Premierul României Ilie Bolojan a postat aseară un mesaj pe grupul de lucru al Asociației Municipiilor din România, în care a subliniat gravitatea situației bugetare, scrie Gândul.
Ilie Bolojan a avertizat că țara nu mai are capacitatea financiară de a susține toate proiectele de investiții semnate în ultimii ani, inclusiv pe PNRR și că rezilierea unilaterală a unor contracte este inevitabilă.
Într-un mesaj transmis colegilor de la Asociația Municipiilor din România, premierul României a subliniat că supracontractarea pe PNRR depășește 20 de miliarde de euro, la care se adaugă alte programe de finanțare precum Anghel Saligny, CNI, Transporturi și Sănătate.
Mesajul premierului:Bună seara, stimați colegi!
Din respect pentru mandatele dvs și pentru AMR fac următoarele precizări:
Articolul Gândul a publicat integral mesajul în 10 puncte transmis de premierul Bolojan primarilor seara trecută. Ce le-a transmis oficialul apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Bolojan a decis reluarea programului Rabla pentru persoane fizice, însă acesta este redus semnificativ: sunt alocați doar 200 de milioane de lei pentru perioada 2025 – 2030.
Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul Bolojan reduce valoarea voucherului Rabla de la 7 000 de euro la aproximativ 3 500 de euro.
Tichetele pentru mașinile cu combustie rămân la 2 000 de euro, iar pentru cele hibride – 2 500 de euro.
250 000 de mașini vechi au fost casateSesiunile destinate UT-urilor și persoanelor juridice, în valoare de 670 de milioane de lei, vor fi anulate sau amânate pentru 2026.
Programul Rabla va fi reluat de la 2 septembrie.
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, schema de finanțare trebuie regândită astfel încât să se elimine dependența exclusivă de stat.
„Se autorizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei”, se arată în proiectul de Ordononanță de Urgență.
250 000 de mașini vechi au fost casate, spune ministrul Mediului, iar acesta era un criteriu important și esențial, cuprins în PNRR, pentru reluarea programului Rabla.
Inițial, programul Rabla avea alocat un buget-record de 1, 43 de miliarde de lei.
Articolul Deși, inițial, fusese suspendat, programul „Rabla” se reia, dar sumele alocate sunt mult mai mici apare prima dată în Mediafax.
În iulie cei care se gândeau deja să apeleze la finanţare pentru a deveni proprietari au primit un imbold suplimentar, în contextul anunţului de majorare a cotei TVA pentru locuinţe la 21%, fapt ce a contribuit la evoluţia bună a pieţei.
Din toamnă, însă, cererea pentru creditele ipotecare ar putea să se diminueze uşor.
Creditele ipotecare noi, în creştere în prima jumătate a anului
Volumul total al creditelor acordate gospodăriilor populaţiei pentru locuinţe s-a apropiat în semestrul I de pragul de 30 de miliarde de lei, după un avans cu 32% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Creditele ipotecare noi, excluzând refinanţările şi restructurările împrumuturilor existente, au reprezentat lunar, potrivit estimărilor BNR analizate de specialiştii Imobiliare.ro Finance, până la 40% din totalul împrumuturilor acordate de bănci şi au însumat în primele şase luni aproximativ 10,7 miliarde de lei.
Valoarea acestora a fost cu 24% mai mare faţă de cea aferentă semestrului 1 2024.
„Piaţa de creditare şi-a menţinut trendul ascendent în prima jumătate a anului, trend început încă din 2024. În mod paradoxal, instabilitatea politică a susţinut această evoluţie, amânând adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ în cerere. Cu toate acestea, pe alocuri au fost resimţite câteva şocuri notabile, ca de exemplu creşterea volatilă a cursului leu/euro, urmată de un deficit de lichiditate în piaţa, care a impactat dobânzile comerciale, deficit generat chiar de eforturile BNR de echilibrare a cursului. Anunţarea eliminarii cotei reduse de TVA la locuinţe, cu aplicare din 1 august, a avut ca efect accelerarea tranzacţiilor în luna iulie pe segmentul locuinţelor noi.
