Potrivit IPJ Prahova, polițiștii au fost sesizați miercuri dimineața cu privire la producerea unui accident pe DN1A, centura de Est a municipiului Ploiești, inițial semnalat ca fiind un accident soldat cu pagube materiale, în care ar fi fost implicat un singur autovehicul și un parapet.
În urma verificărilor făcute pe DN1A, km 79+400, în afara localității Moara Nouă, pe podul peste calea ferată, s-a stabilit că au avut loc mai multe tamponări în lanț, fiind implicate 15 mașini. Evenimentul nu s-a soldat cu victime, ci exclusiv cu pagube materiale.
Polițiștii au stabilit drept cauză a accidentelor nereducerea vitezei, coroborată cu neasigurarea stării de viabilitate a drumului, respectiv polei.
Administratorul drumului public a fost sancționat contravențional cu 21 de puncte-amendă, în valoare de 4.252,5 lei.
Conform polițiștilor, toate autovehiculele implicate în eveniment erau echipate cu anvelope corespunzătoare sezonului.
Un alt accident în care au fost implicate șase mașini a avut loc miercuri dimineața în Cernavodă, pe podul Sf. Maria.
În accident au fost implicate opt persoane, dar niciuna nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Pe pod s-a format polei, astfel că au fost reprezentanții de la Drumuri Naționale care acționează cu material antiderapant.
Autoritățile australiene au anunțat miercuri că suspectul în vârstă de 24 de ani a fost inculpat în spitalul din Sydney unde se află internat, după ce a fost împușcat de poliție în timpul intervenției de duminică.
Potrivit poliției, suspectul a fost pus sub acuzare pentru câte un cap de acuzare de crimă pentru fiecare victimă decedată, precum și pentru comiterea unui act terorist.
Duminică, un bărbat de 50 de ani alături de fiul său de 24 au deschis focul pe plaja Bondi în timpul unei celebrări de Hanukkah, ucigând 15 persoane și rănind alte peste 20, dintre care mai multe se află în continuare internate în spitale. Toate victimele identificate până în prezent sunt de religie evreiască.
În urma intervenției autorităților, bărbatul în vârstă de 50 de ani, considerat cel de-al doilea atacator, a fost împușcat mortal la fața locului.
Krissy Barret, comisarul Poliției Federale Australiene, a anunțat marți că atacul de duminică a fost motivat de gruparea Statului Islamic.
Pe fondul atacului, autoritățile atât la nivel federal, cât și la nivel statal au anunțat intenția de a înăspri condițiile pentru deținere a armelor, însă, la nivel internațional, președintele american Donald Trump a îndemnat la combaterea „forțelor răului reprezentate de terorismul islamist”.
Amazon discută un acord care ar putea ridica evaluarea OpenAI la peste 500 de miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Financial Times.
Înțelegerea ar urma să includă utilizarea de către OpenAI a cipurilor de inteligență artificială Trainium dezvoltate de Amazon, precum și închirierea unei capacități mai mari de centre de date pentru rularea modelelor și a instrumentelor precum ChatGPT.
OpenAI, acorduri majore cu marile companii de tehnologieNegocierile au loc în contextul în care OpenAI își redefinește relația cu Microsoft, principalul său susținător inițial. La finalul lunii octombrie, cele două companii și-au restructurat parteneriatul, permițând OpenAI să încheie acorduri de infrastructură și cu alți furnizori de cloud.
La câteva zile după ce acordul cu Microsoft a fost încheiat, start-up-ul a semnat un contract cu Amazon, angajându-se să cheltuiască 38 de miliarde de dolari pentru închirierea de servere pe o perioadă de șapte ani. Investiția și acordul de cloud aflate acum în discuție s-ar adăuga acestui contract.
Acordul nu va permite Amazon să vândă cele mai avansate modele ale OpenAI pe platforma sa pentru dezvoltatori, deoarece Microsoft își păstrează drepturile exclusive până la începutul anilor 2030.
OpenAI a securizat deja acorduri pe termen lung în valoare totală de 1.500 de miliarde de dolari cu Nvidia, Oracle, AMD și Broadcom pentru furnizarea de cipuri și alte componente de infrastructură de calcul.
Avalanșa de tranzacții a stârnit îngrijorări în rândul unor investitori, preocupați de structura circulară a multora dintre aceste acorduri.
