În coliziune au fost implicate mai multe vehicule și un semiremorcă. Accidentul a avut loc la aproximativ 11:23 p.m. în noaptea de joi spre vineri (06:23 ora României) în Austin, Texas, a declarat Krista Stedman, ofițer de informare publică pentru Austin Travis County EMS (serviciul de Ambulanță al districtului Austin Travis).
Echipajele de salvatori au ajuns la fața locului unde au găsit mai mulți pacienți blocați în vehiculele lor, în total 17 persoane, au mai declarat oficialii.
În total, cinci persoane au fost găsite decedate la fața locului – inclusiv trei adulți, un copil și un bebeluș – în timp ce alte 11 persoane au fost transportate la spital. Numele și starea celor implicați nu au fost încă făcute publice.
„Acest incident a fost incredibil de haotic și s-a întins pe o rază de aproximativ 160 de metri. Am reușit să evacuăm toți pacienții aflați în stare critică în aproximativ 40 de minute”, a mai declarat Stedman.
Autoritățile au anunțat că investighează cauza accidentului, dar că ar putea dura ceva timp pentru a afla ce s-a întâmplat exact.
Articolul Carambol cu 17 vehicule în Austin, Texas, soldat cu moartea a trei adulți și doi copii apare prima dată în Mediafax.
Liderii Hamas au confirmat, vineri, că sunt de acord să elibereze un ostatic cu dublă cetăţenie americano-israeliană, despre care se crede că este ultimul ostatic american în viaţă reţinut în Gaza, după ce au primit o propunere din partea mediatorilor americani de a continua negocierile care privesc faza a doua a acordului de încetare a focului.
Un prizonier în viață și patru cadavre în schimbul reluării dicuțiilor de paceHamas a declarat că a răspuns astfel „pozitiv” la propunerea care i-a fost prezentată în privința reluării negocierilor. De asemenea, gruparea militantă a spus că va elibera cadavrele altor patru ostatici cu dublă naționalitate, fără a oferi detalii suplimentare, precizează Reuters, care a adăgat că Israelul nu a avut niciun fel de reacție la anunțul făcut de Hamas.
Acordul privind eliberarea lui Edan Alexander, un tânăr de 21 de ani din New Jersey, soldat din Forțelor de Apărare Israelului, cu cetățenie israeliano-americană, luat ostatic în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului de către Hamas, s-a negociat în mai multe întâlniri, care au avut loc între liderii Hamas și negociatorul american Adam Boehler, în capitala Qatarului.
Israelul a cerut eliberarea tuturor ostaticilor fără să demareze noi negocieri cu HamasPotrivit sursei citate, trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat reporterilor de la Casa Albă, la începutul lunii martie, că obținerea eliberării lui Alexander este o „prioritate de vârf”.
Statele Unite, Qatar și Egipt au încercat să rezolve conflictul dintre gruparea islamică și Israel pentru a relua negocierile celei de-a doua etapă a acordului de încetare a focului, pentru eliberarea prizonierilor ținuți în Gaza și pentru a sprijini intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza.
La începutul lunii martie, Israelul a blocat intrarea camioanelor cu ajutoare în Gaza, iar Hamas a cerut mediatorilor egipteni și qatari să intervină. Cea de-a doua fază a acordului de pace presupune discuții asupra unei decizii de retragere completă a trupelor israeliene din Gaza. Israelul a cerut grupării palestiniene să elibereze toți ostaticii, fără a începe etapa următoare a armistițiului, obținut la insistențele SUA, Egipt și Quatar, a adăugat sursa citată.
Articolul Eliberarea ostaticului american și returnarea a patru cadavre – schimbul propus de Hamas Israelului pentru reluarea discuțiilor de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
Ceremonia de predare-primire a comenzii operaţionale a detaşamentului Forţelor Aeriene Române “Carpathian Vipers” a avut loc joi, la Baza 86 Aeriană “Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” din localitatea Borcea.