În privinţa dobânzilor, BNR a menţinut nivelul de 6,5%, o decizie echilibrată care nu va opri brusc economia, deja afectată, dar nici nu va genera scăderi de costuri de finanţare pe termen scurt. IRCC pentru trimestrul IV va depăşi uşor 6%, în creştere de la 5,5%, influenţat de evoluţiile din trimestrul II. Pentru toamnă, estimăm o temperare a cererii de creditare, fără o prăbuşire a pieţei sau a preţurilor locuinţelor”, a declarat Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance.
Clujenii iau cele mai mari credite ipotecare.
Ieşenii pe cele mai mici
Imobiliare.ro Finance a realizat o analiză pe baza împrumuturilor intermediate în prima jumătate a acestui an de către cei peste 250 de brokeri activi în cadrul reţelei prezente în 30 de judeţe din ţară.
Găsiţi, în continuare, rezultatele acesteia.
Clujenii au luat cele mai mari credite ipotecare, ei fiind, totodată, cumpărătorii de imobiliare care plătesc cel mai mult pentru a deveni proprietari.
În medie, împrumuturile obţinute prin intermediul brokerilor din reţeaua Imobiliare.ro Finance au avut valoarea de 452.790 lei (echivalentul a circa 89.250 euro).
Sumele accesate pe plan local au fost mai mari cu aproape 17% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Cel mai mult a crescut, însă, în acelaşi interval de timp valoarea medie a creditelor obţinute de constănţeni pentru achiziţia unor locuinţe sau pentru refinanţarea unor credite ipotecare mai vechi.
Aceştia au accesat împrumuturi cu 22% mai mari. Discutăm despre o sumă medie de 372.695 lei (73.609 euro)
Valoarea medie a creditelor intermediate de brokerii Imobiliare.ro Finance a crescut semnificativ şi în oraşe precum Braşov şi Iaşi, ambele înregistrând în acelaşi timp un avans puternic la nivelul preţurilor solicitate pe piaţa rezidenţială. Braşovenii au accesat împrumuturi cu 15% mai mari decât în prima jumătate a anului trecut, iar ieşenii cu 12% mai mari.
Astfel, valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns în Braşov la 398.537 lei (78.555 euro), iar în Iaşi la 332.558 lei (65.550 euro).
Spre comparaţie, în Capitală s-au obţinut credite ipotecare cu o valoare medie cu aproape 10% mai mare, iar în Timişoara avansul a fost de doar 6% faţă de valoarea înregistrată în primele şase luni din 2024.
Bucureştenii au luat de la bancă o sumă medie de 379.485 lei (74.790 euro) pentru a face o achiziţie imobiliară sau pentru a refinanţa un credit ipotecar existent, iar timişorenii 354.791 lei (69.930 euro).
Cele mai mici rate sunt în Timişoara şi Iaşi. Cât plăteşti rată în marile oraşe pentru un credit ipotecar?
Clujenii plătesc cea mai mare rată pentru creditele ipotecare noi şi refinanţările pe care le fac.
În medie, aceştia achită lunar, conform împrumuturilor intermediate în prima jumătate a acestui an de biroului local Imobiliare.ro Finance, suma de 2.467 lei.
Pe locul al doilea în clasament se află braşovenii, aceştia fiind urmaţi îndeaproape de bucureşteni şi de constănţeni.
Rata medie achitată de către braşoveni a scăzut de la 2.338 lei/lună în semestrul I 2024 la 2.213 lei/lună în semestrul I 2025.
Bucureştenii plătesc o rată medie aferentă creditelor ipotecare de 2.074 de lei.
Constănţenii achită, pentru creditele ipotecare pe care le-au obţinut în 2025, o rată medie de 2.024 lei/lună.
Singurii locuitori ai marilor oraşe din ţară care achită lunar rate mai mici de 2.000 lei sunt timişorenii şi ieşenii.
Articolul Clujenii iau cele mai mari credite. Timişorenii şi ieşenii au cele mai mici rate apare prima dată în Mediafax.
