Deși este vital pentru cei 2,4 milioane de locuitori din Gaza, niciun ajutor umanitar nu a mai intrat în enclava palestiniană din 2 martie. Numeroase organizații, printre care Médecins du Monde, Médecins sans Frontières și Oxfam, au avertizat asupra riscului unei „foamete în masă” dacă va continua blocada impusă de armata israeliană asupra ajutoarelor, a relatat joi Le figaro.
Fundația Umanitară din Gaza, o organizație neguvernamentală cu sediul la Geneva, recent creată, a anunțat miercuri că va începe să distribuie ajutoare umanitare în Fâșia Gaza până la sfârșitul lunii mai. Statele Unite și-au exprimat sprijinul pentru această inițiativă săptămâna trecută, fără să precizeze dacă vor oferi un ajutor financiar direct.
300 de milioane de mese în primele 90 de zileDirectorul executiv al noului ONG, Jake Wood, a subliniat că „un răspuns umanitar eficient trebuie să includă întreaga populație civilă din Gaza” și a cerut Israelului să securizeze „un număr suficient de locații în nordul enclavei palestiniene, capabile să găzduiască operațiunile de livrare a ajutoarelor”. Wood a avertizat că „accesul insuficient în zonele din nord riscă să excludă o parte importantă a populației de la ajutoarele vitale și să încalce misiunea fundației de a asigura distribuirea justă a acestora”.
Israelul „a acceptat să mărească numărul punctelor de distribuție pentru a deservi întreaga populație din Gaza și să găsească soluții pentru distribuirea ajutorului către civilii care nu pot ajunge la un punct de distribuție”, au comunicat reprezentanții fundației umanitare. Se are în vedere distribuirea a aproape 300 de milioane de mese pentru o perioadă inițială de 90 de zile.
Organizația subliniază că, având în vedere operațiunile militare, orice deplasare a populației „trebuie să fie temporară, voluntară și doar din motive de securitate”. Deși „este un calendar strâns, situația de pe teren impune o acțiune urgentă”.
În 18 martie, armata israeliană și-a reluat ofensiva în Gaza. Protecția civilă palestiniană a înregistrat miercuri cel puțin 80 de palestinieni uciși în lovituri israeliene din Gaza. Pe de altă parte, Hamas a făcut apel către președintele american Donald Trump să „își continue eforturile pentru a pune capăt războiului”, declanșat de atacul grupului islamist palestinian asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023.
Articolul O fundație umanitară nou creată a înduplecat Israelul să accepte ajutoarele umanitare în Gaza apare prima dată în Mediafax.
„Trei bărci, un echipaj de prim ajutor, o autospecială de lucru cu apă și spumă și echipajul de scafandri au reluat căutările”, transmite ISU Dolj.
Polițiștii Postului de Poliție Transporturi Navale Bechet au fost sesizați cu privire la faptul că, pe Dunăre, în dreptul localității Rast, două ambarcațiuni cu pescari sportivi ar fi fost implicate într-un incident de navigație cu o navă.
Din verificările făcute până în acest moment rezultă că, la km 740, două ambarcațiuni cu pescari ce desfășurau activități de pescuit sportiv ar fi intrat în coliziune cu o navă, pusă în mișcare după ce ar fi efectuat manevra de legare a unei barje aflată la locul de ancorare.
În urma impactului, una dintre ambarcațiuni a rămas prinsă între două barje din compunerea convoiului, fiind recuperat un bărbat, care ulterior a coborât în barcă, plecând de la fața locului.
În cea de-a doua ambarcațiune s-ar fi aflat doi bărbați, de 46 și 34 de ani, ambii din comuna Afumați, care până în momentul de față nu au fost găsiți, fiind desfășurate activități de căutare.
Articolul S-au reluat căutările celor două persoane căzute în Dunăre în accidentul naval apare prima dată în Mediafax.
Zămislită în 1800, gospodăria din Țara Zarandului, din lemn de stejar, îmbrăcată cu lut și acoperită cu paie, este cea mai veche casă datată expusă într-un muzeu din România. Ea îmbogățește zestrea culturală a celui mai mare muzeu în aer liber din Europa, amenajat în Dumbrava Sibiului, din Sibiu.
Din Țara Zarandului, cea udată de Crișul Alb, vine gospodăria meșterului dogar din Obârșa, județul Hunedoara. Acum mai bine de o jumătate de secol a luat calea Sibiului.