Detaşamentul are în componență patru aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon şi aproximativ 100 militari și va asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing-2025) în Lituania.
Militarii și cele patru aeronave F-16 vor pleca într-o misiune de patru luni, pentru a sprijini activitatea de poliție aeriană la nivelul flancului estic al Alianței.
Forțele aeriene românești sunt la cea de-a treia misiune în LituaniaMApN precizează că Forțele Aeriene Române se află la a treia dislocare în Lituania, unde au avut același obiectiv, de a asigura protecția integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO.
Prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august – octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG -21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Cea de-a doua misiune a avut loc în aprilie – iulie 2023, cu un detașament format din 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea.
De la Borcea, Carpathian Vipers va ateriza pe baza aeriană Šiauliai, situată în nordul Lituaniei, care aparține Forțelor Aeriene Lituaniene, fiind una din bazele aeriene ale misiunii NATO de Poliție Aeriană Baltică.
Vânt din față și succes în misiune! le-au transmis colegii de la Baza 86 Aeriană Borcea celor care pleacă în Lituania.
Articolul România trimite patru aeronave F-16 și 100 de militari pe flancul estic al NATO apare prima dată în Mediafax.
Concluziile Misiunii internaționale independente de anchetă privind Republica Islamică Iran vin după ce, anul trecut, aceasta a stabilit că regimul teocrat a fost responsabil pentru „violența fizică” care a dus la moartea Mahsei Amini. În urma decesului tinerei au avut loc proteste la nivel național împotriva legilor privind obligativitatea hijabului și la nesupunerea publică față de acestea, care continuă și astăzi, în ciuda amenințării cu arestări violente și încarcerări.
„La doi ani și jumătate de la începutul protestelor, în septembrie 2022, femeile și fetele din Iran continuă să se confrunte cu o discriminare sistematică, în lege și în practică, care pătrunde în toate aspectele vieții lor, în special în ceea ce privește aplicarea obligativității purtării hijabului”, se arată în raportul de 20 de pagini.
„Statul se bazează din ce în ce mai mult pe vigilența sponsorizată de stat într-un efort aparent de a implica întreprinderile și persoanele private în respectarea hijabului, prezentând-o ca pe o responsabilitate civică”, mai precizează documentul ONU.
Misiunea Iranului pe lângă ONU la New York nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii privind concluziile raportului de 20 de pagini transmisă de ABC News.În raport, anchetatorii ONU descriu modul în care Iranul se bazează din ce în ce mai mult pe supravegherea electronică. Printre eforturi se numără utilizarea de către oficialii iranieni a „dronelor de supraveghere aeriană” pentru a monitoriza femeile în locuri publice. La Universitatea Amirkabir din Teheran, autoritățile au instalat un software de recunoaștere facială la poarta de intrare pentru a identifica și femeile care nu poartă hijab.
Se crede că și camerele de supraveghere de pe principalele șosele din Iran sunt implicate în căutarea femeilor cu capul neacoperit. Anchetatorii ONU au declarat că au obținut aplicația de telefonie mobilă „Nazer” oferită de poliția iraniană, care permite publicului să raporteze prezența femeilor neacoperite în vehicule, inclusiv ambulanțe, autobuze, vagoane de metrou și taxiuri.
„Utilizatorii pot adăuga locația, data, ora și numărul de înmatriculare al vehiculului în care a avut loc presupusa încălcare a obligativității purtării hijabului, care apoi „marchează” vehiculul online, alertând poliția. Acesta declanșează apoi un mesaj text (în timp real) către proprietarul înregistrat al vehiculului, avertizându-l că a fost găsit în încălcare a legilor și că vehiculele sale vor fi confiscate pentru ignorarea acestor avertismente”, continuă raportul.
