Zirka, un nume de cod, este medic combatant în Legiunea pentru Libertatea Rusiei, o unitate formată din opozanți ruși care luptă de partea Ucrainei. În urmă cu câteva zile, această femeie de 40 de ani l-a îngrijit pe nigerianul Oluwagbemileke Kehinde, mercenar plătit de Moscova. Nu simte simpatie pentru el, dar a fost capturat în sectorul Zaporijjea de camarazii ei și, conform legilor războiului, avea nevoie de asistență medicală, notează El Pais.
„Era foarte rănit și epuizat”, povestește Zirka pentru El País. „Bandajele erau foarte murdare și avea infecții.” Avea o rană în ceafă provocată de o schijă. Medicul adaugă: „A fost în timpul unui atac cu drone rusești, de-ale lui, după ce fusese deja capturat.” Kehinde căzuse în prima sa misiune. Știa puțin sau nimic despre luptă. Venise în Rusia în urmă cu patru ani pentru a studia, dar războiul i-a schimbat viața.
Cum sunt recrutați mercenarii de RusiaSchema de recrutare este următoarea: agenți ruși îi înșală sau constrâng pe străini să se înroleze în armată, promițându-le că vor lucra departe de linia frontului. Aceștia sunt antrenați la Rostov, încă pe teritoriul rus, iar apoi, în general, își finalizează pregătirea militară în Lugansk, o provincie ucraineană ocupată. Totul, pentru aproximativ 2.000 de euro pe lună și un pașaport rusesc.
În doar câteva săptămâni, momeala care i-a făcut să semneze contractul se transformă într-un coșmar: recruții devin infanterie de sacrificiu într-un război în care mor sute de oameni în atacuri masive.
Acest „pluton” include deja sute de cetățeni africani care, după ce sunt capturați de armata ucraineană, rămân blocați într-un limb juridic și politic: nici țara de origine, nici noua lor patrie (Rusia) nu îi revendică. Kehinde este unul dintre ei.
Kehinde, student devenit prizonierImaginile și informațiile postate de acest nigerian în ultimii ani pe rețelele sociale îl arată ca pe un tânăr zâmbitor, cu studii superioare și experiență în planificare urbană în Nigeria. În 2021, a decis să urmeze un master la Școala Superioară de Economie din Moscova. În luna septembrie a acelui an și-a început aventura rusească. Mai erau încă cinci luni până la invazia pe scară largă a Ucrainei.
Pe 5 iulie, serviciul de informații militare ucrainean (GUR) a anunțat capturarea lui Kehinde. Făcea parte dintr-un regiment de pușcași ruși. „Am noroc că sunt viu”, spune nigerianul într-un videoclip publicat de GUR. În înregistrare, este interogat în timp ce Zirka îi oferă apă și îi administrează o injecție în fesă pentru calmarea durerii.
El a mai povestit că i s-au oferit „bani ușor câștigați” într-o poziție „sigură”; că inițial a lucrat ca translator pentru alți soldați străini, traducând din rusă în engleză, dar a ajuns în cele din urmă carne de tun pe front.
Gruparea Wagner, principalul recrutor de africani în acest conflictZirka oferă mai multe detalii: Kehinde fusese arestat la Moscova pentru o infracțiune legată de droguri și eliberat în schimbul semnării unui contract cu armata. Un tipar de recrutare care se repetă. Așa a ajuns și zambianul Lemekhani Nathan Nyirenda, unul dintre primii africani uciși pe frontul din Ucraina, să lupte de partea Rusiei. „Credea că va fi doar interpret”, spune Zirka despre Kehinde. Dar a fost trimis într-un asalt aproape sinucigaș. Medica repetă că l-a văzut plângând după ce i-a aplicat tratamentul.
