Ministerul recomandă cetățenilor să evite ridicarea dronelor în perioada minivacanței dedicată sărbătoririi Zilei Naționale, cu excepția cazurilor în care se dețin autorizațiile necesare, conform legislației în vigoare.
„Înțelegem că mulți dintre voi folosiți dronele pentru filmări si activități recreative, dar, trebuie să ținem cont că anumite zone se află sub restricții temporare de zbor, iar operarea neautorizată poate afecta activități importante desfășurate de autorități și poate pune în pericol siguranța persoanelor”, arată MAI pe Facebook.
Reprezentanții instituției susțin că acest lucru este important pentru protejarea spațiului aerian și evitarea incidentelor, pentru a permite intervenții și activități oficiale, fără interferențe, și pentru a preveni eventuale sancțiuni sau consecințe neplăcute pentru operatori.
„Decizia lui Ionuț Moșteanu este o decizie personală. A discutat, desigur, cu mai mulți dintre liderii partidului, dar decizia i-a aparținut în totalitate. Și aici de menționat faptulcă Ionuț Moșteanu a fost un bun, chiar foarte bun, ministru al Apărării”, a declarat Seidler, vineri la B1 TV.
Acesta a menționat realizările lui Ionuț Moșteanu în decursul mandatului său de ministru: „onuț Moșteanu a fost un bun, chiar foarte bun, ministru al apărării în aceste 5 luni de zile. Recunoscut asta și pe plan internațional, dar și intern. România se află în fața unei șanse imense. Și când spun România, mă refer atât la armata română, cât și la industria de apărare din România. Aceea de a avea la dispoziție 16 miliarde de euro în următorii ani. O negociere care a fost purtată și de Ionuț Moșteanu”.
Seidler a apărat integritatea lui Ionuț Moșteanu, declaraând: „Nu a existat niciun dubiu referitoare la integritatea lui în această poziție. Vă aduc aminte că i s-a oferit o șpagă de 1 milion de euro pe care a refuzat, a refuzat chiar să se întâlnească cu cel care dorea să îi propună această tranzacție”.
Despre CV-ul fostului ministrul, Seidler a punctat: „referitor la CV-ul Dânsului, lucrurile cred că vor fi clarificate cât de curând, dar este o chestiune ce era cunoscută și chiar discutată în spațiu public anterior zilei de ieri”.
Acesta a reacționat și la propunerea premierului Bolojan de a-l numi pe Radu Miruță, ministrul Economiei, ca interimar la Apărare: „Cred că era normal ca acest anunț să fie făcut de premierul României”.
Demisia lui Ionuț Moșteanu și scandalul CV-uluiMinistrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe rețelele de socializare. Acesta afirmă că își asumă pasul făcut din respect față de Armata Română și pentru a nu afecta, prin controversele legate de trecutul său, actul de guvernare într-un context de securitate extrem de complicat pentru România și Europa.
O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
„Moșteanu a fost demis! Dar cu asta nu se rezolvă nicidecum problema structurală a unui Guvern incapabil!”, a scris George Simion pe pagina sa de Facebook.
Președintele AUR a solicitat ieri demisia ministrului Apărării și a spus că acesta „a mințit în acte oficiale ale statului român” în legătură cu studiile sale.
„USR, partid care s-a lansat cu lozinca «fără penali» și «oameni competenți», își dă astăzi arama pe față: niciunul dintre miniștrii actuali ai USR nu are studii reale în domeniul pe care îl conduce și nici experiența necesară pentru acel portofoliu. Avem un guvern care predică meritocrația, dar livrează românilor miniștri cu facultăți inventate în CV, diplome întârziate și zero credibilitate”, a mai afirmat Simion ieri.
Scandalul CV-ului lui Ionuț MoșteanuIonuț Moșteanu și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe Facebook, în care afirmă că face acest pas „cu asumare și respect față de Armata Română”.
Moșteanu a precizat că a discutat decizia cu președintele României, cu premierul, cu președintele USR și cu colegi din partid. „Le mulțumesc pentru susținere și încredere”, a scris acesta.
O anchetă publicată de Libertatea a prezentat detalii despre CV-urile ministrului Apărării din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
Ministrul și-a trecut atunci în CV-ul său că a studiat, între 1996 și 2000, Management, la universitatea privată Athenaeum din București. Într-un răspuns pentru Libertatea, Universitatea Athenaeum a negat că Moșteanu i-a fost student și că specializarea Management nu era activă în acei ani.
După ce a devenit parlamentar, în versiunile ulterioare ale CV‑ului, Moșteanu a menționat că a fost student la o altă universitate privată, Universitatea Bioterra, între 1996 și 1999, finalizând studiile abia în 2015.
Riana Ang-Canning a studiat în Amsterdam, a petrecut trei săptămâni în Noua Zeelandă, a făcut o excursie prin Arizona și a avut ocazia să studieze, să lucreze, să călătorească, să facă voluntariat sau să locuiască în 45 de țări de pe șase continente, notează Business Insider.