Aceste mesaje text au condus la situații periculoase. În iulie 2024, ofițerii de poliție au împușcat o femeie care, potrivit activiștilor, primise un astfel de mesaj și fugea de la un punct de control din apropierea Mării Caspice.Moartea Mahsei Amini a declanșat luni de proteste și o campanie de reprimare a acestora în urma căreia au fost ucise peste 500 de persoane și reținute alte peste 22.000 de persoane. După demonstrațiile masive, poliția a redus gradul de aplicare a legilor privind hijab-ul, dar acesta a crescut din nou în aprilie 2024, în cadrul a ceea ce autoritățile au numit Planul Noor – sau „Lumină”.
Cel puțin 618 femei au fost arestate în cadrul Planului Noor, au declarat anchetatorii ONU, citând un grup local de activiști pentru drepturile omului din Iran.
Articolul ONU: Iranul a intensificat supravegherea electronică pentru a descoperi femeile care nu poartă hijab apare prima dată în Mediafax.
Deputatul George Becali anunță, vineri, că a demisionat din AUR. „Puteți să puneți deputat independent, că mi-am dat demisia din AUR”, spune la Digi24 Becali.
„Deci astăzi mi-am dat demisia, pentru că e ceea ce-am spus eu, era altceva. Adică mă refeream la un alt candidat, care să susțină mișcarea suveranistă. Dar nu la Anamaria Gavrilă”, spune, la Digi24, George Becali.
El precizează că îl susține pe George Simion în continuare.
„Vreau să înțeleagă toată lumea că pe mine nu mă manipulează nici Hrebenciuc, nici Ponta, nici nu există nici un serviciu, și nici nu s-a născut nici măcar un serviciu sau vreo structură sau vreo persoană care să-l manipuleze pe Becali. Că n-am ce interes să-mi dea. La ce să am interes? Dacă trebuie să spun, am o vârstă, trebuie să spun cu demnitate ceea ce cred”, adaugă Becali.
În ce condiții se va întoarce Becali în AURBecali declară că se va întoarce în AUR dacă Anamaria Gavrilă se retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale „până pe 19”.
El adaugă că George Simion nu poate fi manipulat, însă „este puțin manipulat de situația asta electorală, de alegătorii lui Georgescu”.
„E treaba lui, să facă ce vrea, dar eu nu accept ca un partid, AUR, să strângă semnături pentru o femeie, Anamaria Gavrilă. Asta nu pot să accept. Dacă ești mișcare suveranistă, atunci strânge semnături pentru un om politic puternic, nu Anamaria Gavrilă, care vine să se joace cu politica românească. A pus pe sora ei și pe iubitul ei, i-a făcut deputați. Păi ce facem, ne distrăm cu România? Asta înseamnă mișcare suveranistă”, a mai spus Becali.
„Atunci când tu trebuie să ții cont de o altă persoană în discursul tău public, să nu cumva se deranjezi, e posibil să și greșești sau să faci mișcări greșite, cum a făcut-o cu Anamaria Gavrilă. Când a strâns AUR semnături pentru Anamaria Gavrilă. Păi ce, nu avem noi femei în partid?”, spune deputatul.
El mai precizează că alegerile pentru președinția României au ajuns „un fel de circotecă”, în care oricine poate candida.
În cursul zilei de vineri, Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a declarat că AUR trebuia să aleagă un un candidat cu şanse mai mari, care nu ar fi fost erodat de o încercare anul trecut, care să fie mai aproape de profilul lui Călin Georgescu.
În luna februarie, Becali își anunțase candidatura pentru alegerile prezidențiale, în calitate de independent, însă câteva zile mai târziu a revenit asupra deciziei.
Articolul Gigi Becali anunță că a demisionat din AUR: Alegerile au ajuns „un fel de circotecă” apare prima dată în Mediafax.
Belarus nu va fuziona oficial cu Rusia în viitorul apropiat, a declarat dictatorul belarus Alexander Lukașenko pe 14 martie, în timp ce se adresa Consiliului Federației Ruse.