GUR (serviciul de informații militare din Ucraina), consultat de EL PAÍS, nu oferă cifre despre numărul de africani capturați de unitățile ucrainene. Publicația rusă independentă The Insider a estimat anul trecut la aproximativ 600 numărul mercenarilor veniți din Africa care luptă de partea Rusiei. Potrivit înregistrărilor serviciilor de informații, pe lângă Nigeria, există cetățeni din cel puțin următoarele țări: Camerun, Ghana, Senegal, Togo, Uganda, Rwanda, Burundi, Congo și Zimbabwe.
Serviciul de informații a avertizat încă de acum un an asupra creșterii recrutărilor de africani. „Creșterea potențialului de mobilizare ar putea fi legată de extinderea prezenței militare ruse în Africa prin intermediul Ministerului rus al Apărării”, afirmă analistul ucrainean Vitalii Petriv. Acest lucru confirmă că Rusia a menținut bine deschis acest canal de recrutare, în ciuda discreditării grupării de mercenari Wagner, primul mare recrutor de africani în acest conflict.
Articolul Mercenari africani: Rusia îi recrutează, Ucraina îi capturează, dar nimeni nu îi vrea înapoi apare prima dată în Mediafax.
Avocatul care a lovit un jandarm în timpul protestului din Piața Victoriei, duminică seara, este cercetat penal pentru ultraj, iar luni s-a luat măsura reținerii lui, transmite Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Duminică, în jurul orei 17.30, avocatul a lovit cu pumnul un jandarm, în zona gâtului.
Jandarmul din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a municipiului București se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu de asigurare a ordinii publice la manifestația „Protest național ieșiți din casă dacă vă pasă de România”, desfășurat în Piața Victoriei din Capitală.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au decis luni reținerea avocatului, pentru 24 de ore.
De asemenea, dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, cu propunerea de arestare preventivă a avocatului bătăuș.
Cercetările se fac cu sprijinul lucrătorilor de poliție din cadrul DGPMB – Serviciul de Investigații Criminale și Secția 4 Poliție.
Articolul Protestul din Piața Victoriei: Avocatul care a lovit cu pumnul un jandarm în zona gâtului a fost reținut apare prima dată în Mediafax.
Rușii au prezentat un videoclip de propagandă și susțin că au construit cea mai mare fabrică de drone din lume.
Locul exact este ținut secret.
Rușii mai anunță că producția de drone este mult peste estimări.
Rușii au prezentat un videoclip de propagandă pentru a prezenta ceea ce ei numesc „cea mai mare și mai secretă” fabrică de drone din lume, anunță Sky News.
Rusia ar putea lansa până la 2.000 de drone într-o singură noapte până în noiembrieVideoclipul arată tineri asamblând drone Geran-2 într-un loc din regiunea Tatarstan.
„Aceasta este cea mai mare fabrică de acest gen din lume și cea mai secretă.
La un moment dat, planul era să se producă câteva mii – acum producem de nouă ori mai mult decât era planificat”, a declarat directorul general al zonei economice speciale Alabuga pentru canalul de televiziune al ministerului rus al apărării, potrivit Kyiv Independent.
Anunțul apare în timp ce rușii își intensifică atacurile aeriene asupra Ucrainei.
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au avertizat că Rusia ar putea lansa până la 2.000 de drone într-o singură noapte până în noiembrie.
Articolul Rușii susțin că au construit „cea mai mare și mai secretă fabrică de drone din lume” apare prima dată în Mediafax.
Un articol de opinie publicat de politico.com și semnat de Alexandra Karppi, manager de cercetare și comunicare la Balkan Free Media Initiative și Vanesa Valcheva, coordonatoare de operațiuni și proiecte la aceeași instituție, atrage atenția asupra pericolului dispariției instituțiilor media tradiționale, în contextul închiderii postului Al Jazeera în Balcani, în această lună, după 14 ani de activitate.
Al Jazeera este doar cea mai recentă închidere.
În martie, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.
Între timp, Uniunea Europeană a intervenit cu o injecție de fonduri de 5,5 milioane de euro ajutor de urgență, însă acești bani asigură activitatea pe termen scurt.
Ulterior, și administrația Trump a restituit o parte din fonduri, dar viitorul acestor instituții rămâne incert.