OpenAI nu este singura companie care își asigură contracte cu furnizori. Rivalul său Anthropic a atras în total circa 26 de miliarde de dolari de la Amazon, Google, Microsoft și Nvidia.
Nicușor Dan a spus că în perioada următoare vor fi ascultați cei care reclamă abuzuri în Justiție.
„Dăm microfon tuturor celor care reclamă abuzuri. După care vom da microfon celor care se vor apăra. Și o să avem o dezbatere, să-l modificăm. Dar nu vreau să facem asta în o săptămână, zece zile. În două luni, așa, ca să fie ceva stabil”, le-a spus românilor în fața Ambasadei Nicușor Dan.
De ce nu a avut doamna Savonea contracandidatȘeful statului a fost întrebat ce părere are de numirea Liei Savonea cu trei luni înainte de concursul stabilit. „Există speculații cum că acest concurs a fost organizat înainte de alegerile dumneavoastră pentru ca dumneavoastră să nu aveți un cuvânt de spus în privința asta”, i-a spus președintelui un român în fața Ambasadei României la Londra.
„Oricum nu am conform legii. Știți că nu am conform legii. Deci că s-a organizat cu trei luni înainte sau că s-a organizat cu trei luni după, într-adevăr, a fost o ilegalitate. Dar, întrebarea este, de ce nu a avut doamna Savonea contracandidat. Pentru că peste trei luni s-ar fi întâmplat același lucru”, a spus președintele.
Este o chestiune și de corp profesionalÎntrebat dacă există o opțiune să avem o variantă sănătoasă pentru Legile Justiției, șeful statului a spus: „Eu sunt sigur că facem. Dar nu e o chestiune numai de lege, să știți. Este o chestiune și de corp profesional”.
El a explicat o parte dintre aceste probleme.
„Președinții de instanță au multă putere, mult prea multă, și asta e o chestiune legislativă. Mai sunt de acord cu faptul că concursurile nu sunt, din cauză că sunt bazate numai pe niște lucrări și pe un interviu care este evident subiectiv, nu totdeauna oamenii sau se întâmplă ca oameni buni să nu promoveze, ba chiar unii nici nu mai concurează știind că nu o să promoveze. Deci avem niște probleme în sistemul de justiție. Numai că în justiție când afirmi niște lucruri trebuie să le și dovedești. Adică cumva multă lume ne-a spus că e așa, dar trebuie să venim și cu treaba”, a spus șeful statului.
O să durezeÎntrebat, de asemenea, dacă sistemul va încuraja oamenii să critice, Nicușor Dan a spus: „Acum 20 de ani eu eram un cercetător la Institutul de Matematică și mă preocupa urbanismul și am avut curajul să dau sistemul în judecată. De ce niște oameni magistrați care au ieșit la pensie și care își permit și care au toate instrumentele justiției, de ce nu au făcut asta până în momentul ăsta? Asta e o întrebare pe care mi-o pun”.
„Se vor întâmpla niște lucruri în justiție. Dar vreau să vă sfătuiesc să vă modulați așteptările pentru că o să dureze”, a mai spus Nicușor Dan.
Larisa Dolina, în vârstă de 70 de ani, artistă decorată de Kremlin și susținătoare vocală a războiului din Ucraina, a fost înșelată anul trecut cu 175 de milioane de ruble, echivalentul a 1,6 milioane de lire sterline, de escroci care s-au dat drept oficiali ai serviciilor de securitate ruse, scrie The Telegraph.
Dolina și-a vândut apartamentul din Moscova unei femei de 34 de ani, Polina Lurye, iar banii obținuți i-a transferat escrocilor. În încercarea de a-și recupera pierderile, Dolina a cerut unui judecător ca apartamentul să îi fie returnat, deși tranzacția fusese finalizată, iar Lurye plătise integral suma convenită.
Judecătorul i-a dat dreptate, lăsând-o pe Lurye fără apartament și fără cele 112 milioane de ruble, aproximativ 1 milion de lire sterline, pe care le plătise. O instanță din Moscova a decis că Lurye ar trebui să își recupereze banii de la escrocii care au înșelat-o pe Dolina.
Cazul a devenit rapid o cauză celebră în Rusia, alimentată de percepția că apropierea de Kremlin se poate transforma în privilegii juridice pentru figurile pro-guvernamentale.