„Dacă vom da buzna prin această ușă deschisă, vom ruina tot ceea ce am făcut. Este necesar să mergem cu calm, pas cu pas”, a spus Lukașenko.
Activistul ucrainean Demyan Hanul a fost împușcat mortal în centrul orașului OdesaActivistul ucrainean Demyan Hanul a fost împușcat mortal în centrul orașului Odesa, a anunțat Poliția Națională pe 14 martie.
Hanul, în vârstă de 31 de ani, era o figură publică cunoscută, blogger și fondator al ONG-ului Street Front. El a participat la Revoluția EuroMaidan și la ciocnirile din 2 mai împotriva forțelor pro-ruse din Odesa.
Activistul participase activ la mitinguri de susținere a Ucrainei, la strângerea de fonduri caritabile pentru armată și la campanii de demontare a monumentelor sovietice și imperiale.
Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk Reprezentantul lui Trump a părăsit Moscova după discuţiile despre încetarea războiului din Ucraina O sursă afirmă că dronele ucrainene au lovit instalații de gaze rusești și un depozit de rachete de apărare aerianăDronele lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit două stații de comprimare a gazului și un depozit de rachete pentru sistemele de apărare aeriană S-300/S-400 ale Rusiei, a declarat o sursă de securitate pentru Kyiv Independent la 14 martie.
Potrivit sursei, dronele cu rază lungă de acțiune au vizat stațiile de comprimare a gazelor din regiunile Tambov și Saratov din Rusia.
Un alt atac ar fi lovit un depozit de rachete de lângă satul Radkovka din regiunea Belgorod, provocând detonarea muniției stocate.
Putin nu renunță la Ucraina: Rapoartele americane și strategia Kremlinului Statul Major: Rusia a pierdut 891.660 de soldați în Ucraina de la 24 februarie 2022Rusia a pierdut 891 660 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 14 martie. Acest număr include 1.410 pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10 313 tancuri, 21 443 vehicule blindate de luptă, 40 469 vehicule și rezervoare de combustibil, 24 455 sisteme de artilerie, 1 314 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 103 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 29 136 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Ministrul german al apărării solicită o abordare europeană unificată a achizițiilor în domeniul apărăriiMinistrul german al apărării, Boris Pistorius, a făcut apel la o abordare europeană unificată în ceea ce privește achizițiile în domeniul apărării, pentru a evita întârzierile birocratice, relatează Reuters la 12 martie.
„Nu avem timp pentru asta, este excesiv și costisitor”, a spus el.
SUA vor relua livrarea de bombe cu rază lungă de acțiune către Ucraina, relatează ReutersStatele Unite se pregătesc să reia expedierea către Ucraina a bombelor cu rază lungă de acțiune lansate de la sol cu diametru mic (GLSDB), a raportat Reuters la 13 martie, citând surse familiare cu această armă.
Potrivit Reuters, GLSDB-urile, care au fost modernizate pentru a contracara mai eficient bruiajul rusesc, ar putea fi utilizate de forțele militare ucrainene în zilele următoare, deoarece un stoc este deja prezent în Europa.
Suedia va acorda Ucrainei ajutor umanitar în valoare de 137 de milioane de dolariSuedia va oferi Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de peste 1,4 miliarde de coroane suedeze (137,7 milioane de dolari), a anunțat ministrul dezvoltării internaționale al țării, Benjamin Dousa, la 13 martie.
Pachetul de sprijin, cel mai mare pachet de sprijin civil de până acum, va fi destinat asistenței umanitare, precum și reconstrucției și dezvoltării Ucrainei. Potrivit lui Dousa, fondurile vor răspunde unor nevoi urgente precum aprovizionarea cu energie, locuințe, asistență medicală, deminare, școlarizare sigură, formare profesională și sprijin pentru veterani.
„Trebuie să consolidăm reziliența Ucrainei în toate modurile posibile. Ucrainenii își apără atât propria libertate, cât și securitatea noastră”, a afirmat Dousa într-o declarație.
