Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a acuzat marți Israelul că blochează livrarea unor materiale medicale esențiale pentru copii în Fâșia Gaza, inclusiv 1,6 milioane de seringi necesare unei campanii de vaccinare și aproximativ un milion de sticle de lapte praf pentru bebeluși.
Organizația a precizat că, din cauza restricțiilor impuse de autoritățile israeliene, peste 40.000 de copii care au ratat vaccinurile de rutină în timpul războiului nu pot fi imunizați.
Potrivit purtătorului de cuvânt al UNICEF, Ricardo Pires, seringiile sunt blocate în vamă din luna august, Israelul considerându-le „echipamente cu dublă utilizare”, care ar putea avea aplicații militare.
„Ne este extrem de greu să obținem aprobarea pentru aceste articole, deși sunt urgente și absolut necesare”, a declarat Pires reporterilor la Geneva.
UNICEF și alte agenții umanitare au cerut în repetate rânduri acces sigur pentru ajutoarele destinate populației din Gaza, unde sistemul medical este la un pas de colaps după luni de conflict, scrie Al Jazeera.
„Astăzi (marți – n.r.) s-a semnat contractul de finanțare europeană pentru Centrul de cercetare-dezvoltare INOVA a+ și producție de medicamente critice – un proiect major derulat de Antibiotice Iași, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Valoarea totală, 374 milioane lei”, spune Rogobete, pe Facebook.
Proiectul se desfășoară pe 48 luni și va avea o capacitate de 100 milioane de flacoane/an.
„Dezvoltarea producției de medicamente aici, acasă, în România, reprezintă o prioritate pentru mine și Ministerul Sǎnǎtǎții! Prin acest proiect, consolidăm independența țării noastre în producția de medicamente esențiale și transformăm Antibiotice Iași într-un hub național de cercetare și inovare farmaceutică. Noul centru va include laboratoare moderne pentru biosimilare, nanotehnologii, genetică-proteomică și analitică, o unitate de producție pentru medicamente critice și spații dedicate educației științifice”, spune Alexandru Rogobete.
Potrivit ministrului, Antibiotice Iași înseamnă astăzi peste 1.300 de angajați, exporturi în 50 de țări și o capitalizare bursieră de 1,73 miliarde lei, o „dovadă că inovația românească poate concura la nivel mondial”.
USR va depune „legea meseriașilor”, un proiect care propune introducerea calificărilor de nivel 1 și 2 până la finalul clasei a X-a, în liceele tehnologice.
Anunțul a fost făcut în cadrul dezbaterii „Meserii pentru viitor”, organizată de parlamentarii USR Corina Atanasiu și Irineu Darău, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Educației, ai mediului de afaceri și ai școlilor tehnologice.
„Mii de tineri termină școala fără nicio calificare relevantă, în timp ce companiile caută cu disperare meseriași. Reintroducerea calificărilor de nivel 1 și 2 ar lega mai bine școala de piața muncii și le-ar oferi elevilor o cale rapidă de integrare profesională”, a declarat deputata USR Corina Atanasiu.
Senatorul Irineu Darău a subliniat că învățământul tehnologic și dual trebuie să devină o prioritate reală. „Ruta tehnologică poate fi esențială pentru reducerea abandonului școlar. Astăzi se sufocă, iar statul trebuie să preia modelele de succes din mediul privat și să le extindă la nivel național”, a afirmat acesta.
Potrivit USR, inițiativa se inspiră din modelele europene și urmărește ca elevii sub 18 ani să poată dobândi competențe practice timpurii, adaptate cerințelor pieței muncii.
Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme propuse de partid pentru modernizarea educației profesionale din România.
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult.
Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată.
Sursa foto: Eurostat
Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UEPotrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%.
Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%).
Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos.
Cum stă România la acest capitolCea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
Carmen Uscatu a spus că nu a avut o discuție cu Oana Gheorghiu înainte ca aceasta din urmă să accepte funcția de vicepremier: „Am aflat cu foarte puțin înainte de anunțul Guvernului prin care Oana a fost nominalizată la acest rol. Oana Gheorghiu mi-a spus. Am fost înștiințată”.
Întrebată dacă încearcă să o înlăture pe Oana Gheorghiu din fundație, Uscatu a reiterat că ea i-a propus să se retragă din calitatea de membru fondator cu drept de vot și să devină președinte onorific.
„Din păcate, a devenit în ochii presei o dezbatere între noi două, când, de fapt, la acest moment este vorba despre o organizație, Dăruiește viață, și despre independența acestei organizații și nu vreau să invoc situația în care se află copiii bolnavi de cancer ca să cerem unui membru al Guvernului să-și retragă influența pe care o are prin statut în Dăruiește viață”, mai spune Carmen Uscatu.
Ea a adăugat: „Sunt convinsă că Oana va avea înțelepciunea de a pune mai presus interesul organizației în care a activat atât de mulți ani. Iar, referitor la discuțiile dintre noi, nu doresc să comentez mai mult decât am făcut-o deja și aștept din partea ei un răspuns”.
Carmen Uscatu a fost întrebată și dacă o vede pe Oana Gheorghiu potrivită pentru rolul de vicepremier.
„A fost decizia dumneai ei personală și nu vreau să comentez această decizie”, a răspuns Uscatu.