Dmitri Svișciov, politician rus, a descris situația drept „un dezastru național”, în timp ce Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Kremlinului, a avertizat că „dușmanii” Rusiei exploatează scandalul ca parte a unui „război hibrid”, menit să „provoace o confruntare între oameni”.
Într-o țară în care chiar și criticile indirecte la adresa liniei oficiale pot fi sancționate, această confruntare percepută ca o luptă între David și Goliat a devenit un rar punct de focalizare pentru nemulțumirea anti-elitistă.
Dolina și-a cerut scuze public, însă continuă să o evite și livratorii de mâncareCunoscută pentru aparițiile exuberante și ținutele strălucitoare, Dolina a apărut săptămâna trecută într-o ținută complet neagră, neobișnuit de sobră, la televiziunea de stat rusă, unde, cu lacrimi în ochi, a prezentat scuze publice.
Reacția negativă a fost atât de puternică încât până și Burger King a sancționat-o practic pe Dolina, refuzând să livreze comenzi la apartamentul ei până când banii nu vor fi returnați integral Polinei Lurye.
Artista a căzut victimă escrocheriei după ce persoane care s-au prezentat drept agenți ai Serviciului Federal de Securitate, FSB, și ai instituției Rosfinmonitoring au convins-o că infractori încearcă să îi confiște proprietatea.
Crezând că amenințarea este reală, Dolina a vândut apartamentul din cartierul exclusivist Khamovniki din Moscova pentru 112 milioane de ruble, aproximativ 1 milion de lire sterline, completând suma cu economii personale și împrumuturi de la prieteni, pentru a le preda escrocilor 175 de milioane de ruble în numerar.
Abia ulterior și-a dat seama că fusese înșelată, moment în care a refuzat să îi predea cheile apartamentului Polinei Lurye. Dolina a susținut ulterior că escrocii ar fi operat din Ucraina. Aproape în aceeași perioadă, contul ei de Instagram ar fi fost spart și folosit pentru a posta mesaje pro-ucrainene.
În martie 2025, o instanță rusă a admis apelul Dolinei și a anulat vânzarea apartamentului, stabilind că Lurye trebuie să caute despăgubiri de la escroci. Un apel ulterior, formulat la sfârșitul lunii noiembrie, a menținut decizia.
Marți, Curtea Supremă a Rusiei a recunoscut dreptul de proprietate al Polinei Lurye asupra apartamentului, dar i-a permis Larisei Dolina să continue să locuiască acolo până când o instanță inferioară va analiza o cerere de evacuare forțată.
Un sondaj realizat de Lenta.ru, la care au participat aproape 32.000 de respondenți, arată că 95% dintre ruși au „condamnat-o” pe Dolina în acest caz, în timp ce rețelele sociale au fost inundate de meme-uri care o prezintă drept un personaj negativ din cultura pop.
Cântăreața pro-Kremlin Slava, cunoscută și sub numele Anastasia Slanevskaia, a amenințat cu acțiuni în instanță, susținând că nu își mai poate vinde propriul apartament după ce potențialii cumpărători s-au retras, temându-se că situația s-ar putea repeta.
A promis că va returna baniiActorul Nikita Djigurda a intervenit și el în dezbatere, acuzând-o pe Dolina că „jefuiește oameni nevinovați” și cerând anularea deciziei instanței. Publicația The Bell a numit-o „cea mai detestată femeie din Rusia”.
În timpul apariției sale televizate, Dolina și-a cerut din nou scuze și a promis că îi va returna Polinei Lurye banii în rate, însă a fost criticată online, unde unii au vorbit despre „lacrimi de crocodil”. Aliată de lungă durată a lui Putin, Dolina a susținut concerte pentru veteranii ruși în regiunile ucrainene ocupate și figurează pe o listă a persoanelor considerate inamici ai statului ucrainean.
Ea a cântat imnul național al Rusiei alături de Putin la festivitățile care au marcat anexarea Crimeei în 2015 și a primit Ordinul Prieteniei din partea președintelui în 2019. Într-un mesaj călduros de ziua ei, publicat pe site-ul Kremlinului în septembrie, Putin i-a lăudat „talentul generos și unic” și „temperamentul artistic vibrant”.