Incendiu de proporţii la rafinăria Tuapse din Rusia după un atac atribuit UcraineiAutorităţile ruse susţin că atacul ar fi fost lansat de forţele ucrainene.
Explozia a fost auzită în jurul orei 5:00 dimineaţa. Imaginile publicate pe reţelele de socializare arată un incendiu intens în zona rafinăriei.
Potrivit lui Kondratiev, un rezervor de benzină este în flăcări. Mai mult de 100 de pompieri intervin pentru a stinge incendiul.
Ucraina nu a comentat oficial atacul.
Rafinăria Tuapse, cu o capacitate anuală de procesare de 12 milioane de tone, reprezintă un obiectiv strategic pentru aprovizionarea armatei ruse. Instalaţia a fost vizată de atacuri şi anterior, inclusiv pe 26 februarie.
În ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din Rusia.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1115. Incendiu de proporţii la rafinăria Tuapse din Rusia după un atac atribuit Ucrainei / Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk apare prima dată în Mediafax.
Conservatorii lui Merz și social-democrații, care negociază formarea unui nou guvern după alegerile de luna trecută, au propus înființarea unui fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și reforme majore în legislația privind împrumuturile, cu scopul de a stimula economia și a crește cheltuielile militare.
Pentru a obține majoritatea de două treimi necesară modificării Constituției, coaliția avea nevoie de sprijinul Verzilor, care inițial au respins planul, temându-se că noile fonduri ar putea fi folosite doar pentru politici fiscale populiste, precum reducerea taxelor.
Totuși, cele trei partide au ajuns vineri la un compromis, potrivit a două surse apropiate negocierilor. Anunțul a dus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale din zona euro, a acțiunilor și a monedei euro, pe fondul așteptărilor că acest plan va stimula întreaga economie europeană.
„Există un acord,” a confirmat o sursă, după ce rețeaua de presă germană RND a raportat anterior un compromis. O sursă din Partidul Verzilor a declarat că verzii sunt mulțumiți de rezultatul negocierilor.Politica fiscală conservatoare a Germaniei, respectată timp de decenii, a fost zdruncinată de schimbările radicale ale politicii externe promovate de președintele SUA, Donald Trump. Merz a avertizat că o Rusie ostilă și o Americă mai puțin predictibilă ar putea lăsa Europa vulnerabilă, ceea ce justifică necesitatea unor reforme economice și militare semnificative.
Un oficial familiarizat cu discuțiile a dezvăluit că 100 de miliarde de euro vor fi alocate pentru un fond destinat tranziției climatice și transformării economice.
În prezent, acordul revizuit privind datoria este analizat de Ministerul Finanțelor, au precizat două surse parlamentare. O altă sursă a menționat că unele detalii sunt încă în discuție.
Merz dorește să finalizeze planul de finanțare înainte de 25 martie, când noul parlament se va reuni pentru prima dată. În caz contrar, există riscul ca proiectul să fie blocat de numărul crescut de parlamentari de extremă dreapta și de extremă stânga.
Articolul Germania: Acord istoric pentru un fond de 500 miliarde de euro destinat investițiilor strategice apare prima dată în Mediafax.
„Membrii G7 au cerut Rusiei să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină”, au declarat națiunile G7, care includ Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, într-un proiect citat de Reuters.
Proiectul, aprobat de diplomați de rang înalt, are nevoie în continuare de undă verde din partea miniștrilor, au declarat oficialii G7.„Aceștia au subliniat că orice încetare a focului trebuie respectată și au subliniat necesitatea unor acorduri de securitate solide și credibile pentru a se asigura că Ucraina poate descuraja și apăra împotriva oricăror noi acte de agresiune”, au spus oficialii.
Articolul G7 avertizează Rusia că va impune noi sancțiuni dacă nu se ajunge la un acord de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
