularea unor noi desfășurări de trupe planificate pentru Polonia și Germania, ca urmare a reducerii numărului de brigade de luptă americane alocate Europei de la patru la trei.
Chestionat pe această temă, vicepreședintele SUA, JD Vance, a negat că ar fi vorba despre o slăbire a flancului estic.
„Ceea ce am făcut a fost să amânăm o desfășurare de trupe care urma să plece în Polonia. Aceasta nu este o reducere a efectivelor, ci doar o întârziere standard în rotația cadrelor, un lucru care se întâmplă în mod obișnuit în astfel de situații”, a declarat Vance miercuri în fața jurnaliștilor de la Casa Albă, adăugând că strategia administrației rămâne axată pe promovarea „independenței și suveranității europene”.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a întărit această poziție, calificând Polonia drept un „aliat model al SUA” și dând asigurări că măsura este doar o „amânare temporară” dictată de reorganizarea internă a personalului militar.