„Jurnaliștii din periferia Europei se confruntă cu o criză în toată regula”În acest context, cele două autoare se întreabă care mai este sensul adevărului, într-o eră a post-jurnalismului, caracterizată de alienarea responsabilizării guvernamentale și escaladarea represiunii guvernamentale.
„Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”, scriu autoarele.
Criza de finanțare a presei independente e o problemă veche.
În ce măsură mai pot fi media tradiționale o platformă a libertății de exprimare, mai ales „în piețe media capturate de stat, cum sunt cele din Balcani?”, se întreabă autoarele, dând exemplul valului istoric de represiuni împotriva presei și a societății civile din Serbia, acolo unde proteste ale studenților față de scandalul de corupție din noiembrie anul trecut (privind folosirea greșită a unor fonduri USAID), continuă și azi.
Cum se poate evita recăderea în autoritarism?Nevoia de informația corectă, într-o eră a bombardamentului informațional, a lipsei de discernământ, al propagării fake-news-ului, este mai mare ca oricând.
Autoarele atrag atenția că toată infuzia de capital a guvernelor occidentale, după căderea Cortinei de Fier, în ideea construirii unei prese pluraliste care să evite recăderea în autoritarism, se clatină acum periculos de tare.
„Jurnalismul nu era atunci doar despre fapte, ci era considerat un pilon central al păcii, al pieței libere și al democrației. Din această viziune s-au născut Al Jazeera Balkans, Voice of America și Radio Europa Liberă”.
„Post-jurnalismul – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”„Însă astăzi, pare că acel pariu nu și-a atins scopul. Iar închiderea Al Jazeera Balkans nu va marca doar dispariția unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul, așa cum îl cunoaștem, va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, de amploare și de semnificație”.
Asistăm la noi forme de cenzură, la o „alunecare într-o nouă ordine mondială – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”.
Autoarele insistă pe ideea unei schimbări urgente de mentalitate a Europei, în ideea în care jurnalismul liber este o condiție esențială a democrației și nu un „proiect secundar” al acesteia.
Articolul Politico: „Asistăm la începutul erei post-jurnalismului – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional” apare prima dată în Mediafax.
Platforma X este anchetată în Franța pentru manipularea algoritmului și extragere frauduloasă de date, iar reprezentanții rețelei au acuzat luni procurorii francezi că ancheta este „motivată politic” și amenință libertatea de exprimare a utilizatorilor, potrivit Reuters.
Compania a negat toate acuzațiile și a anunțat că nu va coopera cu ancheta.
La începutul lunii iulie, parchetul din Paris a început o anchetă preliminară privind platforma X, vizând suspiciuni de părtinire algoritmică și extragere frauduloasă de date. Poliția a fost implicată pentru a investiga eventuale fapte penale comise de companie sau de conducerea acesteia.
„Din ceea ce știm până acum, X consideră că această investigație distorsionează legea franceză pentru a servi o agendă politică și, în cele din urmă, pentru a restrânge libertatea de exprimare”, a transmis compania prin contul său Global Government Affairs.
Potrivit platformei, ancheta ar fi fost declanșată de deputatul francez Eric Bothorel, care a acuzat X de manipularea algoritmului în scopuri de „ingerință străină” – acuzații respinse ferm de companie.
X mai susține că procurorii au solicitat acces la algoritmul său de recomandare și la datele în timp real privind toate postările utilizatorilor, în scopul analizării acestora de către cercetătorii David Chavalarias și Maziyar Panahi, despre care platforma afirmă că sunt „ostili în mod deschis față de X”, punând sub semnul întrebării imparțialitatea anchetei.
În plus, compania a criticat faptul că ancheta este derulată sub acuzații de „crimă organizată”, permițând autorităților inclusiv interceptarea dispozitivelor personale ale angajaților X.
Articolul X, platforma lui Musk, acuză Franța de anchetă „motivată politic” privind manipularea algoritmului apare prima dată în Mediafax.
