Președintele SUA, Donald Trump, va participa la summitul G7 din Franța, care este programat să aibă loc în luna iunie, în ciuda tensiunilor cu aliații, a declarat un oficial al Casei Albe pentru publicația Axios.
Deși SUA participă de regulă la summiturile G7, prezența lui Trump la acest eveniment era pusă sub semnul întrebării, pe fondul nemulțumirii sale crescânde față de Marea Britanie, Franța, Germania și Italia pentru că nu s-au aliniat eforturilor sale de război în Iran.
Sursa citată de Axios a mai subliniat că reuniunea G7 nu va duce la semnarea unor acorduri concrete, însă va încerca să construiască un consens pe care să se poată baza viitoarele acorduri.
Subiectele care vor fi discutate la summitul G7 vor fi despre inteligența artificială, comerț, dar și combaterea criminalității.
Potrivit Axios, președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe Trump la o cină fastuoasă după summit la Versailles, însă momentan nu este clar dacă președintele american va da curs acestei invitații.
Reuniunea G7 va avea loc în perioada 15-17 iunie la Évian-les-Bains, în sud-estul Franței. Anul trecut, summitul a avut loc în Canada.
Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atrage atenția consumatorilor într-un comunicat de presă asupra importanței utilizării responsabile a suplimentelor alimentare și asupra riscurilor majore la care se expun în cazul achiziționării de produse care nu respectă normele legale în vigoare, și anunță intensificarea controalelor pe piața „tratamentelor-minune”.
Inspectorii precizează că suplimentele alimentare (vitamine, minerale, aminoacizi, enzime sau produse pe bază de plante și produse ale stupului) sunt surse concentrate de nutrienți ori alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic. Acestea se comercializează exclusiv în formă preambalată (tablete, capsule, lichide, ceaiuri) și sub formă de doze.
De asemenea ANSVSA reamintește că suplimentele sunt încadrate în categoria produselor alimentare, intrând sub incidența legislației generale privind siguranța alimentelor.
Potrivit reprezentanților ANSVSA, importanța acestor controale este evidențiată de acțiunile recente din teren. În comunicate se amintește că în luna mai 2026, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), printr-o acțiune comună la care a participat și ANSVSA pentru verificarea siguranței alimentare, a destructurat o amplă rețea internațională de criminalitate organizată. Aceasta era specializată în producția, promovarea și vânzarea online a peste 400 de tipuri de suplimente alimentare contrafăcute, promovate în mod înșelător ca „tratamente-minune” pentru boli grave.
„Piața suplimentelor nu poate fi un spațiu al experimentelor comerciale. Când regulile de producție și avizare sunt încălcate, suplimentele alimentare nu mai sunt produse de suport, ci devin un pericol direct și iminent pentru sănătatea publică”, a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Siguranța cetățenilor este garantată printr-un mecanism interinstituțional complex, unde acțiunile de control pe piață sunt delimitate din punct de vedere instituțional:
ANSVSA înregistrează, autorizează și controlează unitățile de producție, depozitare și comercializare (magazine, plafoane, standuri). Inspectorii sanitari-veterinari și pentru siguranța alimentelor asigură controlul efectiv al igienei, compoziției și trasabilității produselor ajunse la raft.
Principalele riscuri monitorizate de inspectorii ANSVSA în cadrul controalelor sunt:
Ingredientele neautorizate: Utilizarea unor substanțe interzise sau a unor ingrediente care pot genera efecte adverse severe.
Contaminarea biologică, chimică sau fizică: Cauzată de neaplicarea normelor de igienă, utilizarea de materii prime neconforme sau condiții improprii de transport și depozitare.
Etichetarea înșelătoare: Lipsa avertismentelor obligatorii sau inducerea în eroare a cumpărătorului privind compoziția, natura și efectele reale ale produsului.
Lipsa trasabilității: Absența documentelor care permit identificarea rapidă și retragerea de urgență de pe piață a loturilor cu probleme.
Măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol sănătatea publicăInspectorii ANSVSA precizează că punerea pe piață a suplimentelor este permisă numai în urma notificării și obținerii avizului legal.Este complet interzisă comercializarea produselor predozate, fără a fi ambalate.
Prin controale riguroase și colaborare interinstituțională, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică modul de gestionare a riscurilor de către operatori și elimină produsele neconforme de pe piață, aplicând măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol sănătatea publică.
Șefa Parchetul European, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu pentru G4Media despre problemele întâmpinate de procurorii europeni în investigarea fraudelor cu fonduri europene.