Uniunea Europeană, Canada, Monaco și Elveția au impus sancțiuni împotriva Larisei Dolina pentru susținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin participarea la evenimente de stat.
Scandalul a dat naștere chiar și unui nou termen, „efectul Dolina”, folosit pentru a descrie perturbările de pe piața secundară a imobiliarelor din Rusia, cauzate de prăbușirea încrederii dintre cumpărători și vânzători.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, miercuri dimineață, traficul rutier este oprit pe DN 5 București – Giurgiu, în apropierea localității Remuș, județul Giurgiu. Circulația este deviată pe DJ 507, prin localitatea Oinacu.
De asemenea, ceața îngreunează circulație pe numeroase șosele. Autoritățile avertizează că se poate forma ghețuș.
„La nivelul țării, în special în zonele de câmpie din partea de V, S și E, se circulă preponderent pe un carosabil umed, fără precipitații, în condiții de ceață cu vizibilitate diminuată la sub 200 metri, izolat la sub 50 metri, ce poate favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului”, transmite Infotrafic.
Și pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A3 București – Ploiești, A0 (Centura București), traficul rutier se desfășoară pe un carosabil parțial umed, cu vizibilitate diminuată pe alocuri la sub 100 metri.
Șoferii sunt sfătuiți „să reducă viteza și să mărească distanța de siguranță între autovehicule, să folosească în mod corespunzător sistemele de iluminare, să evite frânările bruște, depășirile periculoase și orice manevră riscantă”.
Pietonilor li se recomandă „să evite folosirea părţii carosabile pe timpul nopții, în condiţii de vizibilitate redusă”:
Declarația a fost făcută marți în timpul unui eveniment de Hanuka de la Casa Albă.
„Toate țările trebuie să se unească împotriva forțelor răului terorismului islamist și asta facem”, a declarat președintele SUA, potrivit Le Figaro.
Donald Trump a îndemnat lumea să lupte împotriva teroriștilor după atacul din Sydney, Australia.
Cel puțin 15 oameni au murit și 42 au fost răniți după ce două persoane au deschis focul asupra unui eveniment organizat în apropierea unei plaje. Acolo se desfășura un eveniment cu ocazia sărbătorii evreiești Hanuka.
Regatul Unit urmează să se reîntoarcă la programul de schimb de studenți Erasmus al Uniunii Europene, conform unor rapoarte citate de Sky News.
Popularul program, care le-a permis britanicilor să petreacă un an studiind la universități europene ca parte a studiilor lor fără a plăti taxe suplimentare și invers pentru omologii lor europeni, s-a încheiat după Brexit, la 1 ianuarie 2021.
Oficialii britanici ar putea anunța miercuri că Regatul Unit se va reîntoarce la programul Erasmus din ianuarie 2027, au relatat The Times și The Guardian.
Premierul Keir Starmer a promis un acord de resetare post-Brexit cu Bruxelles-ul și a anunțat că guvernul lucrează la reîntoarcerea la programul Erasmus în luna mai.
Negocierile au inclus prevederi privind „termeni financiari conveniți de comun acord” pentru Regatul Unit și UE.
Regatul Unit a insistat pentru o reducere a taxelor de membru, care sunt calculate pe baza produsului intern brut (PIB) al unei țări.
UE ar putea oferi guvernului britanic o reducere de 30% a taxelor în primul an de aderare.
Deputatul laburist Darren Frith a declarat pentru Politics Hub de la Sky News că ar „saluta” o astfel de mișcare.
The Guardian a relatat că, pe lângă schimburile de studii universitare, studenții britanici vor putea participa la stagii de formare profesională în cadrul schemei.
Veste așteptată cu nerăbdareOficiali britanici au purtat discuții cu Maros Sefcovic, responsabilul pentru comerț al Comisiei Europene, la Bruxelles săptămâna trecută.
Un purtător de cuvânt al Cabinetului britanic a declarat că „nu comentează discuțiile în curs”.
Totuși, universitățile din Marea Britanie au salutat aparentul progres.
Tim Bradshaw, director executiv al Russell Group, reprezentând universități de top, a declarat: „Suntem încântați de asocierea Marii Britanii la Erasmus+. Cu o arie de aplicare și mai mare decât programele anterioare, Erasmus+ deschide oportunități fantastice pentru studenți, cursanți adulți și tineri, de a beneficia de noi experiențe și învățare. De asemenea, va reînnoi contribuțiile uriașe pe care studenții și personalul UE le aduc vieții în campusurile noastre universitare.”