Totuși, cinci dintre aceste țări au impresionat-o cu adevărat și o fac să se întoarcă din nou și din nou. Sunt destinațiile pe care, în opinia ei, orice călător ar trebui să le aibă pe listă.
VietnamDeși mulți turiști care ajung în Asia de Sud-Est aleg Thailanda sau Indonezia, Riana recomandă cu tărie Vietnamul. În opinia ei, această țară „are câte ceva pentru fiecare”. Pentru natură spectaculoasă, menționează stâncile de calcar din Golful Hạ Long sau terasele de orez din Sapa.
Vizitatorii pot să se relaxeze pe plajele din Hội An, să exploreze orașul vechi pentru cursuri de gătit sau haine la comandă și să se bucure de atmosfera agitată și de cultura excelentă a cafelei în Hanoi și Saigon. Pentru Riana, Vietnamul a oferit multe atât urban, cât și aventuros, fiind în același timp mai puțin aglomerat și mai accesibil decât multe alte destinații vizitate.
Noua ZeelandăRiana spune că Noua Zeelandă este locul unde peisajele naturale chiar îți taie respirația. Când a vizitat țara împreună cu soțul ei, au închiriat o mașină pentru a o explora în propriul ritm.
De la atracțiile geotermale, izvoarele fierbinți și băile de nămol de pe Insula de Nord până la fiordurile, munții și ghețarii de pe Insula de Sud, spune că „e greu să găsești un loc în Noua Zeelandă care să nu fie spectaculos”. Apreciază și faptul că turiștilor li se cere să protejeze mediul natural, în spiritul credințelor populației indigene Māori.
SloveniaSlovenia este o țară mică, așezată între Italia, Croația, Ungaria și Austria. Deși mulți turiști preferă țările vecine, Riana spune că Slovenia i s-a părut surprinzător de liniștită și neaglomerată.
Aici există multe de văzut: Lacul Bled, cu biserica pitorească aflată pe insulă; Lacul Bohinj, pe care ea îl consideră chiar mai frumos; capitala Ljubljana, cu castelul de pe deal, râul care traversează orașul, piețele pietonale și dragonul-simbol. În restul țării, se găsesc chei, peșteri, cascade, podgorii și chiar și o mică zonă de coastă.
CanadaCanadiancă fiind, Riana recunoaște că poate fi subiectivă, dar crede că țara ei ar trebui să fie în orice itinerariu, pentru că oferă „câte puțin din toate”. Pentru viață urbană, gastronomii internaționale și viață de noapte, recomandă Toronto.
Pentru o atmosferă europeană și o cultură distinctă, sugerează Montreal. Pentru iubitorii de natură, recomandă un road trip în jurul Insulei Cape Breton din Nova Scotia pentru peisajele de toamnă sau drumeții în Banff și Jasper. Pentru un amestec de mare, munți și oraș (uneori în aceeași zi) spune că nu există loc mai potrivit decât orașul ei natal, Vancouver.
SuediaSuedia este, în opinia Rianei, destinația perfectă pentru a scăpa de verile caniculare. Cu Europa înregistrând veri din ce în ce mai fierbinți, vara lui 2024 a fost cea mai caldă din istorie, ea preferă să-și petreacă vacanțele în nord, în Suedia, pentru ceea ce mulți numesc acum „coolcation”. Spune că Stockholm este „cool” în ambele sensuri ale cuvântului.
Aici poți vizita Palatul Regal, muzee dedicate vikingilor, fotografiei sau trupei ABBA și poți admira „cea mai lungă galerie de artă din lume”, adică sistemul de metrou al orașului. Turiștii pot zbura și în Laponia suedeză pentru a se conecta cu natura, pentru a afla despre cultura populației indigene Sami și pentru a vedea reni, care sunt mai numeroși decât oamenii. Oriunde te-ai afla în Suedia, Riana spune că trebuie să îți faci timp pentru o fika, tradiționala pauză cu cafea și gustare.
Potrivit Le Parisien, cei doi fotbaliști și-au petrecut joi noaptea într-un club din Paris, iar când au ieșit și-au găsit mașina cu geamul spart și ușa deschisă.
Din mașină nu lipsea nimic, dar ajunși la hotel fotbaliștii au constatat că le lipsește cardul de acces în cameră. Alertat, recepționerul a contactat poliția.
Jurnaliștii francezi scriu că inițial jucătorii au spus că nu lipsește nimic, dar ulterior au sunat și au anunțat că au fost victime ale unui jaf.
Conform declarației lor, numeroase articole de marcă Louis Vuitton, haine și articole de marochinărie, ar fi dispărut din camera lor. Prejudiciul total este estimat de victime la 240.000 de euro.
Polițiștii au confirmat că o anchetă este în derulare în acest caz.
Numele fotbaliștilor nu au fost dezvăluite.