Ea a făcut o serie de precizări și despre atacurile și acuzațiile care au vizat-o în ultimii ani.
Kovesi a spus că în unele state membre, inclusiv în România, anchetele EPPO sunt blocate prin deschiderea unor dosare de către parchetele naționale sau prin mutarea proiectelor investigate de pe fonduri europene pe fonduri naționale.
„Avem, din păcate, și în România o astfel de situație, dar avem și în alte state, spre exemplu în Croația când am deschis o investigație care viza în cele din urmă și un ministru, parchetul național a deschis propria lor investigație și mai puțin de 24 de ore au creat un conflict negativ de competență, iar procurorul general a decis că este competența parchetului național”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Șefa Parchetului European a oferit și exemplul unei anchete din România privind achiziția unor autoturisme la Ministerul de Interne.
„Practic din informația preliminară era evident că erau fonduri europene care urmau a fie folosite în această achiziție. Dar în același timp DNA a deschis propria lor investigație și deși ar fi putut fi o investigație care viza fraudă cu fonduri europene, DNA a deschis un dosar, în paralel cu investigația noastră, pe abuz în serviciu”, a explicat Kovesi.
Ea a spus că procurorii europeni au continuat ancheta și au administrat probe, dar clasarea dosarului de către parchetul național a afectat investigația EPPO.
„Noi, între timp, am implicat și OLAF-ul, am început să facem diverse expertize, am administrat probe, dar în momentul în care parchetul național a închis investigația pentru aceleași fapte, este greu să vii tu, Parchet European, și pentru acea stare de fapt să reții o altă încadrare și să mergi mai departe cu dosarul”, a mai spus aceasta.
Replica pentru Nicușor DanÎn interviul pentru G4Media, Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre acuzațiile de abuz formulate de-a lungul timpului împotriva sa, inclusiv după declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan.
„Așa că zici în general, vai, sunt abuzuri. Cum deschizi o investigație, gata, sunt abuzuri. Și se deviază atenția. Apoi, atacurile la persoană. Mi-aș fi dorit, de-a lungul carierei mele, când au fost investigate și, repet, văd acest lucru și în alte state, deschizi o investigație în care este implicat un politician, primul lucru, procurorul e abuziv. Te ia cu nume, cu prenume, îți ia familia, tot”, a afirmat Kovesi.
Aceasta a spus că foarte puțini politicieni aleg să își susțină nevinovăția fără să atace procurorii.
„Aș vrea să aud, sunt nevinovat, nu am comis nicio infracțiune și doresc ca procurorii să facă această investigație și să ajungă la aceeași concluzie. Nu am auzit, foarte rar am auzit acest lucru”, a spus șefa EPPO.
„Abuzurile lui Kovesi. În ce context discutăm de abuzurile lui Kovesi? Aceleași zvonuri. Kovesi candidează la președinție, Koveși vine prim-ministru, Kovesi vine ministru de Justiție, Kovesi vine șef la la SRI. Și în acest context se aruncă această petardă cu abuzurile lui Kovesi și nici nu știi ce să zici, ce să explici.”, a spus aceasta.
Întrebată dacă președintele Nicușor Dan s-ar teme că ar putea deveni un rival politic în viitor, Laura Codruța Kovesi a oferit un răspuns ironic.
„Dânsul să spună dacă se teme sau nu se teme. Eu ce am înțeles din interviu… nu știu ce a vrut să spună. Și n-am înțeles ce a vrut să spună. Și de aceea am zis că funcția de președinte este foarte obositoare și stresantă și provocatoare. Și exact cum am zis și repet că îi doresc să aibă un somn bun, că țara are nevoie de președinte în cea mai bună formă”, a afirmat procurorul-șef european.
Aceasta a făcut câteva precizări și despre modul în care este folosit numele său în spațiul public din România, ca formă de amenințare.
„Ce am observat în contextul politic din România și modul de a face politică în general. Când vrei să sperii pe cineva, e suficient să zici o aduc pe Kovesi. Și am văzut în ultimii 3-4 ani la fiecare schimbare, fiecare posibilitate, vreau să te sperii, fii atent că o aduc pe Kovesi. Și atunci tu accepți orice altceva că nimic nu poate fi mai rău decât Kovesi. Eu merg pe stradă ca un om normal, merg cu tramvaiul, merg cu avionul, nu merg la business class. Încerc să trăiesc cât mai normal”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