Liberalii, care au făcut campanie pentru reîntoarcerea în Erasmus, au salutat vestea.
Mesajul a fost transmis de Trump pe Truth Social, propria rețea de socializare.
„Este minunat să-l vedem pe Andrej Babis numit din nou prim-ministru al Republicii Cehe. Împreună, vom obține din nou un mare succes în domeniul Apărării, Energiei și Imigrației Ilegale – așa cum am făcut-o și în timpul primului nostru mandat. Andrej știe cum să încheie acorduri și mă așteptam la lucruri incredibile de la el, inclusiv în ceea ce privește avioanele F-35. Felicitări, Andrej”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare.
Președintele ceh Petr Pavel a învestit noul guvern condus de Andrej Babiš. Noul cabinet al Cehiei are un plan de guvernare care prevede respingerea politicilor Uniunii Europene și abandonarea sprijinului pentru Ucraina.
Andrej Babiš, care a condus guvernul de la Praga și în perioada 2017-2021 a revenit la putere, conducând o coaliție formată din mișcarea sa, ANO, și două partide mai mici, Partidul Libertății și al Democrației Directe și Partidul Automobiliștilor.
În noul guvern, ANO deține opt portofolii, inclusiv funcția de prim-ministru, Partidul Libertății are patru poziții, iar Partidul Automobiliștilor are trei funcții.
Susținut de Trump dar măsuri împotriva UEPartidul Libertății propune expulzarea a aproximativ 400.000 de refugiați ucraineni, având puncte de vedere eurosceptice și anti-NATO, iar Partidul Automobiliștilor s-a poziționat ferm împotriva Pactului Verde.
Noua guvernare marchează finalul unui coaliții pro-occidentale care a făcut din Cehia unul din principalii susținători ai Ucrainei. Este de așteptat ca nou guvern să se alinieze guvernelor de la Budapesta și Bratislava care se opun sprijinului pentru Ucraina și sancțiunilor îndreptate împotriva Rusiei.
În plan intern, guvernarea urmărește reducerea prețurilor la electricitate, anularea unei reforme a pensiilor și modificarea modului de finanțare a radioului și televiziunii publice.
Un erou transformat în ostatic, imagini ale atacului confundate cu o furtună, un supraviețuitor prezentat ca actor. Marți, AFP și mai mulți experți au criticat Grok, programul de inteligență artificială dezvoltat de Elon Musk, pentru răspândirea a numeroase informații false despre atacul de la Sydney, care a avut loc duminică seara pe plaja Bondi, în timpul sărbătorii evreiești Hanuka.
Atacul, comis de un tată și un fiu care au deschis focul asupra mulțimii, a provocat cel puțin 15 morți și 42 de răniți. Autoritățile australiene l-au descris ca un act „antisemit” și „terorist”.
Erori pe bandă rulantă date de programul de inteligență artificialăCazul lui Ahmed al-Ahmed ilustrează amploarea fiasco-ului informațional, potrivit Le Figaro. Acest bărbat de origine siriană a fost celebrat ca un „erou” în toată Australia după ce un videoclip l-a arătat smulgând o pușcă de la unul dintre atacatori. În timp ce bărbatul grav rănit se afla la spital, Grok a susținut că aceste imagini sunt „un videoclip viral vechi care arăta un bărbat urcând pe un palmier într-o parcare”.
În plus, Grok a sugerat că este vorba despre un „eveniment pus în scenă”. Mai grav, chatbot-ul l-a identificat pe Ahmed al-Ahmed ca fiind un ostatic israelian deținut de Hamas.
Inteligenta artificială nu s-a oprit aici. Când a fost întrebat despre o altă scenă din atac, programul a insistat că este vorba de imagini din furtuna Alfred, care a lovit estul Australiei la începutul acestui an. La insistențele unui utilizator, chatbot-ul a revenit și a recunoscut că imaginile proveneau din atac.
O altă greșeală: după atacul de la Sydney, unii utilizatori au difuzat o imagine a unuia dintre supraviețuitori, susținând în mod fals că este un actor. Termenul este folosit de teoreticienii conspirației pentru a pune la îndoială autenticitatea crimelor în masă și a victimelor pe care le revendică. În acest caz Grok a răspuns cu un mesaj automat: „Mass-media tradițională minte”.