„A fost adusă la muzeu în 1972 și este reprezentativă pentru această frumoasă regiune a țării, recunoscută pentru olărit și prelucrarea lemnului. De altfel, satul Obârșa era numit și „al oalelor”, întrucât aici s-au realizat produse din ceramică, printre care și celebra oală de sarmale sau tava pentru cartofi rântăluiți. Tot aici se găseau și meșteri pricepuți în prelucrarea lemnului pentru că dogarii aveau un rol-cheie în comunitate”, spune Ciprian Ștefan, managerul general al muzeului „Astra” din Sibiu.
Cu geamuri mici, îndreptate spre curtea în care se află atelierul și grajdul, casa pare mică în raport cu acoperișul său înalt, precum o turlă. De pe colina pe care este amplasată, pare că domină locul, „privind de sus” suratele-i aflate în vale, aduse tocmai din Bucovina.
În casă sunt două încăperi, una pentru odihnă, cealaltă pentru muncă. „Iarna se lucrau obiectele mici înăuntru. Dogarul știa să repare roțile căruțelor, să facă o tânja sau un jug, obiecte fără de care olarii nu puteau să meargă cu căruța după lut sau să ajungă la târgurile de la Ineu sau chiar de mai departe, cum ar fi Oradea”, mai arată Ciprian Ștefan.
Un ochi curios nu poate să nu se mire de simplitatea și ingeniozitatea meșterilor de odinioară. Pentru că nu-i lucru deloc simplu să ridici o casă fără sa bați un cui. „În primul rând, alegerea lemnului rotund de stejar era esențială. Apoi, se decojea și „păsărea”, adică se îmbina printr-o „mușcătură bătrânească”, fără cui, bazată pe conicitate, sau „pe strâns”, cum îi spuneau meșterii. O altă dovadă a priceperii înaintașilor noștri o găsim în felul în care acopereau casa folosind paiele. Era preferat alacul, un soi vechi de grâu, cu paie ceroase, mult mai rezistente la apă. Acestea se recoltau în snopi, iar după ce se îmblătea, adică se scoteau semințele prin baterea spicelor, paiele erau folosite pentru acoperișurile caselor și anexelor gospodărești”.
După ce mii de turiști, români sau străini i-au trecut pragul, amintindu-le de vremurile în care viața curgea domol, când olarii veneau aici să-și dreagă carele, butiile sau ciuberele, gospodăria din Obârșa își trage sufletul, având, momentan, porțile ferecate.
„Monumentul istoric va avea parte de lucrări de conservare constând, în principal, în înlocuirea acoperișului din paie. Vom folosi paie de secară, de cultură bio, recoltate manual și „îmblătate”, pe care le vom aduce din satul Lăzești, județul Alba. Apoi, doi meșteri, ultimii de acest fel, vor așeza paiele pe casă după metode tradiționale, folosind inclusiv crengi de jneapăn, pentru a fixa mai bine stratul de paie”, mai spune Ciprian Ștefan, care invită pe toți cei care au drag de identitatea culturală a poporului român să fie parte în acest proiect.
De Noaptea Muzeelor, cei veniți în Dumbrava Sibiului vor avea ocazia să savureze bucate gătite după vechi rețete românești și, dacă inima le va spune că ceea ce văd și simt merită transmis mai departe, se vor putea asigura de acest lucru printr-o donație făcută pentru reabilitarea gospodăriei din Obârșa.
„Am estimat costurile la 200 mii lei, sumă pe care sperăm să o asigurăm atât din bugetul propriu, cât și din donațiile vizitatorilor. De Noaptea Muzeelor, accesul publicului este liber, iar programul variat, de la animații culturale și meșteșugărești, la ateliere gastronomice. Orice donație sau doar un gând bun, ne ajută”.
În seara de sâmbătă, „Mica Românie” va străluci din nou prin cei care vor veni să o descopere mereu diferită. Se vor țese noi amintiri, clădite pe o istorie bogată, încă vie prin cei care se încăpățânează să ne amintească de simplitatea și căldura strămoșilor noștri.
Articolul Cea mai veche gospodărie dintr-un muzeu românesc „renaște” la Noaptea Muzeelor, în Sibiu apare prima dată în Mediafax.
