Caldwell, un consilier senior al lui Pete Hegseth, a fost plasat în concediu administrativ pentru „o dezvăluire neautorizată”, a declarat oficialul, vorbind sub rezerva anonimatului. Decizia nu a fost raportată anterior.
„Ancheta rămâne în desfășurare”, a declarat oficialul.
Articolul Consilier al lui Pete Hegseth,concediu forțat în urma anchetei privind scurgeri de informații la Pentagon apare prima dată în Mediafax.
„Poziția oficială a CNSAS este exprimată negru pe alb în acea adeverință și această poziție este că Antonescu nu a colaborat cu securitatea”, a spus Hodor la Antena 3CNN.
Acesta a spus că declarațiile de marți ale lui Antonescu și ale prietenului său sunt reale.
„Ceea ce pot să vă spun pentru că vorbiți despre adevăr, adevărul este că tot ceea ce au povestit acești oameni este confirmat în documentele care se află în acest dosar. Asta pot să confirm, certific și susțin în fața lor. Deci ăsta este adevărul”, a adăugat vicepreședintele CNSAS.
El arată că dacă Crin Antonescu va depune o cerere de acces la documente, aceasta va fi tratată cu celeritate.
„Domnul Antonescu poate solicita și poate publica acea declarație”, a mai spus vicepreședintele CNSAS.
Candidatul susținut de coaliția de guvernare la alegerile prezidențiale Crin Antonescu a cerut marți ca declarația pe care a dat-o în 1987 la Securitate să fie făcută publică.
„În 1987, un prieten al meu foarte bun, inginer-profesor, a plecat într-o excursie în Bulgaria și de acolo a încercat să plece în Austria, nereușind acest lucru, fiind capturat de organele de ordine din Bulgaria, adus ulterior în România. La plecare, el a lăsat câteva obiecte personale pentru trei prieteni foarte apropiați. Toți cei trei am fost chemați în calitate de urmăriți la Securitate să dăm declarații în legătură cu acest lucru”, a explicat Crin Antonescu.
El spune că s-a prezentat și a dat o declarație „în care n-am oferit nicio informație specială”.
„Cer ca această declarație să fie făcută publică, nu am nimic de ascuns, am fost o victimă a Securității, nicidecum colaborator”, a mai spus Antonescu.
Candidatul la președinția României spune că informațiile despre presupusa sa colaborare cu securitatea sunt „un atac clasic de campanie”.
Articolul Mădălin Hodor, CNSAS: Crin Antonescu poate solicita și publica acea declarație apare prima dată în Mediafax.
„Cineva din Colegiul CNSAS, interesat politic, a manipulat cu bună intenție presa (G4Media), pe fondul previzibil al necunoașterii legii, a practicii judiciare și arhivelor represive. Să ne lămurim cu începutul, că o să auziți masele de guriști care o să-și dea cu părerea în completă necunoștință de cauză: Crin Antonescu nu „a dat nici o declarație la Securitate”, cum se afirmă – profund manipulator – în articolul G4Media. Crin Antonescu a fost convocat (atenție!!! a fost convocat!), așa cum oricine putea să fie convocat înainte de 1989, la sediul unui Inspectorat al Ministerului de Interne sau la sediul vreunei autorități. Convocările nu menționau nici motivul, nici că ea se face la sediul Securității. Te duceai, că era obligatoriu să te duci, atunci când erai convocat de o autoritate a statului. Nu s-a dus acolo din propria voință, cum se sugerează, volatil și ambiguu, în articolul G4Media. Nu s-a dus să „toarne”, ca să fiu mai clar. Odată ajuns acolo, aflai (sau nu!!) că discutai cu un securist, nu totdeauna acești oameni își declinau apartenența. De cele mai multe ori nu o făceau”, afirmă Mihai Demetriade.
Demetriade mai spune că Antonescu a fost chemat, alături de alte persoane, pentru clarificări în cazul unui prieten care încercase să fugă din țară.
„Omul (Crin Antonescu), în declarația lui, atenție, nu spune nimic negativ sau incriminant despre prietenul lui. Nimic. Și 2. Semnează, cum era și normal, ca orice om convocat, cu numele lui real. A doua minciună din material, furnizată de cineva din Colegiul CNSAS, este că instituția (CNSAS) ar fi restricționat accesul la nota de constatare. Este fals, o minciună scandaloasă. CNSAS n-a restricționat nimic. Notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile”, afirmă consilierul superior din CNSAS:
Acesta precizează că nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu.