Membrii partidului și-au exprimat votul prin intermediul platformei digitale a formațiunii. Aici, Petrișor Peiu a obținut victoria în fața unor contracandidați precum Gheorghe Piperea și Sorin Muncaciu. Alături de el, o nouă garnitură de vicepreședinți, din care fac parte Adrian Axinia, Ramona Bruynseels și Mihai Enache, va prelua responsabilitatea coordonării activităților curente și a implementării agendei politice a partidului, se arată într-un comunicat AUR pe Facebook.
Petrișor Peiu, o numire strategică pentru consolidarea internăMesajul principal transmis de președintele AUR, George Simion, care a fost reales fără oponenți, a fost cel de coeziune internă. În acest context, alegerea lui Petrișor Peiu este văzută ca o decizie calculată. Ea este motivată de experiența sa anterioară în campanii electorale și de implicarea sa activă în promovarea valorilor formațiunii. Analiștii politici anticipează că Peiu va juca un rol determinant în modelarea direcției viitoare a AUR. Mai ales în contextul electoral care se prefigurează în următoarea perioadă.
Orizonturi și obstacole pentru noua conducereNoua echipă de la vârful CNC se confruntă cu provocări considerabile. Observatorii critici ai scenei politice avertizează că succesul mandatului va depinde de abilitatea de a gestiona eventualele divergențe interne și de a armoniza viziunile diferite ale membrilor. În afara dinamicii interne, stabilitatea partidului ar putea fi testată de presiunile economice și sociale din România, chiar dacă la nivel declarativ predomină optimismul.
Instalarea lui Petrișor Peiu în fruntea CNC marchează un punct de inflexiune pentru AUR. Urmează o perioadă de întâlniri interne în care vor fi stabilite prioritățile strategice, cu scopul de a fortifica poziția și influența partidului pe scena politică din România.
Premierul Ilie Bolojan susține că a luat act de demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării Naționale și vicepremier al guvernului României.
„Îi mulțumesc pentru activitatea depusă în exercitarea mandatului”, a transmis Bolojan.
Acesta anunță că îi va propune președintelui României ca interimatul funcției să fie asigurat de dl Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Ionuț Moșteanu și-a dat vineri demisia în urma scandalului izbucnit pe tema CV-ului.
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii.
Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare.
Harta detaliată până la nivel de cod poștalIceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării.
Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal.
Un geamăn digital pentru piața muncii„Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă.
Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash.
Peste 32.000 de competențe cartografiateIndicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe.
Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari.
1,2 trilioane de dolari în salarii expuseSub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea.
Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice.
Trei state au validat modelulCercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma.
Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg.
Analiză detaliată la nivel de județSenatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale.
„Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea.
„Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”.
Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate.
Nu doar în centrele tehnologiceIndicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială.
Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut.
Protecție pentru munca fizicăBalaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale.
Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut.
Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă.
„Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
La solicitarea IMM România, întâlnirea a vizat analiza stabilității regimului fiscal al microîntreprinderilor și a accesului companiilor la finanțări.
A fost discutată și aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), prim-ministrul afirmând că IMCA reprezintă o prioritate pe agenda Guvernului, iar decizia va fi luată în sprijinul companiilor.
Altă discuție a fost despre salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2026, în contextul consultărilor recente din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Guvernul urmează să decidă noul nivel pe baza argumentelor economice și sociale prezentate.
Discuțiile au continuat cu sectorul transporturilor, unde reprezentanții mediului de afaceri au solicitat evaluarea mecanismului prin care transportatorii primesc returul unei părți din acciza suplimentară pentru carburant.
Au fost analizate și măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu, precum și accesul la finanțări europene pentru achiziția de vehicule nepoluante.
Din partea Guvernului, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan au mai participat la întâlnire directorul de cabinet al premierului cu rang de secretar de stat, Ana-Smărăndița Irina, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, iar din partea IMM România, Florin Jianu, președinte, Florin Duma, prim-vicepreședinte, Sterică Fudulea, secretar general, Hotoboc Cristian, președinte Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Ovidiu Gheorghe, Director Executiv Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Toma Vasile, Secretar General Federația Operatorilor Romani de Transport (FORT).
„Am un mare respect decizia lui Ionuț Moșteanu de a se retrage din funcția de ministru al Apărării Naționale”, a transmis Fritz, vineri, pe Facebook.
În mesajul său, Dominic Fritz a declarat că Moșteanu a fost un ministru „integru, implicat și respectat de parteneri internaționali”.
„Îi mulțumesc pentru că a ajutat România, cu toată energia lui, în vremuri periculoase. Programul SAFE, prin care vom investi peste 16 miliarde de euro în înzestrarea Armatei în următorii ani, s-a negociat cu succes și datorită lui”, a mai notat liderul USR.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe rețelele de socializare. Acesta afirmă că își asumă pasul făcut din respect față de Armata Română și pentru a nu afecta, prin controversele legate de trecutul său, actul de guvernare într-un context de securitate extrem de complicat pentru România și Europa.
Scandalul CV-ului lui Ionuț MoșteanuO anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