Urmele, vechi de peste 200 de milioane de ani, au fost descoperite în Parcul Național Stelvio, din nordul Italiei. Sute de metri de urme, unele cu contururi remarcabil de clare ale degetelor de la picioare și ghearelor, au fost descoperite în Alpii italieni, locul Jocurilor Olimpice de iarnă din 2026, au anunțat autoritățile marți.
„Această colecție de urme de dinozaur este una dintre cele mai importante din Europa, dacă nu din lume”, a declarat Attilio Fontana, președintele regiunii Lombardia, într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro.
Colecția se întinde pe sute de metriCu o vechime de peste 200 de milioane de ani, urmele au fost descoperite în septembrie între orașele Bormio și Livigno, care va găzdui o parte din evenimentele Jocurilor Olimpice de iarnă. Fotograful de animale sălbatice Elio Della Ferrera a observat pentru prima dată urmele pe o pantă stâncoasă aproape verticală. Unele măsurau până la 40 de centimetri în diametru.
El a apelat la ajutorul paleontologului Cristiano Dal Sasso de la Muzeul de Istorie Naturală din Milano, care a reunit o echipă de experți italieni pentru a studia situl.
„Acest loc abundă de dinozauri; este o imensă comoară științifică. Urmele paralele indică în mod clar turmele care se mișcau sincronizat și există, de asemenea, urme ale unor comportamente mai complexe, cum ar fi grupuri de animale adunate în cercuri, poate pentru apărare”, a declarat Cristiano Dal Sasso.
Urmele se află pe un versantUrmele, în prezent acoperite de zăpadă și în afara traseelor turistice, sunt conservate în roci din Triasic târziu, datând de aproximativ 210 milioane de ani. Majoritatea urmelor sunt alungite și au fost lăsate de dinozauri care stăteau în poziția bipedă. Cele mai bine conservate urme au cel puțin patru degete de la picioare.
Urmele sunt situate pe o pantă aproape verticală, ca urmare a formării lanțului muntos. Pe vremea când dinozaurii cutreierau regiunea, aceasta era formată din mlaștini care se întindeau pe sute de kilometri, iar clima era tropicală. Urmele au fost apoi acoperite de sedimente care le-au protejat, dar ridicarea Alpilor și eroziunea versanților munților le-au readus la lumină. Descoperirea îi va ajuta pe cercetători să afle mai multe despre evoluția și obiceiurile dinozaurilor.
Campionul la box Terence Crawford și-a anunțat retragerea pe rețelele de socializare. Americanul, campion mondial incontestabil la categoria supermijlocie și boxer neînvins, a făcut anunțul marți.
Mesajul a apărut la trei luni după victoria sa împotriva mexicanului Saul „Canelo” Alvarez, potrivit msn.com.
„Mă retrag din competiții, nu pentru că am terminat lupta, ci pentru că am câștigat un alt tip de luptă. Cea în care te retragi după propriile reguli”, a spus el în mesajul în care își anunță retragerea din ring.
„Acesta nu este un rămas bun, este sfârșitul unei lupte și începutul alteia. I-am dat acestui sport fiecare respirație pe care am avut-o. Fiecare cicatrice, fiecare triumf, fiecare strop din inima mea. M-am împăcat cu ceea ce urmează. Și acum, a venit momentul. Mulțumesc”, a adăugat americanul.
Crawford este singurul boxer din era celor patru centuri care a devenit campion incontestabil la trei categorii de greutate după victoria din septembrie.
Terence Crawford este neînvins. Palmaresul său este 42-0, 31 de victorii fiind obținute prin KO.
Parlamentarii s-au numărat printre alți 24 de canadieni care au participat la o călătorie organizată de Canadian-Muslim Vote, o organizație caritabilă acuzată că este sponsorizată de „o entitate teroristă”.
Cei șase parlamentari canadieni aflați în Iordania au fost refuzați marți de autoritățile israeliene la intrarea în Cisiordania, potrivit AP.
Jenny Kwan, o deputată de opoziție din partea Noului Partid Democrat (stânga), a declarat pentru AFP că Iqra Khalid, un deputat al Partidului Liberal al prim-ministrului Mark Carney, a fost „împins în mod repetat” de un agent israelian la graniță.
