Potrivit DNA, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a inculpatei Dobrescu Mihaela, inspector de muncă în cadrul ITM Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În luna iunie 2026, ea ar fi pretins reprezentantului unei firme suma de 20.000 de lei pentru a nu constata încălcări ale legislației și pentru a nu dispune măsurile împotriva societății, în cadrul unui control desfășurat în 3 iunie 2026.
Marți, 9 iunie, inculpata a primit de la aceeași persoană suma de 20.000 de lei în sediul ITM Constanța, ocazie cu care procurorii au organizat un fragnt delict.
Inspectorul va fi prezentat miercuri Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat marți că Polonia trebuie să fie inclusă în discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina, după ce a avut loc întâlnirea de la Londra dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, scrie Kyiv Post.
Absența lui Tusk de la reuniunea desfășurată în Londra a stârnit întrebări la Varșovia cu privire la rolul pe care îl are Polonia în tot procesul diplomatic prin care puterile vest-europene încearcă să rezolve conflictul început în urmă cu patru ani.
În cadrul unei conferințe de presă, premierul polonez a spus că este rezervat în privința unor inițiative apărute în Europa Occidentală, legate de reluarea dialogului cu liderul rus Vladimir Putin.
„Sunt… foarte precaut în ceea ce privește ideile care apar în Europa de Vest despre inițierea unui fel de dialog sau conversație cu (președintele rus Vladimir) Putin cu privire la Ucraina cât mai repede posibil”, a declarat Donald Tusk.
Polonia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei rusești lansate în urmă cu peste patru ani.
Varșovia s-a implicat într-o măsură destul de mare și a oferit sprijin militar și financiar Kievului, devenind unul dintre statele NATO cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare.
Duminică, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au emis o declarație comună în care au salutat apelul lui Volodimir Zelenski pentru încheierea războiului.
Donald Tusk a criticat, însă, formatul cunoscut sub numele de „E3”, care reunește Marea Britanie, Franța și Germania, dar nu include și alte state europene care susțin Ucraina.
„Am vorbit cu prim-ministrul (Italiei) (Giorgia) Meloni, care nu este încântată de existența acestui format”, a declarat Donald Tusk.
„Orice aranjamente la care Polonia nu participă nu vor fi obligatorii pentru Polonia”, a afirmat premierul.
El a anunțat că în zilele următoare va avea loc o nouă reuniune dedicată situației din Ucraina, la care vor participa Polonia și Italia, alături de Marea Britanie, Germania și Franța.
Șeful echipei de la Casa Albă însărcinată cu organizarea Cupei Mondiale, Andrew Giuliani, a dat asigurări marți că refuzul intrării unui arbitru somalez și refuzul vizelor oficialilor echipei iraniene au fost motivate de „motive întemeiate” , relatează Le Figaro.
Arbitrului somalez Omar Artan, în ciuda faptului că deținea o viză americană, i-a fost refuzat accesul în SUA la sosire sâmbătă. FIFA a anunțat ulterior că acesta nu va arbitra în timpul turneului. Între timp, aproximativ cincisprezece membri ai staff-ului tehnic al echipei naționale iraniene au fost refuzați la vizele americane.
„Până în prezent, 35 de echipe au putut intra în Statele Unite. Niciun jucător sau antrenor nu a fost refuzat la intrare ”, a declarat Giuliani în timpul unei discuții organizate de grupul de experți Atlantic Council din Washington. „Au existat oficiali cărora li s-a refuzat intrarea și pe bună dreptate ”, a afirmat el, referindu-se la necesitatea de a împiedica „actorii rău intenționați să intre în țară sub pretextul Cupei Mondiale”, care începe joi.
„A existat un arbitru care nu a fost admis. Nu pot intra în detalii, dar ceea ce vă pot spune este că a fost dintr-un motiv foarte întemeiat”, a asigurat oficialul de la Casa Albă, relatând discuțiile cu secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, și cu șeful Vămilor și Protecției Frontierelor (CBP).