„Mai mult decât atât: se prezumă și se sugerează că în spatele „restricționării” rezidă un interes ocult: au încercat ăia de la CNSAS să-l spele pe Antonescu. Nu. N-a încercat nimeni nimic. CNSAS a respectat doar legea. Declarația aia a lui Antonescu din 1988 nu doar că este benignă, neutră și nu-l implică deloc pe prietenul lui, dar îi este și favorabilă, protectoare. Pe scurt: asistăm la escaladarea gravă a standardelor etice în Colegiul CNSAS, pentru acela/aceea care au fost sursele G4Media și le-au construit jurnaliștilor un scenariu mizerabil, manipulator. Au făcut, aceste surse, și ceva și mai grav decât tentativa de compromitere a unei persoane: au sabotat integritatea etică și legală a CNSAS, care, pe site-ul propriu comunică corect contextul legal. Scandalos. Josnic”, afirmă Mihai Demetriade, pe Facebook.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) transmite că George Crin Laurențiu Antonescu nu a fost agent sau colaborator al securității ca poliție politică. Comunicarea a fost făcută după ce surse G4Media au arătat că Antonescu și-ar fi „turnat” prietenul la Securitate. Pe de altă parte, Ștefan Costache, prietenul lui Crin Antonescu, fugit din țară în 1987, spune că nu are nicio suspiciune în privința lui Antonescu. El adaugă că Antonescu este singurul în care a avut încredere și căruia i-a spus despre intenția sa de a părăsi țara și l-a rugat să le comunice părinților.
Articolul Scandal în CNSAS: un consilier acuză că cineva din Colegiul CNSAS a manipulat cu bună intenție presa în cazul lui Crin Antonescu apare prima dată în Mediafax.
„Am în prezent nenumărate discuții cu șefi de stat și de guvern din întreaga lume care doresc să lucreze împreună cu noi la noua ordine”, a declarat Ursula von der Leyen într-un interviu acordat marți ziarului german Die Zeit.
„Toată lumea cere mai multe schimburi comerciale cu Europa – și nu este vorba doar despre legături economice. Este vorba, de asemenea, despre stabilirea unor norme comune și despre predictibilitate”, a spus ea, adăugând: „Europa poate oferi acest lucru”.
O nouă ordine mondială?De la anunțarea de către Trump, pe 2 aprilie, a noilor tarife vamale, un val de incertitudine a cuprins comerțul transatlantic, zdruncinând piețele și punând la îndoială viitorul cooperării economice dintre Uniunea Europeană și SUA.
Ca răspuns, UE a căutat noi modalități de diversificare a parteneriatelor comerciale și a explorat oportunități de aprofundare a legăturilor cu alte economii majore, precum China.
Potrivit șefei Comisiei, Europa este „trează” și are posibilitatea de a juca „un rol puternic în noua ordine mondială care apare încet”.
„Acum trebuie să folosim acest impuls pentru a deschide noi piețe pentru companiile noastre și pentru a stabili o relație cât mai strânsă cu multe țări care au aceleași interese ca și noi”, a spus ea.
Articolul „Efectul secundar pozitiv” al tarifelor lui Trump. Ursula von der Leyen afirmă că mai multe state vor acorduri comerciale cu Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.
Discuțiile dintre Maia Sandu și Mark Rutte s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvernul de la Chișinău în ianuarie 2025.
Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor, informează Președinția Republicii Moldova într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, sprijinul NATO a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
Mark Rutte a mers la OdesaSecretarul general al NATO, Mark Rutte, a vizitat marți orașul Odesa din sudul Ucrainei împreună cu președintele Volodimir Zelenski și a afirmat că sprijinul NATO pentru Ucraina este neclintit.
Vizita lui Rutte a fost o dovadă de solidaritate cu Kievul, în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Sumy din nord, duminică, care a ucis 35 de persoane și a rănit peste 100.
„Poporul ucrainean a îndurat atât de multe – nu în ultimul rând atacul Rusiei din Duminica Floriilor asupra orașului Sumy. Sprijinul NATO este de neclintit”, a transmis Rutte într-o postare pe platforma de socializare X.
Articolul Maia Sandu a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO. Discuțiile s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune apare prima dată în Mediafax.
„Pe conturile mele de Instagram (@nicusor.dan.pg) și TikTok (@nicusordanpmb) s-a întâmplat ceva ciudat: În ultimele 24 de ore, au apărut mii de urmăritori noi, zeci de mii de distribuiri și mii de comentarii pozitive, venite brusc, dintr-o singură direcție. La prima vedere, pare că ne-ar ajuta. Dar specialiștii spun altceva: «Acesta este un atac mascat. Un val artificial de interacțiuni, urmăritori falși și comentarii forțate, dăunează grav contului. Algoritmii platformelor identifică rapid activitatea neautentică și penalizează drastic pagina»”, scrie marți seara pe Facebook Nicușor Dan.
El susține că atunci când Instagram sau TikTok detectează creșteri bruște, nefirești, consideră că e manipulare, drept urmare limitează reach-ul real, adică postările ajung la mai puțini oameni autentici. De asemenea, conform lui Nicușor Dan, pagina poate fi marcată ca „riscantă” sau „suspicioasă”.