Potgrivit Poliţiei Sibiu, accidentul rutier s-a produs pe DN7, în afara localităţii Boiţa.
Din primele verificări a rezultat faptul că, în timp ce conducea maşina pe DN 7, dinspre Vâlcea spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 81 de ani, din Bucureşti, din cauze neclare, a pierdut controlul direcţiei de deplasare şi a lovit parapetul din metal de pe marginea drumului, ieşind în afara părţii carosabile.
În urma accidentului, şoferul şi o femeie în vârstă de 78 de ani, tot din Bucureşti, au fost transportaţi la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate. Bărbatul a suferit traumatisme toracice, la mâini şi la piciorul stâng, iar femeia a suferit traumatisme la ambele picioare.
În cauză, se continuă cercetările în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor producerii accidentului rutier şi luarea măsurilor legale.
Traficul în zonă este blocat.
Articolul Accident pe DN 7, în Sibiu. Maşina condusă de un bucureştean de 81 de ani a ieşit în decor apare prima dată în Mediafax.
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023.
Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare.
„După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică.
Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale.
Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări.
Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică.
Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR.
Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR .
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei
b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual
c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse la finanţare în cadrul Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II-a în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 55/2025.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţe, se interzice atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii noi finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, Guvernul, prin memorandum, poate aproba încheierea de angajamente legale pentru proiecte de investiţii noi finanţate prin Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social şi poate aproba atribuirea de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii noi finanţate din fonduri publice.
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei
b) precizarea impactului asupra deficitului bugetar, pe ani, în raport cu ţintele de deficit aprobate prin Decizia Consiliului UE
c) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile de management/organismele intermediare nu încheie contracte de finanţare / nu emit decizii de finanţare şi nici nu acordă avizul de principiu pentru proiectele noi a căror valoare determină depăşirea sumelor alocate în euro, la nivel de program.
Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării proiectelor, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol autoritate de management, respectiv cu rol de coordonare a programelor regionale, la propunerea conducerii autorităţilor de management, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerului Finanţelor, Guvernul poate aproba încheierea/emiterea contractelor/deciziilor de finanţare şi avizelor de principiu cu depăşirea sumelor alocate în euro, la nivel de program, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările şi completările ulterioare, acordând prioritate proiectelor aferente investiţiilor diminuate şi/sau eliminate din PNRR.
Pentru programele aferente politicii de coeziune nu se aplică proiectelor care prevăd investiţii publice în infrastructură şi dezvoltare regională care întrunesc cerinţele pentru a fi contractate, dar a căror contractare conduce la depăşirea alocării iniţiale aferente apelurilor de proiecte.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2025 se suspendă toate procedurile privind evaluarea proiectelor şi programelor, precum şi toate proiectele şi programele care urmau să fie lansate în acest interval la Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin excepţie, se autorizează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus si Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei. Pentru anul 2025, programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice se derulează în limita a 30 de milioane de lei. În cazuri temeinic justificate, prin Memorandum aprobat în cadrul Guvernului se poate aproba derularea unuia sau a mai multor proiecte sau programe cu eventuala redimensionare a alocării financiare.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2025 următoarele programe se derulează, în limita creditelor bugetare aprobate:
a) Programul privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public,
b) Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice.
Articolul Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua / A fost pusă în consultare publică ordonanţa care opreşte investiţiile apare prima dată în Mediafax.
Peste 115 cercetători internaţionali au semnat o scrisoare deschisă prin care denunţă anularea, de către Harvard Educational Review, a unui număr special al revistei dedicat Palestinei, potrivit The Guardian.
În document, aceştia susţin că decizia reprezintă o „tentativă de a reduce la tăcere analiza academică a genocidului, foametei şi dezumanizării poporului palestinian de către statul Israel şi aliaţii săi” şi un exemplu de „discriminare anti-palestiniană” care blochează răspândirea informaţiilor în plin conflict din Gaza.