Interdicție în SUA și pentru unii oficiali iranieniMotivele pentru care i s-a refuzat intrarea lui Omar Artan, care a arbitrat în mod special Cupa Africii pe Națiuni (AFCON), sunt necunoscute. CBP a justificat acest lucru invocând „probleme legate de verificarea antecedentelor sale” . „Tot staff-ul tehnic al echipei iraniene poate intra. Există oficiali iranieni care nu pot intra, din nou din motive foarte întemeiate ”, a adăugat Giuliani, fără a oferi mai multe detalii.
„După cum vă puteți imagina, există oameni care pretind că sunt antrenori, dar s-ar putea să nu fie”, a continuat el, menționând în special posibila prezență printre aceștia a unor persoane „care lucrează direct cu Gărzile Revoluționare ”, armata ideologică a Republicii Islamice.
Incertitudinile privind obținerea vizelor pentru SUA, din cauza conflictului în curs din Orientul Mijlociu, au obligat echipa națională a Iranului să își mute tabăra de bază din Tucson, Arizona, în Tijuana, Mexic, deși își joacă cele trei meciuri din grupă în Statele Unite.
Cercetarea, realizată în 15 state europene, relevă faptul că doar 11% dintre cetățeni mai consideră Statele Unite un aliat de încredere, în timp ce majoritatea respondenților se îndoiesc că Washingtonul le-ar oferi sprijin militar în cazul unui atac, scrie The Guardian.
Raportul a fost publicat înaintea unor summituri importante ale G7 și NATO și evidențiază o schimbare majoră de percepție în rândul populației europene privind rolul SUA în securitatea continentului.
Încrederea europenilor în SUA scade pe fondul incertitudinilor privind NATOPotrivit studiului, percepția pozitivă asupra Statelor Unite s-a deteriorat constant în ultimele luni. Dacă în noiembrie 2024 aproximativ 22% dintre europeni considerau SUA un aliat, procentul a coborât la 16% în urmă cu șase luni și la doar 11% în prezent.
Autorii raportului atribuie această evoluție declarațiilor și politicilor promovate de administrația președintelui Donald Trump, inclusiv amenințările privind reducerea prezenței militare americane în Europa, pozițiile ambigue față de NATO și disputele geopolitice recente.
În același timp, 13% dintre respondenți consideră Statele Unite un rival, iar 12% le percep drept un adversar direct.
Încrederea europenilor în SUA determină sprijin pentru o apărare europeană mai puternicăPe fondul scăderii încrederii în garanțiile de securitate americane, europenii susțin tot mai mult consolidarea capacităților proprii de apărare. Sondajul arată că aproape jumătate dintre respondenți sunt de acord cu contractarea unor împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea investițiilor în domeniul militar.
Cele mai ridicate niveluri de susținere pentru această măsură au fost înregistrate în Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Spania.
De asemenea, majoritatea participanților la sondaj consideră că statele europene ar trebui să reducă dependența de echipamentele militare produse în SUA și să prioritizeze achizițiile realizate în interiorul Europei.
Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Franța se numără printre țările în care principiul „cumpără european” beneficiază de cel mai mare sprijin.
Încrederea europenilor în SUA nu elimină speranța unei relații mai bune în viitorChiar dacă nivelul actual de încredere este redus, majoritatea respondenților cred că relațiile dintre Europa și Statele Unite se vor îmbunătăți după încheierea mandatului lui Donald Trump. În Franța, Spania, Danemarca, Suedia și Țările de Jos, peste 60% dintre participanți împărtășesc această opinie.
În același timp, sondajul arată că europenii rămân rezervați față de reluarea importurilor de energie din Rusia și sunt împărțiți în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Concluziile studiului indică o schimbare profundă în percepția securității europene, în care autonomia strategică și cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene devin priorități tot mai importante pentru cetățenii continentului.