Într-o declarație trimisă AFP, ambasada Israelului în Canada a afirmat că această organizație primește finanțare de la Islamic Relief Canada, o filială a Islamic Relief Worldwide (IRW), „enumerată ca entitate teroristă de către Statul Israel”. IRW a respins de mult timp acuzațiile israeliene conform cărora ar fi legată de mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Canadienii i-au informat pe israelieni despre călătorieJenny Kwan a spus că delegația canadiană informase anterior autoritățile israeliene despre călătoria care a inclus întâlniri cu ONG-uri și cu reprezentanți ai societății civile palestiniene și evreiești. „Guvernul Canadei a notificat oficial guvernul israelian înainte de călătorie”, a declarat ea într-un comunicat de presă. „Autorizațiile electronice de intrare în Cisiordania fuseseră inițial aprobate”, dar la sosirea lor la punctul de trecere al podului Allenby, marți, „întregii delegații i s-a refuzat intrarea”, a adăugat Kwan.
Înainte de a părăsi Canada, parlamentara anticipase posibilitatea unor dificultăți de intrare în Cisiordania din cauza deciziei lui Mark Carney de a recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie. „Mă întrebam dacă asta ar fi o problemă”, a spus ea.
Delegația canadiană s-a întors ulterior la Amman, capitala Iordaniei. Marți după-amiază, ministrul canadian de externe, Anita Anand, a transmis pe X că Ottawa protestează față de „maltratarea acestor canadieni în timpul tentativei lor de traversare a frontierei”.
Administrația Trump a inclus încă cinci țări, precum și persoane care călătoresc cu documente emise de Autoritatea Palestiniană, pe lista celor care se confruntă cu o interdicție totală de călătorie în SUA. De asemenea, administrația americană a impus noi limite altor 15 țări, potrivit AP.
Decizia face parte din eforturile continue ale administrației de a înăspri standardele de intrare în SUA pentru călătorii și imigrație, ceea ce criticii spun că împiedică în mod nedrept călătoria persoanelor din mai multe țări. În plus, administrația americană a sugerat că va extinde restricțiile după arestarea unui cetățean afgan suspect în cazul împușcării a doi militari ai Gărzii Naționale, în capitala SUA, în weekendul de Ziua Recunoștinței.
Persoanele care au deja vize, sunt rezidenți permanenți legali în SUA sau au anumite categorii de vize, cum ar fi diplomații sau sportivii, sau a căror intrare în țară servește intereselor SUA sunt exceptate de la restricții. Modificările vor intra în vigoare la 1 ianuarie.
În iunie, președintele Donald Trump a anunțat că cetățenilor din 12 țări li se va interzice intrarea în Statele Unite, iar celor din alte șapte și se vor impune restricții.
Țările de pe lista neagrăInițial, interdicția includea Afganistan, Myanmar, Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan și Yemen și a sporit restricțiile pentru vizitatorii din Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan și Venezuela.
Marți, administrația republicană a anunțat că extinde lista țărilor ai căror cetățeni au interdicție de intrare în SUA la Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud și Siria. De asemenea, administrația a restricționat complet călătoriile persoanelor cu documente de călătorie emise de Autoritatea Palestiniană.
Alte 15 țări sunt adăugate pe lista țărilor care se confruntă cu restricții parțiale: Angola, Antigua și Barbuda, Benin, Coasta de Fildeș, Dominica, Gabon, Gambia, Malawi, Mauritania, Nigeria, Senegal, Tanzania, Tonga, Zambia și Zimbabwe.
Explicațiile americanilorRestricțiile se aplică atât persoanelor care doresc să călătorească în SUA ca vizitatori, cât și celor care doresc să emigreze acolo.
Administrația Trump a transmis că multe dintre țările vizate au „corupție larg răspândită, documente civile și cazier judiciar frauduloase sau nesigure”, ceea ce face dificilă verificarea cetățenilor lor pentru călătoria în SUA.
De asemenea, americanii susțin că unele țări au rate ridicate de persoane care depășesc termenul de ședere permis, refuză să-și primească înapoi cetățenii deportați sau au o „lipsă generală de stabilitate și control guvernamental”, ceea ce îngreunează verificarea.