Numărul special fusese planificat la şase luni după declanşarea războiului Israel-Hamas şi urma să abordeze teme precum educaţia palestinienilor, predarea despre Palestina în şcoli şi universităţi din SUA şi impactul distrugerii infrastructurii educaţionale din Gaza.
Toate articolele erau deja editate, contractele cu autorii semnate, iar lansarea fusese anunţată la conferinţe academice.
Decizia de anulare a venit după ce Harvard Education Publishing Group, editorul revistei, a cerut ca toate materialele să fie supuse unei revizuiri de „evaluare a riscului” de către consilierul juridic al universităţii, o procedură fără precedent.
Într-un e-mail citat de The Guardian, directorul executiv Jessica Fiorillo a invocat lipsa unui proces adecvat de revizuire, nevoia de editare suplimentară şi „lipsa alinierii interne” în privinţa tematicii.
Ea a respins acuzaţiile de cenzură.
Autorii şi editorii au respins însă explicaţiile oficiale, susţinând că decizia creează un precedent periculos şi se înscrie în ceea ce numesc „excepţia Palestina” de la libertatea academică.
„Este inacceptabil ca HEPG să invoce motive de calitate academică, omiţând fapte esenţiale care indică cenzura”, au transmis semnatarii.
Articolul Peste 115 cercetători acuză Harvard de cenzură după anularea unui număr special despre Palestina apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, Foxconn, cunoscut oficial sub numele Hon Hai Precision Industry, ar putea anunţa joi un profit net de 38,8 miliarde de dolari taiwanezi (aproximativ 1,3 miliarde USD) pentru al doilea trimestru al anului, în creştere de la 35,05 miliarde T$ în aceeaşi perioadă din 2024, potrivit estimărilor LSEG.
Creşterea este susţinută de cererea solidă pentru servere AI, produse inclusiv pentru Nvidia, şi de poziţia sa dominantă ca principal producător de iPhone pentru Apple.
Luna trecută, compania a raportat venituri trimestriale record, însă a avertizat că perspectivele pentru 2025 ar putea fi afectate de tensiunile geopolitice şi de fluctuaţiile cursului valutar.
Foxconn are o prezenţă semnificativă în China, dar a mutat o parte din producţia destinată pieţei americane în India şi dezvoltă fabrici în Mexic şi Texas pentru producţia de servere AI.
În paralel, compania îşi extinde activitatea şi în domeniul vehiculelor electrice, semnând recent vânzarea unei fabrici din Ohio pentru 375 milioane USD, cu planuri de a continua utilizarea spaţiului pentru proiecte strategice.
De asemenea, a încheiat un parteneriat cu TECO Electric & Machinery pentru construirea de centre de date.
Articolul Foxconn profită de boom-ul AI și iPhone. Estimări record pentru trimestrul 2 apare prima dată în Mediafax.
Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna iunie 2025 comparativ cu luna precedentă, pe total, a crescut cu 0,9% datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+3,9%) şi în industria prelucrătoare (+0,8%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: Industria energetică (+11,7%), industria bunurilor de uz curent (+3,7%) şi industria bunurilor intermediare (+1,8%). Scăderi au înregistrat industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,3%) şi industria bunurilor de capital (-2,4%).
Iunie 2025 comparativ cu iunie 2024
Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna iunie 2025 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 7,5% datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+26,6%) şi în industria prelucrătoare (+6,9%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,5%), industria bunurilor intermediare (+8,3%), industria bunurilor de uz curent (+8,0%), industria bunurilor de capital (+7,0%) şi industria energetică (+1,6%).
Perioada 1 ianaurie – 30 iunie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024
Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, pe ansamblu, cu 3,1% datorită creşterii industriei extractive (+18,2%) şi industriei prelucrătoare (+2,6%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,2%), industria bunurilor de uz curent (+4,7%), industria bunurilor de capital (+4,6%) şi industria bunurilor intermediare (+2,1%). Industria energetică a scăzut cu 9,9%.
Articolul Cifra de afaceri din industrie crește constant în iunie 2025. Energia și bunurile de consum, în frunte apare prima dată în Mediafax.