„Specialiștii spun clar: «O campanie serioasă nu folosește boți. Mai ales nu într-o formă atât de agresivă. Asta e sabotaj, nu promovare»”, arată candidatul.
„E o strategie folosită ca să pară că noi încercăm să manipulăm online-ul, dar de fapt suntem ținta unui atac. Noi mergem mai departe cu transparență. Nu avem nimic de ascuns. Nu ne temem de cei care joacă murdar!”, adaugă Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan: Atac mascat pe conturile mele de Instagram și TikTok apare prima dată în Mediafax.
În timp ce vizita închisoarea Toulon din sudul Franței, atacată cu o pușcă automată AK-47, Gerald Darmanin a declarat că nu poate fi sigur că atacurile au legătură cu eforturile autorităților de a reprima comerțul cu droguri, dar guvernul nu va da înapoi de la combaterea infracționalității legate de droguri.
„Acestea sunt infracțiuni extrem de grave … un atac asupra serviciului public penitenciar, adică un atac terorist”, a spus el.
În pofida confiscărilor record de cocaină din Franța, bandele câștigă bani pe măsură ce se extind din orașe mari precum Marsilia în orașe mai mici, neobișnuite cu violența drogurilor.
Darmanin, care intenționează să creeze noi închisori de înaltă securitate pentru a-i reprima pe gangsterii care își conduc imperiile din spatele gratiilor, a declarat că cel puțin șase închisori au fost vizate.
Sindicatul agenților de penitenciare UFAP a declarat că au fost incendiate vehicule în fața închisorilor din Villepinte, Nanterre, Aix-Luynes și Valence. La Nancy, un ofițer de penitenciare a fost amenințat la domiciliu, în timp ce la Marsilia a existat o tentativă de incendiere.
Parchetul Național Antiterorism (PNAT) a declarat că a preluat ancheta privind atacurile, care au vizat și Școala Națională de Administrație Penitenciară.
Literele „DDPF” – aparent un acronim pentru „drepturile deținuților francezi” – au fost găsite în multe locuri ale atacurilor, iar surse din poliție au sugerat că ar putea fi opera unui grup militant de extremă stânga.
Articolul Închisorile franceze, ținta unui „atac terorist” apare prima dată în Mediafax.
Ciolacu spune, marți, că România rămâne un partener solid al Statelor Unite ale Americii și „suntem angajați pe deplin în a ne apăra orientarea euro-atlantică, corectitudinea și transparența proceselor democratice”.
„Aceasta este cea mai importantă concluzie a întâlnirii de azi cu delegația Congresului american, unde am oferit o imagine clară și onestă a priorităților noastre, a importanței pe care le acordăm Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și viitorului relației noastre bilaterale. Suntem deciși să demonstrăm că rămânem cel mai apropiat, activ și predictibil aliat al Statelor Unite din regiunea Mării Negre și susținem eforturile președintelui Trump de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina”, spune Ciolacu, pe Facebook.
În același timp, autoritățile române vor să coopereze cu partenerii americani pentru a răspunde tuturor solicitărilor suplimentare legate de Programul Visa Waiver.
„Sunt convins că putem depăși toate obstacolele de moment, mai ales că am îndeplinit deja toate criteriile necesare, care ne califică pentru a deveni membri ai Programului”, mai spune Ciolacu.
După întâlnirea de marți, premierul spune că are certitudinea că va exista și un sprijin din partea ambelor partide în Congres în susținerea cauzei României.
Articolul Ciolacu: Susținem eforturile președintelui Trump de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat transmis de BEC, în perioada 4.04 – 12.04.2025, au fost emise un număr de 175 decizii de admitere a plângerilor care vizau materiale publicitare politice cu conținut ilegal, respectiv un număr de 104 decizii de respingere.
Din cele 175 decizii de admitere a plângerilor, 41 au vizat materiale publicitare politice cu conținut ilegal postate în mediul online de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, dar sunt actori politici în sensul art. 3 pct. 4 lit. g din Regulamentul UE 2024/900.
„Prin deciziile de admitere s-a dispus înlăturarea de pe platformele online foarte mari a unui număr total de 609 materiale publicitare politice cu conținut ilegal, din care un număr de 149 au fost postate de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice- dar care sunt actori politici- fără respectarea dispozițiilor legale care reglementează semnalarea prin etichetare a materialelor de propagandă electorală, iar cu privire la restul de 460 s-a constatat fie că aparțin unor actori politici care candidează ori dețin funcții elective ori alte funcții publice fără respectarea dispozițiilor legale care reglementează semnalarea prin etichetare a materialelor de propagandă electorală, fie că au fost postate pe conturi a căror autenticitate nu poate fi verificată”, transmite BEC.
Articolul BEC a dispus înlăturarea de pe platformele online a peste 600 de materiale electorale. 149 dintre acestea au fost postate de persoane fizice apare prima dată în Mediafax.
